JIHAD Islamic

8/18/2019 JIHAD Islamic

http://slidepdf.com/reader/full/jihad-islamic 1/455

JIHADUL ISLAMICJIHADUL ISLAMIC

DE LA "|NFRÂNGEREA TERORII" {I "R+ZBOIUL SFÂNT"LA "SPERAN}A LIBERT+}II"

J I H A

D U L

I S L A M I C

1



Foto coperta I

• SHEIKH MAWLANA MUHAMMAD HISHAM

COD CNCSIS 270

ANDREESCU, ANGHELJihadul Islamic de la ''|nfrângerea terorii'' [i ''R=zboiulSfânt'' la ''speran]a libert=]ii'' / Anghel Andreescu,

Nicolae Radu. - Bucure[ti: Editura Ministerului Internelor[i Reformei Administrative, 2008Bibliogr.ISBN 978-973-745-011-1

I. Radu, Nicolae

329.7(¡411.21) Jihad

Opera]ii editoriale: colectiv Editura MIRA

Tip=rit: Tipografia Codex A n g h

e l A N D R E E S C U , N i c o l a

e

R A D U

2

ANDREESCU, ANGHELJihadul Islamic de la ''|nfrângerea terorii'' [i ''R=zboiulSfânt'' la ''speran]a libert=]ii'' / Anghel Andreescu,

Nicolae Radu. - Bucure[ti: Editura Ministerului Internelor

[i Reformei Administrative, 2008

Bibliogr.ISBN 978-973-745-011-1

I. Radu, Nicolae

329.7(¡411.21) Jihad



Chestor general de poli]ie Comisar [efprof. univ. dr. Anghel ANDREESCU conf. univ. dr. Nicolae RADU

JIHADUL ISLAMICJIHADUL ISLAMIC

DE LA "|NFRÂNGEREA TERORII" {I "R+ZBOIUL SFÂNT"LA "SPERAN}A LIBERT+}II"

BUCURE{TI– 2008 – J I H A

D U L

I S L A M I C

3



Cuprins

Gând pentru toleran]= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Prefa]= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Lista abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Capitolul 1De la Islam la cunoa[terea Jihadului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Cât de bine cunoa[tem Islamul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Unicitatea lui Allah . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 |n numele credin]ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Calea spre Mecca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Ebraismul confirmat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

Moartea Profetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .104Urma[ii lui Mahomed . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Dinastia Abbasida [i civiliza]ia islamic= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 |n=l]are [i dec=dere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110{ii]i [i suni]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Religia \ntre [ii]i [i suni]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Cartea Sfânt= a Islamului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115Nemurirea sufletului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132

Dimensiunea islamic= a atacurilor sinuciga[e . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134R=spândirea fundamentalismului islamic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162Islam vs. terorism? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175Jihad \n Balcani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178Reconcilierea civiliza]iilor! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Recurs la memoria colectiv= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196

Capitolul 2Enciclopedia Terorii. Calea spre Emir [i Al-Qaida Alb= . . . . . . . . 209

Paradigmele cunoa[terii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215Geneza terorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219

J I H A

D U L

I S L A M I C

5



Terorismul contemporan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221Incubatoarele radicaliz=rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229Calea spre Emir . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230Al-Qaida Alb= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246

Emirul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247Chemarea la Jihadul Sfânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250Emirii cu ochii alba[trii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255Exist= un \nlocuitor pentru [eicul terorii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260

Capitolul 3Jihad pe internet - Cyberterorism, Cyberspionaj, Mass-media[i "Brandul" Al-Qaida . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267Omniprezentul cyberterorism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267

Pira]ii cibernetici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274Lovitura la comer]ul electonic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278Suprema]ia informa]iilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282Cybercomandament la Air Force . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284Site-uri jihadiste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285Forumul Al-Tajdid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288Marketing on-line . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289Juc=tori pe scena media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304"Brandul" Al-Qaida . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305M=suri ac]ionale post 11 septembrie 2001 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316

Capitolul 4Organiza]ii jihadiste [i grup=ri teroriste interna]ionale . . . . . . . . .329Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Orientul Apropiat [i Mijlociu . . . . . 331Organiza]ii teroriste armene, kurde [i turce[ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351Organiza]ii extremist-teroriste din Asia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Europa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363

Organiza]ii [i grup=ri de pe continentul american . . . . . . . . . . . . . . . . 381Organiza]ii [i grup=ri paramilitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390 |ndemn la reflec]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 397

Glosar de termeni pentru Jihad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 407Bibliografie selectiv= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 442

Prezentare autori (englez=, francez=) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 462/463

A n g h


e

R A D U

6



MOTTO:

Cine a spus c= noi vom deschide calea r=zboiului?

FADLALLAH, cleric [iit, 2008

J I H A

D U L

I S L A M I C

7



Gând pentru toleran]=

Aflu cu bucurie despre apari]ia lucr=rii Jihadul Islamic, care serefer= la un subiect de actualitate [i care ne preocup= pe noi camusulmani. Adept al adev=rului fiind, readuc \n aten]ie frumuse]ea

Islamului [i prezen]a istoric= a comunit=]ii musulmane \n ]ara noastr=exprimându-mi [i punctul de vedere la Islam ca realitate etern=.Practica Islamului – religie divin=, a p=cii [i toleran]ei – \n

România este legat= de stabilirea popula]iei turco-t=tare din secolulal-XIII-lea. Modelul de convie]uire inter-etnic [i inter-religios dobrogean afunc]ionat exemplar, secole de-a rândul, de[i el ar fi putut s= fie subminatde interminabilele r=zboaie ruso-turce sau româno-turce.

Musulmanii autohtoni sunt suni]i, iar din cele patru [coli sunite:

malekismul, [afiismul, hambalismul [i hanefismul, musulmanii dobrogeniapar]in [coli hanefite (predominant \n Turcia [i ]=rile sub domina]ia turc=).Dup= 1990 \n România \ntâlnim prezen]a [i a celorlalte [coli cât [i adep]iai ramurei [iite.

|n acest col] de ]ar= Dobrogea, considerat= \n folclor "loc depribegie", t=tarii, turcii [i românii, sunt uni]i de religiozitatea lor, decredin]a \n Divinitatea unic=, de Creator numit fie Allah, fie Dumnezeu. I-aunit, de asemenea, nevoia de identitate, de lini[te, de reculegere, de

c=ldur= comunitar= [i chiar de mister, de culoare, de frumos etnic-religios[i cultural.

Pân= \n 1940, turcii - t=tarii au p=r=sit masiv, \n valuri succesive,Dobrogea, l=sând \n urm= o comunitate relativ mic= – azi, 70.000 –, darputernic ata[at= de valorile sale tradi]ionale, morale [i spirituale.

Ast=zi, pericolul cel mai mare, pentru credincio[ii musulmani estecel al sectelor, al intoleran]ei, al extremismului. Aceste secte suntsus]inute logistic [i financiar de diferite state, \ncercând s= dezbine

comunitatea musulman= [i s= aduc= prejudicii modelului de via]= inter-etnic [i inter-religios care a existat de opt secole \n România. J

I H A

D U L

I S L A M I C

9



Islamul nu ar trebui s= fie exploatat \n interese personale, politicecum se \ntâmpl= la ora actual=. Din p=cate, cauza apari]iei conflictelor, aa[a-zisului Jihad, a extremismului cum \l denumesc acele grupuri deinterese se datoreaz= nerespect=rii Coranului cel Sfânt. Conform

versetului 32 din capitolul Al-Maida ''cel care ucide un suflet nevinovat sau comite o alt= stric=ciune pe p=mânt, este ca [i când i-ar ucide pe to]i

oamenii, iar cel care las= \n via]= un suflet este ca [i cum i-ar l=sa \n via]=

pe to]i oamenii'' .La \nceput de secol XXI, musulmanii din România sunt cei care

sus]in dialogul, respectul fa]= de valorile religioase, dorind s= promovezeacest lucru [i \n comunitatea european=. Uniunea European= trebuie s=ia act de modul de organizare a comunit=]ii, de contribu]ia pe care ace[tia

o au pe lâng= popula]ia majoritar= la progresul economico-social alRomâniei.

M= rog la bunul Dumnezeu s=-i c=l=uzeasc= pe acei oameni pecalea cea dreapt=, s=-i fac= s= \n]eleag= cu adev=rat principiile divine, iarpe cititorii acestei c=r]i s= \n]eleag= de fapt ce \nseamn= Jihadul Islamic,nu cel care se propag= la ora actual=.

Yusuf MuratMuftiul–{ef al Cultului Musulman din România

A n g h


e

R A D U

10



Prefa]=

|n ciuda eforturilor depuse, conceptualiz=rile [i limitele de

demarca]ie pentru terorism [i islam au r=mas controversate. Cea de-a 44-aConferin]= privind politica de securitate, desf=[urat= la München, \nperioada 8 – 10 februarie 2008, este una dintre cele mai recente \ntâlniri \ncadrul c=reia s-a \ncercat s= se defineasc= categoriile de terorism, crim=organizat= [i migra]iune ilegal=. |n contextul lucr=rilor, eforturile comune decre[tere a eficien]ei combaterii terorismului ale statelor membre ONU,NATO, UE, OSCE, ale altor state [i institu]ii multina]ionale se cerconcertate strâns cu o solidaritate [i cooperare interna]ional= l=rgite.

Dac= pentru FBI, terorismul reprezint= "recurs ilicit la for]= [iviolen]= \ndreptat \mpotriva persoanelor sau bunurilor cu scopul de aintimida sau de a constrânge puterile publice, popula]ia civil= sau oricesegment al acesteia, \n atingerea unor obiective politice sau sociale",Departamentul de Stat al SUA consider= fenomenul terorist, drept"violen]= premeditat= motivat= politic, \ndreptat= \mpotriva ]intelornecombatante de c=tre agen]i subna]ionali sau clandestini, de obicei cuinten]ia de a influen]a publicul."

Sensul identitar al terorismului nu este u[or de stabilit. "JihadulIslamic", o lucrare destinat= unei mai bune \n]elegeri a islamului, dar [i adiferen]elor culturale aflate la originea conflictualit=]ii dintre state, na]iuni,civiliza]ii, reprezint= un demers pe atât de nea[teptat din partea autorilor,chestor general, prof. univ. dr. Anghel Andreescu [i comisar-[ef, conf.univ. dr. Nicolae Radu, pe cât de complex este. |n economia spa]iuluidestinat islamului se procedeaz= la o analiz= asupra Jihadului, asemnifica]iei ce revin celor cinci stâlpi ai credin]ei islamice – M=rturisirea

de credin]=, Rug=ciunea, Pelerinajul la Mecca, Postul din luna Ramadan,Dania ritual= – interpreta]i [i din perspectiva "Eschatologiei islamice" ce J

I H A

D U L

I S L A M I C

11



se ocup= de Qiyamah (Sfâr[itul Lumii) [i judecata final= a umanit=]ii.Cum foarte bine se subliniaz= \n lucrare, conceptul fundamental

\n islamism este dat de c=tre unicitatea lui Allah (tawahid), monoteismulfiind absolut, [i nu relativ sau pluralistic. Coranul, numit [i "Cuvântul lui

Dumnezeu", promoveaz= o etic= bazat= pe cump=tare [i bun-sim]:"mânca]i [i be]i, \ns= nu fi]i \mbuiba]i" (Sura 7, 29).

Pornind de la inten]ia de cunoa[tere a Jihadului [i acordând

aten]ia cuvenit= izvoarelor istorice, marcate de Coran, Hadith [i

Shari/ah, autorii reu[esc s= aduc= \n prim plan teologia r=zboiului, a

p=cii, istoria Profetului Mahomed [i a urma[ilor s=i, comanderiile Fida'i

[i secta asasinilor, organiza]ii teroriste [i structurile antidemocratice,

de tipul Hizballah ("Hesbollah"), Hamas, Jihadul Islamic Palestinian,

Al-Qaida, Al-Qaida Alb=, urmate de Al Haramain Islamic Foundation [i

Al-Masjed al Aqsa.Lupta propriu-zis= \mpotriva terori[tilor presupune informa]ii

reactualizate, t=ierea surselor de finan]are, o cooperare interna]ional=permanent=, o legisla]ie adecvat=, metode [i tactici noi, [i nu \n ultimulrând for]e specializate preg=tite \n riposta antiterorist=. Dar \n acela[itimp, autorii atrag aten]ia c= este necesar= [i o stabilire clar= a identit=]ii

celor ce se fac r=spunz=tori de crime comise \mpotriva umanit=]ii,asocierea, f=r= fundament concret, dintre terorism [i islam fiind una dintrecele mai grave erori ale \nceputului de mileniu III. Prevenirea,descurajarea, reac]ia [i previziunea sunt obiectivele de baz= ce revinunit=]ilor de tip SEAL (Sea Air Land), SAS (Special Air Force), GEO(Grupul Especial de Opraciones) Sayeret MAK/TAL, Delta Force sauUnitatea Special= de Interven]ie Antiterorist= ACVILA, Brigada Special=de Interven]ie "Vlad Tepe[", Brigada Antiterorist= (BA) din Serviciul

Român de Informa]ii [i Unitatea Special= de Interven]ie Antiterorist= dincadrul Serviciului de Protec]ie [i Paz=. Toate acestea sunt pe deplin justificate \n raport cu manifest=rile violente, precis orientate [i foarte bineorganizate, care ofer= o imagine apocaliptic= [i tinde s= creeze o psihoz=paralizant= a terorii chiar [i \n timp de pace, cu diversific=ri multiple \nsitua]ii de criz= sau \n caz de r=zboi.

Interpretând motiva]ia terori[tilor, constitu]ia teroristului islamic,urmare [i a surselor de informare oferite de Marea Enciclopedie a

Jihadului, Scrisoarea de la un membru Al-Qaida, Ghidul Teroristului etc.,demersul autorilor ofer= prilejul \n]elegerii terorismului contemporan ca o A

n g h


e

R A D U

12



amenin]are major= a democra]iei \nceputului de mileniu trei. Cu toateacestea, analizând scopul tactic sau obiectivul imediat al Organiza]iei AbuNidal sau Al Fatah – Consiliul Revolu]ionar, dar [i al grup=rii teroristeJaish-E-Mohammed-Jem ("Armata lui Mohammed") chestor general, prof.

univ. dr. Anghel Andreescu [i comisar-[ef, conf.univ. dr. Nicolae Raduapreciaz= c= terorismul nu este, a[a cum se spune adesea, "violen]=stupid=" ci, indiferent de cât de anormal [i \n afara legii ar fi sau ar p=rea,el nu este ira]ional sau lipsit de scop. Dimpotriv=, acesta \mbr=]i[eaz= oanumit= cauz=, de regul= politic=, are o anumit= organizare [i structurare[i o anumit= specializare profesional= a celor care particip= la ac]iuni cuun asemenea caracter.

Terorismul sinuciga[, promovat de liderii fundamentali[ti islamici,

ca form= actual= a Jihadului, a devenit un fenomen social, cu o puternic=baz= religioas=, fapt ce poate fi interpretat [i din perspectiva teoriei"moarte pentru moarte". |nv=]=tura Coranului despre intrarea \n paradis acelor mor]i \n Jihad, i-a inspirat pe musulmani de-a lungul secolelor s=lupte pân= la moarte pentru cauza sfânt= a lui Allah. |i inspir= [i ast=zi petinerii musulmani s= devin= bombe sinuciga[e?

Acest lucru, cu siguran]= nu poate fi exclus. Astfel, de[i Coranul[i cuvintele Profetului (Hadith) interzic sinuciderea, celui care o comitefiindu-i rezervat= condamnarea etern=, martiriul (shahid) este o cale deacces spre paradis pentru terori[tii islami[ti. Exist=, de altfel, o expresieconsacrat= "Bassamat al-farah" tradus= prin "surâsul bucuriei" caredesemneaz= extazul ce se cite[te pe fa]a martirilor \n momentulcomiterii atentatului. Cel care \[i d= via]a pentru Islam este cinstit de \ntreaga comunitate. Sacrificiul trebuie dus la cap=t, \n primul rândpentru Allah.

Contopind istoria \nv=]=turilor lui Mahomed cu o ideologierevolu]ionar= de tip avangardist, ideologii religio[i islami[ti Maududi [iQutb au reu[it s= \nl=ture limit=rile medievale ale r=zboiului prin"apologia unui cult modern al mor]ii \n slujba re\nvierii califatului". Dinaccep]iunea celor stabilite de c=tre chestor general, prof. univ. dr.Anghel Andreescu [i comisar [ef, conf. univ. dr. Nicolae Radu, a judeca \ns= terorismul drept un produs al Islamului, iar Islamul ca pe o religieviolent= este mai mult decât o gre[eal=. Islamul nu \nseamn= terorism.

O dovad= \n plus este [i "Carta Musulmanilor Europeni", semnat= \nmartie 2008 la Bruxelles.

J I H A

D U L

I S L A M I C

13



Acela[i lucru se poate spune [i despre Jihad, no]iuneacontemporan= fiind reinventat=, personalizat= [i transformat= \ntr-uninstrument de legitimare a ac]iunilor teroriste. C= place sau nu, spunautorii, Jihadul este "calea cea mai dreapt= de \ndreptare a r=ului din

tine", \n timp ce Islamul, r=mâne pentru cei mai mul]i dintre musulmani oreligie a p=cii, cunoscut= prin "adeziunea la pacea lui Dumnezeu".

Comandantul (Rectorul)

Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "CAROL I "

General, prof. univ. dr. Mircea MURE{AN

A n g h


e

R A D U

14



Introducere

Subiectivitatea inerent= ce revine conceptului de terorism asociatcu islamul a fost pus= adesea \n discu]ie. Dup= ce la 11 septembrie 2006

discursul rostit de Papa Benedict al XVI-lea la Universitatea dinRegensburg p=rea s= fac= leg=tura dintre islam [i violen]=, amplificânddivergen]ele de opinie dintre musulmani [i cre[tini, Vaticanul deschide, \nmartie 2008, dialogul cu reprezentan]ii unor curente diferite ale islamuluidin 43 de ]=ri, reuni]i \n jurul unui mesaj de pace. Fie c= amintim de \ntâlnirea dintre Papa Benedict al XVI-lea [i regele Abdullah al ArabieiSaudite, fie c= amintim despre vizita din Turcia din decembrie 2006, \ncadrul c=reia Papa a trecut pragul Moscheii Albastre, rugându-se pre] de

un minut cu fa]a spre Mecca, toate acestea sunt v=zute cel pu]in ca o \ncercare teoretic= de reconciliere a rela]iilor dintre Occident [i lumeaarab=.

Defini]iile [i limitele de demarca]ie au r=mas \ns= controversate.Subscriind pe deplin aprecierilor unor autori consacra]i, precum MarkBurgess [i Eva-Ildiko Delcea (2006), potrivit c=rora a defini terorismul estede acum \nainte un exerci]iu atât de complex [i de obiectiv \ncât putemspune c= ]ine mai degrab= de latura artistic= decât de cea [tiintific=, prin

demersul nostru ne rezum=m numai la a considera o serie de valen]e,unele chiar cu valoare istoric=, \n scopul \n]elegerii semnifica]iilor ce revinciviliza]iei islamice [i a idealului comun lumii musulmane, marcat prinJihadul Islamic ("r=zboiul sfânt").

Terorismul este, \n esen]=, o pies= de teatru jucat= (Dragomir,2008) \n fa]a unei audien]e, menit= s= atrag= aten]ia a milioane despectatori asupra unei situa]ii – de obicei, f=r= leg=tur= direct= cu actul deviolen]= – mizându-se pe [ocul produs respectivei audien]e (starea de

groaz= [i oroare \n fa]a provoc=rii inimaginabilului f=r= nici o scuz= sauremu[care). |n acest cadru, nu se poate spune \ns= c= islamul este cel J

I H A

D U L

I S L A M I C

15



care legitimeaz= jocul la scen= deschis= practicat de terorism. |nsu[iMuftiul Muurat Yusuf (2008) aprecia c= "Islamul este religia p=cii [i nu aviolen]ei". Potrivit lui Septar (2006), "nu exist= nicio porunc= divin= \nIslam care s= oblige musulmanii s= comit= acte de terrorism". Comiterea

unor astfel de acte reprezint= opresiune [i un p=cat s=vâr[it \mpotrivaomului, \n general. Religia islamic= porunce[te tot ceea ce este s=n=tos[i benefic pentru umanitate. Coranul [i Tradi]ia Profetului Mahamed nuofer= nicio dovad= care s= sus]in= ideea conform c=reia ar exista poruncidivine adresate musulmanilor pentru a s=vâr[i acte de violen]= [i terorism.

Publicarea multor studii de specialitate a pus bazele cogni]ieiterorismului, cine poate deveni terorist [i de ce [i \n numele cui se \ntreprind acte catalogate drept teroriste. Spre exemplu, unii cercet=tori,

precum Williams (2004), Chomsky (2003), Hoffman (2001), Ariel (2001)sus]in c= formele de manifestare a terorismului au evoluat de la reac]iipolitice la cele de constrângere social= prin dobândirea unorcomportamente antisociale. Mai mult, potrivit Olariu (2008), s-a dovedit, \nmai multe studii de specialitate (Wilkinson, 2006; Lehr, 2006; Scraton,2002), c= terorismul contemporan nu mai reprezint= o form=tranzac]ional=, ci a adoptat o nou= metod= mult mai periculoas=,imprevizibil=, puternic=, organizat= [i profesionist= \mpotriva grupului-]int= pentru a-[i atinge scopul. Al]i cercet=tori, precum Sookhdeo (2006)[i Ahmed (2003), sus]in c= reac]iile terori[tilor sunt cauzate de politicaimperialist= american=. Iar Huntington, (1996) contrazice "curentulmediatic" al serviciilor secrete, argumentând c= fundamentalismul religiosreprezint= efectul unui conflict inevitabil \ntre civiliza]iile de credin]ediferite, recrutându-se poten]iali subiec]i umani pentru r=zboiul sfânt.

Departe de tabloul zugr=vit \n pove[tile celor 1001 de nop]i, lumea

arab= este de ceva vreme teatrul unor manifest=ri de o violen]= ie[it= dincomun (Istrate, 2007). {tirile interna]ionale nu mai vorbesc decât despre 11septembrie, Osama bin Laden, r=zboiul din Golf, terorism, atentate, lu=ri deostateci, talibani, ma[ini capcan=, mujahedini, Saddam Hussein, lupte destrad=, suni]i [i [ii]i, wahabi, Al Qaida, bursa petrolului etc. Concentra]i fiind \n a da un sens lumii convulsionate de ast=zi (Fuller, 2003), dar [iterorismului, r=zboiului [i antiamericanismului generalizat, nu putem s= nune punem [i noi \ntreb=rile: este Islamul adev=rata surs= a problemei sau

trebuie el apreciat al=turi de al]i factori, mai pu]in eviden]i [i de mai mareprofunzime? Occident [i lumea arab=, ciocnire sau \n]elegere? A

n g h


e

R A D U

16



Este terorismul instrumentul la care apeleaz= cei lipsi]i de for]=?Care este adev=ratul motiv pentru care se \ntâmpl= toate aceste lucruri?

Perceput drept totalitatea actelor de violen]= comise de un grupsau de o organiza]ie pentru a crea un climat de insecuritate sau pentru a

schimba forma de guvern=mânt a unui stat (Dic]ionarul Explicativ al LimbiiRomâne, 1996, a se vedea [i Dictionnaire de la Langue Francaise, 1998)fenomenul terorist reprezint= mai mult decât efortul individual al unuikamikaze. {i \n acest caz, se poate considera c= actele teroristereprezint= chiar rodul unor organiza]ii \n spatele c=rora s-ar putea aflaanumite state (Iova, 2006). Con]inutul terorismului este dat [i demanifest=rile violente, precis orientate [i foarte bine organizate, care ofer=o imagine apocaliptic= [i tinde s= creeze o psihoz= paralizant= a terorii

chiar [i \n timp de pace, cu diversific=ri multiple \n situa]ii de criz= sau \ncaz de r=zboi.

|n urma unui studiu ini]iat \n 1983, de cercet=torii Schmid [iJonginan, de la Universitatea Laiden din Olanda, s-a ajuns la concluzia c=elementul de violen]= era prezent \n 83,5% dintre ele, ]elurile politice \n65%, \n vreme ce 51% puneau accentul pe elementul induceriisentimentelor de fric= [i teroare. Cu toate acestea, se poate aprecia c=terorismul nu este, a[a cum se spune adesea, "violen]= stupid=", ci,indiferent de cât de \n afara legii ar fi sau ar p=rea, el nu este ira]ional saulipsit de scop. La o simpl= vedere, se poate spune c= el \mbr=]i[eaz= oanumit= cauz=, de regul= politic=, are o anumit= organizare [i structurare[i o anumit= specializare profesional= a celor care particip= la ac]iuni cuun asemenea caracter.

Terorismul, \ndreptat \mpotriva inimii [i lumii civilizate (GeorgeW., Bush, 2001), a c=p=tat la acest \nceput de mileniu, un caracter

complex, lovind prezentul, propagând r=ul [i pretinzând c= asigur= unviitor mai bun (Marret, 2002).Nimic nu ilustreaz= mai bine acest lucru decât imaginile de la 11

septembrie 2001: pietoni ce fug din calea pr=bu[irii primului turn de laWTC; un lucr=tor din serviciile de urgen]= care ajut= o femeie r=nit=; opersoan= care se pr=bu[e[te \n gol, dup= ce a s=rit din infernul de laetajul 83 etc.

A judeca \ns= terorismul drept un produs al Islamului, iar Islamul

ca pe o religie violent= este mai mult decât o gre[eal=. Indiferent de cecrede lumea occidental=, acesta r=mâne pentru musulmani o religie a J

I H A

D U L

I S L A M I C

17



p=cii, care nu permite uciderea unor oameni nevinova]i (Bacchiocchi,2002), fiind, \nainte de toate, religia libert=]ii, p=cii, binelui [i \ndur=rii(Rashid, 2003). Mai mult decât atât, orice act reprobabil constituie o \nc=lcare atât a Sharia (Legii sacre islamice), cât [i a logicii umane (Sultan

bin Abdulaziz, 2002).Nu lipsit de importan]= este [i faptul c= \n arab=, Islam \nseamn=

"supunere" (\n sensul de supunere \n fa]a lui Dumnezeu) [i este descris caun "mod de via]=" sau "religie". Este derivat din aceea[i r=d=cin= ca [i, deexemplu, cuvântul Salam (care \nseamn= "pace", folosit ca formul= de salut).

Cuvântul "musulman" este, de asemenea, legat de cuvântulIslam [i \nseamn= "persoana care se supune" \n fa]a lui Allah. Astfel,numele religiei se refer= la supunerea fa]= de Dumnezeu.

Teoretic, tot ce trebuie s= fac= un om pentru a deveni musulmaneste s= recite sincer partea scurt= a religiei cunoscut= sub denumirea de"shahadah": "M=rturisesc c= nu exist= alt dumnezeu decât Dumnezeu(Allah) [i c= Mahomed este profetul lui Dumnezeu". O dat= convertit laIslam, renun]area la aceast= religie este considerat= o ofens= major=.

}inând seama de toate acestea, consider=m, a[a cum am maiamintit, c= este vremea s= se renun]e la sintagma terorist islamic \n

favoarea celei de terorist care invoc= \n mod abuziv islamul. Potrivit "TheWashington Times" (07.05.2008) [i Statele Unite inten]ioneaz= s= eviteefectuarea de conexiuni \ntre terorism [i islam. |n documente puse \ncircula]ie de Centrul Na]ional pentru Combaterea Terorismului (NationalCounterterorism Center – NCTC) se recomand= a se face referiri laAl-Qaida [i la alte grupuri teroriste, folosindu-se termeni precum islamicsau musulman, evitându-se [i cei referitori la "jihad' sau "mujahedin", carelegitimeaz= neinten]ionat terorismul.

|n aceste condi]ii, Osama bin Laden, urmare [i a declara]iei"Dumnezeu a binecuvântat un grup de musulmani de frunte, avangardaislamului, s= distrug= America" (Al Jazeera, 7 octombrie 2001), ajunge s=fie "condamnat prin propriile lui cuvinte" (U.S. Department of State, 2002).Lideri [i clerici musulmani din \ntreaga lume, de la {eicul MohamedSayyed al Tantawi, din Egipt, la {eicul Yusuf al-Qaradawi, din Qatar, [iYusuf Muhammad, din Indonezia, condamn= atacurile teroristeapreciindu-le ca pe o pervertire [i o tr=dare a islamului, uciderea de

oameni nevinova]i pentru realizarea unui scop nefiind niciodat= miezulreligiei (Yusuf Muhammad, cleric musulman, Jakarta, Indonezia, 2001).

A n g h


e

R A D U

18



Cu toate acestea, de[i toat= lumea condamn= terorismul, numul]i sunt [i cei care \i \n]eleg cauzele. |n ciuda diversit=]ii de opiniiexprimate, r=spunsurile la \ntreb=rile "de ce terorism?" [i "de ce islamic?" \nc= se mai las= a[teptate, asocierea ac]iunilor unor grup=ri teroriste de

tipul Al-Qaida cu Islamul \n general, echivalând poate cu asocierea IRA(binecunoscuta grupare terorist= din Irlanda de Nord, care a folositatentate soldate cu moartea a sute de civili pentru a-[i atinge scopurilepolitice), cu catolicismul, \n general.

Din p=cate, din ce \n ce mai des, \n democra]iile occidentale,Islamul este privit [i judecat dup= actele [i faptele unor grupuri de oameni.{i acest lucru este \nc= un motiv \n plus pentru care trebuie foarte clarprecizat faptul c= astfel de abord=ri nu sunt obiective, distorsionând

adev=ratul \n]eles al Islamului. S= admitem c= a[a ar fi, c= aceasta esterealitatea, atunci \ns= ce am putea spune despre lumea cre[tin=gândindu-ne la traficul de carne vie, la molestarea copiilor sau la multealtele?

Islamul este religia care se bazeaz= pe ob]inerea p=cii prinsupunerea fa]= de voin]a divin=. Aceasta este o simpl= analiz= lingvistic=,care ne arat= natura acestei religii. O astfel de religie, cum poate s=sus]in= atâtea acte de violen]=? R=spunsul e simplu! Astfel de ac]iuni suntnon-islamice [i nu trebuie s= fie asociate cu Islamul (Enghin, 2007).

Tradi]ia precizeaz= c= apari]ia Islamului st= sub semnulProfetului Mahomed, ce a locuit \n Arabia de Vest, la \nceputul secoluluial VII-lea d.Ch. |n mod tradi]ional, se cunoa[te c= mediul geografic undea luat fiin]= Islamul este platoul de[ertic care se nume[te Higaz, de-alungul coastei occidentale a Arabiei, care d= spre Marea Ro[ie (Frattasio,2006). Aici, Mahomed a primit o serie de revela]ii verbale de la

Dumnezeu, prin intermediul Arhanghelului Gavril.Singur=t=]ile unui spa]iu pustiu apar astfel prin excelen]=prielnice sentimentului unui contact direct cu Divinitatea (Bloch,1975).Tabloul vie]ii Profetului, al Hegirei, al organiz=rii primei comunit=]imusulmane, supus= unei Legi precise [i izvorât= din textul Revela]iei,apoi, dup= moartea lui Mahomed, al primelor cuceriri, toate acestea, la unloc, ne \ndeamn= s= reflect=m asupra islamului.

|n cadrul islamismului se disting dou= ramuri principale. Una este

ramura sunit=, iar cea de a doua este ramura [iit=. Musulmanii suni]iconstituie marea majoritate \n comunitatea lumii islamice. Termenul J

I H A

D U L

I S L A M I C

19



"sunna" \nseamn= "calea" sau "exemplul" [i se refer= la modelul profetuluiMahomed. Astfel, toate grup=rile [i sectele islamice consider= Sunna \mpreun= cu Coranul, Sfintele Scripturi ale Islamismului, ca obligatorii.Deoarece \nseamn= "calea", termenul "sunna" poate, de asemenea, s=

aib= scopul de a face distinc]ia \ntre musulmanii suni]i [i musulmanii [ii]i,care urmeaz= o cale alternativ=.

Cele dou= ramuri principale ale islamismului difer=, \n principal, \n credin]ele \n ceea ce prive[te succesiunea lui Mahomed. Musulmaniisuni]i cred c= Mahomed a inten]ionat ca, prin consens, comunitateamusulman= s= aleag= un succesor, sau un calif, care s= conduc=teocra]ia (\mp=r=]ia p=mânteasc=, aflat= sub conducere divin=) pe care a \nfiin]at-o el. Musulmanii [ii]i cred c= Mahomed l-a ales pe cumnatul s=u,

Ali, ca succesor al s=u, [i c= numai urma[ii lui Ali [i ai so]iei sale, Fatima,au dreptul s= guverneze comunitatea musulman= (Cornila, 2008). Deasemenea, exist= diferen]e \ntre cele dou= ramuri \n ceea ce prive[teinterpretarea Coranului.

|ntr-un sens istoric, musulmanii dateaz= \nceputurile religiei lor \nc= din timpul lui Mahomed. Dintr-un unghi de vedere religios, mul]i v=d \ns= aceast= religie identic= cu monoteismul adev=rat pe care profe]ii de

dinaintea lui Mahomed, precum Abraham (Ibrahim), Moise (Musa) [i Iisus(Isa), l-au f=cut cunoscut.R=spândit de c=tre urma[ii s=i \n toate domeniile vie]ii, Islamul

este considerat de marea majoritate a musulmanilor "mai mult un mod dea tr=i decât o religie" (Prunescu, 2004), conceptul fundamental fiind dat deunicitatea lui Allah (tawahid). Acest monoteism este absolut, nu relativ saupluralist \n orice sens al cuvântului.

Musulmanii sus]in c= Islamul con]ine, \n esen]=, aceea[i credin]=

ca a tuturor mesagerilor trimi[i de Allah omenirii, de la Adam, Coranulcodificând revela]ia final= a lui Allah.

|nv=]=tura islamic= vede iudaismul [i cre[tinismul ca derivând din \nv=]=turile unora din ace[ti profe]i – \n special Avraam – [i recunoa[ter=d=cinile lor avraamice, \n timp ce Coranul \i nume[te "Oameni ai C=r]ii".

Islamul accept= lumea [i via]a omeneasc= a[a cum sunt,privindu-le ca o oper= ce nu poate fi criticat= [i ca o manifestare a voin]eiinderogabile a lui Allah, deloc denaturat= [i corupt= de urm=rile unui p=cat

originar de neiertat. Tr=s=turile acestei credin]e simple, care este \nso]it=de \ndatoriri sociale [i individuale demult codificate, sunt suficient de

A n g h


e

R A D U

20



marcate pentru a fi modelate [i a continua s= modeleze [i \n epocaactual= numeroase aspecte de ordin psihic [i deprinderi de ordinsociologic ale adep]ilor ei (Sourdel, 1975).

|n aceste condi]ii, cum poate fi demonstrat= leg=tura

indestructibil= dintre Islam [i Jihad? Care este adev=rata semnifica]ie cerevine Jihadului?

Conform Dictionnaire Arabe - Française - Anglais (Paris, 1972),termenul Jihad \[i are originea \n verbul djahada, care \nseamn= "a fiharnic", "a face efort", [i \n substantivul abstract juhd, prin care sedesemneaz= \n general "efortul", "\ncordarea de for]e", "pentru atingereaunui scop" (Ruslan, 2003).

Urm=rind Coranul, termenul jihad este utilizat cu dou= sensuri

de baz=, corespunz=toare celor dou= etape ale revela]iei. Astfel, \nsurele din perioada meccan=, prin jihad este desemnat= luptacredinciosului pentru a-[i dovedi credin]a fa]= de Allah, pentru a câ[tiganoi aderen]i la islam, prin convingere [i mijloace pa[nice (Sura 29, 6). |nsurele de la Medina, deci dup= Hegira (anul 622), r=d=cina jihadului \mbrac= noi semnifica]ii precum "a lupta \mpotriva cuiva", "a combatepolitei[tii" sau cea de "r=zboi contra arabilor musulmani" (Surele 60,1;

66,6). R=zboiul este permis \n islam, dar numai atunci când toatecelelalte mijloace pacifiste, precum dialogul, negocierile sau \ncredereaau dat gre[. "Lupta]i \ntru calea lui Dumnezeu cu cei care lupt= \mpotrivavoastr=. Nu fi]i c=lc=tori de lege, c=ci Dumnezeu nu-i iube[te pe c=lc=toriide lege" (Sura 17,190).

Cu toate acestea, \n Sura 9, versetele 29 – 31, musulmanilor li seporunce[te "s= lupte \mpotriva iudeilor [i cre[tinilor pân= când ace[tia sevor supune. Acei care se vor preda conducerii musulmane vor pl=ti un

greu tribut. Motivul este c= blestemul lui Dumnezeu se afl= deasupra lor.Lupta]i cu acei ce nu cred \n Dumnezeu [i \n ziua de apoi, [i nu consider=oprit ceea ce a oprit Dumnezeu [i trimisul S=u, nici nu recunosc religiaadev=rat=, chiar dac= ei sunt oameni ai C=r]ii, pân= când nu vor pl=ti jizya(tributul) [i se vor supune de bun=voie [i vor fi supu[i (…) Blestemul Luis= cad= asupra lor".

Cunoscând acestea, se poate aprecia oare c= musulmanii \n]eleg prin Jihad folosirea tuturor energiilor [i resurselor pentru a \nv=]a

s=-[i controleze propriile dorin]e [i inten]ii rele [i de a ob]ine favoarea luiAllah? Trebuie doar re]inut c= Jihadul nu poate fi \n]eles pe deplin de J

I H A

D U L

I S L A M I C

21



occidentali, cu atât mai mult cu cât ace[tia, spre deosebire de musulmani,nu fac parte din cultura religioas= a Islamului.

Lucrurile devin [i mai interesante, cu atât mai mult cu cât o alt=dimensiune a jihadului \n contemporaneitate este aceea de a avea rol

educativ (jihad al-tarbyia), care presupune r=spândirea valorilor islamului,lupta social= \mpotriva injusti]iei, corup]iei, decaden]ei [i str=duin]a pentru \mbun=t=]irea condi]iei sociale (Tihan, 2008). Astfel, de exemplu, \n anii'60 pre[edintele Burghiba al Tunisiei numea jihad str=duin]a cet=]enilor dea lucra pentru prop=[irea ]=rii [i-i scutea de la postul din luna Ramadanpentru a nu sc=dea produc]ia ]=rii, a[a cum r=zboinicii erau scuti]i de post \n timpul r=zboaielor de cucerire.

De re]inut este [i faptul c= una dintre organiza]iile teroriste din

lume poart= chiar numele r=zboiului sfânt, "Jihadul Islamic", ap=rut= prinanul 1970 [i cu r=d=cini \n Fr=]ia Musulman=, \nfiin]at= \n 1928.Organiza]ia, atacat= tot mereu de Israel din cauza radicalit=]ii sale, \n]elege religia islamic= prin practicarea de antrenamente teroriste \ndiferite tabere de antrenament pe care le de]ine pe tot continentul.Membrii s=i au ac]ionat \n atacuri teroriste al=turi de alte organiza]iiprecum Hezbollah sau Hamas. Obiectivele sale principale erau marcateprin r=sturnarea guvernului egiptean [i instaurarea unui stat islamic,precum [i lupta \mpotriva intereselor americane [i israeliene: pre[edinteleEgiptului Anwar Sadat a fost asasinat \n 1981 de Jihadul Islamic pentru c=a semnat pacea cu Israelul; a existat o tentativ= de asasinat a ministruluide interne egiptean, Hassan al-Alfi \n 1993 [i a primului-ministru AtefSedki, \n noiembrie acela[i an; \n 1995 au revendicat atentatul de laAmbasada Egiptului de la Islamabad. Câ]iva din membrii organiza]iei,potrivit Cornila (2008) s-au aflat [i \n spatele celui mai sângeros [i mai

mediatizat atac terorist din istorie: 11 septembrie 2001, când terori[tii audeturnat patru avioane, cu dou= dintre ele lovind World Trade Center dinNew York, cu unul Pentagonul, iar al patrulea pr=bu[indu-se \nPennsylvania (2.978 de mor]i). Alte atacuri revendicate: august 1998 –exploziile de la ambasadele SUA din Nairobi [i Dar el-Salam (301 mor]i);noiembrie 2002 – explozie la un hotel din Mombasa (15 mor]i); octombrie2002 – au sprijinit explozia de la un club din Bali (200 mor]i); 12 mai 2003– atacuri cu bomb= la Riad (30 de mor]i); 16 mai 2003 – au sprijinit

atacurile cu bomb= din Casablanca (933 de mor]i); 15– 20 noiembrie 2003– au participat la atacurile cu bomb= \mpotriva a dou= sinagogi, a A

n g h


e

R A D U

22



consulatului Britanic [i a unei b=nci din Istanbul (61 de mor]i); 2004 – celpu]in 11 atacuri (60 de mor]i). Condus= de Ayman al-Zawahiri, organiza]iaface parte, \ncepând cu 1998, din Al-Qaida. Este, "r=zboiul sfânt" sinonimcu atacurile la adresa Statelor Unite [i Israelului? |nainte de a acorda un

r=spuns, poate c= am fi tenta]i s= spunem da!Puncte sensibile, exploatate pe deplin de organiza]iile teroriste \n

legitimarea ac]iunilor ini]iate, sunt date [i de versetele potrivit c=rora"nemurirea sufletului uman este oferit= celor care sunt uci[i pe calea luiAllah" (Sura 2, 154; 3, 157, 169).

F=r= s= avem inten]ia s= dezvolt=m subiectul "martirajului" nepunem totu[i \ntrebarea dac= acesta a devenit stimulent pentru r=zboiulsfânt (Jihad)? |nv=]=tura Coranului despre intrarea \n paradis (Sura 55,52) a celor mor]i \n Jihad i-a inspirat pe musulmani de-a lungul secolelor,motivându-i s= lupte pân= la moarte pentru cauza sfânt= a lui Allah.

Extinzând \nv=]=tura la o simpl= interpretare desf=[urat= asupraTestamentului lui Mohamed Atta, unul dintre atentatorii de la 11septembrie 2001, se poate spune c= aceasta \i inspir= [i ast=zi pe tineriimusulmani s= devin= "bombe sinuciga[e"?

Auzim, nu o singur= dat=, mai mult sau mai pu]in justificat, c=

pentru cei ce aleg moartea de martir este cea mai sigur= [i rapid= cale dea ajunge la o via]= mai bun=, prosper=, la confort [i pl=ceri senzuale, pecare le promite paradisul.

Prin acest tip de moarte, cel ce se sacrific= devine shaheed, aflat,atât el cât [i familia sa, la mare cinste \n cadrul comunit=]ii musulmane.Jertfa trebuie dus= la cap=t, \n primul rând pentru Allah. Acela care face"din moarte un simbol al dragostei, o m=rturie a adev=rului, acela este unmartir (...) El tr=ie[te. El este aici, printre noi, \n sânul lui Dumnezeu,

pentru totdeauna, dar, de asemenea, peste tot, \n sufletele masei decredincio[i. Acela care, dimpotriv=, alege dezonoarea pentru a-[i salvavia]a, acela, \n fa]a istoriei, nu este decât un resping=tor mort-tr=itor"(Rauffer, 1987).

|n ultima zi dinaintea atacului, shaheed-ul este foarte bineantrenat, are creierul complet sp=lat, este dispus [i apt s= execute chiarde unul singur atacul sinuciga[. La acest punct el scrie un testament \ncare \[i roag= familia s= nu \l plâng=, deoarece nu a murit, ci mai degrab=

a plecat \ntr-o alt= via]= \n care va fi cu Allah – motiv de mândriepersonal= (Cornila, 2008). Testamentul lui Hisham Ismail Abd El Rahman J

I H A

D U L

I S L A M I C

23



Hamed, un terorist sinuciga[ care a detonat explozibilul pe care-l purta \nnoiembrie 1994 la Nezarim (\n sudul Fâ[iei Gaza), ucigând trei ofi]eri [ir=nind doi israelieni [i patru palestinieni, ofer= o imagine real=: "Drag=familie [i prieteni! Scriu asta cu lacrimi \n ochi [i triste]e \n inim=. Vreau s=

v= spun c= plec [i v= cer iertare pentru c= am decis s=-l v=d pe Allahast=zi [i aceast= \ntâlnire este mult mai important= decât s= tr=iesc peacest p=mânt... Bassamat al-Farah". Alt terorist sinuciga[ – Salah AbedEl Hamid Shaker – care a murit \mpreun= cu un alt shahid la Beit Lid (\ncentrul Israelului) \n ianuarie 1995, omorând 18 israelieni [i r=nind al]i 36,scria \n testament: "M= voi r=zbuna pe fiii maimu]elor [i porcilor – sioni[tiiinfideli [i inamicii umanit=]ii. |l voi \ntâlni pe fratele meu Hisham Hamed [ipe distinsul meu profesor, Hani El Abed [i pe ceilal]i shahizi [i sfin]i din

paradis". |n cazul primului mesaj, expresie consacrat= "Bassamat al-Farah'' sau "Surâsul bucuriei'' justific= extazul ce se cite[te pe fa]amartirilor \n momentul comiterii atentatului.

|n]elegând islamismul drept o supunere fa]= de Allah, nu putems= nu ne punem \ntrebarea de unde a ap=rut fundamentalismul islamic.

Inspirat= de succesul lui Khomeini, din 1979, mi[carea radical=panislamic= a luat o amploare f=r= precedent \n \ntreaga lumemahomedan=. Pozi]ia dominant= a clerului \n societ=]ile musulmane [i

sprijinul masiv acordat de masa "credincioas=" exponen]ilor fanatismuluireligios preconizau venirea inevitabil= la putere a fundamentali[tilor \n maimulte ]=ri arabe [i islamice prin alegeri libere sau prin revolu]ii.

|n urm=toarele dou= decenii, islami[tii intransigen]i sperau s=devin= for]a dominant= \n \ntreaga lume mahomedan=. Exponen]ii for]elorislamice au câ[tigat primele alegeri libere din Algeria [i se preg=teau s=preia puterea. Numai anularea rezultatelor scrutinului [i interven]iarepresiv= a armatei algeriene au permis continuarea guvern=rii seculare.

Consecin]ele reprim=rii sângeroase a for]elor islamice au fost devastante.O sut= de mii de algerieni [i-au pierdut via]a \n r=zboiul civil care a urmat.

F=r= s= avem inten]ia de a insista asupra acestui subiect maimult decât \n cuprinsul lucr=rii, nu putem s= nu ne \ntreb=m: ce urm=re[tefundamentalismul islamic?

|nainte de toate, dore[te un stat teocratic, \n care puterile statuluis= fie subordonate legii islamice, Sharia, care a fost conceput= ini]ialpentru a ghida via]a de zi cu zi a musulmanului.

F=când abstrac]ie de interpret=rile denaturate pe cât defrecvente, pe atât de nefericite, ale conceptului de "Jihad", setul de

A n g h


e

R A D U

24



prevederi coranice care contureaz= "calea cea dreapt=" a shari'ah ("legeainegalabil= [i neegalat=") genereaz= consecin]e palpabile asuprasociet=]ilor islamice, vizibile mai ales \n sferele structur=rii politice astatului [i respectiv a vie]ii economice (Apahideanu, 2007).

Liderii religio[i inoculeaz= constant ideea c= este vremeareinstaur=rii "Califatului". Raportul U.S. National Intelligence Councilprognozeaz= inten]ia islamului de a forma, pân= \n anul 2020, un CalifatUniversal, dezideratul principal al mi[c=rii fundamentaliste islamice fiinddat de restabilirea virtu]ilor morale [i politice ale societ=]ii tradi]ionaleislamice (Barna, 2007).

|n contextul extinderii islamului, cum poate fi interpretat semnalulde alarm= tras de Vatican, cu privire la riscul unei iminente islamiz=ri a

Europei \ntr-un interviu acordat s=pt=mânalului german "SüddeutscheZeitung"? Secretarul particular al Papei Benedict al XVI-lea, atr=geaaten]ia asupra faptului c= "Occidentul este amenin]at cu islamizarea",subliniind c= Europa nu trebuie s= renun]e la r=d=cinile sale cre[tine.

Veridicitatea semnalului amintit este de net=g=duit cu atât maimult cu cât milioane de musulmani tr=iesc \n afara spa]iului istoric islamic.Ast=zi, Islamul \nseamn= circa 1,3 miliarde de oameni. Este cea maidinamic= religie a lumii, credincio[ii s=i fiind prezen]i pe toatecontinentele, inclusiv \n Europa. Probabil c= este [i singura religie carecâ[tig= teren \ntr-un moment când celelalte sunt \n criz=. De asemenea,este cea mai tân=r= dintre marile confesiuni [i acum se afl= la apogeu.

Potrivit U.S. Department of State's Anual Report on InternationalReligious Freedom (2003), \n Europa sunt \nregistra]i mai bine de 23 demilioane de musulmani reziden]i, fapt confirmat [i de studiul realizat dediplomatul american specializat \n afaceri europene, Timothy Savage,

potrivit c=ruia aproximativ 5% din popula]ia Europei este reprezentat= demusulmani (23 milioane), pentru anul 2050, estimând cre[tereaprocentului la 20%. |n Indonezia sunt 120 milioane, \n Fran]a [i StateleUnite ale Americii câte [apte milioane, iar \n China circa 50 de milioane.

|n acest context, problema admiterii Turciei \n U.E. a devenit oproblem= mai mult decât spinoas=. Cu o popula]ie de circa 70 de milioanede locuitori, \n majoritate musulmani, Turcia ar putea s= accentuezeireversibil musulmanizarea Europei.

Riscul ca popula]ia cre[tin= din ]=rile occidentale s= fie dep=[itenumeric pe parcursul câtorva genera]ii de c=tre imigran]ii musulmani se J

I H A

D U L

I S L A M I C

25



acutizeaz= [i mai mult pe fondul crizei demografice din Europa [i anatalit=]ii ridicate a membrilor nou veni]i (Buchaman, 2005).

Men]inerea imigra]iei la cote ridicate din statele musulmane, vaduce la a[a-zisa "Eurabia", moscheile putând s= dep=[easc=, din punct

de vedere numeric, bisericile. |n situa]ia \n care U.E. nu abordeaz= ostrategie viabil= de control a imigra]iei provenit= din statele cu popula]iemusulman=, foste colonii ale statelor Europei (Barna, 2007) nu esteexclus s= asist=m chiar la transformarea Europei \ntr-un continent islamic,pân= la sfâr[itul secolului al XXI-lea (Lewis, 2006).

Subiecte precum: vizionarul apocaliptic, "]intele legitime", forumulAl-Tajdid, 7 iulie 2005 – interven]ia la situa]ia de urgen]=, toate acesteasubscriu, "ecua]iei securit=]ii mondiale" [i \ntregesc cuprinsul lucr=riinoastre. O cercetare sumar= a internetului, \n anul 1998, scotea \neviden]= c= aproximativ jum=tate din cele 30 grup=ri etichetate caorganiza]ii teroriste str=ine (Legea SUA privind m=surile antiteroriste, din1996) operau pe pagini web, de tipul: assam.com, almuhrajiroun.com,qassam.com, jihadunspun.ne, jahad.net sau alsaha.com etc. Dac= \n anul2000 erau identificate 20 de site-uri jihadiste, \n cursul anului 2005,num=rul acestora a crescut, la aproximativ 4.800 , cele mai multe având

loca]ii \n Iran, Canada, Statele Unite, Olanda, Liban, Rusia, Hong Kong [inu \n ultimul rând \n Marea Britanie (www.smitson.org/newcentury/ ppt/Atran_Senate.ppt).

"Filosofia existen]ialit=]ii" terorii este definit= printr-o serie deorganiza]ii teroriste, precum Fra]ii Musulmani, Hezbollah, MujahedineKhalk, Jihadul Islamic, Hamas, Al-Qaida Alba, Al Haramain IslamicFoundation, Al-Masjed al Aqsa, Benevolence International Foundation, AlFurqan, Global Relief Foundation/Taibah International Humanitarian

Organisation etc., cea din urm= fiind o organiza]ie fondat= \n Belgia, la 22august 1996. |n urma atacurilor teroriste din 11 septembrie, numeleorganiza]iei a fost legat, de c=tre institu]iile specializate americane, degrup=rile teroriste, inclusiv de re]eaua Al-Qaida.

F=r= s= insist=m asupra temelor dezb=tute \n cuprinsul celorpatru capitole, l=sate a fi descoperite de cititori, ne rezum=m numai laa privi Europa ca pe un veritabil teatru de ac]iune ce porne[te din Urali[i se \ntinde pân= la Atlantic. Terorismului este departe de a fi

\ncheiat, dimensiunile sale fiind comparabile cu cele ale unui r=zboi alviitorului. A

n g h


e

R A D U

26



Care este miza [i ce interese sunt amestecate \n acest sinistru joc? S= fie vorba doar de un conflict \ntre civiliza]ii? |nseamn= Vestul,civiliza]ie, iar lumea arab=, petrol?

Sunt \ntreb=ri al c=ror r=spunsuri pot deschide noi posibilit=]i de

\n]elegere a Islamului, respectiv a Jihadului Islamic versus Terorism.

NOTE:

ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism - From The

Big Encyclopedia of Jihad to Hamas Covenant and The White Al-Qaeda, \n, "Romanian Military Thinking", ianuary - march, vol 1.

APAHIDEANU, I., (2007). Islam [i Democra]ie – surse de

incompatibilitate . Manuscris.

BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form,

Bucure[ti.

BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic

Terrorism , \n, "International Herald Tribune", 28 iulie, Londra.

BURGESS, M. [i DELCEA, E.,I., (2006). Problematica definirii

terorismului , \n, "Terorismul Azi", vol. IV–VI, an I.

BUSH, W.G., (2001). Spech , \n, http:usinfo.state.gov

CARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul , Editura Polirom, Ia[i.

XXX (2004). Coranul Cel Sfânt \n limba român= , Editura

Islam, Bucure[ti.

CORNILA, M., (2008). De la religie la terorism Editura

Anamarol, Bucure[ti.DRAGOMIR, D., (2008). Profilul [i personalitatea teroristului .

Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza",

Bucure[ti.

ENGHIM, Cherim, (2007). Islamul – religia terorii ? Manuscris,

Funda]ia Taiba, Bucure[ti.

FIRESTONE, R., (1990). Jihad: originea r=zboiului sfânt \n

Islam , Editura Universit=]ii Oxford, Londra.

FULLER, E., G., (2003). The Future of Political Islam , NewYork: Palgrave Macmillan). J

I H A

D U L

I S L A M I C

27



ISTRATE, M., (2007). Fundamentali[tii islamici , Fr=]iaMusulman= [i CIA. Manuscris.LOUIS DE PRÉMARE, A., 2001. Originile islamului , EdituraCartier, Bucure[ti.

MARRET, J.L., (2002). Tehnicile terorismului/11 septembrie 2002 , Editura Corint, Bucure[ti.MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et

Doctrines . Collection Champs Flammarion, Paris.MURAT, Yusuf, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman este

atacat, el trebuie s= se apere , Cultul Musulman din România, \n, www.hotnews.roOLARIU, M., (2008). Terorismul Azi . Disera]ie, Academia dePoli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.

SCHMID, A. P. [i colectiv, (1983). Political Terrorism A New Guide To Actors, Authors, Concepts, Data Bases, Theories

And Literature. Amsterdam , North Holland PublishingCompany; de v=zut [i www.amayon.com/exe/obidos/tg/detailSOURDEL, J.; SOURDEL - TH., (1975). Civiliza]ia Islamului

clasic , Editura Meridiane, Bucure[ti.STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de

manifestare a neoterorismului , \n, http://actrus.roTIHAN, E., (2008). Jihad – r=zboiul sfânt . Disera]ie,Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu.TRONCOT+, C., (2007). Despre terorismul de azi sau vechea

arm= a R=zboiului Rece , \n, "Cadran Politic", nr. 46.

* * * Aducem un gând de apreciere profesional= [i demul]umire, pentru sus]inere [i \ndrumare doamnei Ciob=na[Mariana, domni[oarei Carmen Tudorache, doamnei Cucu

Irina, domnilor Dumitru V=nu]= [i Alexandru Brotoiu.

A n g h


e

R A D U

28



Introduction

Unavoidable subjectiveness of the terrorism issue, associatedwith Islam was often debated. After September 11 2006, the Benedict XVIPope's speech from the University of Regensburg seemed to make the

connection between Islam and violence, growing up the dissensionsbetween Muslims and Christians, the Vatican initiated \n March 2008, thedialogue with representatives of different Islamic faction from 43 countries,gathered around a peace message. Even that we mention the meetingbetween Pope Benedict XVI and King Abdullah of Saudi Arabia, or wemention the visit \n Turkey from December 2006, when the Pope enteredinside the Blue Mosque, praying almost one minute towards Mecca, allthese are considered as, at least, a theoretical attempt of relations

reconciliation between West and the Arabic world. Definitions and lines ofdemarcation are still controversial.

Fully subscribing to the well-known writer's assessment such asMark Burgess and Eva-Ildiko Delcea (2006), according to whom, to defineterrorism is now an exercise so complex and objective so that we can sayit's rather an artistic approach than a scientific one, by our research werestrict ourselves only to consider a series of valences, one of them withhistorical value, \n order to accomplish the importance of Islamic

civilization and of the common wish of the Muslim world, marked byIslamic Jihad ("the holy war").

Terrorism is essentially a play of theatre played (Dragomir, 2008)for an audience, designed to draw the attention of a numerous audienceon a common situation, without direct connection with the violence act,gamble on the shocking audience (terror and horror \n the presenceunimaginable challenge without any excuse or scruple). \n this context, itcan be said that Islam is the one who legitimate the open play game

practiced by the terrorism. There is no divine order \n Islam \n order toforce Muslims to commit terrorism acts (Septar, 2006). According to Islam, J

I H A

D U L

I S L A M I C

29



these acts are dangerous with notorious consequences. Committing ofsuch acts represents a sin and an oppression against human been. TheIslamic religion commands everything is healthy and benefic to humanity.Anyone who's researching the two main sources of revealing Islam - the

Koran and Mohammed Prophet tradition - will not find any evidence tosupport the idea according to which it could be divine commandments forMuslims \n order to commit violence and terrorism acts.

Publication of many specialized studies, sets up the terrorismcognition, who can become terrorist and why and on behalf of whomundertake acts are classified as terrorist. For example, some researchers,such as Williams (2004), Chomsky (2003), Hoffman (2001), Ariel (2001)argue that the forms of manifestation of terrorism have evolved from the

political side of social coercion through the acquisition of anti-socialbehaviors. Furthermore, according to Olariu (2008), it was proved, withinseveral specialized studies (Wilkinson, 2006; Lehr, 2006; Scraton, 2002)that contemporary terrorism do not longer represents a mean ofproceeding , but has adopted a new method, more dangerous,unpredictable, powerful, organized and professional against the targetgroup to achieve its goal. Other researchers, such as Sookhdeo (2006)

and Ahmed (2003), argue that the terrorists reactions are generated byAmerican imperialist politics. And Huntington, (1996) contradicts thesecret services "media current", arguing that religious fundamentalismrepresents the results of an inevitably conflict between different religioncivilizations, potential human subjects been recruited for the holy war.

So different from the image described \n "Arabian nights" stories,the Arabian world is, for a while, the scene for an incredible violence(Istrate, 2007). International Agencies News are discusses only about the

September 11, Osama bin Laden, the Gulf war, terrorism, peopleattempts, taking hostages, Talibans, trapping cars, mujahidins, SaddamHussein, street fights, sun and shiits, wahabi, Al-Qaeda, Oil Market.Focusing on giving a meaning to the current feverish world (Fuller, 2003),as well as to the terrorism, war and generalized anti-Americanism, we cannot asked ourselves : is the Islam the real source of the problem or itshould be associated with other factors , less clear, more important= Westand Arabic world, conflict or alliance= Is the terrorism the mean used by

those deprived of force= What is the real reason for all these= Consideredas acts of violence committed by a group or an organization for creating a A

n g h


e

R A D U

30



climate of insecurity or for changing the government of a state (RomanianDictionary, 1996, see also the Dictionnaire de la Langue francaise, 1998)the terrorist phenomenon is more than the individual effort of a kamikaze.And \n this case, it could be consider that terrorist acts are even the

results of some organizations hiding some states, \n fact.(Iova, 2006).The terrorism meaning is also represented by the violent events, preciselytargeted and very well organized, which offers an apocalyptical image andis to create a frighten psychosis of terror even \n peace time, diversifiedmultiple situations of crisis or \n case of war.

Following a study initiated \n 1983, by the researchers Schmidand Jonginan of the University of Laiden Netherlands, it was concludedthat the violence was present \n 83.5%, political goals \n 65%, while 51%

pointed out the way of bring \n fear and terror feelings . Nevertheless, itcould be appreciate that the terrorism is not , as it often said, "stupidviolence", but no mater how against the law would or would seem to be, itis not irrational or without target. At a simple glance, one can say that itagree a certain cause, a political one, has a certain organization andstructure, a certain professional specialization of those who participate tosimilar actions.

Terrorism against heart and civilized world (George W. Bush,2001), at the beginning of this millennium, has a complex character,shaking the present, spreading the evil, and pretending that provide abetter future (Marret, 2002) There's nothing better illustrating that, than theimages from Sept. 11, 2001: run away walkers because of the first WTCtower falling; a worker from Emergency services helping a woundedwoman, a person falling down after he jumped out from the inferno from83 floor. To consider terrorism as a result of Islam, and Islam as a violent

religion is more than a mistake. No matter what the west world consider,Islamism remains a religion of peace for Muslims, which does not allowkilling of innocent people (Bacchiocchi, 2002), but above all, is a religionof freedom, peace, well-fare and mercy (Rashid, 2003). Moreover, anydamnatory act represents a violation of Sharia (the Islamic sacred law), aswell as a human logic (Sultan bin Abdulaziz, 2002). Not withoutsignificance is that \n Arabic language, Islam means "obedience" (withinthe meaning of God obedience) and is described as a "way of life" or

"religion". It derives from the same root word as, for example, the wordSalam (which means "peace" used as greeting mean). The word "Muslim" J

I H A

D U L

I S L A M I C

31



is also related to the word Islam and means person who obeys Allah'swill. So, the religion name refers to God obedience. Theoretically, all thatis need for some one \n order to become Muslim is to sincerely recite thebrief version of religion known as "shahadah": "I confess that there's no

another God but God (Allah) and that Mohammed is God's prophet."Once converted to Islam, renunciation is consider a major offence.

Taking into consideration all these, we consider, as wementioned before, that is necessary to give up the phrase "Islamicterrorist" instead of "terrorist who abusively invoke Islam". \n these terms,and fallowing the statement "God has blessed a group of foremostMuslims, the head fraction of Islam, to destroy America" (Al Jazeera, 7October 2001), Osama bin Laden is "condemned by his own words" (U.S.Department of State, 2002). Muslim leaders and clerks throughout theworld, from the sheick Mohamed al Sayyed Tantawi of Egypt, to Yusuf alQaradawi sheick of Qatar, and Yusuf Muhammad from Indonesia,condemns terrorist attacks considered them as a debasement and abetrayal of Islam, innocent people killing \n order to achieve a goal, neverbeing the purpose of religion (Yusuf Muhammad, the Muslim cleric,Jakarta, Indonesia, 2001). Nevertheless, although everyone condemns

terrorism, there are not many able to understand its cause. Despite thediversity of declared opinion, the answers to the questions "whyterrorism=" and "why Islam=" are still waited for, the association betweenthe terrorist group's actions as Al-Qaida with Islam, generally similar withIRA (well-known terrorist group from Northern Ireland that used attemptsresulting \n the death of hundreds of civilians to achieve their politicalgoals) with Catholicism \n general.

Unfortunately, often increasingly, \n Western democracies, Islam

is considered and judged by the acts and deeds of groups. And this isanother reason for which is necessary to be very clearly specify that suchapproaches are not objective, changing the real meaning of Islam. Toadmit that it should be like this, that this is the reality, than what we couldsay about the Christian world, taking into consideration the humantrafficking, the children molestation or more?

Islam is the religion based on obtaining peace throughsubmission to the God's will. This is a simple linguistic analysis, which

shows the nature of that religion., How can to support so many violenceacts, such a religion= The answer is simple! Such actions are non-Islamic A

n g h


e

R A D U

32



and shouldn't be associated with Islam (Enghin, 2007). The traditionmentions that the Islam is related to Mohammed Prophet who has lived \nWestern Arabia at the beginning of the VIIth century d.Ch. Traditionally, itis known that the geographical environment where Islam was borne is the

desert plateau, called Higaz, along the west coast of Arabia, towards RedSea (Frattasio, 2006). Here, Muhammad received a series of verbalrevelations from God through Gavriil Archangel.

The desert loneliness of an empty area seems to be,exceptionally, favorable to direct contact feeling with God (Bloch, 1975).The Prophet life story, of Hegira, of the first Muslim communityorganization, submitted to a precise legislation inspired by Revelation text,and then, after the Muhammad's death, of the first conquest, all together,

advice us to meditate to Islam. Within Islam there are two main branches.One of them is the sunit branch, and the second one is the =iit= branch.The Suni=s Muslims are the majority within the Islamic world. The term"sunna" means "the way" or "the example" and refers to the Mohammedprophet example. Thus, all Islamic groups and sects of Islam considerSunna (meaning Muhammad), together with the Koran, the Islamic hollyscriptures as mandatory. Taking \n consideration that "sunna" means "theway", its main purpose is making distinction between sunits Muslims and=hits Muslims, which have another ideology.

Basically, both main branches of Islam differs regarding theMohammed's succession. Suni=s Muslims believe that Muhammadintended that, by consensus, the Muslim community to choose asuccessor or a caliph, to rule the theocracy (earthly kingdom under thedivine leadership) set up by him. Muslims believe that Muhammad choosehis brother \n low, Ali as his successor, and that only Ali and Fatima, his

wife 's ancestors , have the right to rule the Muslim community (Cornila,2008). Also, there are differences between the two branches as regardsthe Koran understanding.

In a historical way, Muslims dates their religion beginning fromMuhammad period. From a religious point of view many consider thisreligion similar with the real monotheism that prophets before Muhammad,such as Abraham (Ibrahim), Moses (Musa) and Jesus (Isa), made itknown. Spread by its successors \n all areas, Islam is considered by a

large majority of Muslims "a standard of living than a religion" (Prunescu,2004) the fundamental concept being give by uniqueness of Allah J

I H A

D U L

I S L A M I C

33



(tawahid). This Monotheism is plenary, but not relatively, pluralistic \n allits meanings. Muslims claim that Islam contains essentially the same faithsimilar to all the messengers sent by Allah for the mankind,from Adam,Koran encrypting Allah final revelation.

The Islamic doctrine considers Judaism and Christianity asderives from one of those prophets' doctrines - especially Abraham - andaccepts their avraamic origins while the Koran called them "People of theBook."

Islam accepts the world and human life as they are, consideringthem as a work that can not be criticized and as inderogabile will act ofAllah, and not at all alterateand corrupt by the consequences of an originalunforgiving sin. The features of this simple religion, accompanied by

social individual duties, for long codified, are sufficiently marked to bechanged and to keep on changing even \n present many aspects of apsychic nature and also sociological manners of its supporters (Sourdel,1975). In these circumstances, how can it be demonstrated theindestructible connexion between Islam and Jihad= What is the realsignificance of Jihad= According to Arab Dictionnaire - Française -Anglais, (Paris, 1972), the term Jihad derives from the verb djahada,which means "to be hard worker", "to make effort" and from the abstractnoun 'juhd', that generally describes "the effort," potency " in order toachieve a goal. "(Ruslan, 2003). According to the Koran, the name jihadhas two basic meanings, \n relation with two stages of revelation. Thus,in meccan time surres, jihad means the follower's fight for proving his faithfor Allah, to bring new followers through peaceful means (Sura 29, 6).

Jihad. Within Medina's sures ,meaning after the Hegira (622year), jihad got new meanings as "to fight against someone", "to argue

against polytheist" or, "the war against Muslim Arabs" (Surele 60.1; 66.6).War is allowed \n Islam, but only when all other pacifist means, such asdialogue, negotiations and truist has failed. "Fight for God cause, againstthose fighting against you. Do not brake the law, because God does notlove the out low people" (Sura 17,190). Nevertheless, within Sura 9,verses 29 to 31, there is an order for Muslims "to fight against the judasand against Christians till they will obey. Those who will surrender toMuslim rulers will pay a huge tribute. The reason is that that God will curse

them. Fight against those that do not believe in God and \n judgment day,do not consider stoped what God and his messenger stoped, and also do

A n g h


e

R A D U

34



not agree the true religion, even that they are "people of the Book", till theywill pay jizya (the tribut) and will voluntarely obey and they will be obey(…) May His curse to be on them."

Can we consider that Muslims understand by Jihad the use of all

resources and energies to learn how to control their own wishes and badintentions and to get Allah bless= It should be noticed that Jihad can notbe fully understood by occidentals, as more as, unlike Muslims, they donot represent the religious culture of Islam. It becomes even moreinteresting, that as long as another side of jihad is, actually, to have aneducational role (jihad al-tarbyia), which involve spreading the Islamknowledge, social fight against inequity, corruption, decadence and theendeavor for social improving (Tihan, 2008). Thus, for example, during the

60's,tunisian chairman Burghiba called jihad the citizens effort to work forthe country prosperity and absolved them from fasting \n Ramadan time \n order to avoid the goods product depreciation, in a manner as warriorswere absolved from fasting post during conquest wars. Is remarkable thatone of the terrorist organizations has the name of holy war, "Islamic jihad"", borne around 1970 and with origins \n Muslim Fellowship, founded \n1928. The organization, every time contested by Israel because of itsradicalism, takes the islamic religion through the terrorist training activities \n various training camps that held throughout the continent. Its membershave acted within terrorist attacks along with other organizations such asHezbollah or Hamas. Its main targets were relieved by Egyptiangovernment subversion and by the islamic state setting up, as well as thefight against American and israelian interests: President of Egypt AnwarSadat was assassinated \n 1981 by the Islamic Jihad because he signedthe document stipulating the peace with Israel; there was an

assassination attempt against the Egyptian interior minister, Hassan al-Alfi \n 1993 and against Prime Minister Atef Sedki \n the same year,November; in 1995 they claimed the attack from Egypt Embassy \nIslamabad. Several members of the organization, according to Cornila(2008) also committed the bloodiest and most famous terrorist attack fromhistory: 11 September 2001, when terrorists hijacked four aircrafts, two ofthem hitting World Trade Center \n New York, One Pentagon and thefourth-falling down \n Pennsylvania (2,978 deaths). Other claimed tracks:

august 1998 – explosions at U.S. embassies from Nairobi and Dar el-Salam (301 dead); November 2002 – the explosion on a hotel from J

I H A

D U L

I S L A M I C

35



Mombasa (15 dead); October 2002 - they have supported the explosionfrom a club \n Bali (200 dead), 12 May 2003 - bomb attacks \n Riad (30deaths), 16 May 2003 - they have supported bomb attacks \n Casablanca(933 deaths), 15-20 November 2003 - they participated to bomb attacks

against two synagogues, British consulate and against a Turkish bankfrom Istanbul (61 deaths), 2004 - at least 11 attacks (60 deaths). Managedby of Ayman al-Zawahiri, since 1998, the organization takes part fromAl-Qaida. Is the "holy war" similar with the attacks against the UnitedStates and Israel= Before giving an answer, we may be tempted to sayyes! Weakness fully used by terrorist organizations \n order to legitimatethe initiate actions, are also given by the verses according to whom "theeternal human soul is given those killed \n the name of Allah "(Sura 2,

154; 3, 157, 169). Without intention to extend the "martyr" issue we askedourselves if this became an impulse for holy war (Jihad)= The Koranuluidoctrine about coming to paradise (Sura 55, 52) of those died \n Jihad,inspired Muslims along centuries, stimulating them to fight till death for theholy cause of Allah. Expanding the doctrine to a simple interpretation onMohamed Atta's will, one of terrorist from 11 September 2001, one cansay that this still inspire young Muslims to become " suicide bombs"? Wehear, not once, more or less motivated, that for those who choose martyrdeath is the safest and fastest way to achieve a better life, prosperous,comfort and sensual pleasures, promised by paradise. Through this kindof death, those sacrificing become together with his family, shaheed, atgreat honor within Muslim community. The tribute should be finalized, forAllah, first of all. Those who transform death into a love symbol, a truthprove, that one is a martyr (...) He lives. He is here, among us. Foreveralong with God, but also everywhere, \n hearts of all devoted. That one

who, on the contrary, choose the disgrace for saving his own life, thatone, face to face with history, is just an hideous dead-live". (Rauffer, 1987)Last day before the attack, the shaheed is very well trained, completelyempty mind, he want and he is able to commit suicide, even all by him self.In this phase he writes his will asking the family not to cry for him, becausehe is dead, but rather gone to another life along with Allah – a goodmotivation to be proud. (Cornila, 2008) Hisham Ismail Abd El RahmanHamed'will a suicide terrorist which detonated the blasting from his own

body \n November 1994 \n Nezarim (\n southern side of Gaza Strip),killing three officers and wounding two Israelits and four Palestinians,

A n g h


e

R A D U

36



provides a real image: "Dear family and friends! I am writing this with tears \n my eyes and sadness \n my heart. I want to say that I am leaving andask you for forgiveness because I decided to see Allah today and thismeeting is more important than living on this earth... Bassamat al-farah."

Another suicide terrorist – Salah Abed El Hamid Shaker – who died alongwith one another shahid at Beit Lid (in the center of Israel) \n January1995, killing 18 Israelis and wounded another 36, wrote \n his will: "I willrevenge on the sons and monkeys and pigs – unfaithful sionists andhumanity's enemy I'll meet my brother Hisham Hamed and mydistinguished professor, Hani El Abed and others shahizi and saints \nparadise..." (Scaletchi, 1999). First message, well-known formula,"Bassama al-farah'' or, ''joy Suras" explains the martyrs ecstasy when

they commit the suicide act. Considering Islam as a obedience to Allah,we can not or We will ask ourselves what is the origin of the Islamicfundamentalism= Following the victory of the 1979 Iranian revolution, theIslamic fundamentalism has benefited from an impressive revirimentwithin mahomedana area. Inspired by Khomeini's success, the radicalpanislamic movement is spreading increasingly. The dominant position ofthe clergy \n Muslim societies and the great support given by the "adeptsbulk" to the representatives of the religious fanatism estimates theinevitable power undertaken by the fundamentalists \n several Arab andIslamic countries through free elections or revolutions. In the next twodecades, the intransigent islamists expected to become a dominant force \n the mahomedan area. The Islamic representatives won the first freeelections \n Algeria and intended to take the power. Only the cancellationof the results and a military repressive intervention allowed to go on thesecular governance. The bloody repression's consequences of Islamic

forces were terrible. A hundred thousand Algerians lost their lives \n thenext civil war. Without any intention to insist on this issue, we can not askourselves: what the Islamic fundamentalism plans= Above all, needs atheocratic state, within the low enforcement to be subordinated to Islamiclaw, Sharia, at the beginning created to guiding the muslim daily life.Making abstraction misleading interpretations as frequent, as unreal, of"Jihad" meaning, the set of Koran provisions which outlines "the right way"shari'ah (the incomparable and unequalled law) generates physical

consequences for Islamic societies, especially clear \n the political andeconomical area (Apahideanu, 2007). Religious leaders are constantly J

I H A

D U L

I S L A M I C

37



inoculating the idea of Caliphate rehabilitation. "U.S. National IntelligenceCouncil report predicts the Islam intention to make, till 2020, a universalcaliphate, the main challenge of the Islamic fundamentalist movement isgiven by restoring moral and political virtues of the traditional Islamic

society (Barna, 2007). In the context of enlargement Islam, how can it beinterpreted the Vatican worry related to the imminent Europe islamisationrisk= in an interview for German magazine "Süddeutsche Zeitung" thePope Benedict XVI, councilor pointed out that "the West is threatened byIslamizing", mentioning that Europe must not give up its Christian origins.The veracity of the mentioned fear is unanswerably as much as moremillions of Muslims live outside the Islamic historical area. Actually, Islammeans about 1.3 billion people. It is the most dynamic religion \n the

world, its followers are all over the continents, including Europe. Probablyis the only religion that expands \n a time when others are \n fully crisis. Itis also the newest from the great religions and now s on top. Accordingto U.S. Department of State's Annual Report on International ReligiousFreedom (2003), \n Europe are registered over 23 million Muslimresidents, also confirmed by the by the American diplomat's study,Timothy Savage, specialized \n European affairs, according to whomapproximately 5% from Europe population is represented by Muslims (23millions) for the year 2050, estimating an increasing to 20%. In Indonesiathere are 120 million \n France and the United States seven million percountry, and \n China about 50 million. \n this context, the issue of Turkeyadmission \n U.E. became more than a problem. With a population ofabout 70 million people, mostly Muslims, Turkey might irreversibleexacerbate the process of converting Europe. The risk that the Christianpopulation from Western countries to be numerically overcome by the

Muslims immigrants, over a few generation, growth, because of thedemographic crisis \n Europe and also because of the new coming's highrate of the birth (Buchaman, 2005). High rates immigration level fromMuslim countries, will generate so - called Eurabia, mosques could bemore than the churches. If E.U. did not use a coherent control strategy \norder to control immigrants from the Muslim countries, former colonies ofEuropean states (Barna, 2007) is not impossible to face a changingEurope into an Islamic continent till the end of XXI st century (Lewis,

2006). Issues such as apocalyptical prophesies "legitimate targets", theAl-Tajdid forum, July 7 2005 – the intervention of the emergency, all of

A n g h


e

R A D U

38



them subscribing to "global security paradigm" and complete the presentwork. A brief research of the Internet, \n 1998, emphasizes thatapproximately half from 30 groups considered foreign terroristorganization (Law on the U.S. antiterrorism proceedings, 1996) operated

on web sites, such as: assam.com, almuhrajiroun.com, Qassam.com,Jihadunspun.ne, or Jahad.net Alsaha.com. If \n 2000 has been identified20 jihadist sites, \n 2005, there was an increase to around 4,800(www.smitson.org/newcentury/ppt/Atran_Senate.ppt), most of them withlocations \n Iran, Canada, the United States, Netherlands, Lebanon,Russia, Hong Kong and Great Britain. The terror "existentialismphilosophy" is defined by a series of terrorist organizations, such asMuslim brothers, Hezbollah, Mujahedine Khalk, Islamic Jihad, Hamas,

White Al-Qaida, Al Haramain Islamic Foundation, Al-Masjed al Aqsa,Benevolence International Foundation, Al Furqan, Global ReliefFoundation/Taibah International Humanitarian Organization etc., the lastone being founded \n Belgium, \n august 22 1996. Following the terroristattacks from September 11, the organization name has been related byAmerican specialized institutions, with terrorist groups, including Al-Qaidanetwork. Without insist on the issues already discussed within sevenchapters, to be discover by readers, we limit only to consider Europe asa real action area lies from Atlantic up to to the Urals. Terrorism is far fromits ending , its characteristics are similar with those of the war of future.What is the bat and which interests are involved \n this strange game= It'sabout a conflict between generation= Does it mean West-civilization, andArabian world-oil? There are answer to questions that may bring newopportunities \n order to accomplish the Islam, and also the Islamic Jihadversus Terrorism.

NOTE:

ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism – From The Big

Encyclopedia of Jihad to Hamas Covenant and The White

Al-Qaeda, \n, "Romanian Military Thinking", ianuary – march, vol 1.

APAHIDEANU, I., (2007). Islam [i Democra]ie – surse de incompatibilitate . Manuscris. J

I H A

D U L

I S L A M I C

39



BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form,

Bucure[ti.

BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic

Terrorism , \n, "International Herald Tribune", 28 iulie, Londra.

BURGESS, M. [i DELCEA, E.,I., (2006). Problematica definirii

terorismului , \n, "Terorismul Azi", vol. IV–VI, an I.

BUSH, W.G., (2001). Spech , \n, http:usinfo.state.gov

CARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul , Editura Polirom, Ia[i.

XXX (2004). Coranul Cel Sfânt \n limba român= , Editura

Islam, Bucure[ti.

CORNILA, M., (2008). De la religie la terorism Editura

Anamarol, Bucure[ti.

DRAGOMIR, D., (2008). Profilul [i personalitatea teroristului .

Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.

ENGHIM, Cherim, (2007). Islamul – religia terorii ? Manuscris,

Funda]ia Taiba, Bucure[ti.

FIRESTONE, R., (1990). Jihad: originea r=zboiului sfânt \n

Islam , Editura Universit=]ii Oxford, Londra.

FULLER, E., G., (2003). The Future of Political Islam , New

York: Palgrave Macmillan).ISTRATE, M., (2007). Fundamentali[tii islamici , Fr=]ia

Musulman= [i CIA. Manuscris.

LOUIS DE PRÉMARE, A., 2001. Originile islamului , Editura

Cartier, Bucure[ti.

MARRET, J.L., (2002). Tehnicile terorismului/11 septembrie

2002 , Editura Corint, Bucure[ti.

MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et


atacat, el trebuie s= se apere , Cultul Musulman din România,

\n, www.hotnews.ro

OLARIU, M., (2008). Terorismul Azi . Disera]ie, Academia de

Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.

SCHMID, A. P. [i colectiv, (1983). Political Terrorism A New

Guide To Actors, Authors, Concepts, Data Bases, Theories

And Literature. Amsterdam , North Holland PublishingCompany; de v=zut [i www.amayon.com/exe/obidos/tg/detail A

n g h


e

R A D U

40



SOURDEL, J.; SOURDEL - TH., (1975). Civiliza]ia Islamului

clasic , Editura Meridiane, Bucure[ti.

STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de

manifestare a neoterorismului , \n, http://actrus.ro

TIHAN, E., (2008). Jihad – r=zboiul sfânt . Disera]ie,Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu.

TRONCOTA, C., (2007). Despre terorismul de azi sau vechea


J I H A

D U L

I S L A M I C

41



Introduction

La subjectivité inhérente qui intervient dans le concept duterrorisme associé à l'islam a été souvent mise en discussion. Après les

événements du 11 septembre 2006, le discours du Pape Benedict le XVIème à l'Université du Regensburg semblait faire la liaison entre l'islam etla violence, augmentant les divergences d'opinion entre les musulmans etles chrétiens, le Vatican ouvre en mars 2008 le dialogue avec lesreprésentants des certains courants de l'islamisme de 43 pays, réunisautour d'un message de paix. Soit on se rappelle de la rencontre entre lePape Benedict la XVI ème et du roi Abdullah de l'Arabie Saoudite, soit onse rappelle de la visite en Turquie en décembre 2006, quand le Pape est

entré dans la Mosquée Bleu, en priant pendant un minute avec le corpsdirigé vers la Mecca, tout ces aspects sont vus, au moins, comme unessai théorétique de réconciliation des relations entre Occident et lemonde arabe.

Les définitions et les limitées de démarcation ont été pourtantrestées controversées.

En souscrivant entièrement aux appréciations des certainsauteurs consacrés comme Mark Burgess et Eva-Ildiko Delcea (2006),

suivant lesquels définir le terrorisme est à partir de maintenant unexercice tant complexe que objectif de sorte que nous pouvons dire qu'iltienne plus du côté artistique que du celle scientifique, par notredémarche, nous nous résumons seulement à considérer une série devalences, certaines même avec une valeur historique, dans le but decomprendre des significations qui reviennent à la civilisation islamique età l'idéal commun du monde islamique, marqué par le Djihad Islamique ("laguerre sainte").

Le terrorisme est, en essence, une pièce de théâtre jouée(Dragomir, 2008) devant une audition, faite pour attirée l'attention des J

I H A

D U L

I S L A M I C

43



millions des spectateurs sur une situation – d'habitude, sans liaisondirecte avec l'acte de violence – en misant sur le choc produit à cetteaudience (l'état de frayeur et d'horreur devant la provocation del'inimaginable sans excuses ou remords). Dans ce cadre, on ne peut pas

dire que l'islam est celui qui légitime le jeu à scène ouverte pratiqué par leterrorisme. Muftiul Murrat Yusuf (2008), lui-même, disait que: "L'Islam estla religion de la paix et pas de la violence". D'après Septar (2006), "il n'ya aucun ordre divine en islam qui oblige les musulmans à commettre desactes de terrorisme". Réaliser ces types d'actes représente uneoppression et un péché commis contre l'homme en général. La religionislamique ordonne tout ce qui est saint et bénéfique pour l'humanité. LeCoran et la Tradition du Prophète Mahomet n'offrent aucune preuve

permettant de soutenir l'idée qu'il existerait des ordres divins adressésaux musulmans pour commettre des actes de violence et de terrorisme.

La publication de plusieurs études de spécialité, a posé les basesde la connaissance du terrorisme, qui peut devenir terroriste et dans lenom de qui sont faites les actes cataloqués comme terroristes. Parexemple, certains chercheurs, comme Williams (2004), Chomsky (2003),Hoffman (2001), Ariel (2001) soutiennent que les formes de manifestationdu terrorisme ont évolué, de réactions politiques à celles de contraintessociales par l'obtention de comportements antisociaux. En plus, d'aprèsOlariu (2008), il a été prouvé dans plusieurs études de spécialité que(Wilkinson, 2006; Lehr, 2006; Scraton, 2002), le terrorisme contemporainne représente plus une forme transactionnelle, mais il a adopté unenouvelle méthode plus dangereuse, imprévisible, forte, organisée etprofessionnelle contre le groupe cible pour arrivé à son but. D'autreschercheurs, comme Sookhdeo (2006) et Ahmed (2003), soutiennent que

les réactions des terroristes sont déterminées par la politique impérialisteaméricaine. Et Huntington, (1996) contredit "la courent médiatique" desservices secrets, en argumentant que le fondamentalisme religieuxreprésente l'effet d'un inévitable conflit entre les civilisations decroyances différentes, en recrutant des potentiels sujets humains pour laguerre sainte.

Loin du tableau décrit dans les de contes des mille et une nuits,le monde arabe est depuis un certain temps le théâtre de certaines

manifestations d'une violence hors du commun (Istrate, 2007). Lesnouvelles internationales ne parle que de celles du 11 septembre, d'Osam

A n g h


e

R A D U

44



a bin Laden, de la guerre du Golf, du terrorisme, des attentats, desotages, des talibans, des voitures pièges, des mujahedins, de SaddamHussein, des luttes de rue, des sunnites et des shiites, des wahhabismes,de l'Al-Qaida, de la bourse du pétrole etc. Etant concentrés pour donner

un sens au monde convulsionné d'aujourd'hui (Fuller, 2003), mais aussiau terrorisme, à la guerre et à l'antiaméricanisme généralisé, nous nepouvons pas hésiter à nous poser nous-mêmes les questions: l'Islam estil la vraie source du problème ou faut-i l'apprécier ensemble avec d'autresfacteurs, moins evidents et d'une plus grande profondeur? L'Occident etle monde arabe, heurt ou compréhension? Le terrorisme est-il l'instrumentauquel font appel ceux qui n'ont pas de force? Quel est le vrai motif pourlequel tout ces choses ont lieu?

Perçu comme la totalité des actes de violence commissent parun groupe ou par une organisation pour créer un climat d'insécurité oupour changer la forme du gouvernement d'un état (Dictionarul Explicatival Limbii Romane, 1996, à voir aussi le Dictionnaire de la Languefrançaise, 1998) le phénomène terroriste représente plus que l'effortindividuel d'un kamikaze. Et dans ce cas, il peut être considéré que lesactes terroristes représentent même le résultat de certaines organisationsderrières lesquelles il peut exister certains pays (Iova, 2006).

Le contenu du terrorisme est donné aussi par les manifestationsviolentes, ciblées et très bien organisées, qui offrent une imageapocalyptique et qui ont tendance à créer une psychose paralysante de laterreur même en temps de paix, avec plusieurs diversifications dans lessituations de crise ou dans les cas de guerre.

Suite à une étude, initiée en 1983 par les chercheurs Schmid etJonginan, de l' Université Laiden des Pays Bas, il est arrivé à la

conclusion que l'élément de violence était présent dans 83,5% de ces cas,les buts politiques dans 65% des cas, tandis que, 51% mettaient l'accentsur l'élément de l'induction des sentiments de peur et terreur. Pourtant, onpeut apprécier que le terrorisme ne soit pas, comme on disait avant "laviolence stupide", mais, peu importe si il est en dehors des lois ou ilsemblerait l'être, il n'est pas irrationnel ou sans but.

D'un seul simple coup d'il, on peut dire qu'il a une certaine cause,d'habitude politique, il a une certaine organisation et structuration et il y a

une certaine spécialisation professionnelle de ceux qui participent à desactions de ce type. Le terrorisme dirigé contre le coeur et le monde civilisé J

I H A

D U L

I S L A M I C

45



(George W., Bush, 2001), a pris au début du millénaire, un caractèrecomplexe, frappant le présent, promouvant le mal et en prétendant qu'ilassure un meilleur futur (Marret, 2002).

Rien ne présente mieux ces choses en dehors des images du 11

septembre 2001 : les piétons qui s'enfuient de devant de l'éboulement dupremière tour du WTC; un ouvrier des services d'urgence qui aide unefemme blessée; une personne qui tombe dans le vide, après qu'elle aitsauté de la tour infernale, du 83ème étage etc. Pourtant, juger leterrorisme comme un produit de l'Islamisme, et l'Islam comme une religionviolente est plus qu'une faute. Indifféremment de ce qu'il croit le mondeoccidental, celui-ci reste pour les musulmans une religion de la paix, quine permets pas de tuer des gens innocents (Bacchiocchi, 2002), étant,avant tout, la religion de la liberte, de la paix, du bien et de la tolérance.(Rashid, 2003). En plus, tout acte répréhensible représente une violationtant de la Sharia (La lois sainte islamique), aussi bien que de la logiquehumaine (Sultan bin Abdulaziz, 2002).

Pas manqué d'importance est le fait que dans la langue arabe,Islam représente "la soumission" (dans le sens de se soumettre devant leDieu) et il est décrit comme "une manière de vivre" ou "une religion". Il est

dérivé de la même racine comme, par exemple, le mot Salam (quireprésente "la paix", utilisé comme formule de salut). Le mot "musulman"est, de même, lié au mot Islam et représente la personne qui se soumetdevant l'Allah. Ainsi, le nom de la religion se rapporte à la soumissiondevant le Dieu.

Théoriquement, tout ce qui doit faire un homme pour devenirmusulman, c'est de savoir lire par coeur sincèrement la partie courte de lareligion connue sous le nom de "shahadah": "J'avoue qu'il n'y a pas un

autre Dieu en dehors du Dieu (Allah) et Mahomet est le prophète deDieu". Une fois converti à l'Islam, la renonciation à cette religion estconsidérée comme une offense majeure. Tenant compte de tout cela,nous considérons, comme nous l'avons déjà rappelé, qu'il est temps derenoncer au syntagme du terrorisme islamique en faveur de celle duterroriste qui invoque d'une manière abusive l'islam. D'après "TheWashington Times" (07.05.2008) les Etats-Unis aussi ont l'intentiond'éviter les connexions entre le terrorisme et l'islam. Dans les documents

mis en circulation par le Centre national pour le combat du terrorisme(National Counterterorism Center - NCTC) il est recommandé de faire des

A n g h


e

R A D U

46



références a l'Al - Qaida et à d'autres groupes terroristes, en faisant appelà des termes comme par exemple islamique ou musulman, tout enévitant, aussi, ceux qui se réfèrent à "djihad" ou "mujaherdin", et quidonne légitimité involontairement au terrorisme.

Dans ces conditions, Osama bin Laden, suite aussi à ladéclaration "Dieu a béni un groupe de musulmans d'élite, l'avant-garded'islam, pour détruit l'Amérique" (Al Jazeera, 7 octobre 2001), arrive à être"condamne par ses propres mots" (U.S. Department of State, 2002).

Les leaders et les clercs musulmans de tout le monde, du cheikhMahomet Sayyed du Tantawi, din Egipt, au cheikh Yusuf al-Qaradawi, duQatar, et Yusuf Muhammad, de l'Indonésie, condamnent les attaquesterroristes en les considérant comme une perversion et une trahison de

l'islam, l'assassinat des gens innocents pour la réalisation d'un but, n'étant jamais le cœur de la religion (Yusuf Muhammad, clercs musulman, Jakarta,Indonésie, 2001).

Avec toutes ces choses-là, bien que tout le monde condamne leterrorisme, il n'y a pas beaucoup qui comprennent ses causes. En dépitde la diversité des opinions exprimées, les réponses aux questions"pourquoi le terrorisme?" et "pourquoi l'islamique?" se laissent encoreattendues, l'association des actions de certains groupes terroristes dutype Al-Qaida avec l'Islam, en général, équivalant peut-être avecl'association IRA (le bien connu groupe terroriste de l'Irlande du Nord quia utilisé des attentats soldés par le meurtre de centaines de civils pourarriver à ses buts politiques) avec le catholicisme en général.

Malheureusement, de plus en plus souvent, dans lesdémocraties occidentales l'Islam est vu et jugé d'après les actes et lesfaits de certains groupes de personnes. Cet aspect aussi est un motif de

plus pour lequel il faut clairement préciser que ces types d'interprétationsne sont pas objectifs, produisant une distorsion au vrai sens d'Islam.Admettons que cela soit vrai, alors, que pouvons nous dire sur le

monde chrétien, en pensant au trafic de la chair vive, aux enfantsmolestés ou a beaucoup d'autres choses?

L'Islam est la religion qui est fondée sur l'obtention de la paix parl'obéissance à la volonté divine. Cela c'est une simple analyselinguistique, qui nous montre la nature de cette religion. Comment une

telle religion, peut soutenir tant d'actes de violence. La réponse estsimple! De telles actions sont non islamiques et elles ne doivent pas être

J I H A

D U L

I S L A M I C

47



associées à l'Islam (Enghin, 2007). La tradition précise que l'apparition del'Islam reste sous le signe du Prophète Mahomet. Ce Prophète a vécu enArabie de Ouest, au début du VIIème apr. Ch. Traditionnellement, il estconnu que le milieu géographique où il est né l'Islam a été le champ du

désert qui s'appelle Higaz, tout au long de la côte occidentale de l'Arabie,qui donne vers la Mère Rouge (Frattasio, 2006). Ici, Mahomet a reçu unesérie des révélations verbales de la part du Dieu, par l'intermédiaire del'archange Gabriel.

Les solitudes d'un espace sauvage apparent ainsi, parexcellence, favorables à un contact direct avec la Divinité (Bloch, 1975).Le tableau de la vie du Prophète, de l'Hegir, de l'organisation de lapremière communauté musulmane, soumise à une loi précise et provenu

du texte de la Révélation, après la mort du Muhammad, des premièresconquêtes, toutes ces choses là, ensemble, nous déterminent à réfléchirsur l'islam.

Dans le cadre de l'islamisme, il y a deux branches principales.L'une est la branche sunnite et l'autre est la branche shiite. Lesmusulmans sunnites constituent la grande majorité dans lacommunauté du monde islamique. Le mot "sunna" est traduit par "lavoie" ou "l'exemple" et il se réfère à l'exemple du prophète Mahomet.Ainsi, tous les groupes et les sectes islamiques considèrent Sunna(donc Mahomet), ensemble avec le Coran, les Saintes Ecritures del'Islamisme, obligatoires. Parce qu'il représente "la voie", le mot"sunna" peut, en même temps, avoir le but de faire la distinction entreles musulmans sunnites et les musulmans shiites, qui suivent une voiealternative.

Les deux branches principales de l'islamisme diffèrent,

principalement, dans les fois religieuses vis-à-vis de la succession deMahomet. Les musulmans sunnites croient que Mahomet a eu l'intention,par consensus, que la communauté musulmane se choisisse unsuccesseur, ou un calife, pour conduire la théocratie (le royaume desmortels sous la conduite divine) qu'il a établie. Le Musulmans shiitescroient que Mahomet a choisi son beau frère, Ali, comme son successeuret que seulement les successeurs d'Ali et de sa femme, Fatima ont le droitde gouverner la communauté musulmane (Cornila, 2008). De même, il y

a des différences entre les deux branches en ce qui concernel'interprétation du Coran. A

n g h


e

R A D U

48



Du point de vue historique, les musulmans datent lecommencement de leur religion depuis le temps de Mahomet. Du point devue religieux, certains voient cette religion identique avec le vraimonothéisme que les prophètes d'avant Mahomet comme, Abraham

(Ibrahim), Moise (Musa) et Jésus (Isa), l'ont fait conna tre.Diffusé par ces successeurs dans tous les domaines de la vie,

l'Islam est considéré par la grande majorité des musulmans "plus commeune manière de vivre qu'une religion" (Prunescu, 2004), le concept étantdonné par l'unicité d'Allah (tawahid). Ce type de monothéisme est absolu,pas relatif ou pluraliste dans toutes les interprétations du mot. Lesmusulmans soutiennent que l'Islam contient par définition la mêmecroyance commune à tous les messagers envoyés par Allah à l'humanité,

le Coran codifiant la révélation finale d'Allah.La culture islamique voit le judaïsme et le christianisme comme

dérivant des apprentissages de certains de ces prophètes – surtoutd'Avraam – et reconnait leurs racines qui proviennent d'Avraam, tandisque le Coran les nomme "Les Gens du Livre".

L'Islam accepte le monde et la vie humaine tels qu'ils sont, en lesregardant comme une œuvre qui ne peut pas être critiqué et comme unemanifestation de la volonté sans dérogation à l'Allah, pas du toutdénaturée et corrompue des suites d'un péché originaire impardonnable.

Les traits de cette croyance simple, qui est accompagnés desobligations sociales et individuelles depuis longtemps codifiées, sontmarquées suffisamment pour quelles soient modelées et à continuer demodeler encore à nos jours, par de nombreuses aspects d'ordre physiqueet par des habitudes d'ordre sociologique de ses adeptes (Sourdel, 1975).

Dans ces conditions, comment peut être démontré la liaison

indestructible entre Islam et Djihad?Quelle est la vraie signification du Djihad?Conformément au Dictionnaire Arabe - Français - Anglais (Paris,

1972), le mot "djihad" trouve ses origines dans le verbe "djihad", quisignifie "être actif", "faire des efforts", et dans le substantif abstrait "juhd",qui désigne en général "l'effort", "la raidissement des forces" pouratteindre un but (Ruslan, 2003).

Suivant le Coran, le mot "djihad" este utilisé avec deux valeurs

principales, qui correspondent aux deux étapes de la révélation. Ainsi,dans les sures de la période mécane, par "djihad" est nommé la lutte

J I H A

D U L

I S L A M I C

49



d'un croyant pour prouver sa foie vis-à-vis d'Allah, pour gagner desnouveaux adhérents à l'Islam par conviction et moyens pacifiques(Sourate 29, 6).

Djihad. Dans la Surate de Médine, donc après Hégire (l'année

622), la racine du djihad a des novelles significations comme par exemple"lutter contre quelqu'un" ou celle de "guerre contre les arabesmusulmans". (Sourates 60,1; 66,6) La guerre est permise en islam, maisseulement quand tous les autres moyens pacifiques, comme le dialogue,les négociations ou la confiance n'ont pas manqué son coup.

"Combattre dans la voie du Dieu contre ceux qui luttent contrevous. Ne soit pas contra la loi, car Dieu n'aime pas ceux qui ne suiventpas la loi" (Sourate 17,190).

Avec tout cela, dans la Sourate 9, dans les versets 29 – 31, il estdonné aux musulmans l'ordre de "lutter contre les juifs et les chrétiens jusqu'au moment où ceux-ci se soumettront. Ceux qui vont capitulerdevant la conduite musulmane vont payer un lourd tribut. Le motif c'estque la malédiction de Dieu se trouve au-dessus d'eux." Combattre ceuxqui ne croient pas en Allah ni au jour dernier, qui n'interdisent pas cequ'Allah et Son messager ont interdit et qui me professent pas la religionde la vérité, parmi ceux qui ont reçu le Livre jusqu'à ce qu'ils versent lacapitation par leurs propres mains, après s'être humiliés (…) Il est au-dessus de ce qu'ils lui associent."

En sachant tout cela, peut-il être apprécié que les musulmanscomprennent par Djihad l'utilisation de toutes les énergies et lesressources pour apprendre à contrôler leurs propres désirs et mauvaisesintentions et d'obtenir la faveur d'Allah?

Il faut seulement retenir que le Djihad ne peut pas être

entièrement compris par les occidentaux, d'autant plus qu'eux, face auxmusulmans, ne font pas partie de la culture religieuse d'Islam.Les choses deviennent plus intéressantes, d'autant plus qu'une

autre dimension de djihad de nos jours est celle de jouer un rôle éducatif(djihad al-tarbyia), qui suppose la diffusion des valeurs d'islam, la luttesociale contre l'injustice, la corruption, la décadence et l'instance pourl'amélioration de la condition sociale (Tihan, 2008). Ainsi, par exemple,dans les années '60 le président Burghiba de Tunisie a nommé le djihad

l'instance des gens qui travaillent pour le progrès du pays et lesexemptaient d'observer un jeûne du mois de Ramadan pour ne pas A

n g h


e

R A D U

50



diminuer la production du pays, comme les guerriers étaient exonérésd'observer un jeûne pendant les guerres de conquêtes.

A retenir, reste aussi le fait que l'une des organisations terroristesdu monde porte le même mot de la guerre sainte, "Djihad Islamique",

apparu vers l'année 1970 avec des racines dans la Fraternité Musulmane,fondée en 1928.

L'Organisation, attaquée tout le temps par Israël à cause de sonradicalisme, comprend la religion islamique par la pratique desentranements terroristes dans différents camps d'entranement présentssur tout le continent. Ses membres ont agis dans des attaques terroristesavec d'autres organisations comme par exemple Hezbollah ou Hamas.Ses objectifs principaux étaient marqués par le renversement du

gouvernement égyptien et l'instauration d'un état islamique, ainsi que lalutte contre le intérêts américains et israélites: le président d'Egypte,Anwar Sadat a été assassiné en 1981 par le Djihad Islamique parce qu'ila signé la paix avec l'Israël; il y avait une tentative d'assassinat du ministrede l'intérieur égyptien Hassan al-Alfi en 1993 et du premier - ministre AtefSedki au mois du novembre du même année; en 1995 ils ont revendiquél'attentat de l'Ambassade d'Egypte à l'Islamabad.

Certains membres de l'organisation, d'après Corila (2008) sesont trouvés derrière la plus sanglante et médiatisée attaque terroristevue dans l'histoire: le 11 septembre 2001, quand les terroristes ontdétourné quatre avions, avec deux d'entre eux frappant le World TradeCenter de New York, avec un autre le Pentagone et le quatrièmes'écroulant dans le péninsule Pennsylvanie (2.978 de morts). D'autresattaques revendiquées: en août 1998 – les explosions de l'ambassadedes Etats Unies, de Nairobi et du Dar el-Salam (301 de morts);

novembre 2002 - explosion à un hôtel du Mombasa (15 de morts); enoctobre 2002 - ils ont soutenu l'explosion d'un club du Bali (200 demorts); 12 mai 2003 - les attaques avec bombes du Riad (30 de morts);16 mai 2003 – ont soutenu les attaques avec bombes de Casablanca(933 de morts); 15-20 novembre 2003 – ils ont participé aux attaquesavec bombes contre deux synagogues, du consulat Britannique etd'une banque d'Istanbul (61 de morts); 2004 – au moins 11 attaques(60 de morts).

Conduite par Ayman al-Zawahiri, l'organisation fait partie, à partirde 1998, de Al-Qaida. J

I H A

D U L

I S L A M I C

51



Est-elle, "la guerre sainte" synonyme aux attaques des Etats-Unis et d'Israël?

Avant de donner une réponse, peut-être serions nous tentés derépondre affirmativement!

Les points sensibles, exploités entièrement par les organisationsterroristes dans la légitimation des actions initiées par eux, sont donnésaussi dans les versets conformément auxquels "l'éternité de l'âme humainest offerte à ceux qui sont tués sur la voie d'Allah" (Sourate 2, 154; 3, 157,169).

Sans avoir l'intention de développer le sujet du "martyre" nouspouvons pourtant nous poser la question si celui-ci est devenu unstimulent pour la guerre sainte (Djihad)?

L'apprentissage du Coranul sur l'entrée au paradis (Sourate 55,52), de ceux qui sont morts au nom du Djihad a inspiré les musulmanstout au long des siècles, en les motivant à lutter jusqu'à la mort pour lacause sainte d'Allah.

En étendant l'apprentissage à une simple interprétation sur leTestament du Mahomet Atta, l'un des participants aux attentats du 11septembre 2001, pourrait-t-on dire que celui-ci inspire encore aujourd'huiles jeunes musulmans pour devenir "des bombes suicidantes?

Nous entendons, pas seulement pour une fois, plus ou moins justifiée, que pour ceux qui choisissent la mort de martyr, elle est la plussure et rapide la voie, d'arriver à une vie meilleure, prospère, à un confortet à des plaisirs sensuels, que le paradis leur promet. Par ce type de mort,celui qui se sacrifie devient "shaheed", considéré, tant par lui que par safamille, à la place d'honneur dans le cadre de la communauté musulmane.

Le sacrifice doit être porté jusqu'au but tout d'abord pour Allah.

Celui qui fait de "la mort un symbole de l'amour", un témoignage de lavérité, celui-ci est un martyre (...). Il continue à vivre. Il est ici, parmi nous.Dans le sein de Dieu, et pour toujours, et de même, partout, dans lesâmes de tous les chrétiens.

Celui qui, au contraire choisit le déshonneur pour se sauver lavie, il n'est qu'un répugnant mort - vivant, devant l'histoire (Rauffer, 1987).

Dans le dernier jour avant l'attaque le shaheed est très bienentra\né, il a la tête vidée, il est disponible et apte à exécuter même tout

seul l'attaque suicidant. A ce moment il écrit un testament dans lequel ildemande à sa famille de ne pas pleurer pour lui, parce qu'il n'est pas mort,

A n g h


e

R A D U

52



mais plutôt il est parti dans une autre vie où il sera avec Allah - motif defierté personnelle (Cornila, 2008).

Le Testament du Hisham Ismail Abd El Rahman Hamed, unterroriste suicidant qui a déclenché l'explosif qu'il portait en novembre

1994 à Nezarim (dans le sud de la Bande de Gaza), en tuant trois officierset en blessant deux israéliens et quatre palestiniens, nous offre une imageréelle: "Chère famille et chers amis! Je vous écris avec des larmes dansles yeux et de la tristesse dans le cour. Je veux vous dire que je veuxpartir et je vous demande pardon parce que j'ai décidé de voire Allahaujourd'hui et cette rencontre est plus importante que de vivre sur laterre... Bassamat al-farah". Un autre terroriste suicidant – Salah Abed ElHamid Shaker – qui est mort avec un autre "shahid" à Beit Lid (dans le

centre d'Israel) en janvier 1995, en tuant 18 israéliens et en blessantd'autre 36, écrivait dans son testament: "Je veux me venger contre les filsdes singes et des porcs – les sionistes infidels et les ennemis del'humanité. Je veux rencontrer mon frère Hisham Hamed et mon distinguéprofesseur, Hani El Abed aussi bien que les autres "shahids" et saints duparadis". Dans le cas du premier message, l'expression consacrée"Bassamat al-farah" ou "Le sourire de la joie" justifie l'extase qui se lie surle visage des martyrs au moment de commettre l'attentat.

Comme le christianisme et aussi certaines sectes judaïques,l'islamisme prêche la résurrection des morts. S'ils sont droits, ils serontrécompensés, avec les plaisirs du Paradis (Jannah), les autres serontpunis dans l'enfer (Jahannam - Iad, de l'hébraïque ge-hinnom ou ValeaHinnom, representé comme Gehenna).

En comprenant l'islamisme comme une soumission face à Allah,nous ne pouvons ne pas nous poser la question de l'apparition du

fondamentalisme islamique?Avec l'inspiration du succès de Khomeini, en 1979, lemouvement radical pan islamique a pris une ampleur sans précèdentdans tout le monde mohammadien. La position dominante du clerc dansles sociétés musulmanes et le soutien massif accordé par la foule"chrétienne" aux représentants du fanatisme religieux préconisentl'inévitable arrivée au pouvoir des fondamentalistes dans plusieurs paysarabes et islamiques par des élections libres ou par des révolutions.

Dans les deux décennies qui ont suivies, les islamistesintransigeants espéraient devenir la force dominatrice de tout le monde

J I H A

D U L

I S L A M I C

53



mohammadien. Les représentants des forces islamiques ont gagné lespremières élections libres en Algérie et se préparaient à prendre lepouvoir. Seulement l'annulation des résultats du scrutin et l'interventionrépressive de l'armée algérienne ont permis la continuation de la

gouvernance séculaire.Les conséquences de la répression sanglante des forces

islamiques ont été dévastatrices. Cent mille algériens ont perdu leur viedans la guerre civile qui a suivi.

Sans avoir la moindre intention d'insister sur ce sujet, plus quedans le contenu du livre, nous ne pouvons pas nous poser la question:que veut le fondamentalisme islamique?

Avant tout, il désire un état théocratique, dans lequel les pouvoirs

de l'état soient subordonnés aux lois islamiques, Sharia, qui a été crééinitialement pour guider la vie de tous les jours des musulmans.

Faisant abstraction des interprétations dénaturées, tant fréquentes,que malheureuses, du concept du "de djihad", le set de prévoyancescoraniques qui souligne "la droite voie" du shariah ("la loi inégalable etinégalée"), génère des conséquences palpables sur les sociétés islamiques,visibles surtout dans les sphères de la structuration politique de l'état etrespectivement de la vie économique (Apahideanu, 2007).

Les leaders religieux inoculent constamment l'idée qu'il est letemps de la réinstauration du "Califat". Le rapport du U.S. NationalIntelligence Council prévoyait l'intention de l'Islam de former jusqu'en2020, un califat universel, le desideratum universel du mouvementfondamentaliste islamique étant donné par le rétablissement des qualitésmorales et politiques traditionnelles d'Islam (Barna, 2007).

Dans le contexte de l'extinction de l'Islam, comment peut êtreinterprété le signal d'alarme tiré par le Vatican, sur les risques d'une

éminente islamisation de l'Europe?Dans un interview accordé à l'hebdomadaire allemand

"Süddeutsche Zeitung", le secrétaire particulier du Pape Benedict alXVIème, a attiré l'attention sur le fait que "l'Occident est menacé avecl'islamisation", en soulignant le fait que l'Europe ne doit pas renoncer àses racines chrétiennes". La véracité du signal mentionné estincontestable d'autant plus que des millions des musulmans vivent endehors de l'espace historique islamique.

Aujourd'hui l'Islam représente environ 1,3 milliards de gens. Il estla plus dynamique religion du monde, ses croyants, étant répandus sur

A n g h


e

R A D U

54



tous les continents y compris en Europe. Probablement qu'il est la seulereligion qui gagne du terrain dans un moment où les autres sont en crise.De même, elle est la plus jeune d'entre les plus grandes confessions etmaintenant elle est à l'apogée.

Conformément au U.S. Department of State's Anual Report onInternational Religious Freedom (2003) en Europe sont enregistrés plusde 23 de millions de musulmans résidents, fait confirmé aussi par l'étudedu diplomate américain spécialisé dans le domaine des affaireseuropéennes, Timothy Savage, qui soutient que approximativement 5%de la population de l'Europe est représenté par des musulmans (23millions). De même, il estime que pour l'année 2050 l'augmentation dupourcentage sera de 20%.

En Indonésie il y a 120 millions, en France et aux Etats-Unies del'Amérique par 7 millions; et en Chine approximativement 50 millions.

Dans ce contexte l'admission de la Turquie dans l'U.E. estdevenue un problème plus qu'épineux. Avec une populationd'approximativement 70 millions de gens, en majorité musulmans, laTurquie pourrait accentuer irréversiblement la "musulmanisation" del'Europe.

Le risque que la population chrétienne des pays occidentaux soitdépassée du point de vue numérique à travers quelques générations parles émigrants musulmans devient plus aigu sur le fond de la crisedémographique de l'Europe et de la natalité augmentée des nouvellesarrivées (Buchaman, 2005).

Le maintien de l'émigration aux côtes augmentées des paysmusulmans, va conduire à la soit disante "Eurabie", les mosquéespouvant dépasser, du point de vue numérique les églises. Dans la

situation où l'U.E. n'aborde pas une stratégie viable du contrôle del'immigration provenant des états avec une population musulmane, desanciennes colonies des états de l'Europe (Barna, 2007), il n'est pas exclud'assister à la transformation même de l'Europe dans un continentislamique jusqu'à la fin du XXIème siècle (Lewis, 2006).

Des sujets comme par exemple: "le visionnaire apocalyptique","les buts légitimes", le forum Al-Tajdid, du 7 juillet 2005 – l'interventiondans la situation d'urgence, toutes celles-ci souscrivent à la situation

d'urgence, "l'Equation de la sécurité mondiale" et viennent de compléterl'entier contenu de notre oeuvre. Une recherche simple sur l'Internet dans

J I H A

D U L

I S L A M I C

55



l'année 1998, mettait en évidence le fait que approximativement la moitiédes 30 groupes considérés comme organisations terroristes étrangères(La Loi USA sur les mesures antiterroristes, du 1996) opéraient sur despages web, du type: assam.com, almuhrajiroun.com, Qassam.com,

Jihadunspun.ne, Jahad.net ou Alsaha.com etc.Si dans l'année 2000 il était identifié 20 sites djaïnismes, pendant

l'année 2005, le nombre des ceux-ci a augmenté, à approximativement4.800 (www.smitson.org/newcentury/ppt/Atran_Senate.ppt), le plusgrande nombre de locations étant en Iran, aux Canada, aux Etats Unies,aux Pays Bas, au Liban, en Russie, en Hong Kong et puis dernièrementen Grande Bretagne.

"La philosophie de l'existentialisme" de la terreur est définie par

une série des organisations terroristes, comme par exemple les FrèresMusulmans, Hezbollah, Mujahedine Khalk, Djihad Islamique, Hamas,Al-Qaida Alb=, Al Haramain Islamic Foundation, Al-Masjed al Aqsa,Benevolence International Foundation, Al Furqan, Global ReliefFoundation/Taibah International Humanitarian Organisation etc., ladernière étant une organisation fondée en Belgique, en 22 août 1996.Après les attaques terroristes du 11 septembre, le nom de l'organisationa été lié, par des institutions spécialisées américaines, à des groupesterroristes, y compris du réseau Al-Qaida.

Sans vouloir trop insister sur les thèmes débattus dans le cadrecelles sept chapitres, laissés pour être découverts par les lecteurs, nousnous limitions seulement à regarder l'Europe comme un véritable théâtred'action qui commence à Oural et s'étends jusqu'à l'Atlantique.

Le terrorisme est loin d'être achevé, ses dimensions étantcomparables avec celles d'une guerre du futur. Quelle est la mise et quelssont les intérêts mélangés dans ce sinistre jeu? S'agit-il seulement d'unconflit entre les civilisations? L'Ouest représente t-il la civilisation et lemonde arabe le pétrole?

Il y a des questions dont les réponses pourront ouvrir desnouvelles possibilités de compréhensions de l'Islam, respectivementd'Djihad Islamique versus le Terrorisme.

A n g h


e

R A D U

56



NOTE:

ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism - From The

Big Encyclopedia of Jihad to Hamas Covenant and The White

Al-Qaeda, \n, "Romanian Military Thinking", ianuary - march, vol 1.APAHIDEANU, I., (2007). Islam [i Democra]ie – surse de

incompatibilitate . Manuscris.BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form,Bucure[ti.BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic

Terrorism , \n, "International Herald Tribune", 28 iulie, Londra.BURGESS, M. [i DELCEA, E.,I., (2006). Problematica definirii

terorismului , \n, "Terorismul Azi", vol. IV–VI, an I.BUSH, W.G., (2001). Spech , \n, http:usinfo.state.govCARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul , Editura Polirom, Ia[i.XXX (2004). Coranul Cel Sfânt \n limba român= , EdituraIslam, Bucure[ti.CORNILA, M., (2008). De la religie la terorism EdituraAnamarol, Bucure[ti.DRAGOMIR, D., (2008). Profilul [i personalitatea teroristului .Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza",Bucure[ti.ENGHIM, Cherim, (2007). Islamul – religia terorii ? Manuscris,

Funda]ia Taiba, Bucure[ti.FIRESTONE, R., (1990). Jihad: originea r=zboiului sfânt \n

Islam , Editura Universit=]ii Oxford, Londra.FULLER, E., G., (2003). The Future of Political Islam , NewYork: Palgrave Macmillan).ISTRATE, M., (2007). Fundamentali[tii islamici , Fr=]iaMusulman= [i CIA. Manuscris.LOUIS DE PRÉMARE, A., 2001. Originile islamului , EdituraCartier, Bucure[ti.

MARRET, J.L., (2002). Tehnicile terorismului/11 septembrie

2002 , Editura Corint, Bucure[ti. J I H A

D U L

I S L A M I C

57



MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et


atacat, el trebuie s= se apere , Cultul Musulman din România,

\n, www.hotnews.roOLARIU, M., (2008). Terorismul Azi . Disera]ie, Academia dePoli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.SCHMID, A. P. [i colectiv, (1983). Political Terrorism A New

Guide To Actors, Authors, Concepts, Data Bases, Theories

And Literature. Amsterdam , North Holland PublishingCompany; de v=zut [i www.amayon.com/exe/obidos/tg/detailSOURDEL, J.; SOURDEL - TH., (1975). Civiliza]ia Islamului

clasic , Editura Meridiane, Bucure[ti.

STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de manifestare a neoterorismului , \n, http://actrus.roTIHAN, E., (2008). Jihad – r=zboiul sfânt . Disera]ie,Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu.TRONCOTA, C., (2007). Despre terorismul de azi sau vechea


A n g h


e

R A D U

58



Lista cu abrevieri

ABB – Brigada Alex Boncayo, Filipine

ABU-MAYSARAH AL-IRAQI – Materialele de propagand=, declara]ii

audio [i text, revendic=ri de atentate, precum [i \nregistr=ri video care \nf=]i[eaz= execu]ii deosebit de violente

AEN – Armata Bolivian= de Eliberare Na]ional=

AGTK – Armata de Gheril= Tupac Katari – organiza]ie bolivian=subversiv=, antioccidental=

AL-SHAHAB MEDIA FOUNDATION – Produc]iile mass-media Al-Qaida

AIAI – Uniunea Islamic= Somalez=

ANO – Organiza]ia Abu Nidal

ARPANET – Re]ea computere interconectateASALA – Armata Secret= Armean= pentru Eliberarea Armeniei

AUC – For]ele Unite/Grupul Unit de Autoap=rare din Columbia

AUM – Aum Adev=rul Suprem, Japonia

AWACS (Airborne Warning and Control System ) – Sistemul Aeropurtatde Supraveghere [i Control

BIAI – Brigada Interna]ional= Antiimperialist= – grupare interna]ional=terorist= format= \n jurul anilor '70, dup= desp=r]irea de Liga Comunist=Japonez= - Fac]iunea Armata Ro[ie

BLTF – For]a de Eliberare a Tigrilor Bodo, India

Brigatta 055 (Brigada 055 ) – Este cunoscut= drept grupare operativ-militar= din cadrul organiza]iei teroriste transna]ionale Al-Qaida

BTAF – Sistemul Fedwire de Aprobare a Transferurilor Bancare

CDMA - NATO – Autoritatea de Gestionare a Ap=r=rii Informatice

CIMG – Comunitatea Islamic= Milli Goriis - fondat= \n anul 1985 la Köln, ca

Adunarea Noii Perspective Mondiale \n Europa (AMGT)DEV-SOL – Stânga Revolu]ionar=, Turcia J

I H A

D U L

I S L A M I C

59



DEV-YOL – Calea Revolu]ionar=, Turcia

DFLN – Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei

DHKP/C – Armata Revolu]ionar= de Eliberare a Poporului*

DISA (Defence Information System Agency ) – Agen]ia de Ap=rare a

Sistemelor de Informa]ii

DNS – Departamentul Securit=]ii Na]ionale

EGTK – Gherilele Armate Tupac Katari

ELA – Lupta Revolu]ionar= Popular=, Grecia

ELINT – Ob]inerea de informa]ii prin surse electronice

ELN – Armata de Eliberare Na]ional=, Bolivia

ENISA – European Network and Information Security Agency

ERCA – Armata Ro[ie pentru Eliberarea Catalaniei, Spania

E.T.A. – Mi[carea pentru P=mântul Natal [i Libertatea Basc=

EUROPOL – Oficiul European de Poli]ie

FARC – For]ele Armate Revolu]ionare Columbiene

FARF – For]ele Armate pentru Republica Federal= Ciad

FDEP – Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei - organiza]iemarxist-leninist=, fondat= \n 1969, dup= scindarea Frontului Popular pentru

Eliberarea Palestinei (FPEP).

FLQ – Frontul de Eliberare din Quebec

F.N.L.C. – Frontul Na]ional de Eliberare a Corsicii

FNT – Frontul Na]ional pentru Rena[terea Ciad-ului

FPMR/D – Frontul Patriotic Manuel Rodriguez. Diziden]ii, Chile

GIA – Grupare Armat= Islamic=, \nfiin]at= \n 1992 prin desprinderea din

Armata Islamic= a Salv=rii

GPK, FRETILIN – Frontul Revolu]ionar pentru Independen]a Timor-ului

de Est

GRAPO – Grupul de Rezisten]= Antifascist= 1 Octombrie, Spania

GSG - 9 (Grenzschutzgruppe ) – Deta[amentul de paz= a frontierelor

GSPC – Grupul Salafist pentru Chemare [i Lupt=, AlgeriaHNS (Host Nation Support ) – Sprijinul ]=rii-gazd=

A n g h


e

R A D U

60



MNLF – Frontul Islamic de Eliberare Moro

MRTA – Mi[carea Revolu]ionar= Tupac Amaru, Peru

MSANEWS – Serviciu de pres= islamist

NSC – Consiliul Securit=]ii Na]ionale al SUANCIRC - NATO (Computer Incident Response Capability) – Departament

responsabil cu protejarea Alian]ei de ciber-atacuri

NIIP - SUA – Planul de Protec]ie a Infrastructurii Na]ionale

NIM – Miscarea Na]ional= Islamic=

NOV-17* – 17 Noiembrie, Grecia

NTA – Nucleele Anti-Imperialiste Teritoriale, Italia

NIPR – Nucleele Revolu]ionare de Ini]iativ= ale Proletariatului, Italia

OEP – Organiza]ia Pentru Eliberarea Palestinei

ORPA – Organiza]ia Poporului \n Serviciul Militar, Guatemala

OSCE – Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare \n Europa

OTSC – Organiza]ia Tratatului de Securitate Colectiv=

PESA – Politica European= de Securitate [i Ap=rare

PFLP – Partidul Popular pentru Eliberarea Palestinei

PKK/KADEK – Partidul Muncitorilor din Kurdistan

POK – Pakistan-Kashmirul Ocupat, organiza]ie

PSYOPS – Opera]ii psihologice

QALAH – Forum de discu]ii

RBR – R=zboiul Bazat pe Re]ea

Real IRA - RIRA/True IRA – Adev=rata Armat= Republican= Irlandez=(RIRA) – format= \n februarie-martie 1998, ca arip= armat= clandestin= a

"Mi[c=rii pentru Suveranitatea celor 32 de Comitate"

RHD – Comandou-urile Mâinilor Ro[ii, Anglia (UK)

RSRSBCM – Batalionul de Recunoa[tere [i Sabotaj al Martirilor Ceceni

SAPDI – Sistem de Analiz= [i Prelucrare a Datelor

SAS – Serviciul Special al For]elor Aeriene din Armata Marii Britanii

SCIRI – Consiliul Suprem pentru Rezisten]a Islamic= \n Irak – militan]ii Badr A n g h


e

R A D U

62



SEEBPJG – Brigada Sud

SEKIHOTAI – Corpurile |nsângerate R=zbun=taoare ale Partizanilor

Voluntari pentru Independen]a Rasei Japoneze

SKINHEADS – Capetele Rase - Skinheads, SUASOF (Special Operations Forces) – For]e pentru Opera]ii Speciale

SPIR – Regimentul Islamic Special, Rusia

STRATCOM – Comanda Stategic= a SUA

Taliban-E-Afganistan (Mi[carea Islamic= Taliban= ) – Reprezinta

mi[carea politico-religioas= paramilitar= din Afganistan, fiind \ntemeiat= cusus]inerea Pakistanului

TETRA (Terrestrial Truked Radio ) – Standard de re]ea radio digital=mobil=. Serviciul public AIRWAVE al Marii Britanii se bazeaz= pe aceast=tehnologie

TITAN RAIN – Ac]iune de cyber-spionaj

TREND MICRO – Produc=tor de solu]ii de securitate

TRIPWIRE – Site protejat cu parol=, care ofer= informa]ii privind

modalitatea de combatere a mijloacelor explozive improvizate

TROJ_SMALL.EDW – Variant= a virusului WORM_NUWARUE (European Union ) – Uniunea European=

UIFSA – Frontul Islamic Unit pentru Salvarea Afganistanului

Urma[ii lui {amil (The Descendants of Shamil ) – Grupare armat= \n

Turcia, creat= la ini]iativa cet=]enilor turci originari din Caucazul de Nord \ntru sus]inerea rebelilor ceceni \mpotriva for]elor federale

J I H A

D U L

I S L A M I C

63



Capitolul 1

De la Islam la cunoa[terea Jihadului

Cuvinte [i fraze care sunt adesea repetate \n media au fost gre[it construite de indivizi pentru a da semnifica]ii [i legitim=riincorecte. Asocierea dintre islam, "jihad" [i actele de teroare reprezint= un fenomen care a rezultat din acelea necalificate \n{tiin]a Legii Sacre (Harun, 1999). |nainte de toate, islamul

\nseamn= religia p=cii, \nv=]=turile sale aflându-se mai presus de cei care cred \n violen]= ca mod de ac]iune, \n sabotaj ca metod= [i \n v=rsarea de sânge ca modalitate de reform= (Abdyl-Rahman al-Sudais, Mecca, 2001). Dac= Islamul reprezint= o realitateetern=, un mod de via]= gândit de Creator care nu se altereaz= cu trecerea timpului (Abul A'la Mawdudi, 1963), poate \nsemna Jihadul lupta dreptcredinciosului cu poftele lume[ti care \l atrag c=tre p=cat, cu \ncerc=rile prin care trece \n via]a sa? S= fie acesta \ndemnul spre un conflict \ntre civiliza]ii? Un posibil r=spuns ne

oblig= la o serie de reconsider=ri istorice [i nu numai.

Cât de bine cunoa[tem Islamul?

Nu o singur= dat= ne este dat s= auzim cuvântul"fundamentalism", care, cel mai adesea, este \nso]it de adjectivul "islamic"[i mai nou de "terorism". Ce semnific= Isalmul? Ce urm=re[te

fundamentalismul islamic? R=spunsurile vin de la sine. Islamul este jonc]iunea dintre Dumnezeu ca atare [i om (Frithjof, 1994). Dac= ne J

I H A

D U L

I S L A M I C

65



raport=m la religii, exist= un fundamentalism cre[tin, dup= cum exist= [iunul iudaic, iar \n afara religiei vorbim despre fundamentalismul materialist-scientist, despre un fundamentalism ideologic stalinist, comunist saudespre un fundamentalism filosofic, toate acestea pretinzând, fiecare \n

parte, a fi unicul de]in=tor al Adev=rului absolut pe care \ncearc= s=-limpun= altora – fie [i prin recursul la for]= \n ultim= analiz=.

|n strâns= leg=tur= cu acesta seafl= [i un alt termen pe care con[tiin]acolectiv= – fie din insuficient= cunoa[tere,fie la presiunea unor campanii ideologicedirijate – \l consider= instrument [i vehiculal fundamentalismului [i anume acela de

"Jihad", tradus, de obicei, dac= nu chiar \ntotdeauna, prin "r=zboi sfânt", ceea ce, \n accep]ia european= [i occidental=, \ngeneral, \nseamn= "violen]=" [i "terorism".S= \n]elegem Jihadul similar cu "terorismul"?

Discu]iile pe marginea Islamului, nu \nsemn= \ns= doarexaminarea situa]iei musulmanilor ast=zi. |n primul rând cuvântul "Islam"este r=d=cina cuvântului arab "selam", care \nseamn= "pace". Islamul estereligia care se bazeaz= pe ob]inerea p=cii prin supunerea fa]= de voin]adivin=. Cunoa[terea islamului \nseamn= s= cuno[ti secretul existen]ei, s=[tii cine [i-a \mbr=cat haina vie]ii [i cine [i-o va scoate dup= un timp (AbuAla Al-Ghiti, 2007). |n ciuda efortului con[tiincios ce a existat pentru a

\n]elege cu adev=rat Islamul [i islami[tii, se pare c= exist= unii determina]is= picteze terorismul [i Islamul cu aceea[i pensul= (Harun Yahya, 2002).

|n acest sens, pentru cititorul neavizat, dar [i pentru cititorulmusulman interesat \n a cunoa[te modul \n care un ne-musulmanpercepe semnifica]ia isalmului ca religie, ne permitem s= facem câtevapreciz=ri, nu \nainte de a proceda [i la o retrospectiv= asupra prezen]eiIslamului \n ]ara noastr=.

Reflec]ii pe marginea prezentului

Timp de secole, \nainte de venirea Islamului, arabii fuseser=

\mp=r]i]i \n nenum=rate fac]iuni r=zboinice. V=rs=rile de sânge nu eraurare, iar \n cadrul ostilit=]ilor se pierdeau multe vie]i (Abul A'la Mawdudi,

A n g h


e

R A D U

66



1963). Abordând chestiunea Islamului contemporan, mai ales dinperspectiva transform=rii acestuia \n factor de declan[are a unei "ciocniria civiliza]iilor", Huntington (1998) considera c= "islamismul" a fost de la

\nceput o religie a sabiei, glorificând victoriile militare". |n aceea[i

accep]iune, textul coranic [i toate actele de credin]= ale omului musulmancon]in prea pu]ine interziceri ale violen]ei, un concept de non-violen]= fiindabsent din doctrin= [i practic=.

F=r= s= subscrie acestui punctde vedere, Frithjof (1994) sus]ine c="este foarte posibil ca imaginileCoranului s= se inspire mai ales dindomeniul luptei… sufletul \n c=utare de

Dumnezeu trebuie s= lupte (…)Psihologic vorbind, combativitateamusulmanului este contrabalansat= defatalismul s=u; \n via]a spiritual=, Jihadul,"r=zboiul sfânt" este mai \ntâi unul alsufletului \mpotriva sufletului seduc=tor(an-nafs al-'ammara) [i aspir=, printransfigurare, la con[tiin]a Absolutului".

Indiferent de ce se crede,

Islamul a stabilit un sistem de via]=

pe deplin uman, bazat pe principiile

adev=rului [i justi]iei. Aceasta era o realizare unic=, cu atât mai mult cu

cât Islamul \ndeplinise ceva extrem de dificil – o revolu]ie intelectual= care

a schimbat \ntreaga percep]ie a oamenilor \n ceea ce prive[te scopul lor

\n via]= (Abul A'la Mawdudi, 1963). Se poate spune oare c= revirimentul

islamic contemporan, oricare ar fi formele de manifestare ale acestuia \nseamn=, \nainte de toate, repudierea influen]ei [i domina]iei occidentale

asupra identit=]ii [i spiritualit=]ii islamice?Huntington (1998) recunoa[te c= ceea ce este universalism pentru

Occident, \nseamn= imperialism pentru restul lumii, care se distan]eaz= destandardele duble ale democra]iei occidentale. A[a cum democra]ia este

\ncurajat=, \ns= nu [i dac= \i aduce la putere pe islami[ti, drepturile omuluiconstituie o problem= \n China, dar nu [i \n alte ]=ri aliate. Posesia unui

arsenal nuclear este legitim= pentru Israel, dar devine o problem= \n cazulIrakului sau Iranului. |n acest cadru de apreciere, pentru Islam, dup= cum J

I H A

D U L

I S L A M I C

67



aprecia Fatima Mersi (Huntington, 1998), Occidentul este materialist, brutal,represiv, traumatizant. El decide de unul singur dac= sateli]ii sunt folosi]ipentru a-i educa pe arabi sau pentru a-i bombarda. El invadeaz= vie]ilenoastre. Asist=m, ast=zi, la o confruntare dintre Orientul [i Occidentul lumii, \n

care Islamul devine nu doar un instrument de ripost= la noile teze [i orient=riale [tiin]elor sociale moderne, dar [i o tem= abordat= cu obsesie drept singuracauz= a acestei noi confrunt=ri? S= fie vorba doar de o avalan[= de discursuricare au drept subiect nu fenomenul islamic contemporan, cum s-ar crede lao simpl= vedere, ci interesul pentru petrolul ]=rilor arabe?

Spunem acest lucru, [tiut fiind faptul c= statele arabe de]inmonopolul z=c=mintelor pe glob. Rezervele de petrol reprezint= 60,17%din totalul rezervelor confirmate de petrol ale lumii, [i totalizeaz= o sum=

de 683,5 milioane de barili petrol, de care, nu o singur= dat=, stateleoccidentale s-au ar=tat foarte interesate.

Sursa: The International Petroleum Encyclopedia (Tulsa: PennWell

Publishing Company, 1993), p. 284 - 285

Indiferent de r=spunsuri, c= ne place sau nu, suntem martorii unuischimb de idei prin care se \ncearc= "rediscutarea" rolului pe care Islamul

\l are sau ar trebui s= \l aib= \n contemporaneitate, motivele putând fi \n]elese din variate unghiuri. Clarificarea [i \n]elegerea manifest=rilor [iinten]iilor sale, \ntr-un climat \n care simpla men]ionare a termenului"Islam" ca religie aduce \n prim-plan raportul dintre acesta [i extremismulpracticat \n numele acestei religii. Acesta este la fel de intens dezb=tutprecum conceptul de "jihad islamic". A[a cum am mai precizat, abordarea

locului de]inut de Islam \n contexte istorice succesive, de la apari]ia sa [ipân= la 11 septembrie, reprezint= un scop \n cele prestabilite.

A n g h


e

R A D U

68

Statul Rezervele de petrol expri-mate \n milioane de barili

Procentajul dinrezervele mondiale

Iran 92,86 0,92

Irak 100,00 10,03

Libia 22,80 2,29

Nigeria 17,90 1,8Kuweit 94,00 9,43

Arabia Saudit= 257,84 25,86

Emiratele Arabe Unite 98,10 9,84



Demografie islamic=

Numeric, popula]ia Terrei, \n secolul XX, a atins un record f=r=precedent \n istorie. A fost nevoie de dou= milioane de ani pân= când

popula]ia planetei a ajuns la un miliard, \n anul 1804. Al doilea miliard a fostatins \n anul 1927, cel de-al treilea \n 1960, al patrulea \n 1974, al cincilea

\n 1987, iar cel de-al [aselea chiar la \nceputul anului 2000 (Kegley jr.,Wittkop, 1997). Este de a[teptat ca, \n urm=torii 20–25 de ani, popula]iaglobului s= ajung= la aproape 8 miliarde, din care 1,86 miliarde \n ]=rilecele mai pu]in dezvoltate [i numai 0,37 miliarde \n ]=rile dezvoltate,diferen]a fiind \n categoriile intermediare de ]=ri, ceea ce ar putea creaprobleme deosebite, inclusiv \n domeniul securit=]ii (Petrescu, 2005).

|n aceste condi]ii, Islamul reprezint= cea mai dinamic= religie,situându-se pe pozi]ia a doua, dup= cre[tinism, \ntr-o ierarhizare anum=rului de adep]i (Merard, 2003). Ast=zi, circa 1,3 miliarde de oamenisunt musulmani, ace[tia fiind prezen]i pe toate continentele, din Asia deSud, Africa de Nord [i de Est, nordul Indiei [i regiunea caucazian= pân=

\n Orientul Mijlociu.O clasificare regional= a teritoriilor islamice se remarc= \n The

Cambridge History of Islam, cum bine semnala acela[i autor, editorii P.M.

Holt, Ann K.S. Lambton [i Bernard Lewis alegând solu]ia \mp=r]iriiteritoriilor islamice \n teritorii centrale (Arabia, Egipt, Siria, Anatolia, Persia,Asia Central=) [i \n teritorii \ndep=rtate (Europa, Africa, sud-estul Asiei).

Nucleul islamic arab

Potrivit U.S. Department of State's Anual Report on InternationalReligious Freedom, \n 2003, numai \n Europa erau \nregistra]i mai bine de

23 milioane de musulmani reziden]i, \n timp ce \n Statele Unite aleAmericii, sunt [apte milioane, iar \n China, circa 50 milioane. Tadjicii suntmusulmani sunni]i, ca [i turkmenii, kirghi]ii, uzbecii sau kazacii, cei dinurm= fiind \n num=r de 16, 9 milioane. Indonezia este ]ara cu cea maimare popula]ie musulman=, num=rând aproximativ 120 milioane decredincio[i (World Population, 2002). Cu o popula]ie de 213 milioanelocuitori, Indonezia este a patra ]ar= a lumii [i cea mai mare ]ar= islamic=R=spândirea islamului dep=[e[te \ns= cadrul strict politic al acestei ]=ri,

islamul fiind prezent [i \n cea mai mare parte a Malaysiei, Singapore,sultanatul Brunei [i sudul arhipelagului filipinez (Mindao). J

I H A

D U L

I S L A M I C

69



Surse: Kiljunen, 2001; Smith, 1995, \n, S=geat=, 2005

Nucleul islamic central-asiatic

Surse: Kiljunen, 2001; Smith, 1995, \n, S=geat=, 2005 A n g h


e

R A D U

70



Islamismul reprezint= religia popula]iei de[ertice [i semide[ertice,limita sa fiind dat= de contactul cu popula]iile negroide, cu religii animiste.Statele islamice africane se caracterizeaz= printr-o remarcabil=eterogenitate: atât ca suprafa]=, ca m=rime demografic= [i ca pondere a

popula]iei islamice, cât [i din perspectiva simbolurilor na]ionale folosite.

Nucleul islamic nord-african

Surse: Kiljunen, 2001; Smith, 1995, \n, S=geat=, 2005 J I H A

D U L

I S L A M I C

71



La nivelul anului 2000, popula]ia statelor majoritar islamice erade 1.282 milioane de oameni, reprezentând la acel moment o pondere de21% din popula]ia globului, ceea ce este considerabil atât ca volum, cât [ica frac]iune din total. Dimensiunea problemei [i a interesului pentru ea

este dat= de faptul c=, \n urm=torii 50 de ani, la care ne referim, aceast=popula]ie este, potrivit prognozelor B=ncii Mondiale (sursa din statisticilena]ionale, de la Divizia de Statistic= [i Divizia de Popula]ie a Organiza]ieiNa]iunilor Unite, de la World Data Indicators 2003, World Bank,Washington DC.) \ntr-o dinamic= foarte pronun]at=, urmând a atinge1.530 milioane de oameni \n anul 2010 (o cre[tere de 19,3% fa]= de anul2000), 1.773 milioane de oameni \n anul 2020 (o cre[tere de 38,3% fa]=de anul 2000), 1.993 milioane de oameni \n anul 2030 (o cre[tere de

55,4% fa]= de anul 2000), 2.171 milioane de oameni \n anul 2040 (ocre[tere de 69,3% fa]= de anul 2000) [i 2.340 milioane de oameni \n anul2050 (o cre[tere de 82,4% fa]= de anul 2000).

Dincolo de cifrele \n sine, trebuie spus (Zainea, 2005) c=ponderea popula]iei de religie islamic= \n ansamblul popula]iei globuluieste, \n aceast= perioad=, \n cre[tere constant=, ajungând de la 21% \nanul 2000 la 22,6% \n anul 2010, la 23,9% \n anul 2020, la 24,9% \n anul2030, la 25,7% \n anul 2040 [i la 26,6% \n anul 2050, ceea ce

\nseamn=, pentru urm=toarea jum=tate de secol, o cre[tere de ponderede 26,6%.

Islamul \n România

Existen]a islamului \n România estelegat= de stabilirea pe teritoriul ]=rii noastre –

\nc= din secolul al XIII-lea – a popula]ieiturco-t=tare. Astfel, \n anul 1241, t=tariihanatului "Hoardei de aur" [i-au instauratdomina]ia [i \n diferite zone din vecin=tateaMun]ilor Carpa]i (www.muftyat.ro). Popula]iaislamic= din România (de na]ionalitate t=tar=,turc=, arab=, albanez= etc.) apar]ine \nmajoritate covâr[itoare ramurii Sunni.

Practica religiei islamice const= \n: \ndeplinirea slujbelor zilnice (namaz); postul

A n g h


e

R A D U

72



Ramadanului de 30 de zile pe an; vizitarea Kaabei din ora[ul Mecca [ipelerinajul la mormântul lui Mahomed; ajutorarea celor lipsi]i; p=strarea treaz=

\n memorie a m=rturisirii de credin]= [i pronun]area ei zilnic=.Activitatea religioas= este condus= de muftiu, care este ales (prin

vot secret) din rândul imamilor. Pe lâng= muftiu, cu vot consultativ,func]ioneaz= un colegiu sinodal numit Surai islam, compus din 23 membri,care se \ntrune[te periodic pentru rezolvarea unor problemeadministrative [i disciplinare ale cultului. Unitatea de baz= a cultului estecomunitatea, care cuprinde to]i credincio[ii musulmani dintr-o localitate [ieste condus= de un comitet compus din 5–7 membri ale[i pe o perioad=de patru ani. |n România func]ioneaz= 50 de comunit=]i musulmane, celemai multe fiind r=spândite \n jude]ele Constan]a [i Tulcea. Personalul

clerical musulman este format din hatipi, imami, hagi, muezini. |n prezent,cultul musulman are 35 de imami [i hagi.

|n ultima vreme, \n pofida unor disensiuni existente, se poateconsidera c= "promovarea Dobrogei ca spa]iul \n care cre[tinii [imusulmanii tr=iesc de sute de ani \n bun= \n]elegere [i respect reciproc,reprezint= un scop comun pentru to]i cei ce simt [i gândesc ca adev=ra]imusulmani" (www.muftyat.ro).

Eforturile sunt meritorii, cu atât mai mult, cu cât "promovarea [i

perpetuarea culturii islamice, educarea copiilor [i tinerilor musulmani \nspiritul \nv=]=turilor Coranului, asigurarea de informa]ii religioase pentruto]i credincio[ii" (www.taiba.ro) sunt lucruri ce aduc cunoa[tere [i deplin=putere de \n]elegere. Acestea sunt posibile [i printr-o bogat= literatur= despecialitate. C=r]i, precum: "Ce \nseamn= apartenen]a mea la Islam","Coranul Uimitor", "Toleran]a religioas= \n Islam", "Minuni ale civiliza]ieiislamice", "Islamul religia tuturor", "Unicitatea lui Allah" [i, nu \n ultimulrând, "Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt \n limba român=", sunt

doar câteva dintre cele traduse. Toate sus]in unitatea mesajelor divine [ifilosofia complementarit=]ii credin]ei islamice.

Acest lucru nu este deloc \ntâmpl=tor. Toleran]a, "cheiaconvie]uirii de sute de ani", "pe care nu numai românii, ca majoritari, auar=tat-o musulmanilor, dar [i musulmanii ca minoritari au ar=tat-oromânilor", a fost amintit= chiar de c=tre Pre[edintele României, \ntr-unrecent interviu (B=sescu, 2008). Muftiul Murat Yusuf (2008) \nt=re[teleg=tura inter-etnic= apreciind c= "la noi \n România, comunitatea

b=[tina[= de etnie turc= [i t=tar= tr=ie[te de mai bine de [apte secole, [i-aformat un model de via]=". J

I H A

D U L

I S L A M I C

73



Cultul musulman din România are bune rela]ii cu \ntreagacomunitate islamic= interna]ional=, atât bilaterale, cât [i multilaterale,manifestate prin schimburi reciproce de delega]ii, particip=ri la \ntruniri[i simpozioane pe diverse teme, organiz=ri de pelerinaje anuale la

Mecca etc. Astfel, \n cadrul Simpozionului Interna]ional "Regimul juridical Religiilor monoteiste din Uniunea European=", din 3 iulie 2008,organizat de c=tre Universitatea Ovidius – Constan]a, Facultatea deTeologie [i Centrul de Studii [i Cercet=ri Religioase [i Juridico-Canonice al celor trei mari religii monoteiste (mozaic=, cre[tin= [iisalmic=), sub \naltul Patronaj al I.P.S. prof. univ. dr. Teodosie Petrescu(Tomitanul), Decan al Facult=]ii de Teologie [i Arhiepiscop al Tomisului,Muftiul Murat Yusuf a f=cut cunoscut= "religia islamic= [i simbolistica

comunic=rii divine". |n ultimul timp, s-au diversificat rela]iile cu "Liga Islamic=

Mondial=" [i "Salvarea Islamic=", ambele organiza]ii cu sediul \n ArabiaSaudit=, precum [i cu "Organiza]ia islamic= pentru sud-estul Europei", cusediul la Viena. Cu toate acestea, sunt \nc= voci ce sus]in, adev=rat, \nmod secven]ial, faptul c= organiza]ia "Fra]ii Musulmani " activeaz= subacoperirea "Ligii Musulmane [i Culturale din România", a Funda]ieiUmaniste "Al Taiba", a Societ=]ii Umaniste "Semiluna" [i Asocia]iei "AsSalam", având filiale \n principalele centre universitare din ]ar=(www.presa-zilei.ro). |n eviden]a faptelor ce construiesc istoria, dialogulpromovat de Muftiul Murat Yusuf (2008), dar [i eforturile depuse de

\ntreaga comunitate musulman= pentru \n]elegerea semnifica]iilorCoranului cel Sfânt, \[i vor afla consensul, \ndemnând spre lini[te pentruo mai bun= \n]elegere, toleran]= [i pace.

Etimologia islamismului

Originea islamului, subiect al unor excelente studii [i monografiide specialitate (Louis de Premar, 2001, Ibram, 2006), nu poate fi \n]eleas=pe deplin f=r= o analiz= \ntreprins= [i asupra cuvântului islam. |n arab=,islam este derivat dintr-o r=d=cin= de trei consoane, respectiv s, l, m, lafel ca [i cuvântul muslim, aflat la originea cuvântului musulman ("cel carese supune"), sau salam, echivalentul evreiescului shalom (care \nseamn=

"pace"), folosit ca formul= de salut. Numeroase versete din Coran cuprindcuvântul musulman, invocând supunere: "Wa Nahnu Lahu Muslimuna" A n g h


e

R A D U

74



(Surata 2, 136) care \nseamn= "[i Lui noi ne vom supune". Cuvântul"Islam" \nseamn= supunere, l=sare total= \n voia St=pânului lumilor. Acestnume – "Islam" – exprim= prin semnifica]ia sa "religia" [i faptul c= exist=o coresponden]= deplin= \ntre titlu [i adev=rul dogmatic [i legislativ pe

care el \l con]ine (Liga Islamic=, 2006).Etimologic, mare parte dintre

cercet=torii musulmani traduc \nfrancez= "islam" prin "soumission"(supunere), ceea ce nu pare s= fie celmai corect mod de abordare. (Stoina,2006). Musulman (sg. muslim, pl.muslimam) reprezint= calitatea unei

persoane care accept= Islamul,muslim se traduce prin "cel care sesupune" (Dominique & JanineSourdel, 1996).

Un musulman este opersoan= care se supune poruncilor

lui Dumnezeu, \ncearc= cu con[tiinciozitate s= tr=iasc= dup= moralitateaCoranic=, pace [i armonie, care face lumea un loc mai frumos [i oconduce spre progres. Obiectivul s=u este s= conduc= oamenii sprefrumuse]e, bun=tate [i bun=stare (Harun, Yahya, 2002). "[i face]i bine a[acum [i Dumnezeu face bine. {i nu c=uta]i s= cauza]i corup]ie pe p=mânt.Dumnezeu nu iube[te pe cei cecorup" (Coran, 28:77).

Pentru religie [i \n modimplicit pentru musulmani, cuvântul

"Islam" desemneaz= supunerea fa]=de Dumnezeu – Allah (al-ilah)considerat Creatorul Lumii. Astfel,numele religiei se refer= lasupunerea fa]= de Allah. Teoretic,tot ce trebuie s= fac= un om pentru a deveni musulman este s= recitedeclara]ia de credin]=: Nu exist= alt= divinitate \n afar= de Allah;Mahomed este mesagerul lui Allah. Pentru a deveni musulman, o

persoan= trebuie s= cread= \n aceste cuvinte, declara]ia \n sine nefiindconfirmat= de autorit=]ile religioase. J

I H A

D U L

I S L A M I C

75



Islamul continu= doctrina monoteist= a iudaismului [icre[tinismului. Religia islamic= este format= din credin]= (aqida) [i dinLegea revelat= (Sharia). Prin credin]= se au \n vedere principiile \n carecred sufletele [i inimile, \n leg=tur= cu care nu exist= nicio \ndoial=

(Funda]ia Taiba, 2008). Prin Legea revelat= la care cheam= Islamul, se au \n vedere \ndatoririle practice (Ihsan), a[a cum sunt: Rug=ciunea, Dania,Postul, respectul pentru p=rin]i etc. Credin]a islamic= const= \n credin]a

\n: Allah, \ngerii S=i, Scripturile Sale Ziua Judec=]ii, destin bun sau r=u [ivia]a de dup= moarte. Dovad= \n acest sens sunt vorbele lui AllahPrea\naltul, care a gr=it: Cuvio[ia nu st= \n a v= \ntoarce fe]ele spreR=s=rit sau spre Apus, ci cuvios este acela care crede \n Allah [i \n Ziuade Apoi, \n \ngeri, \n Carte [i \n profe]i, d= din avere \n pofida iubirii pentru

ea rudelor, orfanilor, s=rmanilor, c=l=torului, cer[etorilor [i \[i \mpline[teRug=ciunea, d= Dania, cei care-[i ]in leg=mântul [i cei care sunt ner=bd=torila nenorocire. {i ace[tia sunt cei evlavio[i [i cu fric=? (Coran, Al-Baqara, p.117). Iar \n privin]a destinului, Allah Prea\naltul a gr=it: [i Noi am creat toatelucrurile bine \ntocmite/ [i nu este porunca Noastr= decât un singur cuvântcare se va \mplini \ntr-o singur= clipit= (Coran, Al-Qamar: 49-50).

Credin]a islamic=

Islamul a ap=rut \n Peninsula Arabic= \n secolul VII d.Ch., zon= \n care triburile beduine practicau un politeism semitic, Allat fiind zei]afeminin= corespondent= lui Allah. Venerând, potrivit Coranului, idoliprecum Wadd, Suwa, Yagut, ace[tia \[i \ndreptau privirea [i spre Mecca,spre "piatra neagr=", un meteorit, poate chiar zeul Houbal, a c=ruiimportan]= era atât de mare \ncât a fost citat precum acel zeu prin

excelen]=: Allah (Frattasio, 2006).Din secolul VII,

musulmanii cred \ntr-undumnezeu, [i anume Allah;

\n Mahomed, care este unprofet trimis de Dumnezeuomenirii, [i mai cred \nCoran care este o colec]ie

de revela]ii f=cute deDumnezeu lui Mahomed.

A n g h


e

R A D U

76



Coranul con]ine cuvintele lui Dumnezeu \ntr-un sens literar [i se mainume[te Vorba lui Dumnezeu (kalam Allah). Exist= [ase credin]eelementare \mp=rt=[ite de to]i musulmanii:

1. Credin]a \n Dumnezeu, singurul demn de venera]ie.

2. Credin]a \n to]i profe]ii [i mesagerii (trimi[i de Dumnezeu).3. Credin]a \n c=r]ile trimise de Dumnezeu.4. Credin]a \n \ngeri.5. Credin]a \n Ziua Judec=]ii (Qiyamah) [i \n |nviere.6. Credin]a \n destin (Qadaa [i Qadar \n arab=) – crezul

musulman: "Cred \n Dumnezeu; [i \n \ngerii S=i; [i \n Scripturile Sale; [i \n Mesagerii S=i; [i \n Ziua de Apoi; [i \n Soart=, c= Binele [i R=ul sunt dela Dumnezeu, [i \n \nviere dup= moarte. Declar c= nu exist= nimic demn

de venera]ie \n afar= de Dumnezeu; [i declar c= Mahomed esteMesagerul S=u",

Credin]ele Musulmane [i Cre[tine au multe aspecte \n comun(Harun, Yahya, 2002). De[i este apropiat= de cre[tinism prin credin]=,societatea musulman= este cu totul altfel prin moral= (La Bastide, 1994):

– ceea ce se nume[te ipocrizie sau minciun= \n societateacre[tin=, \n comportamentul arabilor, ]ine de bun= cre[tere [i de pudoare;

adev=rul apar]ine doar lui Dumnezeu [i deci omul se mi[c= pe p=mânt \ntr-o lume a convenien]elor \n care "adev=rul" nu are nici un rol; aici se afirm=c= se afl= cea mai mare pr=pastie psihologic= dintre cele dou= societ=]i;

– \n cre[tinism, prima porunc= este a-l iubi pe Dumnezeu, iar adoua de a iubi aproapele, \n timp ce \n islamism prima porunc= este de ada m=rturie credin]ei tale \n Dumnezeu, iar cea de-a doua de a impunerespectarea legii Coranului \n sânul comunit=]ii. |n timp ce cea de-a douaporunc= cre[tin= conduce spre realizarea operelor de caritate, celei de-a

doua porunci musulmane speciali[tii \i dau dou= interpret=ri (Anghelescu,1993). Prima dintre ele ne conduce spre ceea ce se afl= la originea a ceeace noi numim "terorism" [i are \n vedere "jihadul" (obliga]ie comunitar=prin excelen]=), termen care se traduce, de obicei prin "r=zboi sfânt", darcare de fapt \n limba arab= \nseamn= "efort", "lupt="; unii dintremusulmani sunt de p=rere c= obliga]ia ar consta \n lupta \mpotrivanecredincio[ilor pân= la instaurarea islamului \n \ntreaga lume, de underezult= caracterul agresiv al religiei islamice. Cea de-a doua relev= faptul

c= este vorba de o mobilizare a colectivit=]ii pentru a rezista uneiamenin]=ri sau unei agresiuni exterioare; J

I H A

D U L

I S L A M I C

77



– umilin]a imitat= dup= Cristos \n credin]a cre[tin= nu exist= \ncredin]a islamic=, unde dimpotriv=, este pream=rit= puterea: "Islamul nucunoa[te sl=biciunea, supunerea, resemnarea [i umilin]a, pentru c=Dumnezeu iube[te creaturile puternice: lor le rezerv= raiul. Dumnezeu

detest= fiin]ele care se las= oprimate [i umilite; acestea vor suferi chinurilegheenei" (Alocu]iune, 1953);

– cel care se \ndep=rteaz= de la regul= trebuie s-o fac= foartediscret potrivit preceptului "Dac= p=c=tui]i, ascunde]i-v=" pentru c=Dumnezeu nu vede decât ceea ce vede comunitatea; se poate observa \nacest caz imensa diferen]= fa]= de morala cre[tin=: pentru un cre[tin"p=catul m=rturisit este pe jum=tate iertat" \n timp ce pentru un musulman"p=catul m=rturisit nu mai poate fi iertat";

– \n societatea musulman=, potrivit "Coranului" sunt prev=zutepedepse (Comte, 1994): legea talionului (ochi pentru ochi, dinte pentrudinte - Sura 2; 178) cele o sut= de lovituri de bici pentru perechea adulter=(XXIV, 2) t=ierea mâinii ho]ului (Sura 5; 38) moartea necredincio[ilor(Sura 4, 89); de asemenea, solidaritatea se face numai \n favoarea unui"frate" musulman.

Iudaismul \mp=rt=[e[te [i el multe cu Islamul. |n Coran,Dumnezeu dezv=luie c= musulmanii \mp=rt=[esc aceea[i credin]= cuOamenii C=r]ii [i c= ei le spun lor "Noi avem credin]= \n ceea ce ni s-atrimis nou= [i \n ceea ce v-a fost trimis vou=. Dumnezeul nostru [iDumnezeul vostru este unul, [i ne supunem Lui" (Coran, 29:46).

To]i aderen]ii adev=ra]i ale acestor trei mari religii: cred \n |nviere,Rai [i Iad [i |ngeri [i cred c=:Dumnezeu a creat \ntregul universdin nimic [i c= El domin= tot ce

exist= cu omnipoten]a Lui; cred c=Dumnezeu a creat omul [ivie]uitoarele \ntr-un mod miraculos [ic= omul are un suflet d=ruit deDumnezeu; Dumnezeu ne-a creatvie]ile cu un destin sigur; pe lâng=Iisus, Moise sau Mohamed,Dumnezeu a trimis mul]i profe]i, cum

ar fi Noah, Abraham, Isaac [i Iosifde-a lungul istoriei. Faptul c= A

n g h


e

R A D U

78



Musulmanii nu fac nicio distinc]ie printre profe]i este relatat dup= cumurmeaz=: Mesagerul crede \n ceea ce i-a fost trimis lui de St=pânul S=u,[i credincio[ii cred la fel. To]i credem \n Dumnezeu [i |ngerii Lui [i C=r]ileLui [i Mesageri lui. Nu facem nicio diferen]iere \ntre nici unii din Mesagerii

lui. Ei spun, "Noi auzim [i ascult=m. Iart=-ne Doamne! TU e[ti sfâr[itulc=l=toriei" (Coran, Verset 2: Sura 285). Rug=ciunea musulamnului se face

\ns= numai c=tre Dumnezeu, [i nu c=tre Mahomed sau alt Profet.Islamul are o istorie evenimen]ial= extins= pe parcursul a

cincisprezece secole de existen]=, cuprinzând areale continentale (\nsecolele VI-XIV a acoperit o treime din lumea cunoscut=). DestinulIslamului este complex (Michel, 1994). Acest lucru impune o reflec]ieasupra destinului acestui spa]iu [i a destinului \ntregii lumi, pe care

aceast= doctrin= religioas= \l urmeaz=, [i l-a asumat [i de cele mai multeori l-a impus.

Unicitatea lui Allah

Conceptul fundamental \n islamism este unicitatea lui Dumnezeu(al - tawhid). |n arab=, Dumnezeu se nume[te Allah, o form= a al-ilah, sau"unicul dumnezeu". Allah se traduce deci prin "Dumnezeu". Utilizareaimplicit= a articolului hot=rât \n Allah indic= unitatea divin=. Musulmaniiprefer= s=-l descrie pe Dumnezeu prin numeroasele atribute divinemen]ionate \n Coran [i, de asemenea, prin Cele 99 de nume ale lui Allah.Numele lui Allah sunt numeroase. Eleste Cel Milostiv, Cel care Aude Totul,Cel care Vede Totul, Cel Atotputernic,Cel |n]elept (Coran, As-Sura:11). Allah

Prea\naltul a gr=it: Nu este nimicasemenea cu El. El este Cel care AudeTotul [i Cel care Vede Totul (Coran, As-Sura:11). |nainte de toate, credin]a \nnatura divin= a lui Allah \nseamn=recunoa[terea faptului c= Allah estesingura divinitate adev=rat= [i c= El nuare p=rta[. Prin divinitate se \n]elege

divinitatea adorat= prin dragoste [ipream=rire, se \n]elege adorarea J I H A

D U L

I S L A M I C

79



exclusiv= a lui Allah prin toate mijloacele. Noi nu-L invoc=m decât peAllah, nu ne temem decât de Allah, nu ne supunem decât lui Allah. Nu secuvine s= fie adorat decât Allah Preasl=vitul, \mplinind vorbele lui AllahPrea\naltul: Pe Tine Te cinstim, la Tine cerem ajutor (Coran, Al-Fatiha:5).

Unicitatea lui Allah \nseamn= recunoa[terea faptului c= AllahPrea\naltul este St=pânul Unic [i Divinitatea Unic= [i recunoa[tereaperfec]iunii numelor [i calit=]ilor lui Allah. A[adar, manifest=rile credin]ei

\n Unicitatea lui Allah constau \n recunoa[terea faptului c= El esteSt=pânul Unic [i Allah cel Unic [i \nrecunoa[terea faptului c= numele [icalit=]ile sale sunt unice. Aceasta

\nseamn= c= Allah Preaslavitul este unic

prin faptele Sale, a[a cum sunt crea]ia,orânduirea lucrurilor, d=ruirea vie]ii [id=ruirea mor]ii etc. Nu exist= alt creator \nafar= de Allah, c=ci Allah Prea\naltul agr=it: Allah este Creatorul tuturor lucrurilor[i El este peste toate cheza[! (Coran, Az-Zumar:62); Nimeni \n afara lui Allah nupoate asigura cele necesare pentruvie]uitoare, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it:[i nu este vie]uitoare pe p=mânt a c=reihran= s= nu fie \n grija lui Allah (Coran, Hud:6); Nu exist= alt orânduitor \nafar= de Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: El ocârmuie[te toate lucrurilepe cer [i pre p=mânt (Coran, As-Sajida:5); Nimeni \n afara lui Allah nupoate d=rui via]a [i nu poate d=rui moarte, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it:El este Cel care d= via]= [i Cel care d= moarte [i la El v= ve]i \ntoarce!(Coran, Yanus:56); Acest lucru l-au recunoscut [i p=gânii din timpulTrimisului lui Allah, Allah s=-l binecuvânteze [i s=-l miluiasc=! Dar acestanu i-a f=cut pe ei s= intre \n Islam, Allah Prea\naltul a gr=it: Recunoa[tereafaptului c= El este Allah cel Unic \nseamn= c= supu[ii trebuie s=s=vâr[easc= numai faptele pe care le-a poruncit Allah. (Coran, Luqman:25) Toate actele de adora]ie trebuie s= fie dedicate exclusiv lui Allahc=ruia nu trebuie s= i se asocieze niciun semen. Acestea sunt: invocarea,teama, \ncrederea, cererea de ajutor, c=utarea ap=r=rii [i altele.

Nu trebuie s=-L invoc=m decât pe Allah, c=ci Allah Prea\naltul agr=it: [i Domnul vostru zice: Chema]i-M= [i eu voi r=spunde! (Coran, A n g h


e

R A D U

80



Ghafir, 60). Nu trebuie s= ne temem decât de Allah, c=ci Allah Prea\naltula gr=it: Dar voi nu v= teme]i de ei (Seitan [i p=rta[ii s=i), ci teme]i-v= deMine, dac= sunte]i credincio[i! (Coran, Al-Imran:175). Nu trebuie s= nebizuim decât pe Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: \ncrede]i-v= \n Allah,

dac= sunteti credincio[i! (Coran, Al-Maida:23). Nu trebuie s= cerem ajutordecât de la Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: Pe Tine te cinstim, la Tinecerem ajutor (Coran, Al-Fatiha:5). Aceast= Unicitate a lui Allah a fostt=g=duit= de c=tre necredincio[i [i \n vechime precum [i \n vremurileapropiate. Allah Prea\naltul a gr=it: Oare a f=cut el din zei un Dumnezeuunic? Acesta este un lucru uimitor! (Coran, Sad:5).

|nv=]=tura islamic= vede iudaismul [i cre[tinismul ca derivând din \nv=]=turile unora din profe]ii aminti]i – \n special ale lui Avraam – [i

recunoa[te r=d=cinile lor avraamice. Islamul \nva]= c= Iisus a fost unprofet trimis de Allah, \ns= cre[tinii de mai târziu au distorsionat mesajullui [i l-au transformat \n "fiul lui Dumnezeu". "F=c=torul cerului [i alp=mântului cum s= aib= un fiu, neavând so]ie?" (Sura 6; 101). Potrivit LigiiIslamice (2006), Coranul cel nobil spune: "Unica religie acceptat= de Allaheste Islamul [i nu au fost deosebiri \ntre cei c=rora le-a fost dat= Scripturadecât dup= ce a ajuns la ei [tiin]a, din pricina pizmei lor. Iar cel care nucrede \n semnele lui Allah s= [tie c= Allah este grabnic la socoteal=!"(Coran, Sura 3: Verset 19). {i a mai gr=it Allah Prea\naltul: "Acela caredore[te o alt= religie decât Islamul, nu-i va fi acceptat= [i el se va afla \nLumea de Apoi printre cei pierdu]i" (Coran, Sura 3: Verset 85).

Religia divin=

Inten]ia noastr= nu este de a aprecia islamul de pe pozi]ii

caracteristice celor care cred drept analfabetism istoric s= pretinzi c=r=zboiul este str=in religiei islamice (Blond & Pabst, 2005). F=r= \ndoial=,Islamul a ap=rut \n condi]ii de lupt= care a condus la expansiunea arab=[i la constituirea Califatului musulman \ntins din Peninsula Arabic= pân=la Pirinei [i la frontierele Chinei. Civiliza]ia islamic= a fost, la fel ca oricarealta, supus= legilor unei cre[teri [i unui declin pe care este ast=zi banala le asimila cu etapele vie]ii umane. Spre deosebire de multe altele \ns=,ea a fost constant marcat= prin preocuparea de a imita trecutul,

preocupare ce confer= o importan]= deosebit= manifest=rilor celor maivechi, acelea \n care trebuie c=utate, \ntr-o perspectiv= dinamic=, J

I H A

D U L

I S L A M I C

81



principiile [i experien]ele ce nu aveau s= \nceteze de a inspira formele eiposterioare.

|n acest sens, prima civiliza]ie imperial= a Islamului, aceaciviliza]ie arabo-musulman= care a tr=it mai \ntâi sub egida Umayyazilor,

apoi a Abbasizilor [i care a crescut odat= cu triumful profan al unui Islam \nc= foarte apropiat de originile sale, este singura care merit= numele de"clasic=" (Sourdel, 1975).

S-a spus [i continu= s= se mai afirme c= islamul este o religie ap=cii, care nu permite uciderea oamenilor nevinova]i (Bacchiocchi, 2002),c= aceast= religie nu s-a r=spândit prin sabie, ci numai prin propov=duire

(Rasid Jabr al-As'Ad, 2003),c= islamul este religia

libert=]ii, a toleran]ei, sufletulomenesc fiind ]inut la marepre]. (Yusuf al-Qaradawi,2001) "Ar fi o mare calamitateca adep]ii terorismului s=foloseasc= religia dreptcamuflaj, fiindc= adev=ratulislam nu e vinovat de toate

acestea. |nv=]=turile sale sunt mai presus de cei care cred \n violen]=, camod de ac]iune [i \n sabotaj, ca metod= de intimidare [i \n v=rsarea desânge, ca modalitate de reform=" (Abdul-Rahman al-Sudais, 2001). A

judeca \ns= Islamul ca pe o religie violent=, bazându-ne doar pe faptelelui Bin Laden [i Al-Qaida, care \ncearc= s=-[i legitimeze faptele princuvintele islamului, nu este o abordare corect=. Islamul reprezint=, celpu]in \n virtutea tradi]iei sale [i a dreptului la prezum]ia de nevinov=]ie,religia libert=]ii, p=cii, binelui [i \ndur=rii (Rashid, 2003), actele teroristefiind respinse nu o singur=dat=. Atacarea unor oameninevinova]i nu este un act decuraj, ci un act prostesc [i va fipedepsit \n ziua judec=]ii(Mohammed Sayyed al-Tantawi, 2001). Mai mult decât

atât, orice act reprobabilconstituie o \nc=lcare atât a A n g h


e

R A D U

82



Sharia (Legea sacr= islamic=), cât [i a logicii umane (Sultan binAbdulaziz, 2002). Islamul nu doar condamn= terorismul [i misiunilesinuciga[e, dar le interzice complet! Na]iunile musulmane, organiza]ii [icomunit=]i din toat= lumea condamn= astfel de atacuri, sperând s= nu se

mai \ntâmple niciodat= (Cherim Enghin, 2007).

Cei cinci stâlpi de credin]=

Coranul, Profetul, cei cinci stâlpi de credin]=, sfâr[itul lumii [i judecata final=, privite din perspectiva Eschatologiei islamice [i diferen]aesen]ial= existent= \ntre fundamentalismul islamic clasic [i"neoterorismul" fundamentalist-islamic sau cel de factur= fundamentalist-

religioas=, toate acestea sunt obiecte ale preocuparilor noastre. |mplinireaobliga]iilor define[te, potrivit unor autori (Al Serat, 2004, \n, Potera[,2008), câmpul de b=t=lie al Jihadului. Acesta este marcat de:

1. Al-Shahada, m=rturisirea de credin]=. "Nu exist= Dumnezeuafar= de Dumnezeu, iar Mahomed este trimisul Lui" constituie primul dincei cinci stâlpi ai credin]ei musulmane (arkan) [i cel mai important, fiind defapt actul de convertire la Islam.

Prima m=rturisire, numit= "shahadah", apare \n a[a-numitul Versal Tronului, din Coran: "Nu este Dumnezeu afar= de El. El este Cel Viu,Cel Ve[nic. Pe El nu-L cuprinde somnul. Ale Lui sunt cele din ceruri [i celede pe p=mânt. Cine poate mijloci la El f=r= voia Sa? El [tie cele ce suntdinainte [i cele de apoi [i (oamenii – n.a.) pricep din [tiin]a Sa numai ceeace voie[te El. Tronul S=u cuprinde cerurile [i p=mântul [i p=zirea lor nu-iface greutate. El este Cel \nalt, Cel puternic". (Sura 2, 256) M=rturisireade credin]= reprezint= invocarea unor m=rturisiri \n forma limbajului sacru

\n care au fost revelate, inscrip]ionate [i pe drapelul Arabiei Saudite.(Sageata, 2005)2. Al-Salat – rug=ciunea, orânduit= celor credincio[i pentru

timpuri hot=râte: de cinci ori pe zi: \n zori (subh), la amiaz= (zuhr), dup=amiaz= (isr), spre apusul soarelui (maghrib) [i la c=derea nop]ii (i[a), toatecu fa]a spre Al-Kaaba (Casa Sfânt=) aflat= \n Mecca. Exist= dou= tipuri derug=ciune: privat=, pronun]at= de cinci ori pe zi (diminea]a, la prânz, dup=-amiaza, la asfin]it [i seara) [i comun=, rostit= de imam (preot) \n moschee

(locul de cult musulman), \n fiecare vineri când are loc [i o predic= (hutba)de la amvon (minbar). Ambele tipuri au \n comun faptul c= sunt expresii J I H A

D U L

I S L A M I C

83



ale devo]iunii religioase, sunt precedate de ablu]iuni (sp=larea mâinilor, afe]ei, a picioarelor, a gurii), reprezint= versete coranice [i se pronun]= cufa]a c=tre Mecca (Hunt, 2005). Ele se diferen]iaz= prin frecven]=:rug=ciunea privat= se face de cinci ori pe zi, iar cea colectiv= o dat= pe

s=pt=mân=. |nainte de a se ruga, musulmanul trebuie s= fie curat pe haine [i

corp, iar locul unde inten]ioneaz=s= fac= rug=ciunea trebuie s= fiecurat. Religia islamic= interzicerug=ciunea la Mahomed, al]iprofe]i sau \ngeri. Musulmanul seroag= doar la Dumnezeu. |n afar=

de cele cinci rug=ciuni obligatoriimusulmanul poate s= fac= [i alterug=ciuni op]ionale. Salah saucele cinci rug=ciuni obligatorii ale

fiec=rei zile, rug=ciunea fiind rânduit= de Sura XX – Sura TH, 14, caredescrie dialogul lui Dumnezeu cu Moise: "Serve[te-mi mie [i \mpline[terug=ciunea \ntru amintirea Mea" (Coran, 1997). Credinciosul musulman,chemând ajutorul lui Dumnezeu pentru nevoile sale [i pentru ap=rarea \nfa]a demonilor, se roag= astfel:

– Rug=ciunea Fadjr (diminea]a) de la sfâr[itul nop]ii, pân= cupu]in \nainte de r=s=ritul soarelui.

– Rug=ciunea Zahr (prânz) de la miezul zilei (ora 12), pân=dup=-amiaza.

– Rug=ciunea 'Asr (dup=-amiaza) de dup=-amiaza târziu, pân=cu pu]in \nainte de \nceperea apusului soarelui.

– Rug=ciunea Maghrib (apus) dup= apus, pân= se sfâr[e[te ziua.– Rug=ciunea 'lsha' (seara) noaptea, pân= la miezul nop]ii sau

mijitul zorilor.Musulmanul [tie c= la

rug=ciunile sale stau martori \n[i[i \ngerii lui Dumnezeu, ca o garan]iec= rug=ciunea este mijlocit= c=treDumnezeu [i credinciosul ap=rat \n

timpul rug=ciunii \mpotriva demonilor.Sura XVII – Sura drumului nop]ii, 80, A n g h


e

R A D U

84



m=rturise[te: "\mpline[te rug=ciunea la apusul soarelui pân= la \ntunericulnop]ii [i citirea zorilor, c=ci citirea zorilor are m=rturie (martori) pentru sine(Seliste, 2005). Rug=ciunea zilnic= poate fi considerat= un jihad nesfâr[it,care imprim= \n existen]a uman= un ritm continuu. Rug=ciunea zilnic=

este poruncit= de Coran: "S= cerceteze templele lui Dumnezeu numai celcare crede \n Dumnezeu [i \n ziua de apoi [i \mpline[te rug=ciunea [i d=milostenii [i nu se teme de nimeni afar= de Dumnezeu" (Sura 9; 18)."|mplini]i-v= rug=ciunea la cele dou= sfâr[ituri ale zilei [i la \ntâia veghe anop]ii" (Sura 11; 116). "Noi ]i-am dat [apte (versuri), ce trebuie repetate,[i Coranul cel m=re]" (Sura 15; 87).

3. Al-Zakat – dania, milostenia s=racilor, o obliga]ie moral= aoric=rui musulman; \n limba arab= cuvântul zakat \nseamn= purificare,

cur=]ire. Religia islamic= stabile[te plata daniei ca modul de a p=straaverea cur=]at= de l=comie [i avari]ie. Dania ritual= este obligatorie de2,5% din valoarea veniturilor. Dania ritual= are o destina]ie precis= cum amen]ionat Coranul: "Milosteniile sunt numai pentru cei s=rmani [i nevoia[i[i pentru cei ce se ostenesc pentru ele [i pentru cei ale c=ror mâini sunt

\mpreunate [i pentru cei datornici [i pentru drumul lui Dumnezeu [i pentrufiului drumului; aceasta este hot=rârea lui Dumnezeu" (Coran, 9:60)

.Persoana care \l ofer= trebuie s= nu a[tepte nimic \n schimbul lui [i s= nuurm=reasc= laude din partea celorlal]i pentru actele sale de caritate.4. Al-Saum – postul din luna Ramadanului; Sawm – postul din

zori pân= la apus, \n luna Ramadan este important mai ales dinperspectiva faptului c=, \n conformitate cu tradi]ia islamic=, Profetul aprimit revela]ia Coranului \n luna Ramadanului. Credinciosul musulmanreg=se[te \n post acelea[i valen]e ca [i cre[tinul, demonii fiindneputincio[i \n ispitire \n fa]a unui credincios musulman ajuns Muttaqi prin

supunere sau pietate \n fa]a lui Dumnezeu, dezvoltat= prin Sawm-post.Acest gest de supunere absolut=, de smerenie \n fa]a Creatorului estecunoscut \n Islam ca Taqwa [i reprezint= calea sigur= prin care omul esteap=rat de p=cat [i de ispita demonilor. Timp de 30 de zile musulmaniiadul]i trebuie s= posteasc= din zori pân= la apusul soarelui. Ramadanuleste de fapt o perioad= nu doar de abstinen]= fizic=, ci [i de abstinen]=spiritual=: pietatea, rug=ciunea [i gândurile bune, \nso]ite de fapte pem=sur= reprezint= idealul postului. C=l=torii, femeile gravide, femeile care

al=pteaz= [i bolnavii pot amâna postitul, urmând s=-l fac= ulterior. LunaRamadan este considerat= o lun= a iertarii [i a milei. (Seli[te, 2005) J

I H A

D U L

I S L A M I C

85



Religia islamic= stabile[te postul ca un mijloc de purificare, un exerci]iu deautocontrol [i o dovad= de credin]=. Postul ne ofer= justificarea viziuniiacestuia ca b=t=lie spiritual=: "O, voi, cei ce crede]i, [i voi ave]i \ndatorireapentru ajunare, cum aveau [i \nainta[ii vo[tri, ca s= fi]i cu frica lui

Dumnezeu (…). Luna Ramadan, \n care s-a trimis Coranul ca \ndreptarpentru oameni [i \nv=]=tur= pentru drumul cel drept [i deosebire (\ntreadev=r [i minciun=), \n lunaaceasta s= ajuneze cei de fa]=.Cine e \ns= bolnav sau \nc=l=torie s= posteasc= alt num=rde zile". (Funda]ia Taiba, 2007)

Finalul postului este

marcat de marea s=rb=toare asfâr[itului Ramadanului, "Id al-Fitr", când se obi[nuie[te a seface schimb de daruri \ntre membrii familiei.

5. Al-Hajj – pelerinajul, al V-lea Stâlp al Credin]ei musulmane, \nseamn= vizita f=cut= de musulmani la Al-Ka'bah (Casa lui Allah) \nMacca la templul Kaaba (Al Bayt al-Atiq, "cea mai veche cas="), copie a

pietrei din Rai la care se ruga Adam (Fouad al-Farsi, 2001). Sanctuarul afost, conform tradi]iei, construit prima dat= de Ibrahim [i de fiul s=u Ismail,iar piatra din interior dat= de |ngerul Gavriil lui Ibrahim reprezint=

leg=mântul lui Allah cu Ismail.Hajj-ul este o obliga]ie a fiec=rui

adult musulman capabil s=-[i achitecheltuielile de c=l=torie din veniturileproprii [i are loc \n perioada dintre al

optulea [i al treisprezecelea Dhu'l Hijjah,respectiv a dou=sprezecea lun= aCalendarului Islamic. Pelerinajul ("hajj")este cel mai potrivit jihad (Septar, 2007).Seyyed Hossein Nasr (1987) arat= c="asemeni cavalerului aflat \n c=utareaGraalului Sfânt, pelerinul c=tre locuin]aCelui Iubit trebuie s= se angajeze \ntr-o

lupt= spiritual= a c=rei finalitate face caorice sacrificiu [i orice vicisitudine s= A

n g h


e

R A D U

86



p=leasc= \n semnifica]ie, \ntrucât pelerinajul c=tre Casa lui Dumnezeuimplic=, pentru cel ce practic= jihadul l=untric, \ntâlnirea cu St=pânulCasei, Cel a[ezat \n centrul celeilalte Kaa'bah care este inima".

Pelerinajul semnific= celebrarea gestului nefinalizat al lui Ibrahim

de a-[i sacrifica fiul, pe Ismail, din ordinul lui Allah. Fiecare regul= aritualului de hajj are o semnifica]ie aparte: \mbr=c=mintea pelerinului [icomportamentul s=u \n general simbolizeaz= purificarea ritual=. Pentruaceast= deplasare pelerinii trebuie s= fie \ntr-o stare de reculegere [iinspira]ie religioas=, le este interzis s= se b=rbiereasc=, s=-[i pieptenep=rul, s= foloseasc= parfumuri sau deodorate, s=-[i taie p=rul sauunghiile, fiind necesar= purtarea unor ve[minte speciale când ajung \napropiere de haram – "cea mai sacr= fâ[ie de p=mânt din toat= crea]ia lui

Dumneazeu".Comemorarea str=mo[ilor arabilor este marcat= de \ncercuirea

Ka'abei (tawaf) de [apte ori \n sensul acelor de ceasornic, rug=ciuni \nlocul unde s-a aflat Ibrahim, str=baterea distan]ei dintre Safa [i Marwarememoreaz= c=utarea apei (izvorul Zemzem) de c=tre Agar, mama luiIbrahim, aruncarea cu pietre \n stâlpi este o reamintire a ispitirii lui Ibrahimde c=tre diavol, ruga de pe Câmpia Arafat de unde a rostit Mahomedultima predic= \nainte de a muri, care \ncheie ritualul (Hunt, 2005).Pelerinajul se \ncheie prin imitarea gestului f=cut de Ibrahim la origini:sacrificarea animalelor, eveniment numit Id al-Kabir ("marele sacrificiu").

Comunitatea islamic= – Oumma islamia

|n mod tradi]ional, se cunoa[te c= mediul geografic unde a luatfiin]= Islamul este platoul de[ertic care se nume[te Higaz, de-a lungul

coastei occidentale a Arabiei, care d= spre Marea Ro[ie (Frattasio, 2006).Aici, Profetul Mahomed aavut o serie de revela]iiverbale de la Dumnezeu, prinintermediul ArhangheluluiGavril. Singur=t=]ile unuispa]iu pustiu apar astfel prinexcelen]= prielnice sentimen-

tului unui contact direct cuDivinitatea (Bloch,1975).

J I H A

D U L

I S L A M I C

87



De[i, \ntr-un sens istoric, musulmanii dateaz= \nceputurile religiei lor \nc=din timpul lui Mahomed, \n secolul al VII d.Ch., \ntr-un sens religios ei v=daceast= religie identic= cu monoteismul adev=rat pe care profe]ii dedinaintea lui Mahomed, precum Abraham (Ibrahim), Moise (Musa) [i Iisus

(Isa), l-au r=spândit.Dup= \nv=]=turile Coranului, islamul este adev=rata religie,

indiferent de profetul care a ini]iat-o sau de epoca ini]ierii. Islamul este"adeziunea la pacea lui Dumnezeu", sinonim= \ntr-un fel cu religiarevelat= sau cu religia monoteist=, cea a lui Noe, Avraam, Moise sauMahomed. Islamul este, de fapt, ultima dintre religiile monoteiste, mesajullui Dumnezeu revelat profetului Mohamed de c=tre Arhanghelul Gavriil.

|n]elegând islamul ca pe o supunere fa]= de Allah, nu putem s=

nu ne punem o serie de \ntreb=ri: cum pot oameni atât de sensibili s=-[itransforme propriile trupuri \n arme care s= extermine atât de mul]i oameninevinova]i? Pentru a afla r=spuns la aceast= \ntrebare, ne-am propus

\nainte de toate s= reflect=m asupra islamului \n contextul culturii [iciviliza]iei specifice.

Profetul Mahomed

Tradi]ia precizeaz= c= apari]ia islamului [i a comunit=]iimusulmane (Oumma islamia) st= sub semnul profetului Mahomed (circa570 – 632 dup= Hristos), care a locuit \n Arabia de Vest (Louis dePremare, 2001).

Conceptul de profet \n Islam esteasem=n=tor ideii dezvoltate \n Cre[tinism.Cuvântul arab "nabiyy" este legat de

Hebrew Nebi, cel mai folosit cuvânt pentru"profet" \n Vechiul Testament. Profetsemnific= o persoan= c=reia i-a fost trimisun mesaj de la Dumnezeu pentru a-ltransmite \ntregii omeniri sau unui grupspecific. Mesajul (risala) \nseamn=

\mputernicirea de c=tre Allah a unuiadintre robii S=i cu transmiterea unei legi

religioase sau a unor anumite rânduieli.Cuvântul este o explica]ie, a[adar, a A n g h


e

R A D U

88



leg=turii dintre profet [i ceilal]i oameni, este o rela]ie de trimitere camesager (Liga Islamic=, 2006).

Pentru un musulman, un Profet nu \nseamn= \n primul rândcineva care s= fie capabil s= prezic= viitorul, de[i multe dintre prezicerile

lui Mahomed s-au \ndeplinit \ntr-un mod uimitor, ci un om care a fost trimisde Allah/Dumnezeu Prea\naltul pentru a-i chema pe oameni la c=in]= [icredin]=, pentru a-[i dedica via]a binelui [i a-i ajuta s= redescopere scopulpentru care au fost crea]i (Khurram, 2007). Ca termen, Profetul (Nabiyy)este un om liber, b=rbat pe care Allah l-a ales pentru a-i transmite luirevela]ia (Funda]ia Taiba, 2008). Spre deosebire de Profet, cuvântul"profe]ie" (nubu'a) deriv= de la naba' care \nseamn= "[tire, veste" [i aresensul de ajungere a unei ve[ti de la Allah, prin intermediul revela]iei, laacela dintre robii S=i pe care l-a ales pentru aceasta. Cuvântul este oexplica]ie, a[adar, rela]ia dintre profet [i Allah Preaputernicul const= \nrevela]ie [i \n transmiterea unor [tiri.

A[adar, Profetul (Nabiyy) este cel care transmite mesajul luiAllah Prea\naltul, mesajul este \nf=]i[area unei leg=turi dintre trimis [ilume, \n vreme ce profe]ia este \nf=]i[area unei leg=turi dintre profet [iAllah Preaputernicul [i Prea\naltul (Traducerea sensurilor, 2006).

Primul profet trimis de Allah Prea\naltul [i sprijinit de o revela]ie[i de rânduieli a fost Adam, str=mo[ul neamului omenesc, iar ultimulprofet a fost profetul Mahomed, dup= care nu a mai existat vreun altprofet. "Mahomed nu este tat= nici unuia dintre b=rba]ii vo[tri, ci el esteTrimisul lui Allah [i \ncheietorul profe]ilor, [i Allah este Atoate[tiutor" (33 :40). Allah Prea\naltul pomene[te \n Cartea Sa numele a dou=zeci [i cincide profe]i trimi[i (...). Ace[tia sunt: Adam, Idris, Noe, Hud, Salih, Avraam,Lot, Ismail, Isaac, Iacob, Iusuf, {u'ayb, Iov, Dhu-L-Kifl, Moise, Aaron,

Solomon, David, Elia, Eliasar, Iona, Zaharia, Yahya, Iisus [i Mahomed(Traducerea sensurilor, 2006). To]i au fost trimi[i de Allah pentru a ilustraatributele sale: Moise cu blânde]ea, Solomon cu \n]elepciunea [i gloria,Iisus Hristos cu dreptatea [i iubirea (Ruslan, 2003), \nzestra]i fiind cu for]emiraculoase. Profetul Moise a avut un toiag care s-a preschimbat \ntr-oviper= ce alerga, cu voia lui Allah, [i avea o mân= care se ar=ta alb=, f=r=s= fie lovit= de nici o v=t=mare, de asemenea cu voia lui Allah. Tot cu voialui Allah, Iisus i-a \nviat pe mor]i [i i-a t=m=duit pe orbi [i pe lepro[i. {i

toate acestea au avut loc \n trecut [i au fost asemenea unui b=] de chibritcare s-a aprins [i dup= aceea s-a stins; cel care a fost de fa]= l-a v=zut J

I H A

D U L

I S L A M I C

89



aprins, iar cel care a venit dup= aceea nu a mai v=zut flac=ra lui(Traducerea sensurilor, 2006).

Mahomed sau Ubu'l Kassim cum era numit, s-a n=scut la anul570, dup= Hristos, an cunoscut drept "anul Elefan]ilor". Numit [i "pecetea

profe]ilor", el [i-a tr=it copil=ria la Mecca, redenumit fiind apoi Mahomed(|n]eleptul). Deoarece tat=l lui, Abdullah, fiul lui Abdu al-Muttalib, dinneamul Hasim al tribului Qurays, a murit pe când el avea numai dou= luni[i mama sa, pe nume Amina, când el \mplinea 6 ani, Mahomed a fostcrescut mai \ntâi de bunicul s=u, apoi de un unchi pe nume Abu Talib,c=petenia clanului hasemit. Unchiul [i so]ia sa Fatima l-au primit subacoperi[ul lor, ocupându-se de educa]ia lui. Familia hasemit= era s=rac=

\n perioada aceea, dar s= nu uit=m c= se bucura de notorietate [i de un

mare prestigiu religios \n fa]a tuturor arabilor, datorit= voca]iei lor de"servitori ai pelerinilor" (cei care sunt \ns=rcina]i cu g=zduirea pelerinilorveni]i la Ka'aba), ceea ce era o mare onoare (Septar, 2006).

Dup= cum era obiceiul, copilul Mahomed a fost trimis s= tr=iasc=pentru un an sau doi al=turi de o familie de beduini. Acest obicei s-ap=strat pân= de curând de familiile nobile din Mecca, Medina, Taif, [i alteora[e ale Hijazului. Traiul departe de ai s=i \n frageda copil=rie a avutimplica]ii importante pentru Mahomed. Pe lâng= \ndurarea greut=]ilorspecifice vie]ii de de[ert, el a prins gustul limbii bogate atât de mult iubit=de c=tre arabi (vorbirea corect= era arta lor cu care se mândreau cel maimult) [i a \nv=]at s= fie r=bd=tor; a v=zut ce \nseamn= st=pânirea de sinea p=storilor, cu care a \mp=rt=[it pentru prima oar= via]a lor solitar=, pecare mai apoi a \n]eles-o [i a apreciat-o.

Abu Talib \l lua pe Mahomed adeseori \n c=l=torie cu caravana, \n ]inuturi \ndep=rtate, negustore[ti, ajungând [i la Mecca. Aceasta se afla

la r=scrucea lumii, pe drumul dintre India [i Persia, Siria [i Grecia. Eralocul unde c=l=torii se odihneau, iar negustorii \[i \ncheiau afacerile.Mecca era ora[ul unde preo]ii [i profe]ii minori ai unor religii stranii c=utaus= satisfac= nevoile religioase ale c=l=torilor (Cornila, 2008).

Când avea 12 ani, Mahomed a mers \n Siria, unde un preotcre[tin i-a prezis c= el va fi profetul despre care se vorbe[te \n Biblie. |ntinere]ea sa, Ubu'l Kassim l-a \nso]it adeseori pe unchiul s=u, cucaravana, \n c=l=torii spre Palestina. Aici a \ntâlnit evrei care se \nchinau

singurului Dumnezeu – Yahve – [i cre[tini care, a[a gândea el, se \nchinau la Treimea Dumnezeiasc= – Tat=l, Fiul [i Duhul Sfânt. El a mai

A n g h


e

R A D U

90



\ntâlnit hindu[i, care pretindeau c= exist= mai multe reprezent=ri aleunicului Dumnezeu – Brahman, [i a \ntâlnit oameni din Asia care adorauzeii vântului, ai soarelui [i ai ploii (Cornila, 2008).

Dup= ce a \mplinit dou=zeci de ani, Mahomed d= dovad= de

discern=mânt [i de o judecat= cump=tat=. |ns=[i numele de Mahomed \nseamn=, \n limba arab=, numele "cel demn de laud=" (Sourdel, 1993).Datorit= onestit=]ii sale exemplare [i a corectitudinii lui, este poreclit delocuitorii din Mecca, drept "El-Emin", adic=, "Cel demn de \ncredere", "Celsincer" sau As-Sadiq, "Cel corect".

|n]elepciunea lui Mahomed era recunoscut= unanim. Odat=, \ntimp ce restaurau Kaaba, diferite clanuri Quraia \[i disputau violent dreptulcu privire la cel care ar trebui s= aib= onoarea de a pune Piatra Neagr= lalocul ei. Cum erau pe cale de a-[i scoate s=biile din teac= [i a se r=zboi,l-au rugat pe Profet s= medieze \ntre ei [i pacea a fost restabilit=. El aa[ezat Piatra Neagr= pe mantia lui [i i-a rugat pe to]i [efii de clan s=apuce de margini pentru a o ridica, dup= care a rea[ezat cu mâinile salepiatra la locul ei (Khurram, 2007).

|n virtutea calit=]ilor sale morale, Mahomed este ales ca membru \ntr-o organiza]ie numit= Alian]a pentru Caritate, personalitatea sa pur= [i

vertical= fiind un model perfectal principiilor pe care lepredica (Abul A'la Mawdudi,1963). Calit=]ile sale moraleerau atât de mult elogiate,

\ncât o negustoreas= bogat=din Mecca, Khadijah i-apropus s= lucreze pentru el.

Khadidja devenise ea \ns=[i oredutabil= femeie de afaceri(Ziua, 9 iunie 2007). Era admirat= nu doar pentru averea ei considerabil=,ci [i pentru generozitatea, \n]elepciunea [i comportarea irepro[abil=. Fiindfemeie, era nevoit= s= \ncredin]eze unor b=rba]i sarcina de a str=bate cucaravana sa drumurile periculoase, precum [i vânz=rile m=rfurilor sale \n]=ri \ndep=rtate. Din clipa \n care Mahomed a preluat afacerile Khadijei,câ[tigul a sporit substan]ial. Aceast= asociere de afaceri dintre proprietar=

[i tân=rul protejat, \nt=rit= de loialitatea lui Mahomed, a trezit admira]iaKhadijei, care l-a cerut \n c=s=torie \n anul 576. Mahomed a acceptat. El J

I H A

D U L

I S L A M I C

91



[tiu s= citesc". De trei ori Mahomed a sus]inut c= nu e capabil s= o fac=,dar de fiecare dat= porunca i-a fost repetat=. |n sfâr[it, el a recitatcuvintele care \l proclam= pe Dumnezeu creator al omului [i sursa \ntregii[tiin]e: "Cite[te! \n numele Domnului T=u care a creat, Care l-a creat pe

om din sânge \nchegat! Cite[te! Domnul t=u este Cel mai Nobil, Este Celcare l-a \nv=]at cu calemul, L-a \nv=]at pe om ceea ce el nu a [tiut!" (Suratal-Alaq 96: 1-5). El a recitat aceste cuvinte dup= \nger, iar dup= aceea,

\ngerul i-a spus: "Tu e[ti trimisul lui Allah!". |nsp=imântat de prima experien]= divin= [i cople[it de imensa

povar= a adev=rului [i mesajului, el a ie[it din pe[ter= tremurând [i cuinima cutremurat= (Khurram, 2007). Profetul nu a prea \n]eles atunci ce is-a \ntâmplat, pentru c= el nu [tia nici s= scrie [i nici s= citeasc=. Când a

ajuns acas=, a povestit so]iei sale cele \ntâmplate. Dup= trei ani a ap=rutdin nou Arhanghelul Gavriil ("Jibril"), spunându-i: "[i a[teapt=-l pe Domnult=u cu r=bdare".

Allah a dezv=luit tuturor mesagerilor c= El este Unicul [i c= nuexist= altcineva \n afar= de El la care oamenii s= se \nchine, la care s=serveasc= [i de care s= asculte. Noi am trimis un Mesager printre to]ioamenii care s= spun=: "\nchina]i-v=lui Dumnezeu [i \ndep=rta]i-v= dezeit=]i false": Printre ei sunt [i cei pecare i-a ghidat Dumnezeu, dar al]ii auprimit falsa orientare pe care [i-aumeritat-o. C=l=tori]i de-a lungulp=mântului [i vezi pieirea renega]ilor(Coran; 16; 36). Allah a f=cut m=rturie

\n leg=tur= cu mesajul lui Mahomed c=

el este integral, comun pentru to]ioamenii, atunci când a zis: "[i Noi nute-am trimis decât ca vestitor [iprevenitor pentru toat= lumea, \ns= ceimai mul]i dintre oameni nu [tiu"(Coran, 34; 28; de v=zut [i,"Traducerea sensurilor", 2006). |n acest fel Mahomed se \nf=]i[a arabilor

\n calitatea sa de profet direct responsabil de succesul mesajului divin, [i

de fondator [i lider al comunit=]ii musulmane c=reia \i indica direc]iile deevolu]ie. (Hunt, 2005) J

I H A

D U L

I S L A M I C

93



C=p=tând con[tiin]a c= este trimisul pentru profe]ie, Mahomedspune: "O oameni! Eu sunt pentru voi to]i Trimisul lui Allah!" (Coran, Al-Araf;158). El \ncepe s= predice, \ntâi \n familie [i printre cuno[tin]e, apoipublicului larg, reu[ind s= atrag= din ce \n ce mai mul]i converti]i la noua

sa religie (Cornila, 2008). |n timpul predicilor lui deschise, publice, Mahomed a \ntâlnit un

grup format din [ase oameni din Madinah (numit atunci Yathrib) \mplinindpelerinajul, [i i-a invitat s= recunoasc= Islamul. Ei s-au \ntors la Madinahmusulmani [i i-au invitat pe ceilal]i din triburile lor s= se al=ture noiicredin]e. Timp de treisprezece ani, acest om a predicat Mesajul Divin \nMecca, reprezentând \ntruchiparea tipului de om ideal, pe care stilul devia]= prop=v=duit de Islam caut= s= \l produc=. Gândurile [i

comportamentul s=u, cuvintele [i motivele sale, tratamentul acordatcelorlal]i [i faptele sale generoase \n slujba umanit=]ii au ar=tat felul decaracter [i excelenta moral= pe care Islamul le putea produce. El a fost unexemplu str=lucit despre cum un credincios al lui Allah ar trebui s= seconduc= \n via]= (Abul A'la Mawdudi,1963).

|n anul urm=tor, doisprezece oameni din Madinah au venit \ntimpul de Hajj [i Profetul a ajuns la o \n]elegere cu ei \ntr-un loc numitAl-'Aqabah \n 621 d.Ch.. Aceast= \n]elegere e cunoscut= sub denumireade "Prima \n]elegere de la Al-'Aqabah" (Septar, 2006). |n acestangajament, ei au hot=rât s= i se supun= doar lui Allah, s= nu fure, s=nu comit= adulter, s= nu-[i ucid= copiii, s= nu comit= r=u. Li s-a spus dec=tre Mahomed c= dac= vor tr=i sub acest leg=mânt, Allah va fi mul]umitde ei [i-i va r=spl=ti cu Paradisul.

Al doilea leg=mânt al musulmanilor din Madinah, numit [i"Constitu]ia lui Madinah" (Harun Yahya, 2002), a fost stabilit \n 622 d. Ch.

\n acela[i loc, Al-'Aqabah, participând la acest eveniment 73 oameni.Acest leg=mânt a fost o extindere a primului leg=mânt. El a intrat \nvigoare \n 622 [i a fost aplicat pân= \n 632. Prin intermediul prevederilordin acest leg=mânt, Profetul Mahomed aprecia despre conflictele dintreaceste societ=]i, care s-au du[m=nit [i au fost chiar incapabile s= ating=vreo form= de compromis, c= au putut ajunge la un final, [i au putut \n celedin urm= s= tr=iasc= una al=turi de alta (Harun Yahya, 2002).

Totodat=, a fost stabilit ca musulmanii din Madinah s=-l protejeze

[i s=-l ajute pe Profet \mpotriva tuturor relelor, a[a cum \[i protejeaz=propriile so]ii [i copiii. Toate pericolele care puteau ap=rea \n urma acestui

A n g h


e

R A D U

94



leg=mânt au fost explicate de c=tre 'Abbas, unchiul lui Mahomed,musulmanilor din Madinah, \n termeni clari. Dar musulmanii din Madinahau spus: "\l lu=m (pe Profet) \n ciuda tuturor amenin]=rilor fa]= deproprietate, avere [i via]=. Spune-ne, o, Profet al lui Allah! Care ne va fi

r=splata dac= r=mânem credincio[i acestui jur=mânt?" Profetul a r=spuns:"Paradisul". {i-au \ntins mâinile c=tre el iar el c=tre ei, [i astfel leg=mântula fost \ncheiat. Acest leg=mânt includea clauze despre situa]iile de r=zboi

\n care datoria musulmanilor din Madinah era s=-l apere pe Profet \ntr-unatac extern venit din partea meccanilor.

Conform Constitu]iei lui Madinah, oricine este liber s= adere laorice credin]= sau religie sau s= fac= orice alegere politic= sau filozofic=.Oamenii care \mp=rt=[esc acelea[i puncte de vedere ar trebui s= se

adune [i s= formeze o comunitate. Fiecare este liber s=-[i exercitepropriul lui sistem de justi]ie. Totu[i, cineva care a comis o crim= nu ar fiprotejat de nimeni. Nu to]i au acceptat mesajul lui Dumnezeu transmisprin Mahomed (Septar, 2006). Chiar [i \n propriul lui clan au fost unii careau refuzat \nv=]=turile lui [i mul]i comercian]i s-au opus \n mod activmesajului. Paradoxal, aceast= opozi]ie a servit la intensificarea sensuluimisiunii lui Mahomed [i \n]elegerii felului \n care Islamul difer= de

p=gânism. Credin]a \n unicitatea lui Dumnezeu este cea mai important= \nIslam: [i acest concept st= la baza \ntregii dogme islamice. Versetelecoranice subliniaz= unicitatea lui Dumnezeu, \i avertizeaz= pe cei care oneag= c= \i a[teapt= o pedeaps= iminent=, [i declar= nem=rginit=compasiune acelora care se supun voin]ei Lui. Aceste versete vorbescnecontenit de Ultima Judecat=, când Dumnezeu, Judec=torul, va pune \nbalan]= credin]a [i faptele fiec=rui om, r=spl=tindu-l pe credincios [ipedepsindu-l pe p=c=tos (Septar, 2006).

Când \mplinea 50 ani, \n al 10-lea an al profe]iei sale, Mahomeda trebuit s= \nfrunte, cu durere, moartea unchiului s=u Abu Talib. Dup=moartea lui Abu Talib [i a so]iei sale Khadijah, Mahomed alege s= mearg=

\n Ta'if, un ora[ la 60 mile vest de Mecca. Sosind \n Ta'if, \nso]it fiind deZaid bin Harithah, a mers la trei oameni importan]i ai ora[ului, chemându-i la Islam. To]i trei au refuzat, lovindu-l pe Profet cu pietre peste picioare[i gonindu-l \n huiduieli. Trudit, trist [i foarte nefericit, Mahomed a opritpre] de câteva clipe \ntr-o gr=din= unde s-a rugat. Proprietarii gr=dinii i-au

oferit ospitalitate [i i-au trimis struguri prin servitorul lor, 'Addas. Ziua de laTa'if a fost cea mai grea zi din via]a Profetului: a fost zgâriat, r=nit, J

I H A

D U L

I S L A M I C

95



\nsângerat, [i cu toate acestea n-a rostit m=car un cuvânt de blestemasupra celor care \i pricinuiser= atâta r=u.

Alinarea a sosit pentru Mahomed sub forma unei remarcabilec=l=torii de noapte la Ierusalim, numit= Al-lsra', [i ascensiunea la Rai \n

aceea[i noapte – Al-Mi'raj. Este [tiut c= aceasta a r=mas un evenimentmemorabil pentru Profet (Septar, 2006).

Allah l-a onorat prin aceast= c=l=torie unic= [i extraordinar=, \ntimpul c=reia, Mahomed a v=zut cu proprii ochi gloria lui Allah [i operaUniversului. A fost un mare sprijin moral de care avea mare nevoie,

\nt=rindu-i [i mai tare credin]a c= Allah este mereu cu el. Mahomed arelatat cum s-a \ntâmplat, dând detalii vii asupra c=l=toriei [i ascensiunii:

\ntr-o noapte |ngerul Gavriil l-a trezit din somn [i l-a luat la Ierusalim,

c=l=rind un animal care ar=ta ca un cal \naripat – Buraq. |n ceruri, i-a \ntâlnit pe to]i profe]ii (Adam, Abraham, Moise, Iisus [i Harun) pe carei-a condus \n rug=ciune, dup= care i-au fost ar=tate diferite secven]etr=ite de locuitorii Paradisului [i Iadului, totodat= el fiind singurul care aavut onoarea s=-l vad= pe Allah. La aceast= \ntâlnire, Mahomed a primitporunca de a \mplini \mpreun= cu to]i musulmanii cinci rug=ciuni pe zi(Septar, 2006). |ntreaga c=l=torie miraculoas= a ]inut o scurt= vreme dinnoapte. |n diminea]a urm=toare, când Mahomed [i-a relatat experien]a,meccanii l-au luat \n derâdere spunând c= a \nnebunit, \ns= musulmaniil-au crezut. Profetul a dat detalii grafice asupra c=l=toriei [i o caravan=care se \ntorcea din Ierusalim cu care se \ntâlnise \n drum a confirmatdetaliile date.

|n numele credin]ei

Pe m=sur= ce num=rul celor ce \l urmau cre[tea, mesajul luiMahomed, care \ndemna la credin]= \ntr-un Dumnezeu unic, a devenit oamenin]are pentru interesele financiare ale p=turii sociale format= dinnegustorii boga]i din tribul Quraysh. Ostilitatea dintre Mahomed [inegustori s-a intensificat treptat, unchiul s=u, Abu Talib, fiind cel care l-aavertizat c= via]a-i este \n pericol.Temându-se pentru siguran]a adep]ilors=i, el \i trimite, pe unii dintre ei, \n Etiyopia, unde conduc=torul cre[tinNegus, un rege-preot, cunoscut pentru bun=tatea [i sim]ul s=u de

dreptate, [i-a extins protec]ia asupra lor. Memoria acestuia a fost p=strat=de c=tre musulmani mereu, la na[terea Islamului, primii musulmani afla]i

A n g h


e

R A D U

96



\n suferin]= fiind ajuta]i de un cre[tin, lucru mai mult decât semnificativ(Septar, 2006). La moartea Negusului, Profetul Mahomed a oficiat \nmoscheea sa din Medina o rug=ciune special= de \nmormântare,denumit= "rug=ciunea celui absent".

|n Mecca persecu]iile s-au intensificat, cei care \l urmau peMahomed fiind chinui]i, abuza]i, [i chiar tortura]i. |ntr-un final, Mahomed[i-a trimis [aptezeci dintre cei care \l urmau \n nord, \n ora[ul Yathrib, careavea s= fie numit mai apoi "Medina" (Ora[ul). Mai târziu, \n toamnatimpurie a anului 622, el a aflat de un complot de asasinat \mpotriva lui, [i

\mpreun= cu cel mai apropiat prieten al lui, Abu Bakr As-Siddiq, s-a deciss= \i urmeze pe emigran]i. Cei care \i puseser= la cale asasinarea, auajuns acas= la Mahomed [i l-au g=sit pe v=rul lui, Ali, dormind \n patul lui.

|nfuria]i, meccanii au pus un pre] pe capul lui Mahomed [i au pornit \nurm=rirea lui (Septar, 2006).

Mahomed [i Abu Bakr s-au refugiat \ntr-o pe[ter= ascunzându-se de cei care \i urm=reau. La intrarea \n pe[ter=, miraculos pentru

timpul scurt scurs, un p=ianjen a]esut o pânz=. Când au v=zut c=pânza nu era rupt=, meccanii au

trecut pe lâng= pe[ter=,considerând locul neumblat, iarMahomed [i Abu Bakr [i-aucontinuat drumul spre Medina, undeau fost primi]i cu bucurie atât de omul]ime de medini]i, cât [i demeccanii care plecaser= dinainte

pentru a preg=ti drumul. (Septar, 2006)

Acest eveniment, numit Hijrah, marchez= \nceputul "calendaruluimusulman" (era musulman= sau era Hegirei), respectiv anul 1, \n form=abreviat= H sau AH (Anno Hegira) care corespunde anului 622 dup=Hristos. De re]inut este c= "noul calendar" este un calendar lunar, dar caredifer= de alte asemenea calendare (de exemplu, calendarul Celtic) prinaceea c= este sincronizat doar cu ciclurile lunii, nu [i cu anul solar,rezultând ani de 354 sau 355 de zile. Un an lunar num=r= 11 zile mai pu]indecât anul solar.

Hijrah, tradus din arab= ca emigrare, este cunoscut [i subnumele de "Hegira" dup= pronun]ia anglo-saxon=, cu \n]elesul unui J

I H A

D U L

I S L A M I C

97



\nc= o dat= abilit=]ile celui pe care ei \l goniser= din ora[. Unul dintretriburile aliate, care a promis ini]ial s= sus]in= musulmanii \n b=t=lia de laBadr, dând dovad= de indiferen]=, la momentul luptei, a fost expulzat dinMedina, dup= o lun= de la b=t=lie. Cei care au pretins a fi alia]i ai

musulmanilor, dar s-au opus lor \n mod tacit, erau avertiza]i: pentru a fimembri \n cadrul comunit=]ii se impune obliga]ia de sus]inere total=.

Un an mai târziu, \n 625, meccanii s-au re\ntors. Cu o armat=alc=tuit= din 3.000 de oameni, i-au \ntâlnit pe musulmani pe Uhud, un deal

\n afara Medinei. Dup= un ini]ial succes, musulmanii au fost \mpin[i \napoi[i \nsu[i Profetul a fost r=nit.

Deoarece meccanii [tiau c= musulmanii nu fuseser= \nfrân]i, cidoar câ[tigaser= o b=talie, cu o armat= ce num=ra 10.000 de capete, au

atacat din nou Medina doi ani mai târziu. Rezultatul, de ast= dat=, a fostcu totul altul. La "B=t=lia Tran[eelor", de asemenea, [tiut= [i ca "B=t=liaConfedera]iilor", musulmanii au \nregistrat o victorie remarcabil=. Dup= unasediu neconcludent, meccanii au fost for]a]i s= se retrag=.

Mahomed este recunoscut conduc=torul religios [i politic alora[ului Medina, care a devenit, \n scurt timp, [i capitala primului statislamic. Astfel, a fost adoptat= Constitu]ia Medinei sub care clanurile,acceptându-l pe Mahomed ca fiind Profet al lui Dumnezeu, au format oalian]=, sau o federa]ie datat= din aceast= perioad=. S-a punctatcon[tiinciozitatea politic= a comunit=]ii musulmane; membrii ei s-au definitca fiind o comunitate separat= de to]i ceilal]i. Constitu]ia a definit, deasemenea, rolul nemusulmanilor \n cadrul comunit=]ii. Evreii erau liberi s=

\[i practice propria religie; la fel [i cre[tinii. Atât evreii, cât [i cre[tinii erauconsidera]i "oameni ai C=r]ii". "Tora" evreiasc=, ca [i "Evanghelia"cre[tinilor erau considerate de c=tre musulmani c=r]i sacre.

Primul lucru pecare l-a f=cut Profetuldup= ce a sosit la Medinaa fost s=-i \nfr=]easc= pelocalnici cu emigran]ii.Aceast= \nfr=]ire r=mâne[i ast=zi o particularitatea musulmanilor (…).

Musulmanii au format ocomunitate bazat= pe J

I H A

D U L

I S L A M I C

99



credin]= [i fraternitate, punând astfel temelia statului islamic. S-a ridicatprima construc]ie. Aceasta a fost moscheea – masjid, o construc]iedestinat= ador=rii lui Allah/Dumnezeu cel Unic, numit= Masjid an-Nabawi– "Moscheea Profetului". Din momentul acela, moscheea a r=mas marca

vie]ii comunitare [i sociale a musulmanilor, spa]iul adecvat integr=riidimensiunilor spirituale [i politice ale Islamului, o surs= de identificare, unmartor al existen]ei Islamului. |n acela[i timp, s-au luat m=suri [i au fostconstruite institu]iile necesare integr=rii \ntregii vie]i sociale, conformcentr=rii vie]ii musulmanului pe adorarea Unicului Dumnezeu. |n acestscop au fost fixate cele cinci rug=ciuni zilnice, postul din luna Ramadan –zakat – dania ritual= obligatorie. Atât timp cât nu a existat o alt=recomandare divin=, musulmanii au urmat practicile respectate de evrei [icre[tini. Astfel, ei obi[nuiau s= se roage \n direc]ia Ierusalimului, darcurând, aceast= direc]ie a fost schimbat= prin porunc= divin= [imusulmanii s-au rugat spre Mecca. Acest eveniment istoric a marcatformarea noii comunit=]i islamice (Khurram, 2007).

Musulmanii nu au \ncercat s= \[i impun= religia \n fa]a altorpopoare. Evreii, ca [i cre[tinii, aveau libertatea de a-[i practica religia \nsinagogile [i bisericile lor. Cu toate acestea, li s-a interzis s= \ncerce s= \i

converteasc= pe musulmani. Atât evreii, cât [i cre[tinii erau obliga]i s=pl=teasc= un impozit – "capita]ia" sau "jizya". Nu era foarte diferit deimpozitele pl=tite de musulmani. Deoarece musulmanilor nu le era

\ng=duit s= \mprumute bani cu dobând=, primii c=m=tari au fost evreii [icre[tinii. Musulmanii aveau dreptul de a mo[teni bani [i bunuri de la evrei[i cre[tini. Ace[tia din urm= \ns= nu puteau mo[teni bani de la musulmani.

De[i legea \i favoriza pe musulmani, evreii [i cre[tinii nu eraupersecuta]i. |n cele mai multe localit=]i, toate cele trei grupuri religioase

tr=iau, studiau [i munceau \mpreun=, \n armonie. Califii \i \ncurajau pe \nv=]a]ii evrei s= studieze limbile str=ine. Ei au tradus multe texte, \nspecial din limba greac= \n limba arab=. Unele dintre cele mai marirealiz=ri \n [tiin]= [i medicin= au fost rezultatul colabor=rii dintre \nv=]a]i.

Convie]uirea dintre diferite grupuri religioase nu a fost \ns= \ntotdeauna pa[nic=. |n anumite perioade, atât evreii, cât [i cre[tinii aufost nevoi]i s= respecte anumite reguli.

Evreii, de exemplu, erau parte a comunit=]ii, ei erau "dhimmi",

ceea ce \nseamn= "oameni proteja]i", atât timp cât se conformau legilorei. Acesta a stabilit un precedent pentru tratarea cet=]enilor pe timpul

A n g h


e

R A D U

100



cuceririlor de mai târziu. Cre[tinilor [i evreilor, \n schimbul unei taxeanuale, li se permitea libertate religioas= [i, atât timp cât \[i men]ineaustatutul lor de nemusulmani erau membri asocia]i ai statului musulman.

Ibn Ishaq, unul dintre cei mai timpurii scriitori ai biografiei

Profetului, indica aproximativ aceast= perioad= ca fiind aceea \n careMahomed a trimis scrisori conduc=torilor lumii – regelui Persiei,

\mp=ratului Bizan]ului, lui Negus al Abisiniei, [i guvernatorului Egiptului [ialtora – invitându-i s= se supun= Islamului.

Mahomed a construit propriu-zis \n primii ani ai mesajului islamico serie de alian]e \ntre triburi [i beduini, pentru ca \n anul 628, el \mpreun=cu 1.500 de adep]i ai Islamului s= poat= controla accesul la Ka'ba petimpul negocierilor cu meccanii. Aceasta reprezint= un moment foarte

important \n istoria musulmanilor (Septar, 2006). |n tot acest timp, noiversete din Coran continu= s= \i fie revelate (Grigore, 2005), acestea fiindmemorate [i notate cu mare grij= de \nso]itorii s=i. Anumitor companioni(sahaba), care procedau la scrierea Coranului, ce i-a fost pogorât luiMahomed de c=tre Allah, acesta le-a dat numele de "copi[ti ai revela]iei",mai cunoscu]i dintre ace[tia fiind: Abu Bakr, Omar Osman, Aii, Zayd bin-Thabit, Az-Zubayr bin 'Awwam etc. Ei au consemnat Coranul pe oase,frunze de palmier [i table din piatr= sub]ire [i alte obiecte asem=n=toarelor, potrivite pentru acest scop (Traducerea sensurilor, 2006). Potrivit AbuAla Al - Ghiti (2007), Profetul avea grij= ca mesajul divin s= fie transcrisimediat ce \i era revelat, procesul continuând pân= la moartea sa.

Cetatea Sfânt=

Un an mai târziu, \n 629, Mahomed a reintrat [i, \n fapt, a cucerit

Mecca f=r= v=rsare de sânge, \ntr-un spirit de toleran]= care a stabilit unideal pentru viitoarele cuceriri. |n condi]iile \n care politeismul [i adorareaidolilor devenise una dintre tr=s=turile cele mai proeminente ale religieiarabilor preislamici, \n ciuda pretinsei m=rturisiri a religiei lui Avraam,Mahomed a distrus cei 360 de idoli (statuile) din Ka'ba, pentru a pune unsfâr[it definitiv practicilor p=gâne. Politeismul era cel mai mare p=cat(Funda]ia Taiba, 2008). Allah Prea\naltul a gr=it: "Allah nu iart= s= i sefac= semeni, dar iart= orice \n afar= de asta celui care voie[te El" (Coran,

An-Nisa;116). Politeismul anuleaz= toate faptele de evlavie [i impune \nmod obligatoriu ve[nicia \n Iad [i imposibilitatea de a intra \n Rai, c=ci J

I H A

D U L

I S L A M I C

101



Allah Prea\naltul a gr=it: Dar dac= ei I-ar fi al=turat Lui asocia]i ar fi fost \nde[ert [i tot ceea ce ei au f=cut (Coran, Al-Anam; 88). {i tot AllahPrea\naltul a gr=it: "Pe cel care a[eaz= lâng= Allah pe altcineva, Allah \lva opri de la Rai, iar ad=postul lui \i va fi Focul" (Coran, Al-Maida; 72).

|n acela[i timp, Mahomed a câ[tigat credin]a lui 'Amr ibn al-'As,viitorul cuceritor al Egiptului, [i a lui Khalid ibn al-Walid, amândoi

\mbr=]i[ând Islamul [i al=turându-se lui Mahomed. Convertirea lor a fostremarcabil= \n special pentru c= ace[ti oameni s-au aflat printe cei mai

\nver[una]i opozan]i ai lui Mahomed cu doar pu]in timp \n urm=.Mecca a fost proclamat= de c=tre Mahomed "cetatea sfânt= a

Islamului", fiindu-le interzis necredincio[ilor accesul pe p=mântul ei sacru.Oamenii din perioada preislamic=, de[i credeau \n supersti]ii, re]inuser=

totu[i unele tradi]ii avraamice, cum ar fi: devotamentul fa]= de SfântulSanctuar, \nconjurul acestuia, respectarea pelerinajului, [ederea peMuntele Arafat \n timpul pelerinajului [i oferirea de sacrificii.

Potrivit Enciclopediei Wikipedia, "Mecca este leag=nul islamului,fiind cunoscut= ca un puternic centru caravanier [i comercial, precum [ica un loc de pelerinaj la sanctuarul Ka’ba, pentru arabii idolatrii".(www.wikipedia.com) Mahomed este cel care transform= Ka'ba \n loc depelerinaj ritual pentru to]i musulmanii, acesta fiind punctul spre caretrebuie s=-[i \ndrepte fa]a orice musulman \n timpul rug=ciunii (salat)rituale.

Potrivit tradi]iei, acesta este primul loc de rug=ciune construit pep=mânt de Adam, reconstruit \n timp, de Ibrahim (Abraham). Aici fiecaremusulman are datoria s= ajung= \n pelerinaj cel pu]in o dat= \n via]=, dac=are puterea fizic= [i financiar= necesare: "\mplini]i pelerinajul [i cercetareasfânt= a lui Dumnezeu (…). Dac= voie[te cineva s= cerceteze Mecca abiala pelerinaj, s= preg=teasc= ceva ca jertf= (…). Pelerinajul s= fie \n lunilecunoscute, iar cel care [i-a propus pelerinajul s= nu se \mpreuneze cu

muiere, s= nu fie cu nedreptate [i s= nu se certe \n pelerinaj, c=ci binelepe care \l face]i \l cunoa[te Dumnezeu. Lua]i-v= [i merinde, \ns= cele maibune merinde sunt frica lui Dumnezeu, deci teme]i-v= de Mine, o, voi, ceipricepu]i". (Sura 2; 193; 194)

Casa Domnului

Centrul vie]ii musulmane, \n afar= de casa \n care locuie[te, este

moscheea sau masjid (loc de rug=ciune) unde au loc slujbe de cinci oripe zi (\n unele grupuri de [ii]i numai de trei ori). Rug=ciunile sunt spuse cu

A n g h


e

R A D U

102



Misiunea de r=zboinic a lui Mahomed a luat form= definitiv= \n momentul \n care, \ncercând s=-i conving= c= islamul este ebraismul confirmat(Frattasio, 2006) a pierdut orice speran]= de convertire a evreilor dinArabia. De acum \nainte "trimisul lui Allah" tun= [i fulger= \n predicile sale

\mpotriva acestor "ne[tiutori", amenin]ându-i cu fel de fel de pedepsecere[ti: "Cei credincio[i se lupt= pe drumul lui Dumnezeu, iar ceinecredincio[i se lupt= pe drumul lui Taghut (…) Lupta]i \mpotrivaprietenilor lui Satan" ({ura 4; 78). "O, voi cei ce crede]i, nu l=sa]i iudeii caprieteni (…) Cine din voi \ns= \i alege ca prieteni, este ca [i unul din ei.Dumnezeu nu ocârmuie[te un popor nelegiuit" (Sura 5; 56). "(…) Pentrucei necredincio[i este pedeaps= focul" (Sura 8; 14). "Allah porunce[te luiMahomad s= lupte \mpotriva iudeilor" (Sura 59; 2). "Mahomed spune ca

adep]ii lui s= nu-[i fac= prieteni cu du[manii lor de credin]=" ({ura 60; 9.)."Cei ce cred (\n Allah [i trimisul S=u) dintre oamenii C=r]ii, (iudeii), ca [iidolatrii, \n veci vor petrece \n focul Gheenei. Ace[tia sunt cei mai r=idintre toate f=pturile" ({ura 98; 6).

Necredincio[i sunt acei care zic: "Dumnezeu este Mesia, fiulMariei", de aceea nu-i lua]i pe unii ca ace[tia de prieteni. O, voi, cei cecrede]i nu l=sa]i iudeii sau cre[tinii ca prieteni (…). Cine din voi \ns= [i-ialege ca prieteni este ca [i unul din ei. Dumnezeu nu ocârmuie[te un popornelegiuit" (Sura 5’ 56), "(…) lupta]i cu ei pân= va birui islamul" (Sura 48; 29).

"Face-]i r=zboi cu ei pân= idolatria nu va mai exista nicicum, [ireligia lui Allah va domni universal" (Sura 9; 123).

"Cei necredincio[i s= nu cread= c= noi avem \ndelung= r=bdarecu ei pentru binele sufletelor lor, (...) pentru ei este pedeapsa ru[inoas="(Sura 3; 172).

Moartea Profetului

|n anul 632, Mohamed efectuez= pelerinajul de r=mas bun pemuntele Arafat, unde a ]inut [i o ampl= cuvântare despre Islam:

"Ast=zi am \mplinit religia mea pentru voi [i am umplut m=sura \ndur=rii mele fa]= de voi, [i este voin]a mea ca Islamul s= fie religiavoastr=. Eu am \mplinit misiunea mea: v-am l=sat \n urm= cartea luiDumnezeu, cu porunci. {i dac= le ve]i \mplini, nu ve]i umbla r=t=cind".

Muntele Arafat este locul unde musulmanii consider= c= Adam [i Eva auc=zut dup= ce au fost alunga]i din Rai. Pe lâng= acesta, At Mina – locul

A n g h


e

R A D U

104



unde Profetul Mohamed a ]inut ultimul s=u cuvânt [i Muntele Milei – locde rug=ciune, sunt la fel de cunoscute, precum [i ultimul verset din Coranrevelat: "{i fi]i cu fric= de Ziua \n care v= ve]i \ntoarce la Allah, cândfiecare suflet va fi r=spl=tit dup= ceea ce a agonisit [i ei oamenii nu vor fi

nedrept=]i]i!" (Sura 2; 281). {i Gavriil a zis: "O, Mahomed! A[az=-l pe eldup= versetul dou= sute optzeci din sura Al-Baqara!" (Traducereasensurilor, 2006).

|ntors la Medina, Mahomed se \mboln=ve[te brusc de friguri,murind \n bra]ele so]iei sale Ai[a, la 8 iunie 632 dup= Hristos. Avea 63 deani [i nu \[i desemnase \nc= un succesor la conducerea statului.

Moartea lui Mahomed a fost o mare pierdere. Pentru cei care \lurmau, acest simplu meccan a fost de departe mai mult decât un prieten

\ndr=git, mult mai mult decât un priceput conduc=tor, mult mai mult decâtun respectat lider care a format un nou stat din frânturi de triburir=zboinice (Septar, 2006). Chiar socrul s=u, spunea: "Cine l-a adorat peMahomed, s= afle c= Mahomed e mort, dar cine l-a adorat pe Dumnezeus= afle c= Dumnezeu tr=ie[te [i nu moare niciodat=".

Potrivit lui Weyer (2001), Mahomed a fost nu doar profet ci [i unlider politic carismatic. Biografiile lui Mahomed care toate sunt produse deistoria oficial= islamic=, sunt "istorii sfinte", apologetice ("hagiografii"). Elesubliniaz= atât umanitatea sa, cât [i natura lui transcendent=, relatat= deo abundent= sum= de tradi]ii (al-hadith-urile stau m=rturie \n acest sens).Mahomed a dus o via]= de o simplitate ne\nchipuit=, a locuit \ntr-o simpl=

colib= [i-a reparat singur hainele (Williams,2004). El [i-a petrecut zilele servindu-i peoameni, iar nop]ile \n rug=ciune; a predicatmodera]ia [i echilibrul \n religie, a interzis

urma[ilor s=i s= practice via]a monahal=,preferând ca ei s= \[i \ntemeieze o familiebazat= pe principii islamice [i s= se implice \nvia]a concret= pentru a face lumea mai bun=,r=mânând devota]i lui Allah/DumnezeuPrea\naltul. "Sunt doar un servitor al lui

Allah/Dumnezeu", [i "am fost trimis doar ca un \nv=]=tor" (Khurram,2007). |n pofida faptului c= de]inea o avere \nsemnat=, cheltuia pu]in

pentru familie [i mai pu]in pentru el \nsu[i, d=ruind aproape tot ce aveas=racilor [i neputincio[ilor. J

I H A

D U L

I S L A M I C

105



Pe seama lui Mahomed sunt puse [i o serie de minuni, eledep=[ind cifra de o mie (Traducerea sensurilor, 2006). Printre ele senum=r= c=l=toria sa nocturn= [i \n=l]area sa \n cele [apte ceruri, \n noapteacând s-a deplasat de la Moscheea cea Sfânt= (Masjid Al Haram) de la

Mecca la Moscheea cea mai \ndep=rtat= (Masjid Al-Aqsa) din ora[ul Al-Quds (Ierusalim). Minunea despic=rii lunii \n dou= jum=t=]i, despre carevorbe[te Coranul prin graiul lui Allah este amintit astfel: "Ceasul s-a apropiat[i Luna s-a despicat, /\ns= când v=d un semn, ei se \ndep=rteaz= [i zic:"Aceasta este o vr=jitorie ne\ntrerupt=" (Sura 54; 12); minunea izvoruluid=t=tor de ap= dintre degetele mâinilor sale; minunea despre oaia cea fript=[i otr=vit= pentru el, adic= oaia pe care a otr=vit-o o evreic= [i i-a oferit-o Iui,dar când a mestecat o \nghi]itur= din ea, a aruncat-o din gur= zicând: "Acest

os \mi spune c= el a fost otr=vit" (Traducerea sensurilor, 2006).

Urma[ii lui Mahomed

Odat= cu moartea lui Mahomed, comunitatea musulman= s-aconfruntat cu problema succesiunii. Patru persoane erau luate \n vedereaprelu=rii conducerii: Abu Bakr as Siddiq care nu doar l-a \nso]it pe

Mahomed la Medina cu 10 ani \nainte, dar chiar a fost numit s= ia loculProfetului, drept conduc=tor public \n rug=ciune, \n timpul ultimei perioadea acestuia; Omar ibn al Khattab, un capabil [i de \ncredere companion alProfetului; Osman ibn Affan un respectat nou convertit; [i Ali ibn Abi Talib,v=rul [i ginerele lui Mahomed (Septar, 2006). Niciunul dintre ace[tia nu aavut \ns= darul revela]iilor din partea lui Allah.

Pentu a evita ne\n]elegerile printre variatele grupuri, Omar l-a \mbr=]i[at pe Abu Bakr, semnul tradi]ional al recunoa[terii noului lider.

Curând cu to]ii au c=zut de acord [i \nainte de apusul soarelui, Abu Bakra fost recunoscut drept urma[ul lui Mahomed. Tot atunci, califul (Khalifa),cuvânt cu \n]elesul de urma[, avea datoria s= conduc= potrivit Coranului[i practicilor Profetului.

Califul credincio[ilor

|n ciuda numeroaselor dispute (Weyer, 2001) [i \n pragul

amplific=rii tensiunilor, Abou Bakr reu[e[te s= impun= Califatul ca form=de conducere a comunit=]ii musulmane, rolul s=u fiind acela de a p=stra

A n g h


e

R A D U

106



unitatea islamului. Califul era p=zitorul [i garantul dogmei islamice, eraprin excelen]= imam, conducând rug=ciunea de la moschee din ziua devineri [i pelerinajele. Apoi califul era autoritatea politic= [i militar=suprem= \n imperiul musulman. Cu titlul de conduc=tor al credincio[ilor

(Amir al-Mu'minin), Abou Bakr a r=spândit islamul \n toate domeniile vie]ii,nu \n privin]a credin]ei [i a venera]iei, v=zute drept sfera credin]ei de azi.Astfel, majoritatea musulmanilor numesc islamul mai mult drept un modde a tr=i decât o religie (Prunescu, 2004). Califatul lui Abu Bakr a fostscurt, dar important. Un conduc=tor exemplar, a tr=it simplu, \mplinindu-[icu ardoare obliga]iile, accesibil [i pe placul poporului s=u. Dar el, deasemenea, a r=mas ferm când imediat dup= moartea Profetului, câtevatriburi au renun]at la plata Daniei. Abu Bakr i-a disciplinat imediat. Maitârziu a \nt=rit suportul triburilor dintre Peninsula Arabic= [i ulterior aconcentrat energiile lor \mpotriva puternicelor imperii din est: sasanieniidin Persia, [i bizantinii din Siria, Palestina [i Egipt. Pe scurt, el ademonstrat valoarea statului musulman (Septar, 2006).

Abou Bakr a fost urmat de Omar Uthman. Acesta a servit dreptcalif timp de 10 ani, [i-a \ncheiat conducerea cu o semnificativ= victorieasupra Imperiului Persan. Lupta cu Regatul Sasanit a \nceput \n 687 la Al-Qadisiyah, lâng= Ctesifon \n Irak, unde cavaleria musulman= a f=cut fa]=elefan]ilor folosi]i de persani ca un tanc primitiv (Septar, 2006). Astfel, cu

b=talia lui Nihavand, numit "Cuceritorul cuceritorilor", Omar a sigilatdestinul Persiei, Califatul lui fiind plasat la rang \nalt \n istoria Islamuluitimpuriu (Septar, 2006).

Dup= moartea lui Omar, un consiliu de consultan]= compus dincompanionii Profetului, a selectat ca al treilea calif pe Osman, pe timpulc=ruia au ap=rut primele eforturi serioase depuse pentru unitatea islamic=.

Osman a fost acuzat \ns= de favorizarea membrilor familiei sale,clanul Umayyah. Negocierile cu privire la asemenea revendic=ri au fost

deschise de reprezentan]i din Egipt, dar curând au e[uat [i Osman a fostucis – act ce a cauzat o fisur= \n comunitatea islamic= care nu a mai fostniciodat= remediat= \n \ntregime. Aceast= fisur= s-a m=rit odat= ce Ali,v=rul [i ginerele Profetului, a fost ales al IV-lea calif.

B=t=lia c=milei

Ali a avut de \nfruntat opozi]ia nevestei lui Mahomed, Aisa, fiica

lui Abu Bakr. Aisa \i contest= autoritatea [i \l critic= pentru lipsa lui deinteres \n pedepsirea uciga[ilor lui Osman. Mai mult, Aisa a reu[it chiar s= J

I H A

D U L

I S L A M I C

107



strâng= o armat= \mpotriva lui Ali, ac]iune ceea ce a condus primul r=zboiislamic (fitna). Ali a \nvins-o pe Aisa \n b=t=lia de la Bassora, r=mas= \nistorie sub numele de "b=t=lia c=milei". Conflictul a atins punctul culminant

\n 657 la Siffin, lâng= Eufrat [i a condus la o divizare major= \ntre suni]i [i

[ii]i - partizanii lui Ali – diviziune ce avea s= lase ulterior o amprent=asupra istoriei Islamului. De fapt, suni]ii [i [ii]ii sunt de comun acord cuaproape toate principiile Islamului. Ambele categorii cred \n Coran [i \nProfet, ambii urmeaz= acelea[i principii ale religiei [i ambii practic=acelea[i ritualuri. Exist= \ns= o mare diferen]=, care este mai degrab=politic= decât religioas= [i prive[te alegerea Califului sau succesorului luiMahomed (Septar, 2006). Asupra acestora vom mai reveni [i \n cele ceurmeaz=.

Domnia lui Ali a fost una tulbure (Botoac=, 2008). Dup= b=t=liade la Siffin, Ali, a c=rui zon= de influen]= era \n Iraq, cu capitala la Kuffa,a \nceput s= piard= suportul multora dintre cei care \l urmau, [i \n anul 661a fost ucis de unul dintre ei.

Omeyyazii

Fiul lui Ali, Hassan, a fost proclamat calif la Kuffa, dar imediatdup= aceasta a cedat \n fa]a lui Mu'awiyah care fusese deja proclamatcalif \n Ierusalim, \n anul urm=tor [i care acum era recunoscut [i acceptatdrept calif \n toate teritoriile musulmane. Astfel, a fost inaugurat= dinastiaomeyyad care a condus timp de 90 de ani (Septar, 2006).

Sub conducerea lui Mu'awiyah, puternicul guvernator al Siriei,proclamat calif \n Ierusalim, dar [i a lui 'Abd al- Malik Marwan, ales calif \n685, Omar-Ibn-al-Aziz, sau Hisham, ultim mare calif [i al cincilea fiu al lui

'Abd-al-Malik, Omeyyazii au continuat s= extind= puterea islamic= maideparte. De la est ei [i-au extins influen]a \n Transoxania, o zon= la nordde râul Oxus \n Uniunea Sovietic= de ast=zi, [i a continuat pân= lagrani]ele Chinei. De la vest, ei au luat Africa de Nord, \ntr-o continuare acampaniei condus= de 'Uqbah ibn Nafi' care a fondat ora[ul Kairouan – \nceea ce e ast=zi Tunisia – [i de acolo au parcurs tot drumul pân= la ]=rmulOceanului Atlantic. |n Europa, \n anul 711, musulmanii au invadat Spania,pe care o numeau "al-Andalus". Cuceritorii erau califi din dinastia

Omeyazilor, cu re[edin]a la Damasc. |n anul 750, musulmanii condu[i deabbasizii veni]i din Siria i-au masacrat pe omeyazi. Nu \i considerau ca

A n g h


e

R A D U

108



fiind urma[ii lui Mahomed. Abbasizii au preluat puterea. Unul dintre prin]iiomeyyazi, Abd-al-Rahman Ibn Muawiyah al-Dakhil a fugit \n Spania,

\mpreun= cu un servitor loial. |n 756 acesta formeaz= o dinastieomeyyada condus= de succesorii s=i. Musulmanii au st=pânit Spania

pân= \n secolul al XV-lea, fiind prima ]ar= din Europa care a utilizat hârtia,metoda fabric=rii acesteia r=spândindu-se \n \ntreaga Europ= cre[tin=.Chiar [i chitara spaniol= a fost adus= aici de muzican]ii musulmani. Lasfâr[itul secolului al IX-lea, sticlarii din Cordoba au descoperit modul defabricare a cristalului (Septar, 2006). |n jurul anului 713 musulmanii i-au

\nfrânt pe vizigo]i, ajungând \n Fran]a, la Narbonne. |n urma atacurilorrepetate, ajung, \n 732, pe tot cuprinsul v=ii Loire, la doar 170 mile deParis. La mai pu]in de 100 de ani de la moartea profetului, armata islamic=

se afla pe drumul antic roman de la Poitiers (Frattasio, 2006). Dup=b=t=lia de la Tours sau Poitiers, arabii au fost \n cele din urm= izgoni]i deCharles Martel.

Dinastia Abbasida [i civiliza]ia islamic=

Expansiunea Imperiului Arab a culminat \n timpul dinastiei

Abbasid (750 – 1258). |n urma unui r=zboi civil, puterea a fost preluat= defamilia abbasizilor. Al-Abbas a fost primul calif abbasid. Limba arab= adevenit limba oficial= \n toate ]=rile Imperiului Islamic. |n timpul acesteidinastii, Irakul a devenit, \n locul Siriei, centrul imperiului. |n 763, Al-Mansura stabilit noua capital= la Bagdad, care a r=mas un centru al progresuluipân= ce a fost distrus= de mongoli \n anul 1258. (Septar, 2006)

Este vremea când economia [i cultura musulman= tindea spreapogeu. |n cadrul matematicilor, musulmanii adoptaser= modelul indian

de num=rare, \n baza zece, [i adaptaser= numeralele indiene astfel caorice num=r s= poat= fi notat utilizând doar nou= cifre, plus zero(Weyer, 2001).

|n zilele noastre folosim un sistem numeric bazat pe cifre arabe.Sistemul zecimal [i folosirea zeroului vin tot din aceast= parte a lumii.Acest sistem provine din India, dar \n Europa a fost adus de arabi. |n Evulmediu, \n Europa Occidental= erau folosite cifrele romane, de aceeaopera]iile matematice erau greu de efectuat. Cuvântul zero vine din limba

arab=. Matematicienii arabi foloseau un punct pentru a desemna cifra 0.Algebra este [i ea o inven]ie a arabilor. Cel care a elaborat sistemul J

I H A

D U L

I S L A M I C

109



algebric a fost al-Khwarizmi, cunoscut sub numele de Algorismus.Sistemul a fost numit "Al-Jabr", iar cartea lui al-Khwarizmi a fost tradus=

\n secolul al XII-lea (Septar, 2006).Dintre realiz=rile remarcabile amintim determinarea corect= a

longitudinii [i latitudinii, realizat= de Biruni (973 – 1048), unul dintre ceimai mari oameni de [tiin]=, succesul s=u fiind atins de Galileo, 600 de animai târziu. Tot Biruni este cel care a vorbit despre posibilitatea rota]ieiP=mântului \n jurul propriei axe. |nc= din anul 830 musulmanii aveautabele comprehensive care urm=reau mi[carea soarelui, a lunii [i aplanetelor, stabilite prin calcul matematic, mo[tenit de la greci [i indieni(Weyer, 2001).

Doctorii aveau o pozitie privilegiat= \n societate. F=ceau practic=

\n spitale [i d=deau examene. Multe texte de medicin= greac= au fosttraduse \n arab=. |n Europa, cuno[tin]ele medicale ale grecilor antici sepierduser=. Un medic, pe numele sau Hunayn, a tradus cu mult= migal=[i r=bdare aceste texte, \mpreun= cu fiul, cu nepotul s=u [i cu altenou=zeci de persoane. Hunayn a primit drept r=splat= atâta aur câtcânt=reau c=r]ile traduse.

Atât medicii musulmani, cât [i cei cre[tini nu f=ceau interven]iichirurgicale decât dac= era neap=rat necesar. Medicii musulmani f=ceauopera]ii pe creier [i operau \n cazul unor boli pe stomac. Bra]ele [i

picioarele afectate erau uneori amputate. |n cazul na[terilor dificile sef=ceau opera]ii cezariene. Doctorii operau chiar [i bolnavii de cancer,extirpând zona afectat=. {tiau s= pun= la loc oasele dislocate.

Un medic celebru a fost Ibn Sina, cunoscut \n Europa subnumele de Avicenna. S-a n=scut \n Persia [i a tr=it \ntre anii 980 [i 1037.Ca [i ar-Razi, a scris mai multe c=r]i de medicin= (Septar, 2006).Inteligen]a sa era ie[it= din comun: la zece ani memorase deja Coranul,iar la 18 ani devenise medicul personal al sultanului. Ibn Sina este cel care

a scris "Canonul medicinei" privitor la tratamentul mai multor afec]iuni [i lao serie de riscuri: tuberculoza era contagioas= [i la fel ca unele boli, setransmite prin apa infestat=.

|n=l]are [i dec=dere

Domina]ia arabo-islamic= \nceput= \n secolul al VII-lea, a fostextins= la jum=tatea secolului urm=tor pân= \n Africa de Nord, Iberia,

Orientul Mijlociu, Persia [i nordul Indiei. De[i, \n anul 732, Fran]a opre[teexpansiunea arab=, Persia va fi cucerit= \n \ntregime de c=tre musulmani, A

n g h


e

R A D U

110



acela[i lucru \ntâmplându-se [i cu Afganistanul, Pakistanul, Turkistanulchinez, [i teritorii ale Indiei. Pentru aproximativ dou= secole, separareaspa]iului islamic de cel cre[tin a fost clar=, fiind cunoscute domina]iacre[tinilor \n Vestul Mediteranei \n secolul XI, cruciadele, dar [i \ncercarea

de impunere a cre[tinismului pe P=mânturile Sacre. |n 1096 Papa Urbana ini]iat prima cruciad=. |n secolul al XI-lea, civiliza]ia musulman= a \nceput s= sufere un

declin important, ca urmare a invaziei mongolilor [i a crucia]ilor, apoi, ainvaziei [i conducerii Imperiului Otoman. |n anul 1258, Imperiul s-adestr=mat complet când o armat= mongol=, condus= de ginerele luiGingis-han a cucerit Bagdadul, arzându-l din temelii [i m=cel=rindlocuitorii, atacul culminând cu executarea Califului [i a \ntregii sale familii(Weyer, 2001). |n acea perioad= apar pe scena istoriei turcii selgiucizi

care, \n 1055, erau foarte puternici. Armatele lor cuceriser= Bagdadul,Siria [i Iranul. |n anul 1071, au \nvins armatele cre[tine la Manzikert,avansând spre Europa de Vest. |n jurul anului 1076, cuceriser=Ierusalimul [i cea mai mare parte din Palestina. Tot turcii sunt [i cei careau cucerit mare parte a Balcanilor [i nordul Africii, capturând, \n 1453,Constantinopolul [i asediind Viena, \n anul 1529. |n 1492, cre[tiniicuceresc treptat Peninsula Iberic= (Lewis,1993). Ajuta]i de descoperiri dindomeniul naviga]iei, ace[tia au \mpiedicat expansiunea musulmanilor [iau p=truns \n Oceanul Indian.

Odat= cu distrugerile majore f=cute de invaziile men]ionateanterior, a existat o cre[tere a conservatorismului \ntr-o tentativ= de ap=stra ceea ce a r=mas din civiliza]ia musulman=. Musulmanii au devenitde atunci \nstr=ina]i "de procesul creativ de generare de idei, ceea ce adeposedat civiliza]ia musulman= de vitalitatea [i str=lucirea ei". (Mircea,2007) Tot acum se acutizeaz= [i ruptura dintre [ii]i [i suni]i.

Lewis (1993) remarca faptul c= "timp de aproape o sut= de ani,de când primul maur intr= \n Spania, pân= la al doilea asediu al turcilor

asupra Vienei, Europa a fost sub amenin]area constant= a Islamului." Cutoate c= au mai asediat odat= Viena, \n 1863, musulmanii nu au reu[it s=dep=[easc= superioritatea din acea vreme a cre[tinilor.

{ii]i [i suni]i

Termenii [ii]i [i suni]i pot fi auzi]i frecvent \n buletinele de [tirireferitoare la conflictele interne din Irak [i \n general cu referire la lumea

musulman=. Religia influen]eaz= fiecare aspect al vie]ii musulmanului, iar \n]elegerea diferen]elor dintre [ii]i [i suni]i este important= pentru o mai J I H A

D U L

I S L A M I C

111



bun= \n]elegere a lucrurilor care se petrec \n Orientul Mijlociu (Botoac=,2008). Musulmanii suni]i constituie marea majoritate \n comunitatea lumiiislamice. Termenul "sunna" \nseamn= "calea" sau "exemplul" [i se refer=la exemplul profetului Mahomed. Astfel, toate grup=rile islamice consider=

Sunna, \mpreun= cu Coranul, Sfintele Scripturi ale Islamismului, caobligatorii. Deoarece \nseamn= "calea", termenul "sunna" poate, deasemenea, s= aib= scopul de a face distinc]ia \ntre musulmanii suni]i [imusulmanii [ii]i, care urmeaz= o cale alternativ= (Cornila, 2008).

Dup= cum am precizat, \n secolul VII, Mahomed a pus bazelereligiei musulmane [i a instaurat primul stat islamic, cu capitala la Medina,ora[ situat \n vestul Arabiei Saudite de azi. La moartea sa au izbucnitlupte pentru putere, care au determinat o adev=rat= schism= \n cadrul

religiei islamice. |n perioada imediat urm=toare, au ap=rut o serie derivalit=]i politice \ntre sunni]i [i [ii]i. {iismul va cunoa[te, la rândul s=u,sciziuni. Apar, astfel, \n secolele VII-VIII, grup=ri extremiste – ismailismul,mustalizii, hurufi]ii, aghl-e hagh –, care se vor dezvolta \n forme diferite,str=ine islamului ortodoxal.

Pe acest fond \[i faceapari]ia secta ismaili]ilor. |nfiin]areaei, potrivit studiilor \ntreprinse deGhiculescu (2005), are leg=tur= [icu o ruptur= \n mediul [iit: al[aselea imam [iit, Jafar-al-Sadegh,

\l \ndep=rteaz= pe fiul s=u maimare, Ismail, de la succesiunea laimamat [i \l nume[te urma[ pe alpatrulea fiu, Musa-al Kazem. |n

secolele VIII–IX, ismailismul sedesparte \n: ismaili]ii fatemizi, care dup= moartea lui Mohammad ibnIsmail au continuat s=-i considere pe urma[ii s=i imami ascun[i, [iismaili]ii karmati, care credeau c= imamii, ca [i proorocii, sunt numai \nnum=r de [apte, Mohammad ibn Ismail fiind deci ultimul imam, a[teptarealui Mehdi nemaifiind necesar=. |n secolul al XI-lea ismaili]ii fatemizi \[il=rgesc influen]a [i vin \n Iran.

|n anul 1090, dintre ismaili]i se ridic= Hassan Bin Sabbah. Acesta

\nfiin]eaz= o sect= foarte temut=, numit= Hashishin (secta asasinilor). Printermenul de hashishin sunt denumi]i consumatorii de ha[i[, cuvântul

A n g h


e

R A D U

112



luând \n timp forma de asasin. Se crede c= \ntemeietorul sectei \[i drogaadep]ii, iar apoi \i trimitea \n misiuni uciga[e, cu iluzia c= el avea putereas=-i transporte \n paradis. Unii cercet=tori sus]in c= denumirea sectei ar fifost Hassassini, provenind de la numele lui Hassan Bin Sabbah

(Ghiculescu, 2005). Pentru ca secta s= cuprind= cât mai mul]i membri,Asasinii recurgeau la r=pirea viitorilor adep]i. Copii sau tineri erau ridica]icu for]a de ismaili]i c=l=ri, de pe p=[uni sau chiar din cur]ile caselor, [i du[ipe c=r=ri ascunse sau pe drumuri pu]in umblate spre cetatea Alamut. F=r=experien]= de via]=, recru]ii erau antrena]i \n condi]ii foarte grele. Trebuiaus= traverseze terenuri dificile, mla[tini, râpe, [an]uri, s= escaladeze stânci[i s= se lupte \ntre ei f=r= mil=, fiind priva]i de somn sau de hran=, pentrucele mai mici gre[eli. Antrenamentele cre[teau progresiv \n dificultate,

exerci]iile se \n=spreau continuu (Ghiculescu, 2005). |n rela]iile dintrerecru]i, nu era permis= exprimarea unor sentimente, cum ar fi simpatia,mila sau \n]elegerea pentru cel=lalt. Pe de o parte li se c=lea trupul, darpe de alta li se \nfrângea voin]a, din dorin]a Asasinilor de a-i rupe pe noii

adep]i de vechile concep]ii [i de a-i apropia de doctrina sectei.

Religia \ntre [ii]i [i suni]i

Conflictele dintre suni]i [i [ii]i, având ca scop ob]inerea puteriipolitico-religioase (\n tradi]ia islamic= cele dou= nu sunt separate) secontinu= [i ast=zi. Unul dintre momentele care au aprins la cotenemai\ntâlnite scânteia dintre cele dou= comunit=]i este de dat= recent=.Moscheea Al Askaryia de la Samara (Irak), unul dintre cele maiimportante l=ca[e de cult pentru gruparea [iit=, a fost distrus= \n lunafebruarie a anului 2006, de un atac cu bomb= (Cornil=, 2008).

Felul \n care aceste dou= ramuri \[i rezolv= diferen]ele religioaseeste prezent \n majoritatea buletinelor de [tiri Deutsche Welle, BBC, CNN(mai 2006): "Insurgen]ii suni]i au reluat atacurile \mpotriva [ii]ilor, \n dou=explozii separate, ace[tia omorând 81 persoane"; "\ntr-un alt incident, cea avut loc la 96 kilometri nord de Bagdad, un alt insurgent a atacat omul]ime de 100 persoane ce participau la \nmormântarea nepotului unuipolitician [iit, omorând 32 participan]i [i r=nind zeci"; "14 membri ai mili]iei[iite [i un poli]ist au murit \n urma unei confrunt=ri cu arabii suni]i la sud-

est de Bagdad"; "\n atentatele sinuciga[e din apropiere de o tab=r=american= de lâng= aeroportul din Bagdad, 14 oameni [i-au pierdut via]a. J

I H A

D U L

I S L A M I C

113



|n captital=, \n cursul mai multor explozii, cel pu]in 12 oameni au murit. |ntre timp a crescut teama fa]= de noi ciocniri sângeroase \ntre [ii]i [isuni]i"; "cadavrele [ii]ilor care au fost \mpu[ca]i \n cap [i aveau mâinilelegate au fost descoperite \n apropierea unui rezervor de ap= din

Morariyah".Suni]ii de ast=zi, \n num=r de aproximativ 800 milioane sunt

partizanii lui Abu Bakr. Numele lor provine de la faptul c= ader= la "sunna",interpretarea Coranului transmis= prin tradi]ie oral=. Se consider= c= ei auo viziune mai liberal= \ntrucât, \n viziunea lor, urma[ii ProfetuluiMahomed, califii trebuie s= fie ale[i, nu numi]i pe motive ereditare.

|mp=r]i]i \n patru [coli sau rituri (madhhab "maniera de a merge") care serecunosc reciproc: malekismul, hanefismul, [afismul [i nu \n ultimul rând

hanbalismul, suni]ii sunt cei care [i ast=zi respect= religia cum a l=sat-oMahomed, Coranul [i Sunna (culegere de texte) fiind c=r]ile sacre. {ii]ii,ast=zi aproximativ 100 milioane sunt partizanii lui Ali [i locuiesc cuprec=dere \n Iran, sudul Irakului [i Palestina. Ei recunosc dreptconduc=tori religio[i pe imami.

{ii]ii sunt ceicare sus]in c= familia

lui Mahomed, urma[iilui Ali (v=rul luiMahomed) [i Fatima(fiica lui Mahomed)sunt mo[tenitorii legi-timi ai lui Mahomed,reunindu-i pe aceimusulmani care spun

c= sunt mai aproapede adev=rata religie(Istrate, 2005). Potrivitlor, ei sunt adev=ra]ii conduc=tori ai Umma Islamia (comunitateaislamic=).

Suni]ii numi]i Ahl As-Sounnah wal-Jamâ`ah, reprezint= circa 90%dintre musulmani. {ii]ii sunt \n jur de 10%, \n timp ce doar 1% apar]inkardjicilor. |n timp ce sunni]ii \i recunosc pe primii patru califi drept legitimi,

dintre ace[tia [ii]ii nu \l consider= calif adev=rat [i urma[ al lui Mahomeddecât pe Ali (ginerele acestuia). {ii]ii cred, de asemenea, c= seria de A

n g h


e

R A D U

114



imami se termin= cu unul care nu moare propriu-zis, ci r=mâne ascunspentru a reveni \ntr-o zi [i a instaura pacea [i dreptatea pe p=mânt(Ghiculescu, 2005). Numit Mahdi, acesta este cel de-al XII-lea imam. Totce se mai cunoa[te este faptul c= Mahdi a disp=rut la vârsta de cinci ani.

Potrivit tradi]iei, b=iatul, descendent al profetului, a fost ascuns de ochiidu[manilor \ntr-o pivni]= de sub casa tat=lui s=u, aflat= acum submoscheea Al Askaryia. Acesta a disp=rut, f=r= s= mai fie g=sit vreodat=.{ii]i cred c= imamul ascuns nu a murit. El se va \ntoarce la sfâr[itul lumiipentru a marca deschiderea unei noi ere \n istoria umanit=]ii.

Ast=zi, musulmanii [ii]i se g=sesc majoritatea \n Iran, iar unnum=r destul de mare se g=se[te \n Irak, Siria, Liban, India, Pakistan [ianumite p=r]i din Asia Central=. Num=rul lor total dep=[e[te 165 de

milioane. La sfâr[itul secolului al XX-lea, câ]iva lideri [ii]i, printre care [iliderul politic iranian Ayatollah Khomeini, au sprijinit apropierea [isolidaritatea cu gruparea sunit= (Cornil=, 2008). Dup= moarteaconduc=torului suprem al Iranului, disensiunile \ntre cele dou= p=r]i aureap=rut. De altfel, acela a fost singurul [i ultimul moment \n care celedou= grup=ri p=reau deschise la un dialog. De[i exist= diferen]e decredin]=, atât [ii]ii, cât [i suni]ii \mp=rt=[esc acelea[i articole de credin]=– "cei cinci stâlpi ai Islamului" – marca]i prin m=rturisirea de credin]=,rug=ciunea, milostenia, postul [i pelerinajul la Mecca.

|ntre altele, musulmanii, fie c= sunt suni]i sau [ii]i, consider= c=principala \nregistrare scris= a revela]iei c=tre omenire este Coranul, pecare \l consider= perfect, reprezentând revela]ia final= a lui Dumnezeu.Musulmanii cred c= p=r]i ale Bibliei [i ale Tora au fost pierdute,interpretate gre[it sau distorsionate de credincio[i. Din aceast=perspectiv=, Coranul este v=zut ca o corectur= adus= c=r]ilor sfinteiudaice [i cre[tine.

Cartea Sfânt= a Islamului

Coranul (al-Qur'an, recita]ie), "Cuvântul lui Dumnezeu" estecuvântul arab inimitabil, revelat profetului Mahomed, Allah fiind veneratprin recitarea lui (Traducerea sensurilor, 2006). Allah Prea\naltul a datCoranului numeroase nume, dintre care men]ion=m: Coranul (Al-Qur'an):

"Acest Coran c=l=uze[te c=tre ceea ce este mai drept" (Coran, 17; 9);Cartea (Al-Kitab): "Noi v-am pogorât o Carte \n care se afl= pomenirea J

I H A

D U L

I S L A M I C

115



voastr=" (Coran, 21; 10); |ndreptarul (Al-Furqan): "Binecuvântat esteAcela care a trimis |ndreptarul (Al-Furqan) robului S=u, pentru ca el s= fieo prevenire pentru toate lumile" (Coran, 25; 1); |ndemnarea (Al-Zikr):"\ntr-adev=r, Noi am pogorât Coranul [i Noi \i vom fi p=zitori!" (Coran, 15; 9).

|n ceea ce prive[te epitetele Coranului, Allah l-a caracterizat prinnumeroase \nsu[iri: El este "lumin=": "O, voi oameni! V-a venit vou=Dovad= de la Domnul vostru, c=ci Noi am pogorât asupra voastr= olumin= limpede" (Coran, 4; 174); [i este "\ndemn", "t=m=duire", "c=l=uzire"[i "\ndurare": "O, oameni! V-a venit vou= \ndemn de la Domnul vostru [it=m=duire pentru ceea ce este \n piepturi, c=l=uzire [i \ndurare pentrudreptcredincio[i!" (Coran, 10; 57); [i este "binecuvântat": "Aceast= Cartebinecuvântat=, pe care Noi am pogorât-o, \nt=re[te ceea ce exista deja

\naintea ei" (Coran, 6: 92); [i este "limpede": "V-au venit vou= o lumin= [io Carte limpede de la Allah". (Coran, 5;15) De asemenea, Coranul maieste caracterizat prin epitetele "nobil", "glorios", "vestitor de bine","prevenitor" etc. (Traducerea sensurilor, 2006).

Potrivit tradi]iei musulmane, Coranul reprezint= o colec]ie derevela]ii divine transmise de Allah lui Mahomed prin intermediul lui Gabriel

\ncepând aproximativ cu anul 610 dup= Hristos. Coranul i-a fost pogorâtprofetului Mahomed \n decursul a dou=zeci [i trei de ani, dintre caretreisprezece ani la Mecca, \nainte de hijra, [i zece ani la Medina. Parteameccan= din Coran este partea care i-a fost revelat= \nainte de migrareala Medina, chiar dac= nu a fost revelat= \n \ntregul s=u la Mecca, iarpartea medinit= este partea care i-a fost revelat= dup= migrare (hijra),chiar dac= nu a fost revelat= \n \ntregul s=u la Medina (Traducereasensurilor, 2006).

Numele Coranului

Potrivit lui Melek (2007), numele Coranul este amintit cu maimulte denumiri \n Cartea Sfânt=:

– Al-Qur an (Recitarea) – nume men]ionat de 73 ori.– Al-Kitab (Cartea) – apare de 77 ori. Numele Qur an [i Kitab

sunt complementare. Cuvântul Qura/ an denot= recitarea [i p=starea \nsuflete, \n timp ce Kitab denot= p=strarea \n scris.

– Al-Furkan (|ndreptarul) – este folosit de 4 ori. Coranul este"|ndreptarul \ntre unicitate [i politeism, adev=r [i falsitate, bine [i r=u".

A n g h


e

R A D U

116



toate este Sura 108, care \n originalul arab este alc=tuit= doar din zececuvinte, la care se adaug= basmalei (Traducerea sensurilor, 2006).

Toate, cu excep]ia surei 9 (At-Tawba), au la \nceputul lorexpresia "\n numele lui Allah Cel Milostiv, \ndur=tor", numit= basmala,

dup= expresia arab= corespunz=toare (Bi-ismi AU ah ar-Rahman ar-Rahim).

La \nceputul a dou=zeci de sure figureaz= una sau câteva litere,care \n patru cazuri (Surele 20, 36, 38, 50) servesc [i drept titluri. Ele senumesc \n limba arab= fawatih sau 'awa'il "litere de \nceput" sau hurufmuqatta'a "litere izolate", c=rora \n limbile europene li se spune, \ngeneral, "litere misterioase", din pricina multiplelor interpret=ri care li s-au

dat. Exege]ii [i cercet=torii citeaz= surele de obicei dup= titlu [i nu dup=num=rul de ordine (Traducerea sensurilor, 2006; de v=zut [i EngimCherim, 2008).

Versetele difer= [i ele \n mod considerabil atât sub aspectullungimii, cât [i sub aspectul stilului. |n unele sure, \n general scurte,constat=m c= [i versetele sunt scurte [i foarte ritmate. Acestea sunt [i celmai greu de t=lm=cit \ntr-o alt= limb=, din cauza folosirii unor cuvinte rare,a simbolurilor, metaforelor [i altor procedee retorice. Gra]ie rimei, versetul

reprezint= diviziunea cea mai natural= a textului. Aceste particularit=]iretorice [i stilistice confer= limbii Coranului originalitatea [i acel specificcare o fac de nelimitat.

Versetele Coranului se \mpart \n dou= categorii. Prima categoriese refer= la legisla]ie, la prescrip]ii [i la moral= [i majoritatea versetelor deacest tip au fost revelate pornind de la anumite motive sau \ntâmpl=ri. Adoua categorie se refer= la versetele care vorbesc despre comunit=]iletrecute [i despre nenorocirile care s-au ab=tut asupra lor, descriu Raiul,

Iadul [i Ziua de Apoi [i \ntre ele \ntâlnim numeroase versete a c=rorrevelare nu este legat= de un anumit motiv sau de o anumit= \mprejurare(Traducerea sensurilor, 2006).

Coranul cuprinde o serie de chestiuni \n materie de cult, ritual,dreptul persoanei, al familiei, dreptul succesoral, patrimonial, penal sauprocesual, no]iuni strict teologice. Importan]a sa decurge din faptul c= elreprezint= cartea sfânt= a musulmanilor, sursa dreptului islamic [i a legii

sfinte (Shari'a) [i fundamentul doctrinei islamice (Gaudefroy-Demombynes, 1921). A n g h


e

R A D U

118



Citirea Coranului este unul din ritualurile Islamului. Este de doritca el s= fie cât mai des citit, pentru ca dreptcredinciosul musulman s= aib=inima vie [i plin= de lumin=. (Traducerea sensurilor, 2006) Potrivit luiEngim Cherim (2008), este de dorit ca cel care cite[te Coranul s=-[i fi

f=cut \n prealabil ablu]iunea, s= stea \ntr-un loc curat - din respect pentrum=re]ia Coranului, s= citeasc= plin de smerenie, pace [i sobrietate, s=-[icure]e din]ii, s= cear= protec]ie \mpotriva lui satana cel blestemat, \naintede \nceperea lecturii, s= rosteasc= basmala (formula "\n numele lui AllahCel Milostiv, \ndur=tor") la \nceputul fiec=rei sure, cu excep]ia Surat At-Tawba, numit= [i Bara'a, care a fost revelat= f=r= basmala, s=

psalmodieze \n timpul lecturii, s=rosteasc= sunetele corect, s= se

gândeasc= la ceea ce cite[te [i s= \n]eleag= sensul celor citite, c=ci acestaeste ]elul cel mai \nalt care seurm=re[te, concentrându-se cu toat=fiin]a asupra sensului celor citite [imodulându-[i vocea \n felul cel maifrumos cu putin]=.

O serie de studii (Wansbrough,

1977; Crone, 1987; Montgomery, 1990)trateaz= punctele de vedere asupracronologiei Coranului: cel tradi]ionalsus]ine realizarea textului consonant, \ntimpul celui de-al treilea calif drept [i a

textului vocalic la \nceputul secolului IV d. H./X d. Chr.; punctul de vederecritic arat= discrepan]a dintre sursele ce pomenesc cronologia Coranului.

Potrivit mai multor Hadithe (Tradi]ii ale Profetului), fiecare dintre

cei patru califi drep]i ar fi avut ini]iativa colect=rii fragmentelor coranice.Dar atât dic]ionarul so]ilor Sourdel, cât [i "Enciclopedia Islamului" prezint=varianta conform c=reia prima ini]iativ= a organiz=rii materialului coranic i-a apar]inut primului calif drept, Aba Bakr (632-634), ac]iunea propriu-zis=fiind finalizat= de acela[i Zayd bin Thabit (Hunt, 2005).

Dup= ce profetul Mahomed s-a s=vâr[it din via]= [i i-asuccedat la conducerea comunit=]ii Abu Bakr [i \n urma b=t=liei de la Al-Yamama, \n care a pierit un mare num=r dintre aceia care [tiau Coranul

pe de rost, Omar bin al-Khattab i-a poruncit lui Abu Bakr s= strâng=Coranul [i s=-l p=streze \ntre dou= coperte, de team= c= cei care [tiau J

I H A

D U L

I S L A M I C

119



Coranul pe de rost se vor stinge din via]= [i se vor ivi deosebiri \ntreoameni \n privin]a lecturii lui. Iat= ce a relatat Al-Bukhari \n acest sensdespre Zayd bin Thabit, care a zis: "Dup= b=t=lia de la Al-Yamama, AbuBakr a trimis dup= mine; când am sosit, l-am g=sit acolo [i pe Omar". {i

a zis Abu Bakr: "Omar a venit la mine [i mi-a spus c= moartea a fostcumplit= cu cititorii Coranului \n b=t=lia de la Al-Yamama [i c= el seteme c= [i al]i cititori s-ar putea s= piar=, [i \n alte b=t=lii, [i – prinurmare – s= dispar= o bun= parte din Coran, mi-a spus c= socote[tenimerit s= poruncesc s= fie adunat Coranul". I-am zis lui Omar: "cum s=faci un lucru pe care nu l-a f=cut Trimisul lui Allah - Allah s=-lbinecuvânteze [i s=-l miluiasc=!?" Dar Omar a zis: "Jur pe Allah c= a[aeste mai bine!" [i a continuat s= stea de vorb= cu mine, pân= ce Allah

mi-a deschis pieptul [i amajuns s= \mp=rt=[escp=rerea lui Omar. Iar Zayda mai ad=ugat: "Abu Bakr azis: Tu e[ti un b=rbat \nputere [i mintos [i nu avemnicio b=nuial= \n privin]a ta.Tu ai \nsemnat revela]iapentru Trimisul lui Allah –Allah s=-l binecuvânteze [is=-l miluiasc=! A[adar,urm=re[te Coranul [i

adun=-l!" Jur pe Allah c= dac= mi-ar fi cerut s= mut un munte din loc numi-a fost mai greu decât s= adun Coranul, a[a cum mi-au cerut! {i ampurces la urm=rirea Coranului [i la strângerea lui. Foile pe care s-a scriss-au aflat la Abu Bakr, pân= ce el s-a stins din via]=, apoi la Omar – \ntimpul vie]ii lui –, apoi la Hafsa, fiica lui Omar – Allah fie mul]umit de ea!(Traducerea sensurilor, 2006).

Nu exist= dovezi \ns= ca aceast= variant= s= fi fost acceptat= \n

mod oficial. Tot ce este [tiut este c= lucrul nou pe care l-a poruncit Abu

Bakr a fost adunarea p=r]ilor Coranului care au fost dispersate, apoi

copierea pe foi aranjate \n ordine, pentru a fi p=strate \n casa califului [i

pentru a fi un etalon pentru modul de citire [i de vocalizare.

Luând cuno[tin]= de metoda urmat= de Zayd bin Thabit \nverificarea versetului \nainte de consemnarea lui, vom \n]elege

A n g h


e

R A D U

120



acurate]ea deosebit= la care s-a ajuns \n consemnarea [i adunareaCoranului. Zayd bin Thabit nu consemna un verset din Coran decât \nprezen]a a doi martori care c=deau de acord cu el \n privin]a rostirii [ial]i doi martori care s=-l aib= scris dup= graiul Profetului Mahomed, cu

toate c= el [tia mai bine decât ceilal]i Coranul pe de rost [i nu ar maifi fost nevoie s=-[i impun= acest efort (Traducerea sensurilor, 2006).Dar evlavia [i pruden]a l-au determinat s= se situeze pe sine – \ntrucâtlui i-a revenit misiunea de a consemna – pe ultimul loc \ntrecompanioni.

Uthman ibn Affan

Conform cercet=rilor din ultimii ani (Dominique [i Janine Sourdel,1996), primul Coran scris a ap=rut \n vremea celui de-al treilea calif drept,'Uthmân ibn 'Affân (644–656) ca rezultat alordon=rii fragmentelor coranice revelate luiMahomed [i scrise ulterior pe diferite materiale(frunze de palmier, pietre) de c=tre discipolii s=isau p=strate \n memoria acestora din urm=. Eleste [i cel care a trimis copii ale versiunii sale \n

toate provinciile noului Imperiu [i a stabilit catoate copiile inexacte s= fie distruse.

Iat= ce a relatat Al-Bukhari, preluândde la Anas bin Malik: "Huzayfa bin Al-Yaman avenit la califul Osman bin Affan. {i Huzayfaparticip= \mpreun= cu neamul [amului lacucerirea Armeniei [i Azerbaidjanului, al=turi de neamul Irakului. Huzayfabin Al-Yaman s-a \nsp=imântat de modul diferit \n care ei citeau. {i i-a zis

Hazayfa lui Osman: "O, emir al credincio[ilor, \ndreapt= aceast=comunitate \nainte de a ajunge s= aib= p=reri diferite asupra C=r]ii sale,a[a cum s-a \ntâmplat cu iudeii [i cu cre[tinii!" Osman a trimis pe cinevaIa Hafsa. So]ia Profetului la care este p=strat= Cartea etalon, zicându-iei: "Trimite-ne foile care se afl= la tine, ca s= le copiem \n câteva c=r]i [ipe urm= [i le vom da \napoi!" Hafsa i le-a trimis lui Osman [i el le-a datporunc= lui Zayd bin Thabit, lui Abdullah bin Az-Zubayr, lui Sa'id bin Al-'As [i lui Abd Ar-Rahman bin Hi[am s= copieze câteva c=r]i. Iar dup= ce

au copiat ei foile \n c=r]i, Osman a trimis \napoi Hafsei foile [i a trimis \nfiecare regiune câte o carte dintre cele copiate [i a poruncit s= fie arse J

I H A

D U L

I S L A M I C

121



orice alte foi sau c=r]i care s-ar mai fi aflat afar= de acestea (Traducereasensurilor, 2006).

Cercet=torii [i istoricii sunt de acord \n majoritatea lor cu faptul c=din porunca lui Osman au fost copiate [apte exemplare: unul dintre ele a

fost p=strat la el, primind numele de exemplar etalon (Al-Musaf Al-lmam),iar celelalte au fost trimise la Kufa, Basra, \n [am, \n Yemen, la Mekka [i

\n Bahrein. Se poate afirma cu certitudine c= unul dintre exemplareleosmaniene s-a aflat \n marea moschee a Omeyyazilor de la Damasc pân=

\n secolul al VIII lea d.H. Ibn Kathir spune \n lucrarea sa Fada'il al-Qur'an(Virtu]ile Coranului): "Cel mai vestit dintre exemplarele osmaniene etalonde ast=zi este cel care se afl= \n moscheea din Damasc, \n col]ul dinspre

est fa]= de compartiment..."(Traducerea sensurilor, 2006). Versiunea luiUthman organizeaz= revela]iile \n func]ie de dimensiunea acestora, \ncepând cu cele mai lungi capitole (Sura) [i \ncheind cu cele mai scurtela sfâr[it.

De re]inut este c= |ndreptarul, Coranul cel Sfânt, nu poate fitradus literar, teologii musulmani interzicând o astfel de tentativ=. Coranuleste cuvântul lui Allah, revelat Trimisului S=u, ale c=rui cuvinte [i sensurisunt imposibil de imitat, Nimeni nu mai poate pretinde c= un cuvânt care

a fost tradus mai este cuvântul lui Allah. Potrivit acceptiunilorcontemporane initiate \n sensul cunoa[terii semnifica]iilor ce revincuvântului lui Dumnezeu, reprezint= un miracol prin limba sa [i prinsensurile sale (Traducerea sensurilor, 2006).

Shari'ah ("Legea islamic=")

Literal, termenul "Shari'ah" \nseamn= "calea sigur=", c=rarea

spre ap=, sursa vie]ii. Derivat din Coran [i Sunnah, \n forma sa prezent=,acesta \nseamn= calea pe care omul trebuie s= mearg= trudind [i n=zuindpentru a-l \ntâlni pe Creatorul s=u (Funda]ia Taiba, 2007).

Shari'ahul poate fi atribuit numai lui Dumnezeu, Profetului saucomunit=]ii. Shari'ah evoc= loialitate [i dedicare fa]= de Islam. Grupurilede rezisten]= [i opozi]ie folosesc, de asemnea, termenul pentru a exprimaun ideal a unui sistem bun [i pentru a sublina lacunele unui sistem folosit,

(Botoac=, 2008). Shari'ah nu este doar o colec]ie de impuneri [i interdic]ii,nici numai un cod de legi care prev=d pedepse pentru anumite f=r=delegi. A n g h


e

R A D U

122



Cuprinsul s=u este mult mai larg [i mult mai adânc, \nconjurând \ntregulvie]ii omului (Funda]ia Taiba, 2007).

|n lumea musulman=, Shari'ah esteconsiderat= o expresie a voin]ei lui Allah.

Aplicarea acesteia se bazeaz= pe un set de \ndatoriri a c=ror respectare \i face pe supu[iimusulmani s= devin= ]inta favorurilor divine

\ntr-o via]= viitoare. Shari'ah a fost definitivat=la sfâr[itului secolului IX, când de altfel a [iap=rut sub forma unor manuale elaborate de

juri[ti islamici (V=duva, 2002). |n forma ei clasic=, legea difer= de

sistemele juridice normale prin faptul c= nureprezint= doar un cod care s= reglementeze

rela]iile dintre oameni, ci legifereaz= [i leg=turile oamenilor cu divinitatea.Strict juridic, Shari'ah stabile[te limitele legale ale existen]ei umane [i areca principale componente legea penal= [i legea familiei.

Jihad – R=zboiul Sfânt?

Preocupa]i fiind de analiza psihogenezei terorii [i argumentândpe cât posibil obiectiv, chiar [i numai din perspectiva tradi]iei istorice,universalitatea islamului, ne-am propus s=acord=m aten]ia cuvenit= atât semnifica]iilorce revin Jihadului islamic (R=zboiul sfântislamic), cât [i unor posibile abateri de laadev=rata credin]= \n islam.

Având ca punct de plecare \nv=]=turile din Sfântul Coran apreciat maimult decât o simpl= carte de religie (IbuTaimiya, 1997), [i urm=rind stâlpii credin]ei

\n islam, exprima]i prin m=rturisirea de credin]= (Shahada), cele cincirug=ciuni zilnice ("Namaz"), postul \n luna Ramadan, Dania (Zakat),pelerinajul la Mecca ("Hajj"), vom \ncerca s= \n]elegem for]a moral= carea sus]inut [i sus]ine impetuoasa cucerire islamic=.

Primul care d= interpretare jihadului, \n contextul prezen]eicoloni[tilor britanici din India, care preferau pe pa[nicii hindu[i \n posturile J I H A

D U L

I S L A M I C

123



cheie din armat=, \n detrimentul musulmanilor intrigan]i [i militan]i, a fostSayyid Aahmad Khan (1817-1898) care, \n 1871, scria: "Mai \ntâi, ce este

jihadul! Este r=zboiul de ap=rare a credin]ei (Tihan, 2008). Dar el arecondi]iile lui [i, dac= acestea nu sunt respectate, el este ilegal. El nu

trebuie \ndreptat \mpotriva celor care sunt numai Kafir (necredincio[i), ci[i a celor care opreseaz= [i obstruc]ioneaz= concret exercitarea credin]eireligioase (Coran 47,1).

Coranul \i \ndeamn= pe musulmanii devota]i s= \nainteze "cauzalui Allah" prin pace [i propov=duire. Ne \ntreb=m dac= nu cumva suntposibile [i sensuri mai pu]in vizibile tocmai prin conceptul de r=zboi violent[i agresiv, subsumat no]iunii de Jihad. La ora actual=, reprezint= Jihadulprincipala cauz= a terorismului?

De la djahada la Jihad

|n accep]iunea Pre[edintelui Societ=]ii Islamice din America deNord, dr. Sidd\q\ (2005), Jihadul este unul dintre aspectele cel mai r=u

\n]elese [i deformate din Islam. Exist=, cu siguran]=, numero[i musulmanicare folosesc acest concept \ntr-un sens lipsit de adev=r, \ncercând s=-[iating= scopurile politice stabilite, discreditând Islamul [i comunitatea

musulman=. Prin urmare, ce reprezint= Jihadul?Conform "Dictionnaire Arabe – Française – Anglais" (Paris,

1972), termenul Jihad \[i are originea \n verbul "djahada", care \nseamn=a fi harnic, a face efort, [i \n substantivul abstract juhd, prin care sedesemneaz= \n general efortul, \ncordarea de for]e, pentru atingerea unuiscop. Doar prin simpla consultare a surselorIslamului despre care am vorbit se poatevedea c= jihad \nseamn= "s= depui efort,

str=duin]a pe calea lui Dumnezeu".Semnifica]ia general= a no]iunii de "Jihad"este de "efort sus]inut spre un scopdeterminat" (Ruslan, 2003). Jihad are maimulte sensuri, la baz= fiind acela de "alupta, de a depune efort pe o cale dreapt="(Septar, 2008). |ncercând s= simplific=m,putem spune c= exist= "marele jihad", care

reprezint=, de fapt, lupta cu tine \nsu]i, [i"micul jihad" care implic= cumva o lupt= A n g h


e

R A D U

124



fizic=, combativ=.Astfel, se poate considera c= musulmanii \nteleg prin Jihad

folosirea tuturor energiilor [i resurselor pentru a ob]ine favoarea lui Allah.Acesta este un proces continuu. |n prima faz= a acestui proces, un

musulman \nva]= s=-[i controleze propriile sale dorin]e [i inten]ii rele.Acest Jihad este \n=untrul fiin]ei [i este baza Jihadului profund, adic=aducerea drept=]ii ("Maruf") [i \nl=turarea r=ului ("Munkar") din via]= [i dinsocietate.

De[i cuvântul Jihad poate \nsemna r=zboi sfânt, el are un \n]eles mai general, \nsemnând o lupt= cu tine \nsu]i. Spre deosebire deacesta, Jihadul Mare (Jihad i Akbar) este dat de efortul pe care \l facefiecare musulman pentru a lupta contra lui \nsu[i, contra egoismului [i a

instinctelor sale, contra orgoliului [i a patimii dominatoare. Cel mai bun jihad pentru cineva este s= lupte \mpotriva lui \nsu[i pentru Allah, CelPuternic [i M=re] (Engin, 2008). Marele Jihad sau "Jihadul interior" pecare omul trebuie s=-l poarte \n permanen]=, \nl=untrul s=u, \n virtuteanoble]ei firii umane, const= \n tensiunea constant= \ntre ceea ce p=rema fi [i ceea ce suntem [i nevoia de a ne transcede pe noi \n[ine de-alungul acestei c=l=torii a vie]ii p=mânte[ti, ca s= devenim ceea ce suntem(Al Serat, 2004).

Jihadul Mare

No]iunea contemporan= de Jihad este reinventat= [ipersonalizat= dup= 11 septembrie 2001, \ntr-un instrument politic,r=zboiul sfânt transformându-se \ntr-un r=zboi al fundamentalit=]ilorislamici cu restul lumii (cu cei care nu se supun legilor lui Allah).

Cum poate fi demonstrat= leg=tura indestructibil= dintre Islam [iJihad (R=zboiul Sfânt)? Doctrina Jihadului ca r=zboi sfânt a ap=rut pentrua justifica expansiunea islamului \ncepând cu sfâr[itul secolului al VII-lea,marcat de dinastia abassid= (Barna, 2007).

|n asemenea \mprejur=ri, era firesc ca sentimentul religios s= fiescos din arsenale [i transformat \n "R=zboi Sfânt" pe care profetulMahomed \nsu[i \l nume[te "Jihadul Mic", pentru r=spândirea [iconsolidarea religiei islamice, deosebit \ns= fundamental, de "Jihadul

Mare" – adev=ratul "R=zboi Sfânt" \n]eles ca proces continuu, efort [ilupt= interioar= a individului cu sine \nsu[i pentru auto-perfec]ionare J I H A

D U L

I S L A M I C

125



spiritual=, moral= [icomportamental= [i pentru amerita starea de puritate \nmomentul inevitabilei "zile a

judec=]ii" sau "a religiei"(yaum ad-din) [i via]a etern=de dup= via]a terestr=.

Cel mai uzual sensal Jihadului semnific=, \nconcep]ia aceluia[i autor,

protejarea civiliza]iei islamice de invazia infidelilor. Dumnezeu le \ng=duiedreptcredincio[ilor care sunt ataca]i de necredincio[i [i nedrept=]i]i de eis= lupte \mpotriva lor [i le promite s=-i ajute \mpotriva acelora care i-auscos din c=minele lor pe nedrept, numai pentru faptul c= ei suntdreptcredincio[i. Dumnezeu a f=cut din lupta dintre oameni un mijlocpentru reprimarea neadev=rului pentru c= dreptcredincio[ii, dac= nu arridica armele, ar fi r=pu[i de neadev=r, care ar nimici l=ca[urile de cult, depe \ntregul p=mânt (Traducerea sensurilor, 1998). "{i de nu i-ar fi opritAllah pe oameni, pe unii prin al]ii, ar fi d=râmate chilii, biserici, temple [i

moschei \n care numele lui Allah este pomenit atât de mult. Allah \i ajut=ne\ndoielnic aceluia care-L ajut= pe El. Allah este Tare [i Puternic"Qawizz, 'Aziz]!" (Coran, 22; 40).

|n Coran, r=d=cina "jhd" apare \n 35 de versete: de 22 de ori cusens general [i de trei ori pentru a desemna un act pur spiritual.

Celelalte zece cazuri, \n schimb, se aplic= \n mod evident la o

ac]iune r=zboinic=. |n a doua sur=, Allah ordon=: "Combate]i-i pe calea lui

Dumnezeu pe cei care v= combat aici, dar nu dep=[i]i limitele, deoarece

Dumnezeu nu iube[te excesele. Ucide]i-i deci pe cei care v= combat, \norice loc \i g=si]i, [i alunga]i-i de unde v-au izgonit, deoarece scandalul

este mai r=u decât moartea…" (Sura 2; 191; 192) "Combate]i-i deci pân=

când nu mai este scandal, [i religia s= fie cea a lui Dumnezeu…" (Sura 2;

193). |n Sura 4 preciza:

"… c= necredincio[ii sunt pentru voi un inamic evident" (Sura 4;

104). Dreptcredinciosului i se porunce[te s= lupte pentru ocrotirea celor

slabi, care nu pot s= se apere, a c=rei demnitate a n=ruit-o Taghut,impunându-le tot felul de tic=lo[ii. Dreptcredincio[ii trebuie s=-[i dea A n g h


e

R A D U

126



sufletele pentru a-i salva pe b=rba]ii, muierile [i copiii slabi care se roag=

lui Dumnezeu s= le trimit= pe cineva care s= \i ajute. {i lucrul acesta nu

le este str=in dreptcredincio[ilor, c=ci ei au f=cut leg=mânt cu Dumnezeu

din clipa când au primit credin]a s= se izb=veasc= pe ei \n[i[i [i s=-i

izb=veasc= pe to]i oamenii de orice tic=lo[ie [i nelegiuire (Traducereasensurilor, 1998).

Se poate aprecia astfel c= necredincio[ii sunt supu[ii Satanei,R=ului \n persoan=? Allah face o distinc]ie clar= \ntre credincio[i: ceiimplica]i \n r=zboiul sfânt [icei care nu sunt: "Nu suntegali \n ochii lui Dumnezeuacei credincio[i carer=mân acas= (excep]ie facbolnavii) [i cei care combatpe calea lui Dumnezeudându-[i bunurile [i via]a,

\ntrucât Dumnezeu i-a \n=l]at deasupra celor carer=mân acas= pe cei care

combat pe calea luiDumnezeu, dându-[i bunurile [i via]a. Tuturor, Dumnezeu le-a promisBinele Suprem, dar pentru o recompens= imens= i-a preferat pe lupt=torinelupt=torilor" (Sura 2; 95).

Dac= sunt oameni care se se opun convertirii, pentru ace[tiaAllah face urm=toarea recomandare: "Spune celor care refuz= credin]ac=, dac= renun]=, ceea ce s-a petrecut le este iertat, dar dac= se reapuc=,s= [tie c= fo[tilor le-a fost aplicat= o pedeaps= exemplar=. Combate]i-i

deci pân= când nu va mai fi scandal [i \ntreg cultul s= fie adus lui Allah"(Sura 8; 38; 39).Obliga]ia de a r=spunde chem=rii la Jihad este sfânt= pentru

fiecare musulman. Fa]= de cei care ar \ncerca s= invoce scuze [i maiales fa]= de renega]i, Coranul este foarte clar, fiind prescris din nour=zboiul: "deoarece poate s= v= displac= ceva care, dimpotriv=,reprezint= un bine pentru voi [i poate s= v= plac= ceva care reprezint=un r=u pentru voi, dar Dumnezeu [tie [i voi nu [ti]i. / Te vor \ntreba dac=

este permis s= porne[ti r=zboiul \n luna sfânt=. R=spunzi: S= porne[ti J I H A

D U L

I S L A M I C

127



r=zboi \n acea lun= este unp=cat grav. Dar [i mai grav \nochii lui Dumnezeu este s= te

\ndep=rtezi de pe calea lui

Dumnezeu, s=-l blestemi peel [i Templul Sacru [i s=-igone[ti pe oamenii S=i,deoarece scandalul este mair=u decât uciderea, [i ace[tianu vor \nceta s= lupte pân=când nu vor reu[i s= v=

renega]i credin]a; cât despreaceia dintre voi care vorabandona credin]a [i vormuri negând-o, \n van vor fitoate operele lor \n aceast=lume sau \n alta [i vor ficondamna]i la focul unde vor

r=mâne pe vecie. Dar cei care au crezut [i care au emigrat [i au luptat

pe calea lui Dumnezeu pot spera la \ndurarea lui Dumnezeu, \ntrucâtDumnezeu iart=" (Sura 9; 216; 217; 218).

Coranul prezint= patru tipuri de pedepse pentru cei care se opunlui Allah [i profetului s=u: "Pedeapsa pentru cei care au pornit r=zboi

\mpotriva lui Dumnezeu [i a profetului s=u [i lupt= cu putere pentrunelegiuire este execu]ia, crucificarea, t=ierea mâinii [i a piciorului dinp=r]ile opuse sau exilarea. Aceasta este ru[inea lor \n aceast= lume [i ogrea pedeaps= \n cea viitoare, exceptând pe aceia care se poc=iesc

\nainte de a intra sub puterea voastr=. |n acest caz, [tim c= Dumnezeueste iert=tor [i plin de \ndurare" (Sura 5; 36; 38).

Cât de strâns este legat= credin]a islamului de Jihad estedemonstrat= [i de aceste versete: "[i nu spune]i despre cei care au fostuci[i pe calea lui Dumnezeu: Sunt mor]i. Nu! Dimpotriv= sunt vii, f=r= cavoi s= \i sim]i]i" (Sura 2; 154). "Lupta]i pe calea lui Dumnezeu [i s= [ti]i c=Dumnezeu ascult= [i cunoa[te. Cine este cel care va dori s= \i fac= lui

Dumnezeu un \mprumut frumos, un \mprumut care \i va fi restituit dublatde multe ori? Dumnezeu strânge [i \mblânze[te [i la el cu to]ii ve]i fi pu[i A n g h


e

R A D U

128



s= v= \ntoarce]i" (Sura 2; 154; 155).Semnifica]ia exact= a "jihad-ului" este "efortul". Astfel, \n Islam,

"pentru a executa jihadul" \nseamn= a "ar=ta efort, a se lupta". ProfetulMahomed a explicat c= "cel mai mare jihad este ca o persoan= s= fac=

ceva \mpotriva sufletului s=u mai limitat. Ce se \n]elege printr-un "sufletmai limitat" aici sunt dorin]ele [i ambi]iile egoiste.

Evaluat din punct de vedere Coranic, cuvântul "jihad" poate s=mai \nsemne o lupt= purtat= din motive intelectuale, \mpotriva aceloracare asupre[te oamenii, \i trateaz= injust, \i oblig= la tortur= [i cruzime [ile violeaz= drepturile umane legitime. Scopul acestei lupte este s= ajung=la justi]ie, pace [i egalitate.

Pe lâng= aceste \n]elesuri ideologice [i spirituale, lupta \n sensul

fizic este, de asemenea, considerat= "jihad". Totu[i, a[a cum s-a explicatmai sus, asta trebuie s= fie o lupt= \ndeplinit= numai \n scopuri defensive.Utilizarea conceptului de "jihad" pentru acte de agresiune \mpotrivaoamenilor inocen]i, adic= pentru teroare, ar fi injust= [i o maredistorsionare a adev=ratului \n]eles al termenului (Harun, 1999).

"Lupta]i \ntru calea lui Dumnezeu"

Jihadul nu este \ntotdeauna un r=zboi, de[i el poate lua uneoriaceast= form=. |n surele de la Medina, deci dup= Hegira (622), r=d=cina"jhd" cap=t= noi semnifica]ii, precum: "a lupta contra cuiva", "a combatepolitei[tii", "r=zboi contra arabilor nemusulmani" (Sura 60; 1, Sura 66; 9).R=zboiul este permis \n islam, dar numai atunci când celelalte mijloacepacifiste, precum dialogul, negocierile sau \ncrederea, au dat gre[."Lupta]i \ntru calea lui Dumnezeu cu cei care lupt= \mpotriva voastr=. Nu

fi]i c=lc=tori de lege, c=ci Dumnezeu nu-i iube[te pe c=lc=torii de lege"(Sura 17; 190). |n acest context, Jihadul, parte integrant= \n accep]iuneade ap=rare a Islamului (Stoina, 2005), constituie simultan atât un conceptmoral-religios, cât [i o form= de manifestare a conceptului respectiv.

Eschatologia islamic=

Principalele dogme ale Islamismului sunt Unicitatea lui Allah,

predestinarea lumii [i caracterul necreat al Coranului. PotrivitIslamismului, Allah este unica for]= energetic= a Universului, pentru care J I H A

D U L

I S L A M I C

129



toate creaturile sunt lipsite de autonomie [ipe care le cârmuie[te dup= propria savoin]=. Omul este lipsit de liberul arbitru,fiind c=l=uzit de Allah spre bine sau spre

r=u. Credin]a popular= islamic= a preluatde la evreii str=vechi ideea c= mor]ii au oexisten]= [i dup= moarte, de aceea cei cemureau, erau \ngropa]i \mpreun= cu

obiecte de uz casnic, mâncare [i b=utur=, sau chiar se ridicau corturilâng= morminte.

Negarea vie]ii de apoi este [i negarea islamului, chiar [i pentrucel care crede \n Allah, \n Profet [i \n Quran (Abu Ala - Al Ghiti, 2007). Dar

dac= i-ai vedea când vor sta \naintea Domnului lor, [i El le va zice: "Nueste acest lucru adev=rat?" Vor r=spunde ei: "Ba da, pe Domnul nostru".Iar el va spune: "Gusta]i pedeapsa, pentru c= nu a-]i crezut". Vor piere ceicare t=g=duiesc \ntâlnirea cu Allah. Iar, când ceasul le va veni, deodat= eivor zice:"Vai de noi, pentru ceea ce am nesocotit \n ea!". {i vor purtapoverile (pentru p=catele lor) lor \n spin=rile lor. {i ce poveri grele vorpurta! (Coran, 30; 31).

Via]a dup= moarte (Akhirah)

Islamul atribuie o mare semnifica]ie vie]ii dup= moarte, acestlucru fiind dovedit [i de frecven]a \n Coran a termenului al akhira (via]a deapoi), el \ntâlnindu-se de 113 ori. Dovada \nvierii sunt vorbele pe care le-agr=it Allah Prea\naltul: Dup= aceasta ve]i fi voi mor]i/ Iar \n Ziua |nvierii ve]ifi voi readu[i la via]= (Coran, Al-Muminum:15-16). "Iar Profetul Allah s=-l

binecuvânteze [i s=-l miluiasc=! a zis: Oamenii se vor aduna \n Ziua |nvierii descul]i, goi [i necircumci[i" (Funda]ia Taiba, 2008). La moarte,sufletul este separat de trup de \ngerul mor]ii, Izrail. Pentru cei drep]i [icura]i separarea are loc f=r= dureri, dar sufletele p=c=to[ilor suntdesp=r]ite cu violen]= [i suferin]=. Izrail este un |nger cu doi ochi: unul \nfa]=, cel=lalt \n ceaf=. Exact \nainte de clipa mor]ii, Izrail se arat=muribundului, \i \n[fac= sufletul [i pleac= din casa lui, l=sând \n urm= pecei apropia]i mortului s=-l plâng= [i s=-l jeleasc=. La scurt timp dup=

moarte, persoana virtuoas= este \ntâmpinat= \n mormânt de |ngeri cu fe]estr=lucitoare ca Soarele, \n schimb cei p=c=to[i sunt \ntâmpina]i de

A n g h


e

R A D U

130



creaturi \nfrico[=toare [i resping=toare. M=tasea [i moscul \l a[teapt= pecredincios pe când p=c=tosul are parte de c=rbuni \ncin[i [i pânz= de sac.Mormântul credinciosului se transform= \ntr-o gr=din= verde pe când celal p=c=tosului este plin de [erpi cu [apte capete. O parte important= a

Coranului face referire [i la judecata final=.

Ziua judec=]ii (Yawmudin)

Coranul nu furnizeaz= informa]ii cu privire la existen]a \nmorminte, dar termenul de Barzakh (mormânt, barier=) apare \n câtevalocuri din Coran, ceea ce a determinat mul]i \nv=]a]i musulmani s= afirmec= exist= o perioad= de r=gaz al muritorului din mormânt, \ntre moartea

total= [i \nvierea general=.Tradi]ia popular= a \mbinat cele spuse \n Coran cu anumite

practici ale celorlalte religii, ajungând la concluzia c= \n mormânt,muritorul are parte de o Judecat= individual=. Dovada judec=]ii suntcuvintele lui Allah Preainaltul: \n ce-l prive[te pe cel c=ruia i se va dacartea \n dreapta sa,/ Cu acela se va face socoteal= u[oar=/ [i el se va

\ntoarce la familia sa bucuros./ |ns= \n ce-l prive[te pe acela c=ruia carteai se va da prin spatele s=u,/ Acela se va ruga pentru pieire,/ |ns= va arde

\n fl=c=ri (Coran, Al-Insiqaq; 7; 12).Dovada balan]ei sunt vorbele lui Allah Prea\naltul: \n ziua |nvierii,

Noi vom pune balan]a dreapt= [i nici un suflet nu va fi urgisit câtu[i depu]in. {i de-ar fi ceva chiar [i numai cât greutatea unui bob de mu[tar, noi

\l vom aduce. {i noi suntem \ndeajuns de socotitori (Coran, Al-Anbiya:47).Necredincio[ilor nu li se va cere socoteal= ca acelora care au

f=cut fapte bune, ci vor fi num=rate faptele lor [i ei vor fi judeca]i dup= ele.

Allah Prea\naltul a gr=it: O, omule! Tu te sile[ti c=tre Domnul t=udin r=sputeri [i tu |l vei \ntâlni! El a fost bucuros \n mijocul familiei sale/ [i[i-a \nchipuit c= nu se va mai \ntoarce niciodat=./ Dar nu! Domnul lui nu l-a v=zut pe el prea bine (Coran, Al-Insiqaq; 6; 15).

Când sufletul se afl= \n Barzakh (mormânt), \naintea lui vorap=rea doi \ngeri negrii cu ochi alba[trii, cu \nfa]i[=ri feroce numi]i Nakir [iMunkar, [i-i vor pune trei \ntreb=ri hot=râtoare: "Cine este Dumnezeult=u?" "Cine este profetul t=u?" Care este credin]a ta? La aceste \ntreb=ri

se a[teapt= ca sufletele muritorilor s=-l identifice pe Allah, Mahomed [iIslamism drept credin]a lor. Dac= r=spunsurile sunt corecte atunci

J I H A

D U L

I S L A M I C

131



mormântul se va transforma \ntr-un loc de [edere pl=cut. Mormântul va filuminat, iar lungimea [i l=]imea lui se vor m=ri de [apte ori. Pe de alt=parte, dac= r=spunsurile la \ntreb=ri vor fi eronate, mormântul \ncepe s=se \nchid= asupra celui mort [i s=-i f=râme coastele. O fiar= care nu vede,

nu aude [i nu vorbe[te va tortura mor]ii cu un bici de fier, [i pentru c= estelipsit= de sim]uri nu va avea nicio reac]ie la strig=tele victimelor sale(www.wikipedia.com).

Nemurirea sufletului

Versetele din Coran, potrivit c=rora nemurirea sufletului uman

este dat= de Allah celor care se sacrific= pentru cauza sfânt=, reprezint=puncte sensibile, exploatate pe deplin de organiza]iile teroriste \n

legitimarea ac]iunilor ini]iate. "Cel ce este ucis pe calea lui Allah" (Sura 2;154; 3; 157; 169) define[te autosacrificiul pentru cauza sfânt=.

F=r= s= avem inten]ia s= dezvolt=m subiectul martirajului, nepunem, totu[i, \ntrebarea dac= acesta a devenit stimulent pentru R=zboiulsfânt? |nv=]=tura Coranului despre intrarea \n paradis (Sura 55; 52) a

celor mor]i \n Jihad i-a inspirat pe musulmani de-a lungul secolelor,motivându-i s= lupte pân= la moarte pentru cauza sfânt= a lui Allah.

A n g h


e

R A D U

132



Extinzând aceste \nv=]=turi la o simpl= interpretare desf=[urat= asupraTestamentului lui Mohamed Atta, unul dintre atentatorii de la 11septembrie 2001, ne punem \ntrebarea dac= aceasta, potrivit tradi]iei, \iinspir= [i ast=zi pe tinerii musulmani s= devin= "bombe sinuciga[e"?

Din ce \n ce mai mul]i copii din lumea musulman= aspir= lamartiriu, a[a cum cei din lumea occidental= tind s= ajung= vedete decinema. |ndoctrina]i de mici s=-[i sacrifice via]a pentru o cauz= sfânt=, nune mai surprinde cu nimic s= afl=m despre inscrip]iile aflate pe pere]iigr=dini]elor conduse de Hamas: "Copiii de azi sunt Shuhada" (sfin]iimartirii de mâine).

Datele prezentate \[i afl= suportul [i \n cercet=rile ini]iate deZakaria (2000), potrivit c=ruia "terori[tii sunt tineri la vârsta creativit=]ii

fertile, u[or de manipulat, pentru care moartea e reprezentat= deSahid (martiriu), adev=rata apropiere de Allah". Pentru ei, moartea demartir este cea mai sigur= [i rapid= cale de a ajunge la o via]= maibun=, prosper=, la confort [i pl=ceri senzuale pe care le promiteparadisul. "Bombele sinuciga[e" se consider= purt=tori ai \nv=]=turiiCoranului, \n timp ce \[i servesc societatea [i câ[tig= intrarea \nparadis (Ruslan, 2003).

Paradisul este descris ca un loc \n care "ei vor sta culca]i pecovoare c=ptu[ite cu brocart. Credincio[ilor le sunt promise nu doargr=dini \nflorite, hran= din abunden]= [i fântâni cu ap= proap=t=, ci [ifecioare. {aptezeci [i dou= de fecioare minunate vor fi create pentrubucuria celui mai mic dintre credincio[i" (Sura 55; 52; 58). Ca [icre[tinismul [i unele secte iudaice, islamismul predic= \nvierea trupeasc=a mor]ilor. Dac= cei drep]i vor fi r=spl=ti]i cu pl=cerile Paradisului (Jannah),restul vor fi pedepsi]i \n Iad (Jahannam-Iad, din ebraicul ge-hinnom sau

Valea Hinnom, reprezentat ca Gehenna).Cel care \[i d= via]a pentru Islam este cinstit de \ntreaga

comunitate. Lupta trebuie \ns= dus= la cap=t \n primul rând pentru Allah.Dac= cel care \l comite are \n vedere motive personale, de exemplu,r=splata pe care le prime[te familia, valoarea sacrificiului se diminueaz=.A[a spune un atacator: "Dac= unul dintre noi se sinucide pentru glorie, nuva fi acceptat ca martir de Allah" (Hassan, 2002). Acela care face "dinmoarte un simbol al dragostei, o m=rturie a adev=rului, acela este un martir

(...) El tr=ie[te. El este aici, printre noi. |n sânul lui Dumnezeu, pentrutotdeauna, dar, de asemenea, peste tot \n sufletele masei de credincio[i. J

I H A

D U L

I S L A M I C

133



Acela care, dimpotriv=, alege dezonoarea pentru a-[i salva via]a, acela, \nfa]a istoriei, nu este decât un resping=tor mort-tr=itor" (Rauffer, 1987).

Dimensiunea islamic= a atacurilor sinuciga[e

Percep]ia social-politic= interna]ional= se materializeaz=, potrivitS\rbu (2007), \ntr-o anumit= m=sur=, cu asocierea atacurilor teroriste [i ateroristului sinuciga[ cu lumea islamic=. Identificarea lumii islamice cumanifest=rile teroriste de pretutindeni este relativ=. Trebuie evitat= ocondamnare "in corpore" a comunit=]ii islamice pentru atacurile teroristeexecutate de membrii extremi[ti ai acesteia. De aceea, se \ncearc=ast=zi, din ce \n ce mai mult, o disociere \ntre Islam [i atentatoriisinuciga[i, cu atât mai mult cu cât \n Coran sinuciderea este interzis=: "Nuv= sinucide]i" (Sura, 4; 29). Oricine \[i ia via]a \n mod inten]ionat, cusiguran]= va fi pedepsit \nFocul Iadului, unde va trebuis= s=l=[luiasc= pentrutotdeauna (Harun, Yahya,2002). Eforturile de delimitare[i chiar de dezicere oficial=vin [i din partea intelectualilor,liderilor [i oamenilorimportan]i din lumea islamic=,unul din cei mai cunoscu]ifiind Sheikh Mohamed Sayed Tantawi, imamul Institutului Al-Azhar dinCairo (Al-Azhar Mosque of Cairo) [i \nalt= autoritate a islamului sunnit.

|n accep]iunea acestora, dar [i a lui Septar (2006) [i Engin

Cherim (2008) cei mai mul]i dintre ei nu doresc decât r=zbunare, [i aicideja nu mai vorbim despre Islam, despre ceea ce este permis sauinterzis. Poate fi vorba de un scop politic sau sete de r=zbunare, oricealtceva, dar nu Islam. S= iei via]a pe care Dumnezeu ]i-a dat-o este unmare p=cat, la fel cum [i s= iei alte vie]i este, de asemenea, interzis.Via]a uman= este un dar de la Dumnezeu \ntr-adev=r pre]ios. Ucidereaunei persoane f=r= nici un motiv este unul din cele mai mari p=caterelatate \n Coran: "Dac= cineva ucide o alt= persoan= - dac= nu se afl=

\n represalii pentru cineva sau pentru cauzarea de corup]ie pe p=mânt,este ca [i cum ar fi omorât toat= omenirea. {i dac= cineva d= via]= unei A n g h


e

R A D U

134



alte persoane, este ca [i cumar fi dat via]= \ntregii omeniri.Mesagerii no[trii ajung la ei cuSemne Clare, dar chiar [i dup=

asta mul]i dintre ei au comismulte crime pe p=mânt" (Sura,5; 32).

Terorismul sinuciga[este un termen relativ nou,ap=rut pe plan interna]ional,care nu are acoperire \n dreptulinterna]ional (Tihan, 2008).

Defini]iile terorismului sinuci-ga[ nu au constituit subiect destudiu decât \n anumite cercuri universitare din Orientul Mijlociu [i SUA,iar subiectul \n sine, ca form= de exprimare [i de comportament social alindividului (grupului) este \ntr-o form= incipient= de studiu. Dificultateag=sirii unei defini]ii este valabil= [i \n cazul terorismului suicidar. |nliteratura de specialitate anglo-saxon= se utilizeaz= sintagma "suicidebombings", care acoper= \ns= numai acele atacuri sinuciga[e \n care seutilizeaz= explozivi (S\rbu, 2007). Mult mai adecvat pare termenul de"atentat sinuciga[", definit drept o opera]iune terorist= al c=rei succes estecondi]ionat de moartea autorului/autorilor. Schweitzer (2001) d=urm=toarea defini]ie atacului sinuciga[: "Un atac sinuciga[ este un atacviolent, motivat politic, dus la \ndeplinire \n mod deliberat, \ntr-o starecon[tient=, de un individ care \[i ia via]a \n acela[i timp cu ]inta aleas=.Moartea sigur=, premeditat= a autorului este precondi]ia succesului

atacului". |n aceste condi]ii, actul de

na[tere al terorismului sinuciga[modern este considerat atentatulsinuciga[ cu un "autocamion-capcan=" comis de Hezbollahasupra Ambasadei SUA din Beirut,la 18 aprilie 1983. Fostul agent

CIA, Robert Baer, martor ocular alevenimentului, nota: "\n punctul J I H A

D U L

I S L A M I C

135



zero al exploziei, cl=direa de [apte etaje a ambasadei americane a fostsmuls= pur [i simplu din p=mânt, a r=mas suspendat= \n aer câtevasecunde – care au p=rut o eternitate – apoi s-a pr=bu[it \ntr-o mare decenu[=, moloz [i hârtii". O lun= mai târziu, un elegant Mercedes trecea

de controlul bazei americane din Beirut [i exploda, apreciindu-se c= afost cea mai mare deflagra]ie non-nuclear=, de suprafa]=, din istorie(Alexe, 2007). Baza american= a \nregistrat 241 de mor]i [i peste 100 der=ni]i. |n lunile care au urmat, atacurile de acest gen s-au repetat,dovedindu-[i pe deplin eficien]a: SUA [i Fran]a au decis s= \[i retrag= to]imilitarii din Liban.

Logica martiriului

Spre deosebire de tendin]ele existente \n Afganistan, cei dinorganiza]ia Hamas nu consider= c= autorul atacului ar fi comis suicid. Eleste perceput ca un "shaheed", adic= un martir care a crezut \n

\ndeplinirea unui ordin divin, "Jihad" sau "R=zboi Sfânt", ac]iunea lui fiindnumit= \n arab= "Istishihad". Urmare a atacului sinuciga[, familia

shahidului prime[te recompense

substan]iale. Shaheed-ul \[i \mbun=t=]e[te dup= moarte statutulsocial [i pe cel al familiei sale, cei maimul]i dintre ace[tia având o situa]iematerial= destul de grea.

Familiei shaheed-ului \i suntaduse onoruri [i laude [i prime[terecompense financiare (de obicei

câteva mii de dolari). Suplimentar lamisiunea religioas= [i recompensele pecare le prime[te familia, shaheed-ul are[i alte avantaje personale (conformcredin]ei sale), incluzând: via]= etern=

\n paradis; permisiunea de a vedea fa]alui Allah; dragostea a 72 de virgine care \l vor sluji \n paradis; privilegiul dea promite via]a \n paradis pentru 70 din rudele sale. Potrivit Omar Al-Askar

(2007), Abu Huraira relata c= Profetul a spus: "Oricine intr= \n Rai estebinecuvântat cu o via]= fericit= [i niciodat= nu se va sim]i r=u, hainele sale

A n g h


e

R A D U

136



centrul de instruire din Gaza. Membrii grupurilor extremiste palestiniene

recruteaz= tineri care par s= aib= o fervoare patriotic= intens= [i se

declar= public \mpotriva Israelului. Cei mai devota]i studen]i sunt tria]i

dup= o examinare atent= de c=tre profesori [i dup= o cunoa[tere

\ndelungat=. |ntotdeauna, shaheedul este ales de c=tre organizatorulatacului pe baza unei studieri anterioare [i nu se racoleaz= la \ntâmplare.

Preg=tirea celor ce urmau s= devin= martiri sau membri \n organiza]iile

teroriste comport= un proces minu]ios de preg=tire [i formare a individului.

Membrii mi[c=rii Fatah erau antrena]i \ntr-o tab=r= plasat= \n plin de[ert,

\n sud - vestul Irakului, iar formarea acestora cuprindea 6 luni de

instruc]ie, alergarea a 10 km \n fiecare diminea]= apoi 4 ore de

antrenament fizic [i de mânuire a armelor, cât [i un curs de doctrin=politic=.Un moment al recrut=rii este cel al test=rii capacit=]ii volitive a

individului. Testele prin care se recruteaz= noii lupt=tori sunt dure [i cu \nc=rc=tur= psihologic=, urm=rind probarea curajului, \ndr=znelii,st=pânirii de sine, cruzimii, tenacit=]ii [i perseveren]ei. Pentru testareaacestor \nsu[iri, grup=rile teroriste imagineaz= sau improvizeaz= diverseprobe, unele incluse \n \ns=[i activitatea general= de preg=tire [i instruire,

altele prealabile, eliminatorii.Din aceast= ultim= categorie face parte, de exemplu, proba"câinelui mort" utilizat= de gruparea arab= "Septembrie Negru".Subiectului i se cere s= poarte pe bra]ele dezvelite, pe distan]a câtorvazeci de metri cadavrul \n putrefac]ie al unui câine mare, subiectul trebuinds=-[i st=pâneasc= perfect orice grimas= de scârb= sau semn desl=biciune, apoi s= depun= mort=ciunea \ntr-o lad=. Cei are nu reu[escacest lucru sunt respin[i sau, \n cazuri limitate, sunt accepta]i \n grupare

sub alte calit=]i decât cele de combatan]i (ex: curieri). Alteori, subiectuluii se cere s= comit= o anumit= infrac]iune, s= ucid= o anumit= persoan=,de regul= din categoria celor care se arat= \mpotriva grup=rii.

Un tadjic care a vrut s= se al=ture lupt=torilor din Al-Qaida apovestit cum a c=zut la un astfel de test. Cei care se ocupau de el l-au dus

\ntr-o camer= unde l-au l=sat s= stea dou= zile [i jum=tate, dup= care l-auanun]at c= a picat testul. Surprins, tadjicul a \ntrebat unde a gre[it, iarr=spunsul a fost c= a dat dovad= de sl=biciune deoarece, \n timpul petrecut

\n camera respectiv=, a dat de mai multe ori perdeaua \n l=turi pentru a seuita afar=. Organiza]ia vrea oameni cu un psihic de fier, care s= stea

A n g h


e

R A D U

138



r=bd=tori, oricât este nevoie, f=r= s=stârneasc= suspiciuni, cu un calm interiorextraordinar, pân= când sunt chema]i s=

\ndeplineasc= misiunea atribuit=.

Dezinteresul pentru averimateriale este o alt= tr=s=tur= important=apreciat= de organiza]iile teroriste.Mohamed Atta, unul dintre atentatorii dela 11 septembrie 2001, ar=ta c= eradezinteresat de bun=starea material=,Testamentul s=u fiind incontestabil \nacest sens: "Când voi muri… vreau ca

\mbr=c=mintea pe care o port s= fie dintrei buc=]i albe de ]es=tur=, dar nu din m=tase sau alt= ]es=tur= scump=(... ) o treime din banii mei trebuie cheltui]i pentru cei s=raci [i afla]i \nnevoie (Aust&Schnibben, 2002).

Odat= cunoscut sub aspectul poten]ialului, shaheed-ul particip=la un antrenament de durat= pentru a i se testa performan]ele [iaptitudinile \n condi]ii de stres [i \n situa]ii \n care via]a \i este amenin]at=.Doar cursan]ilor care sunt dispu[i s= duc= misiunea pân= la cap=t [i suntst=pâni pe sine li se va permite s= treac= la nivelul urm=tor. "Fiecaremembru trebuie s= fie capabil s= suporte v=rsarea de sânge, omorul,arest=rile [i \nchisoarea. El trebuie s= fie capabil, dac= va fi necesar, s=omoare unul sau mai mul]i tovar=[i ai s=i; El trebuie s= fie capabil s=suporte priva]iunile [i tratamentul \njositor la care ar putea s= fie expus dec=tre inamic. El nu trebuie s= se vând= inamicului, nici s=-[i sacrificereligia de dragul libert=]ii" ("Manualul teori[tilor", 2002).

Shaheed-ul "dispare" de la locuin]a sa f=r= s=-[i ia r=mas bun,participând la un antrenament intensiv, care dureaz= câteva zile pentru a \nv=]a s= foloseasc= explozibilul [i pentru a-[i \nsu[i aspecteleopera]ionale ale misiunii. |n acest timp, shaheedul trece [i printr-unproces de purificare fizic= [i psihic=.

De re]inut este faptul c=, de cele mai multe ori, serviciile desecuritate nu au asemenea stadii de preg=tire pentru oamenii lor. Uniidintre cei recruta]i, antrena]i s= devin= shaheed erau du[i chiar [i \ntr-un

cimitir. Aici erau b=ga]i \ntr-unul dintre morminte [i lasa]i s= stea câtevaore pentru a-[i \nvinge frica. J

I H A

D U L

I S L A M I C

139



|n ziua de dinainea ataculuishaheed-ul este apt s= execute chiarde unul singur atacul sinuciga[. Laacest punct el scrie un testament \n

care \[i roag= familia s= nu \l plâng=,deoarece nu a murit, ci mai degrab= aplecat \ntr-o alt= via]=, \n care va fi cuAllah – motiv de mândrie personal=(Taylor&Ryan, 1988). De asemenea,

\nregistreaz= o caset= video \n careapare deghizat (de obicei este

\mbr=cat \ntr-o uniform= I.D.F. sau,

ironic, haine tipic israeliene [i are barbaras=) [i spune o rug=ciune special=.Caseta video este trimis= familiei,al=turi de o sum= important= de bani,ca semn de apreciere pentru sacrificiul copilului lor. Mama unui teroristsinuciga[ spunea despre fiul s=u: "Nu am sim]it niciodat= c= ar avea astfelde \nclina]ii. Dar din punct de vedere religios trebuie s= accept=m c= el eun martir [i s=-i mul]umim lui Dumnezeu" (Kushner, 1996). "M= a[teptams=-l \nsor, nu s=-l \ngrop", declara reporterilor BBC p=rintele lui Ali MunirJaara, un poli]ist palestinian care s-a aruncat \n aer pentru a r=zbunamoartea a trei palestinieni uci[i \ntr-un raid israelian din ora[ul Gaza.

Fotografiile atentatorilor sinuciga[i sunt afi[ate peste tot \n cadrulcomunit=]ii, pentru cinstire [i neuitare. Spre exemplu, la Teheran exist= uncimitir al martirilor din care ]â[ne[te "sânge" (ap= colorat=, simbol alvenera]iei, celor care [i-au dat via]a pentru cauza islamului). Tot aici, \n

pie]ele centrale au loc execu]ii \n direct, execu]ii publice ale "tr=d=torilor"cauzei islamului.Faptele martirilor sunt prezentate drept exemple demne de

urmat. Ca s= faci oamenii s= participe la atacuri sinuciga[e, spuneaHassan (2002), "nu trebuie s= \i \nve]i, nu trebuie s= le speli creierul, nutrebuie s=-i constrângi, ci se \ntâmpl= prin osmoz=".

Publicarea multor studii de specialitate a pus bazele cogni]ieiterorismului, cine poate deveni terorist [i de ce [i \n numele cui se

\ntreprind acte catalogate drept teroriste. Spre exemplu, unii cercet=tori,precum Williams (2004), Chomsky (2003), Hoffman (2001), Ariel (2001)

A n g h


e

R A D U

140



sus]in c= formele de manifestare a terorismului au evoluat de la reac]iipolitice la cele de constrângere social= prin dobândirea unorcomportamente antisociale. Al]i cercet=tori, precum Sookhdeo (2006) [iAhmed (2003), sus]in c= reac]iile terori[tilor sunt cauzate de politica

imperialist= american=. A treia categorie de cercet=tori contemporani, cade exemplu Horgan (2005), scot \n eviden]= reac]iile psihopatologice aleterori[tilor, subliniindu-se faptul c= exist= multe aspecte \n comun cutotalitarismul, ca parte central= \n utilizarea terorii, ca mijloc de controlsocial care au marcat cea de-a doua jum=tate a secolului XX:

comunismul, fascismul, precum [i alte formede doctrine dictatoriale din lumea religioas=.

Terorismul modern sinuciga[ nu

este limitat la fundamentalismul islamic.Huntington, (1996) contrazice "curentulmediatic" al serviciilor secrete, argumentândc= fundamentalismul religios reprezint=efectul unui conflict inevitabil \ntre civiliza]iilede credin]e diferite, recrutându-se poten]ialisubiec]i umani pentru r=zboiul sfânt. Maimult, s-a dovedit \n mai multe studii despecialitate (Wilkinson, 2006; Lehr, 2006;

Scraton, 2002), c= terorismul contemporan nu mai reprezint= o form=tranzac]ional=, ci a adoptat o nou= metod= mult mai periculoas=,imprevizibil=, puternic=, organizat= [i profesionist= \mpotriva grupului-]int= pentru a-[i atinge scopul.

|n ultimele dou= decenii atentate sinuciga[e au fost comise degrup=ri teroriste din cele mai diverse, incluzând organiza]ii musulmane (atât

[iite, cât [i sunite), cre[tine, hinduse, sikh sau evreie[ti (Laqueur, 2003).Printre acestea se num=r=: Hamas, Hezbollah, Jihadul Islamic Palestinian[i Brig=zile Martirilor Al-Aqsa (Palestina), Al-Ansar Mujahin (Cecenia),Jihadul Islamic Egiptean, Lashkar-e-Taiba (Kashmir), Grupul Islamic Armat(Algeria), Babbar Khalsa (India), Tigrii Eliber=rii Elamului Tamil (Sri Lanka),Partidul Muncitorilor din Kurdistan (Turcia) [i Al-Qaida (Jane's IntelligenceReview, 2000). Grup=rile islamice suscit= majoritatea aten]iei \n mass-media occidentale, \ns= "adev=ratul maestru" \n ceea ce prive[te terorismul

sinuciga[ este gruparea Tigrii Eliberatori ai Tamililor (LTTE), un grupinspirat din experien]a kamikaze. Acesta a executat 75 din cele 186 atacuri J

I H A

D U L

I S L A M I C

141



care au avut loc \n perioada 1980-2001 (Waldman, 2003).

Unit=]ile sinuciga[e aleorganiza]iei numite "Panterele

Negre", sunt compuse atât dinb=rba]i, cât [i din femei. Ocaracteristic= unic= a LTTE esteaceea c= fiecare membru poart= \n

jurul gâtului o capsul= cu cianur=,pe care o pot folosi dac= estecapturat, pentru a nu dezv=lui dinsecretele grupului. Membrii

"Panterelor Negre" au demonstrat c= sunt gata s= moar= atunci când sunt \nconjura]i de for]ele de securitate. |n multe cazuri au detonat explozibilulsau au mu[cat capsula de cianur=, ca s= nu fie captura]i [i, ulterior,interoga]i [i for]a]i s=-[i tr=deze camarazii (Delcea, 2003).

Kamikaze sau "vântul divin"

Povestea lupt=torului sinuciga[ nu e nicidecum nou=. Istoria esteplin= de exemple de mor]i eroice [i de r=zboinici care dispre]uiau via]a ([ipe a lor, dar [i pe a celorlal]i). Cel de-al Doilea R=zboi Mondial aconsacrat cuvântul kamikaze. Au fost aviatorii japonezi care se zdrobeaucu tot cu avion de portavioanele aliate. Dar au fost [i infanteri[tii ru[i carese a[ezau cu grenada la piept \n calea tancurilor germane. {i lupt=torii dinRezisten]=. {i copiii din Hitlerjugend (Stoianovici, 2004). Un exempluistoric al transform=rii oamenilor prin intermediul educa]iei \n ma[ini de

produs violen]= este [i cel al oamenilor-torpil= folosi]i atât de germani, cât[i de japonezi \n cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Poponete, 2005).Kamikaze, respectiv jertfa de sine a fost o aplicare modern= a

codului Bushido al samurailor. |n toamna anului 1944, amiralul TakijroOnishi a trecut la punerea \n practic= a proiectului Ooka sau "Floare decire[''. |n aprilie 1945, \n lupta de la Okinawa peste 2.000 de avioane

japoneze au lovit flota american= distrugând mai mult de 300 de nave [iucigând peste 5.000 de militari americani.

Mobilizarea pilo]ilor kamikaze, apreciat= drept cea mai mare dinistoria omenirii, este un cadru de referin]= [i pentru lumea musulman=. A n g h


e

R A D U

142



Ultimele scrisori ale terori[tilor kamikaze c=tre familiile lor scrise cu pu]intimp \nainte de ultimul lor zbor indic= faptul c= \n timp ce unii \ndeplineauactul suicidar entuziasma]i, al]ii \l privesc ca pe o datorie pe care trebuies= o \ndeplineasc=. Sacrificiul de sine nu este o \nfrângere, o pierdere, ci

o alegere prin care mudjahid-ul liber cum nu a fost niciodat=, arzând dedragoste, repurteaz= victoria. (Rauffer, 1987)

Descifrând psihologia kamikaze,inexplicabil r=mâne atentatul comis de NobilBelkacemi, un b=ie]el de 15 ani. Folosind oma[in=-capcan=, acesta a provocat, pe 8septembrie 2007, o explozie cu bomb= \n estulAlgeriei, soldat= cu 30 de mor]i.

Familia nu era la curent cu implicarealui \n ac]iuni teroriste. Mama [i bunica au aflatvestea de la un reporter al cotidianului algerian"Al-Chourouk", acceptând cu greu realitatea(www.adevarul.ro). Nici m=car fra]ii, caresus]in c= aveau rela]ii foarte bune cu Nabil, nu au b=nuit niciun momentcu ce se ocupa. Unul dintre ei a promis c= se va r=zbuna pe cei care l-autransformat pe b=iat \ntr-un asasin la o vârst= atât de fraged=. NabilBelkacemi a fugit de acas= cu câteva zile \nainte de comiterea atentatului.{i-a sunat tat=l, de pe un num=r secret, pentru a-l asigura c= este bine [ipentru a-[i cere scuze pentru nepl=cerile cauzate familiei de plecarea sa.A doua zi a vorbit cu mama lui, c=ruia i-a promis c= se va \ntoarce acas=

\nainte de a \ncepe perioada Ramadanului. La pu]in timp dup= atentat,numele lui ap=rea \ntr-un comunicat postat pe un site islamist, prin carefiliala Al-Qaida din Maghreb revendica uciderea celor 30 de persoane.

|n ianuarie 2008, contraamiralul Gregory Smith declara, potrivitAgen]iei de [tiri AFP, citat= de Newsin, c= partizanii Al-Qaida din Irakfolosesc copii pentru a comite atentate sinuciga[e. B=ie]i de 15 ani sunttrimi[i \n misiuni sinuciga[e pentru a sem=na moartea, unul dintre celemai sângeroase atentate fiind comis \n timpul unei \nmormânt=ri de laTikrit, la 180 de kilometri nord de Bagdad (www.adevarul.ro). Se pare c=terori[tii au recurs la copii pentru a executa atentate sinuciga[e [i peteritoriul Afganistanului. Activi[tii Al-Qaida [i talibanii din zonele muntoase

afgane \[i disputau aceast= strategie (http://www.iranbbb.org).Shakrallah, copil \n vârst= de 14 ani a fost arestat cu pu]in \nainte de a

J I H A

D U L

I S L A M I C

143



declan[a un atentat. Acesta sus]ine c= a fost sacrificat \n numele islamuluide c=tre Al - Qaida. Potrivit serviciilor de securitate algeriene (DocumentarBSIJ, 2008), \ntre decembrie 2006 [i aprilie 2007, peste 50 de b=ie]i sub16 ani s-au al=turat grup=rii teroriste. Pe lâng= ace[tia, al]i copii cu vârsta

de [ase ani, afirm= c= "\[i pun centuri explozive \n jurul mijlocului, [i sunt \nv=]a]i, ca la comand=, s= apese pe declan[ator."

Din dorin]a de \n]elegere, nuputem s= nu ne punem \ntreb=ri asuprapsihologiei teroristului. |n acest sens,cercet=tori din domeniul [tiin]elor sociale(Hudson, 1999, McCauley, 2002,Mansdorf, 2003, O'Connor, 2004,

Zimbardo, 2004) au ajuns la concluziac= actele de terorism nu pot fi puse peseama problemelor psihopatologice [i atulbur=rilor de personalitate.

Astfel, potrivit unor studii (Ro[u,2008), Crenshaw aprecia c= "cea maievident= caracteristic= comun= aterori[tilor este normalitatea lor".Demersurile sale, \ntreprinse asupra Frontului de Eliberare Na]ional=(FLN) din Algeria, \n anii '50, indicau c= membrii acestei grup=ri erau, \ngeneral, perfect normali. Nici Huskin nu a constatat c= membrii ArmateiRepublicane Irlandeze (IRA) ar suferi perturb=ri emo]ionale.

Un tip psihologic particular, o personalitate aparte, o gândireterorist= uniform= nu sunt identifcate nici m=car prin analizelecomparative \ntreprinse \n cadrul studiului nostru. Terorismul poatereprezenta o consecin]= a patologiei de grup sau organiza]ionale(Mansdorf, 2003, Poponete, 2005), oferind un sens de existen]= celoratra[i de aceste grupuri.

Femeile kamikaze

Fie c= vorbim despre terorismul islamic, fie c= e vorba despreterorismul cecen, asist=m la o modificare de strategie, femeile devenind

instrumente preferate care s= duc= la \ndeplinire opera]iunile sinucigase. |n Orientul Mijlociu, debutul "oficial" al epocii contemporane a atacurilor

A n g h


e

R A D U

144



kamikaze a avut loc \n aprilie 1983, cu ocazia unui atentat \ndreptat \mpotriva ambasadei americane din Beirut (Stoianovici, 2004).

Un motiv pentru care femeile sunt folosite pe post de kamikazeeste [i acela, potrivit c=ruia, se pare c= femeile atrag mai pu]in=

suspiciune decât b=rba]ii [i pot evita m=surile de siguran]= mai u[orpref=cându-se c= sunt gravide, cu explozibilul \n jurul taliei (Schweitzer,2001). A[a se poate explica [i faptul c= 15% din atacurile sinuciga[e dinLiban au fost conduse de c=tre femei, \n timp ce \n ]=ri precum Sri Lanka,

\n propor]ie de 30-40% dintre terori[tii sinuciga[i erau reprezenta]i defemei. Brig=zile Martirilor Al-Aqsa, bra] \narmat al grup=rii Fatah, f=ceacunoscut recent c= au recrutat 100 de femei palestiniene care ar urma s=lanseze atacuri sinuciga[e, \nfiin]ând o unitate militar= secret= pentru

femeile kamikaze din Cisiordania, Fâ[ia Gaza [i Ierusalim (DocumentarBSIJ, 2008; de v=zut [i www.adevarul.ro).

|n aceste condi]ii, potrivit lui Stoianovici (2004), "nu putem s= nune \ntreb=m: ce poate determina o femeie s=-[i pun= o centur= cu o

\nc=rc=tur= de dinamit= pe care s= o detoneze apoi \ntr-un loc aglomerat?Ce o poate face s= priveasc= \n ochi câ]iva copii - copii pe care ea n-o s=-iaib= niciodat= sau pe care tocmai se preg=te[te s=-i p=r=seasc= - [i... S=priveasc= alte femei – femei la fel ca prietenele ei cu care se distra, st=teala taclale, vorbea despre b=ie]i sau despre farduri [i haine – [i... S=priveasc= b=trâni - la fel de b=trâni ca p=rin]ii care o a[teapt= degeaba s=se \ntoarc= acas= sau [i mai b=trâni, la fel ca bunicii... bunica – [i... [i s=declan[eze Iadul... Ce? Doar speran]a c= dincolo e Raiul? Un r=spunsabrupt ar putea suna cam a[a: femeia este mânat= spre acest act deacelea[i motive ca [i b=rba]ii. A[a s= fie?"

Psihiatrul american Marc Sageman afirma c= a recenzat 55 de

femei legate direct de Al-Qaida concluzionând c= acestea sunt gata s=duc= ac]iuni violente contra inamicului \ndep=rtat, Statele Unite [i alia]iilor". O femeie se poate sacrifica pentru cauz=, la fel ca un b=rbat. Suntvoluntare [i nu este nevoie s= le convingi" (Anghel, 2005).

Pe 9 aprilie 1985 o tân=r= [iit=, San Mheidh, \n vârst= de 16 ani,aflat= la volanul unui autoturism \nc=rcat cu exploziv, a intrat \ntr-un punctde control al armatei israeliene, omorând doi solda]i.

Pân= la sfâr[itul anului 2000, doar dou= organiza]ii teroriste au

utilizat frecvent femeile \n misiuni sinuciga[e: Partidul Muncitorilor dinKurdistan (PKK) [i Tigrii Eliberatori ai Tamililor (LTTE). Spre exemplu, \n

J I H A

D U L

I S L A M I C

145



cazul LTTE, aproximativ o treime din membrii celebrelor comandouriintitulate "Tigrii Negri", specializate \n atentate sinuciga[e, sunt femei(Waldman, 2003).

Cel mai cunoscut atentat terorist comis de o membr= a LTTE

este cel \n care [i-a pierdut via]a premierul indian Rajiv Gandhi. |n cadrulunui miting electoral terorista a ajuns \n imediata apropiere a premierului,purtând sub rob= o centur= exploziv= care \i d=dea aparen]a unei femei

\ns=rcinate.Primul atentat sinuciga[ comis

de o femeie \nregistrat \n Israel a avutloc pe 28 ianuarie 2002, la intrarea \ntr-un magazin de pantofi din Ierusalim,

fiind realizat de c=tre Wafa Idris, opalestinian= \n vârst= de 28 ani, deprofesie asistent=, soldându-se cu unmort [i peste 100 de r=ni]i.

|n februarie 2002, Daria AbuAysha, o student= palestinian= \n vârst=de 20 de ani, s-a aruncat \n aer \ntr-unpunct de control din Cisiordania, r=nindtrei militari israelieni. O lun= mai târziu Ayat Akhras, \n vârst= de 18 ani, adetonat un dispozitiv exploziv \ntr-un supermarket din Ierusalim, omorânddou= persoane [i r=nind alte 150. Toate cele trei atentatoare fuseser=recrutate de c=tre Brig=zile Martirilor "Al-Aqsa", o grupare terorist=palestinian= deosebit de activ=, ap=rut= la sfâr[itul lunii septembrie 2000,care, potrivit exper]ilor israelieni, [i-a constituit o unitate special= format=din femei teroriste sinuciga[e. |n cursul lunii mai 2008, 12 atentate

sinuciga[e, executate de 13 femei, au sfârtecat mai multe ora[e irakiene.Atacurile, dou= dintre ele comise la Bagdad [i Kirkuk, s-au soldat cu sutede victime. Situa]ia sugereaz= chiar o schimbare de tactic= din parteainsurgen]ilor ("The Times" iulie, 2008; de v=zut [i Vlad, 2008).

Pentru recrutarea femeilor kamikaze sunt folosite varii mijloace.Hanadi Darajat, o avocat= palestinian= de 23 de ani, poate fi un exemplu.

|n luna octombrie 2003, \ntr-un restaurant din Haifa, a comis un atentatsinuciga[ soldat cu 20 de mor]i, pentru a r=zbuna moartea fratelui [i

veri[orului ei, \mpu[ca]i \n urm= cu patru luni \n ora[ul Jenin de c=trearmata israelian=.

A n g h


e

R A D U

146



De altfel, povestea ei este un caz clasic (Stoianovici, 2004), unexemplu de manual de lucru pe care occidentalii \l \n]eleg destul de greu:Cum se face c= \n rândurile fundamentali[tilor apar atât de multepersoane educate, cu un trecut care ar putea fi caracterizat mai degrab=

ca progresist?"Hanadi provine dintr-o familie s=rac=. P=rin]ii ei au fost nevoi]i

s=-[i p=r=seasc= localitatea natal= \n timpul r=zboiului care a condus laformarea statului Israel. S-au refugiat \n Jenin. Localitatea este \ncercuit=de puncte militare de control, este practic izolat= de restul Cisiordaniei,tancurile patruleaz= pe str=zi, restric]iile de circula]ie sunt aproapepermanente, nu mai exist= magazine... E imposibil s= pleci, e aproapeimposibil s= tr=ie[ti. Jenin – ora[ul martirilor. Jenin – ora[ul \n care

moartea violent= face parte din cotidian [i \n care zidurile sunt acoperitede sute de portrete ale celor care s-au sacrificat.

Tat=l lui Hanadi este invalid, sufer= de hepatit= cronic=.Sus]in=torul material al familiei a fost fratele cel mare, Fardi. Fardi a fost,pân= la vârsta de 23 de ani, comerciant de legume [i fructe. El a pusmâncare pe masa p=rin]ilor s=i, a celor cinci surori [i a unui frate mai mic.Fardi... a fost. Pân= \ntr-o zi de mai \n care el [i un v=r de-al s=u au fostomorâ]i de un comando israelian. Pentru militarii statului evreu a fost ovictorie \mpotriva Jihadului Islamic. Mama lui Fardi sus]ine c= fiul s=u nuf=cea parte dintre militan]i. Dar fotografiile lui [i ale v=rului s=u au ap=rut

\n posterele cu martiri pe care Jihadul Islamic le afi[eaz= pe pere]iiJeninului.(...). Când Fardi a devenit trecut, Hanadi era \n Iordania. C=utacadouri pentru nunta fratelui s=u. Ea era cea care-i g=sise mireasa, eamijlocise primul moment de fericire deplin= a familiei, ea trebuia s=cumpere costumul de ginere... Revenit= de urgen]= la Jenin, cu darurile

\n bra]e, ea a fost cea care a identificat cadavrul la morg=.Ce s-a \ntâmplat din mai [i pân= acum, nu prea se [tie. Se [tiedoar c=, noaptea, Hanadi a \nceput s= asculte casete cu versete dinCoran. Dar vorbea \n continuare despre biroul de avocatur= pe care-l vadeschide [i care va purta numele familiei.

|n Octombrie 2003, Hanadi se afla la Haifa, \n vestitul restaurantMaxim's. Evreii se preg=teau s= s=rb=toreasc= Yom Kippur. Restaurantulera plin de oameni veseli, femei [i b=rba]i, copii [i b=trâni. {i Hanadi. Era

\mbr=cat= [i machiat= \n stil vestic, confundându-se perfect cu mul]imeacare profita de zilele libere de s=rb=toare. {i mama era bucuroas=: J I H A

D U L

I S L A M I C

147



diminea]=, când a plecat de acas=, i-a spus c= se duce la lucru, c= va \ncheia un contract din care va câ[tiga echivalentul a 500 de dolari – omic= avere pentru familia s=rman=. Ora 14,15. |n restaurant eraaglomera]ie. Hanadi Taysser Darajat avea un "argument" puternic pentru

"negocierea" care urmeaz=: o centur= cu 15 kilograme de explozibil. {i nuare doar câteva clipe pentru a lua o decizie..." (Stoianovici, 2004).

Decizia luat= de Hanadi a \nsemnat moartea a 19 civili [i r=nireaaltor 30. Cel pu]in trei dintre mor]i au fost copii. Aceasta a fost pledoariafinal= a doamnei avocat. Imaginea fiicei b=trânilor Darajat publicat= \nVest a fost o perspectiv= voit difuz= a unui cap r=sturnat pe podeaua plin=de sânge [i de resturi umane a unui restaurant (Stoianovici, 2004). Ultimaimagine difuzat= de televiziunile arabe a fost, conform tradi]iei, aceea a

martirei Hanadi, machiat= occidental, dar având \n fundal steagul negru [iauriu al Jihadului Islamic.

Logodnicele lui Allah

|n Rusia, femeile-sinuciga[e cecene sunt cunoscute drept"{akidki", varianta feminin= din rus= pentru termenul arab caredesemneaz= lupt=torii sfin]i care \[isacrific= via]a. Potrivit mass-media(www.jurnaluldeest.ro), acesteapoart= denumirea de "V=duvelenegre" sau "Logodnicele lui Allah",[i sunt preg=tite s=-[i sacrifice via]apentru a r=zbuna moartea so]ilor,p=rin]ilor [i fra]ilor c=zu]i \nconfrunt=rile de gheril= cu trupeleruse[ti.

Un exemplu poate fi considerat [i cazul Raisei Ganiyeva. Potrivitlui Stoianovici (2004) "Raisa e din Cecenia. Despre ea, personal, sunt maipu]ine de spus. {i la ea, cea mai important= este familia. Raisa este soracelor dou= femei care au f=cut parte din comandoul terorist sinuciga[care, \n octombrie 2002, a provocat criza ostaticilor de la un teatru dinMoscova. Fatima [i Milana au fost omorâte atunci, \n timpul interven]ieitrupelor antiteroriste. La fel [i al]i aproape 130 de oameni care veniser=s= vad= o pies= de teatru.

|n familia Ganiyev au fost zece fra]i [i surori. Acum mai sunt \nvia]= doar patru. Trei dintre cei mor]i sunt victimele celei de-a doua

A n g h


e

R A D U

148



campanii ruse[ti din Cecenia. Cu toate acestea, p=rin]ii lor au f=cut tot cele-a stat \n putere ca s=-[i protejeze copiii de influen]a grup=rilorvahabiste. Opozi]ia lor, ba chiar [i amenin]=rile tat=lui, au r=mas \ns= f=r=ecou: fra]ii au devenit membri ai grup=rilor \narmate.

Dintre cei r=ma[i \n via]=, Rustam este cel mai activ. El este unsubordonat direct al liderului r=zboinic {amil Bassaiev [i a participat laorganizarea mai multor ac]iuni de mare amploare. De fapt, el este cel care[i-a adus surorile \n cadrul grupului pe care presa ruseasc= \l nume[te"V=duvele Negre". Sunt so]ii sau surori ale lupt=torilor ceceni care aumurit sau au fost da]i disp=ru]i \n timpul conflictelor cu Rusia. Sunt femeicare au ales soarta de kamikaze. |[i pun centuri cu dinamit= sau conduccamioane \nc=rcate cu explozibil [i \ncearc= s= distrug= obiectivele care

le-au fost desemnate. Obiectivele pot fi militare – ca \n cazul autobuzuluicare transporta solda]i [i care a fost aruncat \n aer la Mozdok – sau pot fipersonalit=]i politice – ca \n atentatul din mai 2003, de la un festivalmusulman, [i care viza o serie de oficiali pro-ru[i – sau pot fi simpli civili

\n rândurile c=rora trebuie instaurat= teroarea – ca \n cazul celor dou=kamikaze care au \ncercat s= p=trund= printre participan]ii la un concertrock, desf=[urat pe un aerodrom din Moscova. Totul, doar pentru ademonstra c= rezisten]a cecen= este puternic= [i c= fra]ii [i so]ii lor nu aumurit degeaba. (...) Acum este august 2003. Raisa este la Moscova, \nfa]a cl=dirii FSB-ului, serviciul secret rusesc. A trecut aproape un an decând surorile ei au fost omorâte, \mpreun= cu to]i membrii comandouluicecen, \n teatrul din capitala rus=. |n fa]a ei, \n cl=dire, sunt cei care i-audecimat familia. Spre deosebire de Hanadi, ea este o femeie aproape f=r=istorie personal=; via]a ei a fost via]a celor din jur. Dar, la fel ca [i surataei din Cisiordania, Raisa Ganiyeva din Cecenia trebuie s= ia o decizie. {inu are decât câteva clipe la dispozi]ie. Contrar oric=ror a[tept=ri, decizialuat= de Raisa a fost extrem de neobi[nuit=: s-a predat FSB-ului.Autorit=]ile militare ruse[ti i-au promis protec]ie fa]= de lupt=torii ceceni [i,mai ales, fa]= de fratele s=u. Pre]ul acestei protec]ii... \l [tiu doar ea [iagen]ii FSB. Oricum, familia Ganiyev a mai pierdut doi copii, care tr=iesc,dar care sunt mor]i unul pentru cel=lalt [i amândoi pentru restul lumii. Unuleste terorist, cel=lalt este tr=d=tor..."

Primul atentat sinuciga[ la care au participat "logodnicile lui

Allah" a fost cel din 7 iunie 2000, când au atacat baza militar= rus= de laAlhan-Iurt soldat cu 27 de mor]i. Au urmat apoi atentatele din 12 mai 2003 J I H A

D U L

I S L A M I C

149



la Znamenskoie, nordul Ceceniei, soldat cu 60 mor]i [i peste 250 de r=ni]i,14 mai 2003 din Cecenia, soldat cu 18 mor]i, 5 iunie 2003 din Osetia deNord, soldat cu 20 de mor]i, 5 iulie 2003 \n timpul unui festival rockdesf=[urat la Moscova, unde [i-au pierdut via]a 15 persoane, 31 august

2004 la Moscova, dou= autoturisme-capcan= au explodat la intrarea \n sta]iade metrou "Ruskaia", soldate cu 10 mor]i [i 50 de r=ni]i (Maxim, 2008).

De asemenea, este cunoscut= participarea acestora la asediulteatrului moscovit, \n octombrie 2002, când 19 dintre cei 45 de membri aicomandoului terorist au fost femei, precum [i la aruncarea \n aer a celordou= aeronave de linie ruse[ti pe 24 august 2004, soldate cu moartea a90 de pasageri. Practic, avem de-a face cu o liberalizare a recrut=rii depersoane pentru ac]iuni sinuciga[e, femeile intrând foarte serios \n

categoria celor care urmeaz= s= se sacrifice \n numele unui ideal,folosirea "femeilor-kamikaze" \n atentate teroriste devenind, din ce \n cemai mult, o practic= obi[nuit= \n viitorul apropiat.

Amplificarea prezen]ei femeilor terorist sinuciga[ \ntr-o societate \n care tradi]ia se opune angren=rii \n lupt= a femeilor poate fi considerat=,oare, ca o tranzi]ie spre "palestinizarea" conflictului ruso-cecen, sau doarca un semn de disperare? Sau \nseamn= aceasta doar o \ncercare derepunere \n drepturi a unei st=ri de fapt?

Pre] pentru o via]=

Dac= ar fi s= d=m crezare agen]iilor de contraspionaj, toatediversiunile cu un num=r mare de victime din rândul oamenilor luiMashadov [i Basaev sunt pl=tite la tarif maxim (Documentar BSIJ, 2007).Pentru "r=zboiul sfânt" \mpotriva Rusiei, combatan]ii ceceni primesc 100

milioane de dolari pe an. Din ace[ti bani sunt pl=tite asasinatele, atacuriledin sta]iile de metrou, din [coli. Serviciile speciale ruse au calculatvaloarea fiec=rei opera]iuni de acest gen.

De exemplu, cei trei lupt=tori care au doborât \n august 2002, laHankala, un MI-26 (circa 100 de mor]i), au primit câte 50.000 de dolari.Rudele teroristei care s-a sinucis, \n timpul unui festival rock la Moscova,au \ncasat 70.000 de dolari.

De altfel, "V=duvele Negre" sunt cel mai bine remunerate – pân=

la 100.000 de dolari, \n func]ie de num=rul mor]ilor. De regul=, banii ajungla destinatar fie prin "voia divin=" – un bilet câ[tig=tor la loto, fie ca

A n g h


e

R A D U

150



ajutoare sau "\n natur=" – vaci sau berbeci. Plata se achit= \n dou= tran[e– "avans" [i "lichidare", ultima efectuându-se dup= publicarea de c=tremass-media a bilan]ului oficial al mor]ilor [i r=ni]ilor. Pentru compara]ie,c=pitanul care a arestat, la Moscova, o terorist= sinuciga[=, cu o jum=tate

de or= \naintea exploziei de la metrou, a primit o prim= de 1.000 de ruble,un ceas de mân= [i o diplom= de carton" (Curentul, 8 septembrie 2004).

|n situa]ia lui Rustam Ganiyev, autorit=]ile ruse[ti sus]in c= [i-aobligat surorile s= se al=ture "V=duvelor Negre" [i c= ar fi primit de la{amil Bassaiev câte 1.500 de dolari pentru fiecare. Femeile ceceneneag= vehement acest gen de informa]ii (Stoianovici, 2004). De re]inuteste c= ele spun c= "via]a lor nu este decât disperare [i ur= [i dorin]= der=zbunare a rudelor omorâte".

Psihologia individului

Datele publicate cu privire la cei 19 terori[ti sinuciga[i, implica]i \n atentatele din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, au pus \neviden]= un profil psihologic cu totul diferit, dând peste cap toate teoriilede pân= acum, cu privire la profilul psihologic al teroristului sinuciga[.

Nici unul nu purta b=rbile tipice militan]ilor islami[ti, fiind ra[i [ibine \ngriji]i (Cornila, 2008). Mohamed Atta, Marwan al Shehhi, HaniHanjour sau Ziad Jarrah confirm= acest lucru, fiind doar câ]iva dintre ceiare au ini]iat atentatele de la World Trade Center din 11 septembrie 2001.Ace[tia frecventau s=lile de gimnastic=, comandau pizza [i \[i rezervaubilete de avion prin Internet.

O astfel de comportare nu a fost \ntâmpl=toare, dup= cum areie[it din paginile unui manual destinat preg=tirii terori[tilor, g=sit \n

locuin]a unui membru Al-Qaida arestat la Londra \n vara anului 2000: "\nleg=tur= cu problema

\mbr=c=mintei [i a \nf=]i[=riiexterioare (\nf=]i[areaadev=ratei religii), dac= unmusulman se afl= \ntr-ozon= p=gân=, el nu esteobligat s= arate altfel decât

ceilal]i. Musulmanul poateprefera sau poate fi obligat J

I H A

D U L

I S L A M I C

151



s= arate ca ei, cu specifica]ia c= ac]iunea s= aib= un beneficiu religios,f=când propagand= \n rândurile lor, aflându-le secretele [i informându-i pemusulmani cu privire la acestea, prevenind orice prejudiciu adusmusulmanilor, precum [i \n orice alt scop folositor. Islamul recunoa[te

faptul c= nevoia \]i permite s= faci lucruri interzise, chiar dac= printreaceste acte interzise sunt unele fundamental prohibite".

Primul lucru care a ie[it \n eviden]= a fost nivelul superior deinstruc]ie. Cei mai mul]i erau licen]ia]i, iar [apte dintre ei aveau brevet depilot (Cornila, 2008). Astfel, Waleed Alsheri, aflat la bordul primului avioncare a lovit WTC, absolvise \n 1997 o facultate de aeronautic= [i ob]inuseo licen]= de pilot la prestigioasa Universitate Aeronautic= Embry-Riddledin Daytona Beach, Florida – locul unde se formeaz= un sfert din pilo]ii

civili din Statele Unite.Al doilea aspect care a atras aten]ia a fost vârsta terori[tilor.

Unul avea 41 de ani, un altul 33, doi dintre ei aveau 28 de ani, al]i doi26 de ani, iar trei \mpliniser= 25. Nu mai este deci vorba de adolescen]idebusola]i (reamintim c= media de vârst= a terori[tilor sinuciga[i dinOrientul Mijlociu se situeaz= sub 23 de ani), ci de b=rba]i \n plin=maturitate. La fel de neobi[nuit este [i faptul c= o parte din cei 19 erauc=s=tori]i [i p=reau s= duc= o via]= de familie normal=.

Spre exemplu, Abdulaziz Alomari, aflat la bordul avionului carea lovit turnul de nord al WTC, locuia, \mpreun= cu so]ia [i cu cei trei copii,

\ntr-o vil= din Florida, situat= \n apropierea [colii de pilotaj ale c=reicursuri le-a urmat. Al]i doi terori[ti, Ahmed Al Haznawi [i Ziad SamirJarah, afla]i la bordul avionului pr=bu[it \n Pensylvannia, conduceau unFord Ranger [i locuiau \ntr-un cartier lini[tit din Lauderdale, Florida. |nfa]a casei lor se afla un panou de lemn pe care scria "Aceast= cas= este

plin= de dragoste".Nivelul de trai [i statutul social al terori[tilor nu era nici el celclasic \n astfel de cazuri. Unul din terori[ti era fiu de diplomat. Un altulprovenea dintr-o familie de avoca]i boga]i. Cu to]ii cuno[teau foarte binevia]a urban=, reu[ind s= se integreze cu u[urin]= \n zonele metropolitane.Unii dintre ei au urmat studii \n str=inatate, vorbind fluent cel pu]in dou=limbi str=ine (Cornila, 2008). Cel mai greu de explicat este \ns= hot=râreacu care [i-au \ndeplinit misiunea, de[i timp de luni de zile, iar unii chiar de

mai mul]i ani, fuseser= departe de mediul fanatic care \i determinase s= \[i dea via]a pentru o cauz=.

A n g h


e

R A D U

152



V= converti]i la Islam sau ve]i pieri!

Adam Gadahn, cunoscut [i ca Azzam al Amriki, a str=b=tut undrum lung din zilele \n care

tr=ia la o ferm= de capre [icânta \ntr-o trup= de deathmetal de unul singur, \nAphasia (Robins, 2008).N=scut \n California, b=rbatul

\n vârst= de 30 de ani, adevenit fa]a american= a Al-Qaida. Scopul lui Azzam

este de a face apel c=trepoporul american pentru a leexplica situa]ia actual= dinr=zboi [i de a \ndemna \n sus]inerea Al-Qaida [i cauza sa, mesajul s=u afost adresat expres veteranilor americani, care \n curând vor \ncepe s=sufere \n urma dependen]elor de droguri, alcool, demen]=, tendin]esinuciga[e, [i alte "sindromuri Vietnam", urmare a crimelor f=r= num=rcomise \n timpul r=zboiului. Nu v= teme]i, Allah, \i va ierta dac= se voral=tura programului jihadist [i vor abandona Cruciada satanic= Hindu-Sionista Ateist=. {i dac= vei avea o leg=tur= cu unul dintre ace[tia, vei aflacât de dureros poate fi.

Un sondaj de opinie recent efectuat de c=tre Rasmussen (2007),indic= faptul c= mul]i americani pot fi de acord cu el. Un sfert din cei care aur=spuns sondajului de opinie consider= c= terori[tii au câ[tigat r=zboiulterorii, \n timp ce 27% consider= c= niciuna dintre p=r]i nu a câ[tigat de fapt.

Tipologii ac]ionale

Nu exist= un acord unanim \n explicarea actului terorist, lumeaarab= percepându-l mai mult ca un act de insurgen]=, la fel nu exist= nicio imagine unitar= asupra atentatorului sinuciga[. Membrii organiza]iilorextremist-teroriste nu au un profil psihosocial unic. Acest lucru nedetermin= s= apreciem c= teroristul mileniului III este departe de profilul

celui care \n trecut era marcat de s=r=cie, psihopatologie [i neputin]=. Dinacest punct de vedere exist= urm=toarele tipuri psihologice de terori[ti: J

I H A

D U L

I S L A M I C

153



• Fanaticul religiosac]ioneaz= violent dinprejudecat=, considerând c=este chemat de for]a Divin=

s= apere ideile [i concep]iilereligioase al c=ror adepteste, victima fiind du[manulde moarte al acestor idei. Deregul=, teroristul fanaticreligios este structurat psihic \nc= din copil=rie pe aceast= linie, fiindeducat \n spiritul fanatismului religios [i al violen]ei.

• Protestatarul politic are o motiva]ie asem=n=toare cu cea a

martirului na]ional, dar cu o evident= tent= politic=.• Aventurierul ac]ioneaz= din spirit de aventur= [i bravur= gre[it

\n]elese, sperând c= prin ac]iunea sa, opinia public= \i va re]ine numele [ic= astfel, va intra \n con[tiin]a omenirii.

• R=zbun=torul ac]ioneaz= sub impulsul determinant al dorin]eide revan[= pentru un afront personal primit anterior, victima actuluiterorist urmând "s= pl=teasc=" cu via]a sau libertatea pentru gestul princare l-a lezat pe terorist sau ideile acestuia.

• Infractorul de drept comun urm=re[te satisfacerea prin actulviolent respectiv, a unor interese de cele mai multe ori materiale. Aceast=satisfacere se poate realiza fie imediat, prin deposedarea victimei debunurile existente asupra ei, fie \ntr-un timp mai \ndelungat, prinformularea unor preten]ii fa]= de familia victimei, procedeu folosit mai ales

\n cazul r=pirilor de persoane.• Criminalul pl=tit ac]ioneaz= la indica]ia [i cu sprijinul financiar [i

material al unor organiza]ii teroriste, având drept obiectiv suprimarea vie]iiunor personalit=]i politice sau militare care se opun intereselor organiza]ieiteroriste respective. De regul=, sunt profesioni[ti de \nalt= clas=,cunosc=tori ai mai multor limbi str=ine, mari mae[tri \n arta deghiz=rii [i cucalit=]i psihice [i fizice deosebite, ceea ce le permite s= se angajeze \nac]iuni foarte riscante.

• Bolnavul mintal ac]ioneaz=, \n toate cazurile, \mpins de ideeafix= de a asasina, idee ce \[i g=se[te explica]ia \n dereglarea psihic= a

uciga[ului. O particularitate a acestui tip de terorist este aceea c= el nu \[ialege \ntotdeauna victimele, ci ac]ioneaz= dintr-un impuls maladiv, A n g h


e

R A D U

154



ira]ional. Nu to]i bolnavii mintal pot fi terori[ti.• Martirul na]ional are drept motiva]ie "sacrificiul pentru o cauz=

m=rea]= [i dreapt=, de interes na]ional". Acesta va atenta la via]a [iintegritatea fizic= a acelor personalit=]i care, dup= opinia sa, constituie

obstacole \n calea promov=rii intereselor na]ionale sau a grupului etnic dincare face el parte.

Un terorist preg=tit de Al-Qaida

la 8 Martie 2007, Sohail Anjum Qureshi, \n vârst= de 30 de ani,tehnician stomatolog din Forest Gate, E7, a fost condamnat la 4 ani [i

jum=tate de \nchisoare, \n cadrul Instan]ei Penale Centrale din Marea

Britanie. El a pledat vinovat pentru de]inerea de obiecte printre careochelari cu vedere pe timp de noapte, bastoane similare cu cele alepoli]iei, manuale privind tehnicile de lupt=, preg=tirea [i instigarea la acteteroriste, [i pentru posesia de aparatur= similar= celor utilizate \n scopuriteroriste. Qureshi a fost arestat urmare a opera]iunilor coroborate aleserviciilor secrete ale MPS, Comandamentul Antitero [i Serviciul deSecuritate.

La sfâ[itul lui 2006, Qureshi, originar din Pakistan pl=nuie[tecomiterea de acte teroriste peste ocean, posibil \mpotriva for]elor decoali]ie \n Afganistan. Mesajele de pe Internet arat= c= a comunicat cu opersoan= de contact, \n urma discu]iilor stabilindu-se o "perioad= aopera]iunilor \ntre 14–20 de zile" cu speran]a de "a ucide mul]i". Nu esteclar ce a determinat a[a-numita "opera]iune", dar dup= cum a declaratQureshi \n fa]a instan]ei, inten]ia sa era aceea de a comite sau a sprijinicomiterea unui act terorist, peste ocean. |ntr-o alt= discu]ie on-line cu

persoana de contact, acesta afirma c= \n 1996 a fost antrenor \n tab=rade preg=tire Al-Qaida, \n Pakistan [i a de]inut titlul de emir (lider) \ntr-oalt= tab=r= \n 1998. A pretins, de asemenea, c= ar fi finan]atorul [isus]inatorul mujahedinilor [i a vorbit despre importan]a de a ac]ionasingur \n cadrul opera]iunilor pentru a preveni scurgerile de informa]ii saudejucarea planurilor. |naintea plec=rii sale din Pakistan a adunatmaterialul necesar, resurse finaciare [i informa]ii utile pentru aceast=misiune.

Quresgi [i-a achizi]ionat un dispozitiv pentru viziualizare pe timpde noapte, rucsacuri, bastoane de tipul celor poli]iene[ti ASP, saci de J

I H A

D U L

I S L A M I C

155



dormit [i echipament de campare. A desc=rcat, de asemenea, un manualal tehnicilor de lupt= [i un ghid practic de razboi pe care le-a salvat pehard-ul computerului s=u. Descrie ghidurile, echipamentul [i cele 9.000 delire cash ca fiind "daruri" din partea lupt=torilor mujahedini pe care urma

s=-i \ntâlneasc=. A fost descoperit [i mesajul s=u de 8 pagini "al wida" sau"mesajul de adio" \n care scria: "Dac= voi deveni un Shaheed (martir),atunci nu plânge]i, [i s=rb=tori]i aceast= zi ca [i cum a]i celebra o ocaziefericit=". A recunoscut faptul c= a strâns mul]i bani de la simpatizan]ii dinMarea Britanie pe care inten]iona s=-i dea pentru o cauz= precum"gloan]ele cost= bani".

|n acest timp, a comunicat cu al]i extremi[ti prin mesaje peinternet [i e-mail-uri. Unul dintre asocia]ii s=i a fost Samina Malik, la

vremea aceea vânz=toare pe Aeroportul Heatrow. Se pare c= cei doi nus-au v=zut niciodat=, dar au stabilit o rela]ie virtual= prin intermediulforumurilor de pe site-urile extremiste. Urmare arest=rii, discu]iile lor aufost stocate \n lista de "buddies".

|ntr-un schimb de e-mail-uri, Qureshi i-a cerut lui Malik oactualizare privind m=surile de securitate de pe aeroportul unde lucraaceasta. La 8 octombrie Qureshi scria: "Surioar=, sper s= prime[ti aceste-mail \nainte ca altcineva s-o fac=. Care e situa]ia la munc=? Sistemul deverificare este la fel de riguros sau lucrurile s-au mai domolit pu]in? {tergee-mail-ul, dup= ce cite[ti!". Malik i-a r=spuns [i l-a pus la curent peQureshi cu ultimele m=suri de securitate de pe aeroport. Ea comunicafolosind pseudonimul "Umm Musab al-Gharib – Un str=in a[teptândImp=r=]ia Martiriului". Malik a fost condamnat= \n subsidiar pentru posesiade articole \ntrebuin]ate \n scopuri teroriste. Inten]ia lui Qureshi de ap=r=si ]ara a fost remarcat= de c=tre Poli]ie [i, \n diminea]a zilei de 18octombrie 2006, a fost arestat de c=tre ofi]erii Comandametului AntiteroMPS, pe când a[tepta s= se \mbarce \ntr-un avion cu destina]iaIslamabad. Poli]ia a descoperit \n bagajele acestuia "câteva cadouri".Urmare arest=rii sale, poli]ia i-a perchezi]ionat locuin]a din PalmerstonRoad, E7, [i a descoperit materiale care dovedeau leg=tura acestuia cure]elele teroriste, inclusiv o serie de fotografii ale lui, \mpreun= cu terori[ti.

Peter Clarke, specialist \n opera]iuni al MPS, afirma: "Qureshieste un terorist de execu]ie, bine antrenat, care, conform propriilor

declara]ii, are contacte cu Al-Qaida din anii '90. A inten]ionat s=vâr[ireaunor acte teroriste peste ocean [i a strâns echipament pentru realizarea A n g h


e

R A D U

156



acestui deziderat. De[i \nc= nu cunoa[tem planurile sale, se crede c=for]ele de coali]ie, posibil cele din Afganistan, erau ]inta sa. Conformspuselor sale, inte]iona "s= ucid= cât mai mul]i". "Nu era un amator. Aveao versiune care s=-l acopere; a cercetat sistemul de securitate al

aeroprtului; a \ncercat s=-[i [tearg= urmele". Samina Malik l-a urmat \naceast= investiga]ie. A fost arestat= dup= ce detaliile furnizate de ea aufost g=site \n computerul lui Qureshi. Era perfect con[tient= de viziunileextremiste violente ale lui Qureshi [i a fost \ncântat= s=-l sprijine peacesta cu informa]ii legate de securitatea aeroportului. A fost condamnat=pentru de]inerea de documente ce urmau a fi folosite \n scopuri teroriste.Trebuie s= fim recunosc=tori c= probele impotriva lui Qureshi nu i-au l=satalt= alternativ= decât aceea de a-[i recunoa[te vina".

Nu to]i atentatorii sinuciga[i sunt voluntari

Urmare unuistudiu realizat de un grupde speciali[ti ai Institutuluide Politici Interna]ionalepentru Lupta \mpotrivaTerorismului (InternationalPolicy Institute for CounterTerrorism), realizat cusprijinul cotidianuluiisraelian Ha'aretz, pe une[antion format din 823 terori[ti ce au participat la diferite ac]iuni \nperioada aprilie 1993 – februarie 2002, dintre care: 743 terori[ti non-

sinuciga[i [i 80 terori[ti sinuciga[i, terori[tii sinuciga[i sunt nec=s=tori]i – \n procent de 84,2%, mult mai ridicat decât \n cazul terori[tilor non-sinucigasi – \n procent de 60% [i provin din zone mai pu]in dezvoltate dinpunct de vedere socio-economic.

Spre exemplu, numai unul din cei 21 de membri ai PKK – PartidulMuncitorilor din Kurdistan s-a oferit s= ia parte \ntr-un atac sinuciga[ (Ergil,2001). Nivele de constrângere [i intimidare sunt reg=site \n cadrul PKK,dar nu sunt tr=s=turi ale unor grupuri ca Hamas, Hezbollah [i Tigrii Tamili.

Pentru a-i face pe membri s= accepte astfel de misiuni, PKK foloseam=suri severe. Leyla Kaplan, o tân=r= femeie care a participat la atacul J

I H A

D U L

I S L A M I C

157



Fundamentali[tii islamici sunt \n permanen]= \n urm=rirea realiz=riiunor misiuni globale: refacerea fostului imperiu musulman, unificarea lumiimusulmane \ntr-o singur= na]iune [i redobândirea gloriei lumii islamice. Dinpunctul de vedere al ideologiei fundamentalist-islamice, membrii grup=rilor

teroriste care o \mbr=]i[eaz= nu sunt terori[ti, ci "lupt=tori \n numele luiAllah" care ac]ioneaz= \ntr-o situa]ie de auto-ap=rare, provocat= de"conspira]ia" \mpotriva religiei [i a popula]iei musulmane (Barna, 2005).Interesul major al grup=rilor fundamentalist-islamice, sub \nv=]=turile primitedin partea ideologilor Hassan al-Banna, Sayyid Qutb, Mawdad=, Khomeyni,este de a restabili valorile morale [i politice ale societ=]ii islamicetradi]ionale, acest curent religios fiind modelat de tentativa de a surprindeimaginea, de contestatar \n Mecca, a profetului Mahomed, \n vremea \n

care acesta critica corup]ia moral= [i promova reformele politico-economice \n numele religiei islamice. (Youssef, 1990)

Fundamentalismul islamic s-a dezvoltat [i extins odat= cuconstituirea, \n anul 1928, a mi[c=rii Fr=]ia Musulman=, care a oferit, prinSayyd Qutb (1906 – 1966) [i Hasan al-Banna(1906 – 1949), o nou= viziune asupra Islamului.Acuzând schizofrenia lumii moderne, care apierdut rela]ia cu Dumnezeu, Qutb a sus]inut \nlucr=rile sale ("|n umbra Coranului", "Islamul –religia viitorului"), resurec]ia societ=]ii islamicetradi]ionale [i reinstaurarea Shariei, concretizat=printr-o rebeliune \n numele Islamului \mpotrivavalorilor liberale ale Occidentului (Berman,2003, Laz=r, 2005). Banna \[i propune s=salveze specificitatea comunit=]ii islamice

(umma) [i s= g=seasc= mijloacele de reafirmarea demnit=]ii [i identit=]ii ei \n impactul s=u cumodernitatea european=. (Lazar, 2005) Acestlucru se face prin re\ntoarcerea la Islam, la tradi]ia islamic=, cu resuscitareaShara'ei \n toate domeniile vie]ii, adic= revenirea la con[tiin]a integralislamic= \n plan individual, comunitar, social [i politic, a[a cum definea eacomunitatea credincio[ilor \n primele vremuri ale istoriei Islamului (Carre,Michaud, 2001).

|n ceea ce-l prive[te pe Aba al-A'la al-Mawdada (1903–1979), celmai influent ideolog islamist din spa]iul Asiei Centrale, acesta, potrivit J

I H A

D U L

I S L A M I C

159



Laz=r (2005) teoretizeaz=, ca [i contemporanii s=i egipteni, ideea unuistat islamic. El merge mai departe decât Banna \n atitudinea fa]= dena]ionalism, care este respins principial, fiind considerat chiar o form= anecredin]ei (kufr), c=ci vine din spa]iul european. Fundamentul unui stat

islamic nu se afl= \n apartenen]a la o na]iune, ci doar la Islam: "\n ochiis=i, Islamul este un sistem total [i \nglobant: ca sistem spiritual, etic,social, politic [i moral complet, el este, din toate punctele de vedere,superior civiliza]iei occidentale de la care musulmanii nu aveau nimic bunde a[teptat" (Abderahim, Laz=r, 2005). Islamizarea trebuie f=cut= deci "desus", \n acest stat islamic "el afirma suprema]ia Shara'ei [i cerea ca statul[i legisla]ia s= fie puse \n conformitate cu ea" (Marc, 1982), c=ci politicaeste o "component= integral= [i inseparabil= a credin]ei islamice, iar statul

islamic pe care ac]iunea politic= a musulmanilor caut= s=-l edifice estesolu]ia total= la toate problemele lor" (Keppel, 2000). Spre deosebire \ns=de Qutb, Mawdada accept= participarea la jocul politic ca etap= spreinstaurarea unui stat islamic autentic (Laz=r, 2005). |n 1941 el \nfiin]eaz=un partid islamist, jama'at-e Islami, care, mai târziu, va ajunge la putere,al=turi de celelalte partide religioase tradi]ionaliste (jam'ayat-ul-'ulama'-i-pakistan, jam'ayat-ul-'ulama'-i-islam).

Aceste idei vor fi adâncite la \nceputul anilor '80 de curentulneofundamentalist, care vizeaz= refacerea \ntregii comunit=]i musulmane,lupta \mpotriva SUA [i a sioni[tilor. Neofundamentalismul se manifest=practic prin terorism sacru, care \[i g=se[te ra]iunea \n instruc]iunile divinetransmise cu mult timp \nainte sau \n reinterpretarea unor precedente dinperioada patriarhal= a religiei (Stoian, 2005).

Sayyid Qutb a trasat linia politic= clasic= a fundamentalismuluiislamic, care se angaja s= lichideze toate guvernele musulmane "coruptede ideile occidentale" [i s= le schimbe cu conduceri devotate aplic=riistricte a Shariei (Stoina, 2006). Contopind "istoria \nv=]=turilor luiMahomed" cu o ideologie revolu]ionar= de tip avangardist, ideologiiMaududi [i Qutb au reu[it s= \nl=ture limit=rile medievale ale r=zboiuluiprin "apologia unui cult modern al mor]ii \n slujba re\nvierii califatului".Apreciat ca una dintre principalele caracteristici ale secolului XX,fundamentalismul religios nu este o mi[care extremist=, cum se credeadesea. Potrivit lui Post (1984) "fundamentali[tii nu se percep ca entit=]i

separate, ci ca simboluri ale Islamului. Fundamentalismul islamic nutrebuie considerat ca un simplu set de norme politice, care poate fi A n g h


e

R A D U

160



compromis sau negociat, saudoar ca o ideologie de genulsocialismului ori comunismului,

\n cadrul c=rora tipul liberal-

democratic de interac]iunesocial= [i discurs politic esterecunoscut. Fundamentalismulislamic se \ncadreaz= \ntr-o alt=categorie de con[tiin]= politic=,

\n care identitatea religioas=caracterizeaz= [i determin=cadrul normativ [i ac]ional al adep]ilor, indiferent de caracterul public sauprivat al vie]ii individului". F=r= s= insist=m asupra acestui subiect, trebuies= reamintim c= islamul este o filosofie, o credin]= [i se bazeaz= pe unsistem selectiv de valori (V=duva, 2002).

|n]elegând aceast= religie drept o supunere fa]= de Allah, nuputem s= nu ne punem \ntrebarea ce urm=re[te fundamentalismul islamic

\nainte de toate, dore[te un stat teocratic, adic= subordonarea puterilorstatului legii islamice, Sharia – conceput= ini]ial pentru a ghida via]a de zi

cu zi a musulmanului. Mi[carea radical= islamic= a enun]at urm=toareleobiective principale: alungarea "necredincio[ilor" [i mai ales a militarilorstr=ini din ]=rile musulmane [i nu \n ultimul rând, eliminarea influen]eiculturale nefaste [i a "imoralit=]ii" occidentalilor din societ=]ilemahomedane (Filipescu, 2005).

Fundamentalismul substituit, mai mult sau mai pu]in \ntâmpl=tor, terorismului islamic, ini]iat deFr=]ia Musulman=, este menit s= aduc=

islamismul, prin orice mijloc, laconducerea planetei, deoarece numaiaceast= religie (se crede) este adev=rat=[i important=, numai ea are o misiunemesianic= (Mircea, 2007).

Raportul U.S. National IntelligenceCouncil face cunoscut= inten]ia Islamului dea forma, pân= \n anul 2020, un califat

universal, acesta fiind dezideratul principalal mi[c=rii fundamentaliste islamice, J I H A

D U L

I S L A M I C

161



solicitat \n sensul restabilirii virtu]ilor morale [i politice ale societ=]iitradi]ionale islamice (Barna, 2007). Ridicarea fundamentalismului islamicla rangul de politic= de stat a avut loc \n anul 1979, când ayatollahulRuhollah Khomeiny, opozant al politicii pro-occidentale a [ahului Reza

Pahlavi a devenit lider al revolu]iei islamice iraniene. |n urma victorieirevolu]iei iraniene din 1979, fundamentalismul islamic a beneficiat de unreviriment impresionant \n lumea mahomedan=. Inspirat= de succesul luiKhomeini, mi[carea radical= panislamic= a luat o amploare f=r= precedent.Pozi]ia dominant= a clerului \n societ=]ile musulmane [i sprijinul masivacordat de masa "credincioas=" exponen]ilor fanatismului religiospreconizau venirea inevitabil= la putere a fundamentali[tilor \n mai multe]=ri arabe [i islamice prin alegeri libere sau prin revolu]ii. |n urm=toarele

dou= decenii, islami[tii intransigen]i sperau s= devin= for]a dominant= \n \ntreaga lume mahomedan= (Filipescu, 2005).

R=spândirea fundamentalismului islamic

|n Iran, ca urmare a insuccesului unor reforme economice [isociale \ntreprinse de [ahul Mohamed Reza Pahlavi Aliamehr [i

deterior=rii situa]iei economice, \nanul 1978 au avut loc amplemi[c=ri revendicative laice [ireligioase, ceea ce a determinatintroducerea Legii Mar]iale [iformarea unui guvern militar.Aceste m=suri nu au asiguratrestabilirea situa]iei, [ahul fiind

determinat s= p=r=seasc= ]ara \nianuarie 1979.

Re\ntors \n ]ar= dup= 15ani de exil, liderul religios [iitayatolahul Khomeiny a constituitConsiliul revolu]ionar islamic,având drept obiectiv conducereaRevolu]iei islamice \n Iran. A fost

organizat un referendum princare, la 10 aprilie 1994, a fost

A n g h


e

R A D U

162



\n alte domenii, cum ar fi justi]ia, vizând introducerea Legii islamice \nsistemul juridic al statelor respective. Sudanul a devenit avanpostulr=spândirii integrismului \n Africa, tocmai datorit= acestei cooper=ri la nivelde stat, care a creat bazele alian]ei dintre fundamentali[tii iranieni [i cei

sudanezi. Pe teritoriul sudanez au fost constituite tabere \n cadrul c=roralupt=torii iranieni pasdarani (din Corpul Gardienilor Revolu]iei Islamice)instruiesc comandori teroriste destinate s= ac]ioneze \n ]=rile africane. Aufost semnalate grupuri de fundamentali[ti islamici bine \narmate [iasigurate logistic \n Etiopia, Somalia, Uganda, Djibouti, Kenya, carefurnizeaz= armament [i bani diferitelor grupuri etnice aflate \n conflict,asigur= preg=tirea militar= [i religioas= a mii [i mii de tineri sau se implic=

\n conflictele etnice [i politice din zon=.

Ascensiunea fundamentalismului \n Sudan a fost favorizat=, dealtfel, chiar de autorit=]ile venite la putere prin lovitura de stat din 1989.Pentru a-[i consolida pozi]ia s-au folosit de grupurile fundamentaliste cafor]= de [oc \mpotriva opozan]ilor politici, acordând \n schimb posibilit=]ide ac]iune ne\ngr=dit= membrilor Frontului Na]ional Islamic – FNI Aceast=organiza]ie, condus= de c=tre vechiul militant islamic Hassan Al Turabi, ap=truns la toate nivelurile statului.

Astfel, FNI conduce ansamblul noilor structuri destinate s=asigure perpetuarea regimului, \n armata [i \n organiza]iile sociale. TotFNI se afl= la originea reformei structurilor statale ce prevede constituireade "congrese populare" \n cartiere, \ntreprinderi, localit=]i.

Liderul islamist sudanez, Hassan Al Turabi, este \n acela[i timpsecretarul general al uneiveritabile interna]ionale islamice –Conferin]a Popular= Arabo-

Islamic= (CPAI) care reune[te:Frontul Na]ional Islamic(sudanez); Jamaa Islamiya(egiptean); Frontul Islamic alSalv=rii (algerian); Ennahda(tunisian) etc. Ambi]iile acestuiade a deveni un nou pol dereferin]= al lumii islamice [i chiar

un fel de pap= musulman sunt denatur= s= creeze o bre[= \n mi[carea fundamentalist= pe plan interna]ional.

A n g h


e

R A D U

164



Algeria constituie un caz aparte privind ascensi-uneafundamentalismului islamic. |n aceast= ]ar= transformarea religiei \n for]=politic= a fost favorizat=, chiar de autorit=]i dup= proclamareaindependen]ei, \n 1962. Pe timpul administra]iei coloniale franceze,

moscheile s-au aflat sub control, urm=rindu-se ca practica religioas= s= fielipsit= de accente politice. Echilibrul \ntre politic= [i religie s-a p=strat pân=

\n 1972, când pre[edintele Huari Boumedienne a impus ca rug=ciunile s=devin= instrumente de propagand= \n favoarea reformei agrare, pe careopinia public= algerian= \nc= nu o accepta. Astfel, politica a p=truns \nvia]a religioas=. Unii imami s-au revoltat [i \mpotriva lor au fost luatem=suri represive. Opozi]ia imamilor a \nceput apoi s= se constituie \nmi[care cu ideologie politic=. |n perioada 1970-1980, au ap=rut primele

moschei particulare care au sc=pat de sub controlul Ministerului Cultelor[i au devenit locuri ale contest=rii.

Avântul fundamentalismului islamic \n Algeria a fost favorizat deurm=torii factori principali: trecerea educa]iei sub culorile arabiz=rii, \nmâinile religio[ilor; influen]a saudit= (prin finan]area unor m=suri dearabizare); e[ecul socialismului [i deteriorarea situa]iei economice.

Dup= renun]area la modelul politic al partidului unic au fostlegalizate partidele politice printre care [i Frontul Islamic al Salv=rii (FIS).Confrunta]i cu [omajul, deteriorarea nivelului de trai [i sentimentulfrustr=rii, \ndeosebi tinerii [i-au \ndreptat toate speran]ele spre FIS, ceeace a dat acestuia caracterul unei mi[c=ri de mas= [i i-a asigurat un succeszdrobitor la alegerile legislative din 1991. Dup= anularea de c=tre armat=– la cererea for]elor democratice – a rezultatelor alegerilor, \n pofidam=surilor represive, mi[carea integrist= s-a amplificat, \nregistrându-senoi organiza]ii de aceast= factur=, concomitent cu recrudescen]a

violen]elor [i xenofobiei. |n momentul \n care un dialog era pe cale s= fiedeschis \ntre autorit=]i [i FIS, cea mai radical= dintre organiza]iileintegriste, Grupul islamic \narmat a anun]at, la 26 august 1994, formareaunui guvern islamic [i instituirea "Califatului".

Egiptul, din 1992, se confrunt= cu o criz= violent=, imprevizibil=,provocat= de actele teroriste ale fundamentali[tilor islamici care urm=rescr=sturnarea guvernului liberal prooccidental [i instituirea unui regimintegrist \n aceast= ]ar=. Violen]ele din Egipt au \nceput \nc= din 1981, prin

asasinarea pre[edintelui Anwar El Sadat de c=tre extremi[ti. Ace[tia \lacuzau de a fi tr=dat credin]a [i destinul na]ional prin \ncheierea p=cii cu J I H A

D U L

I S L A M I C

165



Israelul. Abilitatea [i fermitatea conducerii statului, precum [i sprijinulfinanciar american au asigurat evitarea crizei economice [i izol=rii ]=rii peplan extern. Cu toate acestea, situa]ia economic= a Egiptului nu este preafericit=, ceea ce constituie unul din principalii factori favorizan]i ai

militantismului islamic. De asemenea, na]ionalismul socialist, odinioar=dominant \n Orientul Apropiat, a devenit o ideologie perimat=. Prinurmare, speran]ele unor categorii sociale defavorizate s-au \ndreptat c=trefundamentalismul islamic.

Cea mai veche organiza]ie fundamentalist= egiptean= oreprezint= Fra]ii Musulmani, fondat= \n 1929 [i care se afl= la originea anumeroase grup=ri radicale sau moderate desprins= din aceasta pemotive ideologice, politice sau organizatorice.

Organiza]ia Fra]ii Musulmani a renun]at la violen]= [i [i-a propusschimbarea Egiptului prin mijloace pa[nice, dezvoltând un sistem deasisten]= social= care s-a dovedit mai eficient [i mai ieftin decât celpracticat de stat.

Gruparea Tinerii lui Mahomed are \n schimb un caracter militar [ipromovarea R=zboiul Sfânt pentru \nl=turarea actualului regim. A debutat

\n 1974 printr-un atac terorist asupra Academiei Militare. Se ghideaz=dup= patru principii de baz=: respingerea civiliza]iei occidentale,renegarea sistemului de dezvoltare, atât capitalist=, cât [i socialist= [iinstituirea islamului ca unic= alternativ=; statuarea conflictului israeliano-arab ca un r=zboi \ntre musulmani [i evrei.

Organiza]ia Societatea Musulmanilor, fondat= \n 1975,condamn= nu numai regimul, ci \ntreaga societate egiptean= [i militeaz=pentru edificarea unui sistem islamic f=r= centre urbane.

Al Jihad a fost \ntemeiat= \n 1977 [i reprezint= principala grupare

integrist= \narmat= din Egipt. {i-a câ[tigat notorietatea prin asasinarea, \n1981, a pre[edintelui Sadat [i ulterior a altor personalit=]i politice [imilitare. Din 1992 duce un adev=rat r=zboi \mpotriva for]elor de ordine.Ideologia sa se reduce la obliga]ia fiec=rui musulman de a participa laR=zboiul Sfânt pentru: r=sturnarea oric=rui regim "necredincios";combaterea oric=rei religii care se opune aplic=rii Legii islamice;

\nsc=unarea unui calif; ap=rarea oric=rei ]=ri musulmane. Numero[imembri ai Al Jihad-ului au luptat \n Afganistan \n perioada rezisten]ei

anticomuniste, de când dateaz= [i rela]iile sale cu fundamentali[tiiiranieni. |n baza acestor rela]ii, Al Jihad a constituit, recent, cu sprijin A n g h


e

R A D U

166



iranian, o nou= grupare militar= integrist=, denumit= R=zboiul Egiptean.Primii 400 militan]i ai acesteia se afl= \n prezent la instruire \n Liban.

Gruparea Avangarda Victoriei s-a format \n 1973 din ofi]eri aiarmatei, decep]iona]i de orientarea prooccidental= a regimului

pre[edintelui Sadat, iar \n 1975 s-a al=turat mi[c=rii integriste. Membriigrup=rii au luptat \n Afganistan [i sunt supranumi]i "Afganii". |n prezenteste coordonat= de Al Jihad.

Al Jama a al hlamiyya (Grupul Islamic) a fost creat \n 1982,dispune de o baz= larg= \n universit=]i [i este bine implementat= \nadministra]ie, \ndeosebi \n domeniul educa]iei, \ntre]ine strânse leg=turicu fundamentali[tii din Sudan. Principalul lider spiritual al Grupului esteOmar Abdel Rahman, aflat \n deten]ie \n SUA. Este responsabil= pentru

numeroase ac]iuni teroriste.Alte câteva zeci de grupuri integriste sunt mai pu]in cunoscute [i

se presupune c= desf=[oar= ac]iuni teroriste sub coordonareaorganiza]iilor Al Jihad [i Al Jama a al Islamiyya.

Ca urmare a atitudinii ferme a autorit=]ilor egiptene decontracarare a fundamentalismului islamic, se apreciaz= c= stabilitateaEgiptului nu este \n pericol, dar c= integrismul va marca societateaegiptean= atât timp cât nu se va g=si un r=spuns adecvat la problemeleeconomice [i sociale care l-au generat.

|n 1987 aceasta s-a reorganizat, c=p=tând un caracter militar, \nvederea particip=rii la r=zboiul civil din Afganistan. |n aceasta perioad=,Yemenul de Nord a devenit punct de trecere pentru numero[i militan]iislami[ti (algerieni, egipteni, libieni, sudanezi etc.) dornici s= se al=turerezisten]ei afgane, c=rora conduc=toriiislami[tii yemeni]i le asigurau pa[apoarte [i

bani. Lupt=torii yemeni]i \ntor[i dinAfganistan s-au constituit \n mai multegrup=ri, implicându-se \n disputele tribale [iregionale (\ntre safli]i [i zaidi]i), fiind folosi]ipentru ac]iuni teroriste de c=tre liderii locali.

Dup= unificarea din 1990,dezvoltarea terorismului a fost facilitat= de

capacitatea redus= de control a organelorcentrale. Mai mult, autorit=]ile din Nord au J I H A

D U L

I S L A M I C

167



practicat pe scar= larg= asasinatul politic pentru eliminarea fizic= aconduc=torilor din Sud, prin intermediul grupurilor fundamentaliste aflatesub influen]a Partidului Islamic, al c=rui lider este pre[edinteleParlamentului. Treptat, integri[tii au devenit cea mai puternic= organiza]ie

din ]ar=. Cu ocazia Congresului de la \nceputul anului 1994, ace[tia aucerut suspendarea Constitu]iei [i aplicarea Legii islamice.

Ca [i alte state arabe sau \n general islamice care au participatcu voluntari la sprijinirea rezisten]ei anticomuniste din Afganistan, Iordaniase confrunt= cu grup=rile integriste formate din ace[tia dup= revenirea \n]ar= [i cu ac]iunile lor destabilizatoare. Autorit=]ile iordaniene nu excludipoteza unei opera]ii destabilizatoare de anvergur=, cu sprijinul unei ter]e]=ri, vizând presiuni asupra Iordaniei, pentru a \mpiedica \ncheierea

tratatului de pace cu Israelul, similare celor ale organiza]iei palestinieneHamas.

De[i \n ultima perioad= fenomenul fundamentalist a luat oamploare \ngrijor=toare, fiind considerat unul dintre cele mai mari pericolela adresa p=cii, ca [i \n cazul altor mi[c=ri extremiste, dup= o anumit=perioad= de ascensiune, acesta se va atenua pân= la eliminarea total=,

\ntrucât modelul de societate propus de ideologii integri[ti este anacronic[i nu ofer= solu]ii viabile.

Pe plan economic, fundamentalismul islamic nu dispune de oconcep]ie clar=, care s= corespund= cerin]elor dezvolt=rii unei economiimodeme, deoarece principiile promovate \n acest domeniu sunt de tipfeudal [i inoperante.

La nivel social, conceptul califatului pe care se bazeaz=integrismul islamic presupune o structurare strict= [i rigid= a societ=]ii,care contravine tendin]elor fire[ti de democratizare a vie]ii politice.

Considerându-se \ndrept=]ite s= foloseasc= orice mijloace pentruatingerea scopului propus, grup=rile fundamentaliste favorizeaz=extremistul [i terorismul,ceea ce creeaz= rezerve[i chiar respingerea dec=tre popula]ie [i opiniapublic= interna]ional= [idetermin= autorit=]ile s=

\ntreprind= m=surirepresive. A n g h


e

R A D U

168



Atitudinea retrograd= a fundamen-tali[tilor \n unele probleme deimportan]= interna]ional=, ca procesul de pace \n Orientul Apropiat, determin=lu=ri de pozi]ie [i m=suri de contracarare din partea statelor interesate, inclusiva celor occidentale [i a organiza]iilor interna]ionale, precum [i intensificarea

colabor=rii \n acest scop.Pe de alt= parte, \n m=sura \n care autorit=]ile din statele

confruntate cu fundamentalismul islamic vor dovedi o mai maredeschidere c=tre democratizare, se va crea posibilitatea partidelor deopozi]ie s= se afirme \n via]a politic=, limitându-se \n acest mod aria deac]iune a organiza]iilor de inspira]ie integrist=, conducând, totodat=, ladepartajarea dintre acestea.

Tendin]a unor lideri fundamentali[ti de polarizare zonal= sau

chiar la scar= mai larg= a mi[c=rilor integriste, precum [i rivalit=]ile internevor duce, de asemenea, \n perspectiv=, la sl=birea capacit=]ii de ac]iunea acestora [i a fenomenului fundamentalist \n ansamblu.

Ultimele atentate teroriste au anihilat, \n mare parte, bazelepolitice ale unei strategii arabe, iar \n Occident au amu]it toate vocile caresus]ineau toleran]a, sosind vremea reflec]iilor pentru arabi", scopul scuz=mijloacele, dar care numai este valabil.

"Noii crucia]i"

Dup= o serie de \nfrângeri militare \n urma celor patru r=zboaiearabo-israeliene – R=zboiul de Independen]= pentru Israel, \n 1948,R=zboiul Sinaiului, \n 1956, R=zboiul de {ase Zile, \n 1967 [i R=zboiulYom Kippur, cunoscut [i sub numele de R=zboiul din Octombrie, \n 1973,lumea musulman= se confrunt= cu noi tensiuni.

|n predicile sale, Osama bin Laden afirma: "\nc= mai suferim depe urma r=nilor f=cute de r=zboaiele noilor crucia]i asupra lumiimusulmane \n ultimul secol [i de acordul Sykes-Picot \ntre Marea Britanie[i Fran]a, care a divizat lumea musulman= \n fragmente (...) Acordul dintreBlair [i Bush pretinde c= vrea s= pun= cap=t terorismului. Totu[i, nu maieste niciun secret pentru mase c= el dore[te s= pun= cap=t, de fapt,islamului" (Mircea, 2007).

Statele Unite ale Americii sunt v=zute ca expresia principal= a

culturii decadente occidentale. "A-i lovi pe americani prin acte de terorismeste o \ndatorire religioas=, logic=. |i suntem recunosc=tori m=ritului Allah J

I H A

D U L

I S L A M I C

169



pentru c= ne-a ajutat s= ducem mai departe cauza lui \mpotriva atacurilorAmericii [i Israelului asupra teritoriilor islamice sfinte", afirma, \n 1996, binLaden. Situa]ia \n sine este reflectat= [i prin "Declara]ia de r=zboi

\mpotriva ocupan]ilor americani a locurilor sfinte [i a celor dou= moschei":

"Cea mai recent= [i cea mai grav= dintre agresiunile suferite de c=tremusulmani de la moartea Profetului (…) este ocuparea p=mânturilor pecare se afl= cele dou= locuri sfinte – baza Casei Islamului, locul revela]iei,sursa mesajului, [i locul unde se afl= sfânta [i nobila Ka'ba, Qiblah pentruto]i musulmanii – de c=tre armatele crucia]ilor americani [i ale alia]ilor lor"(http://worldwildewar.3x.ro).

|ncepând cu anul 1948, evreii – ca parteneri [i alia]i ai "noilorcrucia]i" din Occident – sunt considera]i drept un nou du[man \n

conspira]ia global= \mpotriva islamului din punct de vedere a culturii [ireligie, [i \mpotriva na]iunii musulmane \n general (Mircea, 2007). |nFatwa, emis= la 28 februarie 1998 de Frontul Islamic Mondial Jihadul

\mpotriva evreilor [i crucia]ilor, evreii ocup= primul loc \n ordinea ]intelorvizate de terori[ti, \naintea cre[tinilor, fie ei americani sau europeni. |nplus, dat fiind faptul c= statele arabe din Orientul Mijlociu adopt= atitudinidiferite \n privin]a Occidentului, \n special a Statelor Unite, terori[tiimusulmani consider= guvernele arabe pro-occidentale [i pe conduc=toriilor corup]i [i du[mani. Potrivit lui Osama bin Laden (Lumea, 2007)conduc=torii statelor arabe l-au tr=dat pe Allah, pe Profet [i Na]iunea.

Musulmanul indian Abu Ala Maududi (1903–1979) a condamnat \n repetate rânduri natura degenerat= a tuturor comunit=]ilor musulmanecontemporane, considerând guvernele musulmane care nu auimplementat strict Sharia (Legea islamic=) [i cerând credincio[ilor s=porneasc= Jihadul \mpotriva

acestora. Islamul accept= lumea [ivia]a omeneasc= a[a cum sunt,privindu-le ca o oper= ce nu poatefi criticat= [i ca o manifestare avoin]ei inderogabile a lui Allah,deloc denaturat= [i corupt= deurm=rile unui p=cat originar deneiertat. Musulmanilor li se cere s=

lupte \mpotriva iudeilor [i acre[tinilor. A n g h


e

R A D U

170



Ac]iunea r=zboinic= \ndreptat= atât \mpotriva iudeilor, cât [i acelor din Mecca ne-o arat= [i urm=toarele texte: "Dar când lunile sfinteau trecut, atunci lupta]i [i omorâ]i pagânii oriunde-i ve]i \ntâlni, apuca]i-i,

\mpresura]i-i [i prinde]i-i (…)" (Sura 9; 5). Musulmanilor li se porunce[te

"s= lupte \mpotriva iudeilor [i cre[tinilor, pân= când ace[tia se vorsupune. Acei care nu se vor preda conducerii musulmane vor pl=ti ungreu tribut. Motivul este c= blestemul lui Dumnezeu se afl= deasupra lor.Lupta]i cu acei care nu cred \n Dumnezeu nici \n ziua de apoi, [i nuconsider= oprit ceea ce a oprit Dumnezeu [i trimisul S=u, nici nurecunosc religia adev=rat=, chiar dac= ei sunt oameni ai C=r]ii (cre[tini,evrei), pân= când nu vor pl=ti jizya [i se vor supune de bun=voie [i vor fisupu[i (…). Blestemul Lui s= cad= asupra lor" (Sura 9; 29; 31).

Islami[tii liberi

Agen]ia Central= de Informa]ii (CIA) a SUA precizeaz= c=Osama bin Laden [i-a regrupat locotenen]ii \n Waziristanul de Nord.Regiunea este controlat= de talibani, care chiar au instituit aici un"emirat": oponen]ii politici sunt decapita]i, fetele nu au ce c=uta la [coal=,iar frizerii nu au voie s= rad= b=rbile localnicilor (www.adevarul.ro). Chiararmata pakistanez= are nevoie acolo de protec]ia lupt=torilor cu turbane,AK47 [i Toyote. Populat de triburi musulmane conservatoare, care nusunt controlate nici de guvernul pakistanez, cum nu au fost nici deadministra]ia britanic=, Pakistanul a fost descoperit dup= sosirea a mii detalibani \mpin[i de invazia american= din Afganistan. Circa 5.000 delupt=tori str=ini din legiunile Al-Qaida – arabi, uiguri etc. – au fost bineprimi]i atât de waziri, cât [i de islami[tii uzbeci retra[i tot aici dup= ce au

luptat cu ru[ii. Alian]a, care a ucis 750 militari pakistanezi, a executat 200de b=trâni [efi de clanuri pro-guvernamentali [i a impus Sharia(Documentar BSIJ, 2007).

Ascensiunea \mpotriva necredincio[ilor

Islami[tii se consider= r=zboinici pân= la moarte \mpotrivaOccidentului [i a modernit=]ii (Barna, C. 2007) care continu= s=

occidentalizeze [i s= se impun= popoarelor. "Despre nici o alt= religie saugrup cultural nu se spune atât de categoric c= reprezint= o amenin]are la J I H A

D U L

I S L A M I C

171



adresa civiliza]ieioccidentale cadespre Islam" (Said,2006). Relevante \n

acest sens sunt [isondajele realizatede PGAP (PewGlobal AttitudesProject). Raportul datpublicit=]ii \n iulie2005, intitulat"Islamic Extremism:

Common Concern for Muslim and Western Publics" [i \ntocmit pe baza unuisondaj aplicat \n 17 ]=ri [i cuprinzând 17.766 chestionare, reflect= opreocupare \n ascensiune \n \ntreg spa]iul euro-atlantic pentru a contracarapericolul reprezentat de extremismul islamic. Din datele rezultate, 52% dinresponden]ii din Rusia erau preocupa]i de extremismul din propria ]ar= \nfoarte mare m=sur=, urma]i fiind de cei din India (48%), Spania (43%),Germania (35%), Marea Britanie (34%), Olanda (32%), Fran]a (32%), SUA(31%) etc., pe ultimul loc plasându-se Polonia, cu doar 7%. |ntr-o ordinecvasi-identic=, fa]= de extremismul islamic la nivelul \ntregii lumi, eraupreocupa]i \n foarte mare m=sur= 51% dintre responden]i \n Rusia, 46% \nIndia, 45% \n Spania, 48% \n Germania, 43% \n Marea Bitanie, câte 46% \nOlanda [i \n Fran]a, 42% \n SUA, 41% \n Canada.

|ntreba]i \n noiembrie 1994 dac= "resurgen]a islamic=" a constituito amenin]are pentru interesele SUA |n Orientul Mijlociu, 61% dine[antionul de 35.000 de americani interesa]i de politica extern= au r=spunspozitiv [i numai 28% au r=spuns negativ. Cu un an \nainte, când au fost

\ntreba]i ce ]ar= reprezint= cel mai mare pericol pentru SUA, un e[antion

aleatoriu a indicat \n primele trei Iranul, China [i Irakul. La fel, \n 1994, pu[is= indice "amenin]=rile critice", 72% din opinia public= [i 61% dinconduc=torii politicii externe s-au referit la proliferarea armelor nucleare, iar69% din opinia public= [i 33% din conduc=torii politicii externe s-au referitla terorism – dou= chestiuni asociate pe scar= larg= cu Irakul.

|n plus, 33% din opinia public= [i 39% din conduc=torii politiciiexterne z=reau un pericol \n posibila expansiune a FundamentalismuluiIslamic. Europenii percep la fel. |n prim=vara anului 1991, cca. 51% din

opinia public= francez= afirma c= principalul pericol pentru ei veneadinspre sud [i doar 8% \l vedeau dinspre est (Huntington, 1995).

A n g h


e

R A D U

172



Cu voin]a Domnului

Dup= cum se poate observa, religia are o putere excep]ional= de

motivare, func]ionând, uneori, \n cadrulunor scenarii sumbre (Dengg, 2007).Prin religie, nu o singur= dat=, liderii unororganiza]ii precum: Jihadul IslamicPalestinian, Hezbollah, Tigrii Tamilipentru Eliberarea Elamului (LTTE) sauAl-Qaida [i-au justificat atacurile,punându-le mai cu seam= pe "voin]a

Domnului". Avem [i o recomandare cuprivire la modul de combatere anecredincio[ilor (fanaticii): "Când vortrece lunile sacre, ucide]i-i pe fanaticioriunde \i g=si]i, prinde]i-i, \nconjura]i-i,lovi]i-i oriunde \n ambuscade. Dac= apoise convertesc [i \ndeplinesc rug=ciunea[i pl=tesc zeciuiala, l=sa]i-i s= plece,deoarece Allah este tolerant [i iert=tor"

(Sura 9; 5).La o prim= vedere se poate \n]elege c= r=zboiul nu a fost pentru

mult= vreme unul de ap=rare, ci un Jihad agresiv dus \mpotriva tuturorcelor considera]i necredincio[i, unica lor cale de salvare fiind convertireala islam. Cu toate acestea, argumentele nu sunt suficiente. Faptul c=, \nmod tradi]ional, islamismul a fost o religie extrem de tolerant= de-a lungulistoriei a fost trecut cu vederea (Armstrong, 2001), \nclin=m s= credem c=este vorba mai mult de o preconcep]ie potrivit c=reia islamismul este o

religie \nclinat= s= produc= extremi[ti sinuciga[i.Analizând metodele teroriste (atentate, asasinate, propagand=

prin fapte), specifice ETA, IRA, Al-Fatah, dar [i Hezbollah, supranumit"Partidul lui Dumnezeu", se poate observa c= terorismul este determinatde diverse mobiluri, de la cele na]ionaliste sau iredentiste, pân= la celereligioase. A judeca \ns= Islamul ca pe o religie violent= este mai multdecât o gre[eal=. Acesta r=mâne pentru musulmani o religie a p=cii, carenu permite uciderea unor oameni nevinova]i. (Bacchiocchi, 2002) "Nu

ucide]i omul c=ci Dumnezeu v-a oprit aceasta, ci doar \ntru dreptate"(Sura 17, 33). J

I H A

D U L

I S L A M I C

173



condamn= SUA pentru bazele din Arabia Saudit=, unde ocup= p=mântul

Sfânt al Islamului, [i de unde terorizeaz= popoarele vecine musulmane.

De asemenea, aceasta condamn= alian]a cruciato-sionist= pentru

blocada Bagdadului, milionul de doctrine [i umilirea popula]iei musulmane

[i, nu \n ultimul rând, dorin]a SUA de a ocupa Peninsula Arab=.

Islam vs. terorism?

Atacurile teroriste de la World Trade Center, de la 11 septembrie2001, au creat o leg=tur= puternic= \ntre Islam [i terorism, Jihadulc=p=tând conota]ii nejustificate. To]i cei 19 terori[ti care au deturnatavioanele \n atacurile din 11 septembrie erau musulmani.

|n acest context, construc]ia unei imagini potrivit c=reia Islamuld= na[tere terorismului (Mircea, 2007) este u[or de \n]eles. Am fi tenta]is= credem \n aceast= teorie, cu atât mai mult cu cât cele patru tipuri depedepse (t=ierea capului, crucificarea, mutilarea [i exilul) aplicate celorcare se opun islamului potrivit circumstan]elor, al=turi de plata tributului,arat= metodele folosite de musulmani pentru a-[i impune religia, \ns=adev=rul este departe de aceast= accep]iune. Chiar dac= terori[tii au

identit=]i musulmane, teroarea pe care ei o perpetueaz= nu poate fietichetat= ca "teroare islamic=" (HarunYahya, 2002). Cre[tinismul este o religiebazat= pe dragoste care nu accept=nicio violen]=. Acest lucru poate fi pus

\ns= sub semnul \ntreb=rii doar prinreactualizarea unui moment istoric: "Ei(crucia]ii) au omorât pe to]i saracenii [i

turcii pe care i-au g=sit, ...fie femeie saub=rbat" (Francorum, 1962).Cruciatul Raymond of Aguiles

spunea: unii din oamenii no[tri ([i asta afost [i mai umil) au t=iat capeteledu[manilor lor; al]ii i-au str=puns cus=ge]ile, a[a \ncât au c=zut de peturnuri; al]ii i-au torturat mult timp prin

aruncarea lor \n fl=c=ri. Gr=mezi decapete, mâini [i picioare erau de v=zut J

I H A

D U L

I S L A M I C

175



pe str=zile ora[ului. Era necesar s= \]i faci drum printre trupurile deoameni [i cai. Dar astea au fost mici aspecte \n compara]ie cu ce s-a

\ntâmplat la Templul Solomon, un loc unde serviciile religioase sunt \nmod normal cântate...\n Templul [i portalul Solomon, oamenii c=l=reau \n

sânge pân= la genunchi [i c=p=stru (Krey, 1921).Desigur, tot acest barbarism a fost complet \mpotriva doctrinei

Cre[tine (Harun, Yahya, 2002). Cre[tinismul, \n scrierile Bibliei, este un"mesaj al dragostei". |n Evanghelia dup= Matei, se spune c= Iisus a spussemenilor lui: "Iubi]i-v= du[manii [i ruga]i-v= pentru aceia care v=persecut=" (Matei, 5:44). |n aceste condi]ii, far= s= subscriem principiuluigeneralizarii, dac= "teroarea cre[tin=" nu poate fi acceptat=, chiar dac=perpetuatorii ei au fost cre[tini, atunci cum ne putem explica sintagma

"teroare islamic="? |n ciuda eviden]elor, exist= tendin]a unor jurnali[ti [i autori

occidentali de a \nvinov=]i musulmanii care \ncearc= s=-[i practice religia,f=când unele conexiuni \ntre practicile musulmanului [i practicile anumitorpersoane numite de ei "terorist".

Asemeni altor autori occidentali, Brisard folose[te deseoritermeni de genul "terorism islamist". Comenteaz= la modul ironic

descrierea pe care i-o f=cea lui Zarqawi imamul Moscheii Zaid Ben-Harithah – "un om tân=r saturat de religie, care se ruga multe ore cu fra]iilui arabi, \n special \n timpul celor 30 de zile ale Ramadanului."

La descrierea clanului din care f=cea parte Zarqawi [i a grup=rii"teroriste" din care f=cea parte la acea vreme, Brisard afirma "suntfoarte pio[i, [i singurele decora]iuni care le orneaz= interiorul suntversete din Coran [i o plac=pe care este gravat

<Allah>". A[adar, s= \n]elegem din ceea ceafirm= Brisard c= "terori[tiiislami[ti" (f=cându-setrimiteri benigne [i c=treceilal]i care au acelea[iobiceiuri [i tr=s=turi, ultimiidintre ei fiind identifica]i de

c=tre unele canale mediaoccidentale sau de c=tre

A n g h


e

R A D U

176



Jihad \n Balcani

Zona Balcanilor a cunoscut o criz= f=r= precedent \n contextulprogresivei dezagreg=ri a spa]iului ex-iugoslav. Odat= cu aceasta au fost

restructurate re]elele mafiote [i s-areluat, \n for]=, tentativa dereactivare a fundamentelor politico-statale din timpul Imperiului Otoman,

\n scopul cre=rii unui avanpostislamic \n Europa (Stanciu, 2005).

Dezvoltarea "R=zboiuluiSfânt" pe teritoriul balcanic este un

subiect care prinde contur, din ce \nce mai mult. Din 1992 pân= \n 1995, Bosnia-Her]egovina a fost gravafectat= de un r=zboi care a opus cele trei comunit=]i etnice principale.Diferi]i atât prin religie, cât [i prin etnie, sârbii ortodoxi, croa]ii catolici [ibosniacii musulmani sunt \n continuare diviza]i, coexistând subadministrare interna]ional= (Elsasser, 2006).

Wahhabismul, o u[= deschis= spre Califatul Pan-islamic!

Dincolo de nelini[tea provocat= de recenta proclamareunilateral= a independen]ei de c=tre Kosovo, nesfâr[itele tensiuniinteretnice dintre cele trei na]ionalit=]i majoritare [i dificult=]ile economiceinerente unei perioade postconflict, una dintre problemele care fr=mânt=societatea bosniac= de la \nceputul noului mileniu este islamismul radical,cunoscut [i sub numele de "Mi[carea Wahhabist=".

R=d=cini wahhabite

Wahhabismul \[i are \nceputurile \n secolul al XVIII-lea, când aap=rut sub forma unei mi[c=ri conservatoare islamice de factur= sunnit=,ini]iat= de Shaykh Muhammad bin Abd al-Wahhab (Andreescu, Albu,2008). Titlul de Wahhabi le-a fost dat credincio[ilor lui de c=tre oponen]i,

\n timp ce wahabi[tii se numeau pe ei \n[i[i "ahl al tawhid", poporul

sunnah [i al unit=]ii sau "Muwahhidun" – cei ce predic= doctrina Unit=]ii luiDumnezeu. (Esposito, 2003, Hardy, 2004)

A n g h


e

R A D U

178



|n anul 1740, la Najd, peteritoriul Arabiei Saudite deast=zi, Muhammad bin AbdulWahhab (1703–1792), a cerut

musulmanilor din PeninsulaArabic= s= revin= la ceea ce elpropov=duia drept adev=ratulIslam, s= urmeze ad-literam

\nv=]=turile Coranului – \nopozi]ie fa]= de corup]ia desprecare pretindea c= fuseseintrodus= \n secolele de dup=

Profet.Sub influen]a \nv=]=turilor lui Ibn Taymiyyah (1263–1328), Abd

al-Wahhab a \nceput s= predice islamismul puritanist, \ns= a fost imediatconfruntat de c=tre \nv=]a]ii din Imperiul Otoman, care, ac]ionând dup=interpret=rile [i opiniile clerului clasic islamic, i-au denun]at ideile eretice.Ibn Abdul Wahabi a r=spuns, declarându-[i oponen]ii aposta]i [i politei[ti[i, \n consecin]=, a fost catalogat drept un renegat, subiect al justi]ieidisciplinare, fiind nevoit s= se refugieze \n ora[ul Dara'iyya, care la acelmoment era condus de c=tre Muhammad bin Sa'ud, \n acela[i timp [ef alclanului al-Annza din tribul al Saud.

Cei doi au format ulterior o alian]= ce a constituit \nceputul"mariajului" devenit cunoscut drept "Casa lui Saud" [i fondatorul [colii degândire Wahabi/Neo – Salafi. Condi]iile alian]ei au fost ca suveranitateapolitic= s= r=mân= la Ibn al Saud, pe când autoritatea religioas= a fostprimit= de Muhammad bin Abd al Wahab [i ucenicii s=i, cunoscu]i drept

ekhwan sau fra]i (termen ce nu trebuie confundat cu ekhwan el-muslimeen, Fr=]ia Musulman=, ce-[i are originea \n Egiptul lui Hasan alBanna), anul 1747 reprezentând \nceputul Mi[c=rii Wahhabiste.

Acest parteneriat a pavat drumul c=tre ceea ce s-a numit maitârziu Regatul Arabiei Saudite, fondat \n 1932 de c=tre regele Abdul AzizAl-Saud, având islamismul wahhabist drept ideologie politic= [i religioas=.Alian]a istoric= \ntre Ibn al Saud [i Abd al Wahab a fost punctul de cotitur=prin care mi[carea salafist= a câ[tigat recunoa[tere oficial= [i confirmare,

prin folosirea autorit=]ii religioase a doctrinelor ca o for]= de leg=tur= \ntretriburile arabe. J

I H A

D U L

I S L A M I C

179



Urma[ii lui Abdulah Wahhab

Contesta]i chiar [i \n rândul musulmanilor, succesoriii lui Abdulah

Wahhab s-au stabilit \n Balcani, profitând de destr=marea fostei Iugoslavii.

Wahhabismul a fost o ideologie str=in= spa]iului fostei Iugoslavii, fiind"importat" \n perioada r=zboiului din 1992"1995.

R=zboiul dintre musulmanii [i sârbii din Bosnia, din perioada1992-1995, a reprezentat o ocazie propice pentru wahhabi]i de diversena]ionalit=]i s= \[i fac=intrarea \n aceast= ]ar=.Conform cifrelor oficiale,dup= \ncheierea conflictului,circa 1.300 din cei 6.000 demujahedini au r=mas \nBosnia, pierzându-[i urmasau ob]inând cet=]eniabosniac=, prin c=s=torie sauprin falsificarea documen-telor de identitate.

Wahhabi]ii suntsuspecta]i c= men]in

leg=turi strânse cu liderii mi[c=rilor similare din ]=rile situate \n spa]iul

balcanic, cum ar fi: Lista pentru Sandzak, din Serbia, Albanian Islamic,

Society – Societatea Islamic= din Albania, AKSh – Armata Na]ional= din

Albania, UCK – Armata de Eliberare a Kosovo, Fr=]ia Musulman=, Liga

Cultural= Islamic=, din România (Andreescu, Albu, 2008).

Mi[carea wahhabist= se manifest= cu prec=dere \n Federa]ia

Bosnia [i Her]egovina, \n special \n zona central=, \n cantoanele, Zenica,Travnik [i Bihac, unde exist= o popula]ie majoritar musulman=. Exist=

\ns= alte câteva centre active, \n principal \n ora[e ca Gorazde, Konjic,

Mostar [i Stolac unde, \n perioada conflictului armat, au avut loc unele

dintre cele mai dure \ncle[t=ri (Andreescu&Albu, 2008).

|n prezent, wahhabismul este forma dominant= de islamism \n

Arabia Saudit=, Qatar, precum [i \n anumite zone din Somalia, Algeria [i

Mauritania, iar \n ora[ele sfinte Mecca [i Medina propor]ia credincio[iloreste foarte mare. A n g h


e

R A D U

180



Via]a membrilor wahhabi

Wahhabismul se caracterizeaz= printr-o interpretare strict= adocumentelor enumerate anterior, \n conformitate cu cea realizat= de-a

lungul primelor trei genera]ii ale Islamului. Doctrina primar= wahhabist=este cuprins= \n Kitab at-tawhid ("Cartea unit=]ii"), scris= de fondator, \ntimp ce Coranul [i Hadith-ul sunt considerate textele fundamentale.

Via]a membrilor wahhabi are la baz= legea islamic=. Ei consider=Coranul [i Hadiths (cuvintele [i ac]iunile profetului Mahomed) drept"Constitu]ia" lor, ignorând legisla]ia statal= \n vigoare. Aceast= atitudineinclude modalitatea distinctiv= proprie de a purta \mbr=c=mintea [idiversele maniere \n care se poate purta barb= (ca "semn natural al

b=rba]ilor musulmani"), studierea islamului [i invitarea altora de a adera lael, ceea ce se nume[te da'wa.

Ritul islamic se oficiaz= \n moschei [i \n l=ca[urile proprii.Organizeaz= cursuri despre islam, deseori \n leg=tur= cu tabere (academiitae kwon do) pentru tineri pe care \i \nva]= s= se roage, s= posteasc=, s=se comporte, s= gândeasc=. Ei separ= b=rba]ii de femei, obligându-le peacestea s= poarte v=l sau, cel pu]in, basmale [i s= evite "tenta]iileindecente" ale societ=]ii occidentale.

De asemenea, prev=d [coli separate pentru fete [i b=ie]i, iarfemeile nu sunt l=sate s= munceasc= dac= aceasta ar presupune unmediu \n care s-ar afla [i b=rba]i (Andreescu&Albu, 2007).

|nv=]=turile lui Mohammad ibn Abdulah Wahhab sunt urmate custricte]e. |n timpul rug=ciunilor este interzis= men]ionarea numeluiprofe]ilor sau \ngerilor, inclusiv cel al lui Mahomed. Credincio[ii nu au voies= se uite la televizor, s= asculte muzic=, s= mearg= la cinematograf saula teatru. Interzis= este [i vizitarea mormintelor, precum [i purtarea de

amulete sau alte obiecte care aduc noroc. A da mâna cu o femeie e mair=u decât s= o \njunghii, spunea Emir (2007), unul dintre fo[tii adep]i aimi[c=rii wahhabiste.

Publica]ia "Balkan Insight" (2007) prezint= m=rturia unei femeidin Sarajevo, care nu a dorit s=-i fie publicat numele, privind experien]a eiwahhabist= (www.adevarul.ro). Timp de cinci ani, aceasta a acceptat s=poarte v=l, o rochie lung= neagr= [i chiar m=nu[i. Nu le mai \mp=rt=[e[teideile, dar \[i aminte[te de ce li s-a al=turat. "Dup= r=zboi au fost singurii

care nu au pus accentul pe na]ionalism", a declarat femeia, care o poate \nso]i acum lini[tit= pe feti]a ei la piscin=. Publica]ia a chestionat [i al]i J

I H A

D U L

I S L A M I C

181



bosniaci care au \mbr=]i[at la un moment dat ideile mujahedinilor. To]i aum=rturisit c= ace[tia sunt intoleran]i fa]= de cei care nu le \mp=rt=[esccredin]a (Documentar, BSIJ, 2007).

|n aceste condi]ii, wahhabitii sunt privi]i cu suspiciune de

popula]ia bosniac=, \ndeosebi pentru c= ace[tia [i-ar putea impuneregulile stricte \ntr-o societate musulman= moderat=. Circa 70% dinlocalnici nu agreeaz= prezen]a wahhabi]ilor, care au reu[it deja s= seinfiltreze \n moschei [i \n rândul unor comunit=]i alt=dat= lini[tite. Cu toateacestea, Comunitatea islamic=, institu]ia oficial= a musulmanilor dinBosnia, nu consider= c= wahhabi[tii reprezint= un pericol, de[i au existatnumeroase cazuri de violen]= \n numele "adev=ratei credin]e". |n anul2006, un tân=r de 23 de ani, proasp=t convertit, [i-a ucis mama pentru c=

a refuzat s= se roage \mpreun= cu el \n fiecare diminea]=. Dup= ce acomis crima, a intrat \ntr-o moschee, spunându-le celor prezen]i c= tocmaia f=cut "un sacrificiu pentru Allah" (Documentar BSIJ, 2008). {i acesta nue singurul incident violent.

R=zboinicii mujahedini

Cu pu]in timp \nainte de \nceperea conflictelor din Bosnia,pre[edintele Alija Izetbegovicf=cea apel c=tre mujahedinii dinlumea \ntreag= s= se al=turearmatei bosniace pentru a lupta

\mpotriva armatei sârbe. Potrivitunui raport al poli]iei bosniace, ceimai mul]i au venit din Arabia

Saudit=, Siria [i Algeria. GrupulIslamic Armat (GIA) din Algeria a \nfiin]at la Zagreb o asocia]iepentru ajutorarea refugia]ilor –Maktab Al-Khidamat (MAK) sau Al-Kifah –, \n realitate un birou care seocupa de infiltrarea islami[tilor \n Bosnia, fondat la mijlocul anilor '80 deOsama bin Laden, \n scopul colect=rii de fonduri pentru recrutarea delupt=tori str=ini \n r=zboiul \mpotriva Uniunii Sovietice, din Afganistan. Al-

Kifah a avut o filial= chiar [i la New York, \nchis= de autorit=]ile americanedup= primele atentate de la World Trade Center, din 1993 (Mihai, 2008).

A n g h


e

R A D U

182



De[i nu exist= date exacte, se estimeaz= c= pân= la 6.000 delupt=tori au venit din diferite ]=ri islamice – Siria, Kuweit, Arabia Saudit=,Iran, Afganistan, Sudan. Ace[tia au format, \n noiembrie 1992, Brigada 7Musulman=, iar \n august 1993 Unitatea El Mujahedin, care [i-a stabilit

cartierul general \n ora[ul bosniac Zenitza, \ntr-o uzin= p=r=sit=. Unuldintre fondatori a fost algerianul Abdel Mokhatari, cunoscut [i sub numelede Abu El Maali. Mercenarii [i voluntarii islami[ti primeau salarii \ntre trei[i cinci mii de m=rci germane.

|narmarea forma]iunilor politice musulmane din Bosnia s-a f=cutsub masca unei agen]ii umanitare sudaneze, condus= de FaithHassanein-Omal-Faith, apropiat al [eicului Omar Abdel Rahman, imamulcondamnat pentru atacul din 1993 de la World Trade Center. Printre

sponsorii agen]iei lui Faith se num=r= [i Osama bin Laden, ale c=ruileg=turi cu integri[tii sudanezi au fost demonstrate de replica Americii laatentatele \mpotriva Ambasadelor SUA din Kenya [i Tanzania. Ziarulmacedonean "Udrinski Viejnik" a prezentat date cu privire la prezen]aextremi[tilor islami[ti \n Balcani, publicând o list= cu cel pu]in zecepersoane din Arabia Saudit= [i Egipt, caracteriza]i ca fiind colaboratori ailui bin Laden, care au contribuit la finan]area Armatei de Eliberare dinKosovo (UÇK), ac]ionând \n special \n zona Macedoniei. |n plus, sus]inecotidianul macedonean "Nova Makedonija", citând surse din serviciileisraeliene de informa]ii, \n Balcani pot fi mobiliza]i 40.000 de islami[ti caredispun de armament modern, ob]inut de la NATO \n timpul conflictului dinKosovo.

Presa macedonean= a relatat, deseori, c= \n timpul ciocnirilordintre trupele guvernamentale [i Armata de Eliberare Na]ional= au fostobserva]i \n \mprejurimile localit=]ii Tetovo, lupt=tori mujahedini

("Adev=rul", 12.09.2001). Astfel, cotidianul "Dnevnik" relata la sfâr[itullunii noiembrie 2001 ("Cronica român=", 26 noiembrie 2001), citând surseneidentificate din domeniul serviciilor de informa]ii, despre "trei membri aiJihadului Islamic egiptean care activeaz= \n Macedonia" (Stanciu, 2005).Potrivit unor surse din domeniul serviciilor de informa]ii, relateaz= acela[icotidian, cei trei membri ai Jihadului Islamic egiptean se aflau \n contactdirect cu Osama bin Laden.

Acelea[i surse macedoneene sus]ineau c= adjunctul lui Osama

bin Laden, Ayman Al-Zawahiri, lider al grup=rii islamiste egiptene "Jihad"[i presupus coordonator al celulelor teroriste din Balcani, a ordonat

J I H A

D U L

I S L A M I C

183



membrilor organiza]iilor teroriste afla]i \n Bosnia-Hertzegovina, Kosovo,Albania [i Macedonia s= deschid= \n Balcani un al doilea front islamic

\mpotriva Statelor Unite ("Adev=rul", 12 octombire 2001).

Mujahedinii [i gherilele albaneze

|n august 1998, la Londra, "The Times" nota c= "r=zboinicimujahedini s-au \nrolat \n Armata de Eliberare din Kosovo (UCK),diminuând [ansele pentru o solu]ie pa[nic=. Sosirea acestora \n Kosovoar trebui s= oblige Washingtonul la o reanalizare a politicii sale fa]= deprovincia sârb=". La rândul s=u, cotidianul spaniol "El Pais", din 27 aprilie

1999 semnala [i el prezen]a \n cadrul UCK a aproximativ 1.000 demercenari str=ini proveni]i din Arabia Saudit=, Yemen, Afganistan, Croa]ia[i Bosnia. Serviciile secrete americane, la rândul lor, nu excludeauposibilitatea existentei unor leg=turi \ntre Osama bin Laden [i UCK("Washington Post" din 4 mai 1999).

Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) este mo[tenitoarea

mili]iilor fasciste albaneze, ai c=rei combatan]i au fost preg=ti]i de

instructori italieni, \n timpul celui de-al Doilea R=zboi Mondial. UCK este

finan]at= din traficul de droguri, asigurat de o vast= re]ea criminal=, dincare fac parte membri cunoscu]i ai mafiei albaneze, care au penetrat

Italia, Germania, Spania, Fran]a, Norvegia [i Elve]ia [i au conexiuni \n

America de Nord.(Documentar BSIJ, 2008).

Ideologia lupt=torilor UÇK este

inspirat= de islamul radical. Instructorii

islamici provin \n marea lor majoritate din

Iran, din rândul G=rzilor Revolu]iei Islamice

"Pasdaran" [i au leg=tur= cu Osama bin

Laden, care inten]ioneaz= s= pun= bazele

unui emirat \n Balcani, cu baza \n Kosovo [i

Albania [i cu vârful \n Bosnia (Mihai, 2008).

Indirect, liderul Uniunii Democrate

din Kosovo, Ibrahim Rugova a confirmat

par]ial aceste afirma]ii, anun]ând c= UCK

ascunde, pe teritoriul pe care-l controleaz=, baze ale terori[tilorinterna]ionali, [i c= reprezentan]ii UCK sunt preg=ti]i s= organizeze acte

A n g h


e

R A D U

184



teroriste pentru a-l sus]ine pe bin Laden. Din ce \n ce mai mult se fac

auzite temeri potrivit c=rora mi[carea urm=re[te abolirea statului secular

[i introducerea Sharia \n via]a politic=. Odat= stabili]i \n Bosnia,

wahhabi[tii au p=truns [i \n celelalte ]=ri balcanice, continuându-[i \n

acela[i timp activit=]ile teroriste.Declinul economic, c=derea regimurilor comuniste, conflicte care

au urmat destr=m=rii fostei Iugoslavii au favorizat o apropiere a unorcomunit=]i religioase din Balcani de lumea musulman= (Mihai, 2008).Cotidianul kosovar "Koha Ditore" nota, \n noiembrie 2007, c= "fenomenulwahhabist a ajuns la propor]ii alarmante" \n provincie [i \n diasporaalbanez= din Occident.

Celule teroriste wahhabiste

Fundamentali[tii saudi]i Wahhabi, care militeaz= pentru un islampur, tind s= se infiltreze tot mai mult \n structurile religioase ale Bosniei.Ace[tia se antreneaz= \n tehnici teroriste \n a[a-numitele tabere detineret, de vacan]= (Elsasser, 2006). Mai multe state vecine cu Bosnia auprezentat, de altfel, dovezi despre prezen]a unor celule teroriste sau

lupt=tori mujahedini pe teritoriul statului bosniac, dar [i \n Macedonia sauregiunea Kosovo. Astfel, ministrul de Interne al Serbiei, Dusan Mihailovicia declarat c= exist= dou= baze teroriste Al-Qaida \n Bosnia-Her]egovina,dou= \n Kosovo, precum [i reprezentan]i ai lui bin Laden \n Albania [iMacedonia ("Evenimentul Zilei", 20 septembrie 2001). O dovad= estedescoperirea \n estul provinciei Kosovo, \n satul Ropotov – regiune aflat=sub controlul contingentului american dincadrul for]ei multina]ionale de pace KFOR,

a unei tabere de preg=tire a terori[tilorUCK. Au fost descoperi]i aproximativ 50 deprofesori mujahedini din Afganistan,Algeria [i alte ]=ri musulmane care se aflausta]iona]i \n permanen]= \n satul men]ionat.

O veritabil= baz= de antrenamenta fost descoperit= la Podgorelica, situat= laaproximativ 50 de km vest de Sarajevo.

Coordonat= direct de c=tre Bakir Alispahic,fost ministru bosniac de Interne [i director J

I H A

D U L

I S L A M I C

185



al Serviciului de Informa]ii (AID), Irafan Ljekavovic, adjunct al directoruluiAID, [i de c=tre Enver Mujeyinovic, fost [ef al filialei Sarajevo a AID,tab=ra se numea "Sfântul Lupt=tor Irfan Ljubijankic", dup= numele unuifost ministru bosniac de externe, ucis \n mai 1995 de for]ele sârbe din

Croa]ia, \n urma doborârii elicopterului \n care se afla. |n tab=ra de antrenament a fost descoperit un adev=rat arsenal:

armament, muni]ie, flacoane de [ampon \n care era ascuns explozibil demare putere, documente false [i adev=rate manuale de terorism. Au fostg=site, de asemenea, numeroase lucr=ri scrise de "studen]ii" de laPodgorelica, extemporale care tratau subiecte, precum fabricarea debombe, filarea [i capturarea du[manilor, adic= a personalit=]ilor care seopuneau transform=rii Bosniei \ntr-un stat islamic, torturarea lor,

distrugerea propriet=]ilor de]inute de ei [i familiile lor (Stanciu, 2005).Adnan Dugonjic, unul dintre studen]i, f=cea cunoscut faptul c=: "misiuneanoastr= este s= asasin=m persoane importante, s= [antaj=m, s= r=pimoameni, s= falsific=m bani [i s= organiz=m catastrofe ecologice"("Evenimentul Zilei", 4 mai 2002). Dup= \ncheierea ostilit=]ilor, \n Bosniaau r=mas grupuri de mujahedini saudi]i, yemeni]i [i ceceni, ace[tiaimplicându-se \n opera]iunile gherilelor albaneze, fapt ce a pus Occidentul

\n stare de alert= maxim=. |ncepând cu anul 2001, numero[i islami[ti

având pa[apoarte bosniace au fost aresta]i \n diverse col]uri ale lumii, maiales \n Orientul Mijlociu [i Africa de Nord (Mihai, 2008).Re]eaua terorist= folose[te Bosnia ca punct de tranzit pentru

opera]iunile sale, terori[tii dispunând aici de ajutor furnizat de fo[tiicombatan]i islami[ti \nc= activi, dup= r=zboiul din perioada 1992 - 1995(www.adevarul.ro). Raffi Gregorian, prim-adjunct al \naltului reprezentantal comunit=]ii interna]ionale \n Bosnia, Miroslav Lajcak, declara c="anumite agen]ii de informa]ii consider= Bosnia-Her]egovina unul dintre

punctele de tranzit ale Al-Qaida" (Documentar BSIJ, 2007), atr=gândaten]ia c= "\n ]ar= exist= simpatizan]i care sunt gata s= ajute Al-Qaidaascunzându-i pe militan]ii re]elei [i furnizându-le sprijin financiar sau actede identitate false".

Terorismul, sus]inut prin ONG-uri paravan!

Mul]i dintre wahhabi]i activeaz= \n cadrul unor mi[c=ri, cea mai

important= dintre acestea fiind Aktivna Islamska Omladina (AIO). Membriiacesteia sunt adep]ii wahhabism-ului, curent ultra-religios, care \[i

A n g h


e

R A D U

186



propune re\nvierea "adev=ratului islam". AIO este o organiza]ie radical=,cu scopul declarat de "transformare a Bosniei \mpreun= cu Arabia Saudit=

\ntr-o societate islamic= bazat= pe Sharia" (Andreescu, Albu, 2008).AIO desf=[oar= o puternic= activitate propagandistic=, prin

editarea de publica]ii, c=r]i, flutura[i [i materiale audio-video. Nu \n ultimulrând, trebuie men]ionate publica]iile Saff [i Liljan, de orientarepropagandistic= radical musulman=, distribuite nu numai \n Bosnia, dar [i

\n alte ]=ri. Diferite surse, inclusiv media, au ar=tat c= AIO este implicat= \n instruirea elementelor islamiste ce opereaz= \n zone de crizeinterna]ionale, cum ar fi Afganistan [i Cecenia, \n acest sens fiindmen]ionate taberele de preg=tire descoperite \n centrul Bosniei, \n zoneca Zenica [i Travnik. |n plus, de[i nu se poate aproxima amploarea sa, au

ap=rut foarte des, chiar [i \n pres=, afirma]ii referitoare la o campanie derecrutare de voluntari pentru diferite zone de conflict.

Corelat cu aceasta trebuie men]ionat c=, de la \nceputul anilor'90, numero[i membri AIO au fost aresta]i de autorit=]ile bosniace pentrutrafic de arme [i activit=]i legate de terorism. Un exemplu este faptul c=,

\n 2006, cet=]eanului tunisian Shafiq Al-Ayadi, fost de]in=tor al unuipa[aport bosniac, i-au fost retrase atât cet=]enia, cât [i documentele deidentitate, din cauza suspiciunilor de implicare \n organizarea unui atacterorist. Ulterior, Interpol a emis un mandat de arestare pe numele s=upentru c= existau indicii clare c= a fost implicat \n planificarea unui atacterorist asupra Reginei Elisabeta a Marii Britanii, \n timpul unei vizite \nIrlanda.

AIO a organizat activit=]i provocatoare la adresa EUFOR – for]amilitar= interna]ional= prezenta \n Bosnia –, cu scopul de a determinagradul \n care activit=]ile proprii sunt monitorizate de unit=]ile de culegere

a informa]iilor (Andreescu, Albu, 2008).Ca urmare a izbucnirii r=zboiului din 1992, a existat o cre[tere anum=rului de organiza]ii non-guvernamentale active \n Bosnia-Hertzegovina, obiectivul lor principal fiind sus]inerea r=spândirii credin]eiislamice, AIO fiind doar unul dintre numeroasele exemple existente.

Din analiza surselor publice de documentare existente, a rezultatc= a fost utilizat= la maximum acoperirea organiza]iilor non-guvernamentale pentru desf=[urarea unor diferite activit=]i suspecte.

Astfel, unele au desf=[urat activit=]i de sprijinire a grupurilorfundamentaliste islamice, au fost implicate \n activit=]i infrac]ionale, \n J I H A

D U L

I S L A M I C

187



special contraband=, transport de persoane f=r= documente legale sau dearme, transferuri de fonduri ori au fost folosite drept paravan pentruactivit=]i de culegere de informa]ii.

Cet=]enii bosniace retrase

|n zilele care au urmat atentatelor din 7 iulie 2005, de la Londra,presa britanic= a speculat pe tema leg=turilor \ntre terori[ti [i Bosnia-Hertzegovina, unul dintre suspec]ii aresta]i atunci având pa[aportbosniac. Chiar dup= atentatele din 11 septembrie 2001, guvernul de laSarajevo a fost nevoit s= demareze o prim= anchet= asupra modului \ncare a fost atribuit= cet=]enia bosniac= unor persoane provenite din ]=rimusulmane africane [i asiatice, \n timpul r=zboiului, identificandu-senume inventate, adrese fictive, acte de identitate false etc.(www.adevarul.ro).

Acordul de pace de la Dayton – Paris, semnat \n 1995, a puscap=t conflictului armat, mujahedinii fiind soma]i s= p=r=seasc= teritoriulBosniei.

Printre altele, documentul prevede c= "toate for]ele de origine

str=in=, aflate pe teritoriul statului Bosnia [i Hertzegovina, indiferent desubordonare, trebuie s= fie retrase \mpreun= cu echipamentul aferent, \ntermen de 30 zile", dispozi]ia aplicându-se [i consilierilor personali,instructorilor, mercenarilor, voluntarilor [i personalului din ]=rile vecine,prin aceast= modalitate majoritatea lupt=torilor mujahedini fiind nevoi]i s=p=r=seasc= Bosnia (Andreescu, Albu, 2008).

|n urma atentatului de la 11 septembrie 2001, din pricinasuspiciunilor c= mujahedinii folosesc ]ara de adop]ie ca baz= de lansare

pentru comiterea de acte teroriste pe teritoriul european [i \n urmapresiunilor exercitate de comunitatea interna]ional= – \n special de c=treSUA, prin intermediul lui Raffi Gregorian, adjunct al |naltului Reprezentantal Comunit=]ii Interna]ionale pentru Bosnia [i Hertzegovina, a fostconstituit= o Comisie de stat pentru revizuirea naturaliz=rii prin acordareacet=]eniei unor persoane str=ine. Aceast= comisie a revizuit cererile deacordare a cet=]eniei bosniace, solu]ionate \ntre 6 aprilie 1992 [i 1ianuarie 2006. Accentul a fost pus, \n primul rând, pe cererile aprobate

pentru aproximativ 1.500 mujahedini care nu \ndeplineau condi]iile,sanc]iunea fiind retragerea cet=]eniei. |n situa]ia \n care nu p=r=seau ]ara

A n g h


e

R A D U

188



\n termen de 30 zile de la data aplic=rii deciziei, urma deportarea lor \n]=rile de origine (Andreescu, Albu, 2008).

La presiunile tot mai mari ale comunit=]ii interna]ionale,autorit=]ile de la Sarajevo au deportat \n ]=rile islamice, la 16 decembrie

2005, primii 600 bosniaci cu dubl= cet=]enie. |nc= de la \nceputul anului2006, un num=r de 600 cet=]enii au fost retrase. Ministrul adjunct bosniacal Securit=]ii, Dragan Mektic afirma c= autorit=]ile au deportat [i un tân=ralgerian \n vârst= de 37 de ani, Atau Mimum \n ]ara sa natal=. Mekticsus]inea \n fa]a presei occidentale c= cet=]enia lui Mimum a fost retras=dup= ce a fost eviden]iat faptul c= algerianul a de]inut contacte cu anumitepersoane care aveau legatur= cu terorismul. Informa]iile centralizate dec=tre agen]iile for]elor de ordine ne determin= s= concluzion=m c= Atau

Mimum era un pericol pentru securitatea noastr= na]ional= [i, deasemenea, avea \nclina]ii criminale, afirm= Mektic.

Guvernul bosniac a reu[it s= expulzeze câ]iva wahhabi]i. Când auaflat c= pe list= se afla [i unul dintre lideri, sirianul Imad Al-Husayn, cunoscutdrept Abu Hamza, fo[tii combatan]i au ie[it \n strad= pentru a-[i exprimanemul]umirea. Protestul a fost organizat pe 2 februarie \n Zenica, unul dintreora[ele \n care s-au stabilit fo[tii lupt=tori islami[ti. Ace[tia sunt revolta]i de"ipocrizia" autorit=]ilor de la Sarajevo care, sus]in ei, i-au folosit \n lupta

\mpotriva sârbilor, iar acum \i alung=. |n realitate, bosniacii au tot \ncercat s=tergiverseze luarea unei decizii \n aceast= privin]=. |n cei peste 10 anipetrecu]i \n Europa, Abu Hamza a \nv=]at s= foloseasc= [i c=ile legalepentru a se ap=ra. C=s=torit cu o bosniac= [i tat= a [ase copii, sirianul s-aadresat Cur]ii Europene pentru Drepturile Omului. Instan]a european= ablocat expulzarea lui Imad Al-Husayn, pân= la judecarea apelului s=u.

Este posibil= islamizarea Europei?

|n acest context, admiterea Turciei \n UE a devenit o problem=mai mult decât spinoas=. Cu o popula]ie de circa 70 milioane de locuitori,

\n majoritate musulmani, Turcia ar putea s= accentueze ireversibilmusulmanizarea Europei. |n acest context, de extindere a islamului, poatefi interpretat [i semnalul de alarm= tras de Vatican, cu privire la riscul uneiiminente islamiz=ri a Europei. |ntr-un interviu acordat s=pt=mânalului

german Süddeutsche Zeitung, secretarul particular al Papei Benedict alXVI-lea, Georg Ganswein, a atras aten]ia asupra faptului c= Occidentul J

I H A

D U L

I S L A M I C

189



este amenin]at cu islamiza-rea, subliniind c= Europa nutrebuie s= renun]e lar=d=cinile sale cre[tine.

Riscul ca popula]iacre[tin= din ]=rile occidentales= fie dep=[it= numeric, peparcursul câtorva genera]ii,de c=tre imigran]ii musul-mani se acutizeaz= pe fondulcrizei demografice din Europa [i al natalit=]ii ridicate a nou veni]ilor(Bouthaina, 2006).

Men]inerea, la cote ridicate, a imigra]iei dinspre statelemusulmane, va duce la a[a-zisa Eurabia, moscheile putând s=dep=[easc=, din punct de vedere numeric, bisericile. |n situa]ia \n care UEnu abordeaz= o strategie viabil= de control a imigra]iei provenite din statelecu popula]ie musulman=, foste colonii ale statelor Europei (Barna, 2007),nu este exclus ca, pân= la sfâr[itul secolului al XXI-lea, s= asist=m chiar latransformarea Europei \ntr-un continent islamic (Lewis, 2006).

Bruxelles [i "Falangele blonde"

Din datele desprinse din cadrul Institutului Central al ArhivelorIslamului din Germania, numai \n 2007 au avut loc cel pu]in 4.000 deconvertiri la islam, \n cursul anului 2005, fiind \nregistrate mai bine de omie. Din informa]iile oferite de directorul Institutului Salim Abdullah(Evenimentul zilei, 2006), \n Germania exist= cel pu]in 18.000 de germani

A n g h


e

R A D U

190



converti]i la islam. Avantajele \n cazul unor posibile recrut=ri de terori[ti(fie c= e vorba despre musulmani stabili]i de genera]ii \n Occident, fiechiar de germani), prin convertirile la islam, sunt oferite de culoareadeschis= a pielii [i a p=rului [i mai ales, de buna cunoa[tere a locurilor,

viitoare spa]ii de ac]iune. |ncepând din anul 2001, an de an, Mahomed este de departe

prenumele ales cel mai des de c=tre p=rin]i pentru nou-n=scu]ii de sexmasculin din capitala Belgiei. "Potrivit lui Hind Fraihi (Avram, 2008) "de labazarul Tafoukte pân= la bijuteria Mahomed, muzica Maghrebului \nv=luietrec=torii. Pe strada pietonal= Prado, care duce spre prim=ria din cartierulmarocan Molenbeek, aproape toate femeile poart= v=l [i comercian]iivorbesc limba arab=."

|n aceste condi]ii, Bruxelles, "Capitala Europei", va deveni unora[ musulman \n dou=zeci de ani! Situa]ia este confirmat=, cu unelerezerve, [i de c=tre Oliver Servais (Avram, 2008). Sociolog laUniversitatea Catolic= din Louvain, acesta aprecia c= "dat fiind c= o treimedin popula]ia Bruxelles-ului este deja musulman=, nu este exclus capractican]ii islamului s= devin= majoritari, \n dou=zeci de ani, datorit= rateiridicate a natalit=]ii.

Extremi[tii germani de dreapta vor s= combat="islamizarea" ]=rii

Mai multe partide de extrem= dreapt= au decis s= \[i uneasc=for]ele pentru a lupta \mpotriva a ceea ce ele numesc "islamizarea"Europei. Reuni]i la Anvers, \n Belgia, liderii extremi[ti au pus bazeleorganiza]iei "Ora[ele \mpotriva islamiz=rii", al c=rei simbol, asem=n=torunui indicator rutier, \nf=]i[eaz= o moschee stilizat= t=iat= de o linie ro[ie

(www.adevarul.ro). |n cursul anului 2007, extremi[tii de dreapta din Renania

german= \[i f=ceau cunoscute inten]iile de regrupare \n "mi[c=ri alecet=]enilor" cu inten]ia de a combate ceea ce ei numesc "islamizarea"]=rii, prin formarea unui partid. Situa]ia a devenit sensibil=, cu atât maimult cu cât membrii Pro NRW (Renania de Nord-Westfalia) din Köln de]inlocuri \n consiliul municipal (Documentar BSIJ, 2008). Sloganulextremi[tilor este simplu: "f=r= moschei, f=r= minarete, f=r= chemarea

muezinului", iar logo-ul mi[c=rii arat= ca un un indicator rutier, cu omoschee barat= de o linie ro[ie! J

I H A

D U L

I S L A M I C

191



Reconcilierea civiliza]iilor!

|n decembrie 2006, Papa Benedict al XVI-lea a efectuat o vizit= \n Turcia, apreciat= ca "un succes diplomatic". Printr-o decizie de ultim

moment, Benedict a trecut pragul Moscheii Albastre [i s-a rugat pre] deun minut cu fa]a spre Mecca. A fost pentrua doua oar= \n istorie când un pap= avizitat un l=ca[ de cult musulman, dup= ce,

\n 2001, Ioan Paul al II-lea a p=[it pentruprima dat= \ntr-o moschee \n Siria. Dealtfel, gestul actualului Suveran Pontif afost v=zut [i ca o continuare a deschiderii

spre dialogul dintre confesiuni, f=cut= depredecesorul s=u. (Mihai, 2008)

La 5 martie 2008, Vaticanul aorganizat o reuniune important= \ntrereprezentan]i ai Bisericii Catolice [idelega]i musulmani, convorbirile survenind

ca urmare a public=rii, \n octombrie 2007, a unui "Apel la dialog". Lansat \ntr-o scrisoare deschis=, semnat= de 138 de demnitari musulmani dinlumea \ntreag=, [i adresat= reprezentan]ilor cre[tinismului, apelul poart=titlul "Un cuvânt comun \ntre voi [i noi". |n documentul amintit, la care \ntretimp au mai aderat [i al]i lideri se ar=ta c= de dialogul dintre cele dou=religii depinde "chiar supravie]uirea lumii" (www.adevarul.ro).

La 13 martie 2008, Organiza]ia Conferin]ei Islamice (OIC)dezabate la Dakar, Senegal, problema islamofobiei \n Occident [imijloacele de a o combate. Acest lucru se petrecea \ntr-un moment \n

care republicarea \n Danemarca a unei caricaturi cu profetul Mahomed [iapropiata difuzare a unui film antiislam \n Olanda riscau s= adânceasc=din nou ne\n]elegerile dintre cele dou= p=r]i (Mihai, 2008). Secretarulgeneral al organiza]iei, turcul Ekmeleddin Ihsanoglu, anun]a c= lideriicelor 57 de membre OIC, care reprezint= 1,3 miliarde de musulmani, "vorlua deciziile corespunz=toare \mpotriva unor astfel de acte deislamofobie". Tot acesta f=cea cunoscut faptul c= "Observatorul", o unitateformat= \n cadrul secretariatului OIC pentru analizarea fenomenului, va

prezenta primul s=u raport despre "islamofobie", chestiunea trebuindrezolvat= printr-un dialog politic hot=rât [i o reconciliere istoric= \ntre Islam A n g h


e

R A D U

192



c=minele lor [i s=-i trateze pe ei cu dreptate, fiindc= Dumnezeu \i iube[tepe cei drep]i (Traducerea sensurilor, 1998). "Allah nu v= opre[te s= face]ibine acelora care nu au luptat \mpotriva voastr=, din pricina religiei, [i nuv-au alungat din c=minele voastre, ba din contr= s= fi]i foarte buni [i drep]i,

c=ci Allah \i iube[te pe cei drep]i." (Coran, Surat "al-Mumtahina", 60:8);"Lupta]i pe calea lui Allah \mpotriva acelora care se lupt= cu voi, dar nu

\ncepe]i voi lupta, c=ci Allah nu-i iube[te pe cei care \ncep lupte"! (Surat"al-Baqara", 2:190) Ceea ce nu le place musulmanilor este s= li se impun=cutumele occidentale, promiscuitatea, pornografia [i indecen]a public=,fiind considerate periculoase pentru lumea islamic=.

Islamul recunoa[te dreptul fiec=rui cet=]ean dintr-un stat islamicla a nu-i fi \nc=lcat= \n mod necuvenit intimitatea vie]ii lui, Coranul fiind o

dovad= \n acest sens: "nu v= spiona]i unii pe al]ii" (Coran, 49; 12). "Nuintra]i \n alte case decât ale voastre, decât dac= sunte]i siguri deconsim]=mântul ocupan]ilor" (Coran, 24; 27). "|nchina]i-v= lui Dumnezeu[i nu asocia]i nimic cu el. Fi]i buni cu p=rin]ii vo[trii [i rudele voastre [i cuorfanii [i cu cei s=raci, [i cu vecinii ce vi se al=tur= [i cu vecinii care nusunt apropia]i vou= [i cu \nso]itorii [i cu c=l=torii, [i cu robii vo[tri.Dumnezeu nu iube[te pe nimeni orgolios sau l=ud=ros" (Coran, 4:36).

Considerând numai aceste versete se poate aprecia c= religia

musulman= nu are nimic \n comun cu extremismul [i cu antiamericanismul. |n sus]inerea faptului c= Islamul nu are nimic \n comun cu extremismul vine[i mesajul "Rezisten]ei Irakiene" (www.stiri.ro): "Oameni din toat= lumea!Aceste cuvinte v= sunt adresate de cei care \nc= din ziua invaziei au luptatpentru supravie]uire subsanc]iunile impuse de c=treregimurile criminale aleStatelor Unite [i Marii Britanii.

Suntem oamenisimpli care aleg principiile \nlocul temerii. Am \nduratcrime [i pedepse pe care leconsider=m adev=ratelearme de distrugere amaselor. Ani [i ani de agonie[i disperare, \n timp ce

Na]iunile Unite f=ceaucomer] cu resursele noastre de petrol \n numele stabilit=]ii [i a p=cii lumii.

A n g h


e

R A D U

194



Peste dou= milioane de persoane nevinovate au murit a[teptândlumina de la cap=tul tunelului care s-a finalizat doar cu ocupa]ia ]=rii [i cufurtul resurselor noastre.

Dup= crimele administra]iei SUA [i ale Marii Britanii \n Irak, ne-am

ales viitorul. Viitorul fiec=rei lupte de rezisten]= din istoria omenirii.Este datoria noastr=, ca de altfel [i dreptul nostru s= rezist=m

\mpotriva ocupa]iei for]elor str=ine, a c=ror na]iuni vor fi responsabilemoral [i economic pentru ceea ce ale[ii lor guvernamentali au distrus [ifurat de pe terititoriul nostru.

Noi nu am str=b=tut oceane [i m=ri pentru a ocupa MareaBritanie sau Statele Unite [i nici nu suntem responsabili pentruevenimentele din 9/11. Acestea sunt doar câteva dintre minciunile pe care

ace[ti criminali le prezint= pentru acoperirea adev=ratelor planuri de ade]ine controlul resurselor energetice ale lumii, \n ciuda dezvolt=rii Chinei[i a unei Europe puternice unificate. Este o ironie a sor]ii faptul c= iraqieniitrebuie s= se confrunte cu acest conflict uria[, \n plin= expansiune \nnumele \ntregii omeniri adormite.

Le mul]umim tuturor, inclusiv celor din Marea Britanie [i StateleUnite care au ie[it \n strad= pentru a protesta \mpotriva acestui r=zboi [i

\mpotriva Globaliz=rii. De asemenea, aducem mul]umiri Fran]ei,Germaniei [i altor state pentru pozi]ia lor, care cel pu]in pân= la acestmoment, au fost considerate \n]elepte [i echilibrate.

Ast=zi facem din nou apel c=tre voi.Nu cerem armament sau for]e de lupt=, pentru c= avem destule.

V= cerem s= alc=tui]i un front comun \mpotriva r=zboiului [i a sanc]iunilor.Un front guvernat de \n]elepciune [i cunoa[tere. Un front care va aducereform= [i ordine. Institu]ii noi care s= le \nlocuiasc= pe cele corupte.

|nceta]i utilizarea dolarului american, utiliza]i ca moned= euro sau altecursuri valutare. Reduce]i sau opri]i consumul produselor provenite din

Marea Britanie sau Statele Unite. Pune]i punct Zionism-ului \nainte caacesta s= distrug= lumea. Educa]i pe cei care se \ndoiesc de natura real=a acestui conflict precum [i pe cei care, din nep=sarea lor, nu cred c=media este atât de important= pe cât admit.

Ne dorim cât mai multe camere video pentru a ar=ta lumiiadev=rata lor \nfrângere. Inamicul este pus pe fug=. Se tem de o mi[carede rezisten]= pe care nu o pot observa sau anticipa. Acum noi alegemcând, unde [i cum atac=m. {i dac= str=mo[ii no[trii au adus prima

scânteie a civiliza]iei, noi vom redefini no]iunea de "cucerire". Ast=zi noiscriem un nou capitol \n ceea ce prive[te arta r=zboiului citadin (urban). J

I H A

D U L

I S L A M I C

195



E bine s= [ti]i c= ajutând poporul iraqian, v= ajuta]i pe voi \n[iv=,pentru c= ziua de mâine v= poate aduce distrugeri similare. A servipoporul iraqian nu \nseamn= negocierea pentru americani a câtorvacontracte. Trebuie s= continua]i izolarea strategiei lor.

Acest conflict nu mai este considerat un r=zboi localizat. Astfelputem spune c= lumea va r=mâne la nesfâr[it prizoniera unei temericontinue, de care poporul americam sufer= \n general. |i vom ]intui aici, \nIraq pentru a le epuiza resursele, efectivele de lupt=, [i voin]a de a lupta.

|i vom nimici cu m=sura cu care au furat [i chiar mai mult. |i vom disloca,apoi vom pune cap=t furtului resurselor de petrol, f=cându-le astfelplanurile inutile.

Cu cât mai devreme se va \nfiin]a o mi[care, cu atât mai devreme

va avea loc pr=bu[irea lor. Solda]ilor americani le adres=m urm=toarele:pute]i alege s= lupta]i \n mod tiranic cu noi. Abandona]i armele [i cauta]irefugiu \n moscheele, bisericile [i casele noastre. V= vom proteja. {i v=vom scoate din Iraq, a[a cum am f=cut cu mul]i al]ii \naintea voastr=.Merge]i la casele, familiile [i cei dragi ai vo[trii. Nu este lupta voastr=.Doar dac= lupta]i pentru o cauz= dreapt= \n Iraq.

Lui George W. Bush, \i adres=m urm=toarele: "Ne-ai cerut s='Mergem \nainte', [i a[a am f=cut. A[a cum nu s-a a[teptat nimeni. Ai alt=provocare?"

Recurs la memoria colectiv=

Faptul c= Islamul este implicat \n activit=]i teroriste nu ne \ndeamn= s= credem c= aceast= religie este pro-terorist=. Nicio religie dinlume, deci nici Islamul, nu

propov=duie[te terorismul [i nu \ncurajeaz= pe cineva s= omoareoameni nevinova]i. Uciderea uneipersoane, f=r= o justificare dreapt=,echivaleaz= cu uciderea lumii \ntregi,iar salvarea vie]ii unei persoanevaloreaz= cât salvarea \ntregiiumanit=]i. Ca dovezi a celor afirmate

avem cele dou= surse de baz= aleIslamului, [i anume Coranul [i Sunnah

A n g h


e

R A D U

196



(tradi]ia profetului). Se observ= clar din Coran [i Sunnah faptul c= acesteac]iuni inumane sunt \n evident= contradic]ie cu \nv=]=turile Islamului(Cherim Engin, 2007). "... cel care ucide un suflet nevinovat de ucidereaaltui suflet sau de o alt= stric=ciune pe p=mânt, este ca [i când i-ar ucide

pe to]i oamenii, iar cel care las= \n via]= un suflet este ca [i cum i-ar l=sa \n via]= pe to]i oamenii... " (Coran, Surat "al-Maida", 5:32); "Allah nu v=opre[te s= face]i bine acelora care nu au luptat \mpotriva voastr=, dinpricina religiei, [i nu v-au alungat din c=minele voastre, ba din contr= s=fi]i foarte buni [i drep]i, c=ci Allah \i iube[te pe cei drep]i" (Coran, Surat "al-Mumtahina", 60:8).

* * *

C= place sau nu, terorismul nu apar]ine nici unei religii, fiecre[tin=, iudaic= sau islamic=, ci este produsul unui nucleu de extremi[tiafla]i \n imposibilitatea de a-[i atinge obiectivele \n mod pa[nic [idemocratic, \n timp ce jihadul este parte din via]a fiec=rui credincios. |ncircumstan]ele actuale este nevoie de o delimitare a sintagmei terorismislamic de termenul Jihad, \ntrucât se pot crea confuzii majore cuconsecin]e dintre cele mai nepl=cute [i \n plan ideologic, [i \n cel alrela]iilor interna]ionale. Islamul nu merit= asocierea cu terorismulsinuciga[. (Stoina, 2005). }inând seama de toate acestea, consider=m c=este vremea s= se renun]e la sintagma terorism islamic \n favoarea celeide terorism care invoc= \n mod abuziv islamul.

J I H A

D U L

I S L A M I C

197



NOTE:

ABU ALA AL-GHITI, (2007), Ce \nseamn= islamul , EdituraTaiba, Bucure[ti.ABUL A'LA MAWDUDI, (1963). Islamul , Editura Taiba,Bucure[ti.ALI, L., (2007). Efectul de bumerang , Editura House of

Guides, Colec]ia Interven]ii, Bucure[ti.ALEXE, V., (2007). Istoria atentatelor cu "ma[ini-capcan=" , \n"Ziua", 11 august.ANDREESCU, A., (2007). Terorismul interna]ional – flagel al lumii contemporane , \n "TIMPOLIS", iunie, Timi[oara.ANDREESCU, A., ALBU, G., (2008). Bosnia [i Hertzegovina\ntre fundamentalismul islamic [i terorism , \n, "Sesiunea deComunic=ri [tiin]ifice Strategii XXI - Securitate [i Ap=rare \nUniunea European=", Ministerul Ap=r=rii, Universitatea

Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 17–18 aprilie 2008.ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Re]eaua terorii. De laSeptembrie Negru la Al Qaida Alb= , \n, "Gândirea Militar=Româneasc=", martie–aprilie, vol. 2.ANGHEL, G., (2005), Jihadi[ti pe internet , \n,www.romanialibera.roANGHELESCU, N., (1993). Introducere \n Islam , EdituraEnciclopedic=, Bucure[ti.ARMSTRONG, K., (2001). Was it inevitable Islam through history , \n J. Hoge, Jr. and G. Rose, "How Did This HappensTerrorism and the New War" (p. 53-70) Oxford: Public Affairs.AUST, St.; SCHNIBBEN, C., (2002). Ziua \n care s-acutremurat lumea, Editura Runa, Bucure[ti.AVRAM, A., (2008). Islamul va domina Bruxelles \n 20 de ani , \n, www.adevarul.roBAAGIL, H., M., (2003). Dialogul dintre musulmani [i cre[tini ,Funda]ia Taiba, Bucure[ti.

BACCHIOCCHI, S., (2002), \n, "Curierul Ortodox", nr. 10(135), 12 octombrie.

A n g h


e

R A D U

198



BADIUZZAMAN SAID NURSI, (2002). Cuvinte. Din operaRisale-i Nur (Epistolele Luminii), Traducere de GeorgeGrigore, Editura Nesil, Maatbalicilik A, Bucure[ti. 2002.BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului , Editura Top Form,

Bucure[ti.BARNA, C., (2007). Occident vs. Islam: globalizarear=zboiului sau a p=cii? , \n, "Cadran Politic", nr. 43.BARNA, C., (2005). Terorismul [i religia islamic= , \n, RevistaGeopolitica, Bucure[ti.BARTLEY, P., [i BOURDILLON, H., (2001). Islamul \n epocamedieval= , Editura All Educational, Bucure[ti.BAYLEI, R. (2001). Jihadul: \nv=]=turile islamului de la sursele primare Coran [i Hadith , Bucure[ti.

BARREAU, J., C., (2001). De l'Islam en général et du monde moderne en particulier , collection Pamphlet, Paris.B+SESCU, T., (2008), Despre toleran]= , Muftiatul CultuluiMusulman din România, Constan]a, \n, www.divers.roBERGEN, P., L., (2002). R=zboiul sfânt , Editura Alfa,Bucure[ti.XXX (2006). Biografia nobilului Profet – "Nectarul Pecetluit" – Safi-ur-Rahman al Mubarakfuri , Universitatea Islamic=Medina Al-Munawwara; trad. [i ed. Liga Islamic= [i Cultural=din România, ed. a 2-a, Bucure[ti: Editura Islam, Bucure[ti.BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic Terrorism, \n, "International Herald Tribune", 28 iulie, Londra.BOSTOM, G., A., (2005). The Legacy of Jihad, un recueil de textes sur le djihad , Ed. Prometheus Books, London.BO}OAC+, F., (2008). Civiliza]ie islamic= - Islamul ca religie,Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza",Masterat.

BOTO{, I., (2008), Dinamica fenomenului terorist. De laterorismul clasic la terorismul suicidar , \n, revista "GândireaMilitar= Româneasc=", nr. 2.BOUTHAINA, S. (2006). Islamophobia: A second Holocaust \n the making , february 14, \n, www.dailystar.com.lbBRISARD, J - C., (2005). Zarqawi - nou= fa]= a Al-Qaida,Brisard, Jean-Charles, Editura Aquila, Bucure[ti.BUSH, G., (2001). \n, U.S. Departement of State, dup=,http:usinfo.state.gov

CANTEMIR, D., (1977). Sistemul sau \ntocmirea religiei mahomedane , Editura Minerva, Bucure[ti. J

I H A

D U L

I S L A M I C

199



CARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul , Editura Polirom, Ia[i.CARRE, O., MICHAUD, G., (2001). Les Frères Musulmans (1928-1982), L'Harmattan, Paris.CHELARU, M., (2004). Jihad , Editura Timpul, Ia[i.

XXX (2004). Coranul Cel Sfânt \n limba român= , Edi]ia a III-a,Editura Islam, Bucure[ti.CHERIM ENGHIN, (2007), Islam, religia terorii? , Funda]iaTaiba, Constan]a.CHICHAN, D., (2007). Cât de bine cunoa[tem islamul. Oprivire din exterior, \n, www.midlleast.info.ro

CHICAN, D., (2007). Om despre om. Islamul \n contextulmodernismului [i postmodernismului, Editura Pastel, Bra[ov.

CHOMSKY, N., (2003). America \n c=utarea domina]iei

globale: Hegemonie sau supravie]uire , Editura Antet,Bucure[ti.COOPER, H., H., A., (1997), What is a terrorist: apsychological perspective , Legal Medical Quarterly, 1.CORNILA, C., (2008). De la religie la terorism , EdituraANAMAROL, Bucure[ti.CRONE, P., (1987). Meccan Trade and the Rise of Islam ,Oxford, UK.DELCAMBRE, A., M., (2003). L'islam des interdits , Éditions

Desclée de Brouwer, Paris.DELCEA C., (2003). Psihologia terorismului. Cine devine terorist [i de ce? , Editura Cartipex, Cluj-Napoca.DEMOMBYNES - GAUDEFROY, M., (1921). Les institutions musulmanes , Paris, 1921.DENGG, A., (2007). Terorismul – o amenin]are asimetric= , \n"Impact Strategic", nr. 2, Universitatea Na]ional= de Ap=rare"Carol I", Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [iSecuritate, Bucure[ti.DRÂMBA, O., (2002). Istoria culturii [i civiliza]iei , vol. 4,Editura Vestala, Bucure[ti.ELIADE, M., (1991). Istoria credin]elor [i ideilor religioas e,Editura {tiin]ific=, Bucure[ti.ERGIL, D. (2001), Suicide terrorism \n Turkey: the Workers' Party of Kourdistan , \n "Countering Suicide Terrorism",Herzliya, Israel, Ed. The International Policy Institute forCounter-Terrorism.

ELSASSER, J., (2006). Comment le Djihad est arrivé en Europe , Vevey, Editions Xenia, Paris.

A n g h


e

R A D U

200



EMIR, I., (2007), Intreviu, \n, AHMETASEVIC, "Este Bosniaamenin]at= de fundamentalismul isalmic? ", www.euractivia.roESPOSITO, J., L., (1992). The Islamic Treath: Myth or Reality , New York: Oxford University Press.

ESPOSITO, J., L., (2007). Who speaks for islam? , GallupInstitute, USA.FRANCORUM, G., (1962). For the Deeds of the Franks and the Other Pilgrims to Jerusalem, translated by Rosalind Hill,London.FILIPESCU, N., (2005), Repudirea extremismului islamic ,manuscris.FIRESTONE, R., (1990). Jihad: originea R=zboiului Sfânt \n Islam , Editura Universit=]ii Oxford.

FIROZ ALI ALIZADA, (2007), Interviu, \n revista "Globe and Mail ", USA.FOUAD AL-FARSI, (2001), Modernity and Tradition: The Saudi Equation (ed. a III-a, Knight Communications Ltd.al-Farsi).FRATTASIO, A., (2006). Profilul teroristului , Roma, 2006.FRITHJOF, S., (1994) S= \n]elegem Islamul. Introducere \n spiritualitatea lumii islamice , Editura Humanitas, Bucure[ti.GALLEZ, E., M., (2004). Le Messie et son prophete, Aux origines de l'Islam , Tome 1. De Qumran a Muhammad. DuMuhammad des Califes au Muhammad de l'histoire, Tome 2.Versailles, Éditions de Paris (http://www.ict-toulouse.asso.fr/ble/site/659.html).GANOR, B. (2001). Suicide attacks \n Israel , Herzliya, Israel,Ed. The International Policy Institute for Counter-Terrorism.GAUDIN, P., (1995). Marile religii , Editura Orizonturi,Bucure[ti.

GHICULESCU, M., (2005). Originile terorismului. Ismailismul [i Asasinii , manuscris.GHIGHILICEA, N., (2008). Musulmanii vor libertate [i tradi]ie islamic= , \n, www.adevarul.roGHIGHILICEA, N., (2008). Arabia Saudit= se deschide dialogului cu cre[tinismul , \n, www.adevarul.roGRIGORE, G. (2005). Coranul , Editura Herald, Bucure[ti.XXX(2006). Grup=ri teroriste intera]ionale , \n,http://worldwildewar.3x.ro/11Martie.htm.

GUSATU, V., (2008). Managemntul integrat al frontierei de stat \n condi]iile acceler=rii procesului globalizarii . Tez= de J

I H A

D U L

I S L A M I C

201



doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I",Bucure[ti.HARUN, Y., (1999). Islamul denun]= terorismul, Editura AmalPress, Londra, UK.

HASSAN, N., (2002). An arsenal of believers: talking to the "human bombs" , \n, "International Society of PoliticalPsychology Conference", July, Berlin.HASSEL, M., (1999). Kosovo , drumul Golgotei, EdituraNemira, Bucure[ti.HUDSON, R., (2003). The Sociology and Psychology of Terrorism: Who Becomes a Terrorist and Why[ Federal Research Division 1999 , Khashan, Hilal, CollectivePalestinian Frustration and Suicide Bombings, \n "Third World

Quarterly", nr. 6.HUNT, C., (2005). Originile Islamului, \n revista "Geopolitica",Bucure[ti.HUNTINGTON, S.P. (1995). Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii mondiale , Editura Samizdat, Bucure[ti.HUNTINGTON, S.P. (1998). Islam et Démocratie , Bucure[ti.HUNTINGTON, S.P. (2001). Fundamentalismul islamic [i asem=n=rile sale cu doctrina terorist= , \n, "The New YorkTimes", 12 Noiembrie.

IBN - RU{D - AVERROES. (2001). Cuvânt hot=râtor , EdituraKriterion, Bucure[ti.IBRAHIM, I., A., (2006). Ghid pentru o mai bun= \n]elegere aIslamului, Editura Selam, Constan]a.IBRAM, N., (2000). Islamul [i valen]ele lui. Pelerinaj \n locurile sfinte ale Islamului , Editura Ex Ponto, Constan]a.IBRAM, N., (2005). Religie islamic= . Curs, Facultatea delitere, Universitatea "Ovidius", Constan]a.IOVA, M. (2006). 11 Septembrie 2001, \n, "Politica

Interna]ional=", nr. 5/6.IMAM AN-NAWAWI. (1994). 40 Hadi[uri , Editura Cris BookUniversal, Bucure[ti.XXX (2005). London-based radical salutes bombs victory , \n,"Sunday Times", 17 iulie. Traducere, Ungureanu, T.ISTRATE, M., (2005). Fundamentali[tii islamici , Fr=]iaMusulman= [i CIA, Manuscris.JAMIL ZEINO, M., (2005). Comment comprendre le Coran ,Éd. CHAMA, Paris.

JEAN, F. (2003)., R=zboi sfânt, jihad, cruciad= , EdituraCartier, Chi[in=u, 2003. A

n g h


e

R A D U

202



XXX (2000). Suicide Terrorism: A Global Threat , \n, "Jane'sIntelligence Review", 20 octombrie.KEGLEY JR., W.,C. & WITTKOPF,R., E., (1997). World Politics, Trend and Transformation , Sixth Edition, St. Martin's

Press, New York.KEPEL, G., (2003). Djihad. Expansion et déclin de l'islamisme , Gallimard, Paris.KHURRAM, M., (2007). Cine este Muhammed ?, Funda]iaTaiba, Bucure[ti.KHURSHID, A., (1980). Drepturile omului , Funda]ia Islamic=,Leicester, UK.KHURSHID, A., [i MUHAMAD MANAZIR, A., (1999). Coranul,\nv=]=turi fundamentale , Editura Islam, Bucure[ti.

KILJUNEN, K., (2001). Statele lumii [i drapelele na]ionale ,Regia Autonom= "Monitorul Oficial", Bucure[ti.KREY,A., C., (1921). The First Crusade: The Accounts of Eye-Witnesses and Participants , Princeton & London.KUSHNER, H., (1996), Suicide bombers; business as usual , \n, "Studies \n Conflict and Terrorism", 19(4).LAMMENS, H., (2003). Islamul contemporan, Editura Corint,Bucure[ti, 2003.LAQUEUR, W., (2003). No End to War: Terrorism \n the Twenty-first Century , Continuum, New York.LAZAR, M., (2005). Aspecte ideologice [i geopolitice ale rena[terii islamice contemporane , \n Revista "Geopolitica",Bucure[ti.LEWIS, B., (1993), Islam and the West , New York: OxfordUniversity Press.LOUIS DE PRÉMARE, A., (2001). Originile islamului , EdituraCartier, Bucure[ti.

MANSDORF, I., (2003). The Psychological Framework of Suicide Terrorism Jerusalem Letter , "Viewpoints", nr. 496.MARC, G., (1982). Rôles politiques de l'Islam au Pakistan , \n,CARRÉ (1982.), L'Islam et l'état dans le monde d'aujord'hui ,PUF, Paris.MAXIM, I., (2008). Beslan - Osetia de Nord , Diserta]ie,Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Masterat.McCAULEY, C., (2002). The Psychology of Terrorism ,www.ssrc.org/sept11/essays

MELEK, Ch., (2007). Numele Quran-ului , \n, revista "IslamulAzi", Constan]a. J

I H A

D U L

I S L A M I C

203



MÉRAD, A., (2001). Islamul contemporan , Editura Corint,Bucure[ti.MERARI, A., (2003). Terrorism as a Strategy of Insurgency Terrorism and Political Violence , vol 5, no. 4.

MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et doctrines , Collection Champs Flammarion, Paris.MICHEL, A., (1994). Islamul [i civiliza]ia sa, EdituraMeridiane, Bucure[ti.MIHAI, C., (2008). Wahhabi]ii din Bosnia ]intesc Europa?, \nwww.adevarul.roMIHAI, C., (2008). Summit islamic destinat reconcilierii cu Occidentul! , \n, www.adevarul.roMIRCEA, V., (2007), Islamul – de la produc=tor de idei la izvor

de terorism: drumul de la Rena[tere la Terorism , \n "CadranPolitic", nr. 43.XXX Mo[tenitorii profetului Mahomed , \n ziarul "Ziua", 9 iunie2007.MUHAIYADDEN, H., (2003). Islam and World Pace –Explanations of Sufi Glossary, London.MURAT, YUSUF, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman este atacat, el trebuie s= se apere , Cultul Musulman dinRomânia, \n, www.hotnews.roNIDZARA, A.,( 2007). Este Bosnia amenin]at= de fundamentalismul islamic? , \n www.euractiv.roNISTOR, O., (1984). |ntre Antichitate [i Rena[tere. GândireaEvului Mediu , Editura Minerva, Bucure[ti, vol. 1-2.O'CONNOR, A., (2004). Understanding Who Becomes Terrorists , \n "Journal of Young Investigators", nr. 3.OLTEANU, S., (2008). Implica]iile terorismului asupratransform=rii structurilor de for]= . Tez= de doctorat,

Universitatea Na]ionala de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti.OMAR AL-ASKAR, (2007). Raiul [i Iadul , Editura Taiba,Bucure[ti.OSAMA bin LADEN, (1996). Interviu, ziarul "Nida ul-Islam", 15noiembrie.STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de Jihad , \n, http://actrus.roPETERS, R., (1977). Jihad \n Mediaeval and Modern Islam ,Ed. Brill Academic Pub, London.

POPONETE, V., (2005). Terorismul, aspecte psihosociale , \n,www.presamil.ro/SMM/ 2005/3

A n g h


e

R A D U

204



POST, J., M., (1984). Notes on a Psychodynamic Theory of Terrorist Behavior, Terrorism, \n, "International Journal", nr. 3.POTERA{, I., (2008). Islamul [i Occidentul , Diserta]ie,Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Masterat.

QRADAWI, Y.,(2001). Islamul – religia toleran]ei , \n,"Islamonline&New Agency", 13 septembrie.RAICO, C., (2003). Serbia – anii [obolanilor , Editura Nemira,Bucure[ti.RUSLAN, op.cit."RAUFFER, X, (1987). La nebuleuse: Le terrorisme du Moyen- Orient, Ed. Fayard, Paris.REEBER, M., (1999). L'Islam, Les Essentiel Milan , Paris.XXX (2001). Re]eaua Terorii , U.S. Departement of State, \n,

http:usinfo.state.govROBINS, J., S., (2008). V= converti]i la Islam sau ve]i pieri , \n,"National Review", 10 ianuarie.RO{U, D., (2008). Terorism [i terori[ti. Aspecte psihologice [i socio-culturale , \n, "Sesiunea de Comunic=ri [tiin]ificeStrategii XXI - Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=",Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "CarolI", Bucure[ti, 17- 18 aprilie.RUSLAN, Gr. (2003). |nv=]=tura islamic= despre jihad \n Coran [i tradi]ia musulman= (Hadith), \n, httpwww.geocites.comSAID, E., W., (2001). Orientalism , Editura Anaconda,Timi[oara.S+GEAT+, R., (2004). Islamul \n drapelele na]ionale , \n,revista "Geopolitica", nr. 1.SCHUON, Fr., (2001). S= \n]elegem Islamul . Introducerea \n spiritualitatea lumii musulmane , Bucure[ti.

SCHWEITZER, Y. (2001). Suicide terrorism: development and main characteristics , \n "Countering Suicide Terrorism",Herzliya, Israel, Ed. The International Policy Institute forCounter-Terrorism.SCOTT, A., (2006). Geneza [i Viitorul Terorismului Sinuciga[ , \n, http://www.interdisciplines.orgSEBAEE, M., (2004). Minuni ale civiliza]iei islamice , EdituraTaiba, Bucure[ti.SELI{TE, M., R., (2004). Diavolul \n Islam , \n, revista

"Geopolitica", nr. 1SEPTAR (GEMALEDIN), S., (2006). Islamul – religia terorii? J

I H A

D U L

I S L A M I C

205



Diserta]ie, Facultatea de Jurnalism, Universitatea "Hyperion",Constan]a.SEYYED, H., N.,(1987), \n, "Le Temps stratégique", no 22.SILKE, A., (1997). Honour and expulsion , \n, "Terrorism and

political Violence", 9(4).SIMILEANU, V., (2003). Asimetria fenomenului terorist ,Editura Top Form, Bucure[ti.SIRBU, N., (2007). Terorismul suicidar [i combatereamanifest=rilor de tipul "suicide bombing" \n ac]iunile de lupt= \mpotriva terorismului transna]ional , manuscris.SHALTUT, M., (1999). L' islam: dogme et législation , Albouraq.SOURDEL, D. (1993). Islamul , Editura Humanitas, Bucure[ti.SOURDEL,D., SOURDEL, J., (1996) Dictionnaire historique de l'Islam , Paris.SOURDEL, J., SOURDEL - TH. (1975). Civiliza]ia Islamului clasic , Editura Meridiane, Bucure[ti.ST+NESCU, GH.,G., (1998). Mohamed Profetul , EdituraDacia, Cluj-Napoca.STOIANOVICI, C., (2004), Femeile kamikaze , \n,http://atelier.liternet.ro/articol/1946/ Femeile-kamikaze.html

STOIAN, A., M., (2005). Terorismul [i Islamul. O analiz= critic= asupra unei false analogii , \n, revista "Geopolitica",Bucure[ti.STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de manifestare a neoterorismului , \n, http://actrus.roSTOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de Jihad , \n, http://actrus.roSULIMAN ABDUL RAHMAN (2002). The virtual position of

Islam on extremism and terrorism , Riyadh, King FahdNational Library Cataloging, in, Publication Data.SULTAN, A., (2001). Declara]ie , \n, "O Analiz= a Terorismului \n Lume 2002". Ministerul de Externe al Statelor Unite,DIACRIS International, USA.TANTAWI - Al, A., (1998). Introducere general= \n Islam ,Editura Islam, Bucure[ti.TANTAWI, M., (2001), Declara]ie , \n "Ager Press", 14septembrie; de v=zut [i U.S. Departement of State,

http:usinfo.state.govXXX (1993). The International Petroleum Encyclopedia, A

n g h


e

R A D U

206



PennWell Publishing Company.TAYLOR , M., T., RYAN, H., (1988). Fanaticism , PoliticalSuicide and Terrorism, \n, "Terrorism", 11, (2).SUDAIS, A., (2001), Declara]ie , \n, "Reuters", 28 septembrie;

de v=zut [i U.S., Departement of State, \n,http:usinfo.state.govTIHAN, E., (2008). Jihadul - r=zboiul sfânt , Diserta]ie,Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu.XXX (1998). Traducerea sensurilor [i comentarii ale Coranuluicel Sfânt \n limba român=, traducere [i editare Asocia]iaStuden]ilor Musulmani din România, Edi]ia I, Editura Islam,Timi[oara.TUDOR, R., (2006). 11 Septembrie 2001, \n, "PoliticaInterna]ional=", nr. 5/6.UNGUREANU, T., (2006). R=zboiul timpurilor - declin occidental [i asediu islamic , Editura Humanitas, Bucure[ti.VLAD, I., (2008). Cu ce se mai ocup= terori[tii prin Irak ?, \n,www.presa.roYOUNG, L-C., (1972). Altruistic Suicide: A Subjective Approach , \n, "Sociological Bulletin", 21 (2).YOUSSEF, C., (1990). Islamic Fundamentalism , Twayne

Publishers, Boston, USA.WALDMAN, A., (2003). Masters of Suicide Bombing: Tamil Guerrillas of Sri Lanka, The New York Times.WANSBROUGH, J., (1977). Quranic Studies: Sources and Methods of Scriptural Interpretation , Oxford, UK.WEYER, R., (2001). Islamul [i occidentul. O nou= ordine politic= [i religioas= dup= 11 septembrie , Editura ALLFA,Bucure[ti.

WILLIAMS, P., L., (2004). Al Qaida. Fr=]ia terorii , EdituraLucman, Bucure[ti.ZAINEA, E., (2005). Elemente de tensiune [i de conflict \n spa]iul islamic , \n, revista "Geopolitica", nr.1.ZIMBARDO, P., (2004). A Situationist Perspective on the Psychology of Evil: Understanding How Good People Are Transformed into Perpetrators , \n Arthur Miller (Ed.). "TheSocial Psychology of Good and Evil: Understanding ourCapacity for Kindness and Cruelty", Guilford.

J I H A

D U L

I S L A M I C

207



* * *

www.islamulazi.rowww.islamicity.com

www.sri.rowww.islam.rowww.rasarit.comwww.islamdenouncesterrorism.comwww.islamonline.comwww.muftyat.ro

www.taiba.ro

A n g h


e

R A D U

208



Capitolul II

Enciclopedia Terorii.Calea spre Emir [i Al-Qaida Alb=

|n ultimii ani, \ntreaga lume, dar \n mod deosebit Europa a fost marcat= de schimb=ri politice fundamentale. Aceste muta]ii, dar mai ales actele teroriste din 11 septembrie 2001, s-au resim]it \n mod special \n ceea ce prive[te politica de securitate. De[i cu greu poate fi g=sit= o defini]ie a terorismului care s= nu con]in= cuvântul violen]=, conceptul de terorism nu reprezint= atât o tehnic= de folosire a violen]ei de c=tre oricine [i \n orice \mprejurare sau situa]ie conflictual=, ci mai degrab= angajarea acesteia de c=tre anumi]i subiec]i [i numai \n anumite tipuri de

conflict. Adeseori este folosit= zicala bine cunoscut= "terorist pentru unii [i patriot pentru al]ii", care sugereaz= c= acest concept poate fi privit din dou= unghiuri diferite, de c=tre opinia public=.

Ce este terorismul?

Cuvântul “terorism" a fost men]ionat \n urm= cu peste 200 ani

(1798), \n suplimentul Dic]ionarului Academiei Franceze. Terorism vinedin "terror - terroris", traductibil prin groaz=, spaim=, fric=, provocat= J I H A

D U L

I S L A M I C

209



premeditat, prin amenin]are [i intimidare. Walter Laqueur (1987), istoric

american, aprecia c= \ntre 1936 [i 1981 au fost date peste 100 de defini]ii

ale terorismului, f=r= a se ajunge \ns= la un consens. Potrivit acestuia,

"orice defini]ie a terorismului care ar merge dincolo de ideea utiliz=rii

sistematice a crimei, r=nirii [i distrugerii, ori a amenin]=rii cu acestea \n

scopuri politice este condamnat= la o controvers= f=r= sfâr[it." Dificultatea

identific=rii [i definirii terorismului ]ine [i de multitudinea formelor sale de

manifestare (V=duva [i colectiv, 2007). Jacques Baud (www.livre-

chapitre.com) rezum= terorismul la urm=toarele forme: terorismul de drept

comun, organizat sau individual, uneori de sorginte mafiot=, cu baze de

tip clanuri; terorismul marginal, precum secta AUM din Japonia; terorismul

politic cu diferite nuan]e, de extrem= dreapt= sau de extrem=

stâng=, revolu]ionar marxist, rural sau urban; terorismul religios, cu

grup=ri fundamentaliste \n diferite mari religii, \ndeosebi \n Islam [i

Hinduism; terorismul cu cauze specifice, unice, de tipul celui ce se

g=se[te \n mi[c=rile ecologiste radicale sau \n cele de protec]ie a

animalelor.

Definit de Vladimir Putin (2007), drept boala secolului XXI, un pol

al noii ordini mondiale, megaterorism sau hiperterorism, terorismul este

apreciat de Bill Clinton (2006) drept "partea

\ntunecat= a globaliz=rii care divide lumea \n

boga]i [i s=raci, promoveaz= competi]ia, dar [i

conflictele, alimenteaz= sentimentele de ur=,

alienare, durere, concomitent cu crearea de noi

rela]ii [i interac]iuni de noi conglomerate sociale,

politice [i economice".Conjugarea inten]iei [i a capacit=]ii

logistice a unei entit=]i teroriste (persoan= sau

organiza]ie) determin= existen]a unei amenin]=ri

care, pe fondul unor vulnerabilit=]i, factori de risc sau st=ri de pericol, se

poate materializa \ntr-o infrac]iune de securitate na]ional=. Astfel, \n

Strategia de Securitate Na]ional= a României, terorismul este inclus

printre principalele amenin]=ri la adresa securit=]ii na]ionale, combatereafactorilor de risc genera]i de evolu]ia fenomenului terorist interna]ional [i A

n g h


e

R A D U

210



de influen]ele acestuia asupra st=rii de securitate a ]=rii noastre fiind un

obiectiv esen]ial (www.sri.ro).

Sursa: GANOR, B., (2002). Defining Terrorism: Is One Man's Terrorist Another Man's Freedom Fighter[, \n "ICT Papers on Terrorism", International Policy Institute for Counter-Terrorism, Herzliya, Israel; de v=zut [i Surgiu (2003).

Unele guverne \ncearc= [i ast=zi s= caracterizeze ca atare oriceacte de violen]= comise de oponen]ii s=i politici, \n timp ce terori[tii pretindc= sunt victimele terorii guvernamentale. Se poate aprecia c= naturaimprecis= a termenului permite aplicarea sa aproape oric=rei ac]iuni careinspir= team=.

Necesitatea elabor=rii unei Conven]ii interna]ionale pentruuniversalizarea reprim=rii terorismului a fost abordat=, \n 1926, la ini]iativaRomâniei \n cadrul Societ=]ii Na]iunilor, iar un proiect al Conven]iei pentru

instituirea unei Cur]i penale interna]ionale \mpotriva terorismului a fostelaborat de eminentul jurist român Vespasian V. Pella \n 1935 [i prezentatSociet=]ii Na]iunilor. Statele p=r]i la Conven]ia pentru prevenirea [ireprimarea terorismului din 1937 se angajau s= previn= [i s= reprimeactivit=]ile de acest gen, s=-[i dea reciproc concursul \n acest sens, astfel,se "reafirm= principiul de drept interna]ional dup= care este de datoriaoric=rui stat s= se ab]in= el \nsu[i de la orice fapt destinat a favorizaactivit=]ile teroriste \ndreptate \mpotriva altui stat [i s= \mpiedice actele

prin care acesta se manifest=". |n termenii articolului 1 al Conven]iei,"actele teroriste au fost definite ca fiind faptele criminale \ndreptate J

I H A

D U L

I S L A M I C

211



\mpotriva unui stat, al c=rui scop sau natur= este de a provoca teroareasupra unor personalit=]i determinate, a unor grupuri de persoane, ori \npublic".

Dac= pentru anul 1937, terorismul era definit prin "faptele

criminale \ndreptate \mpotriva unui stat", FBI (1993) opereaz= cuurm=toarea defini]ie: "Terorismul reprezint= folosirea calculat= a violen]eisau a amenin]=rii cu violen]a, cu scopul de a induce teama, cu inten]ia dea intimida [i/sau for]a autorit=]ile unui stat s= adopte o serie de orient=ride tip politic, religios sau ideologic bine determinate".

|n acest context, Oficiul pentru Protec]ia Constitu]iei GermanieiFederale definea, \n 1983, terorismul drept "lupta de lung= durat= pentruatingerea unor obiective politice... prin atacuri \mpotriva vie]ii [i propriet=]ii

altor persoane, prin delicte extrem de grave sau prin alte ac]iuni violente,care preg=tesc ac]iunile criminale men]ionate". Departamentul de Stat alStatelor Unite (http://csmonitor.com) apreciaz= terorismul drept "folosireacalculat= a violen]ei ilegale pentru a instaura frica, \n vederea intimid=riisau pedepsirii guvernelor sau societ=]ilor, pentru atingerea unor scopuri

\n general politice, religioase sau ideologice". Al=turi de aceast= abordare,terorismul, potrivit Departamentului Ap=r=rii al SUA (Whittaker, 2003)

\nseamn= "folosirea inten]ionat= a violen]ei sau amenin]area cu folosirea

violen]ei \n scopul de a induce teama, cu inten]ia de a for]a sau intimidaguverne sau societ=]i s= sus]in= anumite scopuri, care sunt, \n general,politice, religioase sau ideologice".

|n completare, terorismul este considerat (USA Patriot Act,26 octombrie 2001) drept "activit=]i ce presupun ac]iuni care s= pun= \npericol via]a uman= [i care constituie o violare a legii penale \n SUA sau

\n orice alt stat, comise cu scopul s= intimideze popula]ia civil=, s=influen]eze politica unui guvern prin intimidare [i constrângere, s=

afecteze ac]iunile unui guvern prin acte de distrugere \n mas=, asasinatesau r=piri".

Uniunea European=, spre deosebire de Liga Arab=, folose[te odefini]ie "de lucru" care consider= drept teroriste o serie de acte criminaledesf=[urate \mpotriva persoanelor sau a propriet=]ii [i care, "potrivitnaturii sau contextului \n care ele se desf=[oar=, pot aduce prejudiciigrave [i destabiliza o ]ar= sau o organiza]ie interna]ional= atunci cândsunt comise \n scopul: intimid=rii popula]iei, constrângerii unui Guvern sau

a unei organiza]ii interna]ionale s= comit= sau s= se ab]in= de lacomiterea unui act de decizie, destabiliz=rii ori distrugerii structurilor A

n g h


e

R A D U

212



fundamentale de natur= politic=, constitu]ional=, economic= sau social= aunei ]=ri sau organiza]ie interna]ional=" (Council Framework Decision onCombating Terrorism, 2002).

Liga Arab= descrie terorismul, \n "The Arab Convention for the

Suppression of Terrorism" (1998), ca "orice act sau amenin]are cuviolen]=, indiferent de motivele sau scopurile sale, care se produce pentrua avansa scopurile unui individ sau a unui grup criminal [i care urm=re[tea provoca panic= \n rândul popula]iei, prin r=nirea, punerea \n pericol avie]ii, libert=]ii sau securit=]ii acestora sau urm=rind a aduce un prejudiciumediului sau instala]iilor publice ori private sau ocuparea ori confiscareaacestora, sau cu inten]ia de a pune \n pericol resursele na]ionale".

Cu toate controversele [i nel=muririle care exist= cu privire la

acest fenomen, majoritatea ]=rilor, organiza]iilor [i organismelorinterna]ionale au luat numeroase m=suri pentru combaterea acestuifenomen sau, cel pu]in pentru punerea lui sub un anumit control (Olteanu,2008). |n cadrul ac]iunilor ini]iate \n sensul definirii termenilor “terorism“ [i“criminalitate“ Seminarul “Terorismul [i criminalitatea \n lume“ organizatde c=tre SRI la 4 august 2008, deschide un nou cadru de interpretare.Potrivit lui Predescu (2008), reprezentant SRI, “acest lucru este foarteimportant \n ceea ce numim dialogul pentru promovarea culturii de

securitate“.Terorismul este un

fenomen extrem de complicat, desofisticat [i de amplificat, \ncât nuse poate ajunge cu u[urin]= nici lao definire a lui unanim acceptat=,nici la un sistem coerent [i unitarde politici [i strategii de combatere.

Pentru \nceput, oamenii, institu]iile,statele [i organismele interna-]ionale \[i propun s= realizezerapid [i eficient un minim de m=suride protec]ie [i de ap=rare.Problematica originilor, a cauzelor[i izvoarelor terorismului – foarteimportant=, esen]ial= \n cunoa[te-

rea [i gestionarea acestui fenomen – este, deocamdat=, mult preacomplicat= pentru a putea fi abordat= unitar [i coerent. J

I H A

D U L

I S L A M I C

213



Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, la 8 octombrie 2004,Rezolu]ia 1566, de lupt= \mpotriva terorismului (http://www.diplomatie.gouv.fr).Aceasta urmeaz= rezolu]iei 1267, din 15 octombrie 1999, Rezolu]iei 1373din 28 septembrie 2001, nr. 1540 din 28 aprilie 2004. Consiliul de

Securitate reafirm= c= terorismul, sub toate formele [i manifest=rile,constituie una dintre cele mai grave amenin]=ri la adresa p=cii [i securit=]iiinterna]ionale. Acest fenomen afecteaz=, \n opinia Consiliului deSecuritate al ONU dezvoltarea economic= [i social= a tuturor statelor,precum [i stabilitatea [i prosperitatea mondial=. Cele 12 puncte aleRezolu]iei 1566 din 8 octombrie 2004 condamn= cu cea mai mare energieorice acte de terorism, cheam= toate statele s= coopereze \n lupta

\mpotriva terorismului, s= adopte, prin consens, proiectul Conven]iei

generale asupra terorismului interna]ional [i proiectul Conven]ieiinterna]ionale pentru combaterea actelor terorismului nuclear \n virtuteaobliga]iilor ce le revin prin dreptul interna]ional amintind c= nu exist= nicio

circumstan]= care s= justificead=postirea sau finan]area actelor deterorism. Se cere, de asemenea,organiza]iilor interna]ionale, regionale[i sub-regionale s= conlucreze pentru

combaterea acestui flagel, consolidândcooperarea cu ONU [i \ndeosebi cuComitetul \mpotriva terorismului. Sunt,de asemenea, fixate prin aceast=rezolu]ie, o mul]ime de sarcini pentrucomitet, \ndeosebi \n ceea ce prive[teconcertarea eforturilor tuturor statelor,organiza]iilor [i organismelor

interna]ionale \n aplicarea Rezolu]iei1373, din 2001, referitoare la t=ierea

c=ilor de finan]are a terorismului. |n acest sens s-a hot=rât crearea unor grupuri de lucru, compuse

din membrii Consiliului, care s= examineze modul \n care se \ndeplinescm=surile luate \mpotriva Al-Qaida [i altor organiza]ii [i re]ele teroriste(Olteanu, 2008).

|n esen]a sa, terorismul poate fi \n]eles drept "totalitatea actelor

de violen]= comise de un grup sau de un regim reac]ionar". De oricenuan]= ar fi, de extrem= dreapt= sau stâng=, fundamentalist-islamic=,

A n g h


e

R A D U

214



fanatic-catolic= ori protestant=, de origine mafiot=, emana]ie a unorstructuri ultraconservatoare ce \ncearc= s=-[i men]in= puterea politic= [iprivilegiile economice, fie c= este aplicat de organiza]ii precum, ANO(Organiza[ia Abu Nidal), ETA (Patria Basca [i Libertatea), ASG (Grupul

Abu Sayyaf) sau Al-Gama a al-Islamiyya (Gruparea Islamic= Egiptean=IG), Asbat al-Ansar (Liga Adep]ilor) [i nu \n ultim= instan]= de c=tre PFLP(Frontul Popular de Eliberare a Palestinei), terorismul s-a constituitdintotdeauna \ntr-un instrument al strategiei violen]ei, dovad= fiind [istudiile ini]iate \n cursul anului 1983 de c=tre Alex Schmid [i AlbertJongman, de la Universitatea Laiden, din Olanda. Cercetând un e[antionde 109 defini]ii date terorismului, cei doi cercet=tori au ajuns la concluziac= pentru 83,5% din cazuri violen]a era covâr[itoare. Este \nc= un motiv

\n plus pentru care, potrivit Comisarului european pentru prevenirea [icombaterea terorismului, Kherkove (2007)", omenirea se afl= la r=scruce

\n ceea ce prive[te viitorul s=u".

Paradigmele cunoa[terii

Acordând aten]ie unor cercet=ri de detaliu (Ar=d=voaice [icolectiv, 1997, Antipa, 2003, Simileanu, 2005, Stanciu 2005, Gogoa[=,

2007, V=duva, 2008, Petrescu, 2008) analiza teoretic= a terorismuluipoate fi organizat= \n jurul a cinci mari paradigme, reprezentate astfel:

1. Paradigma crizei – abordeaz= problematicile crizei care \ncearc= s= explice comportamentele teroriste prin reduc]ia la dou= faze.Prima dintre ele prezint= terorismul ca fiind efectul - asupra actorilor - alunei crize ce se poate situa la nivelul statului, al sistemului politic, alculturii, al economiei, al valorilor etc. [i care, \n acela[i timp, poatecombina aceste aspecte. Cea de-a doua faz= a paradigmei crizei trateaz=explica]ii relative la individ, \n termeni de frustrare [i angoas= care sepropun a fi r=spunz=toare pentru apeten]a la violen]= a individuluimarginalizat social.

2. Paradigma instrumental= – este cea mai r=spândit=abordare analitic= a terorismului. Din aceast= perspectiv=, violen]aterorist= este tratat= ca un mijloc utilizat ra]ional de c=tre subiect pentru a-[i atinge scopul. Analiza de sorginte instrumentalist= face posibil= atâtdescifrarea tacticilor [i strategiilor actorului \n interiorul unui spa]iu definitca sistem politic, cât [i definirea efortului violent al individului \n direc]ia

unei mi[c=ri solide sau a unei comunit=]i, care constituie cauzele dereferin]=. Astfel, se poate explica faptul c= violen]a terorist= vizeaz= J

I H A

D U L

I S L A M I C

215



"trezirea" unui segment social prea calm sau o no]iune care nu are o"con[tiin]= de sine" suficient de acut= pentru gustul acestuia.

3. Paradigma culturalist= – pune accent pe cultura sausubcultura \n cadrul c=reia ar fi favorizat= trecerea la terorism. O cultur=

a violen]ei poate fi determinat= \n trecerea la forme extreme decomportament. De exemplu, la sfâr[itul anilor '70, când terorismul deextrem= stânga ac]iona \n Italia, Germania [i Japonia, unii cercet=tori ausus]inut teza unei culturi politice [i intelectuale proprii acestor ]=ri cecunoscuser= fascismul [i nazismul, adic= extrema dreapt=. Deasemenea, s-a subliniat ideea c= o cultur= a violen]ei, ca [i cea pe care acunoscut-o tineretul din Ulster, caracteristic= [i tinerilor palestinienin=scu]i \n Intifada sau copiilor bosniaci ori somalezi, crescu]i [i ei \n zonede violen]= endemic=, poate fi determinant= \n trecerea acestora la forme

extreme de comportament. O alt= variant= a paradigmei culturalisteconst= \n a examina formarea personalit=]ii actorilor terori[ti.

4. Paradigma ideologic= – se afl= \n centrul investiga]iilor carese ocup= de terorismul extremei stângi, de tradi]iile intelectuale aleextremei drepte [i, mai recent, de bazele religioase alefundamentalismului islamic, \ntrucât terorismul se inspir= \ntotdeauna dinreprezent=ri, doctrine, mituri [i ideologii.

5. Paradigma social= – aduce \naten]ie ideea unei leg=turi \ntre mi[c=rilesociale sau comunitare [i terorism [isubliniaz= faptul c= acest fenomen iaamploare pe fondul declinului acestormi[c=ri, nu prin a exprima [i a producedirect sl=biciunile cauzei de referin]=, cimai mult substituindu-se acestora \n modartificial, voluntarist [i cu atât mai violent,cu cât aceast= substituire este artificial=.

Paradigma define[te "inversiunea" potrivitc=reia un individ, devenit terorist, seidentific=, \n mod abuziv, cu o cauz=social=, na]ional= sau de alt fel, dându-i unnou sens. Accesând paradigmaculturalist=, potrivit c=reia "o cultur= a

violen]ei poate fi determinat= de trecerea la forme extreme decomportament", se poate observa c=, prin amploarea [i diversitatea

formelor sale de manifestare, terorismul a c=p=tat la acest \nceput desecol [i mileniu un caracter complex, extins la scara \ntregii planete.

A n g h


e

R A D U

216



|n prezent sunt definite [i alte paradigme teroriste (Simileanu,2008), care au o importan]= vital= \n elaborarea doctrinelor antiteroriste,precum:

1. Paradigma r=zboiului – \n prezent, când era informa]ional= a

determinat importante muta]ii \n de]inerea suprema]iei actorilor non-statali [i transna]ionali, terorismul, ca paradigm= a r=zboiului, a evoluatmai pu]in pe seama statelor sponsor, ambiguitatea acestei identit=]idevenind un element cheie \n paradigma r=zboiului. Apari]ia unei pie]e deintermediere – \ntre statul sponsor [i grup=rile extremist-teroriste –, ca omanifestare de tip tampon, fac dificil= – chiar dac= sunt folosite metode deinvestigare [i integrare modern= – stabilirea identit=]ii statelor sponsori.

|n concep]ia analistului Carr (1996) – construit= ini]ial pe teoria

emis= de Brian Jenkins (International Terrorism - A New of Warfare, 1974)–, ac]iunile teroriste pot fi puse \n practic= de c=tre elemente teroriste careac]ioneaz= \n nume proprii sau \n serviciul unor state care sus]in logistic[i financiar terorismul. Scopul strategic este cauzarea de pierderi [idistrugeri la scar= mare, \n contextul a ceea ce grup=rile extremist-teroriste consider= a fi un conflict militar \n plin= desf=[urare. Noileprovoc=ri ridicate de "paradigma r=zboiului" sunt complexe [i impunanaliza profund= a modului de manifestare a fenomenului terorist actual.

Multitudinea de puncte de vedere ce fac referiri la desf=[urarea [idimensiunea unor ac]iuni situate la "grani]a" juridic= dintre ac]iunileteroriste [i ac]iunile militare, au dus la deservicii privind securitateainterna]ional=. |n acest sens sunt demne de re]inut ac]iunile sârbilor depurificare etnic= \n Kosovo, opera]iunile rebelilor ceceni, ac]iunile depurificare etnic= a albanezilor kosovari \mpotriva popula]iei sârbe dinenclava Kosovo, gazarea minorit=]ii kurde de c=tre regimul totalitar dinIrak, masacrarea unor minorit=]i din Africa [i America Latin= de for]eleparamilitare antiguvernametale, [i exemplele ar putea continua. Cert este,a[a cum sublinia Madeleine Albright, c= "r=zboiul \mpotriva terorismuluieste r=zboiul viitorului" (Geopolitica, 2005).

2. Paradigma noii lumi – analizeaz= grupurile de fanatici ceapar]in segmentelor sociale aflate la periferia societ=]ii, [i care au condus[i conduc \nc=, lupte sociale \n numele drept=]ii sau a salv=rii uneiminorit=]i, declan[ând adev=rate cataclisme sociale, sc=pate de cele maimulte ori de sub controlul autorit=]ilor legal constituite. Terorismul fanatic

\n numele unei doctrine religioase se manifest= pentru purific=ri, care las=

\n urm= o multitudine de drame [i destine frânte, \n scopul "rena[terii"unui nou tip de societate dup= un haos generalizat. (Barkum, 1974; Cohn, J

I H A

D U L

I S L A M I C

217



1961). Paradigma "noii lumi" (a unui nou sistem social) reprezint= variantasumbr= a domina]iei mondiale de c=tre un sistem fundamentalist religios,având drept scopuri dorin]a pentru un control totalitar [i nevoia de a creaun haos generalizat.

3. Paradigma Netwar – atrage aten]ia c= terorismul de tip"Netwar" se manifest= prin ac]iuni de mic= anvergur=, \n care grup=rileteroriste – care au la baz= doctrine, strategii [i tehnologii moderne –,folosesc structuri organizatorice sub form= de re]ele adaptate ereiinforma]ionale. "Noii" actori se constituie \n grupuri de lucru dispersate pemapamond [i care comunic=, se coordoneaz= [i se conduc printr-o re]eainformatic= asem=n=toare re]elei internet, f=r= a avea un centru decomand= centralizat [i precis, \n scopul de a fi greu de identificat [ineutralizat. Aceast= manifestare constituie o realitate, reprezentând un

fenomen major ce duce la interna]ionalizarea fenomenului terorist. |nacest sens am aminti grup=rile extremist-teroriste Hamasul Palestinian,Mi[carea Zapatist= (Mexic), Fidelistas (Cuba), Patrio]ii Cre[tini Americani,sau organiza]iile de tip mafiot. Ac]iunile Netwar sunt s=vâr[ite deadversari cunoscu]i, care [i-au modificat structurile [i strategiile \nconformitate cu avantajele oferite de "lucru" \n re]ea, dar [i deconfiden]ialitatea oferit= de acestea. Conform acestei paradigme,ac]iunile teroriste au drept scop dezorganizarea vie]ii politice [ieconomico-sociale. Pentru realizarea acestui "obiectiv", organiza]iileextremist-teroriste folosesc atacuri informatice de diferite intensit=]i, darcu efecte imediate asupra comunit=]ii interna]ionale.

Deoarece terori[tii, rup]i de realitate, opereaz= \ntr-o lumeimaginar=, \n decursul timpului poate disp=rea leg=tura cu motiva]iaini]ial=. Ac]iunea terorist= devine astfel un scop \n sine. Lutz Taufer, unuldintre terori[tii din fosta organiza]ie RAF (Red Army Faction - Fac]iuneaArmatei Ro[ii), \ntr-un interviu acordat revistei "Der Spiegel" (1998),referindu-se la capitularea oficial= a organiza]iei, afirma c= acesteia \i

lipsea totu[i substan]a ideologic=: "Gândesc c= nu po]i omor\ oameni [inu po]i s= stai toat= via]a \n \nchisoare, dac= nu [tii pentru ce anume ofaci [i noi n-am gândit niciodat= lucrurile pân= la cap=t". Evolu]ia ac]iunilorteroriste \n afara grani]elor statale [i interna]ionalizarea acestui fenomen

\n direc]ia Netwar a ridicat noi dificult=]i de contracarare din parteacomunit=]ii interna]ionale.

4. Paradigma diploma]iei de constrângere – apreciaz= c=diploma]ia de constrângere se manifest= prin trei forme de baz=,manifestate din secolul I \.H., prin ac]iunile duse de poporul iudeu pentru

ob]inerea independen]ei fa]= de Roma [i pân= la manifest=rile unorminorit=]i etnice pentru determinare, din ce \n ce mai violente. De la

A n g h


e

R A D U

218



primele manifest=ri atestate, ac]iunea terorist= a fost privit= ca o \ncercarede a determina persoane sau grupuri de interese (private sau publice),prin folosirea mijloacelor violente de intimidare, \n scopul de a determinaschimb=ri \ntr-o situa]ie existent=.

Geneza terorii

Analiza evolu]iei fenomenului extremist-terorist pe planinterna]ional relev=, din ce \n ce mai mult, o tendin]= de intensificare aacestuia, inclusiv \n folosirea violen]ei ca mijloc de promovare [i impunerea unor scopuri [i interese politice. |n]eles [i ca un r=zboi ascuns,nedeclarat sau ca un conflict de mic= intensitate, cu obiectiv limitat, cuml-am mai numit, dar [i ca o boal= a secolului al XXI-lea, terorismul aevoluat atât de mult, \ncât [tiin]a trebuie s=-l investigheze coordonat,sincronizat, cu participarea reprezentan]ilor din toate domeniile [i ramurile(Stoina, 2002). Aceast= inten]ie nu ar fi adaptat= realit=]ii dac= nu amaduce \n aten]ie conceptualizarea fenomenului terorist, pornind de lasemnifica]iile sale corelate cu câteva repere identitare, istorice, geografice[i \ndeosebi psihologice, ce definesc, \n ansamblu, organiza]iile teroriste[i opera]iunile criminale \ntreprinse.

Despre \nceputurile terorismului

Este [tiut deja c= terorismul nu reprezint= o problem= nou=(Seger, 1992), r=d=cinile terorismului pierzându-se undeva \n trecut.Vechiul Testament vorbe[te despre oamenii care tr=iau \nainte de potopulbiblic de pe vremea lui Noe. Ace[tia, numi]i nefilimi, erau cei care "\if=ceau pe al]ii s= cad=". Din punct de vedere istoric, terorismul a ap=rut \n

jurul anului 1000 sau anul 489 al Hegirei (Mircea, 2006), pe p=mântul

Islamului, cu secta Nizari, ramura iranian= disident= a imamelismuluifatimid. |nc= din primul secol de dup= Hristos, Fedainii (lupt=torii) din

Palestina au folosit tactica terorist= \n lupta lor \mpotriva ocupa]ieiromane. Momente de manifestare a terorismului, ca form= de expresie aterorii, ne sunt cunoscute \nc= din anul 2380 \.Hr., când a fost consemnat=B=t=lia din Uruk, dintre hoarda semitic= a lui Sargon, zis [i Sharru-Kenu(suveran legitim) [i armata sumerian= a lui Lugalzagisi. Apreciat= drept opiatr= de hotar pentru ordinea mondial= (Frattasio, 2006), aceast= b=t=lie

deschide drumul lui Sargon, cândva gr=dinarul curmalelor regale din Kish,apoi paharnic [i ministru al regelui Urzababa, spre noi atacuri [i cuceriri, J

I H A

D U L

I S L A M I C

219



Odat= cu apari]ia corpora]iilor industriale, comerciale [i turistice,precursoare ale neocolonialismului contemporan, \n colonii avea s= apar=[i s= se dezvolte o rezisten]= tot mai activ= a celor asupri]i [i s= se afirmetot mai puternic mi[c=rile de eliberare na]ional= [i social=. Marile imperii

recurgeau tot mai frecvent, pentru st=pânirea situa]iei, la practici violente[i teroriste pentru reprimarea mi[c=rilor de eliberare. |n m=sura \n carepresupune folosirea sistematic= a violen]ei pentru a atinge un scop politic,terorismul este, dup= Raufer (1987), "arma celui slab \mpotriva celuiputernic, acul viespei \mpotriva elefantului".

Terorismul contemporan

Investigarea incidentelor teroriste duce uneori la ob]inerea unor

dovezi care fac necesar= modificarea informa]iilor considerate anteriorreale. Astfel, avându-se \n vedere ac]iunile desf=[urate, terorismul nu maipoate fi privit doar ca infrac]iune, nici doar ca o fa]et= ceva mai dinamic=a crimei organizate. Atacurile din 11 septembrie 2001 confirm= faptul c=terori[tii vor ataca ori de câte ori consider= c= este oportun pentruscopurile lor (Ministerul de Externe al Statelor Unite, 2002; de v=zut [iwww.state.gov).

Atentatele \n lume la sfâr[itul secolului al XX-lea

Sursa: Raportul 1998 al guvernului american,

nttp://www.state.gov/www/global/terrorism.

|n anul 2001 terorismul interna]ional a \ntreprins 199 de atacuri,2.013 persoane fiind r=nite. Arest=rile operate \n anul 2007 \n spa]iul

european sub acuza]ii legate de terorism au scos \n eviden]=, potrivitraportului TE-SAT 2007, 583 de atacuri [i 1.044 de suspec]i de terorism, J I H A

D U L

I S L A M I C

221



Urm=rind metodele utilizate, dar [i aria de desf=[urare, acestea

sus]in faptul c= exist= trei teatre mari ale r=zboiului terorist, marcate prin:

lumea occidental=, lumea islamic= [i, nu \n ultimul rând, prin Orientul

Mijlociu [i Orientul Apropiat (Olteanu, 2008).

Lumea occidental= a fost lovit= la 11 septembrie 2001 (World

Trade Center) [i la 11 martie 2004 prin atacurile de la Londra [i prin

numeroase alte ac]iuni teroriste de mai mare sau mai mic= amploare.Amenin]area terorist= este continu= pentru aceast= lume, \ntrucât terori[tii

de]in complet ini]iativa strategic= [i pot ac]iona oricând prin surprindere,

chiar dac= m=surile luate au diminuat posibilitatea acestora de a ataca

teritoriul SUA. Ca important= surs= de risc a fost indicat= organiza]ia

islamist= "Hizb Ut-Tahrir" (HuT/ "Partidul Eliber=rii") din Germania (SRIU,

Iunie 2008). |n pofida faptului c= a fost interzis= de autorit=]i, aceasta

continu= s= activeze, membrii s=i organizând ac]iuni de recrutare \ncentre culturale [i moschei din ora[ele Hamburg [i Billstedt.

J I H A

D U L

I S L A M I C

223



Lumea islamic=. Ac]iunile violente derulate \n prima decad= aanului 2008 s-au circumscris: atacurilor ramurii locale a "Al-Qaida"

\mpotriva trupelor irakiene [i interna]ionale (majoritatea având loc \nprovinciile Diyala [i Ninive) [i a membrilor "Consiliilor Rede[tept=rii"

(preponderent \n provincia Diyala), dar [i confrunt=rilor dintre mili]ia [iit="Armata lui Mahdi", pe de o parte, [i for]ele de securitate locale [i aleSUA, pe de alt= parte (concentrate \n cartierul Sadr City din Bagdad [i \nregiuni din sudul ]=rii).

Orientul Mijlociu [i Orientul Apropiat. Aici, terorismul devineun mijloc al r=zboiului de gheril=, iar extensia lui \n Afganistan, \n Irak [i

\n Orientul Apropiat creeaz= un focar deosebit de primejdios, care nu vaputea fi anihilat \n timp scurt. Pierderile coali]iei \n Afganistan se ridic=, \n

2006, la 188 mor]i (97 americani [i 91 din cadrul coali]iei). |n cei [ase ani,din 2001 pân= \n 2006, pierderile coali]iei sunt de 513 mor]i, dintre care356 sunt americani. De altfel, liderul "Mi[c=rii Talibane din Pakistan"(TTP) [i al ramurii pakistaneze a re]elei "Al-Qaida", Baitullah Mehsud(SRI, Iunie 2008), [i-a afirmat recent inten]ia de a "continua lupta

\mpotriva for]elor interna]ionale de securitate din Afganistan, indiferent derezultatul negocierilor cu Executivul de la Islamabad".

Flash Points - 10 ianuarie 2008

BELGIA: cinci militan]i islami[ti au fost condamna]i deoareceapar]ineau unei celule care recruteaz= sinuciga[i cu bomb= pentru amerge \n Irak. Bilal Soughir, singurul dintre cei acuza]i care se g=se[teacum \n deten]ie, a fost condamnat la 10 ani de \nchisoare pentru roluls=u de lider al grup=rii, \n timp ce, cei condamna]i \n absen]= au primitpedepse cuprinse \ntre 28 de luni [i 5 ani (Agen]ia Reuters).

COLUMBIA: \n urma unei negocieri efectuate de c=tre

Venezuela, dou= femei ostatice au fost eliberate de c=tre rebelii"Revolu]ionarii For]elor Armate ale Columbiei (Fuerzas ArmadasRevolucionaris de Colombia: FARC)" la 10 ianuarie, dup= mai mult de 5ani de captivitate. Fosta candidat= la func]ia de vicepre[edinte, ClaraRojas [i ex-membra Congresului, Consuelo Gonzales au fost recuperatedin tab=ra situat= \n jungla columbian= de c=tre un elicopter venezuelean,au survolat frontiera [i apoi s-au \ndreptat spre Caracas (Agen]iaReuters).

EGIPT: urmare a plângerilor israelienilor referitor la faptul c=Egiptul nu-[i \ndepline[te obliga]ia de a preveni contrabanda cu A

n g h


e

R A D U

224



armament de-a lungul frontierei egiptene \n Fâ[ia Gaza apar]inândgrup=rii Hamas, Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice a afirmat,la 10 ianuarie, c= USA sunt preg=tite s= acorde asisten]= tehnic= Egiptului

\n localizarea tunelelor utilizate de c=tre contrabandi[ti (Agentia Reuters).

GEORGIA: la 10 ianuarie, procurorii l-au acuzat pe BadriPatarkatsishvili, unul dintre cei mai puternici oponen]i ai Pre[edinteluiMikheil Saakashvili, de complot la lovitura de stat [i de tentativ= de atacterorist. Patarkatsishvili, aflat acum \n auto-exil la Londra, a fost acuzat,ca urmare a transmiterii unei \nregistr=ri audio, \n care se spune c= l-a

\nregistrat pe acesta oferind mit= \n valoare de 100 de milioane unuioficial din cadrul Ministerului de Interne (Moscova Times).

PAKISTAN: urmare a atacului din Sudul Waziristan-ului de c=tre

militan]ii uzbeki, \n care 8 persoane apar]inând puternicului trib Wasir, aufost ucise, membrii tribului au f=cut leg=mânt s= utilizeze lashkar (armatatribal=) pentru eliminarea militan]ilor str=ini Al-Qaida de pe teritoriile lor(Agen]ia Dawn).

THAILANDA: rebelii separati[ti au \mpu[cat mortal 3 musulmani[i au r=nit al]i 6 \ntr-o serie de atacuri \n sudul provinciei Yala, la 9decembrie. Un oficial guvernamental, \n vârst= de 34 de ani a fost ucis

\ntr-un foc de arm= organizat, un ]=ran a fost ucis [i 4 r=ni]i când o

persoan= armat= a deschis foc asupra lor, ace[tia g=sindu-se \ntr-un locdeschis [i un b=rbat a fost ucis [i doi r=ni]i când persoane \narmate i-auatacat, ace[tia conducând o motociclet= (Agen]ia AFP).

Crezul [i legitimitatea ac]iunii teroriste

Ac]iunile teroriste suntfundamentate pe interpretarea

subiectiv= a realit=]ii, interpretarecare difer= de cea a oficialit=]ilor[i societ=]ii. Ac]iunile teroriste nusunt guvernate de motiva]iibazate pe o percepere clar= arealit=]ii, unul din scopurileorganiza]iilor teroriste fiind acelade a convinge pe cei ce iau

cuno[tin]= de ac]iunile lor s=gândeasc= \n acela[i mod cu ele. J

I H A

D U L

I S L A M I C

225



O problem= important= a luptei dintre guvern [i terori[ti const= \n definireaconceptului de conflict. Fiecare parte interpreteaz= acest lucru prin prismapropriilor standarde de legitimitate politic=. Sistemele conceptuale,scopurile [i principiile c=l=uzitoare se bazeaz= pe imagini dominante,

simboluri, mituri care contribuie la formarea unei credin]e [i, \nconsecin]=, la ac]iuni. Con]inutul [i originea crezurilor teroriste contribuiela adoptarea unei anumite strategii teroriste, reac]ii teroriste fa]= depolitica guvernului [i, respectiv, la rezultatele ac]iunilor teroriste.

Sistemele concep]iilor teroriste deriv= din numeroase surse sauizvoare. Climatul social-politic \n care opereaz= organiza]ia terorist= seconstituie \n unul dintre acestea, \n sensul c= poate cuprinde variabile decultur= general= (istorie, tradi]ie, literatur=, religie) care sunt asimilate

diferit de membrii societ=]ii prin structuri de natur= social= diverse,rezultând ideologii formale. |n formarea unei concep]ii, alte izvoare determinante pot fi de

natur= intern=. Terori[tii ac]ioneaz= \ntr-o situa]ie caracterizat= prin stres[i nesiguran]=, aspecte care conduc la formarea unei credin]e, concep]iiparticulare sau specifice greu de schimbat. A[adar, stresul mental, dar [ideterminarea ideologic= inerent= terorismului \ncurajeaz= \ncrederea

\ntr-un set de crezuri imbinând flexibilitatea [i deschiderea \n plan social.Terori[tii pot fi considera]i ca având o anume motiva]ie ra]ional= asupraconvingerilor formate, care nu sunt asimilate de regul= de majoritateamembrilor comunit=]ii.

Un element semnificativ al sistemului de convingeri estereprezentarea sau imaginea formal=, atât asupra eu-lui personal sau aaltei persoane [i, respectiv, asupra lumii. Reprezent=rile sunt de regul=,stereotipe, preconcepute sau rigide, simplificând realitatea.Dezumanizarea sau zeificarea inamicului domin= gândirea teroristului.

Majoritatea terori[tilor revolu]ionari de stânga se autoconsider=

victime [i nu agresori, apreciind c= ei sunt reprezentan]ii celor exploata]i.Ei sunt cei care pot discerne adev=rul [i nu masele, numai ei pot identificapericolul social pe care masele nu-l v=d. A[adar, lupta devine o obliga]ie,o datorie [i nu o problem= de alegere voluntar=. Terori[tii seautoconsider=, din punct de vedere moral, superiori, mai sensibili, ei fiindlupt=torii pentru libertate, cu o legitimitate care nu poate fi pus= la \ndoial=,iar rolul lor este de martiri ai neamului.

Nu are nicio importan]= dac= realitatea este sau nu tot una cu

imaginea lor, ei sunt gata s= moar= pentru o cauz= nobil=. Terori[tiiconsider= c= ac]iunile lor nu \nseamn= ucidere, \ntrucât victimele sunt

A n g h


e

R A D U

226



definite ca tr=d=tori. Astfel c= apeleaz= des la sprijinul popula]iei. Pentruterori[ti, victimele din rândurile inamicului nu sunt considerate ca indivizi,ci reprezentan]i ai p=r]ii ostile, deci vinovat se face guvernul care a refuzats= cedeze cerin]elor lor sau a ignorat amenin]=rile ce i-au fost prezentate.

Ideologia reprezint= un mijloc puternic de influen]are, fiind \nacela[i timp un factor cu caracteristici interna]ionale care dep=[e[teproblematica na]ional=, dar care poate fi interpretat= diferen]iat \n func]iede circumstan]ele specifice comunit=]ilor respective. Calitatea esen]ial= aideilor politice \n motivarea terorismului contribuie la punctele comune cese reg=sesc \ntre grup=rile teroriste ce apar]in unor entit=]i culturalediferite.

|n anumite cazuri, terorismul reflect= realitatea social= pentru c=

\n unele grup=ri na]ionale indivizii apar]in deja unor structuri de gândirecomun= care face posibil= acceptarea violen]ei dac= aceasta estecaracterizat= prin fezabilitate [i finalitate, cum este cazul rezisten]ei bascefa]= de statul spaniol, a opozi]iei armene fa]= de turci [i catolicismulirlandez fa]= de Marea Britanie.

Terori[tii nu sunt inventatorii ideologiilor, ei fiind orienta]i spreac]iune [i nu spre filosofie. Mul]i dintre conduc=torii terori[ti au preg=tireintelectual=.

|n concluzie, pentru terori[ti apare necesitatea men]ineriiconvingerii c= altcineva este responsabil [i c= ac]iunile lor se \ncadreaz=

\n standardele comportamentului moral. Odat= stabilit, sistemulconvingerilor va rezista schimb=rii.

|n cazul r=pirilor de persoane, terori[tii sunt implica]i \n luarea dedecizii care au ca rezultat consecin]e de moment, rapide. Nu numai c=terori[tii accept= un risc personal, dar implic= [i soarta organiza]iei dincare fac parte [i care poate fi pus= \n pericol.

Membrul grupului trebuie s= se supun= total normelor interne aleacestuia, s= accepte nu numai preceptele politice, ci [i sistemele de regulisociale [i psihologice.

|n ciuda preocup=rilor de a \nt=ri coeziunea, exist= disensiuni \ncadrul organiza]iilor teroriste. Fac]ionalismul este semnalat \n grup=rileteroriste basce [i palestiniene. Fac]iunile organiza]iilor teroriste nurealizeaz= consensul, de regul=, \n problema celor mai adecvate mijloacece trebuie folosite pentru atingerea scopurilor lor colective.

Varietatea metodelor este determinat= de amploareaconvingerilor existente. Circumstan]ele specifice unui grup terorist izolat J

I H A

D U L

I S L A M I C

227



de societate, aflat sub amenin]are [i pericol constant, ducând lips= deinforma]ii de valoare [i canale de leg=tur= [i \ncrederea fanatic= \nprecepte rigide [i inflexibile despre rela]ia lor cu lumea, sugereaz= ideeac= abilitatea terori[tilor de a se adapta realit=]ii este limitat=.

Teroare vs. anormalitate?

Printr-o abordare analitic= desf=[urat= asupra comportamentuluiterorist, fie c= ne oprim asupra oamenilor-dinamit= din organiza]iaevreiasc= Stern sau asupra fedainilor palestinieni, fie c= ne oprim asupraabsoluti[tilor islamici ori asupra v=duvelor negre ale cecenilor, se poatere]ine faptul c=, pentru a-l \n]elege pe terorist, trebuie s=-i studiezi

psihopatologia (Frattasio, 2006) [i s= \ncerci s= afli geneza terorii.

Una dintre caracteristicile existen]iale ale terorismului [i implicitale terori[tilor const= \n dorin]a acestora, de cele mai multe ori obsesiv=,de a impune opiniei publice vizate, grupului social ]int=, propriile norme decomportament, propria viziune despre justi]ie [i moral=.

Analizând din perspectiva psihologic= abuzurile comise demilitarii americani asupra prizonierilor irakieni din \nchisoarea militar=american= Abu Ghraib, din Irak, un psihiatru militar a afirmat c= a fostvorba despre actele unor militari care au ac]ionat \ntr-un mediu periculos

[i \n lipsa superviz=rii (Taguba, 2004, de v=zut [i Poponete, 2005). Cutoate acestea, cercet=tori din domeniul [tiin]elor sociale (Hudson, 1999, A

n g h


e

R A D U

228



McCauley, 2002, Mansdorf, 2003, O'Connor, 2004, Zimbardo, 2004) auajuns la concluzia c= actele de terorism nu pot fi puse pe seamaproblemelor psihopatologice [i a tulbur=rilor de personalitate. |nainte deacestea, potrivit lui Mansdorf (2003) terorismul este o consecin]= a

patologiei de grup sau organiza]ionale care ofer= un sens celor atra[i deaceste grupuri.

Incubatoarele radicaliz=rii

Moscheile, cafenelele, libr=riile sau \nchisorile sunt cele maic=utate locuri. Aici sunt frecvent recruta]i tinerii musulmani. Conformsite-ului "novinite.com," Al-Qaida recruteaz= studen]i bulgari de la

Universit=]ile religioase din Iordania [i \ncearc= s= atrag= [i tineri dinRomânia, Bosnia, Macedonia [i din provincia Kosovo. |ntr-un raport,amintit de Associated Press, se arat= c= tactica aceasta a debutat imediatdup= atentatele din 11 septembrie 2001, când musulmanilor din afaragrani]elor europene sau americane le-a fost tot mai greu s= penetrezesistemul de securitate antiterorist.

Urmare a raportului amintit, terori[tii consider=, nu o singur=dat=, c= munca lor \n aceste teritorii ar trebui s= fie preluat= de c=tre

for]ele locale. Persoanele care s-au n=scut [i au tr=it aici au avantajul c=ies mai greu \n eviden]= (http://indexmedia.ro).

Cet=]eanul suedez, cu origini bosniace, Mirsad Bektasevic,supranumit Maximus, este unul dintre cei care au ales calea terorismului.

|n casa acestuia, poli]ia bosniac= a g=sit un \ntreg arsenal de explozibili,dar [i o centur= de sinuciga[. Poli]ia sus]ine c= cet=]eanul suedezinten]iona s= pun= la cale un atentat la una dintre ambasadele stateloreuropene din Sarajevo. Cazul s=u este doar un exemplu pentru ceea ce

se poate considera drept o "vast= campanie de recrutare a posibililorterori[ti \n statele din Balcani".

|n prezent, \n baza informa]iilor oferite de Institutul Interna]ionalpentru Studii Strategice din Marea Britanie, re]eaua terorist= Al-Qaidadispune de mai mult de 18.000 de militan]i preg=ti]i s= atace, ocupareaIrakului de c=tre coali]ia condus= de americani accelerând procesul derecrutare de voluntari pentru ac]iunile grup=rii.

Institutul britanic estimeaz= c= aproximativ 2.000 de membri [i

peste jum=tate din cei 30 de lideri ai Al-Qaida au fost uci[i sau captura]i[i aproape 1.000 dintre militan]ii organiza]iei se afl= \n Irak. J

I H A

D U L

I S L A M I C

229



Situa]ia devine mai \ngrijor=toare, cu atât mai mult cu cât \ndecursul anilor 2007-2008 au fost identificate peste 20 de grupuri de tinerimusulmani, dispuse \n nord-estul Statelor Unite, [i care sunt pe cale s=formeze nuclee teroriste, fiind capabile chiar s= comit= un atac terorist

(www.adevarul.ro).Aflându-se de cele mai multe ori la periferia vie]ii comunitare [i

cu origini, \n principiu, din mediile cele mai defavorizate, tinerii r=zvr=ti]i,complexa]i [i ne\mplini]i sunt [i cei dintâi care manifest= interes pentruorganiza]iile teroriste (Gurr, 1970).

Un studiu desf=[urat asupra a 250 terori[ti din Germaniaconfirm= c= aproximativ 25% dintre terori[ti \[i pierduser= un p=rinte

\nainte de 14 ani, 79% au avut rela]ii conflictuale cu p=rin]ii, 33% au

formulat aprecieri ostile \n privin]a p=rin]ilor (Brad, 2004). Circa 33% dintreace[tia au fost anterior condamna]i de un tribunal pentru minori.Neacceptarea ordinii stabilite, apreciat= drept opresiune deghizat=,caracterizeaz= frecvent profilul teroristului psihopat.

Comportamentele bizare sau psihopatologice (Delcea, 2006),sesizate la o serie de terori[ti din secta japonez= AUM (Adev=rul Suprem)sau din cadrul grup=rii teroriste ANO (Organiza]ia Abu Nidal), amplific=violen]a, ac]iunile lor fiind lipsite de orice sentiment de mil= pentru cei care

le cad victime.

Calea spre Emir

F=când abstrac]ie de idealurile pentru care sunt \n stare s=-[isacrifice via]a, de violen]a f=r= limite la care recurg [i de totala lips= descrupule de care fac dovad=, adev=ra]i profesioni[ti ai terorii nu au nimic

\n comun cu cei care vor s= salveze lumea, s= o fac= mai bun=, prinintermediul unei crime.

Atentatele pl=nuitede organiza]iile teroristesunt, de cele mai multe ori,r=spunsul unor frustr=riacumulate \n lupta pentruputere sau pentru

\nl=turarea unor st=ri delucruri neconvenabile, prin

mijloace violente, aflate \nafara legii.

A n g h


e

R A D U

230



Transformarea cauzei lor \ntr-un r=zboi este deosebit deimportant= pentru terori[ti, fie c= amintim de Organiza]ia Abu Nidal, E.T.A.(Patria Basc= [i Libertatea), Grupul Abu Sayyaf – fie c= sunt mai pu]incunoscute – Al-Gama a al-Islamiyya (Gruparea Islamic= Egiptean= IG),

Asbat al-Ansar (Liga Adep]ilor) sau PFLP (Frontul Popular de Eliberare aPalestinei).To]i ace[tia caut=, nu o singur= dat= s=-[i verifice credin]a princonfrunt=rile militare (Powers, 1971).

|n slujba \ndemnului "moarte pentru moarte"

Experimentarea terorismului contemporan a fost posibil= \n unele]=ri din America Latin=, unde \n paralel cu mi[c=rile revolu]ionare, au

ap=rut o serie de grup=ri [i organiza]ii teroriste, precum For]ele Armate deEliberare din Venezuela, Cinconceros, din Honduras, Tupamaros, dinUruguay, Alian]a Anticomunist=, din Argentina.

Activitatea acestor organiza]ii a servit ca model [i pentru grup=riteroriste din Europa, sus]inând ac]iunile \ntreprinse de Baader-Meinhoff [iMi[carea 2 iunie, din Germania, Brig=zile Ro[ii, din Italia, Armata Secret=,din Fran]a, E.T.A., din Spania, sau I.R.A., din Marea Britanie.

Cu trecerea timpului, terorismul a evoluat spre noi trepte aleviolen]ei, fiind lansat= teoria "moarte pentru moarte". A[a au \nceputac]iunile de cooperare cu organiza]iile teroriste din zone geograficesituate la mare distan]=, respectiv cu Armata Ro[ie Japonez=. La 30 mai1972, un grup de terori[ti japonezi au sosit cu un avion al companiei AirFrance la Tel Aviv, deschizând foc automat \n Aeroportul Lod. Au fostucise 27 de persoane, alte 80 fiind r=nite. |n acest context, pe lâng=reactivarea Organiza]iei Fra]ii Musulmani, au luat fiin]= Hezbollah,Hamas, Jihadul Islamic Palestinian, urmate, ceva mai târziu, [i deAl-Qaida [i Al-Qaida Alb=.

Hezbollah, "Partidul lui Dumnezeu"

La 16 februarie 1985, Hezbollah [i-a f=cut debutul politic \n lumeac]ionând \n Liban, Turcia, Arabia Saudit=, Afganistan, Bahrain,Kurdistanul Irakian.

Adesea este numit Jihadul Islamic, Organiza]ia Revolu]ionar= aDrept=]ii, Organiza]ia Oprima]ilor. Obiectivul s=u const= \n crearea, \n

Liban, a unei republici islamice dup= model iranian [i distrugerea tuturorinfluen]elor nonislamice din zon=. J

I H A

D U L

I S L A M I C

231



Hezbollah asociaz= Apusul cuimperialismul european [i lupta pentru cucerireaindependen]ei fa]= de domina]ia colonial=.Urm=re[te antagonismul \ntre cre[tin=tate [i

islam, pân= la perioada cruciadelor. Hezbollahulsus]ine c= inten]iile Vestului \n Orientul Mijlociu

se bazeaz= \n primul rând pe propriile interese, percepându-i prezen]a \nregiune ca pe o \ncercare de a controla infrastructura economic= a zonei(Jaber, 1997).

Organiza]ia se caracterizeaz= prin prezen]a tendin]elor pro-iraniene; promovarea politicii violente \mpotriva militarilor SUA [i aiIsraelului. |n perioada anilor ‘80 membrii grup=rii au luat parte la

confrunt=rile armate \mpotriva Israelului (de partea Frontului deRezisten]= Islamic= din Liban); la organizarea demonstra]iilor \n mas=. |ncalitate de semn distinctiv, membrii Partidului lui Allah poart= berete deculoare verde. Centrele de preg=tire a rebelilor sunt amplasate \nlocalit=]ile Baalbek, Zebdani, Yanta, precum [i Iran. Actele teroriste suntdirec]ionate spre luarea ostaticilor din mediul elitei politice europene, areprezentan]ilor misiunilor diplomatice; terorismul aviatic; aruncarea \n aera obiectivelor militare din gestiunea SUA, Israelului, Fran]ei. Conformdatelor din surse deschise de informa]ii, pe parcursul conflictului libanezo-israelian cu concursul direct al forma]iunii au fost decapita]i circa 250militari israelieni. Organiza]ia dispune de infrastructur= operativ=ramificat=, practic, \n toate regiunile lumii. Spa]iul operativ al organiza]ieiinclude Peninsula Arab=, Africa, Europa, unele state ale CSI, Asia desud-est.

Hezbollah a executat o serie de atacuri importante \mpotriva unor]inte israeliene, americane, dar [i asupra acelora care apar]ineau For]eiMultina]ionale din sudul Libanului. Nemul]umirile Hezbollahului fa]= deStatele Unite au pornit de la sprijinul acordat de americani Israelului \ntimpul invaziei din 1982.

O dovad= a ideologiei radicale promovat= de grup o reprezint=folosirea terorii ca mijloc de ob]inere a obiectivelor proprii. Hezbollah facereferire la Israel (numindu-l "Micul Satan") [i \l caracterizeaz= ca fiind"str=in \n regiune [i o amenin]are la adresa Islamului [i a musulmanilor".

Distrugerea Israelului [i eliberarea Ierusalimului reprezint= o obliga]iereligioas=. Organiza]ia justific= folosirea terorii \mpotriva acestor inamici

A n g h


e

R A D U

232



ca "o arm= \n mâinile celor slabi [i subjuga]i \mpotriva unui agresorputernic" (http://worldwildewar.3x.ro). |n efortul de a ac]iona [i realizaliniile directoare ideologice, liderii grup=rii au constituit un plan de ac]iune[i au executat atacuri teroriste \mpotriva for]elor israeliene [i a celor

libaneze, invocând extremismul religios \mpotriva Israelului [i promovareaideologiei iraniene. Hezbollah a extins aria de conflict pe teritoriulisraelian, nelimitându-se la lupta din sudul Libanului.

Suspectat de implicarea \n numeroase atentate antiamericane,inclusiv \n atentatele sinuciga[e \mpotriva Ambasadei SUA [i a sediilorMarinei SUA din Beirut, din octombrie 1983, precum [i \n atentatele

\mpotriva cl=dirilor Ambasadei SUA din Beirut, din septembrie 1984,Hezbollah a fost acuzat de r=pirea [i de]inerea de ostatici americani [i

occidentali \n Liban.

|n 1991, gruparea terorist= a executat 52 de atacuri, comparativcu 19 \n 1990. |n 1992 grupul a amplasat o ma[in=-capcan=, lovindAmbasada israelian= din Buenos Aires. Doi ani mai târziu, \n 1994, a ini]iatun atac terorist \mpotriva Centrului Cultural Israelian din Buenos Aires. |nacela[i an, Hezbollah a lansat 63 de atacuri, \n 1993,a lansat 158 atacuri,iar \n timpul opera]iunii "Accountability" organiza]ia a executat sute delans=ri de rachete Katyusha, \n zona de securitate [i \n teritoriul israelian.

|n 1994, a executat 187 de atacuri \mpotriva trupelor israeliene [ia pozi]iilor acestora. S-au tras 119 focuri de artilerie, s-au detonat 31 de J

I H A

D U L

I S L A M I C

233



\nc=rc=turi explozive [i au fost \ntreprinse dou= atacuri frontale asuprapozi]iilor armatei israeliene. |n 1995 a executat 344 de atacuri \mpotrivatrupelor israeliene [i a pozi]iilor acestora. S-au tras 270 focuri de artilerie,s-au detonat 64 de \nc=rc=turi explozive [i au fost \ntreprinse dou= atacuri

frontale asupra pozi]iilor armatei israeliene (http://worldwildewar.3x.ro). |ntoamna anului 2000, Hezbollah a capturat trei solda]i israelieni de lafermele Shabaa [i a r=pit un civil israelian. Din 1992, “Partidul luiDumnezeu“ [i-a f=cut intrarea [i pe scena politic=, impunându-[i vocea \nparlament, ca sus]in=tor al celor oprima]i (Jaber, 2002). Cu toate c= areu[it s= stabileasc= echilibrul \ntre ideologia sa [i realit=]ile areneipolitice libaneze (Nawafal, dupa Jaber, 2002), reputa]ia Hezbollah \n lumer=mâne drept una demonic=, numele s=u evocând scene cu ambasade

arzând, "bombe umane", deturn=ri de avioane [i r=piri.

Hamas

Grupare paramilitar= politico-religioas=dislocat= \n autonomia Palestinian=, fondat= \nbaza structurilor ilegale ale organiza]iei radicaleMi[carea Fra]ilor Musulmani, Hamas(Movement of Islamic Resistance - Mi[carea

Rezisten]ei Islamice), reprezint= acronimul arabde la "Harakat Al-Muqawamah Al-Islamiyya".

Organiza]ia are drept scop instaurarea unui Stat IslamicPalestina. Mijlocul de realizare \l reprezint= lupta armat= [i, \ntr-o ultim=faz=, Jihadul, la care are obliga]ia s= participe nu numai musulmanii dinPalestina, ci \ntreaga lume islamic= (http://worldwildewar.3x.ro).

Hamas define[te tranzi]ia la etapa Jihadului pentru eliberareaPalestinei ca pe o datorie religioas= a fiec=rui musulman. |n acela[i timp,respinge orice aranjament politic care ar putea antrena renun]area la oparte din Palestina, care semnific= predarea unei p=r]i din Islam.

|n cadrul Hamas se poate sesiza influen]a organizatoric= [iideologic= a organiza]iei Fra]ii Musulmani (Muslim Brotherhood - MB)

\nfiin]at= \n 1920 \n Egipt [i care [i-a \nt=rit activitatea \n anii '60-'70 \nlumea arab=, \n special \n Iordania [i Egipt. Potrivit Departamentului deStat al SUA, gruparea Hamas este inclus= \n lista organiza]iilor teroriste.

Conform datelor din surse deschise de informa]ii, efectivul nominal alorganiza]iei se estimeaz= la câteva zeci de mii de rebeli. Rândurile A n g h


e

R A D U

234



acestora sunt completate din mediul veteranilor r=zboiului din Afganistan,precum [i ale tineretului cu categoria de vârst= de pân= la 20 ani.

Rebelii se caracterizeaz= printr-un grad \nalt de motiva]ieideologic=, capabili spre jertfire de sine. Selectarea persoanelor-

sinuciga[e se efectueaz= pe baz= de concurs \n cadrul ob[tilor locale lapropunerea imamilor l=ca[urilor sfinte (doar \n 2001 au fost preg=tite 250persoane). Contactele externe sunt orientate spre Iran (acordareaasisten]ei militar-politice), Sudan (preg=tirea militar= a mercenarilorHamas \n centrele de instruire cu concursul reprezentan]ilor serviciilorspeciale), gruparea Hezbollah, alte autorit=]i guvernamentale din stateleeuropene, americane, africane. Mijloacele de informare din posesie –diferite ziare, reviste, Centrul Informa]ional Palestinian cu sediul \n ora[ul

Beirut.Activi[tii Hamas, mai ales cei din Brig=zile Izz El-din-Al-Qassam,

sunt considera]i autorii a numeroase atentate, inclusiv atentate sinuciga[e \ndreptate \mpotriva unor ]inte militare [i civile israeliene.

La \nceputul anului 1990, Hamas a atacat rivali ai grup=rii Fatah,dar [i palestinieni suspecta]i de colaborare cu inamicul. |n august 1999,autorit=]ile iordaniene au \nchis Biroul Politic Hamas din Amman, operândo serie de arest=ri asupra unor liderii [i interzicându-le orice ac]iune pe

teritoriul Iordaniei. De-a lungul timpului, Hamas a revendicat mai multeatentate. J

I H A

D U L

I S L A M I C

235



Astfel, la 15 februarie 2003, \n a[ezarea Dugit, de pe Fâ[iaGaza, potrivit surselor oferite de Ha/Aretz, patru solda]i ai For]elor deAp=rare Israeliene au fost uci[i când tancul \n care se aflau a trecut pesteun mecanism exploziv. La 15 martie 2003, \n ora[ul israelian Haifa, o

explozie puternic= a spulberat un autobuz, atacul soldându-se cu 17 mor]i[i cel pu]in 40 de r=ni]i. Din datele de]inute de autorit=]i se pare c= bombaa fost detonat= de c=tre un sinuciga[ aflat \n autobuz. Majoritatea celoromorâ]i erau solda]i [i studen]i care se \ntorceau acas=. La 11 iunie 2003,o "bomb= sinuciga[=" a explodat \ntr-un autobuz aflat \n Ierusalim, Israel.Atacul s-a soldat cu 17 mor]i [i 50 de r=ni]i. Un alt atentat a fost comis \nziua de 8 septembrie 2003. Potrivit radioului israelian, cel pu]in optoameni au fost uci[i [i al]i 30 au fost r=ni]i \ntr-un atentat sinuciga[ cu

bomb= produs \n cafeneaua Hillel, din Ierusalim.

Jihadul Islamic Palestinian

Cunoscut [i sub numele de "HarkatAl-Jihad Al-Islami Al-Filastini", Jihadul IslamicPalestinian urm=re[te crearea unui statislamic palestinian [i distrugerea Israeluluiprin R=zboi sfânt. Militan]ii grup=rii consider=c= sunt cei care pun bazele distrugerii

Israelului prin lupta ce va fi dus= ulterior de "marea armat= islamic=arab=". Se consider= c= gruparea a fost \nfiin]at= \ntre anii 1979 - 1980,

\n Egipt, de c=tre fo[ti membri ai grup=rii Fra]ii Musulmani, proveni]i dinFâ[ia Gaza. Chiar dac=, datorit= ajutorului acordat Israelului, StateleUnite au fost declarate inamicii principali, grupul nu a organizat atacuri

specifice \mpotriva intereselor americane. Cu toate acestea, \n iulie 2000,Jihadul Islamic Palestinian a amenin]at \n mod public c= va atacainteresele americane dac= Ambasada SUA va fi mutat= de la Tel Aviv laIerusalim.

Ac]iunile acesteia sunt \ns= desf=[urate, cu predilec]ie, \n Israel,teritoriile ocupate [i alte regiuni din Orientul Mijlociu, inclusiv Iordania [iLiban. Astfel, la 19 mai 2003, trei oameni au fost uci[i [i 47, r=ni]i, \ntr-unatentat \n Centrul comercial Amakim, din Aufula, Israel. Un alt atentat,

soldat cu 21 mor]i [i circa 60 de r=ni]i, a avut loc câteva luni mai târziu,la 4 octombrie 2003, \n restaurantul Makom Maxim, din Haifa.

A n g h


e

R A D U

236



Al-Qaida

|n 1979, Abdullah Azzam, unpalestinian membru al Fra]ilor Musulmani,

\nfiin]a un birou de recrutare numit Mktah al-Khidamat (Biroul de Servicii), cu scopul de aaduna tineri musulmani voluntari pentrufrontul afgan. Unul dintre tinerii recru]i era un

milionar saudit, Osama bin Laden, cunoscut, ceva mai târziu, drept liderulmilitar-politic al grup=rii. |n 1988, cu un an \nainte de retragerea ru[ilor dinAfganistan, bin Laden [i terori[tii egipteni au format Al-Qaida. Ei au

\nceput s= fac= planuri. Au investit sume uria[e de bani \n crearea uneiinfrastructuri ce urma s= serveasc= ca baz= pentru Jihad, r=zboiul sfânt

\mpotriva guvernelor musulmane considerate renegate, a Israelului [i aStatelor Unite (Williams, 2002).

Al-Qaida ac]ioneaz= sub maimulte denumiri: "Gruparea islamic=pentru protejarea l=ca[urilor sfinte","Organizarea Mântuirii Islamice","Re]eaua lui Osama bin Laden", "ArmataIslamic= de eliberare a l=ca[urilor sfinte".

Construit= [i dezvoltat= cu sprijinulserviciilor speciale ale SUA, ArabieiSaudit= [i ale Pakistanului, \n scopulfinan]=rii [i acord=rii suportului tehnico-organizatoric voluntarilor islamiciparticipan]i la opera]iunile militare dinAfganistan \mpotriva trupelor sovietice.Din anul 1996, organiza]ia [i-a stabilitbaza \n Afganistan unde are mai multe tabere de instruc]ie, \n special \n

jurul ora[elor Kandahar [i Jalalabad [i \n masivul muntos Tora-Bora. |nnumai un an, mii de voluntari au fost antrena]i \n tab=ra lui bin Laden dinPeshawar (Williams, 2002). Cei mai mul]i (peste 5.000) veneau din ]arade ba[tin= a lui bin Laden, Arabia Saudit=. Al]ii au venit din Algeria(3.000), Egipt (2.000) sau din alte ]=ri musulmane, cum ar fi Yemen,Pakistan [i Sudan. To]i erau antrena]i \n folosirea armelor sofisticate,

posedau un arsenal de arme performante, inclusiv rachete anti-aerieneStinger.

J I H A

D U L

I S L A M I C

237



Printre fidelii lui Osama bin Laden afl=m [i triburile pashtune. |ntre acestea [i liderul Al-Qaida exist= rela]ii extrem de apropiate, cea dea patra so]ie a sa fiind fiica liderului pashtun afgan Omar. Pashtuniiformeaz= una dintre cele mai mari societ=]i tribale din lume, iar terenurile

lor se \ntind din nord-vestul Pakistanului pân= \n vestul Afganistanului,de-o parte [i de cealalt= a celor 700 de kilometri de frontier=, de-a lungulunui lan] muntos dificil de str=b=tut, cum ar fi celebra trec=toare Khyber.

Revendicând un str=mo[ comun care, potrivit legendei, l-ar fi \ntâlnit pe Profet la Medina, \n secolul al VII-lea, pashtunii din Pakistannum=r= 24 de triburi, subdivizate \n clanuri, care ]in foarte mult la teritoriilelor [i la cutumele lor, marcate de un "cod al onoarei" foarte sever(pukhtunwali). Violen]a [i cultul armelor sunt adânc \nr=d=cinate \n cultura

politic= local= [i, din motive de securitate, str=inii [i pakistanezii care nusunt pashtuni nu au acces \n aceste regiuni, cu câteva excep]ii.Ospitalitatea este prima regul=, iar a doua este obliga]ia de a r=zbuna oinsult= sau o nedreptate.

Teritoriile tribale sunt numite uneori ilaqa ghair (]=ri f=r= lege).Efectivul organiza]iei nu este cunoscut, având o m=rime variabil=, \ns=dup= unele calcule num=rul persoanelor implicate \n grupare se cifreaz=

\ntre 20-50 mii. Conform informa]iilor date publicit=]ii de c=tre for]ele de

coali]ie, \n perioada anilor 2001-2002 au fost aresta]i 2.400 membri aigrup=rii, originari din peste 70 state ale lumii.

A n g h


e

R A D U

238



|ntr-un raport secret trimis de Rusia la ONU, \n martie 2001, seprecizeaz= c= Osama bin Laden avea 55 de baze [i peste 13.000 delupt=tori, afla]i \n \ntreaga lume.

Bazându-se pe resursele semnificative [i leg=turile

transna]ionale ale lui bin Laden, organiza]ia a \ncercat [i par]ial a reu[it s=uneasc= grup=rile disparate de militan]i islami[ti, \ntr-o re]ea global=foarte bine coordonat=. }elul actual pentru care lupt= organiza]ia este, celpu]in la modul declarativ, constituirea unui Califat Pan-islamic \n \ntreagalume.

Radiografie intern=

Organizat= pe vertical=, pe baza unor principii foarte stricte(Stanciu, 2005), Al-Qaida este condus= de Osama bin Laden \ntr-un modautoritar. Sub Osama bin Laden se afl= Consiliul Consultativ, numit "Majlisal Shura", [i cuprinde 20-30 de membri.

Consiliul este format din Ayman Al Zawahiri (alias "Doctorul",conduc=torul Djihadului Islamic Egiptean, fondator al organiza]iei,responsabil al Comitetului pentru studii islamice), Mohammad Atef alias"Abu Hafs El Misr", alias

"Egipteanul", membru fondator alorganiza]iei, responsabil alComitetului Militar. Desemnatsuccesor al lui Bin Laden \n cazulmor]ii sau dispari]iei acestuia,acesta [i-a pierdut via]a \n timpulunui bombardament americanasupra ora[ului Kandahar, la

\nceputul lunii noiembrie 2001. |ncadrul Consiliului se mai afl=Abdullah Ahmed Abdullah alias"Saleh", veteran al r=zboiului dinAfganistan, expert \n explozivi,conduc=tor al Comitetului pentru ideologie, Anas Al Liby alias "Nazih AlRaghie", cet=]ean libian, implicat \n conducerea Comitetului de securitate[i supraveghere [i Saif Al Adel alias "Saif", membru al Jihadului Islamic

Egiptean, fondator al Al-Qaida [i component al Comitetului militar alacesteia. J

I H A

D U L

I S L A M I C

239



Aceste lucruri ne sunt cunoscute, urmare [i a faptului c= serviciilede informa]ii americane au reu[it s= schi]eze schema de organizare [ifunc]ionare a celebrei Al-Qaida. Structura organiza]iei este celular=,leg=turile fiind adesea formate pe baza gradelor de rudenie sau de trib [i

pot cere unui nou recrut s= omoare un num=r de oameni pentru a-[idovedi loialitatea (Stanciu, 2007).

Patru departamente se afl= \n subordonarea direct= a ConsiliuluiConsultativ: departamentul religios, care se ocup= de protejarea lui BinLaden [i a intereselor sale \n lumea arab=; departamentul mass-media,

care public= un s=pt=mânal [i realizeaz=casetele video propagandistice; cel definan]e, [i nu \n ultimul rând,

departamentul militar, care se ocup= deopera]iile teroriste propriu-zise.Departamentul militar cuprinde treidiviziuni, respectiv: o divizie pentruopera]ii militare externe, pentru zone deopera]ii, ca de exemplu, Cecenia,Bosnia [i Ka[mir, o alt= divizie pentruopera]ii militare interne, pentru zona de

grani]= Afganistan - Pakistan, precum [i o divizie pentru opera]ii teroriste.Din analiza acestor structuri, re]ine \n mod deosebit aten]ia

divizia pentru opera]ii teroriste, care de[i are o structur= simpl=, pare a fiextrem de eficace. Se pare c= aceast= divizie ar avea \n compunere [i uncomitet de supraveghere, responsabil, cel mai probabil, cu opera]iunile deculegere de informa]ii asupra ]intelor poten]iale [i dou= grupuri, din careunul de asigurare logistic= a opera]iunilor [i alt grup de execu]ie, careplanific= [i duce la bun sfâr[it opera]iunea. Din acelea[i surse ladispozi]ie, se presupune c= re]eaua terorist= Al-Qaida func]ioneaz= \n

baza a patru principii mai importante, [i anume: structur= [icompartimentare strict=, structur= multina]ional= cu membri ce posed=specializ=ri [i abilit=]i specifice, oamenii sunt ale[i s= fac= parte dincomitete [i mesajele sunt transmise personal, prin viu grai.

Nu trebuie neglijat nici faptul c= Al-Qaida are o structur= [i peorizontal=, dezvoltând leg=turi cu ETA [i IRA prin algerianul Hamid Aics,trezorierul lui Osama bin Laden. Al-Qaida are rela]ii strânse cu "JihadulIslamic Egiptean", cu unii membrii ai "Al-Gamaal al Islamyya", cu

"Mi[carea Islamic= a Uzbekistanului", dar [i cu "Harakat-ul Mujahedin".Utilizând mijloace tehnice avansate, cum ar fi faxurile, telefoanele prin

A n g h


e

R A D U

240



satelit [i internetul, Al-Qaida se afl= permanent \n leg=tur= cu un num=rnecunoscut de adep]i din \ntreaga lume (Revista "Terorismul", 2001).

Folosirea intensiv= a internetului duce la crearea unui spa]iuvirtual, deschis pentru o comunitate f=r= frontiere sau na]ionalit=]i, dar

legitimat= de ideologia radicalismului islamic.Din septembrie 1992 liderii organiza]iei acord= prioritate \n

activitatea sa actelor de teroare, fapt ce coincide cu \ncepereaopera]iunilor militare ale ONU pe teritoriul din Somalia. Reprezentan]iigrup=rii au participat \n conflictele armate din Afganistan (1992), Somalia(1992-1993), Bosnia [i Hertzegovina (1992-1995), Ca[mir (1993),Caucazul de Nord (1995), Kosovo (1999), Asia Central= (1999). Aurealizat actele teroriste din 11.09.2001 pe teritoriul SUA, provocând criza

politico-militar= de amploare global=.Gruparea dispune de armament performant, tehnic= militar=,

mijloace de telecomunica]ii avansate, fixându-se tentative deexperimentare a armelor de nimicire \n mas= cu aplicarea elementelorbiologice, nucleare, radiologice, elemente toxice. Preg=tirea militar=a cursan]ilor se efectueaz= \n baza unor programe standardideologic, fizic [i militar. Pe parcursul anilor ‘90, conform datelor din sursedeschise de informa]ii, \n centrele respective au studiat peste 40 mii derebeli.

O tr=s=tur= specific= a grup=rii este planificarea detaliat= [i dedurat= a opera]iunilor menite a fi realizate, ce include efectuarea ac]iunilorde cercetare operativ= a obiectelor, observa]iile de durat= (prinintermediul sistemului Web-Cam), aplicarea tehnologiilor computerizateperformante (Cad-Cam) \n scopul aprecierii parametrilor opera]iunii etc. |nscopul realiz=rii leg=turii operative pe larg se aplic= posibilit=]ile canalelor

anonime asigurate de provaideri ai sistemului Internet (Hotmail, Yahoo,Libertysurf), prin intermediul programelor e-mail, chat, bulletin board,Wap, precum [i diferite mijloace netradi]ionale. Aten]ie se acord=preg=tirii, traducerii \n diferite limbi cu repartizarea ulterioar= a ghidurilorpractice cu referire la realizarea ac]iunilor de partizani ("EnciclopediaJihadului", statutele militare); planificarea [i realizarea activit=]ilor cucaracter diversionist-terorist; confec]ionarea [i utilizarea mecanismelorexplozibile; realizarea m=surilor de asigurare material-tehnic= [i

financiar= a grup=rilor islamice de orientare radical= (prin intermediulasisten]ei umanitare, ac]iuni de binefacere, structuri comerciale).

J I H A

D U L

I S L A M I C

241



Al-Qaida dispune de o re]ea de centre specializate \n preg=tireamercenarilor \n diverse regiuni ale lumii, cum ar fi Afganistanul (55lag=re), Bangladesh, Bosnia [i Hertzegovina, Indonezia, Yemen,Pakistan, Somalia, Sudan, Cecenia (Federa]ia Rus=). O parte

considerabil= a celulelor [i rezidenturilor de peste hotare activeaz= \nregim de conservare autonom=, iar \n unele cazuri sub acoperirea diferitorstructuri cu profil social, religios, cultural. Componen]a nominal= aacestora este completat= din mediul cet=]enilor b=[tina[i ai stateloreuropene converti]i la islam. |n calitate de acte de acoperire suntpracticate pa[apoartele falsificate [i buletinele de identitate (SUA,Germania, Elve]ia, Canada, Bosnia [i Hertzegovina, Albania, Federa]iaRus=, Somalia, Yemen). Conform datelor din surse deschise de informa]ii,

\n februarie 2002 doar pe teritoriul SUA activau peste 100 de membri aiorganiza]iei. |n rezultatul ac]iunilor comune ale serviciilor speciale, \n perioada

1999-2001 s-a reu[it demascarea re]elei de agentur= terorist= din MareaBritanie, Canada, Spania, Germania, Fran]a, Belgia, SUA, Italia, Pakistanetc. Canalele de finan]are ale grup=rii teroriste sunt asigurate din contulcre=rii unei infrastructuri bine dirijate, ce con]in elemente de finan]areintern= [i extern=. Acestea includ \n sine activitatea financiar-bancar=;transferurile bancare prin intermediul cardurilor; traficul de fiin]e umane,armament, muni]ii; comercializarea produselor petroliere; contrabanda cumetale pre]ioase (aur, briliante), a stupefiantelor; ac]iuni de caritate [isuport umanitar etc. Printre actele teroriste s=vâr[ite de c=tre membriigrup=rii Al-Qaida, putem eviden]ia:

– decembrie 1992, Aden (Yemen) – aruncarea \n aer a hoteluluicu personal militar din SUA (22 victime);

– 1993, Langly (SUA) – bombardarea cartierului general al CIA(2 victime);

– februarie 1993, New York (SUA) – aruncarea \n aer a CentruluiComercial Mondial (6 persoane decedate, peste 1.000 r=ni]i);

– 1996, Dahran (Arabia Saudit=) – aruncarea \n aer a caz=rmilorFor]elor Armate ale SUA (peste 500 victime);

– 1998, Kenia, Tanzania – aruncarea \n aer a ambasadelor SUA(peste 800 victime);

– 2000, Sidney (Australia) – planificarea unor serii de acteteroriste la Centrala atomoelectric= \n timpul Jocurilor Olimpice;

– 11 septembrie 2001, New York – deturnarea a 4 aeronave(3.547 victime);

A n g h


e

R A D U

242



– 2002, Karachi (Pakistan) – aruncarea \n aer a automobiluluista]ionat lâng= Consulatul SUA (peste 60 victime) etc.

Actualmente, activitatea operativ= a grup=rii s-a fixat \n peste 95de ]=ri din Asia, Europa, statele CSI, Africa, America Latin=, SUA, statele

arabe.

Al-Qaida, un sistem birocratic riguros?

Dând crezare unor documente desecretizate recent, [i f=cutepublice \n "Los Angeles Times" \n edi]ia electronic= din 16 aprilie 2008(www.adevarul.ro), am putea crede c= Al-Qaida este organizat= \ntr-unsistem birocratic [i preten]ios, \n care nemul]umirile subalternilor sau

liderilor sunt reclamate \n scrisori. Un exemplu este dat chiar de c=treliderul egiptean Al-Qaida, Mohammed Atef, care i-a trimis unui subalterno scrisoare de mustrare.

Folosind termeni religio[i, liderul egiptean \l acuz= pesubordonatul s=u, pe mai bine de dou= pagini, c= a abuzat de sume debani, de o ma[in=, asigurarea medical=, de documente, dar [i de aerulcondi]ionat, \n condi]iile "unei situa]ii de austeritate" pentru re]ea,cerându-i \n acela[i timp s= explice ac]iunile sale. "Am fost foarte sup=rat

pentru ceea ce ai f=cut, scria Atef. Am ob]inut 75.000 de rupii pentru tine[i familia ta pentru a merge \n Egipt. Am aflat c= nu ai respectat suma [ic= ai f=cut rezerv=ri de 40.000 de rupii [i c= ai p=strat restul banilor,pretinzând c= ai dreptul la acest lucru. De asemenea, cu respect fa]= deaparatul de aer condi]ionat, obiectele utilizate de fra]ii Al-Qaida nu suntconsiderate proprietate privat=..." |n \ncheierea scrisorii, Mohammed Atefpreciza: "a[ vrea s= reamintesc, ]ie [i mie, de pedepsirea oric=rei

\nc=lc=ri". Tot ce se mai [tie despre Atef este faptul c= acesta se pare c=

a murit \ntr-un atac condus de Statele Unite asupra refugiului lui Osamabin Laden din Afganistan \n 2000. Documentele, inclusiv scrisoareaamintit=, au fost descoperite \n Afganistan [i Irak, multe dintre ele fiinddatate de la sfâr[itul anilor '90 pân= \n prezent.

|n aceste condi]ii, \n timp ce mi[carea se regrupeaz= treptat \nzonele tribale din Pakistan [i Irak (www.adevarul.ro), o nou= genera]ie deviitori lideri r=sare din mijlocul Al-Qaida. Potrivit CIA [i MI6, Abu Ubaidaheste unul dintre "creierele" care au organizat, din Pakistan, atentatele de

la metroul londonez.Pe lâng= acesta, Baitullah Meshud, lider al talibanilor din

J I H A

D U L

I S L A M I C

243



Pakistan, este considerat deja mai periculos decât bin Laden (Rip=, 2008;de v=zut [i www.adevarul.ro). Meshud este cunoscut [i sub numele deemirul din Waziristanul de Sud, reputa]ia sa dând b=t=i de cap autorit=]ilorde la Islamabad. Ales de c=tre 26 de lideri ai grup=rilor insurgente din

Pakistan drept noul lor lider, Meshud este apreciat drept unul dintre ceimai brutali terori[ti din \ntreaga lume, majoritatea anali[tilor considerândc= brutalitatea acestuia o dep=[e[te chiar [i pe aceea a liderului re]elei Al-Qaida, Osama bin Laden (www.adevarul.ro). Pre[edintele pakistanez,Pervez Musharraf, \l acuz= pe Baitullah Meshud de asasinarea fostuluipremier Benazir Bhutto, dar [i pentru un atac terorist recent, ce a produsmoartea a peste 400 de persoane. Meshud este considerat atât depericulos \ncât for]ele NATO din Afganistan au pus o recompens= de

50.000 de dolari pe capul s=u (Documentar BSIJ, 2008).Analistul Rahimullah Yusufzai, consultat de ABC News,

consider=, referitor la Meshud, c= "se pare c= acesta are la dispozi]ie unrezervor imens de sinuciga[i cu bomb=". Potrivit Rip= (2008), noul liderabsolut al grup=rii intitulate Mi[carea Taliban= din Pakistan are ca scopcrearea unui stat islamist \n regiune, conform unor surse tribale.

Dup= perioada de relativ= debusolare care a urmat lichid=rii sauarest=rii celor care au organizat atentatele din 11 septembrie 2001,

ace[tia coaguleaz= celulele teroriste existente \n \ntreaga lume.Concluziile anchetelor din ultimii doi ani au f=cut serviciile secreteamericane [i europene s= realizeze c= trebuie s=-[i diversifice mai mult]intele [i s= nu mai considere c= odat= bin Laden prins, Al-Qaida ar fidecapitat=. Analizele serviciilor secrete arat= c= influen]a centrului decomand= concentrat \n jurul lui bin Laden \n mun]ii Pakistanului a sc=zut,

\n timp ce ramura irakian= e tot mai important= (Rip=, 2008). Modul deoperare presupune mai degrab= decizii luate \n comun la acela[i nivel

ierarhic, decât prin ordin de la un lider suprem la comandan]i locali [icelule.

Este preg=tit= Al-Qaida pentru un atac nuclear?

Exprimându-[i \ngrijorarea \n leg=tur= cu traficul de materialeradioactive din România, Ucraina, Kazahstan [i Uzbekistan(www.adevarul.ro), Mohammed El Baradei, directorul Agen]iei

Interna]ionale pentru Energie Atomic= (AIEA), aprecia c= un atac terorist"\ntr-o capital= precum Londra sau Cairo ar fi un co[mar mult mai mare A

n g h


e

R A D U

244



decât atentatele de la 11 septembrie 2001". Excluzând totu[i posibilitateacomercializ=rii armelor nucleare, El Baradei insista asupra faptului c=:"exist= probabilitatea mai mare ca terori[tii s= pun= mâna pe resurseradioactive, pe care le-ar putea exploda \n zone locuite sau chiar \ntr-un

ora[-capital=".

Al-Qaida strânge rândurile \n Africa

Re]eaua terorist= interna]ional= Al-Qaida a stabilit o prezen]=permanent= \n Africa ce nu poate fi trecut= cu vederea, declara comisarulpentru pace [i securitate al Uniunii Africane, Said Djinnit \ntr-o declara]iedat= publica]iei algerienne El Khabar. "Al-Qaida are o prezen]= stabil= \n

Africa. Aceast= problem= trebuie rezolvat=. Ar fi o gre[eal= s= o ignor=m".Ramura nord-african= a grup=rii Al-Qaida a revendicat, \n

septembrie, un atentat sinuciga[ comis \n apropiere de Lakhdaria(Algeria), care a f=cut nou= r=ni]i, printre care doi francezi. La vremearespectiv=, Parisul a declarat c= "ia \n serios" amenin]=rile islami[tilor [i adat instruc]iuni diploma]ilor din Magreb s= sporeasc= m=surile desecuritate. |n acest sens {uteu (2008) aprecia c= prin noul s=u mesaj, Al-Zawahiri a vrut s= demonstreze c= \n nordul Africii se formeaz= un mare

front sub "obl=duirea" lui Osama bin Laden, gata oricând s= porneasc="r=zboiul sfânt", una dintre principalele ]inte fiind colonelul MuammarGadhafi.

Colonelul Gadhafi este acuzat c=, dintr-un opozant feroce alintereselor occidentale, s-a transformat \n "marioneta americanilor",al=turându-li-se acestora \n lupta \mpotriva terorismului prin furnizarea deinforma]ii pre]ioase referitoare la situa]ia din Orientul Mijlociu. "Din acestmotiv, sublinia Al-Zawahiri, \i invit pe to]i laicii care mai au un pic deonoare s= adere la doctrina monoteist= a islamului [i s= ne urmeze \n

R=zboiul Sfânt [i la martiraj". La fel, i-a somat pe conduc=torii grup=rilorAl-Fatah [i Al-Aqsa s= se revolte \mpotriva propriilor [efi, "care vor s= v=fac= s= deveni]i o sec]iune a CIA sau a Mossadului" ({uteu, 2008).

Noul mesaj al lui Zawahiri nu constituie prima "chemare la arme"pentru a "cur=]a" Magrebul de prezen]a spaniolilor [i a francezilor, sus]inanali[tii. |ntr-un recent mesaj video difuzat pe web, Al-Zawahiri a cerut ca"Peninsula Iberic= s= fie restituit= islamului" (Documentar BSIJ, 2008; dev=zut [i www.adevarul.ro). Pe francezi, jihadi[tii \i acuz= c= [i-au impus

domina]ia economic= (deci, implicit, [i pe cea politic=) \n Africa de Nord, \n timp ce, \n situa]ia spaniolilor, acestora nu li se iart= faptul c= de]in J

I H A

D U L

I S L A M I C

245



Andalusia, acea regiune a "Vechiului Continent" care, \mpreun= cuIerusalimul, trebuie "recucerit=".

De[i nu posed= charisma lui bin Laden, Al-Zawahiri este unstrateg veritabil, fiind cel care a creat "doctrina" Al-Qaida. Lui \i apar]ine

ideea de a lupta mai \ntâi cu inamicul \ndep=rtat - SUA, \nainte de a atacadu[manii afla]i \n apropiere - regimurile din Orientul Mijlociu care nu sus]inradicalismul islamic. De altfel, Ayman al-Zawahiri se comport= ca un lider,numindu-[i apropia]ii \n posturi de conducere. Unul dintre ei este AbouAyoub al-Masri, care coordoneaz= filiala Al-Qaida din Irak. Consideratideologul grup=rii teroriste Al-Qaida, medicul egiptean Ayman al-Zawahiria invocat, \ntr-un nou mesaj, numit "unitatea rândurilor", declan[arear=zboiului sfânt \mpotriva intereselor franceze [i spaniole din nordul Africii.

Cunoscut drept mâna dreapt= a lui Osama bin Laden, Ayman al-Zawahiri declar= pe site-ul islamist Al-Sahab, r=zboi "str=inilor din Algeria[i Maroc" [i "tr=d=torului Gadhafi" ({uteu, 2008), anun]ând totodat= [iralierea unui grup de combatan]i libieni din Grupul Islamic de Lupt= dinLibia (GICL) la temuta re]ea terorist= interna]ional= Al-Qaida.

Grupul Islamic de Lupt= din Libia (GICL) este al doilea grupislamist magrebian care se al=tur= organiza]iei Al-Qaida, dup= grupareaalgerian= "Mi[carea Al-Qaida \n ]=rile Magrebului islamic". GICL a fost

format la \nceputul anilor '90, \n Afganistan, de c=tre militan]ii libieni veni]is= dea o mân= de ajutor "fra]ilor afgani" afla]i \n plin r=zboi \mpotrivasovieticilor. |n 1995, GICL [i-a anun]at oficial existen]a, precum [iobiectivul principal de a \nl=tura de la putere regimul lui MuammarGadhafi, [i a-l \nlocui cu un "stat islamic radical".

Al-Qaida Alb=

Pericolul poten]ial alterorismului a fost prezent \nBosnia-Hertzegovina \n to]i aniide dup= \ncheierea Acordului dela Dayton, \n anul 1995.

|n perioada r=zboiuluicivil etnic au venit \n fostarepublic= iugoslav= pân= la

10.000 de combatan]i islamici dinAfrica de Nord [i din ]=rile A

n g h


e

R A D U

246



Orientului Apropiat [i Mijlociu (Iskenderov, 2006). Unii sunt cunoscu]idrept "terori[tii cu tenul alb" membri ai organiza]iei "Al-Qaida Alb=". |n aniiurm=tori, afluxul de combatan]i islamici \n Bosnia-Hertzegovina nu a

\ncetat [i s-a desf=[urat sub paravanul fondurilor [i organiza]iilor islamice.

Astfel, din 1995 pân= ast=zi, num=rul membrilor Al-Qaida Alb=s-a dublat, aproximându-se peste 800 sus]in=tori bosniaci, racolarea lorfiind \ntre]inut= [i facilitat= de criza economic= \n care se afla ]ara(Hamad, 2006). Acest lucru vine \n deplin consens cu aprecierile luiSredoje, potrivit c=ruia "diversele organiza]ii teroriste din lume pot fi foarteinteresate s= creeze, \n Bosnia, baze, de unde s-ar putea recruta viitoriterori[ti".

Emirul

Dup= maleficul atentat terorist din 11 septembrie 2001, politologi,sociologi, exper]i militari [i anali[ti politici au scris tomuri \ntregi despreOsama bin Laden (cunoscut [i sub numele de Usamah bin Muhammadbin Awad bin Ladin, Emirul, Prin]ul, Abu Abdallah, HAJJ [i {eicul) [i Al-Qaida (Revista "Lumea", 2007). Materialele scrise [i ap=rute, o mare

parte [i \n format electronic, au exacerbat

mediatizarea organiza]iei teroriste [i a lideruluiacesteia [i au creat, poate, cea mai marecampanie de imagine unui lider terorist(Simileanu, 2006). Cine este Osama binLaden?

Osama bin Laden, liderul grup=riiteroriste transna]ionale Al-Qaida, are \n=l]imeade circa 1.95 cm, greutatea peste 70 kg,constitu]ia corpului fiind usc=]iv=. Ochi deculoare c=prui, brunet. Vorbe[te \n limba arab=[i pashtun= [i este stângaci. Pe parcursul

ultimilor decenii a planificat, finan]at [i realizat un [ir de acte teroriste \ndreptate spre SUA. Osama bin Laden a constituit obiect de investigarefederal= a marelui juriu din New York (1996), fiind acuzat de promovareaterorismului interna]ional. Pentru acordarea informa]iilor ce ar duce la

capturarea acestuia, autorit=]ile americane acord= o recompens=estimat= la cifra de 25 milioane dolari. J I H A

D U L

I S L A M I C

247



Osama bin Laden, cel de-al 21-lea fiu a lui Mohammed Awad binLaden, dintr-un num=r de 29, [i al 43-lea n=scut dintre cei 53 de fra]i [isurori (Revista "Lumea", 2007) s-a n=scut \n 1957. Mama lui, de originesirian=, pe nume Aliyah Ghanem, este cea de a patra so]ie a lui bin Laden

senior, venit \n regat, \n jurul anului 1930, din Hadramount (SudulYemenului).

Bin Laden tat=l a \nceput s= lucreze ca muncitor \n portulJeddah, pentru a sfâr[i ca posesor al celei mai mari companii deconstruc]ii din Arabia Saudit=. |n timpul domniei regelui Saud,asumându-[i riscanta sarcin= de a construi palatele acestuia mult maiieftin decât orice alt antreprenor, a devenit un apropiat al familiei regale.Impresionâdu-l pe rege cu performan]ele sale manageriale, reu[e[te s=câ[tige \ncrederea [i altor membri ai familiei regale, \ndeosebi a prin]uluiFaisal.

La \nceputul anilor '60, \n Arabia Saudit= au avut loc puternicelupte interne pentru putere \ntre regele Saud [i Faisal. Mohammed Awadalias bin Laden tat=l are un rol decisiv \n determinarea primului s= cedezetronul. Dup= plecarea lui Saud, trezoreria era goal=, iar Mohammed Awadi-a fost atât de loial lui Faisal, \ncât, pur [i simplu, a pl=tit salariilefunc]ionarilor publici din \ntreg regatul, timp de 6 luni. Noul rege a emisatunci un decret prin care acorda monopolul asupra contractelor de

construc]ii din Arabia Saudit=, lui bin Laden (Revista "Lumea", 2007).Mohammed Awad era un musulman foarte credincios religiei sale, modest[i generos, acordând mare aten]ie educa]iei copiilor s=i. Acesta obi[nuiachiar s= atribuie copiilor s=i, \n vederea administr=rii, câte un proiect deconstruc]ii.

Osama bin Laden a urmat cursurile primare, gimnaziale [i licealela Jeddah. La 13 ani \[i pierde tat=l, iar la 17 ani se c=s=tore[te cu o fat=de origine sirian=, care \i era rud=, aceast= uniune fiind pl=nuit= de p=rin]i.

|n anul 1978 ob]ine licen]a \n drept comercial la Universitatea patronat=de regele Abdul-Aziz, loc \n care a intrat \n contact cu principalele tendin]eideologice islamice, \mp=rt=[ite de Muhammad Qutb, fratele lui SayyidQutb, apreciat drept p=rintele spiritual al grupurilor islamice radicale, [iAbdullah Azzam, ideologul Jihadului \n Afganistan [i primul mentor al luiOsama.

Viziunea sa asupra lumii ("o lupt= continu= \ntre Islam [iOccident") l-a determinat s= se al=ture mujahedinilor din Pakistan, doar la

câteva zile dup= invazie (Delcea, 2006). Bin Laden [i-a \nceput activitateaactual= \n 1979 ca lupt=tor sfânt, acesta fiind [i anul \n care trupele A

n g h


e

R A D U

248



sovietice au invadat Afganistanul. La 23 de ani, Osama bin Ladenorganiza ceea ce numea "lupta contra diavolului comunist" care invadaseAfganistanul (Revista "Lumea", 2008). Guvernul saudit a sus]inut [i a

\ncurajat lupta \mpotriva ocupa]iei sovietice din Afganistan.

Sub conducerea prin]ului Salaman bin Abdul Aziz, guvernatoruldistrictului Riad, Osama bin Laden a luat parte la realizarea unor comitetepentru colectarea de fonduri, care s= vin= \n ajutorul mujahedinilor afgani[i arabi implica]i \n r=zboi (Falconi; Sette, 2002).

|n 1980, al=turi de Abdallah Azzam, liderul palestinian al grup=riiFra]ii Musulmani, a organizat, cu sprijinul SUA, Maktab al-Khidamat (MAK- Biroul serviciilor) cunoscut [i ca "Biroul Serviciilor Mujahedine" (MaktabAl-Khidamar). Patru ani mai târziu, \n 1984, a organizat, la Peshawar,Casa Sus]in=torilor (Bayt al-Ansar), menit= s= asigure primirea

voluntarilor la noul Jihad. |n 1986 a revendicat asediul de la Jalalabad, câ[tigând ca [i

comandant al trupelor arabe \mpotriva trupelor sovietice, reputa]ia unuiadev=rat lupt=tor. |n urma acestei b=t=lii, bin Laden [i al]i lideri islamici auajuns la concluzia c= sunt victimele unei conspira]ii a Statelor Unite,despre care afirmau c= vor s= extermine Jihadul din Afganistan [i din alteregiuni (Delcea, 2006).

Doi ani mai târziu, \n 1988, Osama a observat c= nu avea o

eviden]= strict= a efectivelor [i c= nu era \n m=sur= s= furnizeze informa]iidespre cei mor]i \n lupte, familiilor acestora. Atunci, el s-a hot=rât s= seorganizeze [i mai mult [i s= pun= la punct documenta]ia. A ]inut oeviden]= exemplar= a vizitatorilor, fie ei mujahedini sau simpli musulmani.Mi[c=rile acestora, inclusiv manevrele de trupe \ntre tabere, eraucontabilizate, \ncepând cu sosirea fiec=ruia. |ntregul sistem a fost numitatunci "Al Qaedah", care este termenul arab pentru "baz=".

|n 1989, concluzia, potrivit c=reia Statele Unite vor s= extermine

Jihadul din Afganistan [i din alte regiuni, cap=t= un contur definitiv prinasasinarea lui Abdullah Azam, "na[ul" Jihadului afgan [i al celor doi fii aiacestuia, de c=tre CIA.

La câteva luni mai târziu, dup= invazia Kuweitului de c=tre Irak, \n 2 august 1990, bin Laden sugera guvernului saudit s= nu-[i maicompromit= legitimitatea islamic=, invitându-i pe americani s= ias= dinafar= din Arabia Saudit=. Gestul s=u \ns= a fost ignorat (Delcea, 2006).

|n a doua jum=tate a anilor 1990, liderii saudi]i au decis

men]inerea lui Osama bin Laden sub arest la domiciliu, interzicându-iorice deplasare. Dezavuat de regatul saudit pentru criticile manifestate

J I H A

D U L

I S L A M I C

249



fa]= de Statele Unite, Osama bin Laden, se stabile[te \n Pakistan. |ndecembrie 1991, Osama bin Laden merge \n Sudan, netezindu-[i calea sprepropriul s=u "jihad politic" prin organizarea, al=turi de HassanAl-Turabi, \n premier=, a Conferin]ei Congresului Poporului Arab Islamic,

organiza]ie politic= de opozi]ie fa]= de SUA. Osama bin Laden s-a implicat \nmodernizarea infrastructurii Sudanului, construind drumuri, [osele [i poduri.

Firma sa de construc]ii, El-Hijrah for Construction andDevelopment Ltd., de]inut= \n comun cu Frontul Na]ional Islamic (NIF) [iarmata sudanez=, a fost cea care a realizat lucr=rile la noul aeroport dinPort Sudan [i la o autostrad= cu o lungime de1.200 de km, care leag=Khartoum de Port Sudan.

Sub acuza]ia de "comportament iresponsabil", \n aprilie 1994,

i-a fost revocat= cet=]enia saudit= (Revista "Lumea", 2007). |n mai 1996, acesta s-a mutat \n Afganistan, l=sând \n urma samai multe fabrici [i corpora]ii prospere, care se pare c= au un dublu rol,asigurând, printre altele, [i un suport logistic re]elei lui bin Laden. Pe dealt= parte, Osama bin Laden, este b=nuit c= ar fi unul dintre principaliiinvestitori ai fabricii de medicamente "Al-Shifa", despre care agen]iile deinforma]ii occidentale pretind c= ar fi o fa]ad= pentru producerea de armechimice. Fabrica se pare c= ar fi fost construit= cu sprijinul tehnicienilor

irakieni, ca parte integrant= a concep]iei de dispersare a tehnologieiirakiene de realizare a armelor chimice. Surse americane [i israelienesus]in c= principalul produs al acestei uzine \l constituie un componentcheie dintr-un gaz VX.

Potrivit Falconi [i Sette (2002), \n august 1996, bin Laden a f=cutcunoscut= "declara]ia de jihad" \mpotriva SUA: "Date fiind toate acestea,alungarea du[manului din ]ar=, a marelui Kufr (popor de necredincio[i),este o \ndatorire de frunte (…). Cel mai mare efort trebuie f=cut pentru apreg=ti [i a declan[a mi[carea Ummah \mpotriva du[manului, a alian]eiamericano-israeliene, care ocup= ]ara celor dou= locuri sfinte [i caleastr=b=tut= de Apostol… c=tre moscheea cea mai \ndep=rtat=, cea de laAl-Aqsa".

Chemarea la Jihadul Sfânt

Osama bin Laden s-a f=cut pentru prima dat= remarcat, la nivelmondial, \n martie 1997, când, \ntr-un interviu televizat, a criticat aspru

"regimul aflat la putere \n Arabia Saudit= [i \n Peninsula Arabic= pentru c=se subordoneaz= Statelor Unite ale Americii. Tot atunci el a lansat ideea A

n g h


e

R A D U

250



c= "principala noastr= problem= este guvernul american, \n timp ceregimul saudit este numai o ramur= a acestui guvern".

|n februarie 1998, Osama bin Laden a declarat: "dac= cinevapoate ucide un soldat american, nu trebuie s= piard= timpul f=când alte

lucruri". Tot atunci, Osama a anun]at crearea Frontului Islamic Mondial,declara]ia de constituire con]inând o Fatwa, un \ndemn la eliminareatuturor americanilor [i a tuturor evreilor, v=zu]i ca principalul obstacol \nreforma societ=]ilor musulmane. Fatwa (pl.: fataawa) este un termentehnic ce ]ine de dreptul islamic, \n]eles ca un decret exprimat \n leg=tur=cu un anume subiect, de c=tre un lider religios considerat drept specialist

\n \nv=]=turile Islamului. |n general, un astfel de decret este formulat \ncazuri \n care fiqh, jurispruden]a islamic=, este neclar=. Un \nv=]at capabil

s= proclame fataawa este numit mujtahid, termen sinonim cu cel demuftiu. Având \n vedere c= Islamul nu are o structur= centralizat=, nuexist= un acord general asupra modului \n care se poate determinacapacitatea unui lider religios de a emite fataawa, ceea ce a dat na[terela paradoxuri (Enciclopedia Wikppedia).

Una dintre primele fataawa din epoca modern=, folosite \nscopuri politice, a fost emis= \n 1891, de c=tre mullah-ul iranian SayyedMohammed Hassan Shirazi. Decretul interzicea consumul de tutun [i]ig=ri, cu scopul de a sili guvernul de la Teheran s=-[i schimbe politicilecomerciale externe - lucru care s-a [i \ntâmplat, dup= dou= luni de boicot(Surugiu, 2003).

La 23 februarie 1998, Osama bin Laden, al=turi de Ayman Al

Zawahiri (\n numele JIE), Rifai Ahmed Taha (pentru Grupul Islamic),Ayman al-Zawahiri, Abu-Yasir Rifa'i, Ahmad Taha, lider al Grupului JIE, J

I H A

D U L

I S L A M I C

251



[eicul Mir Hamzah, secretar al Jamiat-ul-Ulema-e-Pakistan, [i FazlulRahman, emir al Mi[c=rii Jihadul din Bangladesh, a semnat Fatwa c=trecredincio[ii Musulmani. Publicat= \n cotidianul Al-Quds Al Arab,"Declara]ie a Frontului Islamic Mondial pentru R=zboi Sfânt (Jihad)

\mpotriva Evreilor [i Crucia]ilor", cum este numit= Fatwa amintit=, cereexpulzarea trupelor americane din Peninsula Arabic=. |n Fatwa semen]ioneaz=: "L=udat fie Allah, care ne-a ar=tat Cartea, care st=pâne[tenorii, \nfrânge ereticii, [i spune \n Cartea Sa: Ci când lunile interzise autrecut, atunci lupta]i [i ucide]i necredincio[ii oriunde \i ve]i g=si, lua]i-i,ataca]i-i [i purta]i-v= cu vicle[ug cu ei. {i pace fie dat= Profetului nostru,Muhammad Bin-'Abdallah, care a spus: «Am fost trimis cu sabia \n mâinica s= fac ca numai numele Domnului nostru Allah s= fie sl=vit, Allah care

mi-a poruncit s=-mi tr=iesc via]a la umbra suli]ei [i care umile[te [iru[ineaz= pe cei care nu \mi ascult= vorbele». Niciodat= Peninsula Arabiei– de când Allah a netezit-o, a a[ezat de[ertul \n ea [i a \nconjurat-o cuape – nu a fost cotropit= de for]e ca armiile cruciate care vin ca l=custele,hr=nindu-se din bun=t=]ile ei [i culegându-i roadele [i aceasta, \n vremuri

\n care na]iuni str=ine atac= musulmanii de parc= s-ar bate pentrubucatele de pe mas=.

|n lumina situa]iei grave, [i f=r= sprijin, noi [i voi suntem cu to]ii

obliga]i s= cercet=m faptele petrecute, [i s= chibzuim [i s= ne \n]elegemcum s= ne descurc=m.

Nimeni nu contest= ast=zi trei fapte cunoscute tuturor: s= lear=t=m, ca s= le amintim la to]i. |n primul rând, de peste [apte ani StateleUnite au ocupat p=mântul cel mai sfânt al Islamului, Peninsula Arabiei,pr=dându-i bog=]iile, poruncind conduc=torilor ei, terorizându-i vecinii [ipref=cându-[i bazele din Peninsul= \ntr-un vârf de lance cu care s=cucereasc= popoarele musulmane vecine. Dac= unii, \n trecut, nu au

crezut c= este vorba de o invazie str=in=, acum to]i locuitorii din Peninsul=sunt de acord cu asta. Cea mai bun= prob= este agresiunea americanilor

\mpotriva poporului irakian, care folose[te Peninsula ca un avanpost, de[iconduc=torii s=i se \mpotrivesc folosirii teritoriilor lor \n acest scop, dar eisunt slabi.

|n al doilea rând, \n ciuda marilor distrugeri provocate poporuluiirakian de alian]a cruciat-sionist= [i \n ciuda groaznicului num=r de mor]i,care a dep=[it un milion..., \n ciuda acestor fapte, americanii \ncearc= din

nou s= comit= masacre teribile, nefiind mul]umi]i cu blocada prelungit=impus= dup= \ngrozitorul r=zboi de divizare [i distrugere. A[a c= vin s= A

n g h


e

R A D U

252



distrug= ce a mai r=mas din acest popor [i s= umileasc= pe vecinii luimusulmani.

|n al treilea rând, dac= scopurile americanilor \n aceste r=zboaieau fost religioase [i economice, un alt scop este s= slujeasc= m=runtului

stat al evreilor [i s= distrag= aten]ia de la ocuparea Ierusalimului [i de lauciderea musulmanilor de acolo. Cea mai bun= dovad= \n acest sens esterâvna lor de a distruge Irakul, cel mai puternic stat arab, [i str=dania lorde a \mp=r]i toate statele din regiune, Irakul, Arabia Saudit=, Egiptul [iSudanul, pentru a le transforma \n state slabe [i, pe calea sl=biciunii [ivrajbei dintre ele, s= garanteze supravie]uirea Israelului [i continuareaocupa]iei crucia]ilor \n Peninsul=.

Toate aceste crime [i p=cate comise de c=tre americani sunt o

declara]ie de r=zboi \mpotriva Domnului Allah, solului s=u, ProfetulMahomed, [i a musulmanilor, [i ullemas din toat= istoria Islamului sunt dep=rere c= Jihadul este \ndatorirea fiec=rui musulman dac= du[maniidistrug ]=ri musulmane. |n adev=r, imamul Bin-Qadamah \n Al-Mughni,imamul al-Kisa'i \n Al-Bada'i, al-Qurtubi \n interpretarea sa, [i [eicul al-Islam \n cartea sa, au spus: «R=zboiul pentru a respinge (pe du[man -n.a.) e pentru ap=rarea sfin]eniei [i credin]ei, [i e o datorie dup= cum s-aspus (de c=tre ullemas - n.a). Nimic nu e mai sfânt decât credin]a, cu

excep]ia izgonirii unui du[man care atac= credin]a [i via]a».Din aceste pricini, [i urmând porunca Domnului, d=m urm=toarea

Fatwa (23 februarie 1998) c=tre to]i musulmanii: Porunca de a ucideamericanii [i alia]ii lor – civili [i militari – este obligatorie pentru fiecaremusulman care o poate aduce la \ndeplinire \n orice ]ar= s-ar afla, \nscopul eliber=rii Moscheei Al-Aqsa [i Ora[ul Sfânt (Mecca - n.a.) dinstrânsoarea lor [i, pentru ca o[tile lor s= ias= din ]ara Islamului, \nfrânte [ineputincioase a mai amenin]a vreun musulman. Aceasta urmând cuvântul

lui Allah cel Atotputernic, "[i lupta]i cu to]i necredincio[ii [i lupta]i to]i \mpreun=", [i "lupta]i cu ei pân= nu mai e sfad= sau asuprire, [i pân= cândcâstig= dreptatea [i credin]a \n Allah".

{i a mai spus Allah cel Atotputernic: "{i de ce s= nu lup]i pentruAllah [i pentru cei care, fiind slabi, sunt asupri]i [i nedrept=]i]i - femei [icopii, care strig=: "Allah, ci scap=-ne pre noi din acest ora[, unde suntemasupri]i; [i treze[te-l pentru noi pe cel care ne va ajuta!" Noi, cu ajutorullui Allah, chem=m pe to]i musulmanii credincio[i [i care vor s= fie r=spl=ti]i

de Allah, s= urmeze porunca Domnului de a ucide pe americani [i de a lepr=da banii oriunde [i oricând \i g=sesc [i mai chem=m pe ullemas J

I H A

D U L

I S L A M I C

253



musulmani, conduc=tori, tineri [i osta[i, s= porneasc= asupra o[tiloramericane ale Satanei [i asupra adoratorilor diavolului care le sunt alia]i[i s=-i zdruncine pe cei care le folosesc pentru a le da o lec]ie. Allah celatotputernic a spus: "O, tu cel care crezi, r=spunde-i Domnului [i Solului

S=u, când El te cheam= spre scopul care \]i va da via]= [i s= [tii c= Allahst= al=turi de inima omului, [i c= \n fa]a Sa vom ajunge cu to]ii".

A mai spus Allah: "O, tu cel care crezi, ce se \ntâmpl= cu tine,c=ci când e[ti chemat s= urmezi calea Domnului, prea tare vrei s= n-ourmezi! Preferi via]a asta celei de apoi? Dar pu]in= \]i va fi \mp=carea, pelâng= cea din via]a de apoi. Iar dac= nu urmezi Calea, El te va pedepsi cugroaznic= pedeaps=, [i \i va chema pe al]ii \n locul t=u; dar tu nu Ie veiputea face nici cel mai mic r=u. C=ci Allah e atotputernic".

{i mai spune Domnul cel Atotputernic: "A[a c= nu v= sl=bi]ivoin]a [i nu c=de]i \n disperare. C=ci trebuie s= fi]i puternici dac= credin]avoastr= e adev=rat=" (www.goarna.go.ro).

Cea mai faimoas= fatwa – datorit= c=reia conceptul \n sine adevenit cunoscut lumii \ntregi – este cea pronun]at=, potrivit Surugiu(2003) de ayatollah-ul Ruhollah Khomeini al Iranului \n leg=tur= cu cartea[i persoana scriitorului britanic de origine indian= Salman Rushdie. Carteaacestuia, intitulat= “Versetele satanice“ [i publicat \n septembrie 1988, afost calificat= drept blasfematoare la adresa Islamului [i a ProfetuluiMahomed, fiind interzis= \n numeroase ]=ri (Pakistan, Somalia,Bangladesh, Egipt, Sudan, Malaezia, Indonezia). La 14 februarie 1989, lapu]in timp de la publicarea volumului, Khomeini a citit, la Radio Teheran,textul unei fatwa prin care "autorul c=r]ii numit= Versetele satanice , care afost redactat=, tip=rit= [i publicat= \mpotriva Islamului, a ProfetuluiMohamed [i a Coranului, precum [i acei editori care \i cuno[teaucon]inutul, sunt condamna]i la moarte". |n cazul decretului emis deKhomeini, este vorba de a[a-numitul takfir (un tip special de fatwa), prin

care Rushdie a fost acuzat de crim= prin abandonarea, ca musulman,credin]ei islamice.

La 24 februarie 1989, Khomeini a stabilit o recompens= de treimilioane de dolari pentru uciderea lui Salman Rushdie, fapt care l-a silitpe scriitor s= tr=iasc= \n clandestinitate, sub protec]ia serviciilor desecuritate britanice. Ulterior, traduc=torul japonez al volumului Versetelesatanice a fost \njunghiat mortal, \n 1991, la Tokio, iar cel italian a fost laun pas de o soart= similar=, la Milano.

|n 1993, editorul norvegian al c=r]ii a fost \mpu[cat [i grav r=nit \n fa]a casei sale din Oslo, iar un protest \mpotriva traduc=torului \n limba

A n g h


e

R A D U

254



De la atacul terorist comis \ntr-un hotel yemenit, \n decembrie1992, soldat cu r=nirea mai multor turi[ti [i pân= la atentatele de la Riad,din noiembrie 1995, [i de la Dhahran, \n iunie 1996, soldate cu circa 30de mor]i, Osama bin Laden este considerat principalul vinovat. Osama bin

Laden a fost legat de majoritatea atacurilor teroriste comise \n \ntreagalume (Revista "Lumea", 2007). |n 11 septembrie 2001, la ora 8,47, \n NewYork, la WTC, Osama bin Laden a declan[at infernul (Falconi; Sette,2002), soldat cu mai bine de 3.000 de victime.

|n urma studiilor \ntreprinse (Gu[atu, 2008), printre cei mai deseam= organizatori de ac]iuni teroriste, se num=r= kuweitianul de originepakistanez= Khalid Sheikh Mohamed, arestat la 1 martie 2003 \nPakistan, care ar fi pl=nuit atentatele din 11 septembrie 2001 \n SUA.

Un alt planificator de atentate teroriste este consideratiordanianul Ahmet Nazzal Fadhil Al-Khalaliyah, alias "Abu MosabAl-Zarqawi", care avea leg=turi strânse cu Al-Qaida. Al-Khalaliyahconducea de la "sediile" sale, aflate \n Orientul Apropiat [i Mijlociu o re]eaa mujahedinilor cu ramifica]ii [i \n Germania, ai c=rei membrii se ocupau

\n special cu racolarea de noi lupt=tori, procurarea [i falsificareadocumentelor personale [i de tehnic= (de ex. telefoane mobile sau satelit,aparate de vedere pe timp de noapte etc.). Exist= suspiciuni c= membrii

re]elei \ncepuser=, la indica]iile lui Al-Khalaliyah s= preg=teasc= atacuriteroriste asupra stabilimentelor evreie[ti, respectiv iudaice \n Germania(www.adevarul.ro).

Astfel, Parchetul Federal General a determinat la 23/24 aprilie2007 arestarea a 12 suspec]i \n Germania. |n cadrul ac]iunilor deprevenire [i de combatere a organiza]iilor teroriste, \n septembrie 2007,serviciile germane au dejucat una dintre cele mai grave tentative deatentat pe teritoriul Germaniei, serviciile speciale arestând trei persoane

b=nuite de apartenen]= la o celul= local= a Uniunii Jihadului Islamic, ceera activat= de un an \n localitatea Oberschledorn, din landul Renania deNord-Westfalia. Suspec]ii preg=teau ma[ini-capcan= ce urmau s=explodeze la aeroportul interna]ional din Frankfurt, la baza aerian= de laRamstein [i \n locuri publice frecventate de americani (www.adevarul.ro).

Cei trei presupu[i terori[ti, doi germani converti]i la islam [i unpakistanez, antrena]i \n tabere din Pakistan ale Uniunii Jihadului Islamic,cu leg=turi spre Al-Qaida, au cump=rat circa 730 de kilograme de peroxid

de hidrogen \n vederea construirii unor bombe artizanale. Potrivitprocurorului general Monika Harms (2007), solu]ia, cu o concentra]ie de J

I H A

D U L

I S L A M I C

257



35%, amestecat= cu al]i aditivi ar fi produs o bomb= cu o putere dedetonare echivalent= cu 550 kilograme de TNT.

B=rba]ii au atras aten]ia autorit=]ilor germane la sfâr[itul anului2006, când unul dintre ei a fost arestat pentru c= spiona un obiectiv militar

american de la Hanau, \n apropiere de Frankfurt. Cu câteva zile \nainte dearestare, agen]i ai serviciilor de securitate au \nlocuit, f=r= [tireaislami[tilor, peroxidul de hidrogen depozitat \n 12 canistre cu un produsinofensiv (www.adevarul.ro). Potrivit lui Jörg Ziercke (Documentar BSIJ,2007), [eful Biroului Federal Criminalist (BKA), "solu]ia le-ar fi permis s=fabrice o bomb= cu o putere exploziv= mai mare decât a celor folosite \natentatele de la Londra [i Madrid".

Printre altele, Osama bin Laden are un rol important \n sprijinirea

[i dezvoltarea unei organiza]ii de lupt=tori islami[ti, denumi]i "VeteraniiAfgani". Men]inând leg=turi cu organiza]ii similare din Algeria, Egipt,Maroc, Turcia, Iordania, Tadjikistan, Uzbekistan, Siria, Filipine, Indonezia,Singapore, Brazilia, Argentina, Paraguay, Somalia, Sudan, Africa de Sud,Azerbaidjan, Cecenia, Bosnia [i Kosovo, for]a re]elei Al-Qaida este dat=tocmai de structura sa multicelular=, care \i confer= agilitate [i acoperire(Iordache, 2005).

Ast=zi, un num=r mare de militan]i din Afganistan \i datoreaz= lui

bin Laden supunere, \n acela[i timp, acesta men]ine leg=turi strânse cuorganiza]ii teroriste interna]ionale din Egipt, India [i Filipine. Acestegrup=ri se bucur= de sprijinul lui bin Laden, de fonduri, de tabere deantrenament [i, posibil, de protec]ia oferit= de companiile acestuia din

\ntreaga lume.O astfel de combina]ie este re]eta pentru acte de violen]= politic=

[i distrugere \n mas=. Re]eaua seam=n= cu un virus care se schimb=permanent (Cadran politic, 2006), fapt ce sus]ine aprecierea potrivit c=reia

Al-Qaida nu mai este doar o grupare terorist=, care ar putea s= dispar=prin uciderea liderilor s=i.

Osama \[i schimb= domiciliul

Cu dou= s=pt=mâni \nainte de comemorarea a [ase ani de laatentatele din 11 septembrie, revista american= "Newsweek" \[i consacraultimul num=r liderului Al-Qaida, Osama bin Laden (Bogdan, 2008).

Potrivit unor mijloace oferite de internet, sunt voci care sus]in ca CIA l-arfi localizat pe Osama \n zona supranumit= "acoperi[ul lumii"

A n g h


e

R A D U

258



(www.adevarul.ro). Mai precis, bin Laden s-ar afla \ntr-o zon= din Pakistancare se \nvecineaz= la vest cu Afganistanul, \n special cu provinciaKonrad [i cu regiunea muntoas= Nurestan, iar la nord cu China.

Potrivit cotidianului "Newsweek", trupele speciale americane

aflate \n c=utarea teroristului au fost, f=r= s=-[i dea seama, la un pas deascunz=toarea lui bin Laden (Documentar BSIJ, 2008). Comandoul

american se apropiase de "bârlogul" lui bin Laden \n timpul unui raid de

"cur=]are" a locurilor, iar via]a liderului Al-Qaida a atârnat \n acel moment

de un fir de p=r, g=rzile

sale de corp fiind

preg=tite s=-l lichideze,

a[a cum stabilise chiarel, \n cazul \n care s-ar fi

ivit amenin]area direct=

de a fi capturat de

americani.

Situa]ia este

confirmat= [i de Nassir

Al-Bahri, una dintre

fostele g=rzi de corp ale

liderului Al-Qaida. Acesta

a fost cel care a dezv=luit

ziari[tilor de la

"Newsweek" c=, de[i

este vânat intens de

serviciile secrete ameri-

cane, Osama nu se mut=singur dintr-o ascunz=-

toare \n alta, ci \mpreun= cu cele patru neveste [i numero[ii s=i copii.

Al-Bahri sus]ine c= temutul terorist are opt b=ie]i [i [ase fete [i este un tat=

extrem de grijuliu. Trei dintre b=ie]ii lui Osama se afl= \n Arabia Saudit=,

dar ceilal]i se ascund \mpreun= cu tat=l s=u, a povestit Nassir Al-Bahri.

Cu toate acestea, de[i SUA au pus o recompens= de 25 milioane

de dolari pe capul lui bin Laden, acesta este de neg=sit. Nici informa]iileagen]ilor, nici intercept=rile telefonice, nici urm=rirea prin satelit nu au dat J

I H A

D U L

I S L A M I C

259



rezultate (Bogdan, 2008). Exper]ii pakistanezi \n probleme de securitate

explic= aceast= situa]ie prin sistemul de siguran]= foarte bine pus la punct

de \nsu[i Osama. Potrivit acestora, liderul Al-Qaida este p=zit non-stop de

trei dispozitive de g=rzi de corp, care nu se cunosc \ntre ele.

Exist= un \nlocuitor pentru [eicul terorii?

Philip Mudd-Director Executiv Asistent Asociat, Divizia Na]ional=

de Securitate, FBI, amintea c= "de[i 80% dintre liderii Al-Qaida au fost

lichida]i.... cu toate astea exist= oameni care preiau func]iile acestora". |n

aceste condi]ii, potrivit unui raport pe 2008 al serviciilor secrete

occidentale, Abu Ubaida Al Masri, "bra]ul armat" al lui Osama bin Laden,totodat= "creierul" atentatelor de la metroul

londonez din iulie 2005, este pe cale s=

devin= unul dintre cei mai importan]i factori de

decizie din rândul re]elei teroriste Al-Qaida

(www.adevarul.ro). Ascensiunea acestuia

\ncepe \n perioada anilor '90, când cere azil \n

Germania [i leag= prietenie cu un student lainformatic= marocan, devenit, mai târziu,

ginerele lui Ayman Zawahiri, num=rul doi din

Al-Qaida. |n 1999, Abu Ubaida Al Masri,

ajunge \n taberele de antrenament din

Afganistan unde devine instructor pentru

"aspiran]ii" terori[ti, pe care \i \nva]= cum s= fabrice [i s= foloseasc=

bombe [i explozibili.

Abu Ubaida Al Masri devine oficial responsabilul Al-Qaida, cu noiatacuri \ndreptate \mpotriva Occidentului, la scurt timp dup= capturarea,

\n 2003, a lui Khalid Shaikh Mohammed, cunoscut drept "artizanul"

atacurilor din 11 septembrie. |mpreun= cu irakianul Abdul Hadi, refugiat \n

Pakistan, Al Masri organizeaz= atacul de la metroul londonez din 7 iulie

2005. Dup= \ndelungate cercet=ri ale serviciilor de informa]ii, acesta este

descoperit, \n iulie 2006, \ntr-o tab=r= de antrenament din Waziristan, de

unde, conform serviciilor de informa]ii, preg=te[te noi atacuri \mpotrivaunor ]=ri europene.

A n g h


e

R A D U

260



* * *

Dac= pentru americani [i pentru lumea civilizat=, terorism \nseamn= orice ac]iune ilegal= [i nelegitim= \n afara normelor, legilor [i

obiceiurilor r=zboiului, \mpotriva unor valori democratice, pentru lumeaarab= actul terorist poate reprezenta o form= de r=spuns asimetric la"agresiunea" civiliza]iei de tip occidental sau imperial, o form= a r=zboiuluide identitate, de eliberare sau de realizare a unui stat \n frontiere pe carerespectivii le consider= fire[ti, \ntrucât, \n opinia lor, fiecare popor aredreptul la o ]ar=, adic= la frontiere recunoscute [i respectate de toat=lumea. Atâta vreme cât aceste frontiere nu exist= [i nu sunt recunoscute,respectivele entit=]i se consider= \ndrept=]ite s= impun=, prin orice

mijloace la \ndemân=, aceste adev=ruri (Olteanu, 2008). |n acestecondi]ii, sunt oare \ndrept=]i]i palestinienii [i kurzii s= considere c= eiac]ioneaz= prin mijloacele pe care le au (atacuri sinuciga[e, lovireaputernic= prin orice mijloace a adversarului, \ndeosebi \n punctelevulnerabile ale acestuia, cultivarea de nesiguran]=, team= [i teroare etc.),pentru a-[i reconstitui ]ara care le-a fost r=pit= sau desfiin]at=.

NOTE:

ANDREESCU, A., (2002). 11 septembrie 2001 - provocareasecolului XXI \n materie de terrorism , Editura Artprint,Bucure[ti.ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Geneza terorii. M=suri corelative antiteroriste , Editura Artprint, Bucure[ti.ANTIPA, M., (2004). Securitatea [i terorismul. Prevenirea [i

combaterea ac]iunilor extremist-teroriste pe teritoriul României , Editura Celsius, Bucure[ti.AR+D+VOAICE, GHE.; ILIESCU, D. [i NI}+, D., (1997).Terorism, Antiterorism, Contraterorism , Editura Antet,Oradea.ATANASIU, M., (2006). Terorismul - amenin]are contraumanit=]ii , \n, "Colocviu Strategic", nr. 3 (XLX), UniversitateaNa]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[tiBARNA, C., (2007). Cruciada Islamului , Editura Top Form,Bucure[ti.

BARNA, C., (2007). Occident vs. Islam: globalizarear=zboiului sau a p=cii? \n, "Cadran Politic", nr. 43. J

I H A

D U L

I S L A M I C

261



BLAIR, T, (2002). Speech - 10 septembrie 2002 , \n "O Analiz=

a Terorismului \n Lume 2002". Ministerul de Externe al

Statelor Unite, DIACRIS International, USA.BOGDAN, L., (2008). |n 2004, g=rzile de corp erau gata s=-l

ucid= pe Osama bin Laden , \n, www.adevarul.roBRAD, C., (2005). Terorismul - cancerul mileniului III , \n,"Spirit Militar Modern", nr. 5.BURGESS, M. [i DELCEA, E.,I., (2006). Problematica definirii terorismului , \n, "Terorismul Azi", vol. IV-VI, an 1, oct. – dec.XXX (2005). "Wold News", CNN INTERNATIONAL (SUA),11.08.CHIRU, I, (2007). Discursul terorist [i mass-media virtuale , \n,"Terorismul Azi", vol. XI-XIII, an II.

COLVARD, K., (2002). The Psychology of terrorist , H.FGuggenheim Foundation, 627, Madison Avenue, New York, USA.XXX (2002). Council Framework Decision on Combating Terrorism, art. 1., European Union Council, Brussels,13 June.CRENSHAW, M., (1990). The logic of terorism , \n, REICH,W., ed. The origins of terrorism, Cambrige; CambrigeUniversity Press.XXX (2001). Culegere de studii. Terorismul, Istoric, Forme,

Combatere, Editura Omega, Bucure[ti.DELCEA, C., (2006). Psihopatologia teroristului , \n,Terorismul Azi, vol. 1, an 1, iulie.DELCEA, C. [i B+DULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001- cauze [i consecin]e , \n, Terorismul Azi, vol. III, an 1,septembrie.DELCAMBRE, A., M., (2003), L'islam des interdits , Éd.Desclée de Brouwer, Paris.XXX (1998). Dictionnaire de la Langue francaise , Editura

Hachette, Paris.XXX (2007). Documentar, BSIJ, MIRA.XXX (2008). Documentar, BSIJ, MIRA.XXX (1998). Fatwa semnat= de c=tre Bin Laden , \n,www.goarna.go.ro/arhiva/fatwa2.htm -16k.FALCONI, F.; SETTE, A., (2002). Osama bin Laden. Teroare \n Occident. Editura Allfa, Bucure[ti.XXX (1993). Terrorism in the United States: 1982-1992 , FBITerrorist Research and Analytical Center, Washington, DC, 1993.

FRATTASIO, A., (2006). Epistemologia terorii , Editura Era,Bucure[ti. A

n g h


e

R A D U

262



XXX (2006), Grup=ri teroriste interna]ionale , \n,http://worldwildewar.3x.roGHICULESCU, M., (2005). Originile terorismului. Ismailismul [i Asasinii , manuscris.

GOGOA{+, M., (2007). Terorismul [i mass-media, Diserta]ie,Academia Na]ional= de Informa]ii, SRI, Master.GURR, T., (1970). Why Men Rebel . Princenton, New York:Pincenton University Press.HAMAD, A. A., (2006). Weibe Qaida \n Bosnien , \n, "DerSpiegel", decembrie; de v=zut [i www.spiegel/politik/auslandXXX (2008). Hot=rârea Consiliului Suprem de Ap=rare a }=rii(CSAT) privind organizarea Serviciului Român de Informa]ii(SRI), 25 martie 2008, \n, www.sri.roHUDSON, R., (2003). The Sociology and Psychology ofTerrorism: Who Becomes a Terrorist and Why; FederalResearch Division; de v=zut [i KHASHAN, Hilal, CollectivePalestinian Frustration and Suicide Bombings, \n "Third WorldQuarterly", nr. 6.ISKENDEROV, A., (2006). Bosnia-Hertzegovina, pepinier= aterori[tilor , \n, http://www.vor.ru/Romanian.KERKHOVE, G., (2007). Terorismul \n secolul XXI , \n,

"Documentar", Secretariatul General, MIRA.LAQUEUR, W., (1987). Age of Terrorism , Little Brown,Londra.MANSDORF, I., (2003). The Psychological Framework of Suicide Terrorism Jerusalem Letter , \n, "Viewpoints", nr. 496.McCAULEY, C, (2002). The Psychology of Terrorism ,www.ssrc.org/sept11/essaysMERARI, A., (1990). The readiness to kill and die: suicidal terrorism \n the Middle East , \n W. Reich, "Origins ofTerrorism", Cambridge: Cambridge University Press.MIRCEA, V., (2007). Islamul - de la produc=tor de idei la izvor de terorism: Drumul de la Rena[tere la Terorism , \n, "CadranPolitic", nr. 12.MOISESCU, F.G.; ANDREESCU [i A., ANTIPA, M., (2004).Terorismul - Amenin]are major= asupra democra]iei secolului XXI , Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I",Bucure[ti.

XXX (2007). Musulmanii albi. Grup=rile teroriste recruteaz= musulmani balcanici , \n, www.indexmedia.ro. J

I H A

D U L

I S L A M I C

263



NI}+, D., (2006). Terorismul Kamikaze . Editura ANTET,

Oradea.

XXX (2007). Oamenii de [tiin]= fac apel la luarea unor ac]iuni

defensive fa]= de atacurile radiologice, \n, "The Guradian",

august.O'CONNOR, A., (2007). Understanding Who Becomes Terrorists, \n, "Journal of Young Investigators", nr. 3.OLTEANU, S., (2008). Implica]iile terorismului asuprastructurilor de for]= , Tez= de doctorat, Universitatea Na]ional=de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti.XXX (2007). Osama bin Laden, |nger sau demon?, \n, revista"Lumea", an XIV, nr. 8.XXX (2006). Parteneriatul Londonez de Redresare .

Manuscris.POPONETE, V., (2005). Terorismul - aspecte psihosociale , \n, http://presamil.ro.SMM/3

PREDESCU, Fl. (2008). Despre Terorismul [i criminalitatea \n

lume , Alpha TV, Târgu-Jiu.PREVOST, J.,F., (1973). Les aspects nouveaux du Terrorisme International , \n, "Annuaire Francais de DroitInternational".XXX (2003). Profil , Buletin, Serviciul Român de Informa]ii, an

I, nr.1, martie.RADU, N., (2005). Recurs la Siguran]a Statului, Editura FEDPrint, Bucure[ti.RAUFFER, X, (1987). La nebuleuse: Le terrorisme du Moyen- Orient , Editura Fayard, Paris.RIPA, D., G., (2008). Emirul de Waziristan, noua stea aterorismului mondial? , \n, www.adevarul.roSEGER, K., (1990). The antiterrorism handbook, EdituraPresido, SUA.SIMILEANU, V., (2006). Radiografia terorismului , Editura

TopForm, Bucure[ti.SIMILEANU, V., (2006). Consecin]ele geopolitice ale Djihadului, \n, revista "Geopolitica", nr. 1, Bucure[ti.SPRINZAK, E., (1999). The ascendance of Israells radical right , New York; Oxford University Press.XXX (2008). Evolu]ii ale fenomenului terorist , \n, Sursedeschise de informare, SRI, Iunie.STOINA, N., (2002). Megaterorismul - provocarea mileniuluiIII, \n, http://actrus.ro

SURUGIU, G., (2003). Mass-media [i terorismul . Diserta]ie,an IV, IDD,. Universitatea Bucure[ti.

A n g h


e

R A D U

264



{UTEU, V., (2008), Al-Qaida strânge rândurile \n Africa, \nwww.adevarul.roTAGUBA, J., (2005). Article 15-6 Investigation of the 800thMilitary Police Brigade, \n, POPONETE, V., (2005); de v=zut

[i http://www.npr.org/iraq/prison_abuse_report.pdf, XXX(1998) The Arab Convention for the Suppression of Terrorism,Part One, art.1, point 2, Cairo, 22 April, \n, www.al-bab.com/arab/docs/league/terrorism 98.htm XXX (2001). TheTerrorism Reader, Routledge, \n, Jura, C., (2004). Terorismul interna]ional , Editura All Beck, Bucure[ti.TRONCOT+, T., (2007). Noi termeni ce definesc terorismul sau terorismul prin alte mijloace , \n, "Terorismul Azi", vol. III,an 1.

V+DUVA, Gh. [i colectiv, (2007) Stabilirea unor criterii de eficien]= pentru gestionarea crizelor, Centrul de StudiiStrategice de Ap=rare [i Securitate, Universitatea Na]ional=de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 2007.ZIMBARDO, P., (2004). A Situationist Perspective on the Psychology of Evil: Understanding How Good People Are Transformed into Perpetrators , \n, MILLER, A., (Ed.). TheSocial Psychology of Good and Evil: Understanding ourCapacity for Kindness and Cruelty, Guilford.WHITTAKER, D., J., (2003). The Terrorism Reader , 2nd

Edition, Routledge, London XXX (2006). 11 Septembrie 2001.Raportul final al Congresului american de anchet= privindatacurile teroriste asupra SUA, Editura Alfa, Bucure[ti.

***

www.adevarul.rowww.adevaruldeest.rowww.diplomatie.gouv.fr.

www.traznet.ro

J I H A

D U L

I S L A M I C

265



Capitolul III

Jihad pe Internet.Cyberterorism, Cyberspionaj, Mass-media[i "Brandul" Al-Qaida

Cyberterorismul a devenit, al=turi de superterorism, forma cea mai periculoas= [i greu de detectat pe care o \mbrac= terorismul

secolului XXI, "teroristul zilei de mâine fiind capabil s= provoace

daune mai mari cu un keyboard decât cu o bomb=" (Toffler,

1995). Cel mai mare cartier al cyberspace-ului este asigurat de

internet, acesta punând la dispozi]ia utilizatorilor câteva categorii

majore de servicii, precum: world wide web-ul, electronic mail-ul,

usenet-ul, internet relay chat-ul (Patriciu [i colectiv, 1999). Folosit

pentru prima dat= \n anul 1980, de c=tre Barry Colin, cercet=tor

principal la Institute for Security and Intelligence, din California(Anghelu[, 2006), terorismul cibernetic este, \n teorie, convergen]a

terorismului \n spa]iul informatic (Petrescu, 2006). Acesta este

\n]eles, \n general, ca fiind format din atacuri ilegale, furturi de

informa]ie [i folosirea internetului ca un mijloc de teroare \n

mas=.

Omniprezentul cyberterorism

Un exemplu al liniei foarte fine dintre cyberterorism [i infrac]iuneinformatic= a avut loc \n anul 2003, când un grup de hackeri din România

J I H A

D U L

I S L A M I C

267



au reu[it s= penetreze sistemele de securitate ale unei sta]ii de cercetaredin Antarctica, punând \n pericol via]a a 58 de oameni de [tiin]=. Ace[tiacereau sume de bani [i amenin]au c= vor vinde informa]iile ob]inute de peserverele acestora.

Potrivit [efului departamentului informatic al FBI, Keith Lourdeau(2007), hackerii de]ineau controlul [i asupra sistemului de men]inere avie]ii (http://www.finaciarul.com). Conform Biroului Federal deInvestiga]ii al SUA, cyberterorismul este "orice atac motivat politic,premeditat, asupra informa]iilor, computerelor [i a re]elelor, care arputea rezulta \n violen]= sau orice alt tip de daune"(http:///www.infrastrukturInternet/cyberterror), fiind chiar un "atacinformatic comis cu inten]ia de a provoca consecin]e grave, cum ar fi

pierderi de vie]i omene[ti sau pierderi economice grave" (Denning, 2001).Astfel, \ntr-un sens mult mai restrâns, cyberterorismul poate fi

definit drept: "s=vâr[irea de ac]iuni de natur= terorist= prin re]ele decalculator, \n special pe internet, apreciat drept o "re]ea a relelor"(Berners- Lee, 2005).

Pericolul cyberterorismuluieste produs de interven]ianeautorizat= \n utilizarea

computerelor [i a re]elelor de internet,precum [i \n modificarea ilegal= adatelor furnizate, \n scopul de adezorganiza munca, prin amenin]areaoamenilor cu moartea sau prinproducerea de pericole materiale

(Stoica, 2008). Din punct de vedere al gradului de pericol, cyberterorismulpoate fi comparat cu o arm= nuclear=, bacteriologic= sau chimic=, darcare, spre deosebire de acestea, nu a fost suficient de mult analizat= [istudiat=, datorit= caracterului s=u relativ recent.

Pân= unde poate merge cyberterorismul? Care sunt limitelesale? Ce perspective ofer= securitatea global= \n contextul "adaptabilit=]ii"ac]iunilor teroriste \n corelare cu noile tehnologii? Cum vor evolua noileforme de terorism informatic prin prisma adep]ilor cu \nalte studii \ndomeniu? - sunt numai câteva \ntreb=ri la care speciali[tii \n securitate

mondial= \ncearc=, pe fondul agrav=rii crizelor politice, s=-[i r=spund= [is= ne r=spund=.

A n g h


e

R A D U

268



|nainte de toate, cyberjihadi[tii exploateaz= tehnicile clasicepentru a-[i masca identitatea. Speciali[tii \n terorism se confrunt= cuimprevizibilitatea terori[tilor invizibili. Necunoscu]i de serviciile de poli]iesau de spionaj, ei se transform= \n kamikaze \ntr-un restaurant din Bali

sau \n metroul londonez (Anghel, 2005). F=r= mijloace de a-i remarca, dea-i repera [i deci de a-i neutraliza, for]ele antitero mondiale suntdezarmate \n fa]a acestei noi forme a amenin]=rii islamiste.

Internet society

Momentul \nceperii edific=rii societ=]ii informa]ionale (\n opinia

autorizat= a lui John Naisbitt) este anul 1956, când, \n SUA, ponderea

popula]iei ocupate \n domeniul informa]iei a devansat pe cea ocupat= cu

producerea bunurilor materiale. Al]i speciali[ti fixeaz= momentul \n anii

'70, odat= cu izbucnirea crizei petroliere (de exemplu, Jean Jacques

Schreiber: "Sfidarea mondial=", Editura {tiin]ific=, Bucure[ti, 1989),

exemplul frecvent oferit fiind cel al economiei japoneze.

Precursorul internetului dateaz= din anul 1965, când "DefenceAdvanced Research Projects Agency" a construit prima re]ea decomputere interconectate, cunoscute sub numele ARPANET, din care a

rezultat, potrivit Enciclopediei Libere Wikipedia, "super-re]eaua din zilelenoastre" (http://ro.wikipedia.org). J

I H A

D U L

I S L A M I C

269



La \nceputul anului 1970, \n perioada R=zboiului Rece,

Departamentul Ap=r=rii din SUA \ncepe s= fie preocupat de

vulnerabilitatea re]elelor sale de comunica]ii \n cazul unui atac nuclear.

|n anul 1991, \n SUA, s-a lansat programul "High Performance

Computing and Communications", care avea drept obiective: sus]inerea [i

extinderea pozi]iei de lider \n toate domeniile de aplicare a re]elelor de

calculatoare, atingerea pozi]iilor avansate \n concuren]a industrial= prin

integrarea \n produc]ie a sistemelor inteligente de reglare a produc]iei. |n

anul 1993, administra]ia american= a ini]iat un program (Clinton - Gore,

"Technology for America's Economic Growth; A New Direction to Build

Economic Strenght", Washington, D.C., 1993) de reorientare acercet=rilor tehnologice pentru a consolida mecanismul economic [i a

accelera dezvoltarea. Pe plan practic, principala m=sur= a fost

reprezentat= de reorientarea modalit=]ilor de finan]are a cercet=rii

fundamentale, realizat=, prin tradi]ie, de Ministerul Ap=r=rii, NASA, alte

agen]ii [i prin finan]area infrastructurii na]ionale de comunica]ii.

M=surile sunt cu atât mai importante, cu cât pe la mijloculultimului deceniu al secolului trecut, internetul conectase mai mult de18.000 de pagini web private, publice [i na]ionale, num=rul acestora

\nregistrând cre[teri semnificative aproape zilnic. Peste 3,2 milioane de

computere gazd= [i un num=r probabil de peste 60 de milioane deutilizatori, afla]i pe toate continentele erau legate \n re]ele.

A n g h


e

R A D U

270



La nivelul anului 2008, internetul \nregistreaz= mai bine de 1,11miliarde de utilizatori la nivel mondial, fiind apreciat drept o "aren= ideal="pentru activitatea organiza]iilor teroriste, prin fluxul rapid de informa]ii, prinanonimatul comunica]iilor [i chiar prin lipsa cenzurii sau a altor forme decontrol guvernamental.

Amenin]=rile informatice \ncep s= devin= tot mai sofisticate.Utilizatorii de computere [i internet sunt cel mai frecvent viza]i de atacuri,

al c=ror scop final este ob]inerea de sume importante de bani. |ntr-oanaliz= \ntocmit= de produc=torul de solu]ii de securitate Trend Micro, \nprimul semestru al acestui an, amenin]=rile web au manifestat o evolu]ieexploziv=, \n timp ce atacurile desf=[urate prin mesageria electronic=[i-au men]inut cre[terea constant=.

Extrem de important= este tendin]a de automatizare a diferitelortipuri de amenin]=ri web, care se manifest= tot mai puternic \n spa]iulcibernetic (Documentar BSIJ, 2007). |n acela[i timp, speciali[tii de la

Trend Micro mai atrag aten]ia [i asupra cre[terii alarmante a num=rului deatacuri \ndreptate asupra unor anumite grupuri-]int= de utilizatori sau \nregiuni geografice bine determinate.

Toate acestea, cumulate cu tehnici combinate de atac, permitautorilor de amenin]=ri informatice s= ob]in= sume importante de bani,

\ntr-un timp cât se poate de scurt, cu eforturi deosebit de mici.Exper]ii \n securitate au observat, de asemenea, c= autorii

atacurilor folosesc [i tehnologii web 2.0, precum Javascript, pentru a

infecta calculatoarele utilizatorilor de internet, prin a[a-numita metod="drive-by-downloads". J

I H A

D U L

I S L A M I C

271



Astfel, utilizatorii pot deveni victime prin simpla accesare a uneiadrese web "contaminate". {i tot \n prima jum=tate a anului, speciali[tii \nsecuritate informa]ional= au remarcat o cre[tere accentuat= a interesuluipentru detectarea de vulnerabilit=]i \n sistemele de operare [i \n alte

aplica]ii software, urmate de crearea [i plasarea pe internet a a[a-numitelor "exploituri", programe prin care pot fi evitate solu]iile firewall,prin care atacatorii pot exploata sistemele ale c=ror softuri nu suntactualizate.

Perpetuarea infrac]iunilor cibernetice

Una dintre cele mai sup=r=toare evolu]ii din prima jumatate aanului 2007 a fost dezvoltarea, \ntr-un ritm accelerat, a re]elelor de tipbotnet, al c=ror rol principal este distribuirea, \n mas=, a spamului [i a altortipuri de mesaje nedorite (Budu[an, 2007). Cel mai mare num=r decalculatoare infectate a fost \nregistrat, \n propor]ie de peste 50% dintotal, \n America de Nord, urmat= de Asia [i Europa. |n topul subiectelorpe care le abordeaz= aceste mesaje r=mân cele de natur= comercial=.

Con]inutul spamurilor

a suferit importante schimb=ri \n ultimele luni. Astfel, dac= \ndecembrie 2006, spamul carecon]inea imagini reprezenta32% din totalul mesajelornedorite aflate \n circula]ie, \nprimul trimestru al anului 2007,aceast= pondere a sc=zut la

12,83%, iar \n trimestrul aldoilea cifra a ajuns la 11%.

Re]elele de acest tipr=mân cel mai puternicinstrument pe care autorii de

amenin]=ri informatice \l au la dispozi]ie pentru propagarea atacurilorautomatizate, se mai arat= \n analiza Trend Micro.

Potrivit Budu[an (2007), autorii de mesaje nedorite utilizeaz=

bre[ele de securitate din aplica]iile software pentru a dezvolta codurimali]ioase [i a le plasa \n computerul victimelor. Unii dintre ei caut=, \n A

n g h


e

R A D U

272



mod proactiv, vulnerabilit=]ile din sistemele de operare [i diverseleaplica]ii, pentru ca mai apoi s= le pun= \n vânzare pe internet. Al]iia[teapt= ca o vulnerabilitate s= fie dezv=luit= public, [i pe baza ei dezvolt=un "exploit", sperând s= g=seasc= utilizatori care au aplica]iile vulnerabile,

\nainte ca produc=torul s= publice un update la programul deja existent,care s= repare bre[a de securitate.

Vulnerabilit=]ile din programele de la Microsoft au generat \nprimele [ase luni ale lui 2007 apari]ia unei serii de amenin]=ri informaticecare a inclus [i câ]iva troieni, \n care principalele victime erau utilizatoriiaplica]iei Office.

Troianul Small a f=cut victime [i \n Australia, prin intermediul unore-mail-uri având ca subiect decesul primului-ministru John Howard. Cei

care accesau link-ul din e-mail erau direc]iona]i c=tre un site pus la punctde atacatori, prin care se \ncerca exploatarea unor vulnerabilit=]i maivechi ale browserului Internet Explorer aflat pe calculatoarele victimelor [ipreluarea controlului acestora (Documentar BSIJ, 2007; de v=zut [iBudu[an, 2007).

Familia de viru[i "Nuwar" a f=cut ravagii \n Europa [i la \nceputullui 2007. Astfel, un val de email-uri care con]ineau un troian [i carepretindeau c= o furtun= de peste 200 km/h m=tura Europa de Ests-a r=spândit \n ianuarie 2007 la milioane de utilizatori de pe b=trânul

continent. Troianul Troj_Small.edw, considerat o alt= variant= a virusuluiworm_nuwar (Budusan, 2007), \[i face sim]it= prezen]a, prin intermediulunor mesaje e-mail, \nc= din aprilie 2007.

Una dintre aceste re]ete de "succes" a fost \ncercat= [i peutilizatorii de telefonie mobil= din România, printre cei viza]i fiind abona]iioperatorului Orange. "Felicit=ri! Orange v= anun]= ca fiind câ[tig=torulpremiului de fidelitate de 5000 de euro. Ve]i fi contactat de operatoriino[tri. Expeditor 333." A[a suna SMS-ul primit, chipurile, de la operatorulde telefonie mobil= Orange. Clien]i ai operatorului au primit o astfel deserie de SMS-uri, \n care era semnalat= primirea unui bonus ori a unuipremiu \n bani sau telefoane mobile. Ei erau ruga]i s= acceseze o anumit=adres= web, ceea ce reprezint= o tentativ= de furt de date personalecunoscut= drept "phishing". Clien]ii trebuiau s= acceseze contul WebCare, dar adresa la care erau trimi[i nu era cea real=.

Pagina web seam=n= extrem de mult cu cea original=, pus= ladispozi]ie de Orange România, p=c=lind astfel cu u[urin]= abona]ii.Orange Web Care este un serviciu ce permite administrarea contului, cu

ajutorul c=ruia pute]i modifica planul tarifar sau activa op]iunile dorite, devoce, SMS, MMS sau date mobile. J

I H A

D U L

I S L A M I C

273



De asemenea, prin intermediul Web Care pute]i re\nc=rca contulPrePay sau cere detalii despre factur=, având op]iunea de a pl=tiabonamentul prin intermediul cardului online. Orange a luat imediatm=suri \mpotriva acestei fraude, blocând toate variantele ilegale ale site-

ului oficial.Aceasta este una dintre modalit=]ile prin care clien]ii Orange au

fost frauda]i. P=c=leala cu mesajul scris de la Orange nu este singura."Felicit=ri! Firma Flanco v= anun]= c= sunte]i fericitul câ[tig=tor al unuitelefon mobil marca Nokia 8600 [i a 500 de euro! Pentru mai multe detalii,contacta]i-ne!" - expediat de la 0752/96.51.17" sau "Felicit=ri!!! Acestnum=r de telefon a fost extras din baza de date Flanco [i a fost desemnatcâ[tig=torul unui telefon Nokia N90 [i a 200 euro. A[tept=m s= necontacta]i! A[a sun= SMS-urile primite de la Flanco. Tactica este aceea[ica la p=c=leala de la Orange (Budu[an, 2007). Dup= ce ho]ii trimiteauSMS-uri la \ntâmplare cu "marele premiu", victimele erau rugate s=cumpere cartele re\nc=rcabile, s= le r=zuiasc= [i s= trimit= codul lanum=rul persoanei care le anun]ase câ[tigul. Drept urmare, sute deoameni escroca]i s-au prezentat la magazinele Flanco pentru a primisutele de euro [i telefoanele promise.

Amenin]=rile web vor cunoa[te o cre[tere continu=, din cauzanum=rului tot mai mare de pachete automatizate folosite la exploatareavulnerabilit=]ilor din aplica]iile software [i internet, disponibile online(Documentar BSIJ, 2007). Re]elele botnet vor continua s= reprezinte oserioas= amenin]are, iar autorii lor vor fi [i \n viitorul apropiat destul degreu de depistat, \ntotdeauna dup= lungi anchete. Companiile cel maifrecvent vizate de hackeri sunt: eBay; Paypal; Bank of America;Wachovia; Fifth Third Bank; BB&T; Poste Italiane; Sparkasse; Regions

Bank; Volksbank.

Pira]ii cibernetici

Era informaticii a revolu]ionat secolul al XXI-lea, influen]ând chiar

[i strategiile militare. Ciberspa]iul a devenit un câmp de lupt=, de multe ori

la fel de periculos ca [i cel real. R=zboiul cibernetic este dus de pira]i

informatici care ac]ioneaz= \n numele unor interese personale, la cerereaunor companii sau grup=ri teroriste.

A n g h


e

R A D U

274



Unul dintre

primele atacuri etichetate

ca fiind un act de terorism

a avut loc \n anul 1999,

când un grup de hackeri

a atacat computerele

NATO, ca semn de

protest fa]= de

bombardamentele din

Kosovo. Mai nou, ace[ti

"mercenari" sunt angaja]i

de guverne care nu \[i permit s= lanseze singure astfel de atacuri. |ntr-un

clasament al ]=rilor ce practic= acest tip modern de lupt= conduce deta[at

China, urmat= de ]=rile din America Latin=. Ocupant= pân= nu de mult a

ultimului loc pe podium, Turcia \[i vede serios amenin]at= pozi]ia de c=tre

Rusia.

|n contextul \n care num=rul atacurilor informatice \nregistrate a

crescut cu 64%, comparativ cu anul 2001 (http://www.zidezi.ro), pira]ii

cibernetici reu[esc s= ob]in= nu numai h=r]i [i planuri ale unor poten]iale]inte, dar [i fotografii ale acelora[i cl=diri [i re]ele care pot face cunoscute

m=surile antiteroriste existente. Cu ajutorul unor simple motoare de

c=utare se pot ob]ine date privind sisteme de transport, cl=diri de interes

public, aeroporturi [i porturi, facilit=]i nucleare (Stanciu, 2005). |ntr-un

calculator apar]inând unui membru Al-Qaida capturat de for]ele

antiteroriste, au fost g=site date, planurile arhitecturale [i schi]ele de

rezisten]= ale unui baraj hidrotehnic, care fuseser= preluate de pe internet[i care permiteau inginerilor [i strategilor acestei organiza]ii s= planifice [i

s= simuleze consecin]ele unui accident catastrofal.

|n timpul unei alte perchezi]ii, ofi]erii de investiga]ii din SUA au

descoperit probe care indicau faptul c= membrii organiza]iei consultaser=

diferite website-uri, petrecând o perioad= \ndelungat= de timp studiind

date, programe computerizate [i instruc]iuni de folosire ale

\ntrerup=toarelor digitale utilizate pentru re]elele publice de transport,comunica]ii, ap= [i electricitate (Mudawi, 2004). J

I H A

D U L

I S L A M I C

275



Printre ]intele concrete dezb=tute pe site-urile afiliate grup=rii Al-

Qaida se num=r= Centrul pentru Prevenirea [i Controlul Bolilor (BCPC)

din Atlanta, Sistemul Fedwire de Aprobare a Transferurilor Bancare

(BTAF) gestionat de Consiliul Rezervelor Federale (FRC), dar [i

instala]iile care controleaz= fluxul de informa]ii pe internet. Multe scenarii

din umbr= evoc= atacarea [i incapacitarea de c=tre pira]ii cibernetici a

sistemului electric, firmele de electricitate fiind o ]int= prioritar= a

agresiunilor virtuale.

Dac= la \nceptul anului 1990, internetul era privit \n Federa]ia

Rus= ca un privilegiu academic, schimbarea rapid= a tehnologiei [i

apari]ia atacurilor teroriste au condus la acordarea unei aten]ii sporite fa]=

de aceste probleme de securitate. Pân= \n luna iunie 2006, conformcifrelor oferite de Ministerul Rus al Afacerilor Interne, Rusia \nregistrase

nu mai pu]in de 8.400 de infrac]iuni cibernetice (http://www.computer

world). |n octombrie 2007, web-siteul pre[edintelui ucrainian, Viktor

Yuscenko, a fost atacat de hackeri. Responsabilitatea [i-a asumat-o un

grup de tineri radicali numit "Eurasian Youth Movement".

Estonia, prima ]ar= “atacat=“ virtual

Estonia, ce num=r= doar 1,4 milioane de locuitori, inclusiv o

puternic= minoritate rus=, este una dintre cele mai informatizate societ=]i

din lume [i o pionier= \n dezvoltarea conceptului de "e-guvernare". Numai

c= aceast= dependen]= mare de tehnologia informa]iei o face extrem de

vulnerabil= la atacuri electronice.

|n luna mai, Estonia s-a confruntat cu cele mai grave violen]e de

la ob]inerea independen]ei \n 1991. Ele au izbucnit dup= mutarea unuimonument al soldatului sovietic, pentru ru[i - un simbol al victoriei \n fa]a

nazismului, pentru estonieni - o amintire trist= a ocupa]iei. Valul de

proteste de la Tallinn s-a soldat cu un mort [i 150 de r=ni]i, provocând un

conflict deschis cu Rusia.

Pe lâng= manifesta]iile din strad=, ru[ii au vizat numeroase

site-uri oficiale: ale pre[edin]iei, parlamentului, ale ministerelor [i

principalelor partide politice. Atacul a mai ]intit [i pagini electronice aleunor publica]ii, b=nci [i firme specializate \n comunicare.

A n g h


e

R A D U

276



Oficialii estoni, \ncepând cu premierul Andrus Ansip, au ar=tat cu

degetul spre Rusia, dup= ce s-a descoperit c= unele dintre atacuri

proveneau de la servere ale unor institu]ii ruse [i chiar ale birourilor

pre[edintelui Vladimir Putin (Documentar BSIJ, 2007; de v=zut [iwww.adevarul.ro). Estonia a cerut UE [i NATO s= combat= ferm ceea ce

Tallinnul a considerat a fi o nou= form= de terorism.

R=zboi asupra Georgiei

}inte ale unor atacuri continue de tip “denial-of-service“ (DoS) au

fost [i site-urile de internet ale pre[edintelui georgian [i ale principalelorposturi de televiziune din Georgia. Tom Burling, director general al Tulip

Systems aprecia c= ru[ii au atacat Georgia din punct de vedere cibernetic

\nc= din luna iulie 2008 (www.curierulnational.ro).

Suprasolicitarea site-urilor de internet a dus la blocarea \ntregului

sistem. Nu mai pu]in de 68.000 de cereri de conectare \n acela[i timp au

f=cut posibil acest lucru.

SECURITATE

|n ciuda specula]iilor c= incidentul a fost coordonat de guvernul

rus, oficialii estonieni au confirmat c= nu exist= nicio prob= asupra

J I H A

D U L

I S L A M I C

277



implic=rii autorit=]ilor ruse[ti \n atac, ci doar posibile semne de \ntrebare.

Urmare a acestei situa]ii, un expert al Alian]ei Nord Atlantice s-a deplasat

\n capitala eston= pentru a supraveghea ancheta, dar s-a ferit s= acuze

direct Rusia (Ripa, 2008). Atacurile cibernetice asupra Estoniei audeterminat NATO s= considere acest tip de amenin]=ri drept una dintre

priorit=]ile organiza]iei, recunoscând c= atacurile au fost "grave" [i

"organizate", departe de a fi opera unor adolescen]i.

Lovitura la comer]ul electronic

Atacurile lansate \mpotriva Yahoo, CNN, eBay [i alte site-uri dee-commerce, din anul 2000, au provocat daune de peste un miliard de

dolari, sc=zând totodat= \ncrederea persoanelor [i companiilor \n

comer]ul electronic (Petrescu, 2006).

COMER} ELECTRONIC

Dr. Mengele, alias Mateia[

Unul dintre cei mai mari distribuitori de echipamente IT din

Statele Unite, Ingram Micro cu vânz=ri, \n 2003 de 22,6 miliarde de dolari,a c=zut victima unei echipe coordonate de C=lin Mateia[, un hacker A n g h


e

R A D U

278



român supranumit "Dr. Mengele" (www.clujeanul.ro). Mateia[ s-a infiltrat \n re]eaua de comenzi on-line a companiei \n anul 1999 [i a furat"identit=]ile" unor clien]i respectabili \n numele c=rora a f=cut, timp depatru ani, nu mai pu]in de 2.000 de comenzi \n valoare total= de 10

milioane de dolari.

Hackerul "Vl=du]"

Un hacker bucure[tean, Vlad Duiculescu, cunoscut subpseudonimul "Vl=du]", \n vârst= de 20 de ani [i c=utat aproape un an deFBI pentru accesarea neautorizat= a unor baze de date apar]inând eBay

[i sustragerea de

informa]ii confiden]iale, afost reperat, \n diminea]azilei de 17 aprilie 2008,

\ntr-un apartament dinDrumul Taberei, cartierdin Bucure[ti, dup= ceultimele informa]ii \lplasau ca fiind pe

teritoriul Ungariei.Sursele men]ionate auconfirmat pentru NewsInc= "Vl=du]" a fost

identificat dup= IP-ul calculatorului [i c= acesta era conectat la internet(www.protv.ro). Imediat dup= atacul dat eBay-ului, oficialii site-uluideclarau c= "Vl=du]" este un hacker foarte bun [i c= a reu[it s=-[i bat= jocde securitatea virtual= a companiei.

Hackerul "Vl=du]" a devenit deja celebru dup= ce presa str=in= arelatat cum acesta a reu[it s= dea peste cap sistemele de securitate alesite-ului eBay, de cel pu]in trei ori \n tot atâtea luni, \n ciuda eforturilorsus]inute de a-l opri depuse de reprezentan]ii companiei. El a atras aten]iaprin faptul c= a reu[it s= acceseze conturile angaja]ilor companiei [i s= sefoloseasc= de identitatea unui oficial al eBay – [eful serviciului de rela]iicu clien]ii – ca s= posteze diverse mesaje ironice, colorate \n roz, peforumurile interne ale site-ului. |n aceste mesaje, "Vl=du]" a dezv=luit c=

este un hacker din România [i s-a l=udat c= poate s= acceseze sistemeleeBay oricând dore[te, informându-i totodat= pe reprezentan]ii companiei J

I H A

D U L

I S L A M I C

279



c= a g=sit \n sistemul lor de securitate "g=uri de m=rimea unei u[i dehambar".

Cazul "Victor Faur": atac la NASA

Hackerul "Vl=du]" nu este primul român pasionat de calculatoarecare a devastat site-uri [i platforme de date considerate impenetrabile. |n2006, ar=deanul Victor Faur, de 26 de ani, a fost pus sub acuzare, de oinstan]= american=, pentru atacarea a peste 150 de sisteme informaticeapar]inând NASA, Departamentului American al Energiei [i MarineiAmericane. Acesta a fost acuzat de apartenen]= la o grupare de hackeriautointitulat= "White Hat Team" (Echipa P=l=riile Albe), care ar fi accesat

sisteme de computere considerate ca fiind unele dintre cele mai sigure dinlume (www.stirilocale.ro).

Potrivit estim=rilor procurorilor americani, de la acel moment,ac]iunea românului ar fi cauzat pagube care dep=[eau 1,5 milioane dedolari. Victor Faur a recunoscut, \n fa]a instan]ei, accesarea servereloramintite, dar declara c=: "a fost un joc virtual, o provocare [i dorin]a dea-l ajuta pe un individ s=-[i configureze serverul. Nu am [tiut c= fac cevailegal".

Cyberspionajul

Spionajul cibernetic a luat o amploare tot mai mare, atacurilehackerilor devenind principala amenin]are la adresa securit=]iiinformatice. Cel mai \ngrijor=tor este faptul c= cyberspionajul a \nceput s=fie practicat la nivel de institu]ii. Potrivit unui raport al McAfee, companie

american= specializat= \n produc]ia de software din domeniul siguran]eiinformatice, guverne [i organiza]ii din 120 de ]=ri recurg la aceast=metod= \n \ncercarea de a ob]ine informa]ii politice, militare, economice [itehnice. Jeff Green, vicepre[edinte la una dintre diviziile McAfee, atrageaten]ia c= situa]ia se va \nr=ut=]i dac= nu se iau urgent m=suri, ceea ce a

\nceput ca o joac= a unor pu[ti teribili [i talenta]i, transformându-se \ntr-un adev=rat r=zboi cibernetic, cu posibile consecin]e incalculabile.

|n ultimele 12 luni, guvernele din Statele Unite, Germania, Marea

Britanie, India, Noua Zeeland= [i Australia au anun]at c= au fost ]inta unoratacuri cibernetice \n mai multe rânduri. Principalul suspect, China, a A

n g h


e

R A D U

280



negat orice implicare. Exper]ii NATO sus]in c=, \n cele mai multe cazuri,hackerii au folosit "metoda calului troian". Totodat=, ei au ad=ugat c= esteposibil ca 99% din atacuri s= nu fi fost \nc= depistate (Documentar BSIJ,2007; de v=zut [i Mihai, 2007). Pe lâng= guverne, ]intele preferate ale

ciberatacurilor au fost sistemele informatice ale aeroporturilor, marilorcompanii [i furnizorilor de utilit=]i.

Chiar dac= a respins acuza]iile, China a recunoscut c= spionajul

informatic face parte din strategia sa militar= pentru secolul XXI. Pe de

alt= parte, Peter Sommer, de laLondon School of Economics

(www.adevarul.ro), f=cea cunoscut

c= "exist= semnale potrivit c=rora

mai multe servicii secrete din \ntreaga lume atac= re]elele unor

guverne str=ine atât pentru a culege

informa]ii, cât [i pentru a-[i dezvolta

tehnicile de spionaj".Pe site-ul agen]iei de [tiri

Investigation News Agency, la 25

aprilie 2008 se f=cea cunoscut, maimult sau mai pu]in \ntâmpl=tor, faptul c= \n ultimii 20 de ani serviciile

secrete chineze au ob]inut date confiden]iale din mai multe domenii de

cercetare militar= din SUA, de la schi]e ale armelor ofensive ce ]in de

noua genera]ie a Pentagonului, pân= la proiectele a [apte tipuri de \nc=rc=tuiri nucleare, inclusiv “bomba ultracompact=“ W-98 [i bomba cu

neutroni W-70.

Libelule naturale [i robo]i-insect=

Apari]ia "misterioas=" a unor insecte-robot la evenimente politice,

organizate la Washington [i New York a dus la dezvoltarea de scenarii

privind provenien]a [i \ntrebuin]area micilor "spioni". Exist= voci \n StateleUnite care sus]in c= "libelulele" uria[e sunt de fapt dispozitive hi-tech de

supraveghere, puse "la lucru" de Departamentul American de Securitate

Intern= (DHS). Al]ii spun c= este vorba, pur [i simplu, de libelule naturale,doar c= de dimensiuni ceva mai mari (Anghel, 2007). J

I H A

D U L

I S L A M I C

281



De[i nicio agen]ie nu recunoa[te c= ar fi trimis pe teren dronespion, de m=rimea unei insecte, câteva dintre acestea, guvernamentale [iprivate, nu neag= c= lucreaz= la un asemenea proiect. Robo]ii-insect= arputea urm=ri suspec]i, ar ghida rachete spre ]inte, ba ar putea chiar s=

detecteze semne de via]= sub d=râm=turile unor cl=diri pr=bu[ite.Provoc=rile tehnice care stau \n spatele cre=rii robo]ilor-insecte potdescuraja pe oricine, sunt de p=rere unii exper]i, care pun sub semnul

\ntreb=rii existen]a, \n prezent, a unor modele func]ionale. CIA a dezvoltat \ns=, \n secret, un prototip de "libelul=-detectiv" \nc= din anii '70(Documentar BSIJ, 2007). Luând \n considerare avântul tehnic al ultimilorani, chiar [i scepticii admit posibilitatea ca vreo agen]ie s= fi reu[it, \nsecret, s= creeze o insect=-robot opera]ional=.

Armata american= a folositdrone pentru spionaj \nc= din timpulcelui de-al Doilea R=zboi Mondial. |nultima decad=, num=rul lor [i gradulde complexitate au crescutspectaculos. Documente aleDepartamentului Ap=r=rii vorbescdespre aproximativ 100 de modele

func]ionale \n prezent, unele dedimensiuni foarte mici (Anghel,2007). Mai mult, CIA a creat, \nc= de acum 30 de ani, a[a-numitul"insectopter", cu \nf=]i[are de libelul=, cu patru aripi [i cu motor minuscul,pe baz= de benzin=.

Suprema]ia informa]iilor

Inten]iile chineze dau motive intense de \ngrijorare (Mihai, 2007).Spionajul electronic chinez asupra site-urilor agen]iilor guvernamentaleamericane a \nceput \n 2001, având ca scop contracarareaimperialismului Statelor Unite [i al Japoniei. Anali[tii pe probleme deap=rare consider= c= aceast= ]ar= a \ntreprins eforturi sus]inute pentru adezvolta capacit=]i de informa]ii \n scopul dobândirii unei suprema]ii"electromagnetice" asupra SUA [i a altor poten]iali concuren]i, ac]iuneade cyberspionaj, cunoscut sub numele de TITAN RAIN asigurând

desc=rcarea unor informa]ii din sute de re]ele destinate stoc=riiinforma]iilor militare [i civile. Ac]iunile hackerilor chinezi au devenit atât de

A n g h


e

R A D U

282



frecvente [i agresive, \ncât pre[edintele George W. Bush, f=r= a face oreferire direct=, declar= c= sistemele informatice americane sunt"vulnerabile" (Mihai, 2007).

Dezv=luiri recente ale

activit=]ilor de spionaj ciberneticdesf=[urate de China \mpotrivaStatelor Unite, Germania [i alte ]=ri(Carafano, Weitz, 2008), nu au f=cutdecât s= adânceasc= [i mai mult

\ngrijor=rile potrivit c=rora WorldWide Web devine un câmp deb=t=lie. Planul \mpotriva port-

avioanelor americane este unadintre "ispr=vile" pira]ilor informatici din China. Hackerii militari chinezi aualc=tuit un plan laborios, menit s= blocheze func]ionarea portavioaneloramericane. Acest lucru ar fi posibil prin lansarea unui atac ciberneticdevastator, potrivit unui raport al Pentagonului, citat de cotidianul britanic"The Times". Proiectul, pus la punct de Sun Yiming [i Yan Liping, doihackeri care lucreaz= pentru Armata de Eliberare a Poporului, face partedintr-un proiect mai amplu al Beijingului, care dore[te s= \[i domine rivalii

\n spa]iul virtual, pân= \n anul 2050. |n anul 2007, "Der Spiegel" a publicat o [tire prin care se ar=ta c=

programatorii chinezi au plasat un softwer de spionaj pe computerele dela ministerul de externe, dar [i de la ministerele economiei, cercet=rii [idezvolt=rii, precum [i pe computerele utilizate de biroul cancelarului.Cunoscute [i sub numele de "cal troian", aceste programe pot capturadate de la computerele gazd= pentru a le transmite apoi utilizatorilorexterni (Documentar BSIJ, 2007). Urmare [i a semnalului de alarm= tras

de publica]ia "Der Spiegel", oficiali din Marea Britanie, Fran]a, StateleUnite [i din alte ]=ri au declarat c= au g=sit probe similare ale campaniilorchineze de cyberspionaj (Carafano, Weitz, 2008).

Exper]i americani sus]in c= strategii militari chinezi au identificatdependen]a tot mai mare a for]elor armate moderne de computere ca unpunct slab ce poate fi ]intit \n timpul unui conflict (Mihai, 2007). PhilipYang, profesor de rela]ii interna]ionale \n Taiwan, sus]ine c= Beijingul alansat conceptul de "r=zboi nelimitat", care \nseamn= utilizarea tuturor

mijloacelor tradi]ionale [i neconven]ionale pentru a ob]ine o victorie(www.adevarul.ro). J

I H A

D U L

I S L A M I C

283



|ntr-un raport prezentat congresului \n luna iunie, "Comisia pentrurela]ii economice [i de securitate sino-americane" a precizat c= strategiimilitari chinezi v=d \n r=zboiul virtual o modalitate de a submina avansultehnologic al trupelor Pentagonului. Raportul cuprinde [i m=rturia

generalului James Cartwright, [eful Comandamentului Strategic (Mihai,2007), potrivit c=ruia, "an de an, China \[i intensific= ciberspionajul asuprare]elelor unor companii private americane [i a site-urilor administra]iei.Generalul Cartwright a mai sus]inut c= problemele [i haosul create de unatac informa]ional pot avea un efect psihologic la fel de mare ca o arm=de distrugere \n mas=".

De re]inut este [i faptul c=, \n ultimii 10 ani, hackerii chinezi aulansat atacuri peste atacuri, mai ales asupra site-urilor americane. |n

lunile august [i septembrie 2005, chinezii au p=truns masiv \n re]eauainformatic= a Departamentului american de Stat, sute de computere fiind \nlocuite. Numai \n 2005, Pentagonul a detectat peste 79.000 de tentativede spargere a codurilor de acces \n calculatoarele sale, 1.300 fiind

\ncununate de succes.

Cybercomandament la Air Force

|n replic= la atacurile tot mai frecventeale hackerilor chinezi [i ru[i, For]ele AerieneAmericane au creat un cyberdepartament pentrua face fa]= unor eventuale atacuri venite dinspa]iul virtual. Ini]iativa survine \n condi]iile \ncare, \n luna iunie 2007, Pentagonul a fost ]intahackerilor chinezi angaja]i de Armata deEliberare a Poporului.

Departamentul de coordonare a luptei

\mpotriva pira]ilor informatici, cu un statut provizoriu, a fost lansat cuocazia \mplinirii a 60 de ani de existen]= a For]elor Aeriene Americane(Mihai, 2007; de v=zut [i Documentar BSIJ, 2007). Centrul func]ioneaz=

\n cadrul bazei aeriene de la Barksdale, statul Louisiana.

Jihadul electronic

Ultimele evolu]ii \n problema fundamentali[tilor islamici, \n

special discutarea "foii de parcurs" propus= de SUA, demonstreaz= c=Mi[carea jihadist= global=, ini]iat= de Al-Qaida, a devenit un fenomen

A n g h


e

R A D U

284



coordonat via internet. Pentru islami[ti [i marxi[ti, na]ionali[tI [iseparati[ti, rasi[ti [i anarhi[ti, fie c= sunt din zona Americii Latine(Sandero Luminoso, Tupak Amaru, din Peru, For]ele ArmateRevolu]ionare, din Columbia etc.), din Orientul Mijlociu (Hamas, Brig=zile

Martirilor Al-Aqsa, Hezbollah, Jihadul Islamic Palestinian, Mi[careaKahane etc.), din Europa (Armata Corsican=, Mi[carea basc= ETA etc.)sau din Asia (Armata Ro[ie Japonez=, Tigrii Eliber=rii din Tamil Elametc.), internetul ocup= un loc aparte. Grupurile neonaziste au fost printreprimele care au descoperit, din anii '80, avantajele comunic=rii pe internet(re]eaua Thulenetz). Luarea de ostatici operat= \n Peru la ambasadaJaponiei de c=tre MRTA, \n 1996-1997, a f=cut obiectul unei largimediatiz=ri. Organiza]iile islamice au recurs pe larg la aceast= posibilitate

(Voicu, 2008). Asocierea studen]ilor islami[ti uni]i din Europa are astfel unsite accesibil doar membrilor s=i (www.tawheed.org).Un recent studiu, \ntins pe durata a 6 ani de zile, confirm= faptul

c= organiza]iile teroriste [i sus]in=torii acestora au utilizat toate mijloacelepe care internetul le ofer= pentru a recruta noi membri, pentru ob]inereade fonduri [i pentru lansarea unei "campanii a fricii" la nivel mondial.Site-ul acestei mi[c=ri a fost vizitat de peste 200.000 de ori \ntredecembrie 1996 [i mai 1999.

Re]elele de comunica]ii, anonime [i discrete, sunt o bun= pia]=

(Weimann, 2003). |n aceste condi]ii, pentru a combate eficient terorismul,simpla suprimare a utiliz=rii instrumentelor lor virtuale, nu este suficient=.

Site-uri jihadiste

Potrivit \ndrum=rii lui Al-Zawahiri, jihadi[tii \[i folosesc, \n prezent, experien]a \n

ceea ce prive[te tehnologia informa]iei, pentrua-[i dezvolta posibilit=]ile media jihadiste. Celmai eficient efort depus \l reprezint= postul deteleviziune al “statului islamic Irak“ (ISI)apar]inând Al-Qaida, disponibil pe site-ulYouTube77. Contul ISI pe YouTube a fostrealizat \n luna ianuarie 2007, având doar 40

de persoane \nscrise, dar cu peste 7.000 de vizion=ri. Site-ul con]ine un

num=r mare de \nregistr=ri video cu atacuri ale insurgen]ilor \mpotrivaCoali]iei [i a for]elor de securitate irakiene locale, precum [i discursuri J I H A

D U L

I S L A M I C

285



emo]ionante ]inute de purt=torii de cuvânt ISI, prin care ace[tia fac apel lapoten]ialii jihadi[ti pentru a se al=tura for]elor Al-Qaida din Irak.

|n prezent, cu ajutorul canalului TV de pe site-ul YouTube,precum [i a altor site-uri gazd=, Al-Qaida s-a asigurat c= anun]urile sale

vor ajunge la sus]in=torii s=i f=r= a exista riscul de a fi interceptate (Voicu,2008). Pe forumuri jihadiste au fost vehiculate aspecte menite s= certificeexisten]a liderului "Statului Islamic Irak" (ISI), cunoscut sub numele deAbu Omar Al-Baghdadi, \n condi]iile \n care, la nivelul presei, a fostdeseori prezentat drept un personaj fictiv.

Astfel, au fost invocate [tiri difuzate de postul de televiziune "Al-Arabiyah" pe marginea acestui subiect, apreciate ca fiind contradictorii(SRI, iunie 2008). De[i anun]ase anterior c= de]ine dovezi care atest=

faptul c= liderul terorist nu este un personaj real, sursa de pres= aprezentat fotografii ale acestuia. Este posibil ca aceste mesaje s= aib= cascop consolidarea imaginii organiza]iei de principal= for]= a Jihadului \nIrak, \n condi]iile \n care reprezentan]i ai terorismului sunnit, printre care[i gruparea "Hamas-Irak", au sus]inut c= Abu Omar Al-Baghdadi este o

inven]ie a ISI, menit= a crea impresia originii saleirakiene, circumscris campaniei de combatere a

criticilor conform c=rora agenda "Statului

Islamic Irak" ar dep=[i grani]ele acestei ]=ri.Num=rul mesajelor a explodat, mai

ales dup= \nceperea r=zboiului din Irak, multedin grup=rile insurgente de acolo având site-

uri [i interfe]e pentru trimiterea mesajelor, ceeace \i ajut= s=-[i men]in= activ= re]eaua (Weimann,

2004, dup= Chiru, 2007). Rebelii ceceni au fost primiicare s-au adaptat la valoarea noii tehnologii (Lewis, 2006), urma]i fiind de

organiza]ia Lashkar-e-Taiba, din Pakistan.Talibanii \[i difuzeaz= astfel ideologia pe un site propriu,

considerând c= mediile de informare occidentale nu o vor difuza sau dac=o vor face ea va fi distorsionat= (www.taliban.org). Islami[tii algerienicomunic= [i ei cu simpatizan]ii prin internet. FIS a utilizat, de exemplu,serviciile agen]iilor de pres= islamiste, printre care se num=r= Msanewsunde sunt reproduse comunicatele sale. Hamas este unul dintre cei maiprolifici utilizatori de internet (Voicu, 2008). Msanews furnizeaz= lista

site-rilor Internet unde pot fi g=site comunicatele sale (Assabeel On-line)[i cele ale aripii sale militare (www.palestine-info.org). A

n g h


e

R A D U

286



Restrângând aria analizelor \ntreprinse la un studiu meritoriu(Stanciu, 2005; Carafano, Weitz, 2008), organiza]iile jihadiste utilizeaz=internetul pentru:

– propaganda [i formularea cererilor: grup=rile teroriste acuz=

limit=rile impuse libert=]ii de expresie [i pledeaz= cauza camarazilor \nchi[i pe motive politice, de diferite regimuri, teme de mare rezonan]= \nrândul publicului democrat din Occident;

– strângere de fonduri prin organiza]ii caritabile, organiza]iineguvernamentale [i institu]ii financiare;

– recrutare [i mobilizare: organiza]iile teroriste culeg informa]iidespre vizitatorii frecven]i ai site-urilor [i \i contacteaz=. Chat-room,internet-cafe [i buletin board sunt cele mai vizate. Ulterior, rela]iafunc]ioneaz= \n dublu sens, sus]in=torii oferindu-[i serviciile prin internet;

– instruire: numeroase site-uri ofer= ghiduri [i manuale deutilizare a unor substan]e otr=vitoare, materiale explozive;

– comunicarea [i coordonarea dintre membrii operativi [i adep]i[i planificarea atacurilor teroriste: site-uri specializate, chat room-uri [ipo[ta electronic= sunt din ce \n ce mai mult utilizate pentru transmitereainstruc]iunilor, cuno[tin]elor [i datelor tehnice necesare planific=rii [iexecut=rii ac]iunilor teroriste. Dou= celule teroriste din Florida [i Canada,care au fost recent desfiin]ate, \[i transmiteau mesajele direct prin

Internet. Nu lipsit de semnifica]ie este [i faptul ca organiza]ia Al- Qaida,dar [i alte re]ele transna]ionale se bazeaz= masiv pe internet pentru acomunica cu membri lor operativi. Mesajele organiza]iei apar pe circa6.000 de site-uri web (Carafano, Weitz, 2008);

– dezinformarea - emiterea unor amenin]=ri sau a unor imaginipentru a inspira sentimentele de team=, lipsa de ap=rare [i oroarea. Unexemplu este dat la data de 25.05.2008: pe site-ul jihadist "Al-Ekhlass"(utilizat frecvent de "Al-Qaida") a fost postat un material video, cu durata

de 39 de minute, intitulat "Jihadul Nuclear - Teroarea suprem=". |n parteaintroductiv= a mesajului, a fost formulat= o amenin]are la adresa StatelorUnite, potrivit c=reia "acestea vor fi, \n curând, ruinate de un atac nucleardezastruos" (SRI, Mai 2008). Materialul mai cuprinde o compila]ie defragmente din emisiuni difuzate de televiziuni occidentale ("BBC World"/ Marea Britanie) [i mesaje ale liderilor "Al-Qaida", Osama bin Laden [iAyman Al-Zawahiri, axate pe problematica armelor de distrugere \n mas=.Totodat=, au fost inserate: pasaje dintr-un edict religios (Fatwa), care se

refer= la posibilitatea utiliz=rii acestor mijloace de lupt= \n Jihad; imaginicu atentatele de la 11.09.2001, din SUA, [i de la 07.06.2005, din Marea J

I H A

D U L

I S L A M I C

287



Britanie; o combina]ie criptic= de litere [i cifre (precum: 2B-68-aP-7m-(9)),care apar pentru câteva secunde, f=r= a fi \nso]ite de explica]ii. Având \nvedere c=, potrivit unor anali[ti \n domeniul terorismului, nu exist= datecare s= ateste preg=tirea, de c=tre entit=]i teroriste, a unor atacuri cu arme

de distrugere \n mas=, mesajul se \nscrie, probabil, \n seria ac]iunilorpropagandistice de terorizare a Occidentului (SRI, Iunie 2008);

– strângerea de informa]ii: infrastructura pentru transport,centrale nucleare, porturi, aeroporturi, cl=diri publice etc. DepartamentulSecurit=]ii Na]ionale (DNS) administreaz= un site protejat cu parol=,denumit TRIPWIRE, care ofer= informa]ii privind modalitatea decombatere a mijloacelor explozive improvizate.

– asumarea unor atentate comise. Pentru a-[i eviden]ia

contribu]ia la "Jihadul anti-occidental", gruparea "Brig=zile Jund Al-Yemen", afiliat= re]elei "Al-Qaida", a revendicat o tentativ= de atentat cu

bomb=, derulat= la data de 30.04.2008, [i care, potrivit afirma]iilor

acesteia, a vizat Ambasada Italiei la Sana'a (SRI, Iunie 2008). Conform

organiza]iei, opera]iunea terorist= a urm=rit “alungarea infidelilor din

Peninsula Arabic=, unde se afl= l=ca[urile sfinte ale Islamului, precum [i

r=zbunarea tuturor musulmanilor care sunt victime ale campaniei

mondiale a crucia]ilor".

Forumul Al-Tajdid

Preponderen]a mesajelor axate pe jihadul \ndreptat \mpotrivafor]elor "infidelilor" [i/sau a for]elor apostate este relevat= [i de c=tre Al-

Tajdid, un forum de limb= arab=, cusediul la Londra.

Urmare a interesuluimanifestat fa]= de subiecteleenun]ate, \n perioada 7-8 iulie 2006,vizitatorii noi [i cei existen]i deja peforum (Documentar UNAP, 2007) aufost organiza]i pentru discu]ii, pegrupuri tematice. Temele principaleerau reprezentate de [tirile

despre Jihad [i liderii mi[c=rilor jihadiste. {tirile pentru aceast= A

n g h


e

R A D U

288



perioad= au inclus un buletin "de recolt= jihadist=" despre evenimenteledin Irak, o actualizare a "vocii din Caucaz", o culegere a celor mai recentedeclara]ii ale Consiliului Shura al Mujahedinilor irakieni, o declara]ie dinpartea Brig=zilor Al-Quds, anun]ul doborârii unui elicopter american \n Irak

[i prezen]a "escadroanelor mor]ii" din Irak. Pe linia ac]iunilor de sporire avizibilit=]ii sale mediatice, gruparea "Ansar Al-Islam" a anun]at \nfiin]areaunui centru de pres= propriu, numit "Al-Ansar" (SRI, Iunie 2008).Demersul a fost prezentat drept "un r=spuns la schimb=rile survenite \nmodul de derulare a r=zboiului, datorit= noilor strategii abordate de c=tre"inamic", focalizate pe mass-media, pentru a compensa e[ecurile

\nregistrate pe câmpul de lupt=".

Marketing on-line

Ca [i multe alte organiza]ii, grupurile teroriste utilizeaz= internetulpentru ob]inerea de fonduri financiare. Organiza]ia Al-Qaida, de exemplu,a depins \n mare m=sura de dona]ii, iar ob]inerea de fonduri s-a bazat peexisten]a unei re]ele extinse de funda]ii de caritate, organiza]ii non-guvernamentale [i alte institu]ii financiare, care folosesc website-urile [iinternetul pentru discutii on-line [i pentru activit=]i de tip forum.

De asemenea, lupt=torii ceceni din regiunea separatist= rus= auutilizat internetul pentru publicarea conturilor lor bancare, \n caresimpatizan]ii ar fi putut contribui cu diverse sume. Un alt exemplu estefaptul c= \n decembrie 2001, guvernul SUA a confiscat bunurile uneiinstitu]ii de caritate cu sediul \n Texas, datorit= leg=turilor men]inute prinintermediul internetului cu organiza]ia Hamas. Prin intermediul paginilorweb, organiza]iile na]ionaliste (Jihadul Islamic Palestinian, Brigada

Martirilor Al-Aqsa, Baloh Mujahedin etc.) [i separatiste (Organiza]iaseparatist= basc= ETA - Eusdaki Ta Askatasuna, Partidul MuncitorescKurd - PKK, din Turcia, Armata de Eliberare a Kosovo etc.) [i-aupermanentizat leg=turile prin schimburi de informa]ii, precum o serie deh=r]i ale zonelor aflate \n disput= [i discu]ii privitoare la justific=ri teologiceale jihadului sau celebrarea terori[tilor kamikaze. Cu ajutorul internetuluise men]in nu numai leg=turile \ntre membrii aceluia[i grup terorist, dar [ileg=turile cu organiza]iile situate geografic la mare distan]=.

|n acest sens, zeci de site-uri care promoveaz= terorismul \nnumele jihadului, ajut= terori[tii din zone dep=rtate unele de altele, de J

I H A

D U L

I S L A M I C

289



exemplu Cecenia [i Malaezia, s= men]in= un schimb de idei [i deinforma]ii practice privind constituirea unor structuri sau celule teroriste,modalit=]i de realizare a atentatelor sau informa]ii despre posibile rute detransport. Un exemplu, poate fi "Manualul Mujahedinilor" cu re]ete de

preparare a otr=vurilor.Investigatorii britanici au g=sit \n casa teroristului arab Abu

Hamza “Enciclopedia Jihadului Afgan", un manual al “teroristului perfect".

Lucrarea are zece volume, unele postate [i pe site-urile jihadiste, cu

“\nv=]=turi pentru terori[ti". Conform acestui manual, terori[tii care doresc

s= ob]in= \ns= un num=r foarte mare de victime umane sunt \ndemna]i s=

plaseze bombe \n locurile aglomerate. Principalele ]inte sunt Turnul Eiffel

din Paris, Big Ben-ul din Londra [i Statuia Libert=]ii din New York. Laacest capitol intr= stadioanele de fotbal, aeroporturile, muzeele sau sta]iile

nucleare din diferite p=r]i ale lumii. Cele zece volume au fost scrise \ntre

1989 [i 1999 [i, se pare c= ini]ial, erau dedicate exclusiv afganilor. Cartea

ofer= informa]ii detaliate despre modul \n care ac]ioneaz= serviciile

secrete, despre modul cum pot fi construite dispozitive explozive [i despre

cum se poate preg=ti un asasinat.

Surprinz=tor sau nu este [i faptul c= liderii Al-Qaida au \ncercat

s= pun= bazele unei biblioteci on-line, \n timp ce eventualii noi recru]i auacces la un forum de discu]ii denumit Qalah, unde puteau g=si cele mai

recente informa]ii legate de hacking \ntr-o zon= de discu]ii elocvent

denumit= jihadul electronic (Rollins, Wilson, 2007). Considerând [i aceste

aspecte, internetul a devenit, din ce \n ce mai mult, un forum pentru

grup=rile teroriste sau terori[tii individuali" (Stancu, 2000).

Terori[tii au demonstrat c= de]in nu numai abilit=]ile necesare

pentru a derula activit=]i de marketing online, dar [i c= sunt \n m=sur=,

prin navigarea pe internet, s= ob]in= [i ulterior s= beneficieze de

informa]ia existent= pe paginile de web disponibile pe \ntregul mapamond.

Conform celor declarate de c=tre Secretarul Departamentului de

Ap=rare al SUA, Donald Rumsfeld, un manual de preg=tire al organiza]iei

teroriste Al-Qaeda, recuperat din Afganistan, explica cititorilor s=i

urm=toarele: "Folosi]i sursele publice de informare \n mod deschis, f=r= a

recurge la metode ilegale, acestea v= vor da posibilitatea s= aduna]i cel

pu]in 80% din informa]iile necesare referitoare la du[mani"(Weimann, 2004). A

n g h


e

R A D U

290



|n acest cadru, Suleyman Anil, [eful NCIRC-NATO ComputerIncident Response Capability (departament responsabil cu protejareaAlian]ei de ciber-atacuri), a avertizat c= organiza]ia trateaz= amenin]arear=zboiului cibernetic la fel de serios ca [i riscul unui atac cu rachete.

Acesta a subliniat, totodat=, c= spionajul on-line [i terorismul prin internetreprezint= \n momentul de fa]= unele dintre cele mai mari pericolepentru securitatea global=, iar un atac hot=rât contra infrastructuriiinformatice asupra unui stat este \n prezent imposibil de oprit(www.guardian.co.uk).

Astfel, For]ele Aeriene din cadrul Departamentului Ap=r=rii alSUA prezint= o schem= a componentelor r=zboiului informa]ional(Muscalagiu, 2008) dus \mpotriva terorismului ca mijloc de propagare a

ideilor sale "revolu]ionare" de infestare [i \ndoctrinare a opiniei publiceprin mijloace electronice de informare \n mas=, televiziune prin satelit [iinternet.

Summit-ul NATO de la Bucure[ti, din 2-4 aprilie 2008, a avut \nc= un motiv \n plus s= aduc= \n discu]ie un plan de ac]iune [i reac]iepentru situa]ia ipotetic=, dar posibil= a unui atac informatic \ndreptat

\mpotriva unui stat membru (www.crime-research.org). Acest lucru este

cu atât mai important, cu cât nu poate fi neglijat nici faptul c= \n cadrulopera]iunilor organiza]iei Al-Qaida de exemplu, internetul a fost intens J

I H A

D U L

I S L A M I C

291



utilizat pentru planificarea [i coordonarea atacurilor de la 11 septembrie2001 (Andreescu, Albu, 2008). Astfel, mii de mesaje codate postate

\ntr-un spa]iu special desemnat al unui web-site au fost descoperite deoficialii federali americani cu ocazia arest=rii lui Abu Zubaydah, cel care a

fost considerat creierul ac]iunii \n care au fost distruse cl=dirile WorldTrade Center [i \n care [i-au pierdut via]a peste 3.000 de persoane.

Activit=]i extremiste

Organiza]iile teroriste, care au consacrat \n lumea musulman=modelul atentatorului sinuciga[, r=mân printre cele mai active [i \n lumeavirtual=. Potrivit Jane's Islamic Affairs Analyst (Tudor, 2006), Comitetul

pentru Comemorarea Martirilor, din cadrul Mi[c=rii Islamice Globale, aconstruit, ca suport de sprijin, un site de recrutare on-line a terori[tilorsinuciga[i (http://www.esteshhaad.com). Importan]a acestuia este dat= [ide faptul c=, pe lâng= schimbul de mesaje, asigur= [i preg=tireaatacatorilor kamikaze \mpotriva "necredincio[ilor occidentali [i asioni[tilor". Speciali[tii estimeaz= c=, \n timp, spa]iul electronic se va

materializa \ntr-o "universitateformatoare de lupt=tori ai Jihad"(Cristescu, 2006).

Majoritatea activit=]ilorextremiste islamiste de pe internetau loc \n cadrul website-urilorgenerice, precum Global NewsNetwork, AI-Hisbah [i Baytal-Maqdes. Unele dintre acestea auun homepage cu linkuri c=tre diferitemateriale jihadiste, precum c=r]i,

fi[iere audio/video sau declara]ii (Documentar UNAp, 2007).Comparând 86 de site-uri ale unor grup=ri calificate de FBI drept

teroriste, cu 92 de site-uri ale unor institu]ii federale, un studiu aluniversit=]ii din ora[ul Lowell (Massachusetts) a descoperit c= primelefolosesc mai bine tehnologiile multimedia, cum ar fi clipurile audio [i video(www.gandul.info).

Terori[tii par s= \[i construiasc= mesajele mai pertinent, iar site-urile lor sunt mai sofisticate [i au un con]inut bogat. |n plus, acestea sunt

mult mai interactive [i mai prietenoase pentru utilizatori, care sunt maiatra[i de forumurile [i blog-urile existente. A

n g h


e

R A D U

292



Spiritul "liberal" al propagandei teroriste pe internet este bine

ilustrat de website-ul organiza]iei teroriste japoneze Aum-Shinrikyo, \n

traducere "Adev=rul Suprem". |n 1995, membrii acestei organiza]ii au

utilizat gazul de lupt= sarin \n re]eaua de metrou din Tokyo, omorând 12

persoane nevinovate [i provocând probleme respiratorii unui num=r depeste 5.000 de japonezi. Noul lor website este foarte sofisticat [i atractiv,

având un design de ultim= genera]ie (Andreescu, Albu, 2008). Pagina

principal=, având un fond albastru, asociat cu imaginea porumbelului

p=cii, \ndemnând la o stare pacifist= [i de relaxare, este completat= de

titlul: "Libertatea sufletului, era generozit=]ii“ (http://english.aleph.to/).

Cele mai multe forumuri ini]iate de terori[ti le dau utilizatorilor

posibilitatea de a posta comentarii [i sugestii, având \ns= \n acela[i timp[i p=r]i care pot fi accesate numai de un administrator. |n cazul site-urilor

terori[tilor din re]eaua Al-Qaida, acest administrator care conduce

discu]iile on-line se nume[te al-Fajir (\n traducere, "aurora dimine]ii").

Potrivit cotidianului Adev=rul (www.adevarul.ro), un site islamist

a publicat o \nregistrare video \n care se cer ac]iuni de "exterminare

colectiv=" pentru terorizarea Occidentului . Din mesajul transmis, poate fi

re]inut: "Trebuie s= ducem terorismul islamic \n ]=rile Occidentului, un

terorism care s= aib= impactul catastrofelor naturale". |nregistrarea este

prezentat= ca apar]inând organiza]iei Al-Qaida. Intitulat=: "Cuceritorii New

York-ului [i Washington-ului, motive [i motiva]ii", \nregistrarea este

semnat= "Al-Tanzim" (organiza]ia), care pare s= fie un nou organism

mediatic al re]elei, al c=rei nume este, \n limba arab=, "Tanzim al-Qaida".

|nregistrarea video, o compila]ie de imagini, prezint= secven]e cu turnurile

gemene din New York \n fl=c=ri dup= atentate, precum [i scurte filme

realizate \n tabere de antrenament jihadiste (www.adevarul.ro).De asemenea, sunt difuzate fragmente din \nregistr=ri mai vechi

cu Osama bin Laden [i adjunctul s=u, Ayman al-Zawahiri, precum [i un

fragment dintr-un mesaj video al lui Mustafa Abu Al-Yazid, presupusul

lider al re]elei din Afganistan. L=udându-i pe cei 19 autori ai atentatelor din

11 septembrie 2001, dintre care "15 tineri veni]i din ]ara celor dou=

moschei sfinte" - aluzie la Arabia Saudit= - Osama bin Laden subliniaz=

c= "prin ac]iunea lor au dat o lec]ie important= [i au demonstrat c= a lorcredin]= le impune cerin]e [i le recomand= s= se sacrifice" pentru islam. J

I H A

D U L

I S L A M I C

293



}intele "legitime"

Tehnologiile moderne \n domeniul informa]iilor [i comunica]iilor joac= un rol crucial \n evolu]ia amenin]=rii reprezentate, \n ansamblul s=u,

de terorismul de nuan]= fundamentalist-islamic=. |n ultima vreme, aten]iaorganiza]iilor teroriste este \ndreptat= [i asupra statelor arabe de factur=laic= sau de orientare pro-occidental=, precum [i asupra celor ce au oferitsprijin SUA \n diferitele ac]iuni \ntreprinse \n lumea islamic=. }intele devin,astfel, tot mai accesibile [i vizibile (Trandafir, 2003), iar terori[tii au \nc=posibilitatea s= loveasc= aproape orice obiectiv – fie el politic, militar,comercial sau civil al ]=rilor ]int=. Din acest punct de vedere nici Românianu poate fi exclus= (Talpe[, 2004). România este participant= activ= lar=zboiul global \mpotriva terorismului, iar recentele nominaliz=ri ale ]=riinoastre \n cadrul Consiliului de Securitatea al ONU (Stanciu, 2005) potconstitui motiva]ii suplimentare pentru poten]ialele ac]iuni teroriste.România a preluat pre[edin]ia "Comitetului 1518 privind Irakul", vizând

vicepre[eden]ia Comitetului desanc]iuni contra organiza]iei Al-Qaida[i talibanilor (Stanciu, 2005).

Dintre demersurile \ntreprinsede c=tre organiza]iile teroriste, unuldinte cele mai recente atacuri a avutloc \n cursul lunii februarie 2007, cândautorit=]ile britanice au dejucat uncomplot pus la cale de gruparea

terorist= Al-Qaida, care viza perturbarea traficului pe internet \n MareaBritanie. Potrivit The Sunday Times, dac= planul ar fi reu[it, s-ar fi produs

un adev=rat haos \n cadrul companiilor [i la bursa londonez=. |n cadrulunor perchezi]ii, Scotland Yard a confiscat arhive informatice cu fotografiicare ar=tau c= terori[ti ar fi putut viza un nod de comunica]ii internet de

\nalt= securitate, din Londra, care f=cuse obiectul unor intense cercet=ridin partea unor suspec]i. Ace[tia vizau sediul central al companieiTelehouse Europe, unde se afl= un alt nod important care g=zduie[te zecide servere.

Opera]iunea a determinat reac]ii imediate din partea autorit=]ilor,

\nfiin]ându-se Centrul pentru Protec]ia Infrastructurilor Na]ionale,obiectivul s=u fiind acela de a proteja de atentate instala]iile-cheie, A

n g h


e

R A D U

294



precum centralele nucleare [i centrele de furnizare a gazelor naturale [ipetrolului. De re]inut este [i faptul c= exper]ii \n securitate sus]in c= acestnou complot reflect= capacitatea re]elei Al-Qaida [i a altor grup=riteroriste de a-[i modifica, \n mod constant, strategia de atac.

O alt= posibil= ]int=, al=turi de sistemul de s=n=tate, transportulaerian sau sistemele de distribuire a combustibililor, este marcat= [i deplatforma energetic= a Rusiei, ceea ce ar putea cauza o pan= de curentextins=. Riscurile sunt prezente cu atât mai mult, cu cât este cunoscut c=[i Rusia a trecut prin mai multe perioade critice. |n octombrie 2002, rebeliiceceni au luat 850 de ostatici \ntr-un teatru din Moscova, atacul fiindsoldat cu 117 victime. |n septembrie 2004, un num=r de 331 de persoane,dintre care mai mult de jum=tate erau copii, au fost ucise \ntr-un atentat

asupra [colii din Beslan.Pornind de la acestea, se poate aprecia c= internetul reprezint=

o multiplicare de for]= pentru grup=rile teroriste, fiind [i un mijloc decomunicare excep]ional, o baz= de informa]ii u[or de utilizat [i un mediude supraveghere f=r= pericol a ]intelor atentatelor teroriste.

Cercet=rile Congresului American au relevat c= inamicul poates= compromit= orice sistem de date la nivel guvernamental, legat deInternet.

Fostul [ef al Direc]iei Speciale a FBI pentru infrac]iunileinformatice, expertul Jim Seattle, f=cea cunoscut c= ar putea, cu zecehackeri selecta]i, s= \ngenuncheze America, \n 90 zile (DocumentarUNAp, 2005).

Dezvolt=rile tehnologice, schimb=rile sociale, transform=rilestatale, regionale [i mondiale, precum [i dinamica centrelor de greutateale puterii pe mapamond, sunt reflectate din ce \n ce mai mult de terorism.

|n noul context, tacticile grup=rilor teroriste se adapteaz= vulnerabilit=]ilor

societ=]ii moderne, sporind situa]iile de risc.

Mass-media [i tabuul violen]ei

Terorismul [i mass-media se afl= \ntr-o rela]ie pe cât decomplex=, pe atât de evident=. Aceasta este determinat= de one\ncredere reciproc= ce se \ntretaie cu o nevoie reciproc=: terorismul arenevoie de publicitate, iar media are nevoie de audien]=. Logicile interne

ambelor entit=]i dau na[tere unei situa]ii \n care fiecare r=spunde cel maibine [i cel mai eficient nevoilor celuilalt (Septar, 2006). Pentru a \n]elege J

I H A

D U L

I S L A M I C

295



evolu]ia conceptului mass-media, se impune s= definim ce \nseamn=comunicarea de mas=. Defini]ia dominant= este centrat= pe asociereadintre procesele comunic=rii [i audien]a de mas=. Tensiunea gramatical=dintre termenul mas= [i cel media, [i efortul pe care \l presupune utilizarea

lui ca defectiv de plural, este [i mai evident= atunci când vedem c= \nlimba englez= (de unde provine termenul) se folose[te \n forma de mass-media (Stoica, 2008).

|nainte de toate, mass-media este un produs exclusiv altehnologiz=rii societ=]ilor umane, fiind un termen compozit: "mass" (engl.)mas= [i "media" (lat. pluralul de la "medium"). Elementul stabil al definiriitermenului \l reprezint= multiplicarea mesajului la scar= industrial=,rezultat fiind cartea \n toate formele ei. Al=turi de acestea, \n audiovizual

avem radioul, televiziunea, filmul (lacare se adaug= diferite forme aleindustriilor culturale, precum disculsau casetele, DVD-ul etc.). care dausens a[a-numitelor "media clasice".

Spre deosebire de acestea,noile media sunt \n direct= leg=tur= cuintroducerea la scar= cvasi-planetar=a sateli]ilor de telecomunica]ii [i acomputerului. O serie \ntreag= determeni - realit=]i tehnologice compunnoile media, internetul, o formul=hibrid= de comunicare interpersonal=

(aproximativ asem=n=tor telefonului, de pild=) [i comunicare \n mas=,telefonul celular, decodoare, PC-uri (personal computers), fibra optic=,

televiziune/radio direct prin satelit, fiind tot atât de prezente, precum CD-ROM, teletext [i videotex. |ntr-o accep]iune simplificat= media poate fi apreciat drept

canalul fizic (medium) prin care este transmis mesajul, de la telegraf [itelefon, la fax, telefax, dar [i radio, televiziune, suport tip=rit (Rotaru,2007). Din aceast= perspectiv=, mass-media \nseamn= o dubl= rela]ie:

\ntre mecanismele [i tehnologiile reproducerii informa]iilor [i \ntresensurile, formele [i con]inutul mesajelor.

|n]eleas= drept totalitatea instrumentelor prin care se \ntemeiaz=comunicarea, media face ca r=zboiul terorist [i r=zboiul \mpotriva

A n g h


e

R A D U

296



terorismului s= se duc= \n v=zul lumii (V=duva, 2007). Faptul nu este, \ns=, \ntotdeauna benefic. Rolul mass-media \n problematica terorismuluieste unul pe cât de important, pe atât de controversat. |n acest context,consider=m c= rolul mass-media trebuie analizat ]inând cont, cel pu]in, de

urm=toarele elemente, [i anume: fazele derul=rii unui eveniment terorist;independen]a/simpatia (apartenen]a) mijloacelor de informare \nmas= la un anumit curent de opinie; impactul mediatic pe care \l auac]iunile teroriste [i ripostele contrateroriste (Stanciu, 2005). De cele maimulte ori, \n lipsa publicit=]ii, actele teroriste nu au niciun rezultat(Delcea, 2006).

Prin urmare, mass-media constituie un instrument extrem de utilterori[tilor pentru a-[i face cunoscute ideologiile [i scopurile. Astfel, rela]ia

dintre mass-media [i terorism se bazeaz= pe tabuul violen]ei, teama,sentimentul de nesiguran]=; pe de alt= parte, pe legitimitateaspectacolului, preluat de mijloacele de comunicare specifice func]ion=riisociet=]ilor democratice (Garcia - Morrou, 2005). Potrivit [i cercet=torilorGanor; Erlich; Shay (2002) din cadrul The International Policy Institute forCounter - Terorism (ICT) demersurile atentatelor teroriste fac apel lamass-media, cu scopul declarat al mediatiz=rii propriilor ac]iuni. Acestlucru este evident, cu atât mai mult, cu cât terorismul nu poate determina

apari]ia unei st=ri de team= decât printr-o sus]inut= campanie de utilizarea violen]ei (Bu[, 2005). Prin sugestia unei amenin]=ri poate avea loc untransfer de informa]ii. Astfel, teama de a nu se \ntâmpla ceva gravcreeaz= panic=, iar aceasta direc]ioneaz= comportamentul(Delcea, 2006).

Progresul tehnologiei din acest domeniu face ca difuzarea s= serealizeze rapid [i pe scar= larg=, mesajul fiind adus la cuno[tin]a amilioane de oameni din lumea \ntreag= (Stanciu, 2005). Accesul facil al

membrilor societ=]ii la mass-media [i \ncrederea din ce \n ce mai mare \nacest instrument fac impactul psihologic mult mai conving=tor.

Influen]a acesteia se exercit= nu numai asupra opiniei publice, ci[i asupra ac]iunilor guvernului [i asupra grup=rilor angajate \n atentateteroriste.

Pentru a-[i \ndeplini unul din obiectivele ac]iunii - influen]areaunui public larg - terori[tii pot exploata la maximum publicitatea, chiardac= mass-media relateaz= cazurile când un terorist \[i rateaz= ]inta sau

o bomb= nu a explodat. Un astfel de eveniment va atrage, desigur, aten]iaauditoriului asupra cauzei teroriste (Stanciu, 2005). J

I H A

D U L

I S L A M I C

297



Din perspectiva terori[tilor, publicitatea prin mass-media este unelement determinant pentru succesul unui act terorist. Margaret Thatcher(Pânzaru, 2003) afirmase, la un moment dat, c= "publicitatea esteoxigenul terorismului". Acoperirea mediatic= poate avea [i efecte negative

asupra organiza]iilor teroriste, deoarece prea mult= mediatizare poatesupra\nc=rca emo]ional poten]ialii simpatizan]i sau poate avea efectediferite, chiar contrare asupra unor segmente ale auditoriului, cum ar ficoncentrarea pe metoda terorist= folosit= [i nu pe mesajul politic, religiossau ideologic al autorilor (Stanciu, 2005).

Virulen]a terorismului religios, imaginile terifiante, apocalipticede dup= atentate [i disponibilitatea relativ= a armelor de distrugere

\n mas=, pot sugera c= pentru organiza]iile teroriste, de multe ori, cel

mai important lucru este provocarea de victime [i distrugeri maximale,chiar dac= terorismul urm=re[te, \n mod paradoxal, ca o mul]ime câtmai mare de oameni s= priveasc=, nu s= moar= (Marret, 2002, dup=Stanciu, 2005).

Terorismul contemporan r=mâne un fenomen indisociabil decomunicarea de mas=, "era spectacolului fiind [i era terorismului"(Wieviorka; D. Wolton; 1987). Un studiu elaborat de Rand Corporation,din S.U.A. (1974) ar=ta c= "terori[tii urm=resc s= fie privi]i de cât maimult= lume, s= fie asculta]i, terorismul fiind publicitate, teatru".

Terori[tii caut= s= ob]in= o \n]elegere favorabil= a cauzelor [ichiar a actelor lor. Ei cred c= publicul are nevoie de ajutor pentru a

\n]elege cauza lor, iar violen]a terorist= este singura modalitate de ac]iune \mpotriva "for]elor r=ului", reprezentate de cele mai multe ori prininstitu]iile statului. |n acest sens, rela]iile cu presa sunt extrem deimportante [i poten]ate.

Pentru a ob]ine simpatia maselor, organiza]iile teroriste recurg lainfiltrarea unor agen]i de influen]= \n pres= sau chiar la \nfiin]area unororganiza]ii de [tiri, exemplu \n acest sens fiind studioul de televiziune alHezbollah-ului, Al Manar, (http://www.bbb.co.uk/ terorism) din Haret Hreik(Liban).

Din punctul de vedere al institu]iilor statului (guvern, armat=,poli]ie, structuri antiteroriste), acestea caut= \n]elegerea, cooperarea [iloialitate din partea mass-media \n eforturile de limitare a nocivit=]ii

terorismului asupra societ=]ii [i \n eforturile de pedepsire [i arestare acelor responsabili de acte teroriste. Atunci când relateaz= despre

A n g h


e

R A D U

298



incidente teroriste, mass-media doresc transmiterea \n timp real ainforma]iilor libertate \n expunerea subiectului, f=r= a se lovi de restric]iisau cenzur=.

Radioul, televiziunea, comunica]iile digitale via satelit,

magistralele informatice tip internet [i, nu \n ultimul rând, presa scris=permit un acces aproape instantaneu la informa]ii vitale pentru terori[ti,precum la o audien]= mondial= nemijlocit= (Madotto, 2005). De cele maimulte ori, pentru a transmite un mesaj, site-urile teroriste apeleaz= laimagistica [i simbolurile victimiz=rii, dirijând adev=rate spectacole

emo]ionale, sus]inute de imagini cu pistoale-mitralier= AK 47, cu]ite sau de secven]ele

din timpul pr=bu[irii celor dou= turnuri

gemene, la 11 septembrie 2001. Dealtfel, interviurile lui Osama bin Ladende la CNN, Time sau Newsweek aucirculat \n toat= lumea.

Fiecare grup terorist posed=un stil [i o etichet= personale. De

exemplu, revendicarea atentatelor - printelefoane anonime la redac]ia unui cotidian

sau agen]ii de pres= - reprezint= un semn deidentificare (Gogoa[=, 2007). Ceea ce ajunge la public nu este adeseadecât un slogan, un cuvânt sau o sigl= mai mult sau mai pu]in explicat=(I.R.A., E.T.A., G.I.A., M.R.T.A.), un simbol sau un drapel, care sunt totatâtea m=rci de recunoa[tere.

Urm=rind atentatele de la World Trade Center ([i cel din 1993, [icel din 2001), de la ambasadele americane din Kenya [i Tanzania (2000),de la Pentagon – Washington, New York (2001), se poate observa

predilec]ia terori[tilor pentru cl=dirile publice [i prin specificul lor,mijloacele mass-media realizeaz= cu ajutorul imaginii [i limbajului,schimburile de semne [i simboluri, ajungând la domeniul valorilor. {ispa]iul românesc \n care s-au desf=[urat evenimentele din decembrie1989 revendic= mai multe dimensiuni pentru a reu[i s= cuprind= toatemeandrele [i jocurile de culise ale ac]iunilor teroriste. S-a vorbit mult defenomenul terorist al acelei perioade, dar primele cuvinte folosite au fostcele ale, de acum celebrului, Teodor Brate[ care anun]a \n direct la TVR

pe 22 decembrie 1989, \n jurul orei 15.45, "atacuri teroriste asuprasediului televiziunii". Abia rostit [i mediatizat termenul de terorism a fost J

I H A

D U L

I S L A M I C

299



\nso]it de mai multe interpret=ri, acesta devenind la limit= difuz, dar care \n rândul popula]iei [i-a l=sat amprenta. Situa]ia nu este singular=, dinp=cate. |n anii '70 - '80 când Organiza]ia pentru Eliberarea Palestinei aini]iat deturn=ri pe liniile aeriene interna]ionale, media a portretizat aceste

ac]iuni ca fiind de tipic islamic, chiar dac= prin aceste ac]iuni se urm=reaun obiectiv politic [i nu unul religios. Când bombardamentele sinuciga[eorganizate de [ii]i \n anii '80, au cauzat atât de multe distrugeri \n Liban [i

\n regiunea Golfului, media din Vest a portretizat aceste ac]iuni ca fiindparte a Islamului, deci este bine cunoscut c= a[a cum "Organiza]ia pentruEliberarea Palestinei" nu a fost niciodat= o organiza]ie islamic=, nici [ii]ii,

\n acord cu Islamul, nu fac parte din acesta, doctrina lor fiind diferit= dedoctrina pur islamic=, f=r= a spune prin aceasta c=, dac= discut=m la nivel

individual, cineva care este [iit este automat necredincios.Cu ani \n urm=, când a avut loc nefericitul eveniment din

Oklahoma City, ziarul "Today" [i-a asumat acela[i tip de atitudinepublicând o fotografie care \nf=]i[a un pompier ]inând un copil mort \n

bra]e, cu un titlu surprinz=tor: "In the name of Islam" ("|n numele

Islamului"). Desigur, timpul a demonstrat c= aceast= prezum]ie a fostfals=, [i [tim cu to]ii c= Timothy McVeigh a fost pedepsit pentru fapta sa.

Faptul c= Timothy McVeigh a pus la cale atentatul de la Oklahoma City,

nu \nseamn= c= religia cre[tin= l-a \mpins s= fac= aceasta sau ar fi f=cut-

o \n numele cre[tinismului care \]i cere s= \ntorci [i cel=lalt obraz.Uciderea credincio[ilor musulmani \n timpul rug=ciunii \n Hebron, \n

Moscheea lui Avraam, de c=tre Dr. Goldstein, nu ne duce cu gândul c=

religia iudaic= l-ar fi \ndrept=]it s= fac= aceasta sau ar fi f=cut-o \n numele

acestei religii (Septar, 2006).

O fotografie spune cât o mie de cuvinteAtentatele teroriste de la 11 septembrie reprezint= un subiect de

anvergur= mondial=. "Nimic nu l-a convins mai bine pe contribuabilul

american s= scoat= din buzunar cu 15% mai mul]i bani pentru siguran]a

\n spa]iul public decât imaginea blocurilor WTC pr=bu[ite la 11septembrie 2001" (Harsan, 2005).

Este cunoscut deja c= mesajul terorist, preluat [i amplificat de

mass-media, fie c= vorbim de corpora]iile media de tip CNN sau desursele de informare de tipul Ha Retz, Al Jazeera sau The Ierusalim A

n g h


e

R A D U

300



Raport, a destabilizat opinia public= cu atât mai mult cu cât ]inta atacului

terorist era reprezentat= de simboluri, de tipul: Casa Alb=, Statuia

Libert=]ii sau World Trade Center etc.

Cu toate acestea, ca orice eveniment cu impact major, atacurileau fost supuse dezbaterilor [i suspiciunilor, existând ipoteze c=, \nrealitate, "atentatele" nu au fost altceva decât o manipulare, o diversiuneapus= la cale de guvernul american pentru a avea un motiv de \ncepere ar=zboiului \mpotriva lumii arabe.

|n sprijinul acestei ipoteze au fost aduse chiar imaginile difuzate \n \ntreaga lume de reporterii prezen]i la locul dezastrului (Badi]=, 2007).Astfel de dovezi au circulat pe internet, existând argumente solide

\mpotriva ipotezei "atentatelor". Cu toate acestea, atât timp cât nu sepoate demonstra cu certitudine c= nu gruparea Al-Qaida se afl= \n umbraacestei tragedii, imaginile r=mân \n con[tiin]a poporului american caresus]in, \n continuare, r=zboiul \mpotriva terorismului. |n unele analize alefenomenului terorist, ini]iate de c=tre Departamenul de Stat al SUA, esteeviden]iat= teoria conform c=reia evenimentele de la 11 septembrie 2001au fost \n mod special astfel proiectate, pentru a-[i asigura miliarde de

telespectatori ai unor imagini care s= simbolizeze vulnerabilitatea StatelorUnite [i s= mediatizeze cauza Al-Qaeda (Stanciu, 2005). J I H A

D U L

I S L A M I C

301



De la emo]ie la con[tiin]=

|nc=rc=tura emo]ional= a unei imagini este cu mult mai maredecât a frazei care o descrie. Succesul imaginilor const= \n faptul c= se

adreseaz= \n special sentimentelor, a[a cum am ar=tat c= trebuie, pentruca manipularea s= fie mai eficace. Informa]ia vizual= nu are nevoie s=treac= prin creier pentru a afecta emo]iile. Dac= citim "feti]a e plin= desânge", nu suntem la fel de emo]iona]i ca atunci când vedem o feti]= plin=de sânge (B=di]=, 2007).

Impactul este cu atât mai puternic, cu cât imaginile se adreseaz=oricui, indiferent de nivelul de preg=tire, ne]inând seama de bariereprecum limb= sau cultur=. Imaginea, \n orice form=, este u[or de

perceput, de descifrat [i de \n]eles. Dar ceea ce face imaginea [i mai multun subiect al manipul=rii este faptul c=, prin \ns=[i natura ei, se preteaz=la manipulare, cu atât mai mult cu cât "creierul omului modern saliveaz=la imagini. {i nu la orice fel de imagini, ci la imagini care \i manipuleaz=con[tiin]a, la cele care \i anihileaz= personalitatea" (Danilov, 2006).

Potrivit analistului media Daniel Kimmage, de la Radio EuropaLiber=/Radio Libertatea, re]eaua propagandistic= pune accent peembleme ("Frankfurter Allgemeine Zeitung", mai 2008). Toate grup=rile

teroriste reunite \n "Frontul Media Islamic Global", \n "Ecoul CentruluiMedia al Jihadului" sau \n "Institutul Media al S=biilor Ascu]ite" \[iautentific= materialele prin simboluri [i sloganuri proprii. Mesajele videopropagandistice ale grup=rii jihadiste "Statul Islamik Irak", aliata re]eleiAl-Qaida [i cunoscut= [i sub numele "Al-Qaida \n Mesopotamia“, senum=r= printre cele mai subtile ale genului. Cu toate acestea, mesajuleste simplu: \n r=zboiul asimetric \mpotriva celor pe care "r=zboinicii luiAllah" \i consider= "crucia]i, evrei [i necredincio[i", terori[tii pot ucide [i

distruge cu cheltuieli mici.

Vocea Califatului

|n mediul virtual al Internetului, ideea califatului global [i aaplic=rii legii musulmane sharia a dep=[it frontierele statelor na]ionale, dela Arabia Saudit= [i pân= \n Olanda (Muscalagiu, 2008). Consecin]aacestui fenomen este cre[terea num=rului extremi[tilor islami[ti – circa 13

milioane de musulmani consider= atacurile cu bomb=, sau alte acte deterorism drept o form= legitim= de lupt=, iar 130 de milioane de musulmani A

n g h


e

R A D U

302



\l sus]in pe Osama bin Laden, nu neap=rat [i metodele acestuia.Sub aspectul proximit=]ii temporale (Toma, 2006), ce constituie o

component= sine qua non a [tirii de senza]ie, terorismul ofer= pentrumedia un material de lucru de valoare incalculabil=. Dintre revistele care

includ materiale cu caracter mai general despre Jihad, Al Fath (Victoria

prin Jihad) [i Sawt al-Qawqaz (Vocea Caucazului) ultima fiind preocupat=, \n principal, de evenimentele din Cecenia, sunt cele mai cunoscute.

Re]eaua Al-Qaida a publicat pe internet prima edi]ie a jurnaluluis=u s=pt=mânal de [tiri, Sout Al Khalifa (Vocea Califatului), care are cascop contracararea "minciunilor [i a propagandei" anti-Al-Qaida, difuzatede principalele posturi de televiziune interna]ionale [i arabe, precum CNN[i Al Jazeera. Simbolismul utilizat, doar [i prin imaginea lui Osama binLaden ]inând \n mân= un AK- 47, este cel al unei lumi musulmane carelupt= \mpotriva atacului "necredincio[ilor", pentru ap=rarea

fundamentalismului Islamic [i, \n special, a "cauzei arabe".

|n curând, prin voia lui Allah

Nu lipsit de semnifica]ie este [i mesajul video produs decompania As-Sahab [i postat, \n 5 august 2007, pe site-ulwww.lauramansfield.com, difuzat ulterior de Al Jazeera. Apari]iamesajului a fost prefa]at= \n data de 1 august 2007 de un alt material

intitulat "A[tepta]i marea surpriz=". Reluat de mai multe ori, acesta se \ncheie cu sloganul: "\n curând, prin voia lui Allah". J

I H A

D U L

I S L A M I C

303



Cuprinzând imagini trucate ale pre[edintelui SUA, GeorgeW. Bush, [i ale pre[edintelui pakistanez, Pervez Musharraf, suprapusepeste cele ale lui Osama bin Laden, Ayman Al-Zawahiri [i AdamGadahhan, cunoscut \n mediile jihadiste drept Azzam Americanul,

mesajul este structurat \n trei p=r]i distincte, realizate cu mijloace tehnicespecifice, \n scopul asigur=rii unei recept=ri largi a ideilor transmise.

|n prima parte, sub forma unui film de desene animate, a fostprezentat atacul din luna martie asupra unui mijloc de transport alAmbasadei americane de la Karachi, Pakistan. Soldat cu patru victime,printre care [i diplomatul american David Foy, atentatul a fost cauzat deciocnirea unei ma[ini-capcan= cu atutovehiculul oficial. |n reproducereaanimat= apare un autoturism de culoare alb=, care iese cu spatele dintr-o

parcare, intrând \n ma[ina cu steaguri americane pe capot=. Accentul pusde realizatori cade pe testamentul atentatorului sinuciga[, careincrimineaz= "degradarea moral=", sus]inut= de ambasadele stateloroccidentale.

Partea a doua con]ine amenin]=rile lansate de AzzamAmericanul, \n numele re]elei Al-Qaida, la adresa SUA [i a alia]ilor crucia]iai acestora. Transmis \n limba englez=, \nso]it [i de o traducere \n limbaarab=, mesajul are ca finalitate justificarea unor atentate \mpotriva

ambasadelor [i consulatelor americane.Ultima parte a \nregistr=rii video con]ine amenin]=ri directe

\mpotriva unor ]=ri precum Israel, India sau Federa]ia Rus=, pe fondulunui colaj cu imagini ale atentatelor cu bomb= de la Ambasadeleamericane din Kenya [i Tanzania, din 1998, ale atacurilor de la 11septembrie de la World Trade Center, ale celor din Madrid, din anul 2003,[i de la Londra, din 2005. |nregistarea se \nscrie \n rândul materialelorpropagandistice de sus]inere a ac]iunilor jihadiste, reconfirmând, pe

fundalul unor imagini cu solda]i americani \n Afganistan [i Irak, dar [i alunor moschei distruse, rolul Al-Qaida de "lider al luptei \mpotriva for]elorcruciate".

Juc=tori pe scena media

Un grup care, de mult timp, nu \[i mai ascunde identitatea [iinten]iile este Hizb ut-Tahrir, care utilizeaz= [ase site-uri primare web cu

baza \n SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda [i Pakistan pentru aatrage voluntari care s= lupte \n Irak.

A n g h


e

R A D U

304



|n Germania [i \n alte câteva state, grupul a fost interzis din

cauza punctelor de vedere extremiste, iar \n Rusia este considerat

organiza]ie terorist=.Dintre organiza]iile teroriste sus]inute de Al-Qaida, Gruparea Abu

Sayyaf (Purt=toarea de sabie), Organiza]ia Islamic= Jihad - Brig=zile AlAqsa, Grupul Islamic Armat, Harakat-ul Ansar, Jihadul Islamic Egiptean,Organiza]ia Separatist= Basc= ETA [i chiar Secta Aum Sinrike sunt doarcâteva dintre cele ale c=ror ac]iuni au suscitat aten]ia consumatorilor demass-media. Chiar [i \n aceste condi]ii, potrivit unor surse deschise dedocumentare (Patterns of Global Terrorism, \n Terrorist Group Profiles,Departamentul de Stat al SUA, 2006 apud Hlihor, C.; http:// web.nps.navy.mil/library), o serie de organiza]ii teroriste fac "brandul" Al-Qaida din ce \n ce mai prezent [i \n spa]iul virtual.

"Brandul" Al-Qaida

|n universul consumist orice ac]iune uman= poate deveni unbrand. Prin reverberarea continu= [i asurzitoare de c=tre comunica]iile cene covâr[esc via]a, se \ndepline[te marea parte a opera]iunilor de

promovare. Restul este scenariu, dup= ce s-a evaluat ce [i cât anume sepoate ob]ine. Vorbind de terorism ca marf=, pentru reprezentan]ii acestorgrup=ri important este s= li se contureze prezen]a prin publicitate [i s= lise identifice justificarea cheltuielilor prin profit. Chiar [i ororile pot devenibranduri, iar multe chiar au devenit. Organiza]ia Al-Qaida este deja omarc= publicitar= radical= [i omniprezent= (Harsan, 2005). Gra]ieinternetului, a devenit un brand global (Peter Taylor, redactor BBC, 2006).

|nfiin]at= \n 1988, de c=tre militantul saudit Osama bin Laden, organiza]ia

Al-Qaida folose[te o re]ea interna]ional= ramificat= pentru a men]inecontactul \ntre extremi[tii musulmani din diverse ]=ri. De]inând mijloacetehnice avansate, se afl= permanent \n leg=tur= cu un num=r imens deadep]i din lumea arab=, dar [i din Europa, Asia, Statele Unite [i Canada.

Al-Qaida câ[tig= tot mai mult= influen]= prin intermediul spa]iuluivirtual al Internetului, de[i serviciile de informa]ii americane \l consider=pe liderul acesteia Osama bin Laden "un fugar \ntr-o pe[ter=, f=r= putere

\n afara casetelor video" (Washington Times, 2007). Afirma]ia este

contrazis= \ns= de realitatea spa]iului virtual, \n care peste 6000 de site-uri ale re]elei Al-Qaida permit organiza]iei s= recruteze militan]i, s= J

I H A

D U L

I S L A M I C

305



comploteze [i s=-[i planifice ac]iunile \n condi]ii de impunitate aproapetotal=.

Organiza]ia \ncearc= s= transforme grup=rile islamice existente \n organiza]ii extremiste [i s= creeze astfel de grup=ri acolo unde nu

exist=. Sus]ine ideea distrugerii Statelor Unite, v=zute ca principalobstacol \n reforma societ=]ilor musulmane. De asemenea, sprijin=lupt=torii musulmani din Afganistan, Algeria, Bosnia, Cecenia, Eritreea,Kosovo, Pakistan, Somalia, Tadjikistan [i Yemen. Obiectivul principal alorganiza]iei este r=sturnarea guvernelor unor state musulmane,considerate a fi corupte [i eretice [i \nlocuirea lor cu guverne islamicecare s= respecte Sharia. Al-Qaida are o atitudine profund anti-occidental=,percepând Statele Unite ca fiind cel mai mare du[man al Islamului.

|n acest sens, Osama bin Laden a emis trei decrete religioaseFatwa prin care \ndeamn= musulmanii s= ridice armele \mpotriva SUA.Valen]ele Al-Qaida care semnificau coordonare organiza]ional= [istrategic= \ntre diferite re]ele teroriste sunt preponderent angajate [i \nmediul virtual, mesajele liderilor Osama bin Laden, Ayman Al-Zawahiri [iAbdullah Azzam fiind de nenum=rate ori o surs= de inspira]ie ideologic=pentru adep]ii din \ntreaga lume (Documentar UNAp, 2007).

Potrivit postului de televiziune britanic BBC World, \n zilele12-14ianuarie 2004, a fost emis= o declara]ie, despre care se presupune c=apar]ine organiza]iei Al-Qaida, \n care se preciza faptul c= "a \nceputnum=r=toarea invers= pân= la atacarea SUA. |n cazul \n care SUA [istatele aliate nu se retrag din Irak, Afganistan [i celelalte state islamice,organiza]ia va ordona asasinarea liderilor americani [i a celor care \isprijin=".

Al-Shahab Video Production

Produc]iile mass-media Al-Qaida poart= marca Al-Shahab MediaFoundation, despre care se crede c= ar ac]iona, cu mijloacele specifice,tot \n mun]ii pashtunilor afgano-pakistanezi talibaniza]i. Ap=rut= \n 2000,Al Shahab a depins de televiziuni precum Al-Jazzeera, pentru difuzarea

\nregistr=rilor sale video (Documentar BSIJ, 2007). Pe internet nu postadecât scurte spoturi. Dar a f=cut câteva salturi. |ntâi postarea de lungi

\nregistr=ri direct pe internet, prin intermediul unei re]ele mondiale deweb-masteri anonimi, care \i fac pierdut= urma. Apoi, a trecut de la 16

A n g h


e

R A D U

306



spoturi, \n 2005, la de patru ori mai multe \n 2008. Activitatea divizieimedia a re]elei Al-Qaida, as-Sahab, a devenit tot mai sofisticat= \n ultimiiani, aceasta difuzând 97 de mesaje audio [i video electronice \n 2007,fa]= de numai [ase \n 2002. Traducerea se face deja \n câteva limbi. Nu

\n ultimul rând, performant= este viteza de reac]ie: strategul al-Zawahiri acomentat asaltul armatei pakistaneze asupra Moscheii Ro[ii dinIslamabad, chiar a doua zi dup= eveniment.

|n acest context,

potrivit surselor deschise de

informare (SRI, mai 2008),

Departamentul media al

"Al-Qaida", "As-Sahab", a

transmis dou= mesaje audio

din partea conduc=torului

re]elei, Osama bin Laden, la

16.05.2008 ("Cauzele conflic-

tului la cea de-a 60-a aniver-

sare a instaur=rii ocupa]iei de

c=tre statul Israel") [i, respectiv, la 18.05.2008 ("Mesaj la adresa na]iunii

musulmane").Primul mesaj a fost adresat popoarelor vestice, \n contextul

celebr=rii a 60 de ani de la \nfiin]area statului israelian [i al finaliz=rii vizitei

oficiale efectuate de pre[edintele SUA, George W. Bush, \n Israel, \n

intervalul 14-16.05.2008. Liderul terorist a prezentat conflictul dintre

palestinieni [i israelieni drept principal= cauz= a r=zboiului dintre lumea

musulman= [i statele occidentale, inclusiv a atacurilor de la 11 septembrie

2001, avertizând c= Jihadul va continua pân= la eliberarea, \n \ntregime,

a Teritoriilor Palestiniene.

|n cel de-al doilea mesaj, adresat comunit=]ii musulmane,

Osama bin Laden a reliefat efectele devastatoare ale blocadei din Fâ[ia

Gaza [i, concomitent, a reluat criticile la adresa regimurilor arabe

tr=d=toare, referindu-se la Egipt [i Arabia Saudit=. |n plus, conduc=torul

Al-Qaida a repro[at organiza]iei [iite libaneze Hezbollah abandonarea

luptei \mpotriva Israelului, \n pofida faptului c= liderul acesteia, Hassan

Nasrallah, a pretins c= gruparea de]ine suficiente resurse umane [ifinanciare pentru a-i \nvinge pe israelieni. J

I H A

D U L

I S L A M I C

307



Bin Laden mai tân=r cu 20 de ani

De[i demonizeaz= [i sistemul media occidental, una dintrearmele cu care lupt= Al-Qaida este imaginea, difuzat= de televiziuni [i,

mai nou, prin internet. Produc=torii video care servesc re]eaua terorist= auperforman]e tot mai bune, ca vitez= a \nregistr=rii apelurilor [i a calit=]iiimaginii servite adep]ilor [i inamicilor.

Dup= trei ani de absen]= de pe micile ecrane, Osama bin Ladena ap=rut pe 8 septembrie 2008 \ntr-o nou= \nregistrare video postat= peun site islamist. Ultimul spot video a fost apelul adresat electoratuluiamerican \naintea preziden]ialelor din anul 2004, dup= care a mai fostlansat un mesaj audio, \n ianuarie 2006. Mesajul c=tre adep]i [i adversari

a fost c= este bine (Mihai, 2007).Fa]= de imaginea fugarului h=ituit, \n uniform= de camuflaj [i cukala[nikov-ul al=turi, din urm= cu trei ani, cel numit "Abu Abdullah" de fra]ii

jihadi[ti s-a \nf=]i[at acum cu barba neagr= [i t=iat=, cu ve[minte albesaudite [i cu pelerina crem a [eicilor sau liderilor tribali arabi.

Revista "Vârful cocoa[ei c=milei"

Organiza]ia Al-Qaida dispune [i \n Irak de un departament mediapropriu, care public= materialele de propagand=, declara]ii audio [i text,revendic=ri de atentate, precum [i \nregistr=ri video care \nf=]i[eaz=execu]ii deosebit de violente. Acestea sunt postate sub numele de Abu-Maysarah Al-Iraqi. Textele sunt r=spândite pe diferite pagini web jihadistegenerice, produc]iile audio [i video fiind , de obicei, uploadate \n sistemelepublice de file-sharing [i apoi distribuite de c=tre numeroasele website-uri

jihadiste (Documentar UNAp, 2007). Al-Qaida public=, \n Irak, [i o revist=online Dhurwat Al-Sanam ("Vârful cocoa[ei c=milei") din care, \n 2006, au

ap=rut trei edi]ii.

Al-Qaida \n Peninsula Arabic=

Al-Qaida \n Peninsula Arabic= (Tanzim Al-Qaida Fijazirat Al-Arab) a publicat mai multe reviste on-line, printre care SAWT AL-JIHAD(Vocea Jihadului), lansat= \n octombrie 2003, s-a concentrat asupraaspectelor ideologice ale R=zboiului Sfânt, iar Camp Al-Battar, ap=rut= \n

ianuarie 2004, a ini]iat un program de instruire online a celor care dorescs= devin= jihadi[ti.

A n g h


e

R A D U

308



Site-urile folosite de grup=rile Al-Qaida variaz= \n timp [i suntalese \n func]ie de u[urin]a cu care se face accesul la ele, de publicul ]int=pe care-l au, de popularitatea site-ului sau de securitatea acestuia(Documentar UNAp, 2007). Trebuie men]ionat c=, din momentul \n care

un material apare pe web, ini]iatorul nu mai are niciun control asupramodului sau locurilor \n care se va r=spândi, astfel \ncât apari]ia unuiarticol pe un website nu \nseamn=, neap=rat, c= produc=torul acestuia aales s=-l posteze acolo.

F=r= s= avem preten]ia epuiz=rii subiectului prezentat, se poateaprecia, potrivit [i surselor oferite de mass-media, c= expansiuneaAl-Qaida nu mai depinde deja de liderii acesteia, ea realizându-se de lasine prin intermediul celor aproximativ un miliard de utilizatori ai

internetului, care, pân= \n anul 2010, ar putea atinge cifra de dou=miliarde.

Insula Mindao [i Abu Sayyaf

Gruparea Abu Sayyaf este cea mai mic= organiza]ie islamist=care lupt= pentru crearea unui stat islamic de tip iranian \n Mindao, oinsul= din sudul Filipinelor. Purt=toarea de Sabie, cum mai este

cunoscut=, s-a desprins \n 1991 din Frontul Na]ional de Eliberare Moro.Fondatorul organiza]iei Abu Sayyaf [i liderul acesteia pân= \n 1998 a fostAbduragak Abubakar Janjalani.

|n decembrie 1998, Janjalani a fost ucis \ntr-un schimb de focuricu poli]ia, \n localitatea Lamitan, din Insula Basilam. De[i \[i are bazeleaproape \n exclusivitate \n Insulele Sudului, Gruparea Abu Sayyaf areleg=turi cu mai multe organiza]ii fundamentaliste islamice din \ntreagalume, inclusiv cu Al-Qaida [i liderul acesteia, Osama bin Laden, precum

[i cu Ramzi Yousef, condamnat pentru organizarea atentatului cu bomb=comis \n 1993 \mpotriva complexului World Trade Center, din New York.Printre activit=]ile teroriste ale Organiza]iei Abu Sayyaf se

num=r= atacurile cu bomb=, asasinatele, r=pirile [i extorc=rile de fonduride la companii [i oameni de afaceri prosperi, atacurile cibernetice.Fondurile provenite sunt folosite pentru atingerea obiectivelor grup=rii.

|n anul 1991, a avut loc primul atac terorist important comis deaceast= grupare, soldat cu doi mor]i. Anul urm=tor, militan]ii Abu Sayyaf

au detonat o bomb= la docurile din ora[ul Zamboanga, fiind vizat= MVDoulous, o libr=rie interna]ional= plutitoare, patronat= de predicatori J I H A

D U L

I S L A M I C

309



cre[tini. {apte persoane au fost r=nite. Atacuri similare cu bomb= au fostdesf=[urate asupra Aeroportului din Zamboanga [i a bisericilor romano-catolice din acest ora[. |n 1993, gruparea a organizat un atac [i \mpotrivaunei catedrale din Davao City, soldat cu [apte mor]i. |n aprilie 1995, Abu

Sayyaf a comis un atac sângeros \mpotriva ora[ului cre[tin Ipil dinMindao. O persoan= \narmat= a deschis focul \n centrul ora[ului [i a ucis53 de persoane, civili [i militari.

Gruparea este \ns= specializat= \n r=pirea de cet=]eni str=ini.Printre mul]i al]ii, \n 1993 a fost r=pit Charles Walton, cercet=tor laInstitutul de Lingvistic= \n Statele Unite, \n vârst= de 61 de ani, Walton afost eliberat dup= 23 de zile de captivitate. Abu Sayyaf are câteva sute demembri, tineri extremi[ti islamici, dintre care mul]i au fost recruta]i din

universit=]i [i licee.

Recrutare pe Youtube

Membrii grup=rii islamiste Abu Sayyaf, care ac]ioneaz= \n sudulFilipinelor [i sunt cunoscu]i ca având leg=turi cu Al-Qaida, au recurs lasite-ul Youtube pentru a recruta noi membri [i a strânge fonduri, scrie AFP(www.stiri.ro). |n dou= \nregistr=ri video publicate pe site-ul american,

membri ai grup=rii, care se exprim= \nlimba arab=, fac apel la donatori boga]is= le sus]in= cauza, a precizatpurt=torul de cuvânt al armatei,locotenent-colonelul Bartolome Bacarro.

|ntr-una dintre \nregistr=ri poate fi v=zutfondatorul grup=rii, AbdurajakJanjalani, al=turi de fratele acestuia,

Khadaffy Janjalani, care au fost uci[i \n 1998 [i, respectiv, 2006.Terori[tii \[i recruteaz= noi membri din rândul celor care se

convertesc la o alt= religie, folosind o \ntreag= panoplie a tehnologiei ITde ultim= genera]ie, pentru a face cât mai credibil= prezentarea mesajuluilor. Ca [i site-urile comerciale care urm=resc vizitatorii pentru a ob]ine câtmai multe date despre profilul consumatorilor, organiza]iile teroristecaptureaz= cât mai multe date despre utilizatorii care navigheaz= pepaginile lor de Web. Vizitatorii care acceseaz= acele site-uri [i care par cei

mai interesa]i de ]elurile organiza]iei sau cei care sunt cei mai potrivi]ipentru realizarea scopurilor propuse, sunt ulterior contacta]i (www.stiri.ro). A

n g h


e

R A D U

310



De asemenea, persoanele care se ocup= de recrutare pot utiliza

aplica]iile informatice cu caracter interactiv existente pe internet pentru a

g=zdui discu]iile on-line, a[a-numitele chat-rooms sau cyber-cafe, pentru

identificarea [i cooptarea publicului receptiv, \n special a tinerilor. Site-ul

"alneda.com" este cunoscut drept principalul mijloc de comunicare alorganiza]iei Al-Qaida, postând, \n scopul atragerii de sus]in=tori, cele mai

noi declara]ii ale liderului bin Laden, precum [i imagini din r=zboiul afgan,

al=turi de un colaj de [tiri interna]ionale.

Institutul SIT, cu sediul la Washington-Districtul Columbia,

specializat \n studiul grupurilor teroriste, care monitorizeaz= comunica]iile

efectuate pe internet de organiza]ia Al-Qaida, a oferit detalii alarmante

referitoare la un dispozitiv foarte evoluat, lansat \n 2003, ce serve[te larecrutarea lupt=torilor care urmau s= fie trimi[i ulterior \n Irak pentru a

lupta \mpotriva trupelor americane [i a coali]iei aflate \n teatrul de

opera]iuni de acolo.

Ecua]ia securit=]ii cyber-spa]iu

Conflictul dintre Estonia [i Rusia nu este singurul care a provocat

ostilit=]i cibernetice. Litigiul dintre China [i Japonia pe tema c=r]ilor[colare nipone care, potrivit Beijingului, minimalizau crimele de r=zboi ale

armatei imperiale japoneze a declan[at \n 2005 lansarea de atacuri via

internet \n ambele sensuri (Anghel, 2007). |n Orientul Mijlociu s-a instalat

un "cyberjihad" \ntre internau]ii israelieni [i palestinieni, site-urile

guvernamentale israeliene fiind ]inta palestinienilor. Comisarul Frattini

evoc= multe alte motive pentru punerea \n func]iune a unei re]ele de

agen]ii na]ionale de lupt= contra cyberterorismului, dând drept exemplefrauda [i abuzurile \n materie bancar= via internet, care au fost \n cre[tere

cu 8.000% \n ultimii doi ani \n Marea Britanie.Riscurile amplific=rii cyberterorismului sunt cunoscute,

organiza]iile teroriste dezvoltându-se c=tre un "model corespunz=tor ereiinformatice". Expertul rus \n securitatea computerelor, Valery Vasenin,pre[edinte al Departamentului de Securitate a Computerelor din cadrulInstitutului pentru Informa]ii despre Probleme de Securitate (IISP) de la

Universitatea de Stat din Moscova, consider= c= terori[tii ar putea \ncercas= atace infrastructura ]=rii pe cale electronic= (www.computer world), J

I H A

D U L

I S L A M I C

311



"astfel \ncât aceasta va fi, probabil, cea mai semnificativ= problem= ce ovom putea \ntâmpina \n urm=torii ani".

Interesul acestora este direc]ionat mai mult c=tre "construirea dematrici de grup=ri interna]ionale conectate prin internet, decât spre

\nfiin]area de organiza]ii de sine-st=t=toare", ac]iunile urmând s= sedesf=[oare \ntr-o form= descentralizat=, de tip multicanal sau re]ea.(MIRA, 2007).

Situa]ia \n sine este evident= cu atât mai mult, cu cât este [tiutc=, mod tradi]ional, Al-Qaida opereaz= ca o structur= orizontal= informal=,compus= din peste 24 de organiza]ii teroriste. Dup= 2001, ca o reac]ie lacampania interna]ional= \mpotriva terorismului, condus= de Statele Uniteale Americii, Al-Qaida a stabilit leg=turi virtuale cu grupuri indigene din

toat= lumea. Ca o adev=rat= organiza]ie terorist= transna]ional=, re]eaualui bin Laden s-a extins dincolo de aria tradi]ional=: Orientul Mijlociu,Europa de Vest, America de Nord, Asia de Sud. |n prezent, Al-Qaida areleg=turi cu organiza]ii similare din Filipine, Indonezia, Singapore, Brazilia,Argentina, Paraguay, Somalia, Sudan, Africa de Sud.

Acordând semnifica]ia cuvenit= acestor date, putem s= realiz=mc= acestea reprezint= un motiv \n plus pentru care terori[tii trebuie priva]i,pe cât posibil, de oportunit=]ile oferite de internet pentru a comunica [i

pentru a r=spândi expertiza tehnic= legat= de terorism (The EuropeanUnion Counter - Terrorism Strategy, 1446 05 REV).

Astfel, una dintre priorit=]ile-cheie pentru Prevenire \n Strategiade Contraterorism a Uniunii Europene este s= dezvolte abord=ri comunepentru identificarea [i stoparea problemelor ce ]in de comportament, \nspecial proasta utilizare a internetului (The European Union Counter -Terrorism Strategy, 1446 05 REV 4).

Dup= cum se poate constata, internetului, ca mijloc de informare

[i de diminuare a r=ului psihologic, asupra c=ruia organiza]iile teroriste]intesc s=-l creeze prin intermediul atacurilor teroriste (Rosenberg, 2006),

\i revine un rol din ce \n ce mai important.Pe acest cadru de manifestare, initia]ive pentru prevenirea [i

combaterea r=zboiului cibernetic sunt cunoscute [i la nivelul SUA.Fondurile alocate pentru cercet=ri privind securitatea calculatoarelor seridic= la peste 500 milioane USD. |n acest context, Comisia pentruProtec]ia Critic= a Infrastructurii, organizat= dintr-o ini]iativ= preziden]ial=,

a stabilit c= institu]iile financiare, operatorii telefonici [i alte companii dinsectorul privat trebuie s= colaboreze cu guvernul pentru a garanta A

n g h


e

R A D U

312



protec]ia SUA \mpotriva cyberterori[tilor. Cu toate acestea, viitorul paresumbru: dac= d=m crezare previziunilor Al-Qaida (Panorama, 2006),victoria final= [i etapele de parcurs sunt prevestite pentru urm=toareledou= decenii. Primul moment este marcat de 11 septembrie 2000.

Perioada 2001 - 2003 este considerat= "trezirea", 2003 - 2006"Descoperirea", iar 2013 - 2016 "Na[terea Califatului". Anii 2016 - 2020,anun]= "Victoria final=".

Organiza]iile teroriste islamice au ar=tat ca sofisticata structur=propagandistic= pe care o de]in utilizeaz= cele mai moderne metode [itehnici, internet [i media electronic=, ob]inând adev=rate succese prinradicalizarea tinerilor din multe comunit=]i musulmane de pe glob. Grup=rica Al-Qaida, Hezbollah, Hamas, Abu Nidal folosesc internetul [i noile

cuceriri ale tehnologiei moderne pentru a-[i face cunoscute idealurile,pentru a recruta noi membri sau pentru planificarea [i comiterea unoratacuri teroriste. (Kramarenko, 2004). Cum poate fi comb=tut= utilizareacomunic=rii virtuale \n scopuri teroriste. Un r=spuns facil ar putea consta

\n g=sirea unor metode de restric]ionare a acestei a[a zise libert=]i(Andreescu, Albu, 2008). |ns=, \n timp ce societatea trebuie s= g=seasc=modalit=]i de a lupta \mpotriva terorii, trebuie s= nu se erodeze tocmaiacele calit=]i, caracteristici [i principii care au transformat-o \ntr-o realitatece trebuie ap=rat=.

Contraatac la r=zboiul cibernetic

Temerile legate de r=zboiul cibernetic s-au accentuat pe fondulunei serii de atacuri semnificative pe plan interna]ional. |n cadrul

congresului "E-Crime", desf=[urat la

Londra, Suleyman Anil, responsabil cuprotejarea Alian]ei Nord-Atlantice deciberatacuri, a avertizat c= organiza]iatrateaz= amenin]area r=zboiului ciberneticla fel de serios ca [i riscul unui atac curachete (Bogdan, 2007). Oficialul NATOafirma c= "exist= [i pericolul ca a[a-zise

state-paria s= organizeze atacuri prin intermediul internetului \mpotriva

unor ]=ri membre ale Alian]ei, spionajul on-line [i terorismul prin internetreprezentând \n momentul de fa]= unele dintre cele mai mari pericole J

I H A

D U L

I S L A M I C

313



pentru securitatea global=, dac= nu se vor lua m=suri".F=r= a se pronun]a asupra originii "ac]iunilor concertate ale

cyberterorism-ului \ntreprinse pentru a paraliza un stat", Comisaruleuropean pentru Justi]ie, Franco Frattini (2007), prezenta la Strasbourg

m=suri pentru ameliorarea luptei contra cybercriminalit=]ii \n UE, dup= ceEstonia a fost victima a 128 de atacuri coordonate, reamintit ca EuropeanNetwork and Information Security Agency (ENISA), instalat= \n Grecia,analizeaz= \n prezent aceste evenimente cu ajutorul re]elei de caredispune. "Nu pot emite suspiciuni \naintea rezultatelor analizelor, care vorveni \n termen de dou= luni", sublinia oficialul european, precizând c=, \ncadrul definirii unei politici europene contra cybercriminalit=]ii, este vorbadespre "un caz de studiu, primul pentru agen]ie. Au mai fost astfel de

atacuri asupra unui minister sau a unei banci, dar niciodat= asupra unuistat".

Eforturile de combatare a amenin]=rilor la adresa securit=]iisurvenite prin utilizarea internetului s-au \nmul]it pe m=sura cre[teriipericolului. Dintre cele mai recente ini]iative sunt cele ce apar]in liderilorNATO, \ntruni]i la Bucure[ti cu ocazia Summit-ului din 2-4 aprilie 2008.Ace[tia au convenit asupra unei politici comune, \n ceea ce prive[teap=rarea informatic=, dar [i asupra Autorit=]ii de Gestionare a Ap=r=riiInformatice (CDMA), care va coordona reac]iile "politice [i tehnice" laatacurile informatice.

Sunt cunoscute preocup=rile alian]ei pentru consolidareasistemelor strategice de informa]ii \mpotriva atacurilor cibernetice.Guvernul american a luat unele m=suri menite s= asigure nivelul cyber -securit=]ii [i a capacit=]ii de combatare a atacurilor du[m=noase pe web,cu mult timp \nainte de 11 septembrie 2001, \ntre acestea fiind de amintit:

cerin]a emis= \n anul 1997, prin care se solicit=, \n mod expres,personalului guvernamental s=-[i protejeze datele de pe computere, dar[i o prim= formulare a Strategiei Na]ionale pentru Cyber - securitate, dinanul 2000. Puternica rezisten]= manifestat= de societatea civil= \n privin]arespect=rii libert=]ilor [i a dreptului la intimitate, dar [i slaba finan]arevenit= din partea Congresului au \mpiedicat \ns= \nfiin]area unei re]eleguvernamentale de detectare a intruziunilor.

Armonizarea legisla]iei interna]ionale \n societatea

informa]ional= vizeaz=, \n principal: protec]ia prin drept de autor,confiden]ialitatea datelor [i a regulilor antitrust, prevenirea [i combaterea A

n g h


e

R A D U

314



criminalit=]ii informatice, precum [i promovarea standardelor tehnice cares= asigure intercomunicarea noilor re]ele de comunica]ii. Aceast=armonizare vine ca o cerin]= fireasc= a globaliz=rii (Consiliul Europei,Planul de ac]iune eEurope, Ministerul Comunica]iei [i Tehnologiei

Informa]iei, capitolul 19 - Telecomunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, 2005).Ac]iunile nu mai sunt bine delimitate \n timp [i spa]iu, ele transcendgrani]ele [i nu se mai supun strict unor legisla]ii na]ionale. Legisla]iainterna]ional= trebuie s= reglementeze cadrul conceptual [i generic,permi]ând statelor s=-[i adapteze legisla]ia la propriile nevoi [i stadii dedezvoltare ale societ=]ii. Pe plan mondial se \ncearc= deja o armonizarea legisla]iei \n acest domeniu. |ntruniri globale [i regionale (ComunitateaEconomic= European=, Consiliul Europei, Na]iunile Unite, Grupul celor 8)

urm=resc s= creeze un cadru legal adecvat realit=]ii sociale pentru c=marele pericol al societ=]ii informatice este neasigurarea securit=]iiinformatice prin lipsa dreptului \n domeniu.

La \nceputul anilor 2000 a devenit evident impactul pe care l-aavut dezvoltarea tehnologiei informa]iei [i a comunica]iilor (TIC) asupraavântului economic \nregistrat de unele ]=ri, dar \n special de SUA, faptcare a determinat recunoa[terea importan]ei sectorului TIC [i a economieibazate pe cunoa[tere de c=tre majoritatea statelor dezvoltate din restul

lumii.Astfel, \n scopul reducerii decalajului existent la momentul

respectiv \ntre SUA [i UE, liderii statelor membre, reuni]i la Lisabona \nanul 2000, au adoptat o Declara]ie prin care s-au angajat s= transformeUE \n "cea mai competitiv= economie bazat= pe cunoa[tere, pân= \n anul2010, capabil= s= sus]in= cre[terea economic= prin crearea de noi locuride munc= [i existen]a unei coeziuni economice m=rite", lansând totodat=programul eEurope.

Având \n vedere decalajul tehnologic [i nivelul diferit al veniturilorpopula]iei existent \ntre ]=rile membre UE [i ]=rile candidate din ECE,acestea au adoptat separat un plan de ac]iune denumit eEurope (2001)care a reluat obiectivele de baz= ale programului eEurope [i a ad=ugatsuplimentar, obiectivul de asigurare a elementelor fundamentale pentrutranzi]ia la Societatea Informa]ional=, adic= asigurarea infrastructuriinecesare.

Noul Plan de ac]iune pentru perioada 2006-2010, eEurope 2010

prevede ca statele Uniunii Europene s= pun= un accent deosebit pecrearea spa]iului virtual european, \n ideea asigur=rii infrastructurilor [i a J

I H A

D U L

I S L A M I C

315



serviciilor oferite de internet [i de tehnologiile informa]ionale. Prin HGnr. 1440/12 decembrie 2002 privind aprobarea Strategiei na]ionale pentrupromovarea noii economii [i implementarea societ=]ii informa]ionale sestatueaz= \nc= de la \nceput faptul c= "trecerea la Societatea

Informa]ional= este unul din obiectivele strategice ale GuvernuluiRomâniei pentru perioada 2001 - 2004''. Slaba dezvoltare a infrastructuriiinforma]ionale na]ionale a determinat ca m=surile propuse de HG nr.1440/2002, care se suprapun cu m=surile Planului de Ac]iune eEurope,s= fie extinse [i pe perioada 2006 - 2010. Astfel, multe dintre termenelepropuse s-au dovedit, cu timpul, greu de respectat, \n principal din cauzainsuficien]ei resurselor financiare alocate \n acest scop, mai ales \n cazulsus]inerii reformei din administra]ia public= local= care s-a confruntat [i cu

dificult=]i legate de corelarea [i interconectarea bazelor de date locale [icentrale, etap= absolut necesar= \n procesul de reducere a birocra]iei [ide cre[tere a calit=]ii serviciilor prestate de administra]ia public= dinRomânia (Consiliul Europei, Planul de ac]iune eEurope, MinisterulComunica]iei [i Tehnologiei Informa]iei, capitolul 19 - Telecomunica]ii [iTehnologia Informa]iei, 2005).

Direc]ia de ac]iune este [i pentru ]ara noastr=, una singur=,respectiv societatea informa]ional=. Poten]ialul României este

semnificativ \n acest sens. Exist= o mul]ime de programe \n derulare,unele \n stadiu de cercetare, altele \n stadiu aplicativ, pentru dezvoltareasociet=]ii cunoa[terii, exemplul tinerilor cercet=tori din cadrul Universit=]ii“Alexandru Ioan Cuza“, din Ia[i, "adopta]i" de Microsoft, fiind cel maievident.

M=suri ac]ionale post 11 septembrie 2001

Dup= atacurile de la 11 septembrie 2001, au fost luate m=surisuplimentare de \mbun=t=]ire a siguran]ei [i securit=]ii informa]iiloron-line, Departamentul Securit=]ii Na]ionale (DNS) \nfiin]ând, \n 2003, oechip= de reac]ie rapid= pentru sistemele computerizate (CERT), cumisiunea de a coordona eforturile de urgen]= \mpotiva atacurilorcibernetice.

|nainte de toate, nu trebuie uitat faptul c= tratarea actelor deterorism este un exerci]iu mediatic anevoios, \ntrucât violen]a produce o

situa]ie contradictorie: pe de o parte trebuie s= se relateze despre fapte,despre autorii [i, adesea despre motiva]ia lor, iar pe de alt= parte trebuie

A n g h


e

R A D U

316



evitat= "publicitatea" vânat= cu ardoare de cei care le revendic= prindiscursului mass-media (Garcin-Marrou, 2005). Alterarea mesajelorteroriste, interceptarea pasiv= a comunica]iilor \n scopul identific=riicelulelor [i activit=]ilor acestora, piratarea programelor, dar [i \ntreruperea

furniz=rii de servicii, toate acestea fac parte dintr-un program destinatcombaterii clandestine de strângere a informa]iilor.

La nivel na]ional, Comanda Stategic= a SUA (STRATCOM) a

jucat un rol esen]ial \n opera]iunile desf=[urate \n cyber-spa]iu pe plan

global, ac]iunile sale fiind cunoscute \nc= din anul 1992. Directorul

Defence Information System Agency (DISA - Agen]ia de Ap=rare a

Sistemelor de Informa]ii) conduce [i Grupul Operativ Comun pentru

Opera]iuni Globale, politica sa fiind centrat= pe protejarea re]elei de

informa]ii militare [i dezvoltarea capacit=]ilor ofensive \n r=zboiul

cibernetic \mpotriva unor poten]iali adversari.

Atacul \mpotriva Estoniei, membru NATO, a stimulat eforturile

multina]ionale de ap=rare \n cyber-spa]iu, speciali[tii \n informa]ii

concentrându-se pe protejarea re]elelor alian]ei, \n special pe cele caresprijin= opera]iunile militare comune (Carafano, Weitz, 2008). J

I H A

D U L

I S L A M I C

317



Pericolul atacurilor informatice a ajuns [i \n aten]ia guvernului dela Londra, care urma s= anun]e crearea unui post de ministru al ciber-securit=]ii. M=suri de ap=rare au fost luate [i de administra]ia de laWashington, care a alocat un buget de 6 miliarde de dolari \nt=ririi

sistemului de protec]ie \mpotriva atacurilor informatice. |n anul 2006, SUAa dat publicit=]ii Planul de Protec]ie a Infrastructurii Na]ionale (NIIP), \ncare sunt detaliate strategiile de cooperare pentru sectorul public [i celprivat, cu accent pe schimbul de informa]ii [i protectia re]elelor deinforma]ii.

Dovada interesului pentru combaterea amenin]=rilorreprezentate de cyber-terorism vine [i din partea Na]iunilor Unite,Consiliului Europei, Shanghai Cooperation Organization, fiind ini]iate o

serie de programe destinate combaterii atacurilor asupra sistemelor deinforma]ii prin internet. |n acest sens, se manifest= activ [i România.Astfel, \n noua organigram= a SRI este prev=zut= o nou= structur= -Centrul Na]ional CYBERINT, menit s= previn= sau, dup= caz, s=reac]ioneze \n fa]a unor atacuri cibernetice.

|n cadrul ac]iunilor de prevenire a cyber-terorismului, Agen]iaFederal= pentru Tehnologia Informa]iei din Rusia a \nfiin]at Centrul demonitorizare a resurselor informa]ionale din mediul internet pe bazaportalului serviciului intern de securitate FSB (www.pravda.com) fapt cepermite o monitorizare permanent= a internetului [i mass-media.

Supravegherea on-line

|n cadrul ac]iunilor destinate prevenirii [i combaterii actelor deterorism, membri guvernului german au aprobat pe 17.04.2008 un

controvesrat proiect de lege care permite poli]iei s= spioneze pe internetcalculatoarele persoanelor suspectate de terorism (Documentar BSIJ,2008). Dup= luni de tergiversare, coali]ia format= din conservatori (CDU)[i social-democra]i (SPD) a reu[it \n cele din urm= s= surmontezeconflictul dintre ministrul de interne, Wolfgang Schauble, [i cel al justi]iei,Brigitte Zypries.

Chestiunea care era la originea dezacordului, autorizarea de aintra \n casa unui suspect pentru a instala pe calculatorul acestuia un

program de spionare, a fost scoas= din proiect la cererea SPD. |nconsecin]=, proiectul ar putea fi validat \n scurt timp [i de parlament.

A n g h


e

R A D U

318



La sfâr[itul lunii februarie, Curtea Constitu]ional= fusese deacord cu "perchezi]iile on-line", \n caz de amenin]=ri concrete la adresastatului sau vie]ii unor persoane. Aceste m=suri, care vor permiteanchetatorilor s= vad= de la distan]= con]inutul calculatorului unei

persoane suspectate de terorism, trebuie aprobate de judec=tori, a maidecis Curtea. Dac= privesc via]a privat= a suspec]ilor, datele culese nupot fi folosite \n niciun fel (www.adevarul.ro).

Potrivit cotidianului “Die Welt“, Poli]ia Criminal= german= (BKA)

ar primi dreptul s= instaleze microfoane [i mici camere de luat vederipentru a preveni atentate teroriste. Poli]ia german= poate instala camerede luat vederi \n casele suspec]ilor de terorism. Pân= \n prezent,inviolabilitatea locuin]ei [i confiden]ialitatea discu]iilor private nu puteau fisubiectul unor astfel de decizii politice, aminte[te publica]ia german=.

Control la internet

|ntrucât criminalitatea informatic= \n sens larg este [i o provocareinterna]ional= major=, iar reglement=rile juridice privind acest domeniu

difer= de la o ]ar= la alta, impunându-se astfel existen]a unui cadru legal

la nivel interna]ional, la 23 noiembrie 2001 a fost adoptat= la Budapesta,

Conven]ia Consiliului Europei privind Criminalitatea Informatic=(Andreescu, Albu, 2008). Intrat= \n vigoare \n anul 2004, Conven]ia este

primul instrument juridic interna]ional care se refer= la acest domeniu,

fiind ratificat= pân= \n prezent de 41 state, printre care [i România(www.adevarul.ro). J

I H A

D U L

I S L A M I C

319



Noul pachet legislativ solicit= ]=rilor semnatare s=-[i armonizeze[i s=-[i \mbun=t=]easc= legisla]ia penal= intern= cu privire la atacurileinformatice, \nc=lcarea dreptului de proprietate intelectual=, fraud= prinintermediul calculatorului [i alte activit=]i informatice ilegale \ndreptate [i

\mpotriva serviciilor guvernamentale. |n prezent, companiile care furnizeaz= servicii de c=utare pe

internet, cum ar fi Google [i Yahoo, p=streaz= datele private pân= la 18luni, acestea fiind, potrivit publica]iei on-line EUObservator, din 10 aprilie2008, informa]ii despre orice c=utare f=cut= pe internet, precum adresacalculatorului, a[a-numita "adres= IP". Datele de acest fel permit

localizarea cu precizie a utilizatorului serviciilor de c=utare. CompaniaGoogle sus]ine c= astfel de date contribuie la \mbun=t=]irea procesului dec=utare [i la prevenirea fraudelor. "Credem c= recomand=rile privindp=strarea datelor trebuie s= ]in= cont de \mbun=t=]irea calit=]ii serviciilor

[i de securitatea sistemului", declara Peter Fleischer, consilier juridic laGoogle.}inând seama de acestea, Agen]ia Comisiei Europene pentru

Protec]ia Datelor atr=gea aten]ia asupra faptului c= administratorii demotoare de c=utare pe internet nu trebuie s= p=streze datele personalemai mult de [ase luni, \n virtutea legisla]iei existente pentru protec]iainforma]iilor private.

Acest lucru cap=t= o valoare aparte, având \n vedere [i faptul c=,

potrivit Conform CSI Computer Crime & Security Survey (2007), la nivelmondial pagubele financiare cauzate de fraudele efectuate prin mijloace

A n g h


e

R A D U

320



electronice le-au dep=[it, pentru prima data dupa 7 ani consecutivi, pecele datorate viru[ilor informatici. Riscurile sunt cu atât mai mari, cu câtinternetul este folosit, cu preponderen]=, de ]=ri precum: Suedia, MareaBritanie, Finlanda, Danemarca, Fran]a etc. [i \n domeniul s=n=t=]ii.

***

Hezbollah, Jihadul Islamic [i Al-Qaida dispun de site-uri webdisponibile \n englez=, arab=, spaniol= [i \n alte limbi (Jane/s Terrorismand Security Monitor, mai 2008). Atunci când furnizorii de servicii internetau identificat [i \nchis site-urile extremiste, terori[tii s-au orientat spre chatroom [i alte metode de comunicare.

|n mod prioritar, internetul este folosit drept un instrument deorganizare, dar [i baz= pentru preg=tire. Manuale despre metode de lupt=[i preg=tire, scrise de veterani ai r=zboiului din Afganistan [i instructori dintabere de preg=tire, au ap=rut pe internet \nc= de la \nceputurile Al-Qaida,oferind numeroase detalii despre preg=tirea clandestin= a atacurilor \nstr=in=tate.

"Cartea de bucate a anarhistului", \n care este descris cu lux deam=nunte modul de confec]ionare a mai multor tipuri de bombe (Dengg,

2007), dar [i a[a-numitele "manuale de preg=tire", precum "GhidulTeroristului", semnat de Osama bin Laden sau "Manualul terori[tilorKamikaze", asigur= un minimum de preg=tire asupra "modului \n care sepot produce bombe [i care este cea mai bun= modalitate de a le utiliza".Este \nc= un motiv pentru care trebuie s= ]inem seama c= internetul ofer=terori[tilor o uria[= flexibilitate operativ=.

NOTE:

ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). The voice of terror

between ISLAMIC LOW and CIVILIZATION

CONSCIOUSNESS , in, "Romanian Military Thinking", april -mai, vol. 2.ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). Geneza Terorii. M=suri

corelative antiteroriste , Editura ARTPRINT, Bucure[ti.ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). Brandul Al-Qaida,

mass-media [i organiza]iile teroriste , \n "Terorismul Azi", vol.IX- XIII, iun.- sept., an II, 2007. J

I H A

D U L

I S L A M I C

321



ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). O nou= ecua]ie de

securitate: mass-media [i terorismul (I-IV), \n revista"Frontiera", Ministerul Internelor [i Reformei Administrative,IGPFR, nr. 6 - 9.

ANDREESCU, A.; ALBU, G., (2008). Jihadul on-line, \n,"Timpolis", 10 - 14 aprilie.ANDREESCU, A.; RADU, N., (2008). Mass-media [i tabuul

violen]ei , \n "Paradigme", april - mai, vol. 2, Timi[oara.ANGHEL, A., (2007). Robo]ii-insect=, spionii secolului XXI , \n,www.adevarul.roANGHEL, G., (2005). Jihadi[ti pe internet , \nwww.romanialibera.roANGHEL, G., (2007), UE, preocupat= de cyberterorism ,

\n www.romanialibera.roANGHELU{, G.T., (2006). Terorismul cibernetic , \n"Terorismul Azi", vol. I, an 1, iulie, ISCT.BANCIU, D.; VL+DU}, I. (2006). Internetul [i criminalitatea

informatic= , \n, http://www.racai.ro/ INFOSOC.BARNA, C., (2007). Mass-media [i islamul , \n "TerorismulAzi", vol. XI - XIII, an II.B+DI}+, T., A., (2007). Manipularea prin structurile mass-

media. Diserta]ie, {coala Na]ional= de Studii Social Politice.BEJENESCU T., (2006). Internetul, societatea informa]ional=

[i societatea cunoa[terii: aspecte tehnice, economice, politice

[i sociale , Editura Matrixrom, Bucure[ti.BERNES, T., (2005). A short history of web development , in,http://www.socio.uvt.roBOGDAN, L., (2008). Alian]a se preg=te[te pentru r=zboiul

cybernetic , \n www.adevarul.roBONCU, S., STANCU, V., (1994). Concuren]= [i congruen]=

\n imagine , \n, revista "Spirit Militar Modern", nr. 1, Trustul depres= al Armatei, Bucure[ti.BUD{AN, I., (2007). Spamul a \nregistrat cea mai

spectaculoas= evolu]ie , \n www.adevarul.roBUD{AN, I., (2007). Viru[i sub form= de [tiri de larg interes , \n, www.adevarul.roCARAFANO, J., J. & WEITZ, R., (2008). Combating Enemies

Online: State - Sponsored and Terrorist Use of Internet , \n"The Heritage Foundation", nr. 2105.

CHIRU, I., (2007). Discursul terorist [i mass-media virtuale, \n, "Terorismul Azi", vol. XI - XIII, an II.

A n g h


e

R A D U

322



CONWAY, M., (2005). Terrorist Use of Internet and Fighting

Back , Trinity College, Dublin.XXX (2005). Consiliul Europei, Planul de ac]iune eEurope,

Ministerul Comunica]iei [i Tehnologiei Informa]iei (Capitolul

19 - Telecomunica]ii [i Tehnologia Informa]iei).XXX (2007). Council of the European Union, The European

Union Counter - Terrorism Strategy , 1446/ 05 REV 4,Brusselles, 30.11.2007.CRISTESCU, C., (2006). Jihadul electronic , \n "Lumea", nr. 1XXX (2000). Declaration of the Presidency of the European

Council , Lisbon, 22-23 March.DELCEA, C., (2006). Ad - Terorismul. Când consumatorul de

media devine o ]int= a terori[tilor , \n "Terorismul Azi", vol. II,

an I, I.S.C.T.DELCEA, C.; B+DULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001 -

cauze [i consecin]e , \n "Terorismul Azi", vol. III, an 1,septembrie, ISCTDENGG, A., (2007). Terorismul – o amenin]are asimetric= \n,"Impact Strategic", nr. 2., Universitatea Na]ional= de Ap=rare"Carol I", Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [iSecuritate, Bucure[ti.XXX (2007). Documentar, f.a., "manuscris", Universitatea

Na]ional= de Ap=rare "Carol I".XXX (2007). Documentar, Brigada Special= de Interven]ie aJadarmeriei "Vlad }epe[", MIRADOROTHY, D., (2001). Is Cyberwar next, Social Science

Research Council , in, www.ssrc.orgDOROTHY, D., (2004). Levels of Cyberterror Capability:

Terrorists and the Internet, London.DR+G+NESCU, M, (2003). De la societatea informa]ional= la

societatea cunoa[terii , Editura Tehnic=, Bucure[ti.

DU{AN, B., (2004). R=zboi pe internet, Waldpress , Timi[oaraFALCONI, F., SETTE, A., (2002). Osama bin Laden - Teroare

\n Occident , Editura Allfa, Bucure[ti.GANOR, B., (2002). Defining Terrorism: Is One Man’s

Terrorist Another Man s Freedom Fighter The Strategy of

Modern Terorism, Countering State Sponsored Terrorism.

The International Policy Institut for Counter - Terorism. The

Interdisciplinary Center , Herzliyia, Israel.GANOR, B., ERLICH, B., SHAY, S., (2002). Terrorism, The

International Policy Institut for Counter - Terorism, The

Interdisciplinary Center , Herzliyia, Israel. J I H A

D U L

I S L A M I C

323



GARCIN-MARROU, I., (2005). Media [i terorismul - un mariaj

\n contra naturii , Editura TRITONIC, Bucure[ti.GAVRILU}+, N., (2002). Studiu introductiv , in, SERVIER, J.,(2002) , "Terorismul ", Editura Institutul European, Ia[i; de

v=zut [i CUCU, I., (2004). Considera]ii privind terorismul [i implica]iile sale \n mass-media, \n revista "Geopolitica".GOGOASE, M., (2007). Actul terorist-fenomen mediatic .Diserta]ie, Academia Na]ional= de Informa]ii, Masterat.HARSAN, C., (2005). Teroarea se vinde bine , \n,www.9am.ro/stiriXXX (2002). Hot=rârea de Guvern nr. 1440 privind aprobarea

Strategiei na]ionale pentru promovarea noii economii [i

implementarea societ=]ii informa]ionale , \n, "Monitorul

Oficial", nr.933/19.12.2002.HLIHOR, C., (2006). Scurt= istorie a terorismului . ManuscrisKRAMARENKO, D., (2004). Terrorism and high technologies ,in, www.crime-research.orgKRASAVIN, S., (2004). What is Cyberterrorism , \n,www.crime-research.orgXXX (2004). Legea nr. 64, publicat= \n "Monitorul Oficial",partea I nr. 343.LEWIS, A., J., (2006). The Internet and Terrorism, Center for

Strategic and International Studies , Washington.LUNGU, E., (1999). Tehnici de influen]are psihologic= \n

conflictele armate. Diabolizarea adversarului , \n, revista"Spirit Militar Modern", nr. 1, Trustul de Pres= al Armatei,Bucure[ti.MARRET, J.L., (2002). Tehnicile terorismului/11 septembrie

2001, Editura Corint, Bucure[ti.MAURO, M., (2006). R=zboiul informa]ional [i armele

neconven]ionale , \n, revista "Impact Strategic", nr. 1, Editura

Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti.MIHAI, C., (2007). Cybercomandament la Air Force , \n,www.adevarul.roMIHAI, C., (2007). Computerele cancelarului german,

"vizitate" de Armata Poporului , \n, www.adevarul.roMIHAI, C., (2007). Bin Laden, \ntinerit de televizor , \n,www.adevarul.roMUDAWI, M., (2004). Cyber terrorism: The new kind of

terrorism , in, www.crime-research.org

MUSCALAGIU, D., (2008). Terorismul informatic . Diserta]ie,Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. A

n g h


e

R A D U

324



XXX (2008). NATO [i UE preocupate de atacurile informatice , \n, "Informare documentar= pentru cadrele de conducere",Secretariatul General, MIRAPANZARU, C., (2003). Presa [i terorismul , \n, "Spirit Militar

Modern", vol. 1., Bucure[ti.PATRICIU, V., V., [i colectiv, (1999). Internet-ul [i dreptul ,Editura ALL BECK, Bucure[ti.PETERS, H., P., (2006). Mass-media [i terorismul. Canal de

informare [i aren= public= , \n, "Terorismul Azi", vol. II, an 1,august, I.S.C.T.PETRESCU, M., (2006). Internetul ca instrument de teroare \n

mas= , \n, www.financiarul.comPIAGET, H., (1997). Médias et déontologie. Regles du jeu ou

jeu sana régles , Press Universitaries de France, Paris.PREVOST, J.,F., (1973). Les aspects nouveaux du

Terrorisme International , in, "Annuaire Francais de DroitInternational", Paris.RADU, N., (2005). Recurs la Siguran]a Statului . Editura FEDPRINT, Bucure[ti.XXX (2001). Rezolu]ia Consiliului de Securitate al ONU

nr. 1368, 1373 [i 1377/2001 privind dreptul la autoap=rare [i

condamnarea terorismului ca o amenin]are la adresa p=cii [i

securit=]ii interna]ionale .RIP+, D., G., (2008). Estonia risc= noi atacuri cibernetice , \n,www.adevarul.roROTARU, N., (2007). Vectori comunica]ionali ai unei realit=]i

globale de tip instabil , \n, "Sesiunea de comunic=ri [tiin]ifice",MIRA, martie, www.c-cultural.roROTARU, N., (2007). Comunicarea, Prelegere, AcademiaNa]ional= de Informa]ii, Masterat.

ROSENBERG, B., M., (2006). Rezolvarea pa[nic= aconflictelor , Editura Elena Francisc Publisching, Bucure[ti, \n,DELCEA, C., (2006), Ad- Terorismul, "Terorismul Azi", vol. 1,an 1, iulie, I.S.C.T.XXX (2007). Sinteza Documentar=, Secretariatul General,MIRA, nr. 2 (29).SEPTAR (GEMALEDIN), S., (2006). Islamul - religia terorii.

Diserta]ie, Facultatea de Jurnalism, Universitatea "Hyperion",Constan]a.

S|RBU, B.; HULEA, F., (2008). Negocierea \n condi]iile lu=rii de ostatici , \n, "Gândirea Militar= Româneasc=", vol.1. J

I H A

D U L

I S L A M I C

325



WILSON, C., (2007). Cybercrime and Cyberterrorism:

Vulnerabilities and Policy Issues for Congress , \n,www.marshallcenter.orgVOICU, M., (2008). Terorismul virtual , \n, "Sesiunea de

Comunic=ri {tiin]ifice Strategii XXI - Securitate [i Ap=rare \nUniunea European=", Ministerul Ap=r=rii, UniversitateaNa]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 17- 18 aprilie 2008.

***http://www.europa.eu/index_ro.htmXXX www.infoeuropa.euXXX http://www.legi-internet.rowww.adevarul.ro

www.stiri locale.rowww.ziaruldemures.rowww.clujeanul.rowww.protv.ro

J I H A

D U L

I S L A M I C

327



Capitolul IV

Organiza]ii jihadiste

[i grup=ri teroriste interna]ionale

Atentatele din 11 septembrie 2001, asupra Statelor Unite, au ar=tat

punctele vulnerabile ale conceptului de securitate. |n configurarea atacurilor nu este nevoie de un PIB de 6 trilioane de dolari sau de \nalte performan]e \n tehnologiile militare [i spa]iale (Gu[atu, 2008). Potrivit informa]iilor vehiculate prin mass-media, \n prezent, \n lume ac]ioneaz= peste 500 de organiza]ii [i grup=ri teroriste de diferite orient=ri. Transportul aerian modern asigur= o mobilitate f=r= precedent la scar= planetar=, iar mijloacele de comunicare media/de la radio, la televiziune, comunica]ii digitale via satelit, magistralele informatice tip internet) permit un acces aproapeinstantaneu la informa]ii vitale pentru terori[ti, precum [i la o audien]= mondial= nemijlocit=. (Madotto, 2005). De asemenea, sistemele de arme moderne, noile genera]ii de explozibili, de dispozitive de ghidare, de comand= de la distan]= vor deveni tot mai accesibile pe pie]ele clandestine de arme. Dar, dincolo de statistici, realitatea este mult mai dur=.

Existen]ialitatea terorii

Lista de suspec]i de terorism ]inu]i sub observa]ie de guvernul

american include peste 755.000 de nume (www.adevarul.ro) [inenum=rate organiza]ii dispuse \n toate col]urile lumii. J I H A

D U L

I S L A M I C

329



Pornind de la toate acestea, Fulga (2005), fost director SIE,avertiza c= [i "România este plasat= pe axa de ac]iune a unor organiza]iiteroriste de factur= separatist= [i fundamentalist=" (www.sie.ro). Potrivitdatelor oferite de sursele Inwant Star, ofi]er ai mai multor servicii secrete

române [i israeliene au f=cut cunoscute datele de identificare ale unorarabi ce fac parte, la ora actual=, din ceea ce se cheam= "nucleul teroristdin jude]ul Dolj" (http:// www.inwanet - press.com). Principalele organiza]iiteroriste ce activeaz= pe teritoriul României, pot fi reprezentate astfel:

A n g h


e

R A D U

330

Organiza]iaNum=rmembri Obiective [i ac]iuni desf=[urate

Fra]ii Musulmani

Hamas

Hezbolloah

200

70

100

Ac]ioneaz= sub coordonarea Ligii Islamice Culturale dinBucure[ti. Finan]are: Asocia]ia Mondial= a Tineretului

Musulman (Riadh), Funda]ia Umanitar= Al-Taiba (SUA)

PartidulLibert=]iiIslamice

30Respinge actualele guverne seculare din ]=rilemusulmane, dorind s= instaureze Marele CalifatIslamic pe toate teritoriile locuite de musulmani

Frontul pentru

Eliberarea

Palestinei

20Culegerea de informa]ii despre poten]iale ]inteevreie[ti sau americane \n vederea unor atentateteroriste

Organiza]ia Abu

Nidal ?

Atentat – 4 decembrie 1984 (1 mort)

Partidul

Muncitorilor din

Kurdistan

1600Men]inerea controlului asupra comunit=]ii kurdedin România; atentate \mpotriva intereselorturce[ti \n România [i Europa; ac]iuni mediatice

Lupii Cenu[ii 300 Organiza]ie de extrm=-dreapta, militeaz= pentru o"Turcie mai mare"

Frontul

Revolu]ionar

al Eliber=riiPoporului

?Organiza]ie terorist= turc= de orientare marxist-

leninist=; are ca scop o "revolu]ie total=, rapid= [iviolent= \mpotriva autorit=]ilor din Turcia"

Frontul de

Eliberare a

Khalistanului

Gruparea

Babbar Khalsa

?Organiza]ie extremist= care lupt= pentru creareaunui stat Sikh independent \n Punjab. Asasinareaambasadorului Indiei la Bucure[ti, Julio FrancisRibeiro (20 august 1991)

Armata Ro[ieJaponez=

3 Acte teroriste comise \ntre 1974-1975. Prezen]=ilegal= \n România - 1993.

Sursa: Tudor, 2002



|n acest context, experimentarea terorismului contemporan a fostposibil= \n unele ]=ri din America Latin=, unde \n paralel cu mi[c=rilerevolu]ionare au ap=rut o serie de grup=ri [i organiza]ii teroriste – ca deexemplu For]ele Armate de Eliberare, din Venezuela, Cinconceros, din

Honduras, Tupamaros, din Uruguay, Alian]a Anticomunist=, dinArgentina. Activitat=]ile acestor organiza]ii au servit ca model [i pentruEuropa, sus]inând ac]iunile \ntreprinse de c=tre grup=ri ca Baader-Meinhoff [i Mi[carea 2 Iunie, din Germania, Brig=zile Ro[ii, din Italia,Armata Secret=, din Fran]a, ETA, din Spania sau Armata Republican=Irlandez=, din Marea Britanie.

A. Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Orientul Apropiat

[i Mijlociu

Amploarea unor confrunt=ri de diverse nuan]e, cu prec=dereetnice [i religioase, din unele state sau zone de conflict ale lumii, agenerat, \n ultimii ani, numeroase acte de terorism, soldate cu un num=rmare de victime [i distrugeri materiale importante, precum [i cumen]inerea [i dezvoltarea la noi dimensiuni a climatului de panic=,provocat premeditat prin amenin]are [i intimidare (Pegulescu, 2008).

Proliferarea, \n continuare, a terorismului din Orientul Apropiat [i Mijlociueste reliefat=, \n mare m=sur=, [i de num=rul tot mai mare de grup=ri [iorganiza]ii teroriste ce au ac]ionat sau ac]ioneaz= pe plan mondial,precum:

Armata lui Mohammed

Descriere: Jaish-E-Mohammed (JEM)este o grupare islamist= cu baza \n Pakistan,care s-a extins rapid din punct de vedere alnum=rului de membri [i capacit=]ii de ac]iune,odat= cu anun]ul f=cut \n februarie de liderulfostei grup=ri ultra-fundamentaliste Harakatul-Ansar (HUA), de \nfiin]are a organiza]iei.

Obiectivul grup=rii este alipirea Kashmirului la Pakistan. Din punct devedere politic, se aliniaz= politicii radicale pro-talibane promovate deJamiat-i Ulema-i Islam (JUI-F). Localizarea [i aria de opera]iuni cuprind

baze \n Peshawar [i Muzaffarabad, \ns= membrii grup=rii ac]ioneaz= \nprincipal \n Kashmir. JEM are o baz= de preg=tire \n Afganistan. J

I H A

D U L

I S L A M I C

331



Liderul JEM, Masood Azhar, a fost eliberat dintr-o \nchisoareindian= \n decembrie 1999, \n schimbul punerii \n libertate a 155 depersoane ]inute ostatice \n Afganistan, ca urmare a deturn=rii uneiaeronave indiene. R=pirea unor cet=]eni britanici [i americani \n 1994, \n

New Delhi [i a unor occidentali \n Kashmir, \n iulie 1995 au fost dou=dintre \ncerc=rile HUA pentru eliberarea lui Azhar.

Activit=]i: |n 2000, Azhar a organizat manifesta]ii de amploare [icampanii de recrutare \n Pakistan. |n luna iunie, un atac cu grenade alJEM nu a reu[it s=-l r=neasc= pe primul ministru aflat \n biroul s=u dinSrinagar, India, dar a r=nit alte patru persoane. |n decembrie, militan]iiJEM au lansat atacuri cu grenade asupra unei sta]ii de autobuz dinKupwara, India, r=nind 24 de persoane [i asupra unei pie]e din Chadoura,India, r=nind 16 persoane. JEM a plasat dou= bombe care au ucis 21 depersoane \n Qamarwari [i Srinagar.

Organiza]ia are câteva sute de sus]in=tori \narma]i \n zona AzadKashmir, Pakistan [i \n sudul Kashmirului indian [i regiunile Doda. |nurma eliber=rii lui Masood Azhar, \n India, trei sferturi din membrii HUM autrecut la noua organiza]ie, care a reu[it s= atrag= un mare num=r de tinerioriginari din Kashmir. Sus]in=torii sunt \n majoritate pakistanezi,kashmirezi, veterani afgani [i arabi ai razboiului din Afganistan. Folosescarmament automat u[or [i arme de asalt, mortiere, mecanisme explozive

improvizate [i grenade.

Jihadul Islamic Egiptean

Alte denumiri: Jihadul Islamic; GrupulJihad.

Descriere: Activ \nc= de la sfâr[itulanilor '70, Jihadul Islamic Egiptean colaboreaz=

strâns cu organiza]ia lui Osama bin Laden. Asuferit pierderi din cauza arest=rii unor agen]i operativi din \ntreaga lume,cel mai recent \n Liban [i Yemen. Scopurile principale sunt r=sturnareaguvernului egiptean [i \nlocuirea lui cu un stat islamic, precum [i atentate

\mpotriva intereselor americane [i israeliene din Egipt [i de peste hotare.Activit=]i: S-a specializat \n atacuri armate \mpotriva oficialit=]ilor

de rang \nalt din guvernul egiptean, [i \n atentate cu ma[ini-capcan= \mpotriva unor misiuni oficiale americane [i egiptene. Jihadul este

responsabil de asasinarea, \n 1981, a pre[edintelui egiptean Anwarel-Sadat. A revendicat atentatele \mpotriva ministrului de interne, Hassan A

n g h


e

R A D U

332



al-Alfi, din august 1993, [i a prim-ministrului, Atef Sedky, din noiembrie1993. Nu a mai executat atacuri teroriste \n Egipt din 1993 [i nu a atacatnici turi[tii str=ini de aici. Este responsabil de atacul cu bomb= alambasadei Egiptului din Islamabad, \n 1995; \n 1998 i-a fost z=d=rnicit

planul de a ataca ambasada SUA din Albania.Ac]ioneaz= mai ales \n zona Cairo. De]ine o re]ea \n afara

Egiptului, inclusiv \n Yemen, Afganistan, Pakistan, Sudan, Liban [i MareaBritanie.

Gruparea Armat= Islamic= (GIA)

Descriere: |n anul 1992, GIA a luat

fiin]= prin desprinderea din Armata Islamic= aSalv=rii. Localizarea geografic= a organiza]ieiindic= Algeria, Fran]a, Belgia [i Marea Britanie.Conducerea central= este situat= \n zonamuntoas= Chrea din Algeria, \mpreun= cu o

parte din cartierul s=u general. Liderul GIA, Antar Zouabri a fost ucis la08.02.2002 de c=tre For]ele de Securitate Algeriene. Acestuia i-asuccedat, la conducerea organiza]iei, Rachid Abou Tourab (alias Rachid

Oukali).Grupare islamic= extremist=, GIA urm=re[te r=sturnarea

regimului algerian laic [i instaurarea statului islamic. GIA [i-a \nceputactivit=]ile violente la \nceputul anului 1992 \n Alger, pe locul r=mas gol \nurma victoriei Frontului de Salvare Islamic (FIS) - cel mai mare partidislamic - \n ultima rund= a alegerilor legislative din decembrie 1991.Grupare islamic= extremist=, GIA urm=re[te s= r=stoarne regimul laic dinAlgeria [i s= \l \nlocuiasc= cu un stat islamic.

Activit=]i: Atacuri frecvente \mpotriva civililor, jurnali[tilor [ireziden]ilor str=ini. |n ultimii ani, GIA a dus o campanie terorist= demasacrare a civililor, distrugând, câteodat=, sate \ntregi care se aflau \nsfera sa de ac]iune [i omorând sute de civili. Din septembrie 1993, decând a anun]at campania terorist= \mpotriva str=inilor ce locuiau \nAlgeria, GIA a ucis peste 100 de expatria]i, femei [i b=rba]i, majoritateaeuropeni. Se folose[te de asasinate [i atentate, inclusiv de ma[ini-capcan=, [i este cunoscut= pentru r=pirea [i uciderea victimelor.

GIA a deturnat un zbor Air France spre Alger \n decembrie 1994.La sfâr[itul anului 1999, un tribunal francez a condamnat mai mul]i J

I H A

D U L

I S L A M I C

333



membri ai GIA pentru o serie de atentate comise \n Fran]a \n 1995. GrupulSalafi de Interven]ie [i Lupt= (GSIL, forma]iune desprins= din GIA) pares= fi eclipsat organiza]ia-mam=, \ncepând cu 1998 [i este \n prezentconsiderat cel mai eficient grup armat r=mas \n Algeria. Atât liderii GIA,

cât [i cei ai GSIL continu= s= refuze armisti]iul propus de pre[edinteleBouteflika; \ns=, spre deosebire de GIA, GSIL a declarat c= va \ncetaatentatele \mpotriva civililor.

Atacul GSIL din ianuarie 2000 \mpotriva raliului Paris-Dakardemonstreaz= c= organiza]ia nu a renun]at \n totalitate la atentatelecontra ]intelor civile importante.

Gama'A Al-Islamiyya (Gruparea Islamic=, GI)

Alte denumiri: Grupul Islamic (GI)Descriere: Gama'a al-Islamiyya a ap=rut \n anii '70, mai mult ca

un fenomen decât ca o grupare organizat=, \n special \n \nchisorileegiptene, iar mai târziu, \n unele universit=]i. Fenomenul Grup=rii Islamicea fost influen]at \n principal de ideologia militant= a lui Sayyid Qutb(executat \n anul 1966), care a deschis drumul pentru \nfiin]area multorramuri islamice militante \n Egipt [i lumea arab=.

Dup= 1971, urmare a eliber=rii - de c=tre pre[edintele Sadat - din \nchisorile egiptene, a majorit=]ii prizonierilor islamici, mai multe grup=rimilitante au \nceput s= se organizeze singure. Aceste grup=ri militantesau celule, au luat nume precum Partidul Eliber=rii Islamice, al-Takfir wal-Hijra (Excomunicare [i Emigra]ie), Al-Najun min al-Nar (Salva]i din Infern)[i Jihad (R=zboiul Sfant), precum [i multe altele, inclusiv al-Gama'aal-Islamiyya (Gruparea Islamic=). Fiecare celul= ac]iona separat [i de sinest=t=tor, fapt care permitea organiza]iei s= fie structurat=, dar \n acela[i

timp s= aib= o organizare flexibil=. Se pare c= a existat un anume tip decontact \ntre liderii diferitelor grup=ri, dar nu este clar dac= a existatvreodat= vreo orientare comun= a tuturor grup=rilor.

Pacea cu Israelul din 1979 a dat un nou sens violen]elorfundamentaliste. Din dorin]a puternic= de a sus]ine progresul datoratpoliticii sale de pace, Sadat s-a apropiat tot mai mult de politicaamerican=. Astfel, \n min]ile islami[tilor, el personific= e[ecul pe planintern [i tr=darea \n plan extern. A fost perceput ca neglijându-[i vecinii

arabi \n favoarea unor leg=turi mai strânse cu Vestul [i \n special cuIsraelul [i Statele Unite. Asasinarea lui Sadat \n octombrie 1981 de c=tre A

n g h


e

R A D U

334



Riposta guvernamental= la amenin]area reprezentat= deal-Gama'a al-Islamiyya [i alte grup=ri militante violente nu a \ntârziat s=apar=. Astfel, a fost declan[at r=zboiul de epurare a militan]ilor. A fostpromovat= o nou= legisla]ie, \n efortul de combatere a grup=rilor. Au fost

luate [i alte m=suri care s= ]in= pasul cu ascensiunea Islamului. |nnoiembrie 1992, administra]ia Mubarak a amenin]at c= nu mai pu]in de40.000 de moschei particulare, b=nuite a reprezenta "pepiniere" demilitan]i, vor fi preluate sub controlul guvernului. Ministrul Cultelor [iReligiei a f=cut o declara]ie prin care avertiza c= statul nu va mai permiteca moscheile s= devin= centre pentru activitate extremist=.

La 17 noiembrie 1997, un num=r de 58 de turi[ti [i patru egipteniau fost uci[i \n sudul Luxor-ului, \n cel mai sângeros atac de când

al-Gama'a al-Islamiyya a ridicat, \n 1992, armele \mpotriva regimuluipre[edintelui Hosni Mubarak.

Câteva s=pt=mâni mai târziu, \n numele al-Gama'a al-Islamiyyaau fost f=cute dou= declara]ii – una care chema la \ncetarea atacurilor

\ndreptate asupra turi[tilor str=ini, iar cea de-a doua care nega c= o astfelde hot=râre a fost luat=. Ruptura a \nceput s= devin= evident= cu adev=rat

\n iulie, dup= armisti]iul cerut de liderii din \nchisoare ai al-Gama'aal-Islamiyya. Cele dou= declara]ii contrare au ar=tat clar c= al-Gama'a

al-Islamiyya era scindat= atât \n interiorul, cât [i \n afara Egiptului.Declara]ia de \ncetare a focului a fost f=cut= de fac]iunea luiOsama Rushdi. Rushdi este o persoan= oficial= a al-Gama'a al-Islamiyya,

\ns=rcinat pentru rela]iile cu presa, el locuie[te \n Olanda, unde editeaz=publica]ia "Al-Murabitoun" (Lupt=torii Vigilen]i). Declara]ia radical= a fostf=cut= de Refaei Ahmed Taha, unul din liderii al-Gama'a al-Islamiyya,despre care se crede c= ar locui undeva \n Afganistan.

O consecin]= a acestei scind=ri a organiza]iei ar fi aceea c=forma]iunile nou-desprinse [i \narmate din Egipt pot comite atacuri [i mai

violente, iar grup=rile aflate \ntr-o permanent= mi[care \n Egipt pot ac]ionaindependent. Potrivit unor surse ale securit=]ii egiptene, unit=]ileal-Gama'a al-Islamiyya din sudul Egiptului ac]ionau independent, \n lipsaunei coordon=ri cu structura de comand= politic=, \ntr-o manier= denumit=de ei "lovitura militar=".

Principala contribu]ie a lui Qutb a fost aceea de a da legitimitateislamic= religioas= Jihadului prin folosirea de mijloace violente \mpotrivaregimurilor laice arabe, percepute de el ca fiind eretice. El a dat \ntâietate

acestui tip de Jihad, fa]= de revolu]ia social= islamic= religioas= a Fra]ilorMusulmani. Membrii noilor grup=ri considerau organiza]ia tradi]ional=

A n g h


e

R A D U

336



Fra]ii Musulmani [i ideile fondatorului acesteia ca fiind total dep=[ite.Sayyid Qutb a propov=duit, de asemenea, c= statele musulmane trebuies= se conduc= dup= Coran, toate celelalte forme de reguli fiind neg=ri aleCoranului [i blasfemii. Acesta mai consider= c= nu pot exista

compromisuri \ntre cele dou= sisteme [i cele dou= societ=]i.}intele luptei militan]ilor pentru crearea unui stat islamist au

inclus mini[tri [i oficiali ai guvernului (inclusiv dou= atentate la via]apre[edintelui Mubarak). Printre cei viza]i se mai num=rau ofi]eri de poli]ie,intelectuali laici, cre[tini cop]i [i turi[ti str=ini. Recent, militan]ii au \nceputs= atace [i b=nci, \n demersul lor de a impune interzicerea cametei. Oricefapt considerat c= aduce ofens= moralit=]ii este atacat, inclusiv recitalurilede muzic=, filmele sau magazinele de casete video.

|n ochii militan]ilor, lovirea urm=toarelor ]inte este perfect \ntemeiat=: ofi]erii de poli]ie, pentru c= ap=r= statul laic; intelectualiiliberali, pe motiv c= scrierile lor \ndeamn= la apostazie [i ateism, lucrucare se repercuteaz= negativ asupra principiilor morale. |n iunie 1992,Farag Foda, un scriitor cunoscut pentru vederile sale laice [i un oponentdeclarat al grup=rilor militante, a fost \mpu[cat mortal, atacul fiindrevendicat de Al-Gama'a al-Islamiyya. {eicul Muhammad al-Ghazali,preot la al-Azhar (un institut al \nv=]=turilor islamice de prestigiu), a depusm=rturie \n cadrul procesului celor acuza]i de uciderea lui Foda. El adeclarat c= oricine s-a \mpotrivit legii islamice a fost un apostat [i ar puteafi ucis de c=tre stat sau dac= nu, de c=tre musulmanii religio[i.

Gruparea islamic= ac]ioneaz=, mai ales \n provinciile Al-Minya,Asyu't, Qina [i Sohaj din sudul Egiptului. De asemenea, pare s=beneficieze de sprijin de la Cairo, Alexandria [i alte localit=]i urbane, \nspecial de la absolven]ii [omeri [i de la studen]i. S-a extins \n toat= lumea,inclusiv \n Sudan, Marea Britanie, Afganistan, Austria [i Yemen.

Harakat- ul Mujahidin (HUM)

Alte denumiri: Harakat ul-Ansar (HUA)Descriere: Oficial cunoscut sub

numele Harakat ul-Ansar, HUM este un grupmilitant islamic cu baza \n Pakistan, careac]ioneaz= \n special \n Kashmir. La origine a

fost o grupare care lupt= \n Afganistan \mpotriva ocupa]iei sovietice, \ns=a devenit o re]ea interna]ional= de lupt=tori pentru cauza islamic=, re]ea J

I H A

D U L

I S L A M I C

337



r=spândit= \n \ntreaga lume. Cartierul general de afla \n Raiwind, Punjab,unde se ]in conferin]ele anuale.

HUM este membr= a Frontului Interna]ional de Lupt= \mpotrivaEvreilor [i Crucia]ilor (Al-Jabhah al-Islamiyyah al-'Alamiyyah li-Qital

al-Yahud wal-Salibiyyin) al lui Osama bin Laden. |n februarie 1998, \ncadrul unei conferin]e de pres=, s-a f=cut public= existen]a acestui front.Unul dintre liderii HUM, Fazlur Rehman Khalil, a semnat Fatwa lui OBL \nfebruarie 1998, care chema la executarea de atacuri teroriste \mpotrivaSUA [i a intereselor occidentale. Organiza]ia, care de]ine tabere depreg=tire terorist= \n sudul Afganistanului, a \nregistrat pierderi \n ataculamerican cu rachete executat asupra taberelor de preg=tire asociate cuOBL, din Khost. |n august 1998, Fazlur Rehman Khalil a avertizat ca HUM

se va r=zbuna pe Statele Unite. |n 1997, administra]ia american= a \nscris HUM pe lista

grup=rilor teroriste str=ine. Aceasta a determinat agen]iile de securitatepakistaneze, care sus]ineau \n mod acoperit mi[c=rile insurgentemusulmane \n Kashmir, s= se distan]eze de organiza]ii. Dar Pakistanul nua anihilat activit=]ile grup=rilor militante din Kashmir, temându-se de oreac]ie advers= din partea grup=rilor fundamentalist-islamice.

For]ele de securitate indiene din Kashmir se confrunt= cu peste

12 grup=ri insurgente majore, de diferite dimensiuni [i orient=ri ideologice.Cele mai importante grup=ri sunt cele laice care militeaz= pentruindependen]=, [i anume: Frontul Eliber=rii Kashmirului [i a Jammu [igrup=rile radicale islamice [i pro-pakistaneze Hizb-ul-Mujahedin,Hezbollah, Harakat-ul-Mujahedin [i Ikhwan ul-Muslimin.

Conform celor afirmate de c=tre liderul organiza]iei, MaulanaSaadatullah Khan, principalul obiectiv al mi[c=rii este continuarea lupteiarmate \mpotriva necredincio[ilor [i "for]elor anti-islamice". Organiza]ia

militeaz= pentru cre[terea influen]ei Pakistanului \n Kashmir.HUM a fost ini]ial \nfiin]at \n Punjab, Pakistan, la \nceputul anilor

'80 de c=tre elemente religioase islamice. La câteva luni, HUM a \nceputs= trimit= voluntari \n Afganistan, pentru a lupta al=turi de grup=rile afganede mujahedini. Voluntarii au fost recruta]i din rândul grup=rii Pakistan-Kashmirul Ocupat (POK). S-a estimat c= HUM a recrutat 5.000 devoluntari pe care i-a trimis \n Afganistan. Activitatea de recrutare a fostfinan]at= de suporterii din Pakistan, Egipt [i Arabia Saudita (inclusiv OBL).

|n timpul r=zboiului din Afganistan, HUM a recrutat voluntari dincomunit=]ile musulmane ale altor ]=ri - 6.000 voluntari din Algeria, Egipt,

A n g h


e

R A D U

338



Tunisia, Iordania, Arabia Saudit=, Jammu [i Kashmir din India,Bangladesh, Mianmar [i Filipine.

Marea majoritate a voluntarilor HUM au fost antrena]i \n folosireaarmelor, muni]iei [i explozivilor \n taberele de preg=tire din provincia

Paktia, Afganistan, tabere conduse de Jalaluddin Haqqani, liderul grupuluiHezb Islami (Khalis) Afghan Mujahidin. Haqqani s-a aliat talibanilor.

Apoi, HUM [i-a \nfiin]at propriile tabere de preg=tire pe teritoriulafgan, vizavi de Miran Shah \n provinciile de frontier= din partea de nord-vest (NWFP). Unii dintre cei mai buni lupt=tori ai r=zboiului din Afganistanprovin din taberele de preg=tire HUM.

Dup= ce mujahedinii afgani au ob]inut puterea \n Kabul \n aprilie1992, HUM s-a convertit \ntr-o re]ea interna]ional= de lupt=tori pentru

ap=rarea drepturilor musulmanilor din \ntreaga lume. |n 1993, numele afost schimbat \n Harakat ul-Ansar [i o alt= organiza]ie afgan= Harakatul-Jihad-al-Islami [i-a f=cut apari]ia. Din 1992, HUM [i-a extins activitatea

\n Jammu [i Kashmir din India, Egipt, Tunisia, Algeria, Bosnia, Cecenia,Tadjikistan, Mianmar [i Filipine. Taberele de preg=tire ale HUM au f=cutobiectul atacurilor americane cu rachete de croazier=, \n urma atacurilorcu bombe asupra ambasadelor americane din Kenya [i Tanzania. LiderulHUM a afirmat c= 9 membri ai organiza]iei au fost omorâ]i \n timpul

atacului din zona Khost. La 23 august 1998, Azizur Rahman Danish, [efulfilialei Sindh a HUM a avertizat: "Loviturile aeriene americane au trasat olinie de demarca]ie \ntre Muslim Ummah [i necredincio[i [i acesta este

\nceputul unei cruciade. SUA va primi riposta \n aceia[i termeni". Este oorganiza]ie sunnit=, legat= din punct de vedere ideologic de [coala degândire Deoband [i de wahhabism. Ideologia sa este similar= cu cea aMarkaz Dawa Al Irshad [i a talibanilor. Se bazeaz= pe stricta interpretarea Legii Islamice [i este \mpotriva pluralismului, democra]iei parlamentare

[i a egalit=]ii \n drepturi a femeilor, precum [i a influen]ei negativeoccidentale din societ=]ile islamice.

Ini]ial, obiectivul HUM era \ntrajutorarea umanitar= pentrurefugia]ii afgani din provinciile din partea de nord-vest a frontiereiPakistanului. Oricum, de la sfâr[itul r=zboiului afgan, aceasta a hot=rât s=fie un sus]in=tor al Jihadului Islamic \mpotriva guvern=rilor musulmanelaice [i a Occidentului. |n vreme ce Fazlur Rehman Khalil este deseorinumit [eful HUM, Departamentul de stat al SUA, respectiv Diviziunea

antiterorist=, l-a identificat pe Maulana Sadaatullah Khan ca fiind liderulorganiza]iei. Se crede c= \n timp ce Fazlur Rehman Khalil conduce HUM J

I H A

D U L

I S L A M I C

339



pentru Pakistan, cel de-al doilea conduce unitatea POK. Amplasa]i \nMuzaffarabad, Pakistan, membrii grup=rii desf=[oar= activit=]i insurgente[i teroriste, \n special \n Kashmir. Harakat ul-Ansar (HUA) are câteva miide sus]inatori \narma]i, localiza]i \n Azad Kashmir, Pakistan [i \n sudul

Kashmir-ului, dar [i \n regiunea Doda din India, compus= \n majoritate dinpakistanezi, afgani [i persoane provenite din Kashmir.

|n organiza]ie poate intra orice individ care sus]ine obiectivele

HUA [i este gata s= urmeze cursul de preg=tire de 40 de zile. Oficialit=]i

apar]inând serviciului de informa]ii pakistanez au estimat c= Harkatconduce cel pu]in 500 de militan]i bine preg=ti]i. HUA folose[te arme

automate de calibru greu sau u[or, carabine de asalt, mortiere, explozivi

[i rachete.

HUM \[i recruteaz= voluntarii din Tabligi Jamaat, care

desf=[oar= activitate misionar= [i de caritate \n rândul musulmanilor din

Pakistan [i alte ]=ri. Fondurile HUM provin din dona]ii f=cute de

simpatizan]ii din Arabia Saudit= [i alte state din Golf, din Pakistan [i

Kashmir. Sursa [i dimensiunea fondurilor militare ale HUM r=mân

necunoscute. Organiza]ia ar putea primi o cantitate necunoscut= de bani

din Pakistan. Aceasta este membr= a Consiliului Jihadului Unit \nfiin]at \n

1994 de Agen]ia serviciilor de informa]ii pakistaneze. Printre membriiorganiza]iei se num=r= Hizb-ul-Mujahideen, Jamiat-ul-Mujahideen,

Al-Jihad, al-Barq, Ikhwan-ul Musslamin, Tariq-ul-Mijahideen.

Activit=]i: HUM a executat mai mute opera]iuni teroriste \mpotriva

trupelor indiene [i ]intelor civile din Kashmir. Aceasta are leg=turi cu

Al-Faran, grupul militant al Kashmir-ului care, \n iulie 1995, a r=pit 5 turi[ti

occidentali \n Kashmir; unul a fost asasinat \n august 1995, iar ceilal]i 4 \n

decembrie, acela[i an.

|n iunie 1994, HUM a r=pit doi cet=]eni britanici \n India. Membrii

HUM au participat la opera]iuni insurgente [i teroriste \n Kashmir, Burma,

Tadjikistan [i Bosnia. Filiala din Burma, localizat= la Arakans, a oferit

preg=tire musulmanilor \n manevrarea armelor [i ducerea r=zboiului de

gheril=. |n Tadjikistan, membrii HUM au lucrat \n slujba elementelor de

rezisten]= tadjik=, antrenându-le. Primul grup de militan]i HUA a intrat \n

Bosnia \n 1992. Sursa [i valoarea fondurilor militare HUM sunt

necunoscute, dar se crede c= provin din ]=rile arabe simpatizante, de lapersoane bogate originare din Kashmir [i Pakistan. A

n g h


e

R A D U

340



Organiza]ia Mujahedin-E-Khalq (MEK)

Alte denumiri: Armata de Eliberare

Na]ional= din Iran (AEN, aripa militant= a OMK);Organiza]ia Popular= Mujahedin= din Iran (OPMI);Consiliul Na]ional de Rezisten]= (CNR); Societatea

Studen]ilor Musulmani Iranieni (organiza]ie public= folosit= pentru a ob]inefonduri).

Descriere: Organiza]ia a luat fiin]= \n anul 1960 ca mi[carearmat= islamic= oponent= [ahului Mohammad Reza Pahlavi, prin lupta degheril= for]ând \nl=turarea de la putere a acestuia. Cu toate acestea,datorit= ideologiei socialiste radicale, gruparea a fost \nl=turat= din cadrulstructurilor de putere ale c=ror baze au fost puse \n timpul revolu]ieiislamice. Acest fapt a determinat gruparea s= lupte \mpotriva nouluiregim, continuându-[i ac]iunile de pe teritoriul Irakului, stat care asigur=totodat= [i suportul financiar, logistic [i militar. MEK r=mâne cel maiputernic oponent al guvern=rii din Iran, atacând ]inte de pe teritoriulacestui stat [i asasinând oficiali iranieni.

Bazele ideologice ale organiza]iei au fost puse \n anul 1963 \nmediul studen]esc din Iran, de c=tre Seyed Mahmoud Talkan, profesor de

ideologie islamic= la Facultatea din Teheran. Aceast= ideologiereprezenta un amestec \ntre marxism [i islam [i s-a dezvoltat \n rândulcelor mai active [i mai numeroase grup=ri armate disidente iraniene.Istoria MEK este asociat= cu activitatea antioccidental= [i, cel mai recent,cu atacurile asupra intereselor regimului cleric din Iran [i din afaragrani]elor statului.

|n anii '80, liderii MEK au fost obliga]i de for]ele de securitateiraniene s= plece \n Fran]a. La mijlocul anilor '80, opera]iunile teroriste dinIran au \nregistrat un nivel mai sc=zut fa]= de cele din anii '70. Cu toateacestea, \n ultimii ani, organiza]ia a solicitat s= fie creditat= ca autoare aunor opera]iuni teroriste pe teritoriul Iranului.

|n prezent, MEK num=r= câteva mii de membri stabili]i \n Irak, [iare o structur= extern= care \i asigur= suportul ac]iunilor. |n afarasprijinului din Irak, MEK folose[te organiza]ii de acoperire prin caresolicit= ajutoare materiale comunit=]ii iraniene din diaspora. Majoritatealupt=torilor sunt organiza]i [i activeaz= sub egida Armatei Na]ionale deEliberare (NLA). Ini]ial, sediul Mudjahedine Khalq s-a aflat la Paris, \n

cursul anului 1986 stabilindu-se \n Irak. Cu sprijinul conducerii de laBagdad, \n anul 1987, a fost \nfiin]at= Armata Na]ional= de Eliberare J

I H A

D U L

I S L A M I C

341



(NLA) - structura militar= a MEK, care s-a implicat, al=turi de armatairakian=, \mpotriva for]elor armate iraniene, \n ultimii doi ani ai r=zboiuluidintre Irak [i Iran. |n anul 1991, structura a luat parte la contraofensivafor]elor guvernamentale irakiene impotriva popula]iei de etnie kurd=.

|n Irak, organiza]ia are constituite aproximativ 20 de baze,principala baz= militar= aflându-se la Ashraf, localitate situat= laaproximativ 80 km de frontier= cu Iranul [i 120 km nord-est de Bagdad.De asemenea, \n Irak, MEK dispune de o infrastructur= foarte binedezvoltat=, care cuprinde [coli, clinici medicale, centre de reeducare,institu]ii de pres=, un post de radio (Voice of Mudjahed), precum [i unulde televiziune.

|n cadrul structurii militare a MEK func]ioneaz= grupe informativ-operative, structurate pe celule, subordonate strict pe vertical= [i caresunt utilizate, inclusiv, pentru activit=]i teroriste, ini]iate \n ]=ri europene.De obicei, celulele func]ioneaz= sub acoperirea unor firme specializate \ncomer]ul cu covoare, bijuterii din aur, automobile, cu reprezentan]i \ndiferite state. Veniturile ob]inute din activit=]ile lucrative ale acestor firmeconstituie, \n prezent, principala surs= de finan]are a organiza]iei, \ncondi]iile embargoului impus Irak-ului.

Activit=]i: \n aprilie 1992, gruparea a condus atacuri \mpotrivaambasadelor iraniene din 13 ]=ri diferite, demonstrând abilitatea grup=rii

de a acoperi un spa]iu geografic vast. Recentele atacuri din Iran includ treiexplozii \n Teheran, \n iunie 1998, \n urma c=rora au fost ucise treipersoane, precum [i asasinarea fostului director al \nchisorii Evin,Asadollah Lajevardi. |n februarie 2000, desf=[urarea normal= aactivit=]ilor antiiraniene s-a precipitat \n timpul "Opera]iei MareleBahman", când gruparea a declarat c= a lansat o serie de atacuri

\mpotriva Iranului. |n restul anului, MEK a revendicat cu regularitateatacuri cu arunc=toare [i raiduri rapide \mpotriva unit=]ilor militare iraniene[i a institu]iilor guvernamentale de lâng= grani]a dintre Iran [i Irak. MEK arevendicat, de asemenea, [ase atentate \mpotriva unor sediiguvernamentale militare [i civile din Teheran.

Frontul de Eliberare a Palestinei (PLF)

Descriere: Frontul de Eliberare a Palestinei -Jabhat-at-Tahrir al Filistiniyyah este o organiza]iepalestinian= care este localizat= [i ac]ioneaz= \n

Liban. A fost \nfiin]at= \n aprilie 1977, ca rezultat alsepar=rii de Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei -

A n g h


e

R A D U

342



Comandamentul General, condus de Ahmad Jibril. Noua organiza]ie eracondus= de Muhammad Zaidan (Abu Abbas) [i Tal'at Ya'akub. PLF astabilit o strategie a luptei armate \mpotriva Israelului, \n special prinatacuri teroriste de-a lungul grani]ei libaneze. Fac]iunea lui Abu Abbas a

fost responsabil= pentru faimosul atac asupra vasului de croazier= AchilleLauro \n 1985 [i pentru atacul e[uat, lansat de pe mare asupra coastelorisraeliene, \n anul 1990, ambele acte teroriste nemul]umind conducereaOEP. Dup= \n]elegerea de la Oslo, PLF a acceptat politica OEP destopare a ac]iunilor teroriste \mpotriva Israelului.

PLF a fost \nfiin]at de Ahmad Jibril, \n anul 1961. |n decembrie1967, s-a unit cu The Heroes of the Return Group [i The Youth ofRevenge Group (aripa militar= a Mi[c=rii Arabe Na]ionaliste - ANM)

formând Frontul Popular de Eliberare al Palestinei (FPEP), subconducerea lui George Habash. |n aprilie 1968, Ahmed Jibril s-a desprinsdin FPEP [i a format o nou= organiza]ie, Frontul Popular de Eliberare aPalestinei - Comandamentul General (FPEP - CG).

PLF a fost creat \n 24 aprilie 1977, ca urmare a desprinderii salede FPEP - CG fiind rezultatul confrunt=rilor dintre Siria [i OEP \n Liban.Noua organiza]ie era condus= de Muhammad Zaidan (Abu Abbas) [iTal'at Ya'akub. PLF a fost activ=, \n special, \n zona grani]ei de nord a

Israelului, desf=[urând atacuri \mpotriva ]intelor civile [i militare, \ncercând, de asemenea, s= ia ostatici \n timpul opera]iunilor.

|ntre anii 1983-1984, organiza]ia s-a separat, din nou, \n trei miciorganiza]ii. Fiecare fac]iune a continuat s= poarte numele original [ifiecare se proclam= ca reprezentant al organiza]iei-mam=. Cele treifac]iuni au fost:

– fac]iunea condus= de Abd Al Fatah Ghanim, membru alComitetului Central al organiza]iei, responsabil al birourilor din Damasc [i

sus]in=tor al grupului de rebeli Fatah reuni]i \n Frontul Refuzului, sprijinitde Siria. Fac]iunea avea ca obiective derularea de ac]iuni teroriste

\mpotriva Israelului, la grani]a cu Libanul;– fac]iunea condus= de Tal'at Ya'akub, secretar general al PLF

r=mas= neutr= \n lupta dintre fac]iuni, stabilindu-[i for]ele \n Liban.Ya'akub a murit \n noiembrie 1988, \n urma a unui atac de cord, grupareasa destramându-se;

– fac]iunea condus= de Muhammad Zaidan (Abu Abbas), adjunct

al secretarului general. S-a al=turat OEP, oamenii [i cartierul generaltransferându-se \n Tunisia. Ca urmare a atacurilor \ntreprinse asupra J

I H A

D U L

I S L A M I C

343



navei Achille Lauro, \n octombrie 1985, Abu Abbas a fost expulzat deautorit=]ile tunisiene, stabilindu-[i cartierul general \n Bagdad, Irak.Fac]iunea avea num=rul cel mai mare de membri, aproximativ 400.

|n noiembrie 1986, fac]iunile lui Abu Abbas [i Tal'at Ya'akub au

deschis negocieri, finalizate \n noiembrie 1989, dup= moartea lui Tal'atYa'akub. Secretarul general, Abu Abbas a fost ales \n comitetul executival OEP, PLF devenind un satelit al Fatah, cu toate c= organiza]ia erasus]inut=, logistic [i opera]ional, de Libia [i Irak.

|n trecut, organiza]ia a \ntreprins o serie de ac]iuni teroristemajore, câteva dintre acestea sofisticate, iar altele ca un exemplu pentrualte grup=ri palestiniene. De]ineau o unitate naval= [i o unitate de avioaneu[oare [i planoare, pentru atacuri teroriste \mpotriva Israelului.

|n ultimii câ]iva ani, liderii organiza]iei sunt activi \n OEP, cu toatec= structura organizatoric= \nc= exist=, \n special \n taberele de refugia]ipalestinieni din Liban. De asemenea, ei sunt implica]i, al=turi de Fatah, \ndispute locale cu membrii organiza]iilor aflate sub influen]a Siriei.

Dup= Acordul de la Oslo, fac]iunea lui Abu Abbas a acceptatdecizia politic= a OEP de a abandona terorismul. Organiza]ia areprincipalele baze \n Liban [i Tunisia [i num=r= \n aceste zone câteva sutede membri. Nu a avut [i nu va avea niciun suport printre palestinienii din

Teritorii. Muhammad Zaidan (Abu Abbas) s-a n=scut \n Safed, \n 1948,familia sa, plecând \n Siria, \n acela[i an. A devenit membru al FPLP - CG

\n 1968, dar a p=r=sit organiza]ia ca urmare a disputelor cu Amhad Jibrilprivind orientarea pro-sirian= a acesteia [i a format PLF (Abu Abbas a fostconsiderat un pro-irakian). El a fost r=nit \n timpul r=zboiului din Liban, din1982. A devenit membru al Comitetului Executiv al OEP, \n 1984, \n timpul

\ntâlnirii Consiliului Na]ional Palestinian din 1989 sus]inând acceptareaRezolu]iei 242 a Consiliului de Securitate al ONU. Abu Abbas a devenit

celebru dup= ce a organizat atacul asupra navei Achille Lauro, \noctombrie 1985. Atât PLF, cât [i Abu Abbas personal au primit sprijinfinanciar consistent de la Yasser Arafat.

Abu Abbas s-a re\ntors \n Fâ[ia Gaza, dup= |n]elegerea de laOslo. Exist= \nc= un mandat interna]ional emis de SUA \mpotriva lui,fiind acuzat de uciderea lui Leon Klinghoffer \n timpul atacului asupravasului Achille Lauro. |n func]ie de evolu]ia negocierilor de paceisraeliano-palestiniene, FEP se aliniaz= pozi]iei adoptate de celelalte

grup=ri disidente palestiniene fa]= de dinamica situa]iei politice [i militaredin zon=.

A n g h


e

R A D U

344



|n actuala conjunctur=, eforturile grup=rii sunt concentrate \ndirec]ia culegerii de informa]ii despre eventuale ]inte evreie[ti [iamericane din lume.

Activit=]i: Dintre ac]iunile teroriste, men]ion=m:

– 22 aprilie 1979: o celul= format= din patru terori[ti a p=trunsdinspre Liban spre Nahariya, folosind o barc= de cauciuc. Terori[tii auocupat o cas= \n Nahariya, luând ostatici câ]iva membri ai familiei,ucigând trei persoane [i r=nind alte patru;

– 07 martie 1981: atentat e[uat al unei celule teroriste, purtat cuun planor, pentru a p=trunde dinspre Liban spre zona Haifa. Cei doiterori[ti au for]at aterizarea lâng= grani]a israelian=, ace[tia fiind captura]i.Inten]ia lor a fost de a arunca bombe [i grenade din aer, \n zona Haifa.

– 07 octombrie 1985: un grup de patru membri a capturat vasulitalian Achille Lauro, \n timp ce acesta naviga dinspre Alexandria spreIsrael. Grupul l-a ucis pe Leon Klinghoffer, un pasager invalid, \n vârst=,aflat la bordul navei [i un cet=]ean evreu american. Membrii grupului s-aupredat autorit=]ilor egiptene Abu Abbas [i cei patru terori[ti au primitpermisiunea de a pleca cu un avion egiptean. Avionul a fost determinat defor]ele aeriene ale SUA s= aterizeze \n Sicilia, unde autorit=]ile italiene,invocând jurisdic]ia, l-au eliberat pe Abu Abbas. Mai târziu, acesta a fost

condamnat \n contumacie, la \nchisoare pe via]=. Cei patru terori[tiparticipan]i la atac au fost judeca]i \n Italia [i condamna]i la \nchisoare deTribunalul italian;

– 06 ianuarie 1990: Muhammad Amin Jarar, membru al PLF,rezident \n Jenin, a fost inculpat de o curte militar= din Israel pentrupl=nuirea unui atac terorist \mpotriva turi[tilor israelieni afla]i \n excursie \nEgipt;

– 30 martie 1990: un grup de 17 membri au lansat un atac de pe

mare asupra plajelor [i hotelurilor din Tel Aviv, cu inten]ia de a ucide turi[ti[i cet=]eni israelieni. Cele cinci b=rci de cauciuc folosite au fostinterceptate de for]ele militare israeliene, pe plaja Nitzanim, patru dintreterori[ti fiind omorâ]i [i 12 lua]i prizonieri. Terori[tii fuseser= antrena]i \nLibia, ]ara care a furnizat un suport logistic masiv. Raidul terorist aprovocat suspendarea dialogului pe care SUA \l purta cu OEP.

|n anii '80, mai multe atacuri ale celulelor lui Tal'at Ya'akub, careurm=reau p=trunderea dinspre Liban spre Israel, au e[uat \n zona de

securitate din sudul Libanului, \nainte ca acestea s= ajung= la grani]a cuIsraelul. J

I H A

D U L

I S L A M I C

345



Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei (FDEP)

Descriere: Organiza]ie marxist-leninist=,fondat= \n 1969, dup= scindarea Frontului Popular

pentru Eliberarea Palestinei (FPEP). Consider= c=idealurile na]ionale palestiniene pot fi atinse doar prinrevolu]ionarea maselor. La \nceputul anilor '80 a avut

o pozi]ie de mijloc \ntre Arafat [i cei care respingeau procesul de pace. |n1991, s-a desp=r]it \n dou= fac]iuni; Nayif Hawatmah conduce fac]iuneacea mai numeroas= [i mai radical=, care continu= s= domine. FDEP s-aal=turat celorlalte grup=ri de opozi]ie [i a format Alian]a For]elorPalestiniene (AFP) pentru a se opune Declara]iei de principii, semnate \n

1993. Datorit= diferen]elor ideologice, a p=r=sit, \mpreun= cu FPEP, AFP. |ncepând cu mijlocul anilor '90, Arafat a f=cut demersuri pentru a fuzionacu FPEP.

Activit=]i: \n anii '70, a revendicat numeroase atentate minore cubombe [i câteva mai spectaculoase \n Israel [i \n teritoriile ocupate,vizând ]inte israeliene. Din 1988, a fost implicat doar \n raiduri la grani]e,

\ns= continu= s= se opun= acordului de pace dintre Israel [i OEP.

Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei - ComandamentulSpecial (FPEP-GC)

Descriere: Grupare marxist-leninist=format= de Abu Salim \n 1979 dup= desp=r]irea defostul FPEP - Opera]ii Speciale. Ac]ioneaz= \n afarasudului Libanului, \n diverse zone din OrientulMijlociu [i Europa Occidental=.

Activit=]i: A revendicat mai multe atacuri teroriste din EuropaOccidental=, inclusiv atentatul cu bomb= \mpotriva unui restaurantfrecventat de func]ionari americani din Torrejon, Spania, \n aprilie 1985,unde18 civili spanioli au fost uci[i \n atac.

Organiza]ia "15 Mai"

Descriere: Desprins= \n 1979 din Frontul Popular pentruEliberarea Palestinei - Opera]ii Speciale (FPEP - OS) al lui Wadi Haddad,

organiza]ia este condus= de Muhammad al-Umari, cunoscut \n cercurilepalestiniene sub numele de Abu Ibrahim sau "omul-bomb=". Nu a f=cut

A n g h


e

R A D U

346



niciodat= parte din OEP. A fost desfiin]at= la mijlocul anilor '80, când maimul]i membri de seam= s-au al=turat Grupului Fatah de Opera]ii Specialeal colonelului Hawari.

Activit=]i: A revendicat numeroase atentate cu bombe de la

\nceputul [i mijlocul anilor '80: atacul unui hotel din Londra (1980), albirourilor din Roma [i Istanbul ale companiei aeriene El-Al (1981), alambasadelor israeliene de la Atena [i Viena (1981). Atacurileantiamericane includ o \ncercare de atentat cu bomb= \mpotriva unuiavion Pan Am la Rio de Janeiro [i a unui alt avion apar]inând aceleia[icompanii aeriene care se deplasa pe ruta Tokyo - Honolulu \n august1982. (Acuzat de acest ultim atac, Mohammed Rashid a[teapt= \n prezents= fie judecat \n SUA pentru un atac cu bomb= c=ruia i-a c=zut victim= un

adolescent japonez).

Organiza]ia Kahane Chai - Israel

Descriere: Obiectivul major al organiza]iei \lreprezint= refacerea statului Israel conform preceptelorbiblice. Kach (\ntemeiat= de rabinul Meir Kahane, unradical israeliano-american) [i ramura acesteia,Kahane Chai, \nsemnând "Kahane tr=ie[te"(\ntemeiat= de Binyamin, fiul lui Meir Kahane, dup=

asasinarea tat=lui s=u \n Statele Unite) au fost declarate organiza]iiteroriste, \n martie 1994, de cabinetul israelian \n virtutea legii privindterorismul din 1948. La baza deciziei au mai stat [i declara]iile liderilorgrup=rii, conform c=rora ace[tia sunt de acord cu atacul asupra moscheieiAl-Ibrahimi, \ntreprins de "Dr. Baruch Goldstein" – Goldstein era asociatcu Kach – [i atacurile verbale la adresaguvernului israelian. La 31 decembrie 2001,

Binyamin Kahane [i so]ia acestuia au fost uci[ide pu[ca[i palestinieni \n zona West Bank.

Ac]iuni: |n Israel, gruparea organizeaz=[i desf=[oar= ample manifest=ri de protest

\mpotriva guvernului, ac]iuni de h=r]uire [iamenin]are a palestinienilor \n Hebron [i \nWest Bank. De asemenea, gruparea a afirmatc= va \ntreprinde ac]iuni de r=zbunare pentru

moartea lui Binyamin Kahane [i a so]iei sale.Aria de operare a organiza]iei este J

I H A

D U L

I S L A M I C

347



situat= pe teritoriul israelian [i \n West Bank, \n special \n Hebron,num=rul membrilor nefiind cunoscut. Organiza]ia prime[te sprijin de lasimpatizan]ii s=i din Statele Unite [i Europa.

Al Fatah - Consiliul Revolu]ionar (Abu Nidal)

Descriere: Este o organiza]ie palestinian=cunoscut= mai bine sub numele de Organiza]ia AbuNidal (ANO), condus= de c=tre Sabri al-Bana (AbuNidal) [i fondat= \n 1974, ca o consecin]= a

desprinderii lui Abu Nidal din organiza]ia Fatah. Scindarea produs= lacrearea noii organiza]ii a fost rezultatul influen]ei jucate de regimul irakian

care \l sprijinise pe Abu Nidal s= lanseze opera]iuni teroriste independentepentru a servi intereselor irakiene. |nc= de la creare, organiza]ia s-aconsiderat ca fiind adev=rata organiza]ie Fatah, acuzându-i pe lideriiorganiza]iei de tr=dare.

Abu Nidal (Fatah-CR) a fost considerat= cea mai activ= [i maipericuloas= organiza]ie terorist= palestinian=, care a f=cut numeroasevictime \n anii '80. Ea [i-a demonstrat capacitatea de a opera \n zone

\ntinse din Orientul Mijlociu, Asia, America de Sud [i Europa. Spre

deosebire de alte organiza]ii palestiniene, ea a organizat opera]iuni [i acteteroriste \mpotriva unor obiective apar]inând unui num=r mare de ]=ri [i

\mpotriva militan]ilor palestinieni acuza]i de atitudine moderat=. De la \nceputul anilor '80, Fatah-CR a \nceput s= atace [i ]inte evreie[ti,israeliene [i occidentale. Ea [i-a

\ncetat practic atacurile teroriste \n anii '90, de[i se consider= c=p=streaz= \nc= poten]ial de

periculozitate, datorit= noilor salerela]ii cu Iranul.

Fatah-CR mai estecunoscut= [i sub numele deConsiliul Revolu]ionar Arab, dar

\[i asum= responsabilitateapentru atacurile comise sub numele de Brig=zile Arabe Revolu]ionare,Organiza]ia Revolu]ionar= a Musulmanilor Sociali[ti – pentru atacurile

\mpotriva obiectivelor britanice, Iunie Negru – pentru atacurile \mpotrivaobiectivelor iordaniene [i Organiza]ia Septembrie Negru.

A n g h


e

R A D U

348



Fatah-CR are aproximativ 400 de membri [i câteva zeci de cadreale mili]iilor din taberele palestiniene de refugia]i din Liban. Nu se cunoscorganiza]iile afiliate \n Teritoriile Autonome.

|ntre 1974-1980, cartierul general al organiza]iei s-a aflat \n

Bagdad, iar activit=]ile sale au fost coordonate, \n special, de c=treirakieni, care i-au acordat suport logistic substan]ial lui Abu Nidal. Aceast=perioad= a fost caracterizat= de atacuri teroriste \ndreptate cupreponderen]= \mpotriva ]intelor siriene [i a celor apar]inând organiza]ieiFatah/OEP.

La \nceputul anilor '80, datorit=, pe de o parte, dezacorduluiap=rut \ntre irakieni [i Abu Nidal, referitorla independen]a organiza]iei sale [i, pe

de alt= parte interesului manifestat dec=tre Irak, \n cursul r=zboiului cu Iranul,

\n \mbun=t=]irea rela]iilor sale cuOccidentul, Abu Nidal [i sus]in=torii s=iau fost expulza]i din Irak [i s-au stabilit \nSiria. Ulterior, \n 1985, cartierul general afost mutat \n Libia. Dup= 1981, Fatah-CRa atacat ]inte evreie[ti, israeliene [i

occidentale, dar [i obiective apar]inând Iordaniei [i statelor din Golf,continuând \n acela[i timp s= lanseze atacuri \mpotriva militan]ilor [iliderilor Fatah.

Presiunile exercitate de c=tre Statele Unite asupra Siriei, auconstrâns organiza]ia s=-[i mute bazele de preg=tire [i opera]ionale \nLiban, \n zona Sidon. Anul 1987 a marcat o important= schimbare \nactivitatea clandestin= desf=[urat= \n conspirativitate de c=tre organiza]ie.Aceasta a primit \n rândurile sale noi tineri militan]i, a organizat o structur=

de tip mili]ie [i chiar a ini]iat activit=]i sociale [i politice \n taberele derefugia]i palestinieni, din sudul Libanului. |n a doua jum=tate a anilor '80,am fost martorii celor mai grave acte teroriste lansate f=r= discriminare dec=tre Fatah-CR.

Cu toate acestea, noul mod de operare [i activit=]ile desf=[urate \n taberele din sudul Libanului, au produs o grav= scindare \n cadrulorganiza]iei soldat= cu plecarea, \n 1989, a doi lideri: Atef Abu Baker,membru al Comitetului Central [i Abdel Rahman Issa, membru al Biroului

Politic. Ei l-au acuzat pe Abu Nidal c=, de teama unor acte de subversiune J I H A

D U L

I S L A M I C

349



interne, a ordonat uciderea a 150 de militan]i. |ncercarea de reconcilierecu Fatah [i liderul acesteia, Yasser Arafat, soldat= [i ea cu e[ec, a f=cutca Abu Nidal s= fie mai izolat ca niciodat=. E[ecul ultimelor opera]iuni dinanii '80 (atacul asupra navei City of Poros din Grecia [i arestarea

majorit=]ii militan]ilor s=i din America de Sud) au marcat declinulopera]ional al organiza]iei.

Gruparea are numeroase birouri \n Siria, Yemen, Iran, Sudan [iLiban. Ea este considerat= una dintre cele mai viabile organiza]ii teroristedin punct de vedere economic. Se estimeaz= c= \n afara sumelor de baniprimite de la statele sus]in=toare, ea ob]ine venituri din estorc=ri de bani[i din propria s= re]ea de afaceri [i organiza]ii de acoperire.

Dup= interven]ia aliat= \mpotriva Irakului, Abu Nidal a fost nevoits= p=r=seasc= Libia (statul care \i oferise g=zduire [i protec]ie), fiindurmat de un num=r important de activi[ti, r=ma[i loiali. Dup= ce s-astabilit, o perioad= de timp, pe teritoriul Egiptului (informa]ie dezmin]it=

vehement de Guvernul de la Cairo, dar confirmat= de mai multe serviciide informa]ii), Abu Nidal [i-a g=sit ad=post \n Irak, \n calitate de oaspeteal lui Saddam Hussein. O parte dintre cei care i-au r=mas fideli l-au urmat

\n Irak, restul refugiindu-se \n Siria. Anali[ti \n domeniu apreciaz= c= luiAbu Nidal i se mai subordoneaz= circa 200 de lupt=tori, persoane bineinstruite [i cu mult= experien]=, la care se adaug= membrii r=spândi]i \ndiferite state ale lumii, care dispun de acoperiri credibile [i sunt gataoricând s= intre \n ac]iune. De asemenea, gruparea are la dispozi]ie sume

importante de bani, evaluate la mai multe milioane de dolari (de altfel,Fatah-CR este considerat= drept cea mai bogat= organiza]ie disident= A

n g h


e

R A D U

350



palestinian=) ob]inute prin [antaj [i trafic de armament, depozitate \nconturi din Elve]ia, Marea Britanie [i Austria.

Activit=]i: Organiza]ia pretinde c= lupta armat= \mpotriva

Israelului este un principiu sfânt, fiind singura cale pentru a ob]ine

eliberarea tuturor palestinienilor [i nimeni nu-i poate nega poporuluipalestinian acest drept. Fatah [i liderii s=i au tr=dat acest principiu [i

Conven]ia Palestinian= motiv pentru care trebuie pedepsi]i. Pentru a gr=bi

victoria revolu]iei arabe, singura care poate duce la eliberarea Palestinei,

este nevoie de terorism atât inter-arab cât [i intra-palestinian.Organiza]ia se identific= pe deplin cu liderul s=u Abu Nidal, fiind

cunoscu]i doar pu]ini al]i activi[ti. Sabri al-Bana (Abu Nidal) s-a n=scut \n

1939 \n Jaffa. Dup= "Razboiul de 6 zile", a emigrat \mpreun= cu familia \nArabia Saudit=, unde a lucrat ca profesor. S-a al=turat organiza]iei Fatah \n Egipt, \n 1969 [i a devenit reprezentantul acestei grup=ri la Khartoum,Sudan. |n 1970, Abu Nidal a fost numit reprezentantul Fatah \n Bagdad,Irak. Aici el [i-a format un grup de activi[ti loiali. Cu sprijinul serviciilor deinforma]ii irakiene, Abu Nidal [i-a format propria grupare terorist= [i,datorit= faptului c= se opunea particip=rii la negocieri politice, a ini]iatatacuri \mpotriva politicii oficiale duse de Fatah.

B. Organiza]ii teroriste armene, kurde [i turce[ti

Armata Secret= Armean= pentru Eliberarea Armeniei (ASALA)

Alte denumiri: Grupul Orly; Organiza]ia 3Octombrie.

Descriere: Grup terorist armean de

orientare marxist-leninist=, format \n 1975, cuinten]ia declarat= de a determina guvernul turc s=-

[i asume public responsabilitatea pentru moartea a 1,5 milioane dearmeni \n 1915, s= pl=teasc= desp=gubiri [i s= cedeze teritoriu statuluiarmean. A fost condus de Hagop Hagopian, pân= la asasinarea acestuiala Atena, \n aprilie 1998.

La mijlocul anilor '60 \n "Mica Armenie" (comunitatea armean=)din Beirut, concentrat= \n cartierele Borj Hammoud [i Sinn El-Fil, \ncepe

un proces lent de radicalizare, fenomen ce se extinde \n toat= Europa. LaBeirut, acest fenomen are un caracter mai pronun]at datorit= influen]ei J

I H A

D U L

I S L A M I C

351



modelului palestinian, prototipul na]iunii f=r= stat. |n anul 1981, dup= mai mul]i ani de cooperare, are loc ruptura

dintre Fatah [i Asala ca urmare a faptului c= Turcia a acceptatdeschiderea biroului OEP la Ankara. |n aceast= situa]ie, ASALA se

apropie de Siria [i grup=rile ostile lui Arafat, precum [i de mi[c=rilepopulare de sus]inere din rândul diasporei din Europa [i SUA. Elaboreaz=o nou= linie politic= având ca obiectiv, crearea unei Armenii unite,democrat= socialist= [i revolu]ionar=, pentru a fi \n m=sur= s= conduc="r=zboiul popular prelungit". Dup= opera]iunea israelian= "Pace \nGalileea", ASALA pierde pozi]ia sa din Beirut [i se repliaz= \n Siriaprecum [i \n taberele situate \n câmpia Bekaa.

Activit=]i: Asasinate [i atacuri cu bombe \mpotriva unor ]inteturce[ti. Mai târziu, atacuri \mpotriva unor ]inte franceze [i elve]ienepentru a for]a eliberarea unor camarazi. Atentat asupra biroului companieiaeriene turce de pe aeroportul Orly din Paris, \n 1983, soldat cu opt mor]i[i 55 de r=ni]i, ac]iune ce a dus la desfiin]area grupului datorit= num=ruluide victime. Suferind de probleme interne, grupul a r=mas relativ lipsit deactivitate \n ultimii patru ani, de[i, recent, a revendicat un atentat e[uat

\mpotriva ambasadorului turc din Ungaria. Are ramifica]ii \n Liban, Europa

Occidental=, Armenia, SUA [i Orientul Mijlociu.

Congresul pentru Libertate [i Democra]ie al Kurdistanului -

KADEK (fost PKK)

Alte denumiri: Uniunea PopularDemocratic=; Congresul Libert=]ilor [iDemocra]iei Kurdistanului/KADEK; PartidulPopular al Libert=]ii, Partidul Muncitoresc dinKurdistan etc.

Descriere: A fost fondat \n 1974 ca ogrupare marxist-leninist= a turcilor de origine kurd=. Obiectivulorganiza]iei este crearea unui stat kurd independent, care s= cuprind=zona de sud-est a Turciei, nordul Irakului, precum [i teritorii aflate \nprezent \n componenta Siriei [i Iranului, zone \n care popula]ia estemajoritar kurd=. Din anul 1990, KADEK a trecut la activit=]i de gheril=rural= [i urban=. |ncepând cu anul 1979 conducerea PKK \[i desf=[oar=

activitatea \n emigr]ie, preponderent pe teritoriile Libanului, Siriei, ale unorstate europene; din august 1984 sunt aplicate ac]iunile violente A

n g h


e

R A D U

352



direc]ionate spre recunoa[terea statului independent Kurdistan din Sud-estul Turciei. De la mijlocul anilor ‘90 liderii grup=rii opteaz= pentruconstituirea structurilor guvernamentale [i parlamentare \n emigrare. Caurmare a arest=rii liderilor fac]iunii aceasta s-a autodizolvat, refuzând

astfel la confrunt=rile violente [i recurgând la solu]ionarea pa[nic= aproblemei kurde. Conform registrelor oficiale ale Departamentului de Statal SUA, ale decretelor preziden]iale din Fran]a, Marea Britanie, Germania,gruparea este inclus= \n lista organiza]iilor teroriste. Efectivele militare alePKK s-au format \n anii ‘80 oficial din cadre reformate \n Armata deeliberare-na]ional= a Kurdistanului concentrate pe teritoriul Armeniei(noiembrie, 1993).

Contactele externe ale PKK – Serviciile Speciale ale Siriei

(Istihbarat); Serviciul Na]ional de Contrainforma]ii al Greciei; serviciilespeciale ale Armeniei; Armata Secret= de Eliberare a Armeniei; PartidulComunist din Italia; organiza]iile cu tendin]e comuniste din Grecia;Uniunea Patriotic= a Kurdistanului. S-au fixat cazuri de influen]are dinpartea liderilor PKK a autorit=]ilor guvernamentale din Fran]a, Federa]iaRus=, Grecia, fosta Iugoslavie, România, Liban, Siria, Republica SudAfrican=. Centrele de instruire ale rebelilor kurzi se consider= a fiamplasate pe teritoriile Armeniei, Greciei, Irakului, Iranului, Ciprului,

Libanului, României, Siriei. |n acela[i timp, PKK dispune de sus]inerefinanciar= din partea diasporei kurde din Austria, Belgia, Marea Britanie,Olanda, Federa]ia Rus=, Germania, CSI (Kazahstan, K\rgizstan,Georgia). Organiza]ii derivate: Frontul Na]ional Popular pentru EliberareaKurdistanului, Congresul Na]ional al Kurdistanului, Comitetul deSolidaritate al Kurdistanului, Kurdish Relation Group, American KurdishSupport Network.

La \nceputul lui 1999, autorit=]ile turce l-au capturat \n Kenya pepre[edintele organiza]iei, Abdullah Oçalan. Ulterior, Curtea Suprem= deSecuritate din Turcia l-a condamnat pe acesta la moarte. |n august 1999,Oçalan a anun]at "o ini]iativ= de pace", ordonând membrilor grup=rii s= seab]in= de la orice act de violen]= [i cerând instaurarea unui dialog cuAnkara \n problema kurd=.

La Congresul KADEK, organizat \n ianuarie 2000, membriipartidului au sus]inut initia]iva lui Oçalan [i au declarat c= vor folosi doarmijloace politice \n atingerea noului obiectiv al grup=rii, [i anumeob]inerea de drepturi civile pentru kurzii din Turcia.

Dup= arestarea liderului Abdullah Oçalan, preocup=rile de baz=ale grup=rii au devenit: J

I H A

D U L

I S L A M I C

353



– men]inerea [i dezvoltarea capacit=]ii de lupt=;– atragerea de noi membri;– controlarea diasporei kurde;– identificarea de noi surse de finan]are, precum [i exploatarea

celor deja existente;– ob]inerea de drepturi pentru popula]ia de origine kurd= dinTurcia (publica]ii [i posturi radio-TV \n limba kurd=, [coli proprii etc.);

– ob]inerea statutului de partener de dialog cu statele occidentaledup= modelul OEP.

Activit=]i: Principalele ]inte ale actelor teroriste ale KADEK au fostfor]ele guvernamentale de securitate din Turcia. |n 1993 [i ulterior, \nprim=vara lui 1995, au fost comise o serie de atacuri \mpotriva cl=dirilorcare ad=posteau misiuni diplomatice turce[ti [i diverse firme ale acestei]=ri \n zeci de ora[e occidentale. |n \ncercarea de a produce pagubeindustriei de turism a Turciei, la \nceputul anilor '90 KADEK a atacat cubombe locuri turistice [i hoteluri [i, de asemenea, a r=pit turi[ti str=ini.

|n majoritatea cazurilor, sursele de finan]are ale KADEK suntilegale, intrând sub inciden]a legilor penale, fapt ce spore[te gradul depericol al grup=rii. Principalele surse de finan]are ale KADEK sunt:

– traficul de droguri;– traficul de persoane;

– estorc=rile de fonduri, tâlh=riile [i alte fapte asem=n=toare;– impunerea de taxe de protec]ie;– r=pirile de persoane;– cotiza]iile pl=tite de membrii [i simpatizan]ii cu posibilit=]i

materiale.Organiza]ia are mii de simpatizan]i \n Turcia [i \n Europa, aria de

operare cuprinzând Turcia [i Orientul Mijlociu. Prime[te un modest sprijinfinanciar [i ajutor material de la Siria, Irak [i Iran. Autorit=]ile de la Damascau respectat, \n general, acordul antiterorist semnat \n septembrie 2000cu Ankara, prin care se angajau s= nu sus]in= organiza]ia.

Kadek dispune, \n Turcia, de echiparea specific= unei grup=ri degheril= de mare anvergur=, respectiv, armament u[or de infanterie, mineantitanc [i antipersonal, mitraliere antiaeriene grele, sta]ii de radio-transmisiuni etc.

Aceast= dotare este localizat= \n primul rând \n zonele de conflictdin nordul Irakului, ramurile din statele europene ale organiza]ieidispunând de armament u[or (\n majoritatea cazurilor, \n cantit=]i limitate)

[i dispun de capacitatea de a produce [i folosi dispozitive exploziveartizanale.

A n g h


e

R A D U

354



imagine de bun=stare fals=, ceea ce face ca popula]ia s= fie apatic= fa]=de manifest=rile imperialiste; popula]ia tr=ie[te \ntr-un stat fascist [i Turciaeste lipsit= de drepturile [i libert=]ile fundamentale ale democra]iei.

DS consider= c= problemele socialismului nu pot fi rezolvate prin

colaborarea cu imperialismul [i prin implementarea reformelor capitaliste.DS consider= c= mi[c=rile progresiste revolu]ionare din Orientul Mijlociutrebuie s= fie solidare \ntre ele pentru a reac]iona adecvat la ac]iunile unorstate ca Turcia, Israelul, Arabia Saudit=, Egiptul [i altele.

"Statul Califat"

Descriere: Fondat= \n 1984 \n Köln [i condus= de Metin Kaplan,

organiza]ia num=r= circa 800 de membri, \n anul 2001 num=rul acestoraajungând la 1.100.

Din 12 decembrie 2001, Organiza]ia a fost interzis= \n Germania.Activitate: "Statul Califat" (Hilafet Devleti), fost= "Uniune a

asocia]ilor [i comunelor islamice, Köln" (ICCB), sub conducereaautoenun]atul "emir al credincio[ilor [i calif al musulmanilor", MetinKaplan, propag= Jihadul \n vederea \nl=tur=rii statului laic turc. |n loculacestuia ar trebui s= existe statul islamic având ca baz= Sharia, urmând

ca Islamul s= preia pe termen lung domnia mondial=. Democra]ia,parlamentele [i pluralismul politic ar trebui respinse \n general, fiindincompatibile cu preceptele de baz= ale Islamului. |n ciuda interzicerii,care a privit \n decembrie 2001 mai \ntâi centrala din Köln [i 19 asocia]iilocale ca organiza]ii subsidiare, iar din 19 septembrie s-a extins asupraaltor 16 organiza]ii subsidiare, o parte din membrii \ncearc= s= men]in=leg=turile create. Agita]ia f=cut= \mpotriva statelor [i societ=]iloroccidentale, precum [i a Turciei, Israelului [i evreilor este continuat=,

chiar dac= are o intensitate mai mic=, din str=in=tate. |ntr-o publica]iecontinuatoare a "Ummet-i Muhammed" (Comunitatea lui Mahamed),interzis= din decembrie 2001, se spune: "\l vom privi ca inamic pe oricinese opune Sharia lui Allah, simpatizeaz= cu ideologiile umane, opunerezisten]= culturii de revela]ie, nu accept= c= domnia se afl= nelimitat \nmâinile lui Allah, spune c= domnia se afl= \n mâinile poporului. Voma[tepta cu r=bdare pân= la victorie sau moartea ca martiri, preg=tindu-nepentru du[man!" ("Beklenen Asr-I Saadet" nr. 19 din 8 mai 2002).

Mai mult, aceast= revist= r=spânde[te \n continuare mesajeantievreie[ti [i antisioniste. Din str=in=tate este emis= \n continuare o

A n g h


e

R A D U

356



emisiune TV, ce poate fi urm=rit= [i \n Turcia pentru r=spândireapropagandei islamice. Pe internet sunt oferite printr-un provider str=intexte din c=r]i [i bro[uri ale fondatorului decedat al organiza]iei,Cemaleddin Kapaln, precum [i contribu]ii ale organului asocia]iei interzise

"Ummet-i Muhammed".La 27 noiembrie, Curtea Federal= Administrativ= din Leipzig aconfirmat ordinul de interdic]ie \mpotriva "Statului Califat"; hot=rârea esteexecutorie. |n motivarea hot=rârii instan]a a re]inut faptul c= organiza]ia nurecunoa[te monopolul puterii de]inut de stat, se \ndreapt= \mpotrivafundamentelor democratice [i a ordinii statului de drept, desconsiderând

\n cel mai grav mod drepturile omului.

Comunitatea Islamic= Milli Goriis (CIMG)

Descriere: Fondat= \n anul 1985 la Köln, ca Adunarea NoiiPerspective Mondiale \n Europa - AMGT, organiza]ia a fost condus=,pân= \n octombrie 2002, de Mehmet Sabri Erbakan.

CIMG se sprijin= pe un poten]ial de for]= politic= \n Turcia caretinde spre reislamizarea treptat= a societ=]ii turce pentru ca, apoi sistemulde stat [i regimul turc laic s= se transforme \n sensul "ordinii de drept"islamice.

Activitate: Scopul acesteia este de a asigura membrilor s=i deaici un mod de trai conform cu Sharia.Pentru r=spândirea ideologiei sale [i \mbun=t=]irea poten]ialului

s=u de membri, se folose[te de instrumente tradi]ionale ale Islamismuluiturc, cum ar fi utilizarea mass-media scris=, angajamente educa]ionale \nlucrul cu copiii [i tinerii. Legat=, ideologic [i personal, strâns de partidulIslamic interzis din Turcia "Refah – Partisi" RP – Partidul Prosperit=]ii, iarapoi cu "Fazilet Partisi" FP – Partidul Virtu]ii, CIMG \[i vede misiunea \nr=spândirea ideologiei MiIii Goriis islamic – na]ionalist=, printre imigran]iiturci \n Germania. Astfel, CIMG s-a situat, dup= interzicerea FaziletPartisi, de partea nou \nfiin]atului \n iunie 2001 "Saadet - Partisi" (PartidulFericirii), pentru care ideologia Milli Goriis r=mâne neschimbat= [i carerecunoa[te public varianta dezvoltat= de Necmettin ERBAKAN privindorganizarea politic= a Islamismului turc.

Spre deosebire de Partidul Drept=]ii [i Dezvolt=rii (AKP), format \n 2001 din Fazilet Partisi sub conducrea lui Recep Tayyip Erdogan, carese caracterizeaz= drept un partid cu orientare puternic conservatoare,

scopul Saadet Partisi r=mâne desfiin]area laicismului \n Turcia [iintroducerea unei ordini sociale [i de trai bazate pe dreptul islamic J

I H A

D U L

I S L A M I C

357



(Sharia). Astfel, pre[edintele SP, Recai Kutan a explicat cu ocazia uneicuvânt=ri publice \n Ankara, c= SP ar fi r=d=cina [i trunchiul (mi[c=rii) MilliGoriis fondat= pe legea Islamic=-Sharia. El a mai declarat: "Morala [ilumea idealurilor sunt stindardul nostru. Pentru c= noi ca partid nu am

pornit la drum pentru a ne modifica, ci pentru a modifica acest sistemperturbat. Calea c=tre salvare duce [i printr-o guvernare Milli Goriis" (MilliGazete, din 26 februarie 2002).

CIMG \l consider= \n continuare pe Necmettin Erbakan liderspiritual. Conform propriilor declara]ii, CIMG dispune pe scar= mondial=de 210.000 membrii [i \ntre]ine 740 de uniuni moschei. |n Germania separe c= este vorba de 500 spa]ii de rug=ciune [i moschei. Pentruadministrarea propriet=]ii imobiliare vaste este responsabil=, din 1995,

Asocia]ia European= de Cl=dire [i Sprijinire a Moscheilor" (EMUG). |n cursul anului 2002, au survenit modific=ri \n planul conduceriiCIMG. Astfel, \n februarie, func]ionarul CIMG, Oguz Ucuncu a fost numit

\n func]ia de secretar general. Acesta urma lui Aii Kiziekaya care a devenitdin ianuarie 2002 pre[edinte al Consiliului Islamic pentru Germania.

CIMG s-a men]inut activ= \n domeniul de activitate social [i altineretului [i a elaborat un nou sistem unitar pentru toate comunele, \nceea ce prive[te planul de \nv=]=mânt precum [i \ntocmirea [i con]inutulunor oferte educative \n anul 2002. Organiza]ia \ncearc= s= atrag=tineretul musulman [i s=-l "lege" de sine prin oferte de petrecere a timpuluiliber, supraveghere a activit=]ii de efectuare a temelor pentru acas= [iorganizarea de concursuri de cuno[tin]e. Ca maxim= educativ= esteuzitat= expresia "modul de via]= imoral al societ=]ii germane“ carecontravin valorilor [i normelor islamice se abat de la calea dreapt=.

C. Organiza]ii extremist-teroriste din Asia

Actele teroriste comise \ntr-un num=r mare de ]=ri de pecontinentul asiatic relev= faptul ca fenomenul a luat o amploare deosebit=pe acest continent. Num=rul organiza]iilor teroriste ce ac]ioneaz= \n uneledin statele Asiei a crescut considerabil, precum [i gravitatea actelorteroriste comise de c=tre aceste organiza]ii.

Armata Ro[ie Japonez= (ARJ)

Alte denumiri: Brigada Interna]ional= Antiimperialist= (BIAI)Descriere: Grupare interna]ional= terorist= format= \n jurul anilor A

n g h


e

R A D U

358



'70, dup= desp=r]irea de Liga Comunist= Japonez= - Fac]iunea ArmataRo[ie. ARJ a fost condus= de Fusako Shigenobu pân= la arestarea ei \nJaponia, \n noiembrie 2000. }elul istoric al ARJ a fost de a r=sturnaguvernul japonez [i monarhia, precum [i de a favoriza revolu]ia mondial=.

Dup= arestare, Shigenobu a anun]at c= inten]ioneaz= s=-[i urm=reasc=idealurile folosind un partid politic legal [i nu violen]a revolu]ionar=. Sepresupune c= are controlul sau cel pu]in leg=turi cu Brigada Interna]ional=Antiimperialist=, poate, de asemenea, avea leg=turi cu Frontul Democratic

\mpotriva R=zboiului, o organiza]ie politic= de stânga din Japonia.Informa]ii dezv=luite dup= arestarea lui Shigenobu arat= c= ARJ organizacelule teroriste \n ora[e asiatice ca Manila sau Singapore. Are o leg=tur=apropiat= cu grup=rile teroriste palestiniene (care se afl= [i ac]ioneaz= \n

afara Japoniei).Activit=]i: |n timpul anilor '70, ARJ a organizat o serie de atentate \n toat= lumea, inclusiv masacrul din 1972 de Ia aeroportul Lod din Israel,deturnarea a dou= avioane japoneze [i o \ncercare de a ocupa ambasadaSUA din Kuala Lumpur. |n aprilie 1988, agentul operativ ARJ Yu Kikumuraa fost arestat pentru posesie de exploziv, \n New Jersey, presupunându-sec= pl=nuia un atac care s= coincid= cu atacul cu bomb= \mpotriva clubuluiUSO din Neapole, ac]iune a ARJ soldat= cu uciderea a cinci persoane,printre care [i o func]ionar= american=. Tsutomu Shirosaki, capturat \n1996, se afl=, de asemenea, \n \nchisoare \n Statele Unite. |n 2000,Libanul a deportat \n Japonia patru membri aresta]i \n 1997, dar a acordatazil politic unui al cincilea agent, Kozo Okamoto. Lidera Shigenobu a fostarestat= \n noiembrie 2000 [i acuzat= de ac]iuni teroriste [i de fraud= cupa[apoarte.

Secta AUM (AUM SHINRIKYO)

Descriere: Organiza]ia a fost \nfiin]at= \nanul 1987 de Shoko Asahara, scopul acesteiafiind de a st=pâni toat= Japonia [i apoi \ntreagalume. Aprobat= \n 1989 s= func]ioneze ca oentitate religioas= conform legisla]iei japoneze,

gruparea a candidat la alegerile parlamentare din Japonia, din 1990. Cutrecerea timpului, cultul a \nceput s= fac= preziceri referitoare la sfâr[itullumii, declarând c= Statele Unite vor \ncepe cel

de-al III-lea R=zboi Mondial cu Japonia. Guvernul japonez a revocatrecunoa[terea AUM, ca organiza]ie religioas=, \n octombrie 1995. Cu J

I H A

D U L

I S L A M I C

359



toate acestea, \n 1997 guvernul a decis s= nu invoce Legea anti-subversiv= \mpotriva grupului, care ar fi scos cultul \n afara legii. |n anul2000, Fumihiro Joyo a preluat controlul sectei AUM, dup= ce acestaisp=[ise o pedeaps= de trei ani de temni]=. Joyo fusese \nainte purt=tor

de cuvânt [i liderul ramurii din Rusia a organiza]iei. Sub conducereaacestuia, secta Aum [i-a schimbat numele \n ALEPH, declarând ca este

\mpotriva violen]ei [i a viziunilor apocaliptice ale lui Shoko Asahara.Activit=]i: La 20 martie

1995, membrii AUM, \n modsimultan, au \ntreprins un atacchimic cu substan]eneuroparalizante \n mai multe

sta]ii de metrou din Tokyo,ucigând 12 persoane [i r=nindpeste 6.000. Studii recente arat=c= num=rul persoanelor care ausuferit v=t=m=ri fizice, ca urmarea atacului chimic, este deaproape 1.300, restul fiind afecta]ide traume ale sistemului psihic.

Gruparea a fostresponsabil= [i pentru alte"accidente chimice suspecte"petrecute \n Japonia \n 1994.

Eforturile grup=rii de a \ntreprinde atacuri cu arme biologice nu au fost \ncununate de succes. Poli]ia japonez= l-a arestat pe Asahara \n mai1995, acesta fiind judecat pentru 17 crime, la sfâr[itul anului 2000. Din1997, gruparea a continuat s= recruteze noi membri, s= se implice \nderularea de activit=]i comerciale [i s= achizi]ioneze propriet=]i. Cu toate

acestea, activit=]ile grup=rii au \nregistrat o sc=dere semnificativ= \n anul2000, printre alte motive ale descre[terii aflându-se [i lu=rile de pozi]ie aleopiniei publice.

Secta AUM se estimeaz= c= are \n component= \ntre 1.500 [i2.000 de membri [i este posesoarea unui site pe internet. |n timpulatacului asupra sta]iilor de metrou din Tokyo, gruparea declar= c= num=r=9.000 de membri \n Japonia [i peste 40.000 \n \ntreaga lume. Principaliimembri ai sectei AUM se g=sesc doar \n Japonia, ramuri derivate din

grupare, situate pe teritoriul Rusiei, având \n componen]= un num=rnedeterminat de membri.

A n g h


e

R A D U

360



Noua Armat= Popular= (NPA)

Descriere: Arip= militar= a PartiduluiComunist din Filipine, NPA este un grup maoist

format \n decembrie 1969 cu scopul de a r=sturnaguvernul prin ac]iuni de gheril=. De[i este \nprimul rând o forma]iune rural= de gheril=, NPAare o infrastructur= urban= activ= pentru ac]iuni

teroriste [i folose[te echipe de asasini. Ob]ine majoritatea fondurilor dincontribu]iile sus]in=torilor [i din a[a-numitele taxe revolu]ionare colectatede la oamenii de afaceri locali.

Activit=]i: NPA vizeaz= \n primul rând for]ele securit=]ii filipineze,

politicienii corup]i [i trafican]ii de droguri. Se opune oric=rei prezen]emilitare americane \n Filipine, atacând misiunile militare americane \naintede \nchiderea bazelor SUA \n 1992. Comunicatele de pres= din 1999 auindicat c= NPA viza trupele americane participante la exerci]ii militarecomune [i personalul ambasadei americane. Ac]ioneaz= \n regiunilerurale Luzon [i Visayas, precum [i \n zone din Mindao. Are celule \nManila [i \n alte centre urbane importante.

Tigrii Tamili (TT)Alte denumiri: Organiza]ia Mondial=

Tamil= (OMT); World Tamil Association (WTA),World Tamil Movement (WTM), Mi[careaMondial= Tamil= (MMT); Federa]ia Asocia]iilorTamile (FCAT); For]a Ellalan; For]a Sangillan.

Descriere: Fondat \n 1976, este cel maiputernic grup tamil din Sri Lanka ce folose[te mijloace ilegale pentru a

ob]ine fonduri [i arme, f=cându-[i public scopul de a forma un stat tamilindependent. TT au \nceput conflictul armat cu guvernul din Sri Lanka \n1983 [i se bazeaz= pe o strategie de gheril=, care include [i tactici teroriste.

Activit=]i: TT folosesc o strategie de lupt= cu un program teroristcare vizeaz= nu numai func]ionari ai administra]iei public= local= dinmediul rural, ci [i lideri politici [i militari din Colombo [i alte centre urbane."Tigrii" sunt mai ales cunoscu]i pentru regimentul lor de lupt=torisinuciga[i, "Tigrii Negri". Cele mai folosite metode sunt asasinatele

politice [i atacurile cu bombe. TT nu atac= \ns= sedii comerciale [idiplomatice str=ine. J

I H A

D U L

I S L A M I C

361



Num=rul exact de membri este necunoscut, \ns= se presupune

c= acest grup are \ntre 8.000 [i 10.000 de lupt=tori \narma]i \n Sri Lanka,

dintre care \ntre 3.000 [i 6.000 sunt profesioni[ti. TT beneficiaz= [i de

sus]inere interna]ional= pentru ob]inerea fondurilor, a armelor [i pentru

activit=]ile de propagand=.

TT controleaz= majoritatea zonelor de coast= din nordul [i estul

statului Sri Lanka, \ns= au desf=[urat ac]iuni pe tot \ntinsul insulei.

Cartierul General se afl= \n nordul ]=rii, \ns= liderul TT, Velupillai

Prabhakaran, a stabilit o \ntins= re]ea de informatori [i puncte de control

pentru a supraveghea orice intrus p=truns \n teritoriul controlat de

organiza]ie.

TT beneficiaz= [i de sus]inere interna]ional= pentru ob]inerea

fondurilor, a armelor [i pentru activit=]ile de propagand=. Organiza]iile

publice ale TT \i sus]in pe separati[tii tamili, f=când lobby pe lâng=

guvernele str=ine [i ONU. Grupul \[i folose[te contactele interna]ionale

pentru a procura arme, mijloace de comunica]ii [i alte echipamente

necesare. TT exploateaz= marile comunit=]i tamile din America de Nord,

Europa [i Asia \n scopul ob]inerii de fonduri [i provizii pentru lupt=torii s=i

din Sri Lanka. Informa]ii ob]inute la mijlocul anilor '80 atest= c= unele

comunit=]i tamile din Europa sunt implicate [i \n trafic de droguri. Tamiliisunt cunoscu]i \n istorie drept curierii care aduceau droguri \n Europa. A n g h


e

R A D U

362



BABBAR KHALSA

Descriere: Organiza]ia a luat fiin]= \n anul1984, \n nord-estul Indiei (regiunile Hariana,

Kashmir, Punjab, Nagaland, Mizaram [i Tripura).Conducerea central= este asigurat= de c=tre uncomitet condus de Sukhdev Singh Mahal [i

Gurmej Singh Gill. Organiza]ia are filiale \n: SUA, Canada, Anglia, Fran]a,Germania, Elve]ia, Belgia, Olanda, Norvegia, Italia.

Activit=]i: |n anul 1991, un comando al organiza]iei teroristeindiene Sikh Babbar Khalsa a organizat un atentat asupra ambasadoruluiIndiei la Bucure[ti, dejucat de c=tre for]ele lupt=toare din cadrul Brig=zii

Antiteroriste, a c=ror interven]ie s-a soldat cu un mort din rândul terori[tilor[i re]inerea a doi membri ai comandoului, care au fost deferi]i justi]iei.

D. Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Europa

|n Europa, unde exist= cea mai mare concentrare de for]e [i bazemilitare, inclusiv nucleare, \n care contradic]iile politico-sociale au c=p=tatun caracter tot mai ascu]it, fenomenul terorist a cunoscut o recrudescen]=

f=r= precedent, \nregistrându-se zilnic ac]iuni teroriste soldate cunumeroase victime omene[ti [i importante pagube materiale.

Acest flagel al realit=]ilor actuale este exacerbat de amplificarearasismului, de existen]a \n ]=rile vest-europene a unui num=r mare deemigran]i din Asia, Africa [i Orientul Mijlociu, afla]i \n conflicte permanentede natur= politic=, social=, moral=, etnic= sau religioas=, cu societ=]ileoccidentale. De asemenea, ca urmare a re\nvierii ideologiei naziste, [i-auf=cut apari]ia noi organiza]ii [i grup=ri extremiste care, beneficiind desprijinul unor cercuri [i centre reac]ionare, \ntreprind ac]iuni teroristedintre cele mai violente. |n acest context, \n Europa Occidental=ac]ioneaz= o multitudine de organiza]ii [i grup=ri extremiste.

Organiza]ia “Brig=zile Ro[ii”

Descriere: Organiza]ia “Brig=zile Ro[ii” esteconsiderat= ca una dintre cele mai active organiza]ii

teroriste din Italia. |ntre 1969 [i 1986, \n Italia au avut locpeste 15.000 de atentate soldate cu 415 morti [i 1.181 J I H A

D U L

I S L A M I C

363



r=ni]i. Atentatele au atins punctul culminant \n 1979, când au avut loc2.513 acte teroriste. De atunci, num=rul acestora a sc=zut continuu, \n1996 num=rul lor fiind de 30. Aceasta sc=dere este pus= de anali[ti peseama celor dou= legi ale autorit=]ilor, prin care s-au permis scutiri

substan]iale de pedeaps= pentru terori[tii care colaboreaz= cu poli]ia [iautorit=]ile judec=tore[ti. Aceste legi "ale câinelui" se pare c= daurezultate [i \n prezent.

Ac]iuni: Organiza]ia a fost condus= de o direc]ie strategic=, [iavea drept scop s= creeze o situa]ie dificil= \n Italia, care s= provoace olovitur= de stat de tip fascist. Ac]iunile organiza]iei sunt caracterizate prinfolosirea metodelor s=lbatice de chinuire [i maltratare. Dintre principaleleac]iuni teroriste executate, amintim:

– R=pirea liderului democrat cre[tin Aldo Moro, \n martie 1978,reprezint= cel mai mare succes al "Brig=zilor Ro[ii". Dup= o sechestrarecare a durat 55 de zile, cadavrul s=u a fost g=sit \n portbagajul unuiautoturism, la data de 9 mai 1978. Pentru eliberarea lui, r=pitorii cereaupunerea \n libertate a 13 persoane condamnate \n Italia pentru activit=]iteroriste.

– R=pirea generalului american James Lee Dozier, la 17

decembrie 1981, care a fost eliberat la 28 ianuarie 1982, de c=tre uncomando al poli]iei italiene. A

n g h


e

R A D U

364



– La 15 februarie 1984, trei terori[ti au comis un atentat \mpotrivageneralului american Leamon Hunt, directorul general al firmeimultina]ionale pentru men]inerea pacii \n Sinai. Asupra sa au fost trasefocuri de arm= pe o strad= din Roma, dup= care terori[tii au disp=rut cu

un automobil. Victima a decedat la spital. Autorii atentatului au fostaresta]i dup= dou= sapt=mâni de poli]ia italian=.

– |n ziua de 20 martie 1987, a fost asasinat la Roma, generalulitalian Licio Georgeoni de c=tre dou= persoane care au reu[it s= dispar=la bordul unei motociclete.

– La 14 februarie 1987, un grup terorist, alc=tuit din 6 elemente,a atacat o furgonet= po[tal= care transporta 1,5 miliarde lire (circa unmilion dolari), ucigând doi poli]i[ti din escort= [i r=nind pe cel de-al treilea.

Terori[tii au reu[it s= dispar= cu \ntreaga sum= de bani.Cu toate c= organiza]ia a avut mult de suferit \n urma ac]iunilor \ntreprinse de poli]ia italian=, nu se poate concluziona c= activitateaterorist= a acestei organiza]ii ar fi fost lichidat=. Ultimele evenimentesavâr[ite de Brig=zile Ro[ii demonstreaz= acest fapt. |n acest sens,arestarea la Roma la data de 15 ianuarie 1987, \n cadrul unor opera]iunia carabinierilor, a trei tineri, despre care s-a stabilit c= sunt membri aiacestei organiza]ii, au f=cut ca organele competente italiene s= apreciezec= Italia s-ar afla \n fa]a revenirii la activitatea terorist= a Brig=zilor Ro[ii,iar cei trei ar putea face parte dintr-o nou= genera]ie de terori[ti. |norganizarea [i savâr[irea ac]iunilor teroriste, coopereaz= cu alteorganiza]ii [i grup=ri, cum ar fi: "Ordinea Nou=", "Avangarda Nou=",“Prima Linea" [i altele.

|n ultimii ani, actele teroriste comise de Brig=zile Ro[ii au fostaproape inexistente, aceasta datorându-se \n cea mai mare partesuccesului for]elor de securitate \n penetrarea [i neutralizarea celulelororganiza]iei din diferite zone ale ]=rii.

Organiza]ia "Prima Linea"

Descriere: Este a doua organiza]ie terorist= ca importan]= [i s-aconstituit \n sudul Italiei, \n anul 1977. Printre metodele de ac]iunepreferate ale acestei grup=ri se \nscriu ac]iunile de minare a unor

\ntreprinderi, magazine sau institu]ii, atacurile cu bombe asupra unorunit=]i de poli]ie, asasinate. |ntre cele dou= organiza]ii, Brig=zile Ro[ii [i

PRIMA LINEA, a existat o strâns= conlucrare, astfel \ncât ele aproape secontopeau. J

I H A

D U L

I S L A M I C

365



Noua Ordine sau "Ordinea Neagr="

Descriere: Este filiala italian= a unei organiza]ii teroristeinterna]ionale, cu acela[i nume. |n rândurile ei s-au \nregistrat la \nceputo serie de fasci[ti notorii, fo[tii S.S.-i[ti. Din anul 1974, gruparea a adoptat

denumirea de Ordinea Neagr=, probabil, pentru a sublinia c= se consider=succesoare a "C=m=[ilor Negre" din timpul dictaturii lui Mussolini.

Organiza]ia "Ac]iunea direct="

Descriere: Fran]a s-a confruntatfrecvent, \n ultimii 40 de ani, cu violente atentateteroriste, care s-au soldat cu sute de victime

omene[ti. "Lepra" terorismului, a[a cum acalificat acest flagel al secolului XX fostulpre[edinte Jacques Chirac, \n cadrul Adun=rii

Generale a ONU, a paralizat \n mai multe rânduri derularea vie]ii cotidiene \n Fran]a [i \n special la Paris. Prin folosirea bombelor [i a explozibililorartificiali au fost atacate sedii ale organelor de stat, magazine,restaurante, libr=rii, cinematografe, obiective turistice religioase.

Se apreciaz= c= mai multe dintre ac]iunile teroriste comise pe

teritoriul francez \n ultimul timp au fost organizate cu sprijinul unorelemente teroriste apar]inând unor grup=ri extremiste din exteriorulFran]ei. S-a remarcat, totodat=, o recrudescen]= a ac]iunilor teroriste pusela cale de organiza]iile de extrem= dreapta, \ntre care se remarc=Federa]ia Ac]iunii Na]ionale Europene (FANE) care [i-a propus caobiectiv "regruparea mi[c=rii neofasciste pe plan european". Al=turi deaceasta, activeaz= [i Organiza]ia "Ac]iunea direct=". Aceasta s-aconstituit \n anul 1979 din mai mul]i tineri, printre care un rol important

I-au avut Jean Marc Roilland (28 ani), Natali Menogon (23 ani), LaurentLobersard (student \n {tiinte economice), Maria Pilar Arado Altur (20 ani)etc., persoane arestate de organele de poli]ie franceze \n septembrie1980.

Jean Marc Roilland, considerat a fi "creierul" organiza]iei a definitstrategia [i obiectivele grup=rii, sus]inând crearea unui climat de violen]=[i instabilitate \n ]ar=. Aceasta urma s= se realizeze mai \ntâi prin"amplasarea de bombe" [i apoi prin sechestrarea [i asasinarea unor

personalit=]i politice [i de stat. Referitor la aceasta, el declara c=: "vomf=râmi]a societatea prin ac]iuni directe, distrugând institu]iile oamenilor".

A n g h


e

R A D U

366



Activit=]i: Obiectivele stabilite au fost puse treptat \n aplicare prinamplasarea de bombe la diferite institu]ii de stat [i obiective social-economice. Organiza]ia are leg=turi cu E.T.A. (Spania) [i “Prima Linea"(Italia).

Ac]iunea direct= lupt=, \n principal "\mpotriva imperialismului [isionismului". Cele mai multe atentate le-a comis \mpotriva bazelor NATOdin Europa Occidental=, precum [i \mpotriva unor obiective americane dinzon=.

|ncepând cu anii 1980, organiza]ia [i-a intensificat \n moddeosebit activitatea terorist=, comi]ând un num=r sporit de acte teroriste,deosebit de grave, astfel:

– La 15 septembrie 1986, \n plin centrul capitalei franceze, la

Prefectura Poli]iei, lâng= celebra Catedral= Notre Dame, a explodat obomb=. Urmare a atacului, 51 de persoane sunt grav r=nite,

\nregistrându-se [i importante pagube materiale.– Luni, 17 noiembrie 1986 a fost asasinat \n fa]a domiciliului s=u

din Paris, pre[edintele – director general al firmei "Renault", GeorgesBesse. Doi tineri, un b=rbat [i o femeie, care circulau \ntr-un autoturism,au deschis focul asupra lui \n momentul \n care acesta cobora din ma[in=,la circa 50 m distan]= de locuin]=. Pentru descoperirea terori[tilor,

guvernul francez a f=cut apel la popula]ie pentru a colabora cu poli]ia,furnizând toate informa]iile ce le de]in cu privire la persoanele ce apar peafi[ele difuzate de autorit=]i. De asemenea, guvernul anun]a un milion defranci drept recompens= celui care va da informa]ii ce vor duce laarestarea terori[tilor, modalitate neobi[nuit= \n Fran]a pân= \n lunanoiembrie 1986.

Asasinatul se \ncadreaz= \n concep]ia violen]ei teroriste, conformc=reia sunt selec]ionate "]inte simbolice" din domeniul industriei ap=r=rii,din cadrul NATO, precum [i din cercurile de afaceri [i celeguvernamentale.

|nainte de aceasta amplificare a violen]ei teroriste, oficialit=]ilefranceze tindeau s= subestimeze coeziunea [i virulen]a membrilor"Ac]iunii directe". Dup= eliberarea din \nchisoare, \n 1981, a fondatoruluiorganiza]iei, Jean Marc Roilland [i a lui Nathalie Menigon, prin amnistiace a urmat alegerii ca pre[edinte a lui Mitterand, activitatea organiza]iei s-a intensificat \n mod deosebit.

Este posibil ca uciderea lui Besse s= se fi fost pus= la cale ca un

avertisment la adresa autorit=]ilor, care inten]ionau s=-I aduc= \n fa]atribunalului pe liderul "Ac]iunii Directe", Regis Schleicher. J

I H A

D U L

I S L A M I C

367



Organele antiteroriste franceze au declan[at multiple ac]iunipolitiene[ti ce au vizat descoperirea [i re]inerea unor elemente teroristeapar]inând acestei organiza]ii, fapt ce a condus la arestarea chiar a unorterori[ti despre care se consider= c= fac parte din conducerea grup=rii.

Frontul Na]ional de Eliberare a Corsicii (FNLC)

Descriere: Fran]a, stat unitar cu opopula]ie "autohton=" majoritar=, dar [i cuaproximativ 120 de na]ionalit=]i diferite, rod alunei emigra]ii de peste 2.000.000 de str=ini, s-aconfruntat cu o serie de mi[c=ri separatiste.

Emergen]a violen]ei teroriste \n Corsica \[i are r=d=cinile \n diferen]eleculturale exacerbate de percep]ia inegalit=]ilor economice.Teza, “colonialismului intern" acuz= tendin]a statului-na]iune de a

p=stra \n condi]ii de dependen]= zonele periferice sau economicedefavorizate, \n vederea exploat=rii lor \n beneficiul zonelor bogate. La

\nceputul anilor 1970, vectorii acestor nemul]umiri – studen]ii, profesorii [iintelectualii au devenit activi[ti ai mi[c=rilor separatiste (violente [i non-violente). Activismul etnic este alt= coordonat= a intensific=rii terorismului

\n Fran]a. Corsica a devenit parte a Fran]ei \n 1769 [i departamentfrancez, 20 de ani mai târziu.

Mi[carea a debutat la 4 mai 1976, cu atacul simultan asupra a 22obiective, situate \n Corsica [i pe continent.

|n august 1982, FLNC organizeaz= "Conferin]a Interna]ional= aOrganiza]iilor [i Mi[c=rilor de Eliberare Na]ional=", la Corte, \n Corsica.

Dizolvat oficial la 5 ianuarie 1983, FLNC continu= s= organizezeac]iuni, \ndreptate cu preponderen]=, \mpotriva puterii centrale franceze(respectiv \mpotriva autorit=]ilor regionale) [i contra intereselor str=ine pe

insul=. Ocazional, fostul FLNC, love[te obiective din metropol=, situate \nprincipal pe coasta mediteraneean=. El ac]ioneaz= totodat=, probabil, subacoperirea Brig=zilor Revolu]ionare Corsicane [i a Armatei de EliberareNa]ional= Corsican=.

Activit=]i: |n 1987, [i-a creat o arip= politic=: A CuncoltaNaziunalista. Structura FLNC, este asem=n=toare cu cea a organiza]ieiIRA. Organul suprem de conducere este "Consiliul", compus din 14persoane. Acesta stabile[te linia politic= a mi[c=rii [i decide opera]iunile.

Fiecare direc]ie regional= are un [ef militar [i un altul politic, care asigur=executarea hot=rârilor luate de Consiliu.

A n g h


e

R A D U

368



Tendin]ele moderate creeaz= \n 1989 Accolta Naziunale Corse(ANC), din care se deta[eaz=, \n 1990, o alt= mi[care, mai radical=:Mi[carea pentru Autodeterminare MPA.

|n 1990, apar bra]e armate ale diferitelor mi[c=ri: extremi[]ii

FLNC se regrupeaz= \n FLNC Canal Istoric, cei din ANC \n Rezisten]a, iarcei din MPA \n FLNC Canal Obi[nuit.

Urmeaz=, \ntre 1994 [i 1996, ani de reglare de conturi [i de lupt=pentru suprema]ie \ntre diferitele mi[c=ri care se concretizeaz= prinatentate cu bomb=, asasinate [i incendieri. Mai mult decât ra]iunilepolitice, controlul asupra impozitului revolu]ionar a constituit obiectuldisputelor.

|n 1992, MPA renun]= la revendicarea independen]ei insulei [i, \ncepând din 1996, se dedic= ac]iunilor politice, punând \n inactivitateFLNC Canal Ob[nuit, bra]ul s=u armat.

|n 1996, FLNC Canal Istoric lanseaz= un val de atentate \nCorsica [i pe continent, printre care [i atentatul asupra prim=riei dinBordeux (5 octombrie 1996), care declan[eaz= o puternic= reac]ie aguvernului \mpotriva FLNC Canal Istoric [i A Cuncolta. La 2 februarie1997, FLNC Canal Istoric declan[eaz= o "noapte albastr=" cu 56 de

atentate. Arest=rile care urmeaz= \i determin= pe FLNC s= declarearmisti]ii \n iunie 1997.

|n 1998, \n perspectiva alegerilor regionale, mi[c=rile na]ionalistecaut= s=-[i marcheze prezen]a. La 25 ianuarie, FLNC Canal Istoricdeclar= sfâr[itul armisti]iului, iar la 12 mai reia lupta armat=. La 6februarie, un grup restrâns, Sampieru, revendic= asasinarea prefectuluiClaude Erignac, \n plin Ajaccio.

Aplicând de secole motoul "Francesi - Fora" (francezi-afara)"Frontul de Eliberare Na]ional= a Corsicii" (F.N.L.C.) lupta pentruindependen]a "na]iunii corsicane". FNLC consider= c= "lupta armat= estesingurul mijloc pentru a ob]ine independen]a insulei Corsica". Edificator \nacest sens este manifestul lansat \n 1974, contra bazei de la Solentra, \ncare se arat= c=: "acesta reprezint= un instrument de impunere asubdezvolt=rii \n Corsica" [i "Frontul va continua lupta politic= [i militar=deoarece este singura cale prin care poporul corsican poate sc=pa de

coloni[ti". A comis o serie de atentate [i ac]iuni teroriste \ndreptate \mpotriva intereselor Fran]ei [i a institu]iilor sale guvernamentale. J I H A

D U L

I S L A M I C

369



ETA (Euskadi Ta Askatasuna)

Descriere: Violen]a politic= este o constant= adezvolt=rii istorice spaniole. Franchismul a ap=rut carezultat al r=zboiului civil din Spania (1936-1939), fiindpromovat de lupt=torii de gueril= comuni[ti din Maquis [i

\n mod sporadic, de c=tre elemente anarhice sau grup=riextremiste.

Problema basc=, o lupt= na]ionalist= intern=,dureaz= de peste patru secole. Chiar \n momentul \ncare Philip al II-lea a f=cut din Madrid capitala Spaniei,

respectiv \n anul 1561, bascii s-au sim]it sufoca]i [i exploata]i de Madrid.Nemul]umirea s-a transformat \n terorism atunci când Franco, ce a

guvernat Spania din 1939 pân= \n 1975, a scos \n afara legii limba basc=,a interzis \ntâlnirile publice basce [i a introdus cu brutalitate tacticile sale

\n regiune. Terorismul basc a continuat [i dup= decesul lui Franco, marcatfiind de ETA.

Formarea ETA \ncepe cu anul 1959 când pe pere]ii unor cl=diridin }ara Bascilor spaniol= a ap=rut sloganul "Gora Euskadi" fiind astfelprima manifestare public= a unei organiza]ii care nu se supunea rigorilorepocii [i care va ocupa un spa]iu politic [i simbolic considerabil. (UNRISD,

1993). ETA (Euskadi Ta Askatasuna - }ara Bascilor [i Libertate) este dedeparte produsul unei crize \n sânul na]ionalismului basc tradi]ional, [imai precis al partidului care a sus]inut acest na]ionalism la sfâr[itulsec. XIX, Partidul Na]ional Basc (Les Basque, 1977) simbolul organiza]ieieste un [arpe \ncol=cit pe un topor. Deviza sa este "Bietan jarrai", adic="Continu= ambele".

Activit=]i: Avându-[i izvorul \n na]ionalismul basc, pe care ulteriorl-a promovat, ETA \[i plaseaz= bombele \ncepând cu iulie 1961. Pe teren,ETA se face remarcat= prin atacuri de rar= violen]=, \n mod principal,

\ncepând cu anul 1966, cu aportul militan]ilor veni]i dintr-o mi[carerevolu]ionar= a cunoscut= sub numele de "Felipe". |ntre 1967 [i 1969 sunteviden]iate 9 atacuri armate [i 46 atentate explozive. Sunt vizate \nprincipal cazarmele, re]elele de televiziune, localurile jurnalelor antibasce. |n contrapartid=, militan]ii ei sunt vâna]i, \nc= din 1965, ETAcunoscând prima sa pierdere.

Organiza]ia [i-a orientat ac]iunile violente \mpotriva autorit=]ilorspaniole, mai ales contra celor 11.000 de cadre din poli]ie [i garda civil=

(Jandarmeria spaniol=) pe care le consider= ca f=când parte din "armatade ocupa]ie spaniol=".

A n g h


e

R A D U

370



Dup= 1973 sunt \ntreprinse mai multe ac]iuni printre care [iasasinarea \n decembrie a pre[edintelui guvernului [i confident alregimului Franco, amiralul Carrero Blanco. Cu acest prilej se reliefeaz=separarea ETA (dup= adun=rile organiza]iei) \n dou= mi[c=ri antagoniste:

ETA V (militar=) [i ETA VI (politico-militar=).

ETA militar= cuprinde [apte "aparate" coordonate de ComitetulExecutiv, alc=tuit din [ase membri, care din motive de securitate nuparticip= niciodat= la vreo ac]iune extremist=. Aceste aparate suntcunoscute drept: "Comandourile Armate", "Comandourile de Informare","Comandourile Logistice", "Trec=torii de Frontiere" [i "Rela]iileInterna]ionale". Se apreciaz= c= puterea \n cadrul E.T.A. este exercitat=de “Comandourile Armate", conduse de Francisco Mugica Garmendia, zis

"Artapalo“.Lista actelor de violen]= revendicate de E.T.A. cuprinde distrugeri

de monumente, atentate cu bombe \mpotriva sta]iilor de radio [iteleviziune, cluburi [i centre sindicale, r=piri [i sechestr=ri de persoane,asasinate etc.

Astfel, \n 1973 a fost asasinat amiralului Luis Carrero Blanco,pre[edintele guvernului Franco [i succesorul desemnat de general. |nziua de 20 decembrie 1973 amiralul se deplasa \n Madrid, cu o ma[in=

spre domiciliul s=u, iar \n dreptul bisericii San Francisco, dup= ce a intratpe Calea Claudio Coello, s-a produs o imens= explozie care a aruncat A

n g h


e

R A D U

372



ma[ina \n aer [i a provocat moartea amiralului [i a altor doi civili. Fa]= deucidera civililor nevinova]i, ETA a afirmat c= vie]ile lor au fost necesarepentru atingerea idealurilor democra]iei pe care o urm=reau separati[tii.Terori[tii cump=raser= un subsol la num=rul 104, din care au s=pat un

tunel pân= sub [osea, unde au amplasat circa 100 kilograme de explozibilC2 care a explodat la trecerea ma[inii amiralului, provocând un imenscrater. Explozia a fost atât de violent= c= a proiectat ma[ina peste ocl=dire unde a aterizat pe o teras=.

Au fost acuza]i pentru atentat [i ulterior condamna]i la moarteJosé Ignacio Abaitua Gomeza "Marquín", José Miguel Beñarán Ordeñara"Argala", Pedro Ignacio Pérez Beotegui "Wilson", Javier MaríaLarreategui Cuadra "Atxulo",

José Antonio UrruticoecheaBengoechea "Josu" [i JuanBautista Eizaguirre Santies-teban "Zigor, to]i refugia]i \nFran]a. Odat= cu moartea luiCarrero Blanco, ETA aconsiderat c= se va pune cap=tdefinitiv dictaturii Franco.

|n anul 1974 are locatentatul cu bomb= dincafeneaua Ronaldo din Madrid. Pe 13 septembrie 1974, ETA plaseaz= obomb= \ntr-o cofet=rie din Madrid cunoscut= ca fiind des frecventat= depoli]i[tii spanioli. Rezultatele au fost teribile: 12 mor]i [i 80 de r=ni]i, f=r= afi r=nit niciun poli]ist. To]i cei uci[i [i r=ni]i erau civili. Asasinii au fost unb=rbat [i o femeie tân=r= care au plasat bomba \n interiorul cafenelei.

|n anul 1987 are loc atentatul de la supermarketul Hipercore din

Barcelona. La data de 19 iunie a avut loc, probabil, cel mai sângerosatentat comis de ETA. Rezultatul acestuia a fost deosebit: 21 de mor]i, 45de r=ni]i grav din care 22 au r=mas invalizi. Cum se putea prevedea, dintrevictime procentajul cel mai mare l-au avut femeile [i copii. Atentatul a fostcomis prin amplasarea unei bombe puternice \ntr-o ma[in= capcan=postat= \n parcarea hipermarchetului.

La 30 octombrie 2000 are loc asasinarea magistratului JuanF. Querol de la Tribunalul Suprem. Este ucis magistratul, [oferul s=u,

garda de corp a magistratului (poli]ist) [i [oferul unui autobuz care treceaprin zon=. Magistratul era \n vizorul organiza]ie de ceva timp. J

I H A

D U L

I S L A M I C

373



Crima s-a produs prin amplasarea \n zon= a unei bombe ce a fostdeclan[at= manual la trecerea ma[inii \n care se afla magistratul.

Pentru moartea [oferului, ETA a justificat ac]iunea c= acesta era[i el \n obiectiv pentru munca pe care o desf=[ura [i de asemenea

poli]istul de escort= era un "câine" "care trebuia s= moar=".{oferul magistratului era obi[nuit s= schimbe des traseele dedeplasare. Din acest motiv pentru c= nu se putea stabili exact locul princare putea s= treac= ma[ina, s-a procedat la amplasarea mai multorbombe \n diferite zone pe traseele posibile de deplasare.

Un nou atentat \n Spania, s-a produs, \n diminea]a zilei de20.04.2008, \n localitatea Elgoibar.

Atentatul nu s-a soldat \ns= cu victime. Autorit=]ile presupun c=autorii ar fi fost tot membrii organiza]iei separatiste ETA. Joi, 17 aprilie2008, un alt atentat s-a produs \n ora[ul Bilbao din Tara Bascilor, 3 politi[tifiind r=ni]i. Atentatul nu a fost revendicat, \ns= toate suspiciunile se

\ndreapt= c=tre organiza]ia separatist= basc= ETA.

Statistic= privind atentate teroriste ETA

A n g h


e

R A D U

374



|n ultima vreme, politica spaniol= a ob]inut o serie de succese \nac]iunea de combatere a terori[tilor ETA, iar noua legisla]ie antiterorist=intrat= \n vigoare vizeaz= reinstaurarea "autorit=]ii statului fa]= de oriceac]iune menit= a duce la destabilizarea politic=".

Cu toate acestea, gruparea continu= s= ac]ioneze [i \n prezent,fapt dovedit de asasinarea, \n luna mai 2001, a lui Manuel Jimenez Abad,

membru marcant al PartiduluiPopular de Guvern=mânt. Abadeste cea de a treizecea victim= aETA de la ruperea, \n decembrie1999, a armisti]iului unilateraldeclarat de ea. Din 20 martie 2001,ETA nu mai organizase niciun

atentat, l=sând impresia unei perioade de calm dup= o campanie extremde sângeroas=.

Conform registrelor oficiale ale Departamentului de Stat al SUA[i Uniunii Europene, gruparea este inclus= \n lista organiza]iilor teroriste.

Amplele m=suri de combatere a terorismului adoptate de stateleoccidentale, precum [i \n cadrul conlucr=rii realizate \n special \ntre ]=rile

CEE, vizeaz= [i anihilarea organiza]iei ETA, a c=rei arie de ac]iune adep=[it zona provinciilor cu popula]ie basc= din Spania [i Fran]a. |nprezent, \n plan organizatoric, ETA cuprinde: aripa politic= HerriBatasuna; gruparea pentru organizarea mi[c=rilor ASK; sindicatul LAB;mi[carea feminist= EGIZAN; organiza]ia de tineret JARRAI; organiza]iade sprijin a de]inu]ilor ETA, GESTOR.

La data de 26.08.2002, judec=torul spaniol pe problemeantiteroriste, Baltasar Garzon, a decis suspendarea pe o perioad= de treiani a partidului separatist basc Batasuna, acuzat c= sprijin= gruparea

armat= ETA. Tot la aceea[i dat=, camera inferioar= a Parlamentuluispaniol a votat, cu o larg= majoritate, scoaterea \n afara legii a acesteiforma]iuni, pe baza unei prevederi legislative, adoptat= \n iunie 2002,dup= un [ir de atentate ale ETA care au zguduit Spania (Stanciu, 2005).Astfel, partidul separatist basc ar putea deveni prima forma]iune politic=scoas= \n afara legii \n Spania, dup= dictatura generalului FranciscoFranco, Batasuna fiind acuzat de complicitate cu ETA la comiterea de"crime \mpotriva umanit=]ii".

Situa]ia devine cu atât mai critic= ]inând seama [i de faptul c= \nanul 2007, potrivit ziarului conservator ABC, citat de Agen]ia France A n g h


e

R A D U

376



Presse, ETA s-a reorganizat \n vederea unei campanii de atentate menit=s= exercite presiuni asupra guvernului lui Jose Luis Rodrigues Zapatero(www.adevarul.ro). Scopul declarat era acela de a aduce guvernulsocialist spaniol \n situa]ia \n care s= fie obligat s= relanseze dialogul cu

ETA, a[a cum doresc liderii grup=rii armate. Preventiv, pentru a-[i protejanoile comandouri, conducerea ETA a cerut vara aceasta militan]ilor s=i s=se replieze \n Fran]a.

Armata Republican= Irlandez= (IRA)

Descriere: \n timp ce dogmatic= islamic=aduce la cuno[tin]a credincio[ilor faptul c=adev=rul coranic se p=streaz= de c=tre divinitate \n

cer [i doar o copie se afl= la dispozi]ia oamenilor(Stanciu, 2005), valurile de terorism care au lovit America [i OrientulMijlociu \n ultimii ani au surprins [i Europa, respectiv Irlanda de Nord.

Organiza]ia IRA a luat fiin]= \n anul 1969, \n Irlanda de Nord,fiind afiliat= mi[c=rii politice republicane "Sinn Fein". Este de orientaremarxist= [i organizat= \ntr-o re]ea de celule mici care se afl= subconducerea unui Consiliu Armat. Conducerea central= este asigurat= deGerry Adams [i Martin Mc.Quiness.

Activit=]i: Manifestarile grup=rii includ atacuri cu bomb=,asasinate, r=piri, molest=ri administrate drept pedeaps=, estorc=ri,contraband= [i tâlh=rii. Printre ]inte se num=r= oficialit=]i ale guvernuluibritanic, reprezentan]i militari [i ai for]elor de ordine britanice \n Irlanda deNord [i grup=rile paramilitare loialiste din zon=. Campaniile de atacuri cubomb= s-au desf=[urat asupra sta]iilor de cale ferat= [i metrou, zonelorcomerciale de pe teritoriul britanic [i asupra sec]iilor de poli]ie din Ulster[i Marea Britanie, precum [i asupra unor ]inte din Irlanda de Nord, institu]ii

militare britanice [i cele existente pe continentul european. |ncepând cuanul 1994, IRA a respectat, pentru diferite perioade de timp, acordurile de

\ncetare a focului. |n ciuda tr=d=rii organiza]iei de anumi]i membri, care s-au

al=turat grup=rilor disidente, efectivele cuprind câteva sute de persoane,la care se adaug= câteva mii de simpatizan]i. Localizarea grup=rii [i ariade opera]iuni cuprind, \n principal, Irlanda de Nord, Republica Irlanda,Marea Britanie, dar [i alte state din Europa.

|n trecut, IRA a primit ajutor de la mai multe grup=ri [i ]=ri, ocontribu]ie important= având Libia (preg=tire [i armament) [i OEP. Se J

I H A

D U L

I S L A M I C

377



b=nuie[te c= prime[te fonduri, arme [i alte materiale de la simpatizan]iidin SUA. Metodele [i procedeele folosite \n ac]iune sunt similare celorfolosite de ETA, fapt ce conduce la ideea c= exist= leg=turi \ntre cele dou=organiza]ii.

Adev=rata Armat= Republican= Irlandez= (Real IRA-

RIRA/True IRA)

Descriere: Adev=rata Armat= Republican= Irlandez= (RIRA) afost format= \n februarie-martie 1998, ca arip= armat= clandestin= aMi[c=rii pentru Suveranitatea celor 32 de Comitate, o "grupare politic= deasuprire" având ca scop \ndep=rtarea for]elor britanice din Irlanda de Nordprecum [i unificarea Irlandei. Mi[carea pentru Suveranitatea celor 32 deComitate s-a opus adopt=rii, \n septembrie 1997, de c=tre Sinn Fein, aprincipiilor democra]iei [i non-violen]ei enun]ate de Mitchell [iamendamentelor articolelor 2 [i 3 din Constitu]ia irlandez=, din decembrie1999, care vizau Irlanda de Nord. Grupul este condus de c=tre MickeyMcKevitt, fostul "responsabil logistic" al IRA [i Bernandette SandsMcKevitt, so]ia sa, vice-pre[edinte al mi[c=rii.

Activit=]i: Mul]i membri ai RIRA, care s-au opus acordului de

\ncetare a focului, au adus organiza]iei RIRA o infuzie de experien]= \ntactica terorist= [i \n fabricarea de bombe.}intele includ poli]ia [i armata britanic= din Irlanda de Nord,

precum [i civilii din aceast= regiune. Organiza]ia a \ncercat, f=r= succes,comiterea mai multor atacuri cu bomb= pe teritoriul Marii Britanii. Ea [i-aasumat responsabilitatea pentru atacul cu ma[in= capcan=, de la 15august 1998, din Omagh, Irlanda de Nord, când au fost ucise 29 depersoane, iar alte 220 au fost r=nite. Dup= atentatul de la Omagh,

gruparea a declarat \ncetarea focului, \ns= la \nceputul anului [i-a reluatatacurile atât \n Irlanda de Nord, cât [i \n Marea Britanie.Aceste atacuri includ atentatul cu bomb= asupra podului

Hammersmith [i cel cu rachete \mpotriva cartierului general al MI-6 dinLondra. Efectivele grup=rii cuprind 150-200 de activit=]i, la care seadaug= suporteri ai adep]ilor liniei dure a IRA nemul]umi]i de armisti]iuldeclarat de aceasta [i al]i simpatizan]i republicani.

Localizarea grup=rii [i aria de opera]iuni cuprind Irlanda de Nord,

Republica Irlanda [i Marea Britanie. Se b=nuie[te c= gruparea prime[tefonduri din partea simpatizan]ilor din SUA. Potrivit unor [tiri ap=rute \n

A n g h


e

R A D U

378



pres=, se crede, de asemenea, c= RIRA ar fi achizi]ionat arme modernedin Balcani.

Ap=r=torii "Mâinile Ro[ii "(Red Hand Defenders - RHD)

Descriere: Gruparea extremist-terorist= a fostformat=, \n mare parte, din extremi[ti protestan]i aigrup=rilor loialiste care respect= acordul de \ncetare afocului. RHD \ncearc= s= \mpiedice o \n]elegere politic=cu na]ionali[ti irlandezi, prin atacarea intereselor civililorcatolici din Irlanda de Nord.

|n anul 2000, RHD nu a desf=[urat activit=]i teroriste, ca urmare

a opera]iunilor ample ale for]elor de securitate de la sfâr[itul anului 1999.Totu[i, \n ultimii ani gruparea a comis numeroase atacuri cu bomb=asupra sistemelor de alimentare [i incendieri ale unor ]inte civile"sensibile", cum ar fi case, biserici [i firme particulare, pentru a stârniindignarea comunit=]ii republicane [i a atrage represalii din partea IRA.

Activit=]i: RHD [i-a asumat responsabilitatea pentru atacul cuma[in= capcan= de la 15 martie1999, soldat cu asasinarea lui

Rosemary Nelson, o cunoscut=avocat= catolic= na]ionalist= [ilupt=toare pentru drepturileomului din Irlanda de Nord.Efectivele grup=rii cuprind circa20 de membri, dintre care uniideosebit de experimenta]i \nmodurile de operare teroriste [i

confec]ionarea de bombe. Localizarea [i aria de opera]iuni cuprindteritoriul Irlandei de Nord. Organiza]ia nu beneficiaz= de sprijin extern.

Nucleele revolu]ionare "Lupta Revolu]ionar= a Poporului" (ELA)

Descriere: Intensificarea fenomenului terorist din Grecia adeterminat, la un moment dat, organele specializate grece[ti s= apreciezece Grecia a devenit un "teatru" \n care orient=rile politice americane fa]=

de o ]ar= sau alta sunt sanc]ionate prin acte de teroare \ntreprinse asupraunor persoane sau obiective care ar putea afecta interesele SUA.

J I H A

D U L

I S L A M I C

379



ELA este o grupare de extrem= stâng= care s-a dezvoltat \ncadrul opozi]iei fa]= de junta militar= ce a guvernat Grecia, \n perioada1967 - 1974. ELA s-a \nfiin]at \n 1971, ca o grupare anti-capitalist= [i anti-imperialist= revolu]ionar=, care [i-a exprimat opozi]ia fa]= de "domina]ia

imperialist=, exploatare [i opresiune". Organiza]ia se exprim= puternic \mpotriva intereselor Statelor Unite [i \ncearc= s= determine excludereafor]elor americane din Grecia.

Activit=]i: Din 1974, gruparea a executat atacuri cu bombe \mpotriva guvernului grec, obiectivelor economice [i obiectivelor militare [ide afaceri americane. |n 1986, a ini]iat atacuri \mpotriva intereselorguvernamentale [i comerciale grece[ti. Raziile desf=[urate asupracaselor conspirative \n 1990 au scos la iveal= ascunz=tori \n care se aflau

arme [i probe referitoare la contacte directe cu alte grup=ri teroristegrece[ti, inclusiv cu grup=rile "1 Mai" [i "Solidaritatea Revolu]ionar=". |n1991, ELA [i 1 Mai [i-au asumat \n comun responsabilitatea pentru 20 deatacuri cu bomb=. Poli]ia greac= este de p=rere c= \ntre ELA [i 17Noiembrie exist= leg=turi. ELA nu [i-a mai asumat responsabilitateaexecut=rii unui act terorist din 1995, \ns= au ap=rut alte grup=ri carefolosesc un mod de ac]iune asem=n=tor – Nucleele Revolu]ionare (sauCelulele Revolutionare), care sunt succesoarele ELA.

Efectivele grup=rii sunt necunoscute, aria de operare cuprinzând \ntreg teritoriul Greciei. |n anii '80, a primit arme [i asisten]= din parteateroristului interna]ional Carlos. |n prezent nu se cunoa[te niciun sponsorstr=in.

Organiza]ia revolu]ionar= "17 Noiembrie"

Descriere: Organiza]ia – structur= de

orientare radical= de stânga, \nfiin]at= \n 1975 – aprimit denumirea dup= mi[carea studen]easc= dinGrecia, care a protestat \mpotriva regimului militar (\nnoiembrie 1973). Gruparea se pronun]= pentru

\ndep=rtarea bazelor americane, [i ale celor NATO de pe teritoriulGreciei, pentru eliminarea for]elor militare turce din Cipru [i excludereaGreciei ca punct de legatur= \ntre NATO [i Uniunea European=.

Activit=]i: Ini]ial, membrii organiza]iei au desf=[urat atacuri [i

asasinate asupra oficialilor americani din Grecia [i asupra unorpersonalit=]i politice grece[ti. |n anii '80, s-au ad=ugat atacurile cu bomb=. A

n g h


e

R A D U

380



|ncepând cu anii '90 [i-a extins aria ]intelor, incluzând institu]ii UE [i firmestr=ine care investesc \n Grecia. Ca metod=, s-au folosit atacuriimprovizate cu rachete. Efectivele au r=mas necunoscute, presupunându-sec= aria de operare viza zona capitalei, Atena. Ultima ac]iune revendicat=

de c=tre organiza]ie a fost asasinarea ata[atului militar britanic StephenSaunders, \n iunie 2000.

|ntr-un raport adresat Consiliului de Mini[tri (f=cut public la22.08.2002, de c=tre purt=torul de cuvânt al Guvernului, ChristosProtopapas), ministrul grec al ordinii publice, Michalis Chryssoidis, aanun]at desfiin]area grup=rii teroriste "17 Noiembrie", invocând caargumente: arestarea conducerii [i a majorit=]ii membrilor organiza]iei,confiscarea armamentului, precum [i elucidarea tuturor ac]iunilor

organizate de grupare, "chiar [i a celor nerevendicate".

E. Organiza]ii [i grup=ri teroriste de pe continentul

American

Nici continentul american nu a fost ferit \n vreun fel de terorism, \n decursul timpului. Cauzele acestui flagel sunt similare cu cele detaliate \n capitolele anterioare. De-a lungul timpului, Canada a fost tulburat= \n

special de manifest=ri na]ionaliste din partea separati[tilor de originefrancez= din Quebec.

Canadienii de origine francez= sunt lega]i strâns de obiceiurile [ilimba lor, situându-se pe acest plan \n evident= contradic]ie cu canadieniide origine anglosaxon=.

Presiunea francezilor pentru independent= a condus la un val deviolen]e \ncepând cu anii 1960. Ca [i nationali[tii sco]ieni, locuitorii dinQuebec consider= c= ei contribuie mai mult la guvernarea central=, dar

primesc mai pu]ine beneficii. Dup= cel de-al doilea r=zboi mondial,mi[c=rile separatiste din aceasta ]ar= au luat amploare, sus]inând creareade state suverane separate, cu recunoa[terea de drepturi egale pentrugrupurile minoritare.

Terorismul intern american dispune, \n general, de sprijinul unorstructuri “de suprafa]a care sunt separate de terori[tii clandestini ceac]ioneaz= frecvent pe teritoriul Statelor Unite. Acesta a avut ca punctculminant mi[c=rile sociale din anii 1960-1970, \n special cele privind

drepturile cet=]enilor apar]inând popula]iei de culoare [i contra r=zboiuluidin Vietnam. J

I H A

D U L

I S L A M I C

381



Activit=]ile teroriste asociate mi[c=rilor pentru drepturilecet=]ene[ti au demarat cu atentate cu bomb=, ambuscade, jafuriorganizate de organiza]iile, Black Panthers, The Black Liberation Army [iKu-Klux-Klan (KKK).

Extrema dreapt= american= este reprezentat=, dupe 1980, deKKK, Partidul Nazist American, Alian]a Na]ional= [i, mai recent,Skinheads [i Noua Dreapt=.

Extrema stâng= american= se face sim]it=, de asemenea, \n planterorist prin organiza]iile Macheteros, Weather Underground, The SamMelville-Jonathan Jackson Brigade, FALN [i, BLA, multe dintre elefuzionând \n Frontul Unit al Libert=]ii (United Freedom Front), \n ArmedResistance Unit [i May 19 Comunist Organization.

E1. Organiza]ii teroriste din America de Nord

Frontul Eliber=rii Quebecului (FLQ)

Descriere: A fost \nfiin]at \n 1963, având drept scop incitareafrancezilor din provincie \mpotriva autorit=]ilor canadiene, prin acte dedezordine, violen]= sistematic= [i tâlh=rii.

Activit=]i: Dintre actele teroriste ale F.L.Q. re]inem r=pireareprezentantului comercial al Angliei, James Cross, \n octombrie 1970,pentru eliberarea c=ruia Frontul a cerut o mare sum= de bani [ipermisiunea ca membri comandoului s= se deplaseze liber \n Cuba sauAlgeria. Guvernul canadian de atunci a fost pentru trecerea liber= ar=pitorilor c=tre o ]ar= str=in= [i eliberarea a 23 de prizonieri ai grup=rii.

O alt= r=pire a fost cea a lui Pierre Laporte, ministrul

transporturilor din Quebec, care, \n urma refuzului de c=tre autorit=]i arevendic=rilor terori[tilor, a fost ucis. Guvernul federal a procedat \nconsecin]a la scoaterea \n afara legii a organiza]iei [i arestarea a 200 demembri ai acesteia.

Semnificativ pentru virulen]a organiza]iei este faptul c=, pân= \nanul 1972, aceasta a comis peste 170 de atentate, soldate cu opt mor]i [imai mul]i r=ni]i. {i \n prezent, gruparea ac]ioneaz= pentru independen]a [isuveranitatea Quebec-ului, de[i manifest=rile teroriste au sc=zut

semnificativ.Dintre principalele organiza]ii teroriste din S.U.A. men]ion=m:

A n g h


e

R A D U

382



Na]iunile Ariene

Descriere: Acestea sunt cunoscute [i sub numele de "Biserica luiIisus Hristos Cre[tinul", aceasta propov=duie[te suprema]ia albilor, care

este considerat= de necontestat, restul raselor reprezentând "oameni f=r=suflet" sau "rase de noroi".

Activit=]i: "Na]iunile Ariene" reprezint= bra]ul \narmat al bisericii,un grup extremist care a \mprumutat elemente ultra-rasiste din ideologianazist=. De[i "arienii" nu dispun decât de aproximativ 500 de lupt=tori, eicolaboreaz= cu alte grup=ri neonaziste [i rasiste din SUA [i Canada.Ascun[i sub plato[a lui Isus Hristos Cre[tinul, circa 15-20.000 de activi[ti[i aproape un sfert de milion de simpatizan]i proclam= dreptul la libertate

religioas=, arienii fiind suspecta]i de numeroase crime [i incidenteteroriste.

Partidul Patrio]ilor Albi

Descriere: Principala atrac]ie emanat= de grup=rile extremist-religioase o reprezint= sentimentul apartenen]ei la elite, dorin]a de putere[i superioritatea pe care preceptele ,,biblice" o propag= \n mod mesianic.Existen]a unui astfel de mesaj coaguleaz= bandele de satani[ti,Skinheads, grupurile rasiste ale Ku-Klux-Klan [i "Armatele Ariene" \ntr-ofor]= amenin]=toare, asem=n=toare S.S.-ului german interbelic.

Activit=]i: Militeaz= pentru \narmarea unor forma]iuniparamilitare, folosite apoi \n spargeri [i jafuri. Banii ob]inu]i urmeaz= a fifolosi]i \n sus]inerea unei ac]iuni de r=sturnare a Guvernului S.U.A.

Ku-Klux-Klan (KKK)

Descriere: Organiza]ie care propov=duie[tesuprema]ia rasei albe [i a cre[tinismului. A fost creat=la 24 decembrie 1865, la Pulaski, Tennessee, de [asetineri fo[ti ofi]eri confedera]i, pentru propriul lordivertisment. Organiza]ia nu comport= \nc= aspectelerasiste [i violen]ele care aveau s-o fac= celebr=ulterior. Denumirea sa deriv= de la cuvântul grec

Kuklos (cerc) [i de la cuvântul sco]ian Klan (clan). |ns=rcinat cu

administrarea Imperiului Invizibil (statele din sud), Klan-ul se doteaz= cu ostructur= fantasmagoric= (Un Mare Mag, \nconjurat de zece Genii) [i cu J

I H A

D U L

I S L A M I C

383



costume (cagule albe lungi), având scopul de a-i \nfrico[a pe membriiorganiza]iei.

Klan-ul se dezvolt= [i ]ine un congres \n 1867, la Nasville(Tennessee), pe timpul c=ruia generalul Nathan Bedford Forrest este

numit Marele Mag. Fost ofi]er de cavalerie, acesta \i confer= Klanului ostructur= militar=. Klanul adopt= o Cart= care-l define[te ca fiind "dedicatCavaleriei, Umanit=]ii, Compasiunii [i Patriotismului".

Activitate: Klanul instaureaz= teroarea prin raidurile nocturne alecavalerilor albi, \ndreptate \mpotriva popula]iei de culoare. |n perioada

august-octombrie 1968, \n Arkansas, au loc circa 200 de crime. Estedecretat= legea mar]ial=, lupta \mpotriva Klanului fiind declan[at= \nArkansas, iar ulterior \n statele vecine. Este oficial desfiin]at \n 1869 [ieliminat practic \n 1873.

La 24 decembrie 1915, la Stone Mountain, William JosephSimmons, fost pastor metodist, anun]= rena[terea Ku-Klux-Klanului [i seproclam= Magul Imperial al Imperiului Invizibil. Succesul noii organiza]iieste fulminant, astfel c= \n 1920, Simmons anun]= 4 milioane de adep]i.

Klanul se lanseaz= \n numeroase campanii \ndreptate \mpotriva

imigran]ilor italieni [i irlandezi, acuza]i de a fi participat la o "conspira]iecatolico-papal= pentru cucerirea Americii", ca [i \mpotriva liderilor A

n g h


e

R A D U

384



sindicali, considera]i drept agen]i bol[evici. Alegerile din 1924 [i 1928consacr= succesul Klanului la nivel local.

Ku-Klux-Klanul ap=r= suprema]ia rasei albe, lupta \mpotrivaevreilor [i a homosexualilor, a cenzurii [i a integr=rii \n [coli. Este divizat

\n diverse frac]iuni repartizate \n diferite state ale Uniunii.Klanul este totodat= asociat cu alte mi[c=ri de extrem= dreapt=

ca Na]iunea Arian=, WASP, Ordinea sau Posse Comitatus.Unele frac]iuni ale Klanului se dedau la acte de banditism pentru

a colecta fondurile necesare activit=]ilor lor.

E2. Organiza]ii teroriste din America de Sud

Virulen]a ac]iunilor teroriste, \n ]=rile Americii Latine s-a remarcat \ndeosebi \ncepând cu luna noiembrie 1985, când un comando alc=tuitdin 50 de persoane, apar]inând grup=rii extremiste columbiene "M 19", aocupat Palatul de Justi]ie din Bogota, atentat soldat cu paste 100 de mor]i.Dintre organiza]iile teroriste ce ac]ioneaz= \n aceste ]=ri, deosebit deactive au fost organiza]iile teroriste:

Armata de Gheril= Tupac Katari (AGTK)

Descriere: Organiza]ie bolivian= subversiv=, antioccidental=.Activit=]i: Atacuri frecvente de mici propor]ii \mpotriva unor ]inteneprotejate: stâlpi de \nalt= tensiune, conducte de petrol sau sediiguvernamentale. A atacat cu bombe sediile unor biserici mormone,precum [ sediul USAID \n 1993.

Ac]ioneaz= \n Bolivia, mai ales regiunea Chapare, lâng= grani]acu Peru, [i Altiplano.

Mi[carea Revolu]ionar= Tupac Amaru (MRTA) - Peru/Bolivia

Descriere: Mi[care tradi]ional= marxist-leninist= ap=rut= \n 1983 \n Peru [i condus= de NestorSerpa [i Victor Polay. Programul contraterorist adiminuat semnificativ capacit=]ile de atac ale MRTA,numeroasele arest=ri [i decese din cadrul grupului

ducând la pierderea sprijinului. Câ]iva membrii MRTA sunt \ncarcera]i \nBolivia.

Activit=]i: Este responsabil= cu atentate la adresa SUA, mai multdecât alte mi[c=ri similare din America Latin=. |n 1990 [i 1991 a atacat J I H A

D U L

I S L A M I C

385



re[edin]a ambasadorului SUA, a pus bombe la Consulatul SUA [i laCentrul Bina]ional SUA – Peru [i a atacat biserici mormone. A comisatentate asupra Palatului Preziden]ial [i asupra avionului pre[edinteluiFujimori \n 1991. Grupul nu a mai condus \n ultimul timp atacuri teroriste,

p=rând a fi mai preocupat de eliberarea din \nchisoare a membrilor MRTA.

Mi[carea de Tineret "Lautaro"

Alte denumiri: Fac]iunea Lautaro a Mi[c=rii de Ac]iune Popular=Unit= (MAPU/L); For]ele Rebele Populare Lautaro (FRPL).

Descriere: Grup extremist antiamerican care s-a angajat s=r=stoarne guvernul chilian. Conducere asigurat=, mai ales de elemente de

stânga, dar include [i tineri delincven]i [i defavoriza]i. A devenit activ= lasfâr[itul anilor '80, dar \n ultimii ani, a fost sl=bit= de eforturile guvernuluide combatere a terorismului.

Activit=]i: Uciderea unor poli]i[ti, jafuri bancare [i atacuri \mpotriva unor biserici mormone.

Frontul Patriotic "Manuel Rodriguez" (FPMR)

Descriere: Fondat= \n 1993 ca arip= armat= a PartiduluiComunist Chilian, organiza]ia a primit numele eroului r=zboiului deindependen]= al Chile \mpotriva Spaniei. La sfâr[itul anilor '80 s-adesp=r]it \n dou= fac]iuni, dintre care una a devenit partid politic \n 1991.Aripa disident= FPMR/D a r=mas ultima organiza]ie terorist= activ= dinChile.

Activit=]i : FPMR atac= civili [i obiective interna]ionale, inclusiv

sedii de afaceri americane [i biserici mormone. |n 1993, FPMR a atacatcu bombe dou= restaurante McDonald's [i a \ncercat s= distrug= [i unrestaurant KFC. Activit=]ile guvernamentale de combatere a terorismuIui,

\ncununate de succes, au sl=bit semnificativ organiza]ia. Patru membri aiFPMR au evadat din \nchisoare, folosind un elicopter, \n decembrie 1996.Unul dintre ei, Patricio Ortiz Montenegro, a ajuns \n Elve]ia, unde a cerutazil politic. S-a cerut extr=darea lui Ortiz, dar guvernul elve]ian,temându-se c= statul Chile nu va asigura condi]ii pentru men]inerea

s=n=t=]ii fizice [i psihice a lui Ortiz, a refuzat cererea. Autorit=]ile chilieneau continuat s=-i urm=reasc= pe ceilal]i trei evada]i. A

n g h


e

R A D U

386



Frontul Patriotic Morazanist (FPM)

Descriere: Grup radical terorist de stânga, \nfiin]at la sfâr[itulanilor '80. Organizeaz= atacuri de protest \mpotriva interven]iei americane

\n probleme politice [i economice din Honduras.Activit=]i: |n principal desf=[oar= atacuri \mpotriva personalului

militar american din Honduras. |n martie 1990 [i-a asumatresponsabilitatea pentru atentatul asupra unui autobuz, soldat cu r=nireaa [apte func]ionari americani. A revendicat atentatul cu bomb= de la biroulCorpului P=cii din decembrie 1988, atentatul asupra unui autobuz, soldatcu r=nirea a trei func]ionari americani \n februarie 1998, atacul unui convoiamerican \n aprilie 1989 [i atacul cu grenade, soldat cu r=nirea a [apte

solda]i americani, din iulie 1989 \n La Ceiba.

Armata Bolivian= de Eliberare Na]ional= (AEN)

Include Comisia Nestor Paz Zamora (CNPZ).Descriere: Pretinde c= este parte a grupului \nfiin]at \n 1960, de

c=tre Che Guevara. Include numeroase grupuri indigene subversive maimici, inclusiv CNPZ; este inactiv= \n cea mai mare parte a timpului.

Activit=]i: AEN [i CNPZ au atacat misiunile americane \n ultimiiani, dar mai recent, s-au concentrat exclusiv asupra unor ]inte interneboliviene.

For]ele Armate Revolu]ionare din Columbia (FARC)

Descriere: FARC s-a \nfiin]at \n 1964, caaripa militar= a Partidului Comunist Columbian [i

reprezint= cea mai veche, mai mare, mai capabil= [ibine echipat= organiza]ie insurgent= marxist=.Aceasta este condus= de un secretariat reprezentat

de septuagenarul Manuel Marulanda, alias "Tirofijo" [i al]i [ase membri,printre care [i comandantul militar Jorge Briceno, alias "Mono Jojoy".Gruparea a fost organizat= \n lungul liniilor militare [i include câtevafronturi urbane. |n anul 2000, aceasta a continuat procesul negocierilor depace \ntr-un ritm lent cu administra]ia Pastrana, care a oferit grupului

câteva concesii, printre care demilitarizarea zonei folosite ca loc denegocieri. J

I H A

D U L

I S L A M I C

387



Activit=]i: |n martie 1999, FARC a executat trei americani militan]ipentru drepturile amerindienilor de pe teritoriul venezuelean, dup= ce aufost r=pi]i \n Columbia. Deseori, cet=]enii str=ini sunt ]inte ale r=pirilor \nscop de recompens=. Organiza]ia are leg=turi foarte bine documentate cu

trafican]ii de droguri, \n principal prin asigurarea unei protec]ii armateacestora. Efectivele grup=rii sunt cuprinse \ntre 9.000 [i 12.000 decombatan]i [i un num=r necunoscut de sus]in=tori, \n principal \n zonelerurale. |n Columbia, desf=[oar= activit=]i precum estorc=ri, r=piri,procurarea de fonduri [i de logistic=, \n Venezuela, Panama [i Ecuadormembrii grup=rii deplasându-se pentru odihn= [i tratament. Suportulextern provine din Cuba, care ofer= ajutor medical [i consultan]= politic=.

For]ele Unite/Grupul Unit de Autoap=rare din Columbia (AUC- Autodefensas Unidas de Columbia)

Descriere: Gruparea AUC – numit=, \n mod obi[nuit, for]ele deap=rare sau paramilitare – reprezint= o organiza]ie paravan format= \naprilie 1997 prin reunirea majorit=]ii grup=rilor locale [i regionaleparamilitare, \n scopul protej=rii intereselor economice [i combateriifor]elor rebele locale. Gruparea AUC – sus]inut= de elita economic= [i de

comunit=]ile locale c=rora guvernul nu le poate asigura securitatea –pretinde c= principalul s=u obiectiv este s=-[i protejeze sponsorii

\mpotriva rebelilor. |n prezent, AUC sus]ine c= este o for]= regional= [ina]ional= de lupt= \mpotriva rebelilor. Gruparea este echipat= [i \narmat=corespunz=tor [i se spune c=membrii s=i primesc un salariulunar. |n anul 2000, liderul AUCCarlos Castano, pretindea c=

70% din costurile opera]ionaleale organiza]iei erau finan]atedin afaceri cu droguri, restulreprezentând "dona]ii" de lasponsori.

Activit=]i: Opera]iunileAUC variaz= de la asasinareapresupu[ilor sus]in=tori ai insurgen]ei pân= la implicarea trupelor de

gueril= combatante. Poli]ia Na]ional= Columbian= a men]ionat c= AUC aorganizat 804 asasinate, 203 r=piri [i 75 de masacre, cu 507 victime, \n

A n g h


e

R A D U

388



perioada primelor 10 luni ale anului 2000. AUC pretinde c= victimele eraulupt=tori de gueril= sau simpatizan]i. Tacticile de lupt= constau \nopera]iuni conven]ionale [i de gueril= \mpotriva principalelor for]e aleinsurgen]ei. Ne\n]elegerile AUC cu unit=]ile militare [i ale poli]iei sunt tot

mai mari, de[i gruparea a evitat for]ele de securitate guvernamentale.For]ele paramilitare nu au \ntreprins ac]iuni \mpotriva personaluluiamerican.

La \nceputul anului 2001, guvernul a estimat c= existau 8.000 delupt=tori paramilitari, inclusiv fo[ti militari [i rebeli. For]ele AUC aureprezentare mai mare \n departamentele din nord [i nord-vest: Antioquia,Cordoba, Sucre, Bolivar, Atlantico [i Magdalena. Din 1999, gruparea [i-aintensificat prezen]a [i \n alte departamente din nord-est [i sud-vest

f=cându-se sim]it= \ntr-o mai mic= m=sur= \n zona de câmpie aAmazonului. Ciocnirile care au avut loc \ntre AUC [i rebelii FARC dinPutumayo \n anul 2000 au demonstrat capacitatea grup=rii de a lupta

\mpotriva rebelilor \n \ntreaga Columbie. FARC nu prime[te ajutor extern.

Calea Luminoas= (Sendero Luminoso/Shining Path sau SL)

Descriere: Fostul profesor universitarAbimael Guzman a \nfiin]at SL la sfâr[itul anilor '60,

iar \nv=]=turile sale au creat doctrina maoist= militar=a SL. |n anii '80, SL a devenit una dintre cele maibrutale organiza]ii teroriste din emisfera vestic= –

aproximativ 30.000 de persoane [i-au pierdut via]a de când SL a \nceputs= activeze. Principalul obiectiv al organiza]iei este distrugerea institu]iilorperuane existente [i \nlocuirea lor cu un regim revolu]ionar comunist.Organiza]ia se opune, de asemenea, oric=rei influen]e str=ine la nivelguvernamental [i altor grup=ri de gheril= din America Latin=, cum ar fi

Tupac Amaru. |n anul 2000, autorit=]ile guvernamentale au arestat [i judecat

membri activi ai SL, \n aprilie fiind arestat [i comandantul Jose ArcelaChiroque, alias Ormeno. Opera]iunile antiteroriste au fost orientate sprepuncte izolate ale activit=]ii teroriste din amontele v=ii râului Huallaga [i av=ii râului Ene/Apurimac, unde SL a continuat s= execute activit=]iteroriste sporadice.

Activit=]i: Organiza]ia a executat campanii de atacuri cu bomb=

f=r= ]int= [i asasinate selective. |n anul 1990, a comis atacuri cu \nc=rc=turi explozive asupra unor misiuni diplomatice str=ine din Peru [i J

I H A

D U L

I S L A M I C

389



un atac cu ma[in= capcan= asupra ambasadei americane, \n decembrie,acela[i an. |n anul 2000, SL a continuat s= se confrunte cu autorit=]ileperuane [i cu unit=]ile militare \n zonele rurale [i a organizat, periodic,razii \n mai multe localit=]i. |n ciuda numeroaselor amenin]=ri, for]ele de

gheril= SL \nc= active nu au fost \n m=sur= s= influen]eze \n modsemnificativ alegerile na]ionale din Peru, organizate la 9 aprilie.

Efectivele grup=rii sunt necunoscute, \ns= se estimeaz= c= exist=100-200 militan]i \narma]i. Capacitatea de ac]iune a SL a fost puternicdiminuat= prin arestarea unui num=r mare de membri [i dezertarea altora.

Aria de opera]iuni cuprinde teritoriul statului Peru, \n special \nzonele rurale, gruparea nebeneficiind de suport extern.

F. Organiza]ii [i grup=ri paramilitare

Brigatta 055 (Brigada 055)

Este cunoscut= drept grupare operativ-militar= din cadrulorganiza]iei teroriste transna]ionale Al-Qaida. Conform datelor a fost

\nfiin]at= \n 1998 ca parte component= a for]elor armate aleEmiratului Islamic Afganistan. Efectivul numeric al acesteia este formatdin circa 1500 mercenari originari din Arabia Saudit=, Libia, Siria. |n 2001gruparea a fost practic lichidat= de c=tre Alian]a de Nord, \n regiuneaKunduz.

Taliban-E-Afganistan (Mi[carea Islamic= Taliban)

Reprezint= mi[carea politico-

religioas= paramilitar= din Afganistan, fiind \ntemeiat= cu sus]inerea Pakistanului. |n modprioritar este format= din pushtuni. |n perioadaanilor 1996-2001 mi[carea sus-men]ionat= aob]inut controlul deplin asupra capitalei [i a]=rii. Teritoriile controlate au fost utilizatepentru amplasarea bazelor militare [i acentrelor de instruire a unui [ir de grup=ri

teroriste transna]ionale. Dup= actele teroriste din 11 septembrie [iopera]iunile americane \n Afganistan, mi[carea a pierdut controlul asupra

A n g h


e

R A D U

390



teritoriilor respective, dezintegrându-se \n mai multe forma]iuni. Are rela]iide colaborare cu organiza]ia Al-Qaida, cu serviciile speciale [i chiar cufor]ele armate ale Pakistanului.

Organiza]ia Tinerilor Arabi Na]ionali[ti pentru EliberareaPalestinei

Grupare paramilitar= palestinian= cu un num=r ne\nsemnat demembri, creat= cu suportul serviciilor speciale ale Libiei \n scopulinfluen]ei asupra mi[c=rii palestiniene de rezisten]=. Statutul actual algrup=rii nu este cunoscut, se presupune c= de la \nceputul anilor ‘90printr-o decizie a guvernului libian activitatea organiza]iei a fost sistat=.

Armata Na]ional= pentru Eliberarea Palestinei (National

Liberation Army of Palestine)

Constituie una din componentele aripeimilitare ale Organiza]iei pentru EliberareaPalestinei (OEP) [i a mi[c=rii FATH. Creat= \n1964, dispune de statut oficial al for]elor armateale Palestinei \n emigrare. A participat \nr=zboaiele arabo-israelite, precum [i conflictelearmate interne din statele arabe. Ca urmare aini]ierii dialogului israeliano-palestinian par]ialorganiza]ia s-a autodizolvat. O parte dinmembrii acesteia au aderat la structurilestatelor de men]inere a ordinii publice aautonomiei palestiniene din sectorul Gaza sau

\n componen]a efectivelor militare a diferitor state arabe. Punctele de

dislocare se consider= a fi Siria [i Liban.

Hezbollah - Turcia (Hezbollah - Party of God/Turkish)

Forma]iune paramilitar= extremist= cu caracter politico-religios, \ntemeiat= cu suportul neoficial al serviciilor speciale turce[ti \n cadrulproiectului de consolidare a structurilor direc]ionate spre combatereaseparatismului kurd. Ulterior, gruparea a ie[it de sub controlul autorit=]ilor

fiind direct influen]at= de c=tre liderii islamului radical. Lider al grup=riieste Isa Altsoi. |n perioada anilor 2000-2001 majoritatea reprezentan]ilor J

I H A

D U L

I S L A M I C

391



grup=rii au fost aresta]i [i condamna]i la diferi]i termeni de deten]ie, ceilal]ifiind \n emigrare. Efectivul numeric al HEZBOLLA (Turcia) constituie circadou=zeci mii de rebeli. Membrii forma]iunii au participat la realizarea apeste 1000 de ac]iuni criminale (484 atentate cu tent= politic=, 18 acte

teroriste, 14 cazuri de luare a ostaticilor).

Hezbollah - Palestina (Hezbollah - Party of God/Palestine)

Grupare paramilitar= politico-religioas= palestinian=, creat= \n sectorul Gaza

\n perioada anilor ‘70. Aceasta constituie osubdiviziune autonom= \n cadrul Jihadului

Islamic al Palestinei. Liderul forma]iunii seconsider= a fi [eicul Abdel-Aziz al-Uda.Conform datelor din sursele deschise de informa]ii, efectivul numeric alforma]iunii constituie circa 2000 persoane.

Hezbollah (HIDJAZ)

Forma]iune paramilitar= politico-religioas= din Arabia Saudit=,creat= \n anii ‘80 cu inten]ii de r=sturnare a regimului constitu]ional.Componen]a conducerii [i efectivul numeric nu sunt cunoscute cuexactitate. Sectorul de activitate \l constituie regiunile din Arabia Saudit=populate de c=tre [ii]i. Membrii grup=rii au participat la organizareaasasin=rii diploma]ilor Arabiei Saudite acredita]i \n Pakistan, Turcia,Thailanda, a realizat un act de diversiune la o uzin= de produse petrolieredin Siria.

Hezbollah - Afganistan

Grupare politico-religioas= paramilitar=, creat= cu concursulautorit=]ilor iraniene. Liderul politic - Kari Iakdast. Conform datelor dinsursele deschise de informa]ii, efectivul numeric al acesteia constituiecirca 3500 membri.

Hezbollah (Bahrain)

Forma]iune paramilitar= politico-religioas= din Bahrain, \ntemeiat= de c=tre elementele opozi]ioniste ale minorit=]ii [iite. Scopul A

n g h


e

R A D U

392



politic al acesteia constituie detronarea dinastiei guvernatoare cuformarea republicii islamice. Liderul formal este Ali Ahmad HaidemMutaccaui. Efectivul nu este cunoscut. Parametrii operativi de activitateinclud s=vâr[irea actelor teroriste \ndreptate contra persoanelor fizice,

organizarea diversiunilor la obiectivele cu pericol tehnogen [i importan]=strategic=.

Hezbollah (Kurdistanul Irakian)

Grupare paramilitar= politico-religioas= a kurzilor din Irak.Efectivul nu este stabilit. Gruparea activeaz= contra armatei turce[ti peteritoriile Irakului de Nord.

Fondul Mondial al Jihadului (Global Found for Jihad)

Organiza]ie nonguvernamental=cu caracter transna]ional, sus]inut=financiar de c=tre Frontul Interna]ionalIslamic. |n competen]a acesteia intr=asigurarea financiar= [i material-tehnic= a

militarilor [i tendin]elor elementelor radicale \n promovarea proiectului global militar-politic al Jihadului \n zonele de conflict(Kashmir, Afganistan, Kosovo, Cecenia,Filippine etc.). Ca urmare a presiunilor din

partea statelor europene, activitatea acesteia este \n stare latent=.

Uniunea Islamic= a Kurdistanului (Islamic Union of Kurdistan)

Descriere: Grupare paramilitar= cu caracter religios-politic akurzilor din Irak, \ntemeiat= de c=tre veteranii r=zboiului din Afganistan. |nprezent, forma]iunea s-a segmentat \n câteva fac]iuni cu diferite viziuni,orientate \n plan politic spre Iran, Arabia Saudit= [i Turcia. Tendin]elegrup=rii constituie crearea pe teritoriul Irakului a Statului Islamic Kurdistanprin declararea jihadului.

Activit=]i: Gruparea a participat la deliber=rile armate \mpotriva

trupelor sovietice din Afganistan [i r=zboiul civil. |n Fran]a activeaz= oreprezentan]= a Uniunii Islamice a Kurdistanului. J

I H A

D U L

I S L A M I C

393



Partidul Democrat Kurd din Iran (Kurdish Democratic Party

of Iran/KDP-IRAN)

Grupare militar-politic= separatist= a kurzilor din Iran. Fondat= \nanii ‘70 de c=tre Abdurahman Kasemlu. Op]iunile politice constituieacordarea independen]ei [i a autonomiei l=rgite pentru regiunilecomunit=]ii kurde. Conform datelor, liderii partidului au fost aresta]i fiindulterior decapita]i de c=tre serviciile speciale ale Iranului.

Partidul Comunist Kurd din Iran (Iranian Communist Party)

Forma]iune militaro-politic= cu viziuni radicale de stânga akurzilor din Iran. Baza ideologic= este dat= de combinarea ideilor marxiste

[i na]ionaliste kurde. Poate fi \ntâlnit sub denumirea de: Organiza]iaKurd= a Partidului Comunist Iranian, Comitetul muncitorilor revolu]ionari aiKurdistanului Iranian.

Partidul Comunist Kurd din Irak (Iraqi Communist Party)

Activitatea acestei forma]iuni este interzis=. Dispune de propriileefective militare. Zona de dislocare se afl= \n regiunea Irakului de Nord.Elementele militar-operative ac]ioneaz= sub form= de celule conspirative

pe \ntreg teritoriul Irakului, [i \n unele state europene. Statutul actual alPartidului Comunist Kurd din Irak nu este cunoscut.

Urma[ii lui {amil (The Descendants of Shamil)

Grupare armat= \n Turcia creat= la ini]iativa cet=]enilor turcioriginari din Caucazul de Nord \ntru sus]inerea rebelilor ceceni \mpotrivafor]elor federale. Efectivele sunt constituite din veterani ai conflictuluicecen [i abhaz. Cu concursul membrilor grup=rii s-au realizat acteteroriste pe teritoriile Federa]iei Ruse, Germaniei, Fran]ei, Turciei.

* * *

A[a cum am v=zut, nu exist= terori[ti \n=scu]i. Terori[tii zilelornoastre sunt departe de psihopa]ii de ieri. Principalii factori care conteaz=pentru cele mai multe dintre organiza]iile jihadiste [i grup=rile teroristeinterna]ionale sunt reprezenta]i de factorul uman [i efectele psihologice.Or, \n aceste condi]ii, pentru ca lupta dus= de terori[ti s= nu fie câ[tigat=

niciodat=, cel pu]in structurile specializate \n riposta antiterorist= trebuies= cunoasc= [i s= \n]eleag= cauzele [i natura terorismului, specificitatea A

n g h


e

R A D U

394



fiec=rei organiza]ii \n parte, credin]a \n numele c=reia "suhada-martiriisfin]i \n via]=" ac]ioneaz=.

Acest lucru este necesar cu atât mai mult, cu cât dup= cum binese apreciaz=, \n fa]a amenin]=rii teroriste nimeni nu este \n siguran]=, iar

costurile prevenirii acestei amenin]=ri oricât de mari ar fi, sunt \ntotdeaunainfinit mai mici decât cele ale ripostei la un act \mplinit.

NOTE:

ANDREESCU, A., [i colectiv., (2003). Terorismul interna]ional

- flagel al lumii contemporane , Editura Ministerului

Administra]iei [i Internelor, Bucure[ti.ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2008). Organiza]ii teroriste.

Conceptualizarea terorii vs securitatea europen=, EdituraMIRA, Bucure[ti.AR+D+VOIACE, GHE., ILIESCU, D. [i NI}+, D., (1997).Terorism, Antiterorism, Contraterorism, Editura Antet, OradeaBARNA, C., (2007). Occident vs. Islam: globalizarea

r=zboiului sau a p=cii , \n, "Cadran Politic", nr. 43.XXX (2007). Buletin special privind organiza]iile interna]ionale

teroriste, extremiste [i paramilitare , manuscris.

BURGESS, M. [i DELCEA, E. I., (2006). Problematica definirii Terorismului , \n, "Terorismul Azi", vol. IV - VI, an 1, octombrie-decembrie.CHIRU, I. [i BARNA, C., (2008). Contraterorism [i securitate

interna]ional= , Editura Top Form, Bucure[ti.XXX, (2001), Culegere de studii , Terorismul, Istoric, Forme,Combatere, Editura Omega, Bucure[ti.DELCEA, C. [i B+DULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001

- cauze [i consecin]e , \n, "Terorismul Azi", vol. III, an 1,septembrie.

DOGARU, L., M., (2008). E.T.A. Diserta]ie, Universitatea"Lucian Blaga" Sibiu, Facultatea de {tiinte Politice [i Rela]iiInterna]ionale, Masterat.GU{ATU, V., (2008). Managementul integrat al frontierei de

stat \n condi]iile acceler=rii procesului globaliz=rii. Teza dedoctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I",Bucure[ti.FRATTASIO, A., (2006). Epistemologia terorii , Editura Era,Bucure[ti.XXX (1993), E.T.A. et la violance politique au Pays Basqueespagnol - U.N.R.I.S.D. (United Nations Research Institute forSocial Development), Ianuarie. J

I H A

D U L

I S L A M I C

395



XXX (1977), Les Basque. Un peuple contre les Etats, Paris.XXX, (2006), Grup=ri teroriste interna]ionale, \n,http://worldwildewar.3x.roHAMAD, A. A., (2006). Weibe Qaida \n Bosnien, \n, "DerSpiegel", decembrie; www.spiegel/politik/auslandJABER, H., (1997). Hezbollah. Partidul lui Dumnezeu, EdituraSamizdat, Filipe[tii de Târg, Prahova.MOLONEY, I., (2002). A Secret History of the IRA, EdituraNorton Books, London.McCAULEY, C., (2002). The Psychology of Terrorism ,www.ssrc.org/sept11/essaysMOISESCU, F.G., ANDREESCU, A. [i ANTIPA, M.,(2004).Terorismul - Amenin]are major= asupra democra]iei

secolului XXI , Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare,

Bucure[ti.XXX Patterns of Global Terrorism, \n, "Terrorist Group

Profiles ", Departamentul de Stat al S.U.A.; traducere deCostandache, C. [i Ferched=u - Muntean, M., dup= Hlihor, I.,Manuscris, 2006.PEGULESCU, A., (2008), Fenomenul terorist [i re]elele

mondiale ale terorii. Considera]ii asupra terorismului

interna]ional structurat , \n, "Sesiunea de Comunic=ri {tiin]ificeStrategii XXI - Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=",Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "CarolI", Bucure[ti, 17- 18 aprilie.POPA, M., N., (2008). Strategia de contraterorism a UE [i

problemele acesteia, Diserta]ie, Academia de Poli]ie"Alexandru Ioan Cuza", Master.RAUFFER, X, (1978), La nebuleuse: Le terrorisme du Moyen-

Orient, Editura Fayard, Paris.STOINA, N., (2002). Megaterorismul - provocarea mileniului III,

\n, http://actrus.roTRONCOT+, T., (2007). Noi termeni ce definesc terorismul

sau terorismul prin alte mijloace , \n, "Terorismul Azi", vol. III,an 1, septembrieXXX, (2006). 11 Septembrie 2001. Raportul final al

Congresului american de anchet= privind atacurile teroriste

asupra SUA, Editura Alfa, Bucure[ti.

***http://web.nps.navy.mil/librarywww.islamicity.comwww.islamonline.com

A n g h


e

R A D U

396



|ndemn la reflec]ie!

Urmare a preocup=rilor legate de \n]elegerea particularit=]ilor ce]in de cultura [i civiliza]ia islamic= sunt \nregistrate sute de lucr=ri careprivesc [i analizeaz= din unghiuri diferite atât religia islamic=, cât [ifenomenul terorist. Dac= religia islamic= reprezint= "religia p=cii", nuacela[i lucru se poate spune [i despre manifest=rile terorismului. Cu toateacestea, terorismul este departe de a \nsemna islam. Ce se vrea a sespune sau ce nu, trebuie precizat c= \n virtutea dreptului la adev=rreclamat mereu de istorie, teroristul "identificat" de lumea occidental= nu

\nseamn= terorist [i pentru lumea musulman=. Cum bine este cunoscutdeja, grani]a dintre terorist [i lupt=tor este foarte sub]ire: privind dinspreHAGANAH-ul evreiesc sau spre IRGUN-ul de alt=dat=, denumirea de

"atacuri insurgente" pentru ac]iunile \ntreprinse \n trecut de c=tre acestease g=se[te justificat=. Privind \ns= la lumea arab=, ac]iunile organiza]iilorHAMAS sau HEZBOLLAH sunt apreciate drept acte de terorism. Se poatespune oare acela[i lucru [i dac= privim ac]iunile Statelor Unite aleAmericii desf=[urate \n Irak.

Dup= cum sus]ine savantul Jeremy SHAPIRO de la InstitutulBrookings (O'Hanlon, 2006), Statele Unite [i Europa privesc r=zboiul

\mpotriva terorismului \n moduri foarte diferite. Americanii \l consider=

drept principala lor problem= \n domeniul securit=]ii na]ionale. |n contrast,europenii tind s= se \ndoiasc= de faptul c= acesta este un r=zboi.Americanii \l v=d, \n primul rând, ca pe o serie de opera]ii militare [i deinforma]ii desf=[urate \n exterior, iar europenii drept o ac]iune deasigurare a respect=rii legii.

|n acest context, potrivit lui Janinne [i lui Dominique SOURDEL, \n cartea lor, "Civiliza]ia islamului clasic", tabloul vie]ii Profetului, alHegirei, al organiz=rii primei comunit=]i musulmane, supus= unei Legi

precise [i izvorât= din textul Revela]iei, apoi, dup= moartea luiMuhammad, al primelor cuceriri, toate acestea, la un loc, ne-au

J I H A

D U L

I S L A M I C

397



\ndeamnat [i ne \ndeamn= s= reflect=m asupra semnifica]iilor islamului,accentuând sau reamintind lucruri desprinse din puterea tradi]iei istoricetransmise prin Coran – Cartea Sfânt=.

Prefa]ând cartea americanului Daniel PIPES "Islamul care

militeaz= pentru cucerirea lumii", ap=rut= \n Fran]a la finele anului 2006,Guy Millière subliniaz= c=, dup= atacurile de la 11 septembrie 2001, s-aconturat o nou= fa]et= a extremismului punitiv [i r=spunz=tor: terorismulislamist (http://www.resiliencetv.fr). Putem s= consider=m justificat acestlucru?

Problema islamofobiei va continua s= fie prezent= pe agenda delucru a principalelor state [i organiza]ii interna]ionale, \ncercându-se s= serezolve problema printr-un dialog politic la nivel interna]ional. |n acest

sens, un exemplu de \ncercare meritorie de reconciliere istoric= \ntr-unspa]iu de echilibru [i dorin]a de ac]iune comun=, poate fi apreciat recentulSimpozion interna]ional "Regimul juridic al religiilor monoteiste dinUniunea European=", acesta s-a desf=[urat la 3 iulie 2008, \n cadrulCentrului de Studii [i Cercet=ri Religioase [i Juridico - Canonice al celortrei mari religii monoteiste (mozaic=, cre[tin= [i isalmic=) din Universitatea"Ovidius" Constan]a, sub |naltul Patronaj al I.P.S. Sa, prof. univ.dr. Teodosie Petrescu (TOMITANUL), Arhiepiscop al Tomisului.

* * *

Campania \mpotriva terorismului ar trebui s= aib= \n vedere, \nprimul rând, un contact al civiliza]iilor [i o acceptare reciproc= [i nu ociocnire a civiliza]iilor. De asemenea, aceasta ar trebui s= se duc= nunumai pe calea armelor, ci ar trebui s= cuprind= \n con]inutul ei [i m=suri[i ac]iuni fundamentale privind lupta \mpotriva subdezvolt=rii, lupta pentruvalorificarea poten]ialului fiec=rui stat precum [i \n]elegerea [i adaptareavalorilor occidentale la cele orientale (Moisescu, 2004). Din p=cate, ceeace se \ntâmpl= acum, prin ac]iunile desf=[urate pe plan mondial \mpotrivaterorismului, ne conduce la concluzia final= c= se ac]ioneaz= asupraefectelor [i nu a cauzelor.

F=r= s= avem preten]ia exhaustivit=]ii \n documentare,dezvolt=m acest subiect \ntr-o viitoare lucrare: "Vocea Terorii. Esen]aac]ional= a terorismului contemporan".

A n g h


e

R A D U

398



Glosar de termeni pentru Jihad*

'Abd – sclav, rob; noi, musulmanii, suntem cu to]ii robi ai lui Allah

Subhanu Wa Ta'ala. Printre musulmani se \ntâlnesc deseori nume, cum

ar fi Abdullah ("robul lui Allah"), Abdul-Malik ("robul Regelui") Abdur-

Rahm=n ("robul celui Milos").Abû – tata; prezent \n majoritatea numelor arabe al=turi de

«kun'ya» (prenume).

Adab – cuvinte frumoase, polite]e, respect, curtoazie.

Ãdhãn – chemarea la "salah" (rugaciune); se mai poate scrie [i

"Azaan" sau "Adhan".

Adl – justi]ie, dreptate, adev=r.

Ahad – semnific= 'unul'; \n contextul islamului, ahad \nseamn="Unul Singur". Unicul. Al-Wahid este unul dintre numele lui Allah.

Ahl ul-Kitãb – oamenii c=r]ii, cei care au urmat religiile

monoteiste revelate anterior, \n perioada pre-islamic=. C=r]ile se refer= la

Scripturile men]ionate \n Qu'ran – cum ar fi Torah [i Biblia – \n formele lor

ini]iale.

Ahl/ul Soffa – oameni foarte s=raci care locuiau \n moschee [i

care asistau la lec]iile Profetului \n moscheea lui din Medina.

Ãkhirah – via]a de dup= moarte, via]a ve[nic=; reprezint= unuldin principiile de baz= ale credin]ei \n Islam.

Allah – Dumnezeu – numele singurei divinit=]i, cel care este cu

adev=rat venerat, singurul c=ruia i se cuvine venerarea, singurul care este

unic \n orice sens, singur \n divinitatea sa.

Alayhis Salam – "Pacea fie asupra lui"- expresia se pronun]=

dup= ce se men]ioneaz= numele oric=rui Profet (\n afar= de Profetul

Muhammad, când se spune 'Salla Allahu alaihi wasallam') sau al vreunui \nger Jibreel (Gabriel), Mikaeel (Mihail) etc. J

I H A

D U L

I S L A M I C

399



Al-Baqi – cimitir din Medina. Aici sunt \nmormânta]i numero[icompanioni [i câ]iva membri ai familiei Profetului.

Al-Hamdu lillãh – "Lauda adus= lui Allah".Al-lsra" [i Al-Miraj – C=l=toria nocturn= [i Ascensiunea \n cele

[apte ceruri. |n noaptea aceea, Profetul s-a deplasat de la moscheeaSfânt= din Mekka la moscheea Al-Aqsadin din Ierusalim.Al-Salãt – rug=ciunea de cinci ori pe zi orânduit= celor

credincio[i pentru timpuri hot=râte.Al-Saum – postul din luna Ramadanului.Al-Shahãda – m=rturisirea (declara]ia) de credin]=, lã ilãha

illã’llah wa muhammadu rasãluãllah ("Nu exist= Dumnezeu afar= deDumnezeu, iar Mahomed este trimisul Lui").

Al-Tawhid – unicitatea lui Allah, credin]a \ntr-un singur

Dumnezeu.Allãhu Akbar – Allah este cel mai mare.

Ansari – cei care i-au ajutat pe musulmanii emigran]i, ajutoarele.

Aqida – credin]a.

'Aqidah – crezul Islamic (in Allah Subhanu Wa Ta'ala, \ngerii lui

Allah, c=r]ile lui Allah, mesagerii lui Allah, predestinarea [i suprema]ia

puterii divine, viata de dup= moarte).

Aya – semne, miracole, minuni.

Awrah – p=r]ile din corpul unei persoane care trebuie s= fieacoperite \n fa]a tuturor celorlal]i \n afar= de so], se mai utilizeaz= [i pentru

a desemna ceea ce o femeie trebuie s= acopere fa]= de cei care nu \i sunt

mahram.

Baitullah - baytullãh – moschee. |n sens literal \nseamn= "casa

lui Allah".Baiytul Makdis – Moscheea Sfânt= din Ierusalim. Este cea de

a treia moschee sacr=, dup= Mesjid Al Haram din Mekka [i Mesjid An-Nebewi din Medina.

Barzakh – mormânt, barier=.Batin – secret, ocult, ezoteric.Beiytul Allah – Casa lui Allah Prea\naltul.Beiytul-Ma'mur – Casa lui Allah situat= \n al [aptelea cer.Besmele – "Bismillahi Ar-Rahmani Ar-Rahim" – formul= rostit=

de musulmani ori de câte ori \ncep o activitate.Bid`ah – idee nou=, inova]ie, apreciat= drept erezie.

Buraq – animal mai mare decât un m=gar [i mai mic decât uncal. Cu acesta a c=l=torit Profetul \n Al-lsra' [i Al-Mir'aj.

A n g h


e

R A D U

400



Cadi – judec=tor al cauzelor, ne\n]elegerilor civile.Calif/khalïfah – literal semnific= succesorul lui Mahomed. Este

cel care conduce comunitatea de credin]= (oumma islamia).Chahada (shada) – profesiunea de credin]=, m=rturia. Este unul

dintre cei cinci stâlpi ai islamului.Chahid (šahïd) – martir, cel care se sacrific= pentru Allah. Este

apreciat demn de cinstea comunit=]ii din care face parte.Cheikh (sayk) – [eful comunit=]ii.Chérif (šarïf) – urma[ al lui Mahomed.Coranul – Cartea sfânt= a Islamului, sau "Cuvântul lui

Dumnezeu".Dahri – ateu; provine din 'ad dahr' – timp, vreme; conceptul de

ateism este exprimat pirn 'ad dahriyyah'.Dajjal – "mincinos", "cel care decep]ioneaz=".Da`wah – chemare la Islam.Dhul- Ka'da – a 11-a lun= a calendarului musulman.Dhul-Khidr – men]ionat \n Coran, \n sura "Al-Kahf". Este numit

astfel deoarece s-a a[ezat pe o blan= alb= care a \nceput s= se mi[te \nspatele s=u [i s-a \nverzit. |n limba arab= "ahdar" \nseamn= "verde."

Dhul-Qarneiyn – un mare conduc=tor din trecut care a domnit

peste \ntreaga lume [i care a fost credincios. Dhul-Qarneiyn \nseamn="cel cu dou= coarne" e o metafor= pentru puterea sa. A avut capacitateade a supune unele for]e ale Universului. Apare men]ionat \n sura "Al-Kahf: 83".

Dhimmi – "oameni proteja]i".Dhikr (=ikr) – invocarea numelui lui Allah, repeti]ie.Dïn/Deen – \nseamn= a tr=i \n conformitate cu modul islamic de

via]=, o \nsumare a credin]ei [i practicilor musulmanului; de cele maimulte ori \ntâlnim acest termen cu semnifica]ia de credin]=.

Djahada – \nseamn= a fi harnic, a face efort, [i \n substantivulabstract juhd, prin care se desemneaz= \n general efortul, \ncordarea defor]e, pentru atingerea unui scop.

Du'aa/Dwa/Dua – suplica]ie, rug=ciune personal= adresat= luiAllah Subhanu Wa Ta'ala.

Dunya/Dunia – Lume, univers fizic, via]a lumeasc= - \n opozi]iecu via]a ve[nic=.

Eid Al-Adha – S=rb=toarea Sacrificiului; completeaz= ritualul

pelerinajului, are loc \n zilele 10 – 13 ale lunii Dhul Hijjah (cea de-a zeceazi este ziua Nahr, iar 11-13 zilele Tashriq); aceast= s=rb=toare J

I H A

D U L

I S L A M I C

401



comemoreaz= supunearea [i ascultarea Profetului Ibraheem (AlayhisSalam) fa]= de Allah Subhanu Wa Ta'ala, el fiind preg=tit s= \[i sacrificeunicul fiu, pe Ismel (Alayhis Salam), dup= cum ni se spune [i \n Qu'ran -ayat 100:103 din Soorah As-Saffaat (37:100-103).

Eid Al-Fitr – S=rb=toare de trei zile ce marcheaz= sfâr[itulRamadan-ului; \ncepe \n prima zi a lunii Shawal, a zecea lun= \ncalendarul islamic.

Ezan – chemare la rug=ciune.Fada'il – merite, culegere literar= ce elogiaz= meritele [i minunile

Ierusalimului, inclusiv sanctuarele din Haram al-Sahrif.Fajr – numele primei rug=ciuni a zilei; \nseamn= [i zorii zilei, acel

moment când se z=re[te lumina soarelui la orizont, \nainte de r=s=rit.

Fard/Fardh, plural Fara'id – \ndatorire religioas= obligatorie,obliga]ie, obligatoriu; de exemplu – a face cele cinci rug=ciuni zilnice esteFardh, obligatoriu; portul hijab-ului este Fardh, reprezint= o obliga]iepentru orice musulman= c=reia i-a venit prima menstrua]ie.

Fard ayn – obliga]ie ce revine \n mod individual unui musulman.Fard kifayah – obliga]ie care revine comunit=]ii musulmane luate

\n \ntregime.Fitna – emo]ie, ne\n]elegere; \n sens religios \nseamna rupture,

schisma.Ghayba (gayba) – dispari]ie, absen]=, amintire.Genneh – Paradis, Rai.Ghafara – \nseamn= a ierta, a absolvi (de p=cate). Reprezint= o

caracteristic= a lui Allah.Ghaflah – nechibzuire, uitarea lui Allah, indiferen]=.Ghayb – nev=zutul, necunoscutul.

Ghusl – ablu]iunea cea mare.Hadeeth/Hadith/Hadis – \nseamn= "relatare, spuse, discurs";reprezint= ceea ce a spus Profetul Muhammad (sallallaahu 'alayhi wasallam) [i modalitatea \n care el s-a comportat \n anumite situa]ii.

Hadith – literar \nseamn= "comunicare, povestire, relatare", \ns=islamic desemneaz= tot ceea ce a relatat Profetul Mahomed (s.a.s.) [icare a fost consemnat \n scris.

Hager Al-Aswad – piatra neagr=, care provine din Paradis [i se

afl= \n Ka'aba.Halãl – permis, legiuit, bun, benefic, demn de laud=, onorabil.

A n g h


e

R A D U

402



Hajj – pelerinaj la Mekka \n timpul lunii de pelerinaj; unul dintrecei cinci stâlpi ai credin]ei islamice.

Hajjul Weda'a – "Pelerinajul de Bun R=mas". Acesta se face \nainte de p=r=sirea ora[ului Mekka \n timpul hajjului [i a urmei.

Harãm – interzis. Reprezint= antonimul cuvântului "halal".Haram al-Sahrif – nobilul sanctuar. Este numele musulman al

Templului [i al cl=dirilor, moscheilor, mormintelor sale sfinte [i [colilor.Hashishin – secta asasinilor.Hidãyah – c=l=uzire de la Allah.Hijab – provine de la cuvântul arab "haya" care \nseamn=

"modestie, ru[ine". Are dou= semnifica]ii, cel mai comun sens este debatic, e[arf= care acoper= capul [i gâtul femeii sau orice tip de haine

islamice.Hijra/Hegira – emigrarea Profetului de la Mekka la Medinadatorit= persecu]iilor. Anul 1 \n calendarul islamic.

Hutba – predic= care se ]ine cu diferite ocazii, \nainte derug=ciunea de vineri, de s=rb=tori sau cu ocazia c=s=toriei.

Iblis – demin, diavol.Id al-Kabir – marele sacrificiu.Ihram – \mbr=c=minte special= a pelerinului.Ihsan – \ndatoririle practice: rugaciunea, dania, postul, respectul

pentru p=rin]i etc.Imam – persoana care conduce rug=ciunea; "cel care se afl= \n

fa]=".Isra – c=l=toria nocturn= a lui Mahomed.'Itikaf – izolare \n moschee pentru cel pu]in o zi, \n timpul lunii

Ramadan, cu scopul ador=rii lui Allah Prea\naltul. |n aceast= perioad=sunt interzise rela]iile sociale, p=r=sirea moschei, cu excep]ia uneiperioade scurte, cum ar fi nevoile urgente, \nmormântarea sau nevoi

fiziologice.Jahiliya – ignoran]=, p=gânism specific \n perioada preislamic=.Jannah – pl=cerile Paradisului.Jihad – "a lupta, a depune efort pe o cale dreapt=".Jihad i Akbar – Jihadul Mare. Este efortul pe care \l face fiecare

musulman pentru a lupta contra lui \nsu[i, contra egoismului [i ainstinctelor sale, contra orgoliului [i a patimii dominatoare.

Jilbab – cuvântul apare la plural \n Coranul cel Sfânt, sura "Al

Ahzab: 59" \nsemnând drept "o hain= lung= care acoper= corpul femeiidin cap pân= \n picioare".

J I H A

D U L

I S L A M I C

403



Ka'ba – cubul; \nc=pere cubic= din Marea Moschee din Meccace are multe elemente simbolice comune cu "Templul lui Solomon". Esteapreciat locul cel mai sfânt \n Islam.

Kamikaze – jertfa de sine. |n fapt a fost o aplicare modern= a

codului " Bushid " al samurailor. Astfel, \n toamna anului 1944, amiralulTakijro Onishi a trecut la punerea \n practic= a proiectului Ooka sau“Floare de cire[''.

Khandaq – tran[ee.Lain – detestabil, alterat, dep=[it.Latif – binevoitor, amabil, dr=gu].Leiyletul-Qadr – noaptea puterii, noaptea destinului. Este

noaptea a 26-27-a din luna Ramadan, \n care Profetul Mahomed (s.a.s.)

i-a fost trimis= prima revela]ie. |n aceast= noapte, Allah Prea\natulhot=r=[te ce se va \ntâmpla cu oamenii [i ce evenimente vor avea loc anulurm=tor. |n Coran este considerat= "o noapte mai bun= decât o mie deluni".

Mahdi – personaj de tip mesianic, trimis de Allah [i care se varidica odat= cu sfâr[itul lumii pentru a-i conduce pe musulmani pe caleacea dreapt=.

Maruf – aducerea drept=]ii.

Masjid – loc de rug=ciune.Mecca – proclamat= de c=tre Mahomed "Cetatea Sfânt= a

Islamului", fiindu-le interzis necredincio[ilor accesul pe p=mântul ei sacru.Melekul Mewt – \ngerul Mor]ii.Mesjid Al Haram – Moscheea Sacr= din Mecca, unde se afl=

Ka'aba.Mihrab – Firidia rug=ciunii, mic alcov boltit dintr-o moschee ce

indic= qiblah sau direc]ia c=tre ka' ba din Mecca pentru rug=ciune.

Mimber – parte din moschee unde se ]in predicile, o ni[= deunde imamul \[i ]ine hutba (predica de vineri).

Mir'aj – Urcare vizionar=, \n=l]are la cer a lui Mahomed din"Templul din Ierusalim" la tronul ceresc al Domnului.

Moschee – loc de rug=ciune, de adunare.Muharram – prima lun= din calendarul islamic.Mujahid (Mujahedin) – lupt=tor, combatant, cel care practic=

jihad.

Multazem – spa]iul dintre piatr= [i u[a Ka'abei \n care du'a-urile(cererile, rug=min]ile, implor=rile) sunt ascultate. A

n g h


e

R A D U

404



Munkar – \nl=turarea r=ului din via]=.

Muslim (Musulman) – cel care se supune, musulman.

Nabi (Nabiyy) – este legat de "Hebrew Nebi", cel mai folosit

cuvânt pentru "Profet" \n Vechiul Testament.

Nagea[i (Negus) – rege etiopian.Oumma Islamia – comunitate de credin]= islamic=.

Ourm – cutuma, regula sfânt=

Qibla – direc]ie de rug=ciune ("orientarea c=tre Mekka").

Qiyamah – credin]a \n "Ziua Judec=]ii".

Qubbat al-Sakhra ("Domul Stâncii") – magnificul sanctuar

musulman octogonal construit de Abd al-Malik \n 691 pe locul "Templului

lui Solomon".Qiyam – pozi]ie din timpul rug=ciunii, a sta \n picioare, a se ruga

noaptea.

Rasul – profet, trimis, mesager al lui Allah.

Sadaqa – milostenia, care poate fi de dou= feluri: sadaqa tatawu'

(contribu]ie voluntar=) [i sadaka mafruda (contribu]ie obligatorie). Acest

termen desemneaz= \n general tot ceea ce se face \n numele lui AllahPrea\naltul.

Salat – rug=ciune.Salam – "pace", "tihn=", "mântuire".

Sewab – r=splat=.

{ehada – m=rturisirea de credin]=, unul dintre stâlpii Islamului

prin care musulmanii declar= c= nu exist= un alt Dumnezeu decât Allah [i

Muhammed este Trimisul s=u.

{eiytan – diavolul, satana.

Sunna – \nseamn= "calea".

Sura – capitol din Coranul cel Sfânt.

{uhada – martiri, [ahid (sg.) – martir.

Taqwa – calea sigur= prin care omul este ap=rat de p=cat [i de

ispita demonilor.

Tawhid – monoteism, unicitatea lui Allah. Dumnezeu este unic.

Tawaf – perindare, \nconjurarea Keabei de [apte ori, o parte dinritualurile obligatorii ale pelerinajului [i umrei.

Terawih – rug=ciune op]ional= din timpul lunii Ramadan careeste format= din minimum opt rekeat (p=r]i de rug=ciune). J

I H A

D U L

I S L A M I C

405



Telbiya – formul= rostit= de pelerini "Lebeike Allahumme lebeik".Te[ehud – literar \nseamn= "m=rturisire", o parte din rug=ciune

pe care un musuman o face la sfâr[itul ei.Ummeh – comunitate, na]iune.

Umra – pelerinajul benevol la Mekka. Acesta se face prin efectu-area "tawaf-ului" (\nconjurarea Keabei) [i "sa'y" (perindarea dintre Safa [iMarwa).

Yaum An Nahr (Ziua An-Nahr) – ziua sacrificiului.Zakat – danie obligatorie, unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului.

* MUHAIYADDEN, H., (2003). Islam and World Pace – Explanations of

Sufi Glossary, London; de v=zut [i ABUL A'LA MAWDUDI, (1963).Islamul, Editura Taiba, Bucure[ti; IBRAHIM, I., A., (2006). Ghid pentru o mai bun= \n]elegere a Islamului, Editura Selam, Constan]a;SOURDEL,D., SOURDEL, J., (1996) Dictionnaire historique de l'Islam,

Paris ; www.turntoislam.com/forum

A n g h


e

R A D U

406



LISTA CU ANEXE

Anexa nr. 1 – Ghidul teroristului, semnat de Osama bin LadenAnexa nr. 2 – Manualul teroristului islamicAnexa nr. 3 – Manualul de arme [i explozibili ETAAnexa nr. 4 – Credin]e religioase [i clasificare organiza]ii

teroristeAnexa nr. 5 – Organiza]ii teroriste de esen]= fundamentalist=Anexa nr. 6 – Organiza]ii teroriste etnic separatisteAnexa nr. 7 – Organiza]ii teroriste de sorginte ideologic=Anexa nr. 8 – Repere identitare

J I H A

D U L

I S L A M I C

407



ANEXA nr. 1

GHIDUL TERORISTULUI, semnat de Bin Laden

SPECIAL

Cu ocazia perchezi]iei \n apartamentul unui membru al re]elei AI-

Qaeda, poli]ia din Manchester (Marea Britanie) a descoperit \n

computerul celui investigat un ghid-manual despre care se crede c= ar sta la baza ac]iunilor teroriste ale organiza]iei conduse de

Osama bin Laden. Textul este intitulat "Studii militare \n

R=zboiul Sfânt \mpotriva tiranilor" (Military Studies in the Jihad

Against the Tyrans). Pe parcursul celor 180 de pagini, "Biblia

teroristului", semnat= de Osama bin Laden, ofer= lupt=torilor

sfaturi \n domenii precum comiterea de asasinate [i r=piri,

falsificarea documentelor, prepararea otr=vurilor etc. (Cristescu,

C., 2006, http://www.lumea.ro)

Extrase din "Manualul teroristului" au fost incluse \n num=rul din24 mai 2004 al revistei electronice AI-Battar Magazine, editat= de AI-Qaeda. Focalizat= pe chestiuni militare, aceasta este complementar=celeilalte reviste on-line apar]inând AI-Qaeda, Vocea Jihadului, axat= peprobleme ideologice.

Al=turi de alte chestiuni avute \n vedere, textul con]ine

instruc]iuni referitoare la opera]iunile de r=pire, tipologia r=pirilor,negocierea eliber=rii ostaticilor, organizarea opera]iunilor de r=pire.

R=pirile

Motive pentru re]inerea unuia sau a mai multor indivizi: for]areaguvernului sau a inamicului de a da curs unor cereri; punerea guvernului

\ntr-o situa]ie dificil=; ob]inerea unor informa]ii folositoare de la ostatici;ob]inerea r=scump=r=rii \n bani, necesari sus]inerii financiare a

J I H A

D U L

I S L A M I C

409



organiza]iei teroriste. Elemente necesare form=rii unui grup de r=pitori:capacitatea de a face fa]= presiunii psihologice [i circumstan]elor dificile(\n cazul r=pirilor publice, echipa de r=pitori va fi supus= unei tensiuni maimari); inteligen]= [i reflexe rapide pentru a putea r=spunde \n timp util

unor situa]ii de criz= sau neprev=zute; capacitatea de a exercita un controlasupra adversarului (abilit=]i necesare paraliz=rii adversarului [i câ[tig=riicontrolului asupra acestuia); form= fizic= bun=; cunoa[terea cerin]elor desecuritate \naintea, \n timpul [i dup= \ncheierea opera]iunii; abilitatea de afolosi orice tip de arme necesare r=pirii.

Tipuri de r=piri: r=piri cu caracter secret (subiectul-]int= este r=pit[i dus la o loca]ie sigur= [i securizat=, necunoscut= autorit=]ilor; r=pirea

secret= este mai pu]in riscant=); r=piri cu caracter public (ostaticii suntde]inu]i, \n mod public, \ntr-o loca]ie cunoscut=; autorit=]ile \nconjoar= zona[i poart= negocieri; adesea \ncearc= s= genereze diversiuni [i s= atace

r=pitorii).

Etapele r=pirilor publice

1. Stabilirea ]intei: ea trebuie aleas= cu chibzuin]=, astfel \ncât s=

for]eze puterea politic=, s= solu]ioneze revendic=rile grupului de r=pitori(r=pitul va fi o persoan= important= [i influent=).

2. Culegerea informa]iilor despre loca]ia unde se va produce

r=pirea [i persoanele ce se g=sesc acolo (vor fi studiate sistemele dealarm=, trupele de paz=, planurile detaliate ale cl=dirii); vor fi identifica]i

r=pitorii care pot p=trunde \n interiorul cl=dirii f=r= a fi supu[i controlului;

dac= subiectul-]int= se afl= \ntr-un autobuz este esen]ial= cunoa[terea

na]ionalit=]ilor oamenilor din autobuz (deoarece na]ionalitatea vadetermina efectul opera]iunii) [i a datelor referitoare la ruta acestuia,

opririle la benzin=rii, procedurile de protec]ie, programul special pentru

turi[ti etc., cu scopul de a identifica punctele slabe [i de a ob]ine un

control asupra grupului-]int=; dac= ]inta se afl= \ntr-un avion: trebuiedeterminat= destina]ia [i aflat dac= este vorba de un zbor de leg=tur=,

ceea ce constituie o op]iune mai bun= (zonele de tranzit sunt mai

vulnerabile, deoarece se fac mai pu]ine controale; cei ce deturneaz= un

avion trebuie s= fie creativi \n maniera de introducere la bord amaterialelor explozive [i a armelor). A

n g h


e

R A D U

410



3. Executarea r=pirii: rolurile r=pitorilor variaz= \n func]ie deloca]ia opera]iunii de r=pire.

Tipologia grupurilor de r=pitori: grupul de protec]ie (rolul s=uconst= \n ap=rarea r=pitorilor); grupul de paz= [i control (asigurarea

controlului asupra ostaticilor; dac= opera]iunea e[ueaz=, trebuie sc=patde ei); grupul de negociere (\n general, liderul grupului este cel cenegociaz= [i transmite apoi totul mujahedinilor; trebuie s= fie o persoan=

inteligent= [i determinat=).

Negocierile

Inamicul folose[te, de regul=, cel mai bun negociator de caredispune, care este inteligent [i are cuno[tin]e \n psihologia uman=. Estecapabil s= induc= teama \n rândul r=pitorilor, \n scopul descuraj=rii acestora.

R=pitorii trebuie s=-[i p=streze calmul \n toate situa]iile, pem=sur= ce negociatorul inamicului va \ncerca s= trag= de timp pentru a daoportunitatea for]elor de securitate s= construiasc= un plan de identificarea loca]iei unde sunt ]inu]i ostaticii.

Durata deten]iei ostaticilor ar trebui minimizat= pentru a reduce

tensiunea echipei de r=pitori. Cu cât este mai lung= perioada de de]inere,cu atât va sl=bi puterea [i determinarea echipei de r=pitori [i cu atât va fimai dificil= men]inerea controlului asupra ostaticilor.

|n cazul \n care autorit=]ile trag de timp \n solu]ionarearevendic=rilor, executarea ostaticilor devine necesar=. Autorit=]ile trebuies= con[tientizeze seriozitatea r=pitorilor.

Schimbul de ostatici este o etap= extrem de delicat=. Dac=inamicul solu]ioneaz= cererile, iar scopul opera]iunii este eliberarea unor

membri ai Al-Qaida afla]i \n \nchisoare este esen]ial= asigurareaprealabil= c= ace[tia sunt \ntr-o stare bun=.Dac= scopul r=pirii este ob]inerea de bani este necesar=

asigurarea c= \ntreaga sum= solicitat= a fost acordat= [i c= banii nu suntnici fal[i, nici marca]i [i nici nu sunt plantate dispozitive de ascultare \ninteriorul valizei cu bani. Echipa de r=pitori trebuie s= fie \ntr-o alert=perpetu= pentru poten]iale atacuri din partea autorit=]ilor, chiar [i \n timpulschimbului de ostatici.

Opera]iunile anterioare au demonstrat c= for]ele de securitatesunt incapabile s= asigure controlul total \n interiorul ora[elor. Prin urmare,

J I H A

D U L

I S L A M I C

411



membrii Al-Qaida au g=sit metode de transportare \n condi]ii de siguran]=a de]inu]ilor elibera]i \n schimbul ostaticilor. R=pitorii trebuie s= fie aten]i s=nu elibereze ostaticii solicita]i la schimb. Ostaticii nu vor fi uci[i \n cazul \ncare cererile AL-Qaida au fost solu]ionate. Ostaticii cei mai importan]i vor

fi re]inu]i pân= \n momentul \n care r=pitorii se vor fi retras \n siguran]=.

M=suri de securitate

|n cazul r=pirilor publice: deten]ia nu trebuie prelungit=; dac=autorit=]ile trag de timp, ostaticii vor fi executa]i gradual, pentru caautorit=]ile s= [tie c= r=pitorii nu glumesc; |n momentul eliber=rii unorostatici – femei sau copii, trebuie avut \n vedere ca: ace[tia s= nutransfere informa]ii care ar putea d=una r=pitorilor; trebuie verificat dac=alimentele aduse ostaticilor [i r=pitorilor sunt sigure; persoana care lelivreaz= [i ostaticii vor fi pu[i s= guste \naintea r=pitorilor; tactica trageriide timp din partea autorit=]ilor poate indica inten]ia acestora de a atacaloca]ia de]inu]ilor, a ostaticiilor; atacurile subite ale autorit=]ilor pot fi

\ncerc=ri de a crea diversiune care le-ar permite câ[tigarea controluluiasupra situa]iei; \n cazul \n care cererile r=pitorilor au fost \ndeplinite,

eliberarea ostaticilor trebuie s= se produc= \ntr-o loca]ie favorabil=r=pitorilor; aten]ie la gurile de aerisire sau ventila]ie, deoarece acestea potfi folosite pentru instalarea dispozitivelor de supraveghere prin intermediulc=rora se poate afla num=rul r=pitorilor sau se pot folosi gazelacrimogene; r=pitorii nu trebuie s= se lase impresiona]i de ostatici; e bines= evite s= se uite la femeile luate ostatice. Etapele r=pirii secrete suntasem=n=toare celor ale r=pirii publice.

Echipa \ns=rcinat= cu opera]iunea de r=pire trebuie s= fie

format= din cinci grupuri. Grupul de supraveghere (raporteaz= mi[c=rile]intei); grupul de protec]ie (protejeaz= r=pitorii de orice interven]ieextern=); grupul de r=pitori (al c=rui rol este s= supravegheze ostaticiipentru momentul producerii schimbului de ostatici sau al execut=riiacestora); grupul de urm=rire [i cel de preven]ie (asigur= c= grupul dead=postire nu este urm=rit sau supravegheat).

}inta va fi transportat= \ntr-o loca]ie sigur=. Dup= ce solicit=riler=pitorilor au fost \ndeplinite, este necesar= transportarea ostaticului \ntr-

o loca]ie de unde va fi eliberat. El nu trebuie s= fie capabil s= identificelocul deten]iei sale.

A n g h


e

R A D U

412



Tratarea ostaticilor \n ambele tipuri de r=pire: observarea,

supravegherea atent=, confiscarea oric=rei arme aflate \n posesia lor;

separarea tinerilor de b=trâni, a femeilor de copii; cei ce opun rezisten]=

trebuie uci[i pe loc, pentru a descuraja orice tentativ= de opozi]ie;

p=strarea distan]ei fa]= de ostatici (minim 1,50 m), din motive de

siguran]=; de fa]= cu ei trebuie vorbit \ntr-o alt= limb= sau \ntr-un alt dialect

decât cel propriu r=pitorilor, pentru a preveni posibilitatea identific=rii

acestora; din acela[i motiv, ostaticii vor fi lega]i la ochi.

Tactica r=pirilor din Irak

Luarea de ostatici – un instrument la care recurg terori[tii pentrua d=râma guverne [i a influen]a opinia public= – este una dintre formele

de terorism cele mai eficiente din Irak. La rândul ei, mediatizarea

influen]eaz= opinia public=, ceea ce poate schimba politicile

guvernamentale.

Cine sunt autorii r=pirilor?

|n majoritatea cazurilor, r=pirile sunt orchestrate de grup=ri

fundamentaliste extremiste care consider= c= versiunea lor pur= asupra

islamului este divizat= \n credincio[i [i infideli, \n dar al-Islam [i dar al-

Harb. Prima, grupare "casa islamului", este format= din regiunile aflate

sub conducerea islamului, iar a doua, "casa r=zboiului' din regiunile

conduse de necredincio[i, respectiv musulmani eretici. Aceste regiuni

trebuie cucerite prin intermediul jihadului, "R=zboiul Sfânt", pentru a le

transforma \n "casa islamului". Extremi[tii islamici cred c= jihadul este oobliga]ia oric=rui musulman.

Suni]ii \i consider= pe [ii]i drept eretici, iar Abu Musab al-

Zarqawi, liderul celui mai important grup terorist din Irak, drept

adversari. Pentru ace[ti musulmani extremi[ti, Irakul reprezint= doar o

b=t=lie dintr-un r=zboi mult mai mare, dus \mpotriva nonmusulmanilor.

Grup=rile de r=pitori cele mai proeminente sunt: Tawhid wa Jihad

(condus de Abu Musab al-Zarqawi), Annata Islamic=, Brigada Verde,Riposta Islamic=, Ansar al-Sunna. J

I H A

D U L

I S L A M I C

413



Care sunt ]intele r=pitorilor?

Victimele variaz= atât ca na]ionalitate (nepalezi, italieni, francezi,coreeni, filipinezi, irakieni, iranieni, turci, iordanieni, britanici, americani [i,

dup= cum am v=zut, români), cât [i ca profesie (reporteri, func]ionari,diploma]i, solda]i, muncitori, [oferi de camion).

Cum se produc r=pirile?

Imediat dup= luarea unui ostatic, o caset= video este postat= pe unsite islamic [i apoi transmis= televiziunii din Qatar, AI-Jazeera. Internetulpermite oric=rui grup s= foloseasc= o \nregistrare video [i un site cainstrumente de propagand=. Informa]ia este instantaneu accesibil=pretutindeni \n lume. AI-Jazeera, care numar= 35 de milioane detelespectatori din Orientul Mijlociu, a acceptat transmiterea unor \nregistr=ricu mesajele, solicit=rile [i amenin]=rile fundamentali[tilor. Cererile terori[tilorse \ndreapt= spre guverne, \ns= audien]a lor real= o constituie cet=]enii ]=riirespective. Mediatizarea crizei ostaticilor genereaz= presiunea popula]iei dea solu]iona cererile r=pitorilor. Ace[tia sunt con[tien]i de efectul casetelor [iadesea recurg, cum aveau s= descopere speciali[tii, la tehnici sofisticate de

editare a imaginii, menite a scoate \n eviden]= [i suferin]a ostaticilor.

Efectele r=pirilor

Efectele lu=rii de ostatici sunt diverse [i se produc la diferitenivele. |n cazul victimelor este vorba de o experien]= traumatizant= [iadesea, foarte dureroas=. |n cazul prietenilor [i rudelor victimelor, apare

disperarea care genereaz= suferin]= persoanelor dragi [i posibila lorexecu]ie. Liderii politici [i cei ce se confrunt= cu o dilem= etic=: pe de oparte, vor s= fac= tot ce le st= \n putin]= pentru a proteja vie]ile celor lua]iostatici; pe de alt= parte, vor s= evite s= cedeze \n fa]a cererilor terori[tilor,

pentru a nu \ncuraja practica r=pirilor.

Tipuri de reac]ii la criza ostaticilor

Liderii politici au reac]ionat diferit la crize similare: fie au cedat \nfa]a r=pitorilor (cazul statului Filipine, care a acceptat retragerea trupelor

A n g h


e

R A D U

414



din Irak \n schimbul eliberarii lui Angelo, [ofer de camion r=pit de ArmataIslamic= la 7 iulie 2004), fie au refuzat solicit=rile r=pitorilor, fie au alesnegocierile (cazul jurnali[tilor francezi r=pi]i de Armata Islamic= irakian=,care solicitase guvernului de la Paris revocarea legii ce interzice elevilor

islamici s= poarte valul sau alte simboluri religioase \n [colile publice), fieau exclus orice posibilitate de negociere (cazul Australiei, al carei premier,John Howard, a afirmat c= "nu vom negocia cu terori[tii" pentru eliberarea

ostaticilor australieni r=pi]i pe 13 septembrie 2004).

Terori[ti tactici [i terori[ti strategici

Potrivit lui Giandomenico Picco, diferen]a de baz= \ntre genera]iatrecut= de terori[ti [i cea actual= este c= grup=rile, precum Hezbollah,aveau un caracter "tactic'' pe când grup=rile teroriste de tipul AI-Qaidasunt "strategice."

Astfel, terori[tii tactici au un obiectiv politic precis, binecunoscut[i neschimbat precum alungarea israelienilor din Liban sau a britanicilordin Irlanda de Nord. |n schimb, terori[tii strategici au un obiectiv general –islamizarea \ntregii umanit=]i. Scopurile lor se schimb= \n func]ie de

avantajele pe care le pot ob]ine. De pild=, chestiunea palestinian= nu s-aaflat pe ordinea de zi a AI-Qaida pân= \n 1998. Actualmente, a fost \nlocuit= cu practica r=pirilor [i decapit=rilor \n Irak. A[adar, terori[tiiactuali \[i ajusteaz= obiectivele \n func]ie de context.

A doua distinc]ie se refer= la identificarea inamicului. Terori[tiitactici, precum cei din IRA, ETA [i Hezbollah erau foarte aten]i s= nu-[imultiplice inamicii. Pe acest considerent, \[i nominalizau adversariitradi]ionali; de pild=, trupele britanice din Irlanda de Nord sau oficialii

guvernamentali de la Bilbao. Terori[tii strategici, precum AI-Qaeda,percep ca inamici triburile [iite din Afganistan, americanii din New York,indienii din Kashmir, chiar [i turi[tii australieni din BaIi sau oficialiiguvernamentali din Arabia Saudit=. Nu \[i fac probleme cu privire lamultiplicarea inamicilor, deoarece sunt \mpotriva tuturor celor care nu suntcu ei. A treia distinc]ie const= \n faptul c= terori[tii tactici sunt cunoscu]iinamicilor [i negociaz= cu ace[tia direct sau indirect. |n schimb,"negocierea" nu pare un termen inclus \n vocabularul terori[tilor strategici.

"Din experien]a mea din ultimii 25 de ani, majoritatea ostaticilor r=pi]i degrup=rile tactice Shia ([iite) au fost, pân= la urm=, elibera]i. |ns= ostaticii

J I H A

D U L

I S L A M I C

415



grup=rilor tip AI-Qaida au fost, \n mod brutal, uci[i \n Pakistan, Afganistan,Irak sau \n alt= parte, afirma Giandomenico Pico. A patra distinc]ieesen]ial= este c= terori[tii tactici \[i au baza \n teritoriul unde opereaz=,ceea ce \nseamn= c=, de regul=, au o grupare politic= [i o alta de natur=

militar=. Hezbollah are chiar o re]ea de organiza]ii de caritate. |n contrast,terori[tii strategici sunt o organiza]ie f=r= o baz= \ntr-un anumit teritoriu.

Consecin]a practic= a tuturor acestor diferen]e este c= terori[tiitactici se pot transforma [i pot continua s= tr=iasc= f=r= a avea vreuninamic. Precum IRA, pot renun]a la terorism [i pot deveni un partid politicpentru a-[i realiza obiectivele. AI-Qaida nu poate face asta, deoarece,f=r= adversar, ra]iunea existen]ei sale dispare. |n ceea ce prive[te tacticar=pirilor, faptul c= unii ostatici sunt executa]i [i al]ii elibera]i \n schimbul

unei r=scump=r=ri arat= c= fiecare grupare \[i are propriul mod deoperare.

Mass-media [i terorismul

Potrivit lui James E. Lukaszewski, consilier pe probleme de rela]iipublice al Armatei Statelor Unite, "mass-media [i terorismul merg mân= \n

mân=, fiind cvasi inseparabile. Se alimenteaz= reciproc, având motiva]iidiferite: politice sau ideologice \n cazul terorismului, respectiv succescomercial \n cazul mass-media".

Lukaszewski argumenteaz= c= aceast= rela]ie este benefic=ambelor p=r]i, deoarece "presa asigur= terori[tilor accesul la opiniapublic=, iar activit=]ile teroriste sporesc ratingurile".

|ntr-un articol din revista Middle East Review of InternationalAffairs, Ibrahim al Marashi ar=ta c=: "simultan [i complementar activit=]ilor

militare, s-a dezvoltat o strategie media a insurgen]ilor". Fenomenulr=pirilor a dovedit inten]ia acestora de a influen]a mass-mediainterna]ional=, luarea de ostatici [i transmiterea \nregistr=rilor video cucaptivitatea acestora – iat= o tactic= de succes pentru câ[tigareamediatiz=rii – atât \n presa arab=, cât [i \n cea interna]ional= –, precum [ipentru presarea liderilor politici, s= cedeze cererilor insurgen]ilor.

John Alterman, directorul programului pentru Orientul Mijlociu alCentrului de Studii Strategice de la Washington, descrie \nregistr=rile

video cu decapitarea ostaticilor ca fiind "acte construite pentruteleviziune"; "casetele cu decapit=ri sunt parte a unui set de imagini [i

A n g h


e

R A D U

416



de a fi ucis, ostaticul a fost for]at s= declare: "Spun tuturor celor ce vor s=

lucreze pentru americani s= nu fac= asta. Am aflat c= mujahedinii au

informa]ii despre absolut orice. Sunt mai puternici decât am crezut".Alte r=piri au vizat anumite comunit=]i de irakieni, precum

\nregistrarea video din octombrie 2004, care a ap=rut pe site-ul grup=riiJaysh Ansar al-Sunna [i con]inea execu]ia unui musulman [iit. Acesta afost pus s= citeasc= o declara]ie, ulterior fiind decapitat \n timp ce r=pitoriistrigau "Dumnezeu este mare".

{ii]ii au fost o ]int= specific= pentru gruparea lui al-Zarqawi, fiindacuza]i c= ar fi organizat atacuri \mpotriva musulmanilor sumi]i din Irak [ic= s-ar fi aliat cu for]ele americane. AI-Zarqawi a \ncercat s= genereze unconflict civil subminând astfel eforturile Coali]iei de a asigura stabilitatea

\n regiune. A \nregistrat chiar o caset= audio de 33 de minute \n caredeclar= c= [ii]ii irakieni nu sunt musulmani adev=ra]i, ci "ochii [i urechileamericanilor".

Insurgen]ii i-au vizat [i pe kurzi, acuzându-i tot de colaborare cu

for]ele americane.

Mesajele c=tre Statele Unite [i Marea Britanie

R=pirile par o form= de protest la adresa r=zboiului \mpotrivaterorismului declan[at de Statele Unite dup= momentul 11 septembrie. Depild=, Nicholas Berg, un tân=r \nreprinz=tor american, a fost capturat \naprilie 2004. Casete video cu execu]ia sa \l ar=tau purtând un echipamentportocaliu, culoare simbolic= pentru arabii de]inu]i \n \nchisorile americaneGuantanamo Bay [i Abu Ghraib. Ostaticul era \nconjurat de cinci indivizimasca]i [i \narma]i, care citeau un mesaj potrivit caruia execu]ia este o

reac]ie la abuzul comis asupra de]inu]ilor irakieni de c=tre solda]iiamericani. La 11 mai 2004, Ansar al-Sunna a transmis \nregistrarea videoa decapit=rii lui Berg. Tat=l acestuia avea s=-l acuze pe pre[edinteleGeorge Bush de moartea fiului s=u, ceea ce demonstreaz= c= insurgen]iiau puterea de sus]inere a poporului american pentru ocuparea Irakului.

Jama'at al-Jihadawhid l-a r=pit pe britanicul Kenneth Bigley laBagdad, la 16 septembrie 2004 \mpreun= cu al]i doi americani angaja]i aicompaniei Gulf Services din Statele Arabe Unite. O \nregistrare video

amenin]a cu executarea lor \n cazul \n care Statele Unite nu eliberau toatefemeile irakiene aflate \n custodia sa. Cei doi, Jack Hensley [i Eugene

A n g h


e

R A D U

418



Anstrong, au fost decapita]i, \nregistrarea certificând c= execu]ia a fostpostat= pe Internet la 21 septembrie 2004.

Mesajele pe care le trimite al-Zarqawi prin intermediul casetelor \i inspir= pe tinerii musulmani s= se al=ture cauzei jihadului \n Irak. Este

cazul unui individ care s-a oferit s= execute "o misiune sinuciga[= \mpotriva for]elor americane. Pentru acei musulmani pe care \nregistr=riledecapit=rilor nu \i determinau s= se al=ture cauzei, aceste imagini servescunui alt scop: decapit=rile reprezint= mesajul insurgen]ilor potrivit c=rora

inamicii \nc=lcau legea islamic=.

Concluzii

Practica r=pirilor a f=cut mereu parte din repertoriul grup=rilorteroriste, bucurându-se dintotdeauna de mediatizare, generând crize [iob]inând, ocazional, concesii politice, \ns= insurgen]ii din Irak sunt primiidin analele terorismului care au transformat practica r=pirii \n arm=strategic=.

Irakul ofer= condi]ii ideale pentru ac]iunile de r=pire. }ara estem=cinat= de conflicte, autoritatea guvernamental= este slab=, poli]ia

ineficient= iar comer]ul cu arme [i explozibil prosper=. Profitând de vidulde autoritate de dup= \nl=turarea lui Saddam Hussein grup=rileinfrac]ionale au \nceput s= r=peasc= irakieni. |n momentul \n caremi[c=rile de rezisten]= au \nceput s= vizeze civili de cet=]enie str=in=, \naprilie 2003, unii anali[ti atr=geau aten]ia asupra faptului c= fenomenul valua amploare pe m=sur= ce r=pitorii vor c=p=ta experien]=, generând crizeinterne cu care vor trebui s= se confrunte for]ele Coali]iei.

Guvernele [i corpora]iile vor pl=ti r=scump=rarea ostaticilor,

\ncurajând astfel noi r=piri. Oficialii irakieni [i cei ai Coali]iei, focaliza]i pedeteriorarea securit=]ii interne au subevaluat aceast= amenin]are. Acum,procentul r=pirilor [i execu]iilor din Irak a ajuns s= \l devanseze serios pecel din Columbia sau alte state, unde fenomenul r=pirilor a devenitendemic, \ns= motiva]ia r=pitorilor este de natur= economic=.

De[i cererile formulate de r=pitori au fost solu]ionate doar \ncazuri foarte rare, practica r=pirilor a dovedit o strategie extrem deeficient=. Grup=rile au catalogat r=pirile drept r=splata pentru tratamentul

abuziv aplicat prizonierilor musulmani din \nchisorile Coali]iei [i pentruumilin]ele la care a fost supus= lumea arab=. J

I H A

D U L

I S L A M I C

419



Chiar dac= num=rul victimelor cauzate de explozia unei bombeeste superior, fenomenul r=pirilor personalizeaz= violen]a. Oficialii irakieni[i cet=]enii str=ini, deja izola]i datorit= m=surilor de securitate, au fostplasa]i dincolo de garduri [i g=rzi de securitate. |n plus r=pirile au \ncetinit

procesul de reconstruc]ie a Irakului. Unele companii au cedat solicit=rilorr=pitorilor de a p=r=si ]ara. Altele se tem s= p=trund= \n Irak.

|n medie, patru irakieni sunt r=pi]i zilnic. Unii estimeaz= c=num=rul total al celor r=pi]i pentru ob]inerea unei r=scumpar=ri se ridic= lamii. A[adar, \n acest caz, este vorba de r=piri \n scopuri economice.

|n ceea ce \i prive[te pe cet=]enii str=ini, motiva]ia este inclusivde natur= politic=. Anali[tii estimeaz= c=, pe viitor, ne putem a[tepta lacontinuarea practicii r=pirilor, la “comercializarea” ei pe m=sur= ce

r=scump=r=rile devin parte a cererilor r=pitorilor, specializarea grup=rilorde r=pitori (unele se vor axa exclusiv pe r=pirea propriu-zis=, altele pe

custodia ostaticilor, iar altele pe negocierea r=scump=r=rii).

A n g h


e

R A D U

420



ANEXA nr. 2

MANUALUL TERORISTULUI ISLAMIC

Spionarea inamiculuI este permis= [i poate deveni chiar oobliga]ie \n cazul unui r=zboi \ntre musulmani [i al]ii. Câ[tigarea b=t=lieieste dependent= de cunoa[terea secretelor planurilor [i mi[c=rilorinamicului. |nsu[i profetul Mahommed a folosit aceast= metod=, apelândla spioni [i informatori.

Cum poate un spion musulman s= tr=iasc= \n mijloculadversarilor s=i, \n condi]iile \n care \[i p=streaz= caracteristicile demusulman? Cum poate s=-[i \ndeplineasc= datoria fa]= de AlIah, dar \nacela[i timp s= nu se deconspire ca fiind musulman? Din acest punct devedere – al vestimenta]iei [i religiei –, informatorului musulman \i este

\ng=duit s= preia un look [i un comportament similar adversarului, cares=-i permit= aflarea unor date profitabile organiza]iei.

IMPORTAN}A INFORMA}IILOR 1. |n baza informa]iilor actualizate despre inamic, despre

capabilit=]ile [i planurile acestuia, organiza]ia islamic= poateconstrui planuri viabile, cu [anse de reu[it=.

2. Informa]iile cu privire la inten]iile inamicului se constituie \navertismente pentru comandamentul organiza]iei, care astfel va facepreg=tirile necesare pentru dejucarea oportunit=]ilor adversarului.

3. De aceste informa]ii profit= organiza]ia \n m=sura \n care ofer=date despre punctele forte [i cele slabe ale adversarului.

Criteriile de culegere a informa]iilor

Actualitatea, veridicitatea, securitatea/siguran]a, confirmarea

Sursele de informa]ii

1. Surse publice: folosind sursele publice \ntr-o manier= deschis=[i f=r= apel la mijloace ilegale se pot ob]ine cel pu]in 80% din informa]iile J

I H A

D U L

I S L A M I C

421



necesare despre inamic. Procentul variaz= \n func]ie de politica fiec=rui stat \n privin]a accesului la informa]ie [i a libert=]ii presei. Este posibil=culegerea de informa]ii \n baza [tirilor de pres=, a revistelor, c=r]ilor,publica]iilor oficiale, emisiunilor de televiziune. Trebuie avute \n vedere

inclusiv opinia cet=]enilor, comentariile sau glumele oamenilor simpli.Persoana \ns=rcinat= cu stângerea informa]iilor publice trebuie

s= fie absolvent= de studii superioare [i va examina sursele primare deinforma]ii publicate de c=tre adversar (ziare, reviste, radio, TV, Internetetc.) c=utând date direct rela]ionate cu subiectul \n chestiune.

Persoana care culege informa]ii din surse publice nu este expus=vreunui pericol; de altfel, musulmanul care \ndepline[te aceasta sarcin=nu poate fi etichetat drept "spion", deoarece nu depune eforturi pentru

aflarea unor informa]ii secrete.2. Surse secrete: prin apelul la metode de spionaj riscante se

pot ob]ine cele 20% din informa]iile considerate secrete. Cele maiimportante asemenea surse sunt: indivizi recruta]i, fie ca voluntari, fiedatorit= motiva]iilor lor; monitoriz=ri [i \nregistr=ri; fotografiere; interogare;documente extrase prin furt sau prin recrutare de personal; supraveghere,

spionaj, observare.

Culegerea de informa]ii prin mijloace publice

A. Ziare, reviste, publica]ii oficiale Prin intermediul monitoriz=rii acestor surse publice de informa]ii

se pot afla date despre evenimente politice, \ntruniri, c=l=torii preziden]ialesau ministeriale. Informa]iile pot consta \n: nume [i fotografii ale unorpersonalit=]i politice marcante, lideri ai serviciilor de informa]ii, militari.

{tirile despre diverse \ntruniri la nivel \nalt pot oferi date despredeciziile luate [i subiectele abordate, [tiri privind planificarea unor \ntruniri, conferin]e.

Date despre capabilit=]ile actuale sau viitoare ale adversaruluivizat, prin fotografierea proiectelor [i loca]iilor strategice sau prin \ntruniri cuofIciali de rang \nalt: [tiri despre diploma]ia adversarului [i despre planurilesale prezente ori viitoare; [tiri despre grupuri de turi[ti; reclame pentruapartamente de \nchiriat sau despre orice altceva util, reclame pentru

ma[ini noi sau uzate, care pot fi utilizate la opera]iunile de r=pire sauasasinare; date despre pozi]ia guvernelor vis-a-vis de islam [i lumea arab=. A n g h


e

R A D U

422



B. Radio, televiziune [i Internet {tirile vizuale [i auditive pot influen]a [i determina planurile

prezente sau viitoare ale grup=rilor/organiza]iilor islamiste. Interviurile potajuta la determinarea direc]iei politice a unui anumit stat: monitorizarea

oficialilor de rang \nalt [i a liderilor politici; identificarea direc]iei diploma]ieiunui anumit stat; informa]ii despre interiorul diferitelor loca]iiguvernamentale, gra]ie transmisiunilor TV [i Internetului \n care se redau

ceremonii inaugurale sau comemorative.

Culegerea de informa]ii prin mijloace secrete

Informa]iile culese prin mijloace secrete sunt de dou= tipuri:a) Informa]ii despre personalul guvernamental, militari,

personalit=]i privind date despre re[edin]a, locul de munc= ora sosirii [iora plec=rii de la serviciu, so]ie [i copii, locuri vizate etc.

b) Informa]ii despre cl=diri strategice, loca]ii importante, bazemilitare (de pild=, date despre sediul Departamentului Ap=rarii [i alSecurit=]ii Interne, date despre aeroporturi, ambasade sau sedii ale unorposturi de radio [i televiziune).

M=suri de securitate care trebuie luate de persoanele care culeg informa]ii.

Pe parcursul opera]iunii de culegere a informa]iilor desprepersonalit=]i politice sau despre loca]ii guvernamentale, persoana

\nsarcinat= cu respectiva activitate trebuie s=-[i ia urm=toarele m=suri desiguran]=:

1. Observarea [i detectarea m=surilor de supraveghere [i

securitate ale diferitelor obiective vizate de gruparea/organiza]ia islamist=:– a merge pe strad=, observând dac= exist= urm=ritori:– a pierde inten]ionat un obiect din buzunar pentru a observa

dac= cineva \l va ridica;– a merge \n ritm alert [i apoi a opri brusc la un col] de strad=

pentru a observa dac= exist= urm=ritori;– a opri \n fa]a vitrinelor magazinelor pentru a putea sesiza dac=

exist= urm=ritori;

– a urca \ntr-un autobuz [i apoi a cobor\ imediat dup= plecareaacestuia pentru a observa dac= exist= urm=ritori.

J I H A

D U L

I S L A M I C

423



2. Dup= primirea informa]iilor culese, informatorii trebuie l=sa]i s=c=l=toreasc= departe de re[edin]a lor sau de loca]ia organiza]iei/grup=rii.Ace[tia trebuie s= foloseasc= drumuri secundare [i s= se deplaseze petimp de noapte.

3. Este benefic orice tip de informa]ie ce poate fI culeas=; nu estenecesar= o focalizare exclusiv= pe anumite obiective. |n ob]inereainforma]iilor nu trebuie dovedit= grab= sau urgen]=, deoarece astfel sepoate deconspira atât spionul, cât [i importan]a informa]iei necesare.

4. Evitarea oric=rei ac]iuni care ar presupune deconspirarea identit=]iireale. Nu trebuie dat dovad= de prea mult= creativitate sau inventivitate.

5. Ac]iunile trebuie s= fie calculate [i nicidecum bru[te sauimpulsive.

6. Nu trebuie trecute cu vederea o prietenie extrem de rapid \nfiripat= sau o aparent= disput=. Evaluarea \n profunzime a fiec=ruieveniment, nu doar \n baza aparen]elor.

7. Se recomand= evitarea exprim=rii vagi sau misterioase cuexcep]ia momentului \n care informatorul trebuie f=cut s= vorbeasc=despre ceea ce [tie.

8. Este necesar= purtarea \n permanen]= a unor acte personale(false) ale c=ror date s= fie bine cunoscute.

9. Anterior opera]iunii de colectare a informa]iilor persoana \ns=rcinat= cu aceast= misiune trebuie s= se asigure c= dispune de toateinstrumentele (inclusiv bani) necesare unei asemenea misiuni.

10. Studierea zonei \n care va avea loc culegerea informa]iilor,inclusiv a str=zilor (deschise [i \nchise), a obiceiurilor reziden]ilor din aceazon=, a vestimenta]iei acestora, a accentului.

11. Este interzis= purtarea de arme \n timpul procesului deculegere a informa]iilor.

METODE DE CULEGERE A INFORMA}IILOR FOLOSINDMETODE SECRETE

Organiza]ia/gruparea islamist= poate ob]ine informa]ii clasilicateprin: supraveghere, observare, spionaj, furt, interogare, recrutare.

Supraveghere, observare, spionaj

Monitorizarea ]intelor civile [i militare (de regul=, personalit=]i) sepoate realiza per pedes sau din ma[in=.

A n g h


e

R A D U

424



1. Studierea prealabil= a informa]iilor referitoare la ]int= (\nal]ime,greutate, alte caracteristici personale fizice sau psihice).

2. Cunoa[terea obiceiurilor ]intei, a locurilor frecventate, apersoanelor cu care comunic=.

3. Studierea prealabil= a zonei \n care se va produce observarea:numele str=zilor al=turate, numele reziden]ilor zonei respective,obiceiurile cotidiene ale acestora.

4. Anterior opera]iunii de supraveghere, asigurarea c= sedispune de \ntreaga logistic= necesar= \ndeplinirii misiunii (inclusiv banii);

5. Stabilirea modalit=]ii \n care va avea loc comunicarea cu lideriiorganiza]iei/grup=rii islamiste \n situa]ia \n care opera]iunea desupraveghere este descoperit=. De regul=, se va folosi un telefon al c=rui

num=r \ns= se va memora, nicidecum nu se va scrie.6. Stabilirea unor semnale speciale \ntre membrii echipei,

necesare \n cazul \n care se schimb= ordinele sau instruc]iunile.7. Cunoa[terea m=surilor de luat \n cazul \n care ]inta nu mai

poate fi reperat=.8. Este interzis= purtarea de arme \n timpul opera]iunii de

strângere de informa]ii.

Desf=[urarea misiunii de supraveghere din ma[in=: 1. Ma[ina utilizat= la supraveghere trebuie s= r=man= mereu \n

preajma ma[inii subiectului-]int=, \n special \n zonele aglomerate.Distan]a dintre cele dou= ma[ini se va stabili \n func]ie de circumstan]e.

2. Dac= subiectul-]int= iese din ma[ina sa, [i \ncepe s= sedeplaseze pe jos, unul dintre membrii echipei de supraveghere esteobligat s= coboare din ma[in= [i s= continue urm=rirea pe jos.

Depistarea supravegherii din ma[in=: Pentru a constata dac= este urm=rit=, ma[ina care execut=

misiunea de supraveghere va accelera, apoi se va opri brusc, va intra peo strad= laturalnic=, va merge \n direc]ia opus= traficului, opre[te [i merge

\napoi sau intr= \ntr-o parcare pe care imediat o [i p=r=se[te.A. Supraveghere, culegere de informa]ii [i observare (informa]ii

despre loca]iile inamicului). Organiza]ia/gruparea islamist= are nevoie de

informa]ii cât mai multe [i mai detaliate despre loca]iile vitale aleinamicului, civile sau militare, \n scopul de a formula planuri viabile, de a J

I H A

D U L

I S L A M I C

425



lua decizii corecte [i pentru a evita dejucarea planurilor de c=tre adversar.De aceea, persoanele \ns=rcinate cu opera]iunea de culegere ainforma]iilor despre o anumit= loca]ie trebuie s= fie capabile s= furnizezeo descriere \n detaliu [i s= redea grafic loca]ia respectiv=.

Redarea grafic= a zonei unde este plasat= loca]ia vizat=, astr=zilor al=turate, precum [i a loca]iei propriu-zise. Graficul trebuie s= seaproprie cât mai mult de realitate, astfel \ncât cineva care nu a mai vazut-o niciodat= s= fie capabil s= o vizualizeze \n baza desenului. Preferabil=este marcarea pe grafic a direc]iilor de trafic, a sec]iilor de poli]ie, acentrelor de securitate.

B. Culegerea de informa]ii prin interogare

Organiza]ia/gruparea islamist= poate ob]ine – prin metodainterog=rii – informa]ii despre personalul [i cl=dirile adversarului.Culegerea informa]iei prin aceasta metod= se va realiza prin r=pirea unuicet=]ean al statului considerat inamic [i apoi prin interogarea acestuia.Aceast= surs= de informare nu este una permanent=. |n plus, trebuieavut= \n vedere posibilitatea dezinform=rii de c=tre indivizii r=pi]i [iinteroga]i. De aceea, persoana \ns=rcinat= cu interogarea ostaticuluitrebuie s= \ntruneasc= urmatoarele caracteristici: s= aiba cuno[tin]e [i

experien]= \n comportamentul [i psihologia uman=, o personalitateputernic=, un al [aselea sim] \n baza experien]ei practice, s= fie extrem der=bd=tor, capabil s= se prefac= [i s= disimuleze, inteligent, analitic [ideductiv, s= fie capabil s= formuleze un plan de anchet=.

C. Culegerea de informa]ii prin recrutareRecrutarea agen]ilor este cea mai dificil= [i riscant= opera]iune,

deoarece persoana \ns=rcinat= cu aceast= misiune poate fi ucis= sau

\ncarcerat=. Din acest considerent, sarcina recrut=rii trebuie lasat= \nseama unui anumit tip de membri ai organiza]iei/grup=rii.Candida]ii ideali pentru recrutare sunt: cei care comit ilegalit=]i,

cei care caut= azil politic, aventurierii, angaja]i la restaurante, baruri,hoteluri, persoane nevoia[e, lucr=tori la vam=, porturi navale, aeroporturi.

Etapele recrut=rii: |n situa]ia \n care organiza]ia islamist=, cu capabilit=]ile sale

modeste, dore[te s= ob]in= informa]ii despre un obiectiv/]int= important=(personalitate, cl=dire, baza militar=, agen]ie, minister etc.), trebuie s=

A n g h


e

R A D U

426



parcurg= urmatoarele etape:1. G=sirea agentului. |n acest stadiu, organiza]ia islamic= alege

persoana potrivit= care s= furnizeze diverse informa]ii. Organiza]ia seintereseaz= despre respectiva persoan=: situa]ia financiar=, status

falmilial, atitudinea fa]= de puterea politic=, punctele forte [i sl=biciunile.2. Evaluarea agentului. |n aceast= etap=, agentul este plasat sub

o continu= observare, \n scopul de a-i afla orarul de lucru, locurilefrecventate, persoanele cu care interac]ioneaz=.

3. Abordarea agentului. Dup= aflarea unor date despre persoanaavut= \n vedere pentru recrutare, se stabile[te o rela]ie cu respectivapersoan=, folosindu-se ca acoperire o alt= identitate, precum: rela]ie defamilie/rudenie; rela]ie de prietenie (agentul recrutor va dezvolta o

prietenie aparent dezinteresat=, \n mod natural [i gradual pentru a atrageinteresul individului vizat pentru recrutare). |n cazul \n care primul agentrecrutor e[ueaz= \n stabilirea rela]iei de prietenie, un alt agent va preluaaceasta misiune, informându-se de la primul agent despre sl=biciunilesubiectului-]int=, care ar putea fi exploatate.

4. Recrutarea agentului. Recrutarea se poate face \n mod direct(subiectului-]int= i se expune franc propunerea de colaborare cuorganiza]ia islamic=, contra-cost) sau indirect (se extrag informa]ii de lasubiectul-]int=, f=r= a i se spune cui servesc, prin acordarea unor cadouri,mimarea prieteniei cu acesta sau prin \ncercarea solu]ion=rii problemeloracestuia).

5. Testarea agentului. |n acest stadiu, agentului i se traseaz=anumite sarcini pentru testarea abilit=]ilor [i loialit=]ii sale. Agentul recrutatnu [tie c= organiza]ia dispune deja de informa]iile solicitate. |n situa]ia \ncare informa]ia colectat= de agent nu este identic= informa]iei din posesia

organiza]iei, atunci se consider= fie c= agentul nu este o surs= deinformare bun=, fie c= \ncearc= s= induc= \n eroare organiza]ia. Peparcursul stadiului de testare, agentul trebuie atent monitorizat.

6. Preg=tirea (antrenarea) agentului. |n aceast= etap= se afl=agentul recrutat \n mod direct care este con[tient de scopul recrut=rii sale.Activitatea de preg=tire se va centra pe:

a) metode secrete de colectare [i t=inuire a informa]iilor;b) metode de transmitere a informa]iilor;

c) munca sub acoperire;d) capacitatea de a rezista [i de a nu ceda unui interogatoriu; J

I H A

D U L

I S L A M I C

427



e) fotografierea ]intelor [i obiectivelor.Pe de alt= parte, se poate renun]a la preg=tire, agentului recrutat

acordându-i-se libertate de ac]iune [i posibilitatea de a se baza pepropriul instinct, talent sau pe experien]=.

7. Modalitatea de tratare a agentului. Membrul organiza]ieiislamice \ns=rcinat cu preg=tirea agentului recrutat trebuie s= de]in=aptitudinile [i calific=rile unui spion perfect, unui psiholog, unui interogator.

Exist= dou= perspective \n tratarea agentului:a) men]inerea unei puternice rela]ii personale cu agentul recrutat.

Aceast= tehnic= asigur= agentului motivarea de a-[i mul]umi amicul(adic= pe cel care l-a recrutat) prin oferirea de informa]ii. Totu[i, aceast=

tehnic= are dezavantaje: barierele dintre agent [i cei care l-au recrutatdispar, iar agentul poate formula o serie de cereri suplimentare care nu sereg=sesc \n \n]elegerea anterioar=.

b) Renun]area la serviciile agentului. Aceasta ar trebui s= seproduc= \n una din urm=toarele situa]ii:

– misiunea pentru care agentul a fost recrutat se \ncheie;– incapacitatea de munc= datorit= \mboln=virii agentului sau

schimb=rii situa]iei de la locul de munc=;– erori repetate ale agentului \n privin]a m=surilor de securitate;– agentul solicit= retragerea din misiune.

A n g h


e

R A D U

428



ANEXA nr. 3

MANUAL DE ARME {I EXPLOZIBILI ETA*

La \nceputul anului 2008 mass-media spaniol= a prezentatpublicului mai multe imagini privind elaborarea de c=tre ETA a unui manualpentru instruirea comandourilor sale, considerat ca instrument de baz=pentru deprinderea tehnicilor de efectuare a atentatelor. De asemenea,este descris [i con]inutul acestuia pe capitole [i categorii de informa]ii.

Comentariile de mai jos au fost preluate integral din dou=publica]ii spaniole care au postat pe internet imagini [i date despremanualul ETA: http://elperiodico.com [i http://www.adn.es. Titlul articolului:ETA a editat o carte \n care se \nva]= s= ucizi.

Manualul de instruc]iuni al organiza]iei con]ine 61 de pagini [iexplic= cum pot fi construite [i utilizate dispozitive explozive [i arme,inclusiv dou= fi[e ce se completeaz= obligatoriu \n cazul \n care atentatul

e[ueaz= sau materialul este defectuos.Manualul este intitulat: Ikusi eta Ikasi: Etaren oinarrizko arma etalehengailuen eskuliburua (\n limba basc=) – \nv=]=turi (mira y aprende):manual de baz= a armelor [iexplozibililor ETA. Este editatexclusiv \n limba eusker= (basc=)cu imagini [i profunzime grafic=.

Cuprinde 5 capitole

intitulate: detonatoare [i substan]eexplozive, sisteme electrice saudispozitive, bombe, arme [i dou=rapoarte ce trebuie completateobligatoriu. Ultimele dou= fi[e dela finalul manualului ce trebuiecompletate \n situa]ia când dispo-zitivele explozive nu func]ioneaz=

sau când atentatul e[ueaz= auscopul de a nu repeta erorile comise. J I H A

D U L

I S L A M I C

429



|n con]inutul manualului se insit= s= nu se utilizeze niciundispozitiv sau arm= care nu func]ioneaz= corect [i nici s= se caute a seface repara]ii.

Materialul defectuos trebuie s= fie \nso]it de o informare \n care

s= se specifice: aparatul sau materialul la care se refer=, data recep]iei,situa]ia \n care a fost retras, data când s-a constatat nereu[ita, descriereadefectului [i alte observa]ii cu privire la utilizarea sa pas cu pas [i cum afost observat defectul.

Manualul con]ine, de asemenea, un preambul intitulat Sar Hitza \n care conducerea ETA explic= preocuparea sa pentru preg=tire [ivorbe[te de importan]a adapt=rii vechilor manuale la tehnologia nou=,astfel \ncât "lupta va fi mai eficient= [i mai sigur=".

|n primul capitol sunt descrise tipurile de detonatoare [isubstan]e explozive utilizate de ETA, precum [i pa[ii de urmat pentru a

compune un dispozitiv exploziv. |n capitolul doi se informeaz= despre diverse sisteme electrice [i

dispozitive ce compun o bomb=, montarea pas cu pas al unuitemporizator, utilizarea telecomenzilor, sau cum poate fi construit= obomb= adeziv=.

Capitolul trei este destinat tipologiei bombelor, iar \n capitolulpatru se vorbe[te de armament [i muni]ie (cel mai utilizat este Parabellumde 9 mm ) [i se prezint= imagini cu arme.

*Dogaru, 2008 A n g h


e

R A D U

430



ANEXA nr. 4

CREDIN}E RELIGIOASE {I CLASIFICAREORGANIZA}II TERORISTE

Tehnologiile moderne \n domeniul informa]iilor [i comunica]iilor

joac= un rol crucial \n evolu]ia amenin]=rii reprezentate, \n

ansamblul s=u, de terorismul de nuan]= fundamentalist-islamic=.

Folosirea intensiv= a internetului duce la crearea unui spa]iu

virtual, o comunitate f=r= frontiere sau na]ionalit=]i, care multiplic= datele identitare ale unei umma, legitimat= de ideologia

radicalismului islamic. Asemenea unei "turbine", acesta

poten]eaz= globalizarea mi[c=rii, devenind unul din principalele

motoare ale proceselor radicaliz=rii [i recrut=rii sus]in=torilor

"rezisten]ei islamice globale \mpotriva cruciadei occidentale"

(Enciclopedia Wikipedia; "Patterns of Global Terrorism", \n,

Terrorist Group Profiles, Departamentul de Stat al SUA, 2006; de

v=zut [i http://web.nps.navy.mil/library; "ICT Papers on

Terrorism", Dec. 1999, International Policy Institute for Counter-Terrorism, Herzliya, Israel). Organiza]iile teroriste mai pot fi

reprezentate, astfel:

ORGANIZA}II RELIGIOASE

Cre[tine

– Rebelii din Nagaland (1947 – prezent)– Frontul de Eliberare Na]ional= a Tripura (1989 – prezent)– Armata de rezisten]= a Domnului

Hindu– Shiv sena – cunoscut de asemenea ca Armata lui Shiva. |n India

e recunoscut ca partid legal de dreapta. Este declarat grup terorist numaide Pakistan.

– Patit Pawan Sanghatana, organiza]ie fascist= Hindu.– Brigada Shambaji, grup Hindu de tineret. J I H A

D U L

I S L A M I C

431



Iudaice– Kach (Israel, USA)– Kahane Chai (Israel, USA)

Islamiste– Abu sayyaf (1991 – prezent) (Philipine)– Armata Islamic= Aden-Abyan (Yemen)– Al-Gama-a al-Islamiyya (Egipt)– Grupul Islamic Armat (Algeria)– Hamas– Brig=zile Martirilor Al-Aqsa

– Ansar al-Islam (Irak)– Al-Qaida (Afganistan, Pakistan, [i alte ]=ri)– Asbat al-Ansar (sudul Libanului)– Jama'at al-Tawhid wa'al-Jihad (Al-Qaida \n Irak)– Jihadul Islamic Egiptean (Egipt)– Harakat ul-Mujahidin (Pakistan, Kashmir)– Frontul Islamic de Eliberare al Bahrainului– Mi[carea Islamic= din Asia Central= (Asia Central=)

– Mi[carea Islamic= din Uzbekistan (Uzbekistan)– Jaish-e-Mohammed (Pakistan)– Jaish Ansar al-Sunna (Irak)– Frontul de Eliberare al Jammu [i Kashmir (Pakistan, Kashmir) JKLF– Jemaah Islamiyah (sud-estul Asiei)– Jihat Rite (Australia)– Lashkar-e-Jhangvi (Pakistan)– Lashkar-e-Toiba (Pakistan)

– Maktab al-Khadamat (Afganistan)– Grupul Combatant Islamic Marocan (Maroc, Spania)– Confreria Musulman= (intena]ional)– Oameni \mpotriva gangsterilor [i drogurilor (Africa de Sud)– Grupul Salafist de lupt= [i rug=ciune (Algeria)– Sipah-e-Sahaba Pakistan (Pakistan)– Takfir wal-Hijra (Egipt, Sudan, Algeria)– Kurdish-Hizbullah (Turcia)

– Re]eaua Hofstad (Olanda)– Frontul de Dezvoltare Na]ional= (Kerala, India) A n g h


e

R A D U

432



Fronturi Islamice– Al-Barakaat – (Al-Qaeda)– Organiza]ia Umanitar= Al-Wafa – (Al-Qaida)

– Funda]ia interna]ional= a binevoin]ei – (Al-Qaida)– Compania de Comer] Konsojaya – (Jemaah Islamiyah)

Sikh– Babbar Calza– Federa]ia Interna]ional= a Tineretului Sikh– For]a Khalsa Saheed– For]a de Eliberare a Khalistanului

– For]a Comando a Khalistanului– Frontul de Eliberare a Khalistanului– Armata Na]ional= a Khalistanului– Regimentul Dashmesh

Toate aceste grup=ri revendic=, pentru Sikh [i organizareastatului Khalistan \n Punjabul indian [i \n ariile adiacente. Unele grup=ri au

\nceput activitatea \n anii "80, \n prezent fiind diminuat=.

2. ORGANIZA}II TERORISTE NA}IONALISTE

Palestina– Jihadul Islamic Palestinian– Brigada Martirilor Al-Aqsa– Baloch Mujahideen– Hamas

IrlandaDe orientare republican= – Confreria Fenian– Armata Republican= Irlandez=– Armata Provizional= Republican= Irlandez=– Armata de Eliberare Na]ional= Irlandez=Loiali[ti nord-irlandezi

– Asocia]ia de ap=rare Ulster (A)– For]a voluntar= Ulster (V) J I H A

D U L

I S L A M I C

433



– For]a voluntar= loialist= (VL)– Voluntarii Orange

Sri Lanka

– Tigrii Tamili

Alte Regiuni– Mi[carea Islamic= Turkestanul de Est– Fr=]ia (confreria) Revolu]ionar= Croat= (Iugoslavia)– Frontul de Eliberare Na]ional= (Algeria)– Frontul de Eliberare a Quebecului (Canada)– Armata de Eliberare a Kosovo

– Partidul Muncitoresc Kurd (Turcia) – PKK– Los Macheteros (Puerto Rico)– Frontul de Eliberare Na]ional= a Corsicii (Fran]a) – FLNC

3. ORGANIZA}II TERORISTE DE STÂNGA

– Ac]iunea direct= (Fran]a)

– Armata Secret= Armean= pentru Eliberarea Armeniei (Liban,Armenia, SUA) – ASALA– Chukaku-Ha (Japonia)– Partidul Comunist din Nepal (Nepal) – de orientare Maoist=– Armata de Eliberare Na]ional= (Columbia) – Ejército de Liberación

Nacional – ELN– GRAPO (Spania)– Armata Ro[ie Japonez= (Japonia) – Sekigun

– Khmerii ro[ii (Cabodia)– Frontul Patriotic Manuel Rodríguez (Chile)– Montoneros (Argentina)– Consiliul Socialist Na]ional al Nagalandei (India)– Naxals (India) – Naxalites– Noua Armat= Popular= (Filipine)– Organiza]ia Revolu]ionar= 17 Noiembrie (Grecia) – 17N– Grupul Popular de R=zboi (India)

– Frac]iunea Armata Ro[ie (Germania) – cunoscut= ca BandaBaader-Meinhof A n g h


e

R A D U

434



– Brig=zile Ro[ii (Italia)– For]ele Armate Revolu]ionare ale Columbiei (Columbia) – FARC– Calea Luminoas= (Peru) – Sendero Luminoso– Armata de Eliberare Symbionez= (SUA)

– Mi[carea Revolu]ionar= Tupac Amaru (Peru)– Frontul Unit de Eliberare (SUA)– Frontul Unit de Eliberare a Assam (India)– Weathermen (SUA)– Partidul-Front de Eliberare Revolu]ionar= Popular=

4. ORGANIZA}II TERORISTE DE DREAPTA

Rasiste– Armata de Eliberare a Rwandei (Rwanda)– Na]iunile Ariene (SUA)– Armata Republican= Arian= (SUA)– Boeremag (Africa de Sud)– Combat 18 (Regatul Unit)– Coloana 88 (Regatul Unit)– Mi[carea Creativ= (SUA)– Ku-Klux-lan (SUA, Regatul Unit)– Mi[carea de Ac]iune [i Ap=rare Masada (Fran]a)– Mi[carea Na]ional Socialist= (Regatul Unit)– Ordinul (SUA)– Organiza]ia Armatei Secrete (Fran]a, Algeria)– Rezisten]a Alb= Arian=

Anti-comuniste

– Alian]a Anticomunist= Argentina (Argentina)– Autoap=rarea Unit= a Columbiei (Columbia)– Contras (Nicaragua)– Coordonarea Unit= a Organiza]iilor Revolu]ionare (Cuba)– Brig=zile Mor]ii (El Salvador)– Gladio (\n Europa, prima dat= descoperit= \n Italia)– Omega 7 (SUA, Cuba) – \n exil– Alpha 66 (SUA, Cuba) – \n exil

– Banda Mongoose (Grenada)– Ranvir Sena (India) J

I H A

D U L

I S L A M I C

435



A n g h


e

R A D U

436

O R G A N I Z A } I I T E R O R I S T E

D E

E S E N } +

F U N D A M

E N T A L I S T + *

A N

E X A N r . 5



A n g h


e

R A D U

438

O R G A N I Z A } I I T E R O R I S T E

E T N I C

- S E P A R

A T I S T E *

A N

E X A N r . 6

* S t a n

c i u , 2 0 0 5



J I H A

D U L

I S L A M I C

439

O R G A N I Z A } I I T E R O R I S

T E

D E

S O R G I N T E

I D

E O L O G I C + *

A N

E X A N r . 7

* S t a n

c i u , 2 0 0 5



ANEXA nr. 8

REPERE IDENTITARE

A n g h


e

R A D U

440

Mi[carea de Eliberare Na]ional=

TUPAMAROS

Armata pentru Eliberarea Rwandei

ALIR

Frontul de Eliberare Na]ional=

FARABUNDO MARTI

GRAPO – 1 OCTOMBRIE

IRA kU-kLUX-kLAN



Bibliografie selectiv=

1. Legisla]ie

* * * Constitu]ia României , \n, "Monitorul Oficial", partea I, nr. 767/ 31.10.2003.

* * * Strategia de securitate na]ional= a României , ImprimeriaNa]ional= S.A., aprilie 2007.

* * * Strategia Na]ional= de prevenire [i combatere a terorismului ,aprobat= prin Hot=rârea CSAT nr. 0067 din 2002, \n,http://www.cdep.ro/plslegis/legis

* * * Legea nr. 51/1991, privind siguran]a na]ional= a României, \n,http://www.cdep.ro/plslegis/legis

* * * Legea nr. 19/1997 privind ratificarea Conven]iei Europene pentrureprimarea terorismului, \n "Monitorul Oficial" nr. 34, din 4 martie, 1997.

* * * Legea nr. 535/25 noiembrie 2004, privind prevenirea [icombaterea terorismului, \n, "Monitorul Oficial", partea I, nr.1161/08.12.2004, cap. II, sec]iunea 1.

* * * Rezolu]ia C onsiliului de Securitate al ONU nr. 1368, 1373 [i1377/2001 privind dreptul la autoap=rare [i condamnarea terorismului ca o

amenin]are la adresa p=cii [i securit=]ii interna]ionale.

2. Cursuri, comentarii, monografii

* * * R=zboi \mpotriva terorismului , Javier SOLANA, revistaDIPLOMATIC NEWS, edi]ie special=, iunie 2002.

* * * Viziune asupra terorismului global , Departamentul de Stat alS.U.A., WASHINGTON D.C., 2003.

* * * Viitorul posibil val al terorismului islamist \n Europa, Defense andForeign Affairs, Strategic Policy – Septembrie 2003. A

n g h


e

R A D U

442



* * * National Strategy for Combating Terrorism , Departamentul deStat al S.U.A., WASHINGTON D.C., 2003.

* * * Viitorul posibil val al terorismului islamist \n Europa, Defense andForeign Affairs, Strategic Policy-Septembrie 2003.

3. Lucr=ri de autor

ABU ALA AL-GHITI, (2007). Ce \nseamn= Islamul , Bucure[ti

ABULA'LA MAWDUDI (1963). Islamul , Bucure[ti

AGRAFLATIS, D.; TSILIOPOULOS, E., (2003). Terrorism and counterterrorism \n a current perspective , \n, "Intelligence net", 5noiembrie.

Al-TANTAWI, (2000). Introducere general= \n Isam , Ed. Islam, Constan]a.ALI, L., (2007). Efectul de bumerang , Editura House of Guides, Colec]iaInterven]ii, Bucure[ti.

ANDREESCU, A., (2003). Terorismul – r=zboiul viitorului . Discurs,Asocia]ia Oamenilor de {tiin]= din România, Bucure[ti.

ANDREESCU, A., [i colectiv (2003). Terorismul interna]ional – flagel al lumii contemporane , Editura MAI, Bucure[ti.

ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). The voice of terror between Islamic Low and Civilization Consciousness , \n, "Romanian Military Thinking", april– mai, vol 2.ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Re]eaua terorii. De la Septembrie Negru la Al Qaida Alb= , \n, "Gândirea Militar= Româneasc=", vol. 2.

ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Terrorism – From "The Big Encyclopedia of Jihad" to "Hamas Covenant" and "the White Al-Qaeda" , \n,"Romanian Military Thinking", ianuary – march, vol 1, 2007.

ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). Brandul Al-Qaida, mass - media [i organiza]iile teroriste , \n, "Terorismul Azi", vol IX–XIII, iun. – sept., an II, 2007.

ANDREESCU,A.; RADU, N., (2007). Geneza terorii. M=suri corelative antiteroriste , Editura ARPRINT, Bucure[ti.ANDREESCU, A.; RADU, N., (2008). Mass - media [i tabuul violen]ei , \n,"Paradigme", april – mai, vol 2, Timi[oara.

ANDREESCU, A., ALBU, G., (2008). Jihadul online , \n, "Timpolis", 10 – 14 aprilie.

ANDREESCU, A.; ALBU, G., (2008). Bosnia [i Hertzegovina \ntre fundamentalismul islamic [i terorism , \n, "Sesiunea de Comunic=ri{tiin]ifice Strategii XXI – Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=",Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti,17 – 18 aprilie.

ANDREESCU, A.; ALBU, G., (2008). Finan]area organiza]iilor teroriste , \n,TIMPOLIS, Iulie. J

I H A

D U L

I S L A M I C

443



ANGHEL, G., (2005), Jihadi[ti pe Internet , \n, www.romanialibera.roANGHEL, A., (2007). Robo]ii-insect=, spionii secolului XXI , \n,www.adevarul.roANGHEL, G., (2007). UE, preocupat= de cyberterorism , \n,www.romanialibera.roANGHEL, G., (2008) Camorra condamnat= , \n, www. adevarul.roANGHELESCU, N., (1993). Introducere \n Islam , Editura Enciclopedic=,Bucure[ti.ANGHELU{, G. T., (2006). Terorismul cibernetic , \n, "Terorismul Azi", volI, an.1, iulie, ISCT.AR+D+VOAICE Gh., ILIESCU, D., NI}+, L. D., (1997). Terorism,antiterorism, contraterorism , Editura ANTET, Bucure[ti.ARMSTRONG, K., (2001). Was it inevitable Islam through history , \n J.Hoge, Jr. And G. Rose, "How Did This Happen?AVRAM, A., (2008). Islamul va domina Bruxelles \n 20 de ani , \n,www.adevarul.roBAAGIL, H., M., (2003). Dialogul dintre musulman [i cre[tin , Funda]iaTaiba, Bucure[ti.BACCHIOCCHI, S., (2002) "Curierul Ortodox" , nr. 10 (135), 12 octombrie.BALINT, Z.; HULEA, F.; SIRBU, B., (2008) Terorismul – stare de anomalie social= , \n, Conferin]a interna]ional=, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu.BANCIU, D.; VLADUT, I. (2006). Internetul [i criminalitatea informatic= , \n,http://www.racai.ro/ INFOSOC.BARNA, C., (2007). Occident vs. Islam: globalizarea r=zboiului , \n, "CadranPolitic", nr. 43.BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului , Editura Top Form, Bucure[ti.BARNA, C., (2007). Mass-media [i islamul , \n, "Terorismul Azi", vol XI –XIII, an II.BADIUZZAMAN SAID NURSI, (2002). Cuvinte. Din opera Risale-i Nur (Epistolele Luminii). Traducere de George Grigore , Editura Nesil.BARREAU, J., C., (2001). De l'Islam en général et du monde moderne en particulier , Collection Pamphlet, Paris.

BARTLEY, P.; BOURDILLON, H., (2001). Islamul \n epoca medieval= ,Editura All Educational, Bucure[ti.BAYLEI, R. (2001). Jihadul: \nv=]=turile islamului de la sursele primare Coran [i Hadith , Bucure[ti.B+D+LAN, E., (2004). Sensul transform=rii , Editura Militar=, Bucure[ti.B+DI}A, T., A., (2007). Manipularea prin structurile mass-media,Diserta]ie, {coala National= de Studii Social Politice.

B+SESCU, T., (2008). Despre toleran]= , Muftiatul Cultului Musulman dinRomânia, Constan]a, \n, www.divers.ro

BEJENESCU T., (2006). Internetul, societatea informa]ional= [i societateacunoa[terii: aspecte tehnice, economice, politice [i sociale , Editura A

n g h


e

R A D U

444



J I H A

D U L

I S L A M I C

445

Matrixrom, Bucure[ti.

BENSON, M., (2005). Les societes secretes decryptees , Editura Citadelle,Paris.

BERNES, T., (2005). A short history of web development , in,

http://www.socio.uvt.roBERGEN, P., L., (2002). R=zboiul sfânt , Editura Alfa, Bucure[ti.

BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic Terrorism , \n,"International Herald Tribune", 28 iulie, Londra.

BOGDAN, L., (2008). Alian]a se preg=te[te pentru r=zboiul cybernetic , \n,www.adevarul.ro

BOGDAN, L., (2008). |n 2004, g=rzile de corp erau gata s=-l ucid= pe Osama Bin Laden , \n, www.adevarul.ro

BONCU, S., STANCU, V., (1994). Concuren]= [i congruen]= \n imagine , \n,

revista "Spirit Militar Modern", nr. 1, Trustul de Pres= al Armatei, Bucure[ti.BOSTOM, G., A., (2005). The Legacy of Jihad, un recueil de textes sur le djihad , Editura Prometheus Books, London.

BO}OAC+, F., (2008). Civiliza]ie islamic= – Islamul ca religie , Diserta]ie,Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Masterat.

BOTO{, I., (2008). Dinamica fenomenului terorist. De la terorismul clasic la terorismul suicidar , \n, revista "Gândirea Militar= Romaneasc=", nr. 2.

BOUTHAINA, S. (2006). Islamophobia: A second Holocaust \n the making,february 14 , \n, www.dailystar.com.lb

BRISARD, J-C., (2005). Al-Zarqawi – noua fa]= a Al-Qaida, Editura Aquila,Bucure[ti.

BUDSAN, I., (2007). Spamul a \nregistrat cea mai spectaculoas= evolu]ie , \n, www.adevarul.ro

BUDSAN, I., (2007). Viru[i sub form= de [tiri de larg interes , \n,www.adevarul.ro

BURGESS, M., DELCEA, Eva.,Ildiko, C., (2006). Problematica definirii terorismului , \n, "Terorismul Azi", vol IV – VI, an 1, oct. – dec.

BUTOI, T., [i colectiv (2001). Sinuciderea, un paradox , Editura {tiin]elorMedicale, Bucure[ti.BUSH, G., (2001). U.S. Departement of State , \n, http:usinfo.state.gov

CANTEMIR, D., (1977). Sistemul sau \ntocmirea religiei muhamedane .Editura Minerva, Bucure[ti.

CARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul , Editura POLIROM, Ia[i.

CARAFANO, J., J. & WEITZ, R., (2008). Combating Enemies Online: State –Sponsored and Terrorist Use of Internet , in, "The Heritage Foundation", nr. 2105.

CARRE, O., MICHAUD, G., (2001). Les Frères Musulmans (1928 – 1982),L'Harmattan, Paris.

CARLTON, D., [i SCHAERF, C., (1975). International Terrorism and World



Security , Editura Croom Helm, London.

CAUNIC, I.,(2007). Re]ele invizibile de transfer al fondurilor – hawala, \n,www.financiarul.ro/2007/06/07/

CHEBEL, M., (2005). Dic]ionar al simbolurilor musulmane , Editura Paralela45, Pite[ti.

CHELARU, M., (2004). Jihad , Editura Timpul, Ia[i.

CHERIM, ENGHIN, (2007). Islam, religia terorii , Funda]ia Taiba,Constan]a.

CHICHAN, D., (2007). Cât de bine cunoa[tem islamul. O privire dinexterior, \n, www.midlleast.info.ro

CHICAN, D., (2007). Om despre om. Islamul \n contextul modernismului [ipostmodernismului, Editura Pastel, Bra[ov.

CHIRU, I, (2007). Discursul terorist [i mass media virtuale , \n, "Terorismul

Azi", vol XI – XIII, an II.CHIRU, I.,; BARNA, C., (2008). Contraterorism [i securitate interna]ional= ,Editura Top Form, Bucure[ti.

COLVARD, K., (2002). The Psychology of terrorist , H.F. GuggenheimFoundation, 627, Madison Avenue, New York, NY, USA.

CONWAY, M., (2005). Terrorist Use of Internet and Fighting Back , TrinityCollege, Dublin.

COOPER, H., H., A., (1997). What is a terrorist: a psychological perspective , in, "Legal Medical Quarterly", vol. 1.

CORNILA, C., (2008). De la religie la terorism , Editura ANAMAROL,Bucure[ti.

CRISTESCU, C., (2006). Jihadul electronic , in, revista "Lumea", nr. 1.

CRONE, P., (1987). Meccan Trade and the Rise of Islam , Oxford, UK.

DELCAMBRE, A., M., (2003). L'islam des interdits , Éditions Desclée deBrouwer, Paris.

DELCEA C., (2003). Psihologia terorismului. Cine devine terorist [i de ce ?", Editura Cartipex, Cluj Napoca.

DELCEA, C., (2006). Psihopatologia teroristului , \n, "Terorismul Azi", vol.

1, an 1, iulie.DELCEA, C., (2006). Ad - Terorismul. Când consumatorul de media devine o ]int= a terori[tilor , \n, "Terorismul Azi", vol II, an I, ISCT

DELCEA, C.; BADULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001 – cauze [i consecinte , \n, "Terorismul Azi", vol III, an 1, septembrie.

DELCEA, C., (2007). Ad Terorismul , Editura ASCT, Cluj-Napoca.

DEMOMBYNES - GAUDEFROY, M. (1921). Les institutions musulmanes ,Paris.

DOGARU, L., M., (2008). E.T.A., Disertatie , Universitatea "Lucian Blaga"

Sibiu, Facultatea {tiin]e Politice [i Rela]ii Interna]ionale, Masterat.DOROTHY, D., (2001). Is Cyberwar nexta, Social Science Research A

n g h


e

R A D U

446



Council , \n, www.ssrc.org

DOROTHY, D., (2004). Levels of Cyberterror Capability: Terrorists and the Internet , London.

DR+G+NESCU, M., (2003). De la societatea informa]ional= la societateacunoa[terii , Editura Tehnic=, Bucure[ti.

DRÂMBA, O., (2002). Bucure[ti. Istoria culturii [i civiliza]iei , vol. 4, EdituraVestala, Bucure[ti.

DUSAN, B., (2004). R=zboi pe internet , Waldpress, Timi[oara.

ELIADE, M., (1991). Istoria credin]elor [i ideilor religioase , Editura{tiin]ific=, Bucure[ti.

ELSASSER, J., (2006). Comment le Djihad est arrivé en Europe , EditionsXenia, Paris.

EMIR, I., (2007). Este Bosnia amenin]at= de fundamentalismul isalmic?

Interviu, \n, www.euractivia.roERGIL, D. (2001). Suicide terrorism \n Turkey: the Workers' Party of Kourdistan , \n "Countering Suicide Terrorism", Herzliya, Israel, Editura TheInternational Policy Institute for Counter Terrorism.

ESPOSITO, J., L., (1992). The Islamic Treath: Myth or Reality , New York:Oxford University Press.

FALCONE, A.; SETTE, I., (2002). Ussama bin Ladin - Teroare \n occident ,Editura Alfa, Bucure[ti.

FILIPESCU, N., (2005), Repudierea extremismului islamic , Manuscris.

FIRESTONE, R., (1990). Jihad: The origin of the Holy War , \n Islam,Editura Universit=]ii Oxford, UK.

FIROZ ALI ALIZADA, (2007). Interviu , \n revista "Globe and Mail", USA.

FOUAD AL FARSI, (2001). Modernity and Tradition: The Saudi Equation (ed. a III-a.

FRANCORUM, G., (1962). For the Deeds of the Franks and the Other Pilgrims to Jerusalem , translated by Rosalind Hill, London.

FRATTASIO, A., (2006). Profilul teroristului , Roma, 2006.

FRATTASIO, A., (2006). Epistemologia terorii , Editura ERA, Bucure[ti.

FRITHJOF, S., (1994). S= \n]elegem Islamul. Introducere \n spiritualitatealumii islamice , Editura Humanitas, Bucure[ti.

GALLEZ, E., M., (2004). Le Messie et son prophete. Aux origines de l'Islam , Tome 1. De Qumran a Muhammad. Du Muhammad des Califes auMuhammad de l'histoire, Tome 2. Tome 2. Versailles, Éditions de Paris(http://www.ict toulouse.asso.fr/ble/site/659.html)

GANOR, B. (2001). Suicide attacks \n Israel , Herzliya, Israel, Editura TheInternational Policy Institute for Counter Terrorism.

GANOR, B., (2002). Defining Terrorism:Is One Man s Terrorist Another Man s Freedom Fighter= Tehe Strategy of Modern Terorism, Countering State Sponsored Terrorism . The International Policy Institut for Counter - J

I H A

D U L

I S L A M I C

447



Terorism. The Interdisciplinary Center, Herzliyia, Israel.

GANOR, B., ERLICH, B., SHAY, S., (2002). Terrorism. The International Policy Institut for Counter – Terorism . The Interdisciplinary Center,Herzliyia, Israel.

GARCIN-MARROU, I., (2005). Media [i terorismul – un mariaj \n contranaturii , Editura TRITONIC, Bucure[ti.

GAUDIN, P., (1995). Marile religii , Editura Orizonturi, Editura Lider,Bucure[ti.

GAVRILU}+, N., (2002). Studiu introductiv , \n, SERVIER, J., (2002) ,"Terorismul", Editura Institutul European, Ia[i, de v=zut [i CUCU, C.,(2004), Considera]ii privind terorismul [i implica]iile sale \n mass-media, \n,revista "Geopolitica".

GHEORGHE, V., (2007). Crize actuale: Islamismul. Lucrare de disertatie,Master Orientul Mijlociu. Limbi [i culturi \n contact, Facultatea de Limbi [i

Literaturi Str=ine, Universitatea Bucure[ti.GHEORGHE, V., (2008). Violenta [i criminalitatea ca fenomene sociale .Tez= de doctorat, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.

GHICULESCU, M., (2005). Originile terorismului. Ismailismul [i Asasinii ,Manuscris.

GHIGHILICEA, N., (2008). Musulmanii vor libertate [i tradi]ii islamice , \n,www.adevarul.ro

GHIGHILICEA, N., (2008). Arabia Saudit= se deschide dialogului cu cre[tinismul , \n, www.adevarul.ro

GOGOASA, M., (2007). Terorismul [i mass-media, Diserta]ie, AcademiaNa]ional= de Informa]ii, SRI, Master.

GRIGORE, G., (2005). Coranul , Editura Herald, Bucure[ti.

GURR, T., (1970). Why Men Rebel . Princenton, New York: PincentonUniversity Press.

HAMAD, A. A., (2006). Weibe Qaida \n Bosnien , \n, "Der Spiegel",decembrie; de v=zut [i www.spiegel/ politik/ ausland

HARSAN, C., (2005). Teroarea se vinde bine , \n, www.9am.ro/stiri

HARUN, Y., (1999). Islamul denun]= terorismul , Editura Amal Press,Londra, UK.

HASSAN, N., (2002). An arsenal of believers: talking to the "human bombs ", \n, "International Society of Political Psychology.

HASSEL, M., (1999). Kosovo, drumul Golgotei , Editura Nemira, Bucure[ti.

HUDSON, R., (2003). The Sociology and Psychology of Terrorism: Who Becomes a Terrorist and Why Federal Research Division 1999; de v=zut [iKHASHAN, Hilal, Collective Palestinian Frustration and Suicide Bombings , \n "Third World Quarterly", nr. 6.

HUNT, C., (2005). Originile Islamului , \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti.HUNT, C., (2005). Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii mondiale , A

n g h


e

R A D U

448



Editura Samizdat, Bucure[ti.

HUNTINGTON, S., P., (1998). Islam et Démocratie , Bucure[ti.

HUNTINGTON, S., P., (2001). Fundamentalismul islamic [i asem=n=rile sale cu doctrina Terorist= , \n, "The New York Times", 12 Noiembrie.

IBN-RUAD-AVERROES. (2001). Cuvânt hot=râtor , Editura Kriterion,Bucure[ti.

IBRAHIM, I., A., (2006). Ghid pentru o mai bun= in]elegere a Islamului ,Editura Selam, Constan]a.

IBRAM, N., (2000). Islamul [i valen]ele lui. Pelerinaj \n locurile sfinte ale Islamului , Editura Ex Ponto, Constan]a.

IBRAM, N., (2005). Religie islamic= . Curs, Facultatea de Litere,Universitatea "Ovidius", Constan]a.

IOVA, M. (2006). 11 Septembrie 2001, \n, revista "Politica Interna]ional=", nr. 5/6.

IMAM AN-NAWAWI. (1994). 40 Hadi[uri , Editura Cris Book Universal,Bucure[ti.

ISKENDEROV, A., (2006). Bosnia-Hertzegovina, pepinier= a terori[tilor , \n,http://www.vor.ru/Romanian.

ISOPESCU, S., O., (1912). Coranul , Traducere din limba arab=, Chi[in=u,Editura ETA, Cluj-Napoca.

ISTRATE, M., (2005). Fundamentali[tii islamici , Fr=]ia Musulman= [i CIA,Manuscris.

JABER, H., (1997). Hezbollah. Partidul lui Dumnezeu , Editura Samizdat,

Filipe[tii de Târg, Prahova.JABER, H., (1998). Hizballah , Editura Antet, Bucure[ti.

JAMIL ZEINO, M., (2005). Comment comprendre le Coran , Éd. CHAMA,Paris.

JEAN, F. (2003). R=zboi sfânt, jihad, cruciad= , Editura Cartier, Chi[in=u, 2003.

KEGLEY JR., W.,C. & WITTKOPF,R., E., (1997). World Politics, Trend and Transformation , Sixth Edition, St. Martin's Press, New York.

KEPEL, G., (2003). Djihad. Expansion et déclin de l'islamisme , Gallimard,Paris.

KHERKOVE, G., (2007). Teorismul \n secolul XXI , \n, "Documentar,Secretariatul General, MIRA.

KHURRAM, M., (2007). Cine este Muhammed? , Funda]ia Taiba, Bucure[ti.

KHURSHID, A., (1980). Drepturile omului , Funda]ia Islamic=, Leicester, UK.

KHURSHID, A., [i MUHAMAD MANAZIR, A., (1999). Coranul, \nv=]=turi fundamentale , Editura Islam, Bucure[ti.

KILJUNEN, K., (2001). Statele lumii [i drapelele na]ionale , RegiaAutonom= "Monitorul Oficial", Bucure[ti.

KRAMARENKO, D., (2004). Terrorism and high technologies , \n,www.crime-research.org

J I H A

D U L

I S L A M I C

449



KRASAVIN, S., (2004). What is Cyberterrorism ?, \n, www.crime-research.org

KREY,A., C., (1921). The First Crusade: The Accounts of Eye Witnesses and Participants , Princeton & London.

KUSHNER, H., (1996). Suicide bombers business as usual , \n, "Studies \nConflict and Terrorism", 19 (4).

LA BASTIDE, H., (1994). Patru c=l=torii \n inima civiliza]iilor , EdituraMeridiane, Bucure[ti.

LAMMENS, H., (2003). Islamul contemporan , Editura Corint, Bucure[ti,2003.

LAQUEUR, W., (2003). No End to War: Terrorism \n the Twenty first Century , Continuum, New York.

LAZ+R, M., (2005). Aspecte ideologice [i geopolitice ale rena[terii islamice contemporane , \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti.

LEWIS, B., (1993). Islam and the West , New York: Oxford University Press

LEWIS, A., J., (2006). The Internet and Terrorism , Center for Strategic andInternational Studies, Washington.

LOUIS DE PRÉMARE, A., (2001). Originile islamului , Editura Cartier,Bucure[ti.

LUNGU, E., (1999). Tehnici de influen]are psihologic= \n conflictele armate. Diabolizarea adversarului , \n, revista "Spirit Militar Modern", nr.1,Bucure[ti.

MANSDORF, I., (2003). The Psychological Framework of Suicide Terrorism Jerusalem Letter , \n, "Viewpoints", nr. 496.

MARC, G., (1982). Rôles politiques de l'Islam au Pakistan , \n, CARRÉ(1982.), L'Islam et l'état dans le monde d'aujord'hui, PUF, Paris.

MAURO,M., (2006). R=zboiul informa]ional [i armele neconven]ionale , \n,revista "Impact Strategic", nr.1, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare"Carol I", Bucure[ti.

MARRET, J., L., (2002). Tehnicile terorismului , Editura Corint, Bucure[ti

McCAULEY, C., (2002). The Psychology of Terrorism , \n,

www.ssrc.org/sept11/essays.MÉRAD, A., (2001). Islamul contemporan , Editura Corint, Bucure[ti.

MERARI, A., (2003). Terrorism as a Strategy of Insurgency Terrorism and Political Violence , vol 5, no. 4.

MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et doctrines ,Collection Champs Flammarion, Paris.

MICHEL, A., (1994). Islamul [i civiliza]ia sa, Editura Meridiane, Bucure[ti.

MIHAI, C., (2007). Bin Laden, \ntinerit de televizor , \n, www.adevarul.ro

MIHAI, C., (2007). Cybercomandament la Air Force , \n, www.adevarul.ro

MIHAI, C., (2008). Wahhabi]ii din Bosnia ]intesc Europa? , \n,www.adevarul.ro A

n g h


e

R A D U

450



MIHAI, C., (2008). Summit islamic destinat reconcilierii cu Occidentul? , \n,www.adevarul.ro

MIRCEA, V., (2007). Islamul – de la produc=tor de idei la izvor de terorism: drumul de la Rena[tere la Terorism , \n, "Cadran Politic", nr. 43.

MORGAN, J., M., (2004). The Origins of the New Terrorism , Parameters,US Army War College Qarterly, USA.

MUDAWI, M., (2004). Cyber terrorism: The new kind of terrorism , \n,www.crime-research.org

MUHAIYADDEN, H., (2003). Islam and World Pace – Explanations of SufiGlossary, London.

MURAT, YUSUF, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman este atacat, el trebuie s= se apere , Cultul Musulman din România, \n, www.hotnews.roMURE{AN, M., V+DUVA, Gh., (2004). R=zboiul viitorului, viitorul r=zboiului , Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti.

MURE{AN, M.; TOMA Gh., (2003). Provoc=rile \nceputului de mileniu ,Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti.

MUSCALAGIU, D., (2008). Terorismul informatic , Diserta]ie, Academia dePoli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.

NIDZARA, A.,(2007). Este Bosnia amenin]at= de fundamentalismul islamic ?, \n, www.euractiv.ro

NISTOR, O., (1984). |ntre Antichitate [i Rena[tere . Gândirea Evului Mediu .Editura Minerva, Buc. 1984, vol 1-2.

NI}+, D.,(2006). Terorismul Kamikaze , Editura ANTET, Bucure[ti.O'CONNOR, A., (2004). Understanding Who Becomes Terrorists , \n,"Journal of Young Investigators", nr. 3.

OLTEANU, S., (2008). Implica]iile terorismului asupra transform=rii structurilor de for]= . Tez= de doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare"Carol I", Bucure[ti.

OMAR AL ASKAR, (2007). Raiul [i Iadul , Editura Taiba, Bucure[ti.

ONCIU, A., (2008). Hezbollahul libanez , Diserta]ie, Universitatea "LucianBlaga", Sibiu.

OSAMA BIN LADEN, (1996). Interviu , ziarul "Nida ul-Islam",15 noiembrie, \n, STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de Jihad , \n,http://actrus.ro

PATRICIU, V., V., [i colectiv,(1999). Internetul [i dreptul , Editura ALLBECK, Bucure[ti.

PAUL, V., CO{CODARU, I., (2003). Centrele de putere ale lumii ,Bucure[ti.

PÂNZARU, C., (2003). Presa [i terorismul , \n, "Spirit Militar Modern",vol.1., Bucure[ti.

PEARL, D., STECKLOW, S., (2002). Taliban banned TV but collected profits on smuggled Sonys , Wall Street Journal. J

I H A

D U L

I S L A M I C

451



PETERS, R., (1977). Jihad \n Mediaeval and Modern Islam , Editura BrillAcademic Pub, London.

PETERS, H., P., (2006). Mass-media [i terorismul. Canal de informare [i aren= public= , \n, "Terorismul Azi", vol II, an 1, august, ISCT.

PETRESCU, M., (2006). Internetul ca instrument de teroare \n mas= , \n,www.financiarul.com

PIAGET, H., (1997). Médias et déontologie. Regles du jeu ou jeu sanarégles , Press Universitaries de France, Paris.

POST, J., M., (1984). Notes on a Psychodynamic Theory of Terrorist Behavior , Terrorism , \n, "International Journal", nr. 3.

POTERA{, I., (2008). Islamul [i Occidentul , Diserta]ie, Academia de Poli]ie"Alexandru Ioan Cuza", Masterat.

PREVOST, J.,F., (1973). Les aspects nouveaux du Terrorisme International , \n, "Annuaire Francais de Droit International".

QRADAWI, Y.,(2001). Islamul – religia toleran]ei , \n, "Islamonline&NewAgency", 13 septembrie.

RADU, N., (2005). Recurs la Siguran]a Statului, Editura FED PRINT, Bucure[ti.

RAICO, C., (2003). Serbia – anii [obolanilor , Editura Nemira, Bucure[ti.

RASHID, A., (2002). They are only sleeping: why militant islamists \n Central Asia are not going to go away , New York.

RASID-JABR AL-AS'AD.,(2001). Toleran]a religioas= \n islam , \n,RUSLAN, |nv=]=tura islamic= despre jihad \n Coran [i tradi]ia musulman=

(Hadith); de v=zut [i http www.geocites.comRAUFFER, X, (1987). La nebuleuse: Le terrorisme du Moyen-Orient ,Editura Fayard, Paris.

REEBER, M., (1999). L'Islam, Les Essentiel Milan , Paris.

RIPA, D., G., (2008). Emirul de Waziristan, noua stea a terorismului mondial , \n, www.adevarul.ro

RIPA, D., G., (2008). Estonia risc= noi atacuri cibernetice !, \n,www.adevarul.ro

ROLAND, J., (2001). |n numele lui Osama Bin Laden. Dosarul secret al

celui mai c=utat om din lume , Editura RAO, Bucure[ti.ROTARU, N., (2007). Comunicarea, Prelegere, Academia Na]ional= deInforma]ii, Masterat.

SAID, E., W., (2001). Orientalism , Editura Anaconda, Timi[oara.

S+GEAT+, R., (2004). Islamul \n drapelele na]ionale , \n, revista"Geopolitica", nr. 1.

{CHIOPU, U., (2006). Islamul [i religia islamic= , \n, "Psihologiediferen]ial=", Editura România Press, Bucure[ti.

SCHUON, Fr., (2001). S= \n]elegem Islamul . Introducerea \n spiritualitatea

lumii musulmane , Bucure[ti. A n g h


e

R A D U

452



SCHWEITZER, Y. (2001). Suicide terrorism: development and main characteristics , \n "Countering Suicide Terrorism", Herzliya, Israel, EdituraThe International Policy Institute for Counter Terrorism.

SCOTT, A., (2006). Geneza [i Viitorul Terorismului Sinuciga[ ,http://www.interdisciplines.org/terrorism/papaers/1; de v=zut [i NATO,Terorismul Sinuciga[: Amenin]area Strategic= [i Contra-m=surile , Raport(august 2004); SPECKHARD, A. (2005). Terorismul Sinuciga[: Contracararea Bombelor Umane [i a Celor care le Folosesc , \n, Comentariidespre Terorism: spre un Consens Trans-atlantic asupra NaturiiAmenin]=rii (volumul 1), \n COE, DCSINCT Handbook No. USA.

SEBAEE, M., (2004). Minuni ale civiliza]iei islamice , Editura Taiba,Bucure[ti.

SELISTE, M., R., (2004). Diavolul \n Islam , \n, revista "Geopolitica", nr. 1.

SEPTAR (GEMALEDIN), S., (2006). Islamul – religia terorii ? Diserta]ie,

Facultatea de Jurnalism, Universitatea "Hyperion", Constan]a.SHALTUT, M., (1999). L' islam: dogme et législation , Editura Al bouraq,Paris.

SILKE, A., (1997). Honour and expulsion , \n, "Terrorism and politicalViolence", 9(4).

SIMILEANU, V., (2006). Consecin]ele geopolitice ale Ddjihadului , \n,revista "Geopolitica", Bucure[ti.

S|RBU, BENEDICT, I., (2007). Terorismul suicidar [i combatereamanifest=rilor de tipul "suicide bombing" \n ac]iunile de lupt= \mpotriva

terorismului transna]ional , Manuscris.S|RBU, BENEDICT, I..; HULEA, F., (2008). Negocierea \n condi]iile lu=rii de ostatici , \n, "Gândirea Militar= Româneasc=", vol. 1.

SOOKHDEO, P., (2004). S= \ntelegem terorismul islamic: doctrina islamic= despre r=zboi , Editura F=clia, Oradea.

SOLOMON, J., (2003). Bosnia raid yields Al-Qaeda donor list , EdituraMiami Herald, London.

SOURDEL, D. (1993). Islamul , Editura Humanitas, Bucure[ti.

SOURDEL, D., SOURDEL, J., (1996). Dictionnaire historique de l'Islam ,

Paris.SOURDEL, J., SOURDEL - Th. (1975). Civiliza]ia Islamului clasic , EdituraMeridiane, Bucure[ti.

SOUTHWELL, D., & TWIST, S., (2007) Teoria conspira]iei. Dosare secrete , Editura Enciclopedia RAO, Bucure[ti.

STANCIU, I., A., (2001). Terorismul interna]ional [i implica]iile lui asuprasecurit=]ii na]ionale a României . Lucrare de curs, Colegiul Na]ional deAp=rare, Bucure[ti.

STANCIU, I., A., (2005). Terorismul interna]ional. Implica]ii strategice

asupra securit=]ii statului. Teza de doctorat, Universitatea Na]ional= deAp=rare "Carol I".

J I H A

D U L

I S L A M I C

453



STANCU, E., (2000). Terorism [i Internet , \n, revista "Pentru Patrie", nr. 12.

ST+NESCU, Gh., G., (1998). Mohamed Profetul , Editura Dacia, ClujNapoca.

STOIAN, A., M., (2005). Terorismul [i Islamul. O analiz= critic= asupra unei false analogii , \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti.

STOIANOVICI, C., (2004), Femeile kamikaze, \n, http://atelier.liternet.ro /articol/1946/Femeile kamikaze.html

STOICA, SEBASTIAN, I., (2008). Terorism, mass-media [i cyber terorism ,Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.

STOINA, N., (2002). Megaterorismul – provocarea mileniului III , \n,http://actrus.ro

STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de manifestare a neoterorismului , \n, http://actrus.ro

STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de Jihad , \n,http://actrus.ro

SUDAIS, A., (2001). Declara]ie, \n, "Reuters", 28 septembrie; de v=zut [iU.S. Departement of State, \n, http:usinfo.state.gov

SULIMAN ABDUL RAHMAN (2002). The virtual position of Islam on extremism and terrorism, Riyadh, King Fahd National Library Cataloging, \n, Publication Data.

SULTAN, A., (2001). Declara]ie , \n, "O Analiz= a Terorismului \n Lume2002". Ministerul de Externe al Statelor Unite, DIACRIS International, USA.

SURUGIU, G., (2003). Mass-media [i terorismul , Diserta]ie, an IV, IDD,.Universitatea Bucure[ti.

SUTHERLAND, I., (1990). Special Forces of the United States Army ,Published by James Bander Publishing, San Jose C.A.

{UTEU, V., (2008). Al-Qaida strânge rândurile \n Africa, \n,www.adevarul.ro

TAMA{, C., (2004). Crize contemporane: Ofensiva Islamului , Editura ArsLonga, Iasi.

TANTAWI, M., (2001). Declara]ie , \n "Ager Press", 14 septembrie; de v=zut

[i U.S. Departement of State, http:usinfo.state.govTAYLOR , M.,; RYAN, H., (1988). Fanaticism , Political Suicide andTerrorism, \n, "Terrorism", 11, (2), 1988.

THOMSON, I., (2007). Russia Hired Botnets for Estonia's Cyber-War , SUA.

TIHAN, E., (2008). Jihadul – r=zboiul sfânt , Diserta]ie, Universitatea"Lucian Blaga", Sibiu.

TOFFLER, A.; TOFFLER, H., (1995). R=zboiul [i antir=zboi , Supravie]uire \n zorii secolului XXI , Editura ANTET, Bucure[ti.

TOFFLER, A., (2002). Al Treilea Val , Editura Lucman, Bucure[ti.

TOMA, M., (2006). Terorismul [i Mass-Media: simbioz= sau Manipulare ,Diserta]ie, Master securitate, Facultatea de sociologie, Universitatea A

n g h


e

R A D U

454



Bucure[ti.

TRANDAFIR, C.; STOICA, M.; SOPU, M., (2003). Influen]a terorismului interna]ional \n Europa, Editura SITECH, Bucure[ti.

TRONCOT+, T., (2007). Noi termeni ce definesc terorismul sau terorismul

prin alte mijloace , \n, "Terorismul Azi", vol III, an 1.UNGUREANU, T., (2006). R=zboiul timpurilor – declin occidental [i asediu islamic , Editura Humanitas, Bucure[ti.

V+DUVA, GHE., [i colectiv (2002). Terorismul. Dimensiunea geopolitic= [i geostrategic= , Academia de |nalte Studii Militare, Centrul de StudiiStrategice, Bucure[ti.

V+DUVA, Gh., (2007). Non erubescit. Terorismul \ntre realitate, imagine [i cuvânt , \n, Terorismul Azi", vol XI – XIII, an II.

V+DUVA, Gh., [i colectiv, (2007). Stabilirea unor criterii de eficien]= pentru gestionarea crizelor , Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate,Universitatea Na]ionala de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 2007.

VI{AN, Gh., [i colaboratori, (2003). For]ele speciale . Dosar SMM , \n,Revista "Spirit Militar Modern", vol. 8.

VOICU, M., (2008). Terorismul virtual , \n, Sesiunea de Comunic=ri{tiin]ifice Strategii XXI – "Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=",Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti,17–18 aprilie 2008.

YOUSSEF, C., (1990). Islamic Fundamentalism , Twayne Publishers,Boston, US.

WALDMAN, A., (2003). Masters of Suicide Bombing: Tamil Guerrillas of Sri Lanka, The New York Times.

WALDMANN, P., (2001). Terrorismus provokation der Macht , GerlingAkademie Verlag, Munchen, \n, DENGG, A., (2007). Terorismul – oamenin]are asimetric=, \n, "Impact Strategic", nr 2., Universitatea Na]ional=de Ap=rare "Carol I", Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate,Bucure[ti.

WALTER, R., (1990). Origins of Terrorism , Cambridge, Marea Britanie,CUP, 1990.

WALTON, P., (1992). DST – nou= ani \n brigada antiterorist= , Editura{ansa, Bucure[ti.

WANSBROUGH, J., (1977). Quranic Studies: Sources and Methods of Scriptural Interpretation , Oxford, UK.

WEINMANN, G., (2004). Haw modern Terrorism Uses the Internet,Unitede States Institute of Pace.

WEYER, R., (2001). Islamul [i occidentul. O nou= ordine politic= [i religioas= dup= 11 septembrie , Editura ALLFA, Bucure[ti.

WIEVIORKA, M; WOLTON, D. (1987). Terrorisme a la une. Media,Terrorisme et Deocratie , Editura Gallimard, Paris.

J I H A

D U L

I S L A M I C

455



WILSON, C., (2007). Cybercrime and Cyberterrorism: Vulnerabilities and Policy Issues for Congress , \n, www.marshallcenter.org

WILLIAMS, P., L., (2004). Al Qaeda. Fr=]ia terorii, Editura Lucman,Bucure[ti.

ZAINEA, E., (2005). Elemente de tensiune [i de conflict \n spatiul islamic , \n, revista "Geopolitica", nr. 1.

ZIMBARDO, P., (2004). A Situationist Perspective on the Psychology of Evil: Understanding How Good People Are Transformed into Perpetrators , \n, MILLER, A., (Ed.). "The Social Psychology of Good and Evil:Understanding our Capacity for Kindness and Cruelty", Guilford.

4. Alte surse, documentare, articole de specialitate

* * * Alocu]iunea rectorului Universit=]ii El Azhar din Cairo cu ocaziaproclam=rii Republicii, la 23 iunie 1953, \n, LA BASTIDE, H., Patru c=l=torii \n inima civiliza]iilor, Ed. Meridiane, Bucure[ti.

* * * Analiza mesajelor vehiculate pe site-urile jihadiste, \n, "Sursedeschise de informare", SRI, Iunie, 2008.

* * * Bin Laden acuz= occidentul (transcriere), Al-Jazeera (Doha): 24aprilie 2006; http://english.aljazeera.net/NR/exeres/F9694745-060C-419C-8523-2E093B7B807D.htm

* * * Biografia nobilului Profet – "Nectarul Pecetluit" – Safi-ur-Rahmanal Mubarakfuri, Universitatea Islamic= "Medina Al-Munawwara"; trad. [i ed.Liga Islamic= [i Cultural= din România, ed. a 2-a, Bucure[ti: Editura Islam,Bucure[ti, 2006.* * * Coranul Cel Sfânt \n limba român=, ed. III, Editura Islam,Bucure[ti, 2004.

* * * Culegere de studii., Terorismul, Istoric, Forme, Combatere,Editura Omega, Bucure[ti, 2001.

* * * Declaration of the Presidency of the European Council, Lisbon,22-23 March, 2002.

* * * ETA et la violance politique au Pays Basque espagnol –UNRISD (United Nations Research Institute for Social Development),Ianuarie, 1993.

* * * Evolu]ii ale fenomenului terorist, \n, "Surse deschise deinformare", SRI, Iunie, 2008.

* * * Fatwa semnat= de c=tre Bin Laden, 1998, \n,www.goarna.go.ro/arhiva/fatwa2.htm-16k

* * * Grup=ri teroriste interna]ionale, \n, http://worldwildewar.3x.ro /11Martie.htm

* * * "Jane`s terrorism and security monitor", nr. 1–11/2003; 1/2004.* * * Mo[tenitorii profetului Mahomed, \n, ziarul "Ziua", 9 iunie 2007.

A n g h


e

R A D U

456



* * * Musulmanii albi. Grup=rile teroriste recruteaz= musulmanibalcanici,\n, www.indexmedia.ro

* * * Osama bin Laden, |nger sau demon?, \n, revista "Lumea", anXIV, nr. 8, 2007.

* * * Patterns of Global Terrorism , 2003, United States Department ofState, 29 April 2004, \n, htt//www.state.gov/s/ct/rls/

* * * 11 Septembrie 2001. Raportul final al Congresului american deanchet= privind atacurile teroriste asupra SUA, Ed. Alfa, Bucure[ti, 2006.

* * * Re]eau Terorii, U.S. Departement of State, \n, http:usinfo.state.gov* * * Suicide Terrorism: A Global Threat, \n, "Jane's IntelligenceReview", 20 octombrie, 2000.* * * Terrorism in the United States: 1982 – 1992, FBI TerroristResearch and Analytical Center, Washington, D.C., 1993.

* * * The Arab Convention for the Suppression of Terrorism, PartOne, art.1, point 2, Cairo, 22 April 1998, \n, www.al-bab.com/arab/docs/league/terrorism 98.htm* * * The International Petroleum Encyclopedia, Penn Well PublishingCompany, 1993.* * * Traducerea sensurilor [i comentarii ale Coranului cel Sfânt \nlimba român=. Traducere [i editare Asocia]ia Studen]ilor Musulmani dinRomânia, Ed. Islam, Timi[oara, 1998.

5. Pagini webb

* * * www.arabnews.com* * * www.islam.ro* * * www.islamulazi.ro* * * www.islamicity.com* * * www.islamdenouncesterrorism.com* * * www.islamonline.com

* * * http://www.janes.com/index.shtml* * * www.stiri locale.ro* * * http://www.ukresillience.info/ index.shtm* * * www.ziaruldemures.ro

6. Pagini web ale organiza]iilor teroriste

* * * Websites of Terrorist Organizations \n Iraq1. The website of Al-Jaysh Al-Islami fi Al-Iraq http://www.iaisite.info/

J I H A

D U L

I S L A M I C

457



2. The website of Jaysh Rijal Al-Tariqa Al-Naqshabandiyyahttp://www.alnakshabandia-army.com/home/

3. The website of Al-Jabha Al-Islamiyya Lil-Muqawama Al-Iraqiyya

http://www.jaami.info/

* * * Islamist Forums Supporting Jihad \n Iraq1. The Al-Faluja forum

http://www.al-faloja.org/vb/ 2. The 'Alam Al-Romansiyya forum

http://vb.roro44.com/index.php3. The Al-Nour forum

http://www.alnour.hyperphp.com/vb/ 4. The Al-Mustaqbal Al-Islami forum

http://www.islamic-f.net/vb/

* * * Islamist Websites Supporting Jihad \n Iraq1. Al-Anbar

http://www.anbaar.net/ 2. Dawriyyat Al-Iraq

http://www.iraqpatrol.com/php/index.php=3. Al-Basrah Net

http://www.albasrah.net/index.php

* * * Blogs Supporting Jihad \n Iraq1. Blog devoted to communiqués by Iraqi organizations

www.ansar-aljehad.blogspot.com/ 2. Blog devoted to the Al-Qaeda-founded Islamic State of Iraq (ISI)

http://islamiciraq.modawanati.com/ 3. Blog commemorating Abu Mus'ab Al-Zarqawi

www.asad101.jeeran.com

4. Blog devoted to the Baghdad Sniperhttp://www.juba-online.blogspot.com/ 5. Blog devoted to Iraqi terrorist organizations

http://aboaumir.modawanati.com/ 6. Blog featuring video messages by prominent Islamist figures (e.g. Al-Zarqawi)

http://almagribi.blogspot.com/

A n g h


e

R A D U

458



7. Credit-e fotografice(Cu mul]umiri pentru Benedict S\rbu, George Neagoe, Loliceru Robert, Florin Hulea[i nu \n ultimul rând Irina Cucu)

www.afftershock.magazine.comwww.akeupamericans.spree

www.althystory.com

www.asapblogs.com

www.atlasshrugs2000.com

www.baabazeesbrain.com

www.bagnewsnotes.com

www.bhdani.com

www.bpcouncil.com

www.brandsoftheworld.comwww.bushywood.com

www.cahe.eb.com

www.carterlibrary.wordpress.com

www.ccsloblog.burtongroup.com

www.chaaban.info

www.colage-gerald.com

www.commons.wikimedia.org

www.cnn.comwww.elderofziyon.comwww.wywdrapper.co.uk

www.flickr.com

www.gatewaypundit.com

www.geocites.com

www.globalsecurity.org

www.ibloga.com

www.iconnectodots.comwww.image.cbsnews.com

www.image.google.rowww.image.google.com

www.image.salon.com

www.info- regentdealgeria.com

www.islamabad.metglobs.com

www.lebzwordpress.com

www.kkklan.comwww.lcweb2loc.gov

J I H A

D U L

I S L A M I C

459



www.jamestown.org

www.jansochor.com

www.kommunan.is

www.mansi.demon.co

www.martinfrost.wswww.mauviarts.com

www.meforum.com

www.merriam-webmaster.com

www.mirroir.co.uk

www.nationmaster.com

www.nmhschool.org

www.profile.myspace.com

www.rapulse.comwww.sacerdot.balttiblogs.com

www.screenmatter.com

www.serbiana.com

www.smah.com

www.smsnoveltiques.com

www.targetofoportunity.com/islam

www.theredhunter.com

www.unmia.comwww.usdaj.gov

www.washingtonpost.com

www.911pk - gruppen.no

***

http://allovelyworld.com

http://atiprotester.com

http://bluegrasysky.comhttp://cache.eb.com

http://daijworld.com

http://femeiainislam.com

http://foxnews.com

http://gallery.photo.net

http://godisraelshilah.com

http://graphics8.nytems.com

http://hamline.eduhttp://harwacommunitytype.com

A n g h


e

R A D U

460



http://ideologyofanttiterorism.com

http://image.salon.com

http://improusdigest.com

http://israelinseneder.com

http://jeffersonconcorner.comhttp://johnfenzel.typepad.com

http://media.canada.com

http://pharwacommunity

http://preligion-cults.com

http://religionandterror.com

http://science.co

http://spiegel.com

http://theodoresworld.comhttp://therereligionofpace.com

http://weburbanist.com

http://zioneocom.com

J I H A

D U L

I S L A M I C

461



*

Police General Questor (four stars general), Prof. Anghel ANDREESCU is member of Romanian

Scientists Academy, Military Department. Specialized in military strategy and tactic, PhD's coordina-

tor and 38 books and 271 article's author, published in specialized magazines, he was reward with

special distinctions for his work, such as: The order for the merit - France (1999); Order of the Star ofRomania with Grand Officer rank (2000); Patriarchal Cross (2000). Over the time, he hold several

management tasks: commander of Romanian Gendarmerie, commander of the Centre for

Postgraduate Studies within Ministry of Interior and Administrative Reform (MIRA) and Protection and

Guard Service chief (SPP). He is signer of not less than 16 "Protocols" concluded between 1999 -

2000, with Pierre STEINMETZ, general director of the French gendarmerie, Division General Oskar

STROHMEYER, the commander of the Central Gendarmerie of Federal Republic of Austria, and not

at least, Sergio SYRACUSE, the commander of Italian Carabineer. Author of several reference works,

such as Terrorist - diversionist actions and their inferences on Romanian National Security (1996),

National Security and Public Order (2002), Terror Genesis (2007), Terrorists Organizations (2007),

Islamic Jihad (2008), but also studies such as: "Terror Epistemology: From the Divinity Sense to HolyWar", "Terror Genesis and Paradigms". From Hezbollah - God's Party to White Al Qaida", he manifests

constant concern regarding some basic issues importance pointed out by the Romanian National

Security Strategy and by Islam, which can not be associated with Islamic terrorism. As a university pro-

fessor, he gives lectures on National Defense College, Defense Information College, Crisis

Management and Multinational Operations College, "Alexandru Ioan Cuza" Police Academy. Since 2007

he coordinates "The fight against terrorism and cross-border criminality", within Political Sciences

Faculty from International Relations and European Studies of Lucian Blaga University Sibiu. From 2008

coordinates, as Project coordinator, the research for Terror management - kamikaze psychology, set up

by MIRA and National Defense University "Carol I," Land Forces Department. Currently, he State

Secretary and Head of Order and Public Security Department, Ministry of Interior and AdministrativeReform (MIRA). He is member within the Honor Council of the National Order "Star of Romania".

JIHAD Islamic

Documents

Transcript of JIHAD Islamic