8/16/2019 KHBIOL

1/11

L2. PREPARAREA s1 STERILIZAREA MEDIILOR DE CULTURA

Mediile de cultura sunt necesare pentru izolarea si identificarea microorganismelor, pentru

testarea caracterelor lor morfologice si fiziologice, pentru analiza apei si a produselor alimentare, in

microbiologia industriala si alte activitati. Desi toate microorganismele necesita surse de energie,

carbon, azot, fosfor, sulf si diferite minerale, compozitia precisa a mediului de cultura utilizat

trebuie corelata cu cerintele nutritionale ale speciei ce va fi cultivata.

Mediul de cultura reprezinta un suport nutritiv sterilizat, care permite dezvoltarea unui

microorganism in afara nisei ecologice naturale.

Un mediu de cultura confine un substrat nutritiv complex, care asigura microorganismului

cantitatile necesare de apa, surse de carbon, azot, saruri minerale, factori de crestere, necesare in procesele de crestere si multiplicare si alte functii ale celulei.

Mediile de cultura pot fi clasificate dupa mai multe criterii. Dupa complexitatea lor, mediile

 pot fi:

- Medii definite sau sintetice, care au o compozitie bine cunoscuta (folosite in special pentru

cultivarea microorganismelor fotolitotrofe auxotrofe) si care contin, in general carbonati sau

 bicarbonati drept surse de carbon si azotati sau saruri de amoniu drept sursa de azot.

Microorganismele chemoorganotrofe heterotrofe pot fi cultivate pe astfel de medii ce contin

glucoza ca sursa de carbon si saruri cu azot. cest tip de medii de cultura este utilizat indeosebi in

lucrarile de cercetare.

- Medii de cultura c!"le#e, care contin ingrediente a caror compozitie chimica nu este

cunoscuta cu exactitate. ceste medii sunt foarte folosite deoarece sunt suficient de bogate si

complete pentru a permite dezvoltarea multor microorganisme. Mediile complexe contin

componente cu compozitie aproximativa ca peptonele, extractul de carne si extractul de dro!die.

"eptonele sunt hidrolizate proteice preparate prin proteoliza partiala a carnii, cazeinei, fainii de

soia, gelatinei sau a altor surse proteice. "eptonele servesc drept sursa de carbon, energie si azot.

 In functie de destinatia lor, mediile pot fi:

- Medii de cultura $enerate, care sunt utilizate pentru cultivarea unui numar mare de genuri si

specii microbiene. #ele mai cunoscute medii folosite in practica de laborator pentru cultivarea

 bacteriilor sunt bulionul de came lichid sau gelozat (agarul nutritiv) sau mediul ce contine triptona,

extract de dro!die, glucoza si agar. $n scopul cresterii fungilor sunt recomandate mediile continand

extract de malt sau extract de cartof, glucozasi agar.

- Medii de cultura selecti%e care favorizeaza cresterea unor microorganisme particulare.

%arurile biliare sau colorantii ca fucsina bazica si cristal violet favorizeaza cresterea bacteriilor 

8/16/2019 KHBIOL

2/11

&ram negative, inhiband cresterea bacteriilor &ram pozitive. Un mediu selectiv folosit la

deterrninarea bacteriilor coliforme contine bulion nutritiv, saruri biliare, lactoza si verde briliant, in

care sarurile biliare inhiba alte bacterii, in timp ce coliformii sunt adaptati. 'acteriile pot fi

selectate, de asemenea, in urma incubarii in prezenta de nutrienti pe care ii utilizeaza in mod

specific. De exemplu, un mediu continand celuloza drept unica sursa de carbon poate fi utilizat

 pentru izolarea bacteriilor celulozolitice. Modalitatile de selectionare a unor grupe de

microorganisme sunt nenumarate, iar mediile selective de cultura de asemenea.

- Medii de cultura de diferentiere care permit separarea diferitelor grupe de microorganisme in

functie de anumite caractere biochimice, precum si identificarea lor. garul cu sange permite

realizarea distinctiei intre bacteriile hemolitice si cele nehemolitice. 'acteriile hemolitice

(streptococi sau stafilococi izolati din caile respiratorii) produc zone clare in !urul coloniilor,

datorita distrugerii celulelor rosii din sange. Daca pe un mediu selectiv s-au izolat, de exemplu, bacterii coliforme, acestea pot fi diferentiate in speciile componente ale grupului pe medii de

diferentiere.

- Medii de i!&$atire 'frtifiate( care sunt medii utilizate pentru cresterea si multiplicarea

microorganismelor pretentioase din punct de vedere nutritiv si care se afla in numar mic in produsul

ce trebuie analizat. Microorganismul este insamantat in aceste medii de imbogatire (se folosesc

chiar medii de preimbogatire) unde se multiplica, dupa care este trecut pe medii selective, iar 

rezultatul se exprima prin prezenta sau absenta lui. cest tip de medii este utilizat la deterrninarea

 bacteriilor din genul Salmonella in produsele alimentare.

Dupa consistenta lor, mediile de cultura pot fi clasificate in medii: lichide, solide si medii

solidificate.

- Mediile lic)ide sunt utilizate la nivel de laborator pentru cultivarea unor microorganisme

anaerobe, microaerofile sau facultativ anaerobe si pentru diferite procese de biosinteza in submers,

atat in practica de laborator cat si la nivel industrial.

- Mediile de cultura slide sunt utilizate pentru cultivarea in general a microorganismelor 

aerobe (mai ales mucegaiuri) si pot fi felii de legume, boabe de cereale, rumegus, paine etc.

- Mediile de cultura slidificate (folosite pentru prima oara de microbiologul german .

och) au o mare importanta in practica de izolare, numarare si caracterizare a microorganismelor.

*a prepararea acestui tip de medii se utilizeaza agenti de solidificare, dintre care cei mai

intrebuintati sunt agarul si gelatina. garul (geloza) este un polimer sulfatat compus in special din

D-galactoza, +,-anhidro-*-galactoza si acid D-glucuronic, fiind extras din alge rosii din genul

&elidium. garul se adauga in mediile de cultura de obicei in proportie de , - /0 si este eel mai

utilizat agent de solidificare deoarece nu este atacat de ma!oritatea microorganismelor. garul se

topeste la temperatura de fierbere a mediului si se solidifica prin racire la 1-1/2#. $n mediu acid la

8/16/2019 KHBIOL

3/11

temperatura de sterilizare isi pierde capacitatea de a forma gel, de aceea sterilizarea mediilor si a

solutiilor destinate acidifierii se face separat. Un alt agent de solidificare este gelatina, de natura

 proteica, extrasa din tesuturile colagenice. &elatina prezinta dezavanta!ul ca este degradata de

microorganismele ce produc enzime proteolitice. 3a se adaugain mediu in cantitate de 4/ -4g0, si,

dupa solubilizare prin fierbere, se solidifica lent prin racire la +-/2#. $n diferite scopuri se mai

utilizeaza si alti agenti de solidificare. De exemplu, silicagelul este utilizat pentru cresterea

 bacteriilor autotrofe pe medii solidificate in absenta substantelor organice si, de asemenea, pentru

detenninarea tipului sursei de carbon pentru bacteriile heterotrofe.

$n procesele de biosinteza la nivel industrial se utilizeaza medii de cultura continand diferite

componente - deseuri si subproduse ale industriei agroalimentare sau altor industrii, cu pret de cost

scazut. stfel de medii de cultura contin, ca surse de carbon - melasa, lactoza din zer, maltoza din

malt, dextrine, diferite tipuri de fainuri, cereale, tarate, amidon, hidrocarburi. Dintre sursele de azot,cele mai utilizate in procesele de biosinteza sunt sarurile cu azor, ureea, fainurile de soia, de peste,

extractul de porumb, autolizatele de dro!die, hidrolizatele proteice. "entru imbogatirea in saruri

minerale se adauga in mediile de cultura fosfa5i, sulfati, clomri, azotati etc. Mediile industriale de

cultura mai pot fi suplimentate cu factori de crestere, precursori si inductori ai unor produsi de

 biosinteza, detergenti (cu rol de emulgatori), agenti de antispumare, antiseptice etc. 6u in ultimul

rand, calitatea si compozitia apei reprezinta un factor important al mediilor de cultura.

Un mediu de cultura reprezinta un substrat nutritiv complex, steril, care trebuie sa

asigure microorganismelor cantitatea necesara de apa, sursa de carbon, de azot, saruri minerale,

factori de crestere, deci care sa le furnizeze substantele si energia necesare in procesele de crestere,

reproducere si intretinerea functiilor vitale.

 Mediul de cultura trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

7 sa corespunda din punct de vedere nutritiv,

7 sa aiba o concentrate a substantelor dizolvate care sa nu influenteze negativ schimburile

osmotice ale celulei 

7 sa nu contina substante toxice

7 sa aiba un anumit pH 

7 sa fie steril (lipsit de microorganisme vii), astfel incat sa se dezvolte numai celulele

introduse prin inocul.

Sterili*area !ediilr de cultura se poate realiza prin metode fluido-dinamice (filtrare,

flotatie, centrifugare, termice, chimice si fizice (unde electroamgnetice)).

#ea mai utilizata metoda de sterilizare este sterilizarea cu abur pentru ca este usor de realizat si

 permite obtinerea unui inalt grad de sterilitate. $nconvenientele procedeului sunt generate de

reactiile secundare pe care le sufera componentele mediului de cultura (hidrati de carbon,

8/16/2019 KHBIOL

4/11

aminoacizi, proteine) in timpul sterilizarii si anume:

a) denaturarea proteinelor si inactivarea enzimatica

 b) degradarea partiala a vitaminelor si a anumiti factori de crestere

c) supraincalzirile pot initia reactii de oxidare a fenolilor si a acidului ascorbic, de

 polimerizare a aldehidelor nesaturate, de caramelizare a hidratilor de carbon,

 brumificarea mediului sau de condensare a gruparilor aldehidice din zaharuri

reducatoare cu grupele aminice libere din aminoacizi sau proteine.

"rodusii rezultati in urma reactiilor secundare sunt toxici pentru ma!oritatea

microorganismelor si trebuie ca formarea lor sa fie evitata in timpul sterilizarii. Din acest motiv se

recomanda sterilizarea separata a hidratilor de carbon si a compusilor cu azot si amestecarea

ulterioara a lor.

Mediile de cultura se folosesc in practica de laborator sau in practica industrials si sunt foartediferentiate in functie de scopul urmarit. $n tehnica de laborator mediile se folosesc pentru izolarea

din mediul natural a diferitelor microorganisme, pentru obtinerea de culturi pure, pentru

intretinerea culturilor selectionate. $n scopuri industriale, mediile de cultura sunt utilizate pentru

obtinere de biomasa sau a unor compusi de natura microbiana.

#erintele nutritionale ale celulelor de cultura depind de metabolismul lor. Una din ideile de

 baza, ale logicii viului general valabila pe "amant este ca biochimia tuturor entitatilor vii are la baza

chimia carbonului.

 6utrientii ce constituie mediul de cultura sunt cunoscuti sub denumirea consacrata de

substrate. Dupa aportul in constituienti celulari se numesc si surse de: #, 8, 6, 9, ", microelemente

si altele. 3vident ca un substrat poate fi concomitent sursa de # si 6 si similar.

$n ceea ce priveste microorganismele, ma!oritatea celor cu aplicatii industriale obtin carbonul

celular din compusi organici (de unde denumirea de heterotrofe). "e langa rolul lui esential de

constituent ma!or al materialului celular, carbonul din compusii organici este folosit si ca sursa de

energie.

#a sursa de material celular, car&nul formeaza. cca 0 din masa celulara uscata a

 bacteriilor si fungilor. Domeniul compusilor organici cu carbon care pot fi utilizati este vast, iar 

versatilitatea lumii microbilor se manifests, prin faptul ca toti compusii cu carbon sintetizati sunt la

randul lor biodegradabili. aharurile si in mod special glucoza sunt sursele de carbon si energie

cele mai folosite in mediile de cultura ale microorganismelor, dar in functie de necesitatile

nutritionale speciale ale altor celule se mai folosesc derivati de zaharuri, alcooli, acizi grasi, acizi

organici, hidrocarburi si compusi organici cu azot.

*a randul sau a*tul reprezinta ;-410 din masa moleculara uscata a bacteriilor si fungilor.

Ma!oritatea microorganismelor pot utiliza in primul rand ionul de amoniu (63U

8/16/2019 KHBIOL

5/11

De aceea in ma!oritatea mediilor de cultura de laborator sau industriale se folosesc saruri de

amoniu ca sursa. de 6. $n functie de nevoile metabolice existente mai pot fi folosite ca surse de 6

nitratii (desi se acumuleaza adesea nitrati toxici) uneori chiar 6 gazos sau produsi organici cu azot

(proteine sau peptide). De obicei mediile de cultura contin o sare de amoniu ca sursa de 6

anorganic si un derivat industrial cu continut de 6 organic. %ursele de 6 organic (derivat de soia,

extract de dro!die, extract de porumb, sange uscat, extract de seminte de bumbac, fractii solubile de

la distilarea alcoolului si altele) aduc si un aport suplimentar in mediul de cultura de factor= de

crestere, ce vor fi prezentati ulterior.

%ursa de +idr$en, este de obicei concomitenta cu sursa de # in produsele organice. %unt

foarte rare cazurile de folosire a 8 gazos.

O#i$enul este prezent si el in toti compusii organici celulari si apa celulara. 3l este obfinut

din ma!oritatea compusilor organici ai mediului de cultura, dar in cazul metabolismului aerob esteabsolut necesar oxigenul din aer.

"rezenta sfrului este esentiala pentru cresterea culturii si pentru o serie de alte procese

metabolice, sursa consacrata fiind constituita de fosfati si uneori de unii derivati organici.

%ulful se obtine de obicei din sulfati, iar Ptasiul (principalul cation al celulei) este introdus

de asemenea sub forma de sulfati sau de fosfati. %ursa importanta de Ma$ne*iul este sulfatul

respectiv.

$n mediul de cultura se introduc adesea !icrele!ente, solutii de saruri minerale care contin

ionii metalici de care au nevoie metaloenzimele din celula. #oncentratiile acestor saruri sunt

extrem de reduse in mediu. $n functie de cerintele unor microorganisme se mai introduc vitamine si

uneori amino acizi.

9data stabilita formula mediului de cultura in functie de cerintele nutritionale ale celulelor,

urmatoarea etapa este prepararea acestuia. 3ste numai aparent o operatie simpla, pentru ca cere

totusi elaborarea unei proceduri dedicate, astfel ca fiecare cantitate de mediu preparata sa fie

identica cu celelalte, deci asigurarea unui inalt grad de reproductibilitate a compozitiei. ceasta

inseamna ca trebuie urmarite cu atentie conditiile de conservare si manipulare a componentelor la

temperaturi si umiditate control ate. $n special in cazul mediilor pentru instalatia industrials,

 protocoalele de lucru trebuie sa contina instructiuni cat mai clare, astfel meat sa se evite producerea

unor reactii nedorite intre componentele mediului, cand ingredientele sunt introduse intr-o ordine

gresita (se poate a!nnge la precipitarea unor componente, care odata scoase din solutie nu mai sunt

accesibile celulelor de cultura, sau la eliminarea unor componente volatile, de exemplu amoniacul>

se poate realiza complexarea unor saruri sau reactii de condensare intre componentele organice,

mai ales in timpul sterilizarii mediului).

3ste important ca mediul sa fie suficient agitat in timpul prepararii, astfel incat sa se

8/16/2019 KHBIOL

6/11

solubilizeze toate componentele iar limitele de solubilitate ale substantelor sa. fie avute in vedere

cu gri!a.

Dupa scopul utilizarii lor, mediile de cultura se impart in:

medii de cultura generale care asigura dezvoltarea unui mare numar de specii

medii de cultura selective care permit dezvoltarea unui numar restrans de

microorganisme

medii de cultura de diferentiere care permit separarea speciilor in functie de anumite

caractere biochimice

medii de imbogatire destinate separarii si cultivarii unor microorganisme pretentioase

din punct de vedere nutritiv sau care se afla in numar redus

medii de conservare

medii de cultura industriale.

Din punct de vedere al compozitiei chimice, mediile de cultura se impart in + categorii:

!edii naturale (empirice) de origine animala sau vegetala, cu o compozitie chimica

nedefinita. in mod exact>

!edii sintetice- acestea sunt solutii de substante chimice pure in apa. distilata, cu o

compozitie perfect determinate>

!edii se!isintetice- sunt constitute din produse chimice bine definite, dar si din

 produse de origine naturala (cu compozitie cuno scuta).

#onstituent principali ai mediilor de cultura sunt:

-

1. E#tracte de carne si !acerate

ceste produse, comercializate in forma concentrata sub denumirea de ?extracte de carne?,

contin in principal proteine putin hidrolizate, glucide, saruri minerale, vitamine hidrosolubile.

#ompozitia lor variaza in functie de carnea utilizata pentru preparare.

2. E#tracte de dr/die

ceste extracte, comercializate sub forma deshidratata, sunt preparate din dro!dia de bere,

nind utilizate ca sursa de aminoacizi si de vitamine liidrosoiubile (vitamine din complexul ').

0. Pe"tne si )idrli*ate

"eptonele reprezinta un amestec de compusi solubili in apa care provin in urma actiunii

enzimelor asupra materialului proteic. "ot fl: peptona pepsica din carne, peptona tripsica din

cazeina (cu continut crescut in triptofan), peptona pancreatica de cazeina, peptona tripsica de carne,

 peptona papainica de soia, peptone compuse.

8/16/2019 KHBIOL

7/11

8idrolizatele sunt peptone obtinute in urma actiunii compusilor anorganici asupra proteinelor 

(acid clorhidric de ex.). #el mai des intrebuintat este hidrolizatul acid de cazeina, continand

aminoacizii constitutivi ai cazeinei din lapte.

. A$ara$arul sau $el*a

gar-agarul denumit si geloza este un extract de alge rosii (hodoph@ceae) din genul

&elidium si &racilaria, recoltate in marile Aaponiei sau ale 6oii eelande. %e dizolva in apa la o

temperatura in !ur de B2# si se solidifica sub 12#, fiind utilizat pentru solidificarea mediilor de

cultura. 6u este degradat de microorganismele obisnuite. 3ste comercializat in forma sa initiala

deshidratata, numit ?agar fibre? (foarte impur), sub forma de paiete (mai putin impur), sau sub

forma de pulbere.

 6umeroase firme sunt specializate in producerea si comercializarea mediilor de cultura de

laborator (firma Difco, MercC, 'ioCar, 9xoid).Mediile fermentative sunt medii de cultura industriale destinate producerii unor cantitati mari

de celule sau produsi de metabolism. $n compozitia acestor medii intra ca surse de carbon: melasa,

 produs secundar rezultat la fabricarea zaharului si care contine 1 - 0 zaharoza, diferite tipuri de

fainuri, cereale boabe, zer bogat in lactoza, tarate etc. Dintre sursele de azot eel mai des folosite

sunt: fainurile proteice de soia, sulfatul de amoniu, ureea, ingrasamantul complex. #a saruri

minerale se adauga fosfati, sulfati, cloruri etc. "entru cultivarea microorgamsmelor care necesita

factori de crestere, se adauga extract de porumb (obtinut prin concentrarea apelor rezultate la

inmuierea porumbului, bogat in aminoacizi, vitamine, acid lactic, microelemente), extract de

dro!die, extract din radicele de malt si germeni de grau si porumb.

PREPARAREA MEDIILOR DE CULTURA PETRU ITRETIEREA 3ACTER+LOR,

DRO4DIILOR s1 MUCE5AIURILOR 

Materiale utili*ate-

- balanta cu precizie de ,4 g>

- pahare 'erzelius>

- sita metalica>

- agar nutritiv pulbere>

- mediu de cultura extract de malt - agar pulbere>

- mediu extract de cartof-dextroza-agar pulbere>

- eprubete cu dop, sterile>

- pipetede l m*>

- flacoane 3rlenme@er>

8/16/2019 KHBIOL

8/11

- bec de gaz si autoclav cu gaze.

Md de lucru-

#onform indicatiilor de pe flacoanele continand mediile de cultura pulverulente, se vor cantari

cantitatile necesare pentru a obtine cate 4 litru din fiecare tip de mediu de cultura pentru eprubete si

cate + m* mediu pentru baloanele 3rlenme@er. $n cazul in care nu exista medii deshidratate,

 procurate de la firme specializate, mediile se vor prepara prin cantarirea componentelor pentru

volumul final dorit.

Mediul de cultura se aduce la fierbere in paharele 'erzelius de 4 *, pana la completa

dizolvare a agarului, apoi se repartizeaza cate 4 m* in < eprubete sterile, prevazute cu dop de vata,

care se aseaza in cosuri metalice si se acopera cu hartie. $n mediu se determina p8-ul si, daca este

necesar, se a!usteaza la valoarea dorita. Mediile cu agar nu trebuie sa fie aduse la un p8 mai mic de, deoarece agarul este partial hidrolizat in timpul sterilizarii la p8 acid si nu se mai solidifica la

racire. #and sunt necesare astfel de medii, p8-ul trebuie a!ustat dupa sterilizare.

'aloanele 3rlenme@er se astupa cu dop de vata invelit in tifon, se leaga la gura cu hartie si

sfoara. #osurile si baloanele 3rlenme@er se introduc in autoclavul cu gaze, iar sterilizarea se face

conform instructiunilor afisate langa aparat.

%e include capacul autoclavului, se verifica nivelul apei in vasul de nivel, se aprinde gazul si

se asteapta aparitia !etului de abur viu care este eliminat prin pur!a.

Dupa 4-4 minute de pur!are se inchide robinetul pur!ei, iar presiunea indicata de

manometru va urea pana la valoarea 4, unde va fi mentinuta timp de / min. prin micsorarea

flacarii.

$ntre presiune si temperatura din autoclav exista o corelatie, asa cum se prezinta in tabelul

urmator:

Ta&el 2. Crelatie intre "resiunea si te!"eratura din autcla%

8/16/2019 KHBIOL

9/11

8/16/2019 KHBIOL

10/11

Dupa acest interval se opreste gazul, se asteapta scaderea presiunii pe manometru, se deschide

 pur!a si dupa minute se poate deschide capacul autoclavei.

$n general, mediile de cultura trebuie sa ofere o suprafata de dezvoltare suficienta pentru

microorganisme. De aceea, dupa sterilizare tuburile cu mediu se inclina pentru ca sa ramana cu o

suprafata mare de crestere. $nclinarea se face prin spri!inirea eprubetelor pe o bagheta suflcient de

groasa, tinand seama ca mediul negelificat sa nu ude dopul de vata, ci sa se opreasca la / - + cm de

acesta. "rin racire, vaporii ce ies din mediul cald, se condenseaza pe peretii mai reci ai eprubetelor 

si cad sub forma de picaturi pe mediu, adunandu-se pe fundul eprubetei. Din aceasta cauza,

eprubetele cu mediul racit nu se aseaza in pozitie orizontala, ci verticals, in cosuri de sarma. cestea

se acopera apoi cu o hartie si se leaga cu sfoara.

"entru a nu prepara in fiecare zi medii, sau, daca este nevoie de mai multe feluri de medii in

acelasi timp, acestea se pregatesc o data si apoi se depoziteaza pentru pastrare. %ticlele cu medii seeticheteaza, notandu-se tipul mediului si data prepararii. "entru evitarea uscarii se recomanda

 pastrarea mediilor nutritive in frigider.

%terilizarea mediului de cultura are ca scop indepartarea organismelor nedorite care pot avea

un efect daunator asupra productivitatii. #resterea rapida a contaminantilor poate reduce substantial

concentratia nutrientilor disponibili pentru celulele de cultura. Dezvoltarea unor organisme straine

 poate conduce la consumul masiv al sursei de # si de 6, al unor precursori esentiali, poate limita

cantitatea de oxigen solubil in mediu disponibil in cazul bioproceselor aerobe, poate induce si alte

modificari daunatoare -modificarea p8-ului, excretia de substante toxice. $n aceste conditii se poate

a!unge fie la inhibitia cresterii celulelor de cultura fie la contaminarea si chiar descompunerea

metabolitului de interes. numite mucegaiuri contaminante pot produce chiar importante cresteri

ale vascozitatii mediului in detrimentul eficientei amestecarii.

%terilizarea mediilor se realizeaza in mod uzual prin tratament termic, filtrare, folosirea unor 

radiatii, tratament chimic sau diverse combinatii ale acestora. Utilizarea radiatiilor si tratamentelor 

chimice este rara in cazul mediilor industriale. "entru unele componente ale mediilor labile la

temperatura, filtrarea sterilizanta prin membrane este cea mai recomandabila.

Metoda cea mai folosita pentru sterilizarea mediilor industriale complexe este sterilizarea cu

abur sub presiune. Durata acestei sterilizari, ceea ce implica perioada de incalzire treptata si de

mentinere a temperaturii de sterilizare sunt de asemenea probleme care trebuie studiate cu gri!a

inaintea procedeului industrial, astfel incat sa se asigure atat gradul avansat de sterilizare, cat si

conservarea calitatii mediului de cultura.

$ncalzirea unor amestecuri complexe de substante chimice, anorganice sau organice la

temperaturi mai man de 4/ 2# si pentru perioade mai lungi de / de minute poate cauza

distrugerea unor componente de mediu fie prin degradare termica directa, fie prin producerea unor 

8/16/2019 KHBIOL

11/11

reactii nedorite intre componente, disparand eel putin partial unele substraturi si aparand in schimb

 produse toxice pentru cultura.

#onditiile in care are loc sterilizarea pot afecta nu numai stabilitatea componentelor dar de

asemenea disponibilitatea lor pentru organismul de cultura. Microelementele de exemplu pot

exercita o influenta asupra solubilitatii nutrientilor ma!ori. De asemenea temperatura si durata

sterilizarii pot afecta solubilitatea unor componente ale mediului.