IMPLANTURI INTRAOCULARE
-
Upload
dumitru-alexandra -
Category
Documents
-
view
226 -
download
0
Transcript of IMPLANTURI INTRAOCULARE
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 1/18
IMPLANTURI INTRAOCULARE
IMPLANT DE CRISTALIN ARTIFICIAL-CATARACTA
Cataracta este o afecţiune caracterizată prin opacifierea unei părţi a ochiuluinumita cristalin.
.
Cristalinul este o lentilă naturală biconvexă cu rol în focalizarea şi proiectareaimaginilor pe retină.
FACTORI ce duc la aparitita cataractei:
-varsta inaintata, imbatranireacataracta senila!
-expunerea excesiva la raze "#
-boli oftalmologice: glaucomulcresterea presiunii intraoculare!, retinita pigmentaraboala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei!sau dezlipirea de retina
-tratamentul cronic cu corticosteroizi medicamente antiinflamatorii puternice!
-tratamente cu raze $
-factori genetici unele personae mostenesc o anumita predispozitie pentruaparitia cataractei!
-vitrectomia indepartarea lichidului din interiorul globului ocular!. %tudiile arataca peste &'( dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta inintervalul de ) luni si * ani de la interventia initiala
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 2/18
-leziuni oculare, mai ales in cazul copiilor
FACTORI DE RISC:
-sexul feminin
-culoarea irisului dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui sau negru!
-unele boli cornice diabet zaharat, hipertensiune artificiala!
-fumatul fumul afecteaza irisul!
-infectii aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel incat rubeola sauvaricela pot cauza cataracta dupa nastere
SIMPTOME:
-durere oculara severa
-vedere incetosata, neclara
-fotofobie nu suporta lumina!, fie cea naturala sau artificiala
-necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari
-dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, cauzate de tulburari vizuale
IMAGISTICA
+iagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. Celdin urma are scopul de a elimina alte patologii posibile, ce ar putea cauza tulburarivizuale.
Cataractele sunt detectate in mod tipic prin examinarea medicala a ochiului.entru ca maoritatea cataractelor asociate cu varsta se dezvolta incet, multi pacienti nuremarca pierderea vederii pana cand ea nu devine severa. %ingurul mod de a stii sigur
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 3/18
daca ai cataracta este printr-o examinare oculara de catre medicul oftalmolog ce includemai multe teste:
-test de acuitate vizuala
-examinarea cu lampa cu fanta
-examinarea retinei
TRATAMENT
nterventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a tratacataracta. /ceasta consta in indepartarea cristalinului lentila naturala a globului ocular!si inlocuit cu o piesa asemanatoare, artificiala, numit implant intraocular.
OPERATIE CATARACTA-CLINICA OPTICRISTAL BRASOV
Tehnică
/ceasta echipa operează prin facoemulsificare, o tehnică de chirurgie a cataracteirecent inventată si cea mai performantă la ora actuală pe plan mondial. /ceasta estedeseori numită în limba popular 0operatie cu laser1, desi se bazează în realitate peultrasunete. Cu conditia ca tehnica facoemulsificării să fie bine stăp2nită, operatia decataractă este interventia chirurgicală cu cele mai mici riscuri si cu cel mai înalt procentde reusită. entru medicul oftalmolog, asistentele si medicul anestezist ai echipei34C5%4/6, această tehnică a devenit o rutină încă din anul 7''*, experienta lor fiindrecompensată de către cei 87'' de pacienti multumiti în fiecare an.
Desfăsurre:
9edicul anestezist efectuează o anestezie locală prin picături. leoapele pacientului sunt fixate cu un dispozitiv confortabil si umezite regulat pentru a evitaclipitul. rivind prin microscop, medicul oftalmolog realizează o incizie de numai 7mm, prin care introduce o sondă cu ultrasunete ce fragmentează si aspiră cristalinul opacifiat.
rin aceeasi incizcizie introduce un cristalin artificial foldabil, care a fostcomandat în prealabil pentru fiecare pacient în parte, în functie de afectiunile ochiului, dedioptrii, de activitătile prioritare desfasurate de acesta si de confortul dorit. ncizia sereînchide fără cusătură sutură!. 3peratia durează în ur de 8' minute, este totalnedureroasă, internarea nu este necesară, rezultatele sunt spectaculare si refacerea rapidă.
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 4/18
A!r"ură si cces#rii f#$#si"e:
locul operator al clinicii 34C5%4/6 este echipat după standardele europene,cu aparate de cel mai înalt nivel tehnologic, unice în ;udetul rasov si printre singureledisponibile în regiunea transilvăneană. Cel mai important dintre acestea este aparatul de
facoemulsificare <=<4 #ision %>stem. 4oate materialele folosite în timpul operatiei,inclusiv cristalinele artificiale, sunt de unică folosintă si sunt furnizate de firma /lcon,lider mondial în produsele oftalmologice. ?xistă mai multe tipuri de cristaline artificialesi medicul vă va auta să faceti alegerea potrivită, dar indiferent de alegere, acestea suntla fel de performante, ele fiind alcătuite dintr-un material siliconic flexibil de cea mai bună calitate, antialergic si perfect asimilat de către corp.
BIOMATERIALE FOLOSITE PENTRU IMPLANTUL DE CRISTALIN
entru implantul de cristalin se folosesc biomateriale polimerice.
n oftalmologie, rolul polimerilor sintetici ca biomateriale a impus chirurgiacataractei, ca una dintre cele mai sigure si mai eficiente forme de chirurgie, din punctulde vedere al rezultatelor clinice si al recuperarii vederii.
Chirurgia cataractei consta in extragerea continutului opacifiat al capsuleicristalinului si introducerea in interiorul globului ocular a unui implant numit lenntilaintraoculara sau cristalin artificial.
6entilele intraoculare se realizeaza din polimeri sintetici polimetilmetacrilat,copolimeri acrilici, hidrogeluri acrilice, silicon!. Cele fabricate in prezent reprezintarezultatul a numeroase incercari de a le imbunatati performantele: de la lentilele
monofocale s-a trecut la cele multifocale, de la lentile 0dure1 din 99/ la cele0moi1,realizate din hidrogeluri, cu scopul unei mai bune reabilitari a functiei vizuale.
@n prezent, pe l2ngă proiecte de cercetare ce vizează îmbunătăţirea calităţiloroptice, mecanice şi de biocompatibilitate ale lentilelor intraoculare pentru a preveniapariţia cataractei secundare!, una din direcţiile de cercetare la nivel mondial esterealizarea unor implanturi care să reabiliteze funcţia acomodativă a cristalinului biologiccea care se referă la modificarea geometriei acestuia, modific2ndu-se astfel putereadioptrică a globului ocular pentru a forma în permanenţă imagini clare pe retină!. @nacest fel s-ar realiza un implant care, substituind at2t funcţia optică c2t şi pe cea biomecanică a cristalinului, ar deveni un adevărat cristalin artificial.
P#$i%erii cri$ici &n #f"$%#$#'ie
/plicaţiile biomedicale ale polimerilor acrilici în domeniul oftalmologiei se bazează în primul r2nd pe proprietăţile lor optice deosebite, respectiv transparenţa, şi prinurmare sunt folosiţi la fabricarea de lentile pentru coriarea defectelor optice ale globuluiocular. ?ste vorba de:
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 5/18
-lentile de contact care se plasează la nivelul suprafeţei exterioare a corneei!
-lentile intraoculare care substituie funcţia optică a cristalinului biologic sau ocorectează, fiind implantate în interiorul globului ocular, în general în interiorul capsuleicristalinului biologic!.
+at fiind rolul diferit pe care îl oacă din punct de vedere biologic cele două tipuride lentile, caracteristicile lor diferă mult ca aspecte ce ţin de bioingineria implantului. +eexemplu, lentilele de contact trebuie să aibă o permeabilitate mare pentru oxigen, în timpce lentilele intraoculare trebuie să aibă o rezistenţă chimică mare la acţiunea mediului biologic, pentru a nu fi degradate în timp.
+in punct de vedere al reprezentanţilor clasei de polimeri acrilici care seutilizează pentru aceste implanturi, 99/ are un loc privilegiat, fiind primul care a fostîntrebuinţat în acest scop. Clasificarea tipurilor de lentile în dure şi moi derivă de lautilizare acestui biomaterial, lentilele din 99/ fiind rigide A şi deci desemnate ca dure.
entru lentilele de contact, dintre polimerii acrilici au c2ştigat teren important înacest domeniu polimerii acrilici hidrofilici, sub formă de hidrogeluri, în timp ce pentrulentilele intraoculare, pe l2ngă hidrogeluri, se folosesc polimeri acrilici hidrofobi Autilizaţi în sensul fabricării de lentile intraoculare foldabile, ale căror performanţe opticeşi clinice să fie comparabile cu cele ale 99/.
PMMA c (i#%"eri$ !en"ru $en"i$e in"r#cu$re
@ntruc2t a fost primul material utilizat pentru fabricarea lentilelor intraoculare,99/ are cea mai lungă 0istorie1 în domeniu. rin urmare şi validarea proprietăţilor
sale din punct de vedere optic şi al comportării intraoculare este mult mai binedocumentată şi studiată. /cest aspect asigură în continuare încrederea în utilizarea sa îndetrimentul unor materiale mai noi, a căror utilizare nu a fost suficient investigată.Considerat din acest motiv material 0standard1, utilizarea sa nu este însă lipsită de probleme. /stfel, acestea sunt datorate în primul r2nd energiei sale de suprafaţă relativscăzute . /ceasta poate determina at2t leziuni ale endoteliului cornean la inserţie c2t şiadeziunea postoperatorie de celule inflamatorii la suprafaţa lentilei.
+eşi nu este toxic, 99/-ul poate 0deteriora1 mecanic endoteliul cornean dacăintră în contact cu acesta în timpul implantării. Celulele endoteliale aderă pe suprafaţahidrofobică a lentilei de 99/ şi pot fi efectiv 0smulse1. entru a evita acest incident se
utilizează lichide v2scoelastice în timpul gestului chirurgical şi de asemenea este necesarăo dexteritate mare a chirurgului care efectuează implantarea şi care trebuie să asigure uncontact minim între lentilă şi cornee .
99/ poate determina de asemenea iritarea mecanică a ţesutului uveal dincauza rigidităţii sale . Contactul ţesutului uveal cu lentilele intraoculare din 99/determină adesea o reacţie inflamatorie prelungită care poate conduce la aderarea irisului
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 6/18
la lentilă, uveite, distrugerea barierei retino-sangvine cu edem macular şi pierdereavederii .
entru a îmbunătăţi comportarea lentilelor din 99/, au fost luate înconsiderare mai multe variante :
-9odificarea procesului tehnologic de obţinere în vederea realizării unorsuprafeţe foarte netede.
-Benerarea unor suprafeţe 0moi1 de înaltă energie pe bază de <-vinil pirolidonăsau hidroxietil metacrilat.
-Benerarea unor suprafeţe 0dure1 de oasă energie folosind perfluoropropanul.
-9odificarea suprafeţei lentilei cu heparină sau acid hialuronic.
-Benerarea de suprafeţe polimerice pe bază de fosforilcolină, care reduc adsorbţia proteinelor, adeziunea celulară şi activarea neutrofilelor c2t şi depunerile celulare in vivo.
+intre toate aceste direcţii de cercetare, în practică în general s-a auns lautilizarea unor metode de prelucrare a 99/ care să ducă la obţinerea unei suprafeţe c2tmai netede, fiecare din firmele producătoare făc2nd publicitate în acest sens produselorsale. 9odificarea chimică a suprafeţelor este mai costisitoare şi în plus nu există avantaeclare din punct de vedere clinic.
99/ pune probleme şi în legătură cu sterilizarea. /stfel, acest material nu poate fi sterilizat prin autoclavare deoarece are o temperatură de tranziţie vitroasă relativ
scăzută 4g 8''-87'DC!. ?l poate fi sterilizat fie cu etilenoxid, care este toxic, fie cuhidroxid de sodiu. %pre deosebire de autoclavare, aceste două metode de sterilizare auanumite riscuri . %terilizarea cu hidroxid de sodiu poate duce la formarea de grupecarboxil la suprafaţă, cresc2nd hidrofilia acesteia, aspect pozitiv în ce priveşte biocompatibilitatea generală, chiar dacă sterilizarea respectivă nu este utilizată efectiv înacest sens modificarea suprafeţei!.
99/ utilizat pentru fabricarea lentilelor intraoculare trebuie să respecte o seriede cerinţe legate de calitatea tehnologiei de sinteză :
-un catalizator simplu, care să lase reziduuri minime şi inofensiveE
-monomerul să fie foarte pur mai puţin de 8( monomer nestabilizat!E
-să se obţină o masă moleculară foarte mareE
-să nu fie folosiţi aditivi în afara absorbantului "#.
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 7/18
@n prezent maoritatea producătorilor de lentile intraoculare folosesc 99/-CF"# clinical grade A calitate medicalăE "# A fotopolimerizare!, sintetizat de cătrefirma erspex "G!. +eşi pentru acest material s-au efectuat toate testele necesare pentrua-i indica utilizarea biomedicală teste de biocompatibilitate!, aceleaşi teste trebuierealizate şi pe produsul finit lentila intraoculară!, întruc2t metodele de prelucrare
utilizate aşchiere mecanică, polizare, inecţie, compresie! pot duce la depolimerizarea99/, cu formare de metil metacrilat, produs nociv pentru ţesuturile biologice .
C#!#$i%eri cri$ici hi)r#f#(i
6entilele intraoculare foldabile prezintă avantaul unei incizii mult mai mici pentru implantare, cu avantae deosebite pentru pacient. entru a fabrica astfel de lentileau fost utilizate materiale flexibile, cum sunt elastomerii siliconici sau hidrogelurileacrilice. /numite dezavantae, din punct de vedere optic şi din punct de vedere adificultăţii de manipulare, au ridicat problema utilizării unor copolimeri acrilici, care săfie flexibili, dar hidrofobi, la fel ca 99/, şi care sa păstreze proprietăţile optice ale
acestuia. /ceste aspecte reprezintă premizele succesului clinic al lentilelor intraocularefoldabile realizate din polimeri acrilici hidrofobi.
+intre firmele producătoare de astfel de lentile, firma /lcon %urgical şi-a propus
obţinerea unui biomaterial pentru lentile intraoculare foldabile care să aibă aceleaşi
calităţi optice şi clinice, sau chiar mai bune dec2t ale 99/. iomaterialul conceput în
acest sens /C5H%3=! este un copolimer acrilatImetacrilat, a cărui formulă chimică este
prezentată mai os, alături de cea a 99/.
Compoziţia chimică a copolimerului îi asigură acestuia, pe l2ngă proprietăţile
caracteristice polimerilor acrilici biocompatibilitate, stabilitate fizică şi chimică!,
proprietăţi mecanice foldabilitate şi rezistenţă! şi optice indice de refracţie mare!
adecvate pentru fabricarea lentilelor intraoculare foldabile. iomaterialul este supus unui
tratament de suprafaţă care să reducă adezivitatea caracteristică materialelor 0moi1 şi să-l
apropie de caracteristicile de suprafaţă ale 99/. /C5H%3= conţine şi un absorbant
"# legat covalent la polimerul sintetic .
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 8/18
*i)r#'e$uri$e &n #f"$%#$#'ie
"tilizarea hidrogelurilor din J?9/ pentru obţinerea lentilelor de contact este
dea un fapt comun. /specte cum sunt permeabilitatea la oxigen şi conţinutul de apă sunt
parametri importanţi ai conceptului de lentilă de contact şi sunt îndeplinite în mod
eficient de către hidrogeluri.
Conceptul de lentilă intraoculară foldabilă care se introduce pliată în interiorulglobului ocular, printr-o incizie de numai * mm! a fost pus în practică prin ideea deutilizare a hidrogelurilor acrilice în acest scop.
/u fost efectuate numeroase studii clinice pentru a investiga şi compara
comportarea clinică a hidrogelurilor ca biomaterial pentru lentile intraoculare. 5ezultatele
nu demonstrează vreun avanta net faţă de alte tipuri de materiale. @n plus, s-au semnalat
cazuri de opacifiere a lentilelor, post implantare, prin migrarea ionilor de calciu din
mediul ocular în interiorul reţelei tridimensionale a hidrogelului. +in punct de vedere
optic, s-au semnalat cazuri în care picături de apă au separat la nivelul suprafeţei
posterioare a lentilei, duc2nd la afectarea serioasă a calităţii imaginii.
C#nc$u+ii:
4recerea în revistă a aspectelor generale legate de clasele de materiale polimerice
utilizate în oftalmologie a dus la cristalizarea următoarelor concluzii:
4itlul de biomaterial acordat unui material sintetic ţine de acordarea proprietăţilor
de utilizare cu rolul pe care trebuie să-l îndeplinească ca implant A în acest sens, din punct de vedere al sintezei şi prelucrării propriu-zise există o serie de considerente
speciale, legate de reproductibilitatea proprietăţilor, calitatea şi controlul tehnologiei
aplicate, certificarea biocompatibilităţii prin teste specifice.
entru a utiliza un polimer sintetic în aplicaţii oftalmologice, trebuie avute în
vedere comportamentul acestuia în mediul ocular, din punct de vedere fizico-chimic şi al
biocompatibilităţii, aspecte ce diferă în funcţie de tipul aplicaţiei avute în vedere.
/spectele legate de tehnologia de sinteză şi prelucrare a biomaterialelor sintetice înansamblu trebuie privite şi din punct de vedere economic şi financiar, întruc2t nu orice
concept de îmbunătăţire a performanţelor implantului poate fi tradus în practica
tehnologică în mod eficient economic pentru producătorul de dispozitive medicale.
5elaţia dintre producătorul de biomateriale, producătorul de dispozitive medicale şi
utilizator personalul medical! este încă perfectibilă. @n competiţia ce vizează aprecierea
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 9/18
rezultatelor studiilor clinice, aspectele legate de cercetare şi punerea în practică a
acestora, nu toţi producătorii sunt c2ştigători şi este greu de spus dacă 0victoria1
c2ştigătorului nu se bazează adesea mai mult pe succesul campaniilor publicitare dec2t pe
performanţele superioare ale implantului propriu-zis.
@n general, se urmăreşte un feed-bacK mai productiv între aprecierea rezultatelor
clinice şi modificările aduse implantului, at2t în ce priveşte designul său producătorul de
dispozitive medicale! c2t şi proprietăţile biomaterialului utilizat producătorul de
biomateriale polimerice!.
?ste de dorit ca cercetarea în acest domeniu să pornească de la o viziune realistă
at2t asupra posibilităţilor tehnologice din industria producătoare, c2t şi asupra aspectelor
biomedicale propriu-zise.
%uccesul unui concept nou în implantologie este asigurat atunci c2nd există osincronizare coerentă între toate aspectele practice implicate sinteză, prelucrare,
utilizare!.
%tudiul realizat anterior a permis trasarea de direcţii experimentale pentru
proiectul de cercetare în sensul următor:
-încercările experimentale să se centreze pe clasa copolimerilor acrilici, av2nd în
vedere versatilitatea proprietăţilor acestora ce extinde gama oportunităţilor de utilizare
pentru sensul propus cristalin artificial!. +e asemenea sunt mai uşor de realizattehnologic aspectele legate de sinteză, prelucrare şi prezintă cele mai puţine
inconveniente din punct de vedere clinic, av2nd în vedere at2t avantaele c2t şi
dezavantaele utilizării fiecărui tip de material polimeric pentru realizarea de lentile
intraoculare.
-realizarea de copolimeri acrilici utiliz2nd monomeri ce sunt folosiţi în prezent
pentru realizarea de lentile intraoculareE
-clarificarea aspectelor ce ţin de relaţia structură A proprietăţi, pentru a permite apoi
situarea în intervalul optim, din punct de vedere al compoziţiei chimice, a biomaterialului
respectiv, în vederea obţinerii rezultatului scontat din punct de vedere al proprietăţilor
optice şi mecanice.
Comonomerii acrilici utilizaţi pentru realizarea de lentile intraoculare au roluri
diferite pentru produsul copolimerul! final. /stfel, unul din monomeri este ales pentru
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 10/18
indicele de refracţie ridicat metacrilat de metil, fenoxietil acrilate, feniletil metacrilat! şi
un alt comonomer pentru a imprima flexibilitate lentilei butil acrilat, izobutil acrilate,
hexil acrilat, 7etil hexil acrilat!. +e asemenea, sunt utilizaţi agenţi de reticulare etilen
glicol dimetacrilat, dietilen glicol dimetacrilat, 8,L butandiol metacrilat, 8,L butandiol
diacrilat, 8,) hexandiol metacrilat! pentru a îmbunătăţi proprietăţile mecanice ale lentilei.
Comonomerii aleşi pentru primele încercări experimentale, în vederea punerii la punct a
metodologiei de sinteză, au fost metacrilatul de metil 99/! şi acrilatul de etilhexil
?J/!.
Ca tehnologie de sinteză s-a urmărit utilizarea polimerizării radicalice în masă,
av2nd în vedere dimensiunile urmărite pentru produsului final şi faptul că se urmăreşte
obţinerea de produse cu proprietăţi optice deosebite.
%-a pus la punct metodologia de lucru, în sensul următor: -matriţa realizată din două plăci de sticlă, despărţite de un inel de
politetrafluoroetilenă cu grosimea de 8mm!E
-iniţiatorul /<, obţinut prin recristalizare cu metanol!E
- temperatura de lucru &' MC!E
- timpul de lucru )-& ore!.
"tiliz2nd această metodologie de lucru, s-au realizat copolimeri cu diverse
rapoarte molare între cei doi monomeri &N,O I 87,O, NO I 7O, )7,O I *N,O, O' I O', *N,O I)7,O, 7O I NO, 87,O I &N,O!, c2t şi cei doi homopolimeri. Copolimerii realizaţi au fost
analizaţi prin spectroscopie 5.@n urma primelor încercări experimentale efectuate în anul
7''*, metodologia de lucru pentru anul 7''L a fost îmbunătăţită pentru a evita ca efectul
de gel să afecteze omogenitatea materalului polimeric obţinut.
Fi'ur , Efec"u$ )e 'e$ )uce $ e.!#rre %#n#%eru$ui /i ne#%#'eni""e
%cr#sc#!ică !r#(ei !#$i%erice #(0inu"e
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 11/18
/stfel, pentru un mai bun transfer de căldură, matriţa a fost realizată dintr-o placă
de aluminiu şi o placă de sticlă, de * mm grosime, cu latura de 87.Ocm, separate printr-un
tub de #C a cărui grosime a fost reglată cu autorul unor clame metalice laterale la
aproximativ 8 mm grosime.
%-a utilizat un regim de temperatură în trepte, respectiv 8L ore la )'MC, o oră )OMC,
o oră N'MC, o oră NOMC, o oră &'MC, o oră P'MC. Ca iniţiator s-a folosit /<, obţinut
prin recristalizare cu metanol, în procent gravimetric de '.7( faţă de amestecul de
comonomeri.
Ca monomeri s-au utilizat metacrilaţi metil metacrilat 99/, ciclohexil
metacrilat CJ9/!, acrilaţi acrilat de butil /, acrilat de 7-etilhexil ?J/! şi
dimetacrilaţi - ca agenţi de reticulare etilenglicol dimetacrilat ?B+9!.
5aportul molar între cei doi comonomeri acrilat şi metacrilat! a variat între )'IL'şi L'I)', în trepte de O(. /legerea acestui interval s-a făcut pe baza observaţiilor asupra
copolimerilor obţinuţi în sintezele anterioare, în ideea obţinerii de copolimeri a căror
proprietăţi mecanice să varieze cu raportul molar între rigid A flexibil, într-o mară
apropiată de intervalul de interes pentru aplicaţia avută în vedere. /stfel, s-a evidenţiat
faptul că probele obţinute din compoziţii cu peste )'( metacrilat sunt rigide într-o
asemenea măsură înc2t este clar că nu sunt adecvate scopului urmărit implant intraocular
cu elasticitate similară cu a cristalinului biologic!. Compoziţiile cu peste )'( acrilat ducla obţinerea de probe foarte adezive, prin urmare îndepărtarea lor din matriţă este dificilă
şi de asemenea adezivitatea lor ridicată face imposibilă manevrarea probelor în sensul
utilizării lor ca implanturi intraoculare. @n intervalul de compoziţii luat în considerare s-a
urmărit şi influenţa agentului de reticulare.
Crc"eri+re )in !unc" )e .e)ere %ecnic /i #!"ic c#!#$i%eri$#r #(0inu0i:
Crc"eri+re %ecnică:
+in punct de vedere a metodologiei de sinteză, s-a urmărit obţinerea de probe
polimerice care să poată fi utilizate pentru încercarea mecanică de tracţiune. roprietăţile
mecanice ale copolimerilor obţinuţi au fost investigate utiliz2nd aparatul 4ira4est 7'''.
%-a utilizat un program care dă informaţii privind rezistenţa, respectiv alungirea la rupere
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 12/18
şi care măsoară modulul de elasticitate. %-a evidenţiat astfel felul în care variază diferitele
mărimi cu raportul molar al comonomerilor, cu natura chimică diferită a monomerilor, cu
prezenţa, absenţa şi procentul în care s-a folosit agentul de reticulare.
#alorile medii pentru modulul de elasticitate şi alungirea la rupere obţinute în
urma măsurătorilor efectuate pe probele polimerice sintetizate sunt prezentate în tabelele
următoare:
T(e$ , C#%!#+i"ii$e MMA 1 AB
raport molar metacrilat modul de elasticitate
<Imm7!
alungirea la rupere
(!'.L 7O L'''.LO L8 *O'
'.O &8 7OL'.OO *)O 8')'.) LO& 878
T(e$ 2 C#%!#+i"ii$e MMA 1 E*A
raport molar metacrilat modul de elasticitate<Imm7!
alungirea la rupere(!
'.L '.7 N))'.LO '.*) N*''.O O.8* LLO'.OO P.* *'''.) 8L.* 87'
T(e$ 3 C#%!#+i"ii$e MMA 1 E*A 1 ,4EGDM
raport molar metacrilat modul de elasticitate
<Imm7!
alungirea la rupere
(!'.L '.L8 8O8.&P
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 13/18
'.LO '.*) 7O*.L'.O '.)P 7&&.)L'.OO 7.*) **''.) 8O.8P 7N7
T(e$ 5 C#%!#+i"ii$e C*MA 1 E*A
raport molar metacrilat modul de elasticitate
<Imm7!
alungirea la rupere
(!'.L '.'O& 7*LO'.LO '.'N7 N)'.P'.O '.')8 PP)'.OO '.78 N&7'.) '.) )'8
#alori mult mai mari pentru modulul de elasticitate faţă de celelalate serii de
copolimeri au fost calculate pentru seriile 99/ I /. /cest aspect este în conformitate
cu structura chimică a celor patru monomeri. Cele mai mici valori pentru modulul de
elasticitate aparţin seriei CJ9/ I ?J/.
/ CJ9/ 99/ ?J/
Fi'ur 2 S"ruc"ur chi%ică ce$#r !"ru c#%#n#%eri
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 14/18
0.40.5
0.6
1% EGDM
2.5% EGDM4% EGDM
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
E (N/mm2)
raport molar metacrilat
1% EGDM
2.5% EGDM
4% EGDM
Fi'ur 3 Inf$uen0 !r#cen"u$ui )e EGDM
su!r %#)u$u$ui )e e$s"ici""e 6 seri C*MA 1 E*A
ntroducerea agentului de reticulare în compoziţiile de copolimerizare modifică
modulul de elasticitatea şi alungirea la rupere a materialului polimeric obţinut. 9ăsura încare se modifică acestea depinde at2t de procentul agentului de reticulare c2t şi de
raportul molar între metacrilat şi acrilat.
0.40.45
0.50.55
0.6
MMA / EHA
02
4
6
8
10
12
14
16
E (N/mm2)
raport molar metacrilat
MMA / EHA MMA / EHA / 1%EGDM
Fi'ur 5 Inf$uen0 'en"u$ui )e re"icu$re
su!r %#)u$u$ui )e e$s"ici""e 6 seri MMA 1 E*A
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 15/18
0.40.45
0.50.55
0.6
MMA / EHA
0
100
200
300
400
500
600
700
800
alungirea la
rupere (%)
raport molar metacrilat
MMA / EHA MMA / EHA / 1%EGDM
Fi'ur 7 Inf$uen0 'en"u$ui )e re"icu$re
su!r $un'irii $ ru!ere 6 seri MMA 1 E*A
0.4 0.450.5
0.55 0.6
1% EGDM
2.5% EGDM
4% EGDM
CHMA / EHA
0
500
1000
1500
2000
2500
alungirea larupere (%)
raport molar metacrilat
1% EGDM
2.5% EGDM
4% EGDM
CHMA / EHA
Fi'ur 8 Inf$uen0 'en"u$ui )e re"icu$re
su!r $un'irii $ ru!ere 6 seri C*MA 1 E*A
Crc"eri+re #!"ică:
roprietăţile optice ale copolimerilor sintetizaţi au fost determinate prin
elipsometrie, metodă optică bazată pe măsurarea modificării stării de polarizare a luminii
după reflexia ei pe probă. ?ste o metodă cu o sensibilitate ridicată care se bazează pe
compararea datelor experimentale cu cele calculate pe baza unui model.
Constantele optice indicele de refracţie n şi coeficientul de extincţie K! au fost
măsurate la lungimea de undă de '.OP& nm, lungimea de undă utilizată de refractometrul
/bbe.
@n tabelul următor sunt prezentaţi indicii de refracţie măsuraţi pentru cele patru
serii de copolimeri acrilici sintetizaţi:
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 16/18
T(e$ , In)icii )e refrc0ie i c#!#$i%eri#r sin"e"i+0i
5aport molar -Q L'I)' LOIOO O'IO' OOILO )'IL'Comonomeri
99/I/ 8.LN7 8.LN7 8.L& 8.LN) 8.L&LmmaIeha - 8.L&7 8.L&7 8.LN& 8.LNN99/I?J/I8(?B+9 8.L&' 8.L&7 8.L&& 8.L&O 8.L&O
CJ9/I?J/ - 8.L&8 8.LN) 8.L&8 8.L&N
#alorile indicelui de refracţie raportate in literatura pentru polimetacrilat de
metil!, poliacrilat de butil! respectiv polimetacrilat de ciclohexil! sunt de 8.L&P, 8.LNL
respectiv 8.O'). #alorile măsurate pentru copolimerii sintetizaţi se încadrează în
intervalul stabilit de homopolimeri A se observă că nu se poate determina o regulă de
distribuţie a acestor valori în funcţie de compoziţie, valorile fiind foarte apropiate.
C#nc$u+ii:
5ezultatele obţinute în urma încercărilor mecanice indică faptul că în funcţie de
structura chimică a monomerilor acrilici utilizaţi se pot obţine copolimeri cu o gamă largă
de proprietăţi mecanice, at2t ca tip de comportament mecanic termoplastic, elastic! c2t şi
ca valori ale mărimilor de interes. ndicii de refracţie ai copolimerilor obţinuţi sunt
adecvaţi utilizării optice a acestora.
5ezultatele obţinute sunt încuraatoare în sensul ideii de a obţine un copolimer cu
proprietăţi mecanice care să poată substitui funcţia acomodativă a cristalinului.
-UNIVERSITATEA POLITE*NICA BUCURESTI-
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 17/18
IMPLANTURI INTRAOCULARE
IMPLANT DE CRISTALIN ARTIFICIAL- CATARACTA
STUDENT: +"945" /6?$/<+5/
GRUPA: 8'8L /
SIM
BIBLIOGRAFIE:
8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE
http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 18/18
• Chiseliţă +., rănişteanu +., ogdănici C..: Of"$%#$#'ie Gener$ă, ?d.
+osoftei, aşi,8PPPE
• 6lo>d /. R., =aragher 5.B./., +en>er %..: Ocu$r (i#%"eri$s n)
i%!$n"s, iomaterials 7''8
• http:IISSS.opticristal.comIoperatia.html• http:IISSS.sfatulmedicului.roIarticoleI3ftalmologieICataractaT*PL.html• dictionar medical