Desaierea CIP a BiblioteciiNafionale a RomlnieiENDREDY,IAMESlnv{lturile gamanilorPeyotL cele cinclpuncte ale atenfiet /|ames Endredy; trad.: Marian Stan. - Bucure$ti: Heral4 2017ISBN 978-973-l I 1 -628-0

I. Stan, Marian (trad")

291.612

fames Endredy

Teachings af the Peyote Shamans:

Tht Fhte Points of Attentiotr

Park Street Press

Copyright @ 2015 bylames Endredy

JAMES ENDREDY

tNvLTATURILESAMANILOR PEYOTL,

Cele cinci Puncte ale arcnYiei

Cuvint-inainte:Josf r,urs srEvENs

Traducere din limba englezi:MARIAN STAN

EDTTURA $ nrxa'r,oBucureqti

kedactor : Al e xan dr u AnghelViziunea grafice a copertei: Diana $erbdnescuDTP: CorinaRezaiCorector: Elena-Anca ComanFoto coperta L: $aman huichol

Pentru noutiifi gi comenzivizitati site-ul nostru:www edituralreraldrosau contactafi-ne la:office@edituraherald.roOP.10 - (P.33 Sect. II BucuregtiT et 027.379.40. 60, 021.319.40. 6lFax 021.319.40 .59, A27.319.N.@Mob: 0744. 888 .388, 07 7 1.664.320

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei c6r[i nu poate fi reproduslsautransmisi sub nici o formi giptin niciun mijlog electronic saumecanic,inclusiv fotocopiere, lnregistrare sau prin orice sistem de stocare ainformafiei, frri permisiunea editorului. Edipe in limba rornini publicatide Editura Herald. Copyright @ 2017

CuruNs

Cuvint-inainteMulgumiriIntroducereLegat la butuci

JesucristoCentnrl universuluiGnozr luiJesrisCele cinci puncte ale atenSei

Un strlmog excepfionalEfectul de piramidlCerro GordoWirikutaCipeteniaColiba doctorieiEpilogGlosar

.|

11

L3

244455

71

86

109

125

L44159

L95

216235

238

INrnopucERn

Aceast[ carte vorbe;te despre experien]ele mele cu

gamanii peyotl din vestul Mexicului, in special cei din comu-

nitatea tradi$onall a indienilor huichol, gi despre unele doc-

trine gamanice fundamentale pe care le-am invilat de la ei'

Degi cartea a fost scrisl sub forma unei povestiri, e bine si

incepem cu o scurtfl descriere a indienilor huichol, Pentru a

oferi locat'a gi contextul necesare povestirii care urmeazi'

Indtenu hutcbol

Amerindienfi Pe care striinii li numesc huichol i;i spunWixrarika sau Wixaritari (la plural) in limba lor. Pentru a nu

complica lucrurile,voifolosi numele consacrat de huichol pe

tot parcursul cirlii, degi, in ceea ce mi privegte, consider cicultura lor ca intreg este huichol, iar cei care igi pistreazi incX

felul tradi$onal de viali in mun$ sunt Wixrarika. Aceastidistinc,tie complic[ pulin lucrurile, dar ea va deveni mai clarl

odati ce naraliunea va avansa.

Spre deosebire de cele mai multe culturi aborigene din

Mexic, 9i indriznesc si spun din intreaga lume, majoritatea

indienilor huichol au rezistat tentativelor de cregtinare la care

i-au supus misionarii. Chiar 9i in ziua de azr,dupl secole de

presiuni din partea misionarilor, principalele centre ceremo-

niale ale in&enilor huichol qi-au plstrat Ei suspn incl viziunea

ancestrali a ciclului ritual simboliz* de templu, conform tra-

Inv &g dturil e ; am *nilor p ey otl

di$ei 1or. Indienii huichol se adapteazd. foarte ugor gi dinacest motiv Isus Cristos (numit de ei Jesucristo) gi alte ci.revafiguri cregtine au fost inciuse in panteonul lor religios, darnumai in termenii pe care ii ingeleg ei.

Indienii huichol locuiesc ceea ce se numegte Sierra deNayar sau Gran N"y*, un mare areal de civiliza$e din&Iexicul de vest, care include par,ti din statele mexicaneJalisco, Nayarit, Durango gi Zacatecas. Guvernul mexicanrecunoagte ci unititile,,administrative" ale indienilor huicholinclud cele trei comunititi principaie de la San AndresCohamiata (Tateikie), Santa Catarina Cuexcomaritlan(Tuapurie) gi San Sebastian Teponahuastlan (Wauta). Pelingl acestea, eristi disuictele mai noi Guadalupe Ocotanprovenind din San Andres gi Tuxpan de Bolofros &n SanSebastian. ImpreunI, ele constituie principaleie comuniteliale indienilor huichol, cuprinzind aproximativ 20 de centrerituale. De asemenea, existl aqezfui mai recente, situate ininteriorul statelor Durango ;i Nayarit, inclusiv Potrero,Brasiles, Puerto Guamuchil, Bancos de Calitique, Fortines,Tierra Blanca ;i Zoquipan. Cei mai izola$ de ciminulancestral huichol, atit geografic, cit si spiritual, sunt aceiindieni huichol care s-au mutat in orage precum Ciudad deMexico, Guadalajara, Puerto \hllarta gi altele aremenea. inprczent, se estimeazi cd existl 18-20 de mii de indienihuichol, ceea ce inseamni c5. ei sunt una dintre cele mai pu,tinnumeroase populafii indigene din Mexic, foarte mici incomparafie cu indienii Nahuatl sauYucarec Maya, amindoulavind populagii estimate la peste doui milioane.

Indienfi huichol tri.iesc in ranch-uri rlspindite pe rorcuprinsul lanprlui muntos in unitifi fami.liale nucleare.UnitnFle familiale obignuiesc si se adune in jurul altanrluifamiliei, numit rirri.ki. Deseori, altarele familiale au un aspect

lna,od;ucere

identic caselor de pe aceste ranch-uri. Comuniti$le se for*meaziprin cooperare ;i acorduri intre rirriki-urile diferitelorfamilii, fiind aduse laolaltl de un centru ritual, numit tuki saukalliway. Indienii huichol cu care am fost intr-o stransileganrri toati via;a sunt cei din comunitatea Santa Catarina,care are trei principale centre rituale:Tuapurie (Santa Catarina),Xawiepa (Pochotita) gi Keruwitia (Las Latas). Consider cI,datoriti pozifiei geografice 9i accesului dificil, Keruwitia giXaweipa sunt doul dintre cele mai bine pisaate centre ritualetradiSonale din intregul areal locuit de indienii huichol, avindo bun[ indmmare tra&SonalI atat h nivel de rirriki, cat gi dekalliway, precum ;i nigte bitrini maettri spiriarali numi$kawiteros.

+ ..In muntii locuiti de indienii huichol existl doui sisterne

d" g,rrr"rrrrr., fo"rt" diferite intre ele, dar avind amindoulleglturi cu ceea ce se numeqte sistern de sarcini. Persoanelealese trebuie sA poarte povara (sarcina) unei anumite funcgii

pentru o perioadi de timp definiti. Spre deosebire de culturain care am fost educat, unde oficialitisle candideazi, pentruo anumitl func$e gi cheltuiesc foarte mul1i bani pe campaniipolitice in scopul de a fi alegi din motive in principal egoiste,indienii huichol nu sunt pl[tili pentm func$a 1or. Ea este osarcind, care poate si aduci uneori un oarecare prestigiu, darin genere, este o povari consideratl foarte onorabili, dar carenu implici weun ci;tig financiar. Aceia care igi asuml sarcinimultiple in viaga lor sunt foarte stimagi de comunitate pentnrsimplul fapt cirserviciul 1or este un act de generozitate,la carese adaugi dorinla de a*gi men$ne comunitatea intreagX ginevltlmati.

Conform ceringelor guvernului mexican, oficialii alegiinclud un guvernator, un judecltor, un sef al siguran,tei, unmai-mare peste agriculturi, precum gi postrui mai pufin

in*, dg dtnrile sar*a*ilot P eYtl

importante, cum ar fi primari 9i ;erifi responsabili de un

unumit teritoriu. Fiecare Post are \n oora (baston) specific'cu panglici colorate care simbolizeruS' d$etitele posturi 9i pe

care ocupe aceste funqii le afr1eaz'd' in timpul intilnirilor 9ieveoim*ntelor oficiale' Acest sistem a fost adus 9i impus de

citre spaniolii care au colonizat Mexicul, iar in prezent, sute

de ani mai tirziu, el este inc[ menfinut in vigoare de clue

guvernul mexican. Acesta soliciti popula$ilor indigene'

inclusiv indienilor huichol, si prezinte raPoarte de recen-

simint, sI aleag[ func;ionari 9i si se supuni unor vizite 9iinspeclii aleatorii efectuate de autoritilile mexicane' Am fost

martonrl unor inspecgii in zone atat de izolar:e in creierii

rnunlilor, incit nu se Putea ajunge acolo decit cu elicoptenrl

qi era ingrozitor si vezi aqr- ceva, cici, practic, aceqti oameni

nu au nimic de cigtigat in urma contachrlui cu societatea

indusuiali.Pe de altl Parte, indienii huichol nu;i-au pierdut nici-

odati adevlrata ierarhie responsabilI pentru luarea deci-

z\tlar. in centrul comunitililor huichol existi un sistemprehispanic de de,tinitori a diverse sarcini, sistem condus de

L*wit.ros. De reguli, fiecare mare unitate teritoriah consti*

tuitl in jurul unui templu are cinci kawiteros, care sunt, in

cea mai mare parte maralsimes, fiind intotdeauna oameni

mai in virstl care au o foarte buni cunoa$tere a tradi,tiei 9iau indeplinit multe sarcini religioase de-a iungul vie;ilor

lor. Acegti bitrini sunt considerafi intruchiparea unorstrlmofi ie9ili din cornun, fiind respectaEi 9i ascultagi de

intreaga comunitate. Cnnd comunitatea desemneazi pe

cineva in func$a de kawitero, aceasta este o func1ie de$nutl

pe viagd ce aduce dup[ sine cea mai inalta'stimi, implicind

insi gi cele mai multe responsabilitlli'

Innoducere

Pe treapta ierarhici imediat inferioari acestor kawiteros

se afll marakimes, care, indeobfte, iti indeplinesc sarcinaintr-un ciclu de cinci ani. Existl intotdeauna cel pufn doi

gamani cintirefi: unul care cintl la ceremoniile din ano-

timpul secetos ;i altul pentru ceremoniile anotimpului ploios'

Indienii huichol i;i impart astfel ceremoniile deoarece inccntrul vielii lor se afln activitl1ile agricole, cultivaret porum-

bului, a fasoiei ;i a dovleceilor. Pentnr orice indian huichol'

ccl mai important lucru este ploaia care di viali recoltelor'

l)rin urmare, cea mai important[ responsabilitate a acestor

ruarakimes este si aducl ploaia din punctele cardinale' In

vcclerea acestui lucru se fac pelerinaje la locurile sacre ale fie-

clrui punct cardinal 9i prin sivirgirea unor ceremonii spe-

cilice pe tot parcursul anului in centnrl ritual'

Calendarulceremoniilorgipelerinajelorsacreesteatitrlc complex,incit ar fi necesare multe volume Pentfll o tratare

adecvatl a subiecnrlui, ceea ce aceasti carte nu igi propune'

blste suficient sd spunem c[ indienii huichol care locuiesc in

zonele centrale ale fnutului 1or ancestral trliesc intr-o rea-

litate separatiLtatiLde noi, cei care trlim in societatea indus-

triall.Tot ceea ce tacate,practic, o conotalie sacrl' Pentru ei

nu existl seParare intre sacm ;i lumesc' In&enii huiclol cred

c[ ciclul lor de ceremonii qi pelerinaje anuale aduce sinitate

gi echilibru nu doar in comunitilile 1or, ci in intreaga lume'

Pe pozilia ierarhici imediat inferioarl bltrinilor ;i amarakimes suntjicareras. Ei,impreuni cu cei doi marakimes

principali, sunt responsabili pentru toate ceremoniile 9i pele-

iinalele anuale pe o perioadi de cinci ani' Dupi incheierea

acestei perioade, kawiteros vor alege noul grup cu ajutonrl

viselor gi aI consensului. Aceasti perioadl de cinci ani este

numitimandat,inacelaqifelprecumcelalautoritl$lorcivile,

inu dg darril e S omanilar p ey otl

degi funcgia de jicarero este mult mai solicitanti, iar de regultrmandatele civile nu dureazil. decit un an.

Fiecare jicarero este identificat cu o zeitate ancestralispecifici,pe care o intruclipeazdin toate ceremoniile 9i pele-rinajele, ba chiar gi in viafa cotidiani pe durata mandanrlui decinci ani. Numele de jiearera provine din faptul c[ fiecarezeitrte ancestralL are propriul bol votiv fXcut dintr-o tigvl,bol numit jicara. La sfi.rgitul perioadei de cinci ani, acestjicara este ffansmis celor care preiau mandanrl. Centrelerituale pe care le-am frecventat aveau aproximativ 30 de jica*reros pentru fiecare ciclu.

Printre celelalte eccesorii rituale din rechizita acestorjicareros se numiri o tigvi micl cu o gauri 9i o piedicl invir{, care este folositi pentru transportul unui soi special detutun ceremonial ce il reprezinti pe Bunicul Foc; o micioglindi circulari care este purtate de regull - dar nu intot*deauna - ca o salbil ;i care ii permite acelui jicarero sicomunice direct cu zeitatea ancestrah a propriului jicara; gimorals (nigte sacofe impletite manual avind un buzunar gi obretea cu ajutonrl cireia sacogele sunt purtate pe umir) incare igi transporti obiectele rituale, ofrandele gi alte obiectenecesare in timpul pelerinajelor.

Existi trei grupuri sau niveie principale de jicareros.C6.nd se indreaptX spre locurile de pelerinaj, jicareros mergintotdeauna intr-o anumiti ordine. in frunte sunt conducl-torii grupului - bitrinii, marakimes gi acei jicareros asociagicelor mai importante z*itny ancestrale * de obicei 5 pinl la11 persoane. Apoi vin muzicieniil si cei care cintl dupi sauin replici fap de marakimes. Apoi urmeazl vinitorii, caresunt asocia$ lupilor. La urmi sunt cei mai tineri pelerini, de

1 Aces,tia cinti la viori gi chitare de mici dimensiuni fabricate manual. 1 Voi folosi ambii termeni alternativ.

lntmducere

obicei adolescenji, dar printre ei plgeqte unul dintre condu-

t'iltori rcprezentindu-l pe Thtll Soare.Indienii huichol au sute de locuri rituale. Pentru ei

{iecare piatri, arbore, pasire sau floare e sacri. Cu toateircestea, existi cinci principale locuri sacre Pe care jicareros

trebuic sl.le wzlteze, ele fiind destinalia marilor pelerinaje.l')lc reprezintl cele cinci puncte cardinale * estul, veshd,nordul, sudul ;i centrul - gi zeitlfle ancestrale corespunzl-t()are ce sillgluiesc in fiecare dintre punctele respectivele' Pe

gritrcursul cIrlii vor fi oferite mai multe amlnunte desprexcest subiect.

?yotlTermenul ,peyod" (Lopltopbora uilliamsii) provine din

cuvintnl peyutl &n limba nahuad (aztecd), dar indieniihuichol ii spun bihuril.Este vorba despre un cactus mic, {Xr[

1epi, cu o ridicinl lungi. Are o formi rotundi 9i, de cele maimulte ori, are falduri sau secliuni, crescind dinspre centru

spre margine. Cea mai des intilnit[ specie de peyotl laindienii huichol are nlte mici smocuri albe care cresc infiecare ,".prrr". Cactusul peyotl cregte in selblticie doar inpartea de nord-est a Mexicului gi lntr-o m\ci zoni &n sud-v"st rl txasului, ln Statele Unite. in ttec,rt, a fost mult mairispindit in respectivele regiuni, dar recoltarea acestuienteogen cu creftere lenti de citre oameni, atAt in scopurirituale, cit 9i recrealionale, a ftcut ca acest cactus sacru si fieazi in pericol de dispari$e.

Planta sacri peyotl a fost folositl de m'ulti weme in cul-

turile Americii Centrale. Cele mai vechi atestlri arheologice

ale folosirii ei date*d' inci din jurul anului 5000 i.e.n., deqi