IAIN M.

BANKSI FOLCSIREA ARMELOR

Traducere din limba englezd,

GasRrEr Sronu

NEMIRA

CUPRINS

Mul!umiri..........O ugooro distrugere meconico....... 9Prolog...... 11

1. BUNUL SOLDAT

Unuxlil

xil

XI

Potru

Cinci.

25

2741

53677B

9B110

125138

149

15'l

167

189208228251

2. O tESTRE

VI 277

EpiLogCdntecul Iui Zokol-we ...............

STARE DE RAZBOIP ro Io 9......

315

317

334351

375394424442449466483486

489491

1, BUNUL SOLDAT

UNU

lnconjurate de un cerc mereu in schimbare de prieteni, admiratori gi animale, femeia aintratin sala turbinelor - o nebuloasi

care atrdgeatotul prin farmec - vorbindu-le oaspeiilor, dAnd in-

strucfiuni personalului, ficand sugestii gi adresAnd complimente

nenumirajilor artigti. Muzica umplea spa{iul va$ de deasupra

maginilor antice, incd sclipitoare, aflate intre grupurile de petre-

clreji care, purtand haine viu colorate, discutau intre ei. Femeia

s-a inclinat cu gralie gi ia zAmbit unui amiral care a trecut pe

ldngd ea gi a rdsucit o floare neagrd, delicatl, ducAnd-o la nas

pentru a aspira parfumul ei amegitor.

Afla1i la picioarele ei, doi dintre hralzi au sirit brusc chelala-

ind gi incercAnd cu labele din fa16 sd se agale de materialul neted

al rochiei ei de seard qi au inillat boturile umede spre floare. Ea

s-a aplecat, a lovit ugor boturile lor cu floarea fecAndu-i sd sard

inapoi, dupl care au inceput si strlnute qi sd-gi scuture capetele.

Oamenii din jurul ei au rAs. AplecAndu-se 9i fecAnd rochia si se

infoaie, gi-a trecut degetele prin blana animalelor, le-a tras de

urechile mari, apoi a ridicat capul spre majordomul care se apro-

pia croindu-gi maiestuos drum prin mullimea care o inconjura.

- Da, Maikril, a spus ea.

- Fotograful de la System Times, a spus incet majordomul.

N IAIN M. BANKS

$r indreptat dc spate cAnd ea sa ridicat, pAne cAnd el a privit spre

er, finAndu-pi btbia la acelagi nivel cu umerii ei dezgoligi.

- Recunoagterea infrAngerii? a intrebat ea gi a surAs.

- Aga cred, doamntr. Se soliciti o audienld.

Ea a rAs.

- Bine exprimat. CAli sunt de data asta?

Majordomul s-a apropiat puln de ea gi a privit agitat spre unuldintre hralzii care qi-a ardtat collii.

- Treizeci gi doui de aparate de filmat mobile, doamnd; 9ipeste o sutl fixe.

Cu un aer conspirativ, ea gi-a apropiat buzele de urechea ma-jordomului gi ia spus:

-Fefit si le mai socorim pe cele pe care le-am gisit asupraoaspefilor noEtri.

- Exact, doamni.

- il voi vedea pe... el? Pe ea?

- Pe el, doamnd.

- Pe el, maitirziu. Spune-i cI peste zece minure; sI-mi amin-tetti peste doudzecide minute. tn atriumul de vest.

A aruncat o privire spre singura brdlard,din platinn pe care opur-ta. RecunoscAndu-i retinele, un proiector minuscul deghizatin smarald i-aprezentat un plan holografic al centralei electrice indoui conuri gemene de lumini gintite drept spre ochii ei.

- Desigur, doamni, a spus Maihril.Ea l-a atins pe brap qi i-a goptit:

- Ne tndreprim spre arboret, bine?

Majordomul a migcat imperceptibil din cap penrru a sugera

cd a auzit. JinAndu-gi mAinile impreunate ca in semn de rugi-minte gi cu o expresie de regret pefagd,,ea s-a intors cdtre oameniidin jurul ei.

- Iertali-mi. Vi rog si mi scuzali cAteva clipe.Zimbind, gia plecat capul intr-o parre.

=II l t r rl O',IREA ARMELOR 21,

I

I tt.,nl. Vi salut. Salutlri. Ce mai facef?

I n,, trecut cu rapiditate printre petrecireli, printre aburi deI

| 'lr,,grrri gi printre bolurile plescditoare ale fAntAnilor care distri

I I'rrr.rtr vin. Cu rochia fognind, a pigit in frunte, in vreme ce ma-I

;,,r.l,rrnul se suiduia si tind pasul cu mersul ei gribit. Ea le ficea

rrnulc tuturor celor care o salutau: minigtri qi consilieri guverna-

rrrrrtirli, stele media de toate convingerile, revolulionari gi ofilerirrrlrcriori de marini, oameni de afaceri gi acgionari ai acestora,

{.xrrivagant de bogali. Hralzii s-au repezit de formi la cilcAiele

rrr.rjordomului, iar picioarele lor terminate cu gheare, oarecum

rcspingitoare, au alunecat pe podeaua lustruitd din mica, apoi au

pt;;it mai sigur cAnd au ajuns pe unul dintre multele covoare

prclioase rispAndite prin sala turbinelor.Ajunsd la treptele arboretului, ascuns de sala mare de cdtre

,'lldirea cea mai estice a dinamului, ea s-a oprit, i-a mullumitrrrajordomului, a alungat hralzii, qi-a aranjat pirul, care oricum

.rrrlta perfect, qi-a netezit faldurile rochiei oricum imaculate qi a

vcrificat ca unica piatrd, alb; de pe colierul delabaza gAtului sd

l.ic in centru, qi era. A pornit si coboare treptele care duceau spre

ru;ile inalte ale arboretului.

Rlmas in vArful scirii, avAnd ochii umezi, unul dintre hralzir scheunat gi a tresiltat pe picioarele din faji.

Iritxd., ea a privit in urmi.

- Taci, Bouncer! Du-te!

Animalul gi-a lesat capul in jos qi s-a indepdrtat pufnind.

Ea a inchis ferezgomot ugile in urmd, apoi a admirat frunzigul

luxuriant Ei mut al arboretului.

Dincolo de curba inaltd din cristal a domului pa4ial, noaptea

era tntunecata. tn interiorul arboretului erau aprinse lumini mici,

dar puternice, a+ezate pe stAlpi tnalf, care aruncau umbre adAnci

qi zimgate printre plantele aglomerate acolo. Aerul era cdldul gi

IAIN M. BAl{KS

ntir'(,ic,t r PJrrtitrt ;i ir scvil A inspirat adAnc ai a pdgit spre cealalttr

lrt rrrl,r irrgr',ltlit rrrii.

-llun,I.

lltrbatul s-a intors imediat si a vdzut-o r6zemAndu-se de unstiilp de iluminat, cu bragele incrucigate la piept gi cu un zimbetdiscret pe buze gi in ochi. La fel ca qi ochii, femeia avea pirulnegru betAnd spre albistrui; pielea era de un cafeniu deschis gi ea

pdrea mai zveltd. decAt apirea in transmisiunile de qtiri, degi, faqd

de staturi, pdrea pugin indesatl. El era inalt, foarte subjire 9i ne-

obignuit de palid, iar mulli oameni ar fi socotit cd. aveaochii prea

apropiali de nas.

S-a uitat lafrunza cu desen foarte delicat pe care ea continuasI o gini tn mAna fragila gi pe care, zAmbind nesigurd, a ldsat-o sicade qi a iegit din tufigul cu flori extrayaganre pe care il examina.

$i-a frecat mAinile qi s-a uitat timid la ea.

- tmi pare rdu ci... a spus el, ficAnd un gesr care i-a trddatagitajia.

- Nu-i nimic, a spus eaintinzdnd o mAni.gi-au prins mAinile.

- Egti Relstoch Sussepin, da?

- Hm... da, a spus el, evident surprins.

tnc5 o qinea de mAnd. $i-a dat seama de asta gi a pdrut gi

tulburat, de aceeai-a dat drumul imediat.

- Diziet Sma.

$ia inclinat pufin capul, fdcAnd ca pdn,J lung pAnd pe umerisi se legene, dar rdmAnAnd cu ochii indreptali spre el.

- Da, sigur cd gtiu. Mm, sunt incAntat si te cunosc.

- Bravo, a spus ea, dAnd din cap. $i eu. fi-am ascultat lucrarea.

- Pdi... A pirut a fi incAntat ca un copil 9i a pocnit dinpalme, facAnd de fapt un gesr despre care nu gi-a dat seama. Da.

Asta e foarte...

mal

FI l,',t {r',rl{l AAqMELOR

I

I N,r 1i-am spus cI mi-a pldcut,

I lll,,,vir rloar pe o parte a felei ei.

V,ri.

3l

a urmat ea, iar zimbetul a

ArJta descurajat.( ,l,it,1 cruzime.

l)ar mi-a pldcut, chiar foarte mult, a spus ea gi, brusc, prin

erlrrr.sirr fegei, a transmis o remuqcare arnuzati - chiar conspirativd.

lil a rAs gi ea a simgit o relaxare liuntrice. Totul avea si fie bine.

- M-am intrebat de ce am fost invitat, a recunoscut el, iar ochii

grrrlirr adAnciqi in orbite i-au strllucit. Toli cei de aici mi se par

*rit ..1e... - a ridicat din umeri - importangi. Tocmai de aceea...

A fdcut un semn stAngaci cdtre plantape care o admirase.

- $i nu crezi cd, qi compozitorii ar trebui si fie considerali

rnportanli? a intrebat ea, mustrAndul cu bllndele.

- Pei... tn comparalie cu toli acegti politicieni, amirali 9i oa-

rncni de afaceri... tn termeni de putere, vreau si spun... $i nici

rrrlcar nu sunt un muzician bine cunoscut. M-ag fi gAndit la

S.rvntreig sau Khu sau...

- Desigur, ei au avut cariere foarte reugite, l-a aprobat ea.

El a ticut un moment, apoi a rAs scurt qi a ldsat privirea inptrmAnt. Avea plrul foarte fin, sclipitor in lumina care cidea de

pe stAlpul inalt. A fost rAndul ei si rAdd aleturi de el. Poate cd"era

cazul sI ii vorbeasci acum de comanda pe care voia si i-o dea, inloc si lase asta pentru urmltoarea lor intAlnire, cAnd ea avea sireducr numdrul invitalilor - chiar daci in acele momente era

vorba de ceva aflat departe - la ceva mai amical... sau chiar sr lase

totul in seama unei intAlniri private, chiar mai tirziu, dupd ce se

convingea cd el era captivat.

CAt de mult se prelungeascd relagia? El era ceea ce ii trebuia,

dar asta va insemna mult mai mult dupi o prietenie incdrcatd;

acel schimb indelungat, minunat, de confidenge din ce in ce mai

intime, acumularea lenti de experienqe implrtigite, dansul din ce

t2 lAll{ Irl. BAt{Ks

in ce mai languros, ca intr-o spirah, a atracliei,venind gi plecAnd

gi tot a6a, ajungAnd tot mai intim, pAnn cAnd toatd acealeneveali

avea str se sublimeze in argila atotctprinzdtoare a pasiunii.

El a privit-o in ochi gi i-a spus:

- Domnigoari Sma, mi simt mdgulit.

RidicAndu-qi pulin berbia gi cAt se poate de con$tienrd de lim-bajul extrem de bine transmis al limbajului trupului, ea i-a intorsprivirea. Pe fala lui aaperut o expresie pe care ea nu a mai socotit-o

drept copilareascd. Ochii lui i-au amintit de piatra prefioasi de pe

br4arape care o purta. S-a simlit putin ametiti gi a inspirat adAnc.

- tt'i.Ea a inghelat.

CuvAntul venise din spatele ei, oarecum din lateral. Sma a

remarcat ci Sussepin goviie, mutlndu-gi privirea in alti parte.

CAnd s-a intors, Sma gi-a pdstrat expresia de senintrtatepef.agd.,

dupi care a privit cu asprime carcasa alb-cenugie a dronei, ca gi

cum ar fi incercat si o sfredeleasci.

- Ce e? a spus ea cu o voce metalici.Drona avea dimensiunile - gi chiar forma - unei mici valize.

A plutit pAna in dreptul felei ei.

- Necazuri, pipugico, a spus drona, dupd care s-a dat brusc

deoparte, inclinAndu-gi corpul, astfel incAt a l5sat impresia c5.x ticontemplat inalgimile cerului de dincolo de semisfera din cristal.

Sma a coborAt ochii spre podeaua din cirdmidd a arboretuluigi a strAns din buze. $i-a ingeduit doar o migcare aproape imper-cepdbili din cap.

- Domnule Sussepin, a spus ea gi gi-a desficut bralele. tmi pare

extrem de rdu, dar... te superi dacd...?

- Nicio problem5.

DAnd din cap, el incepuse deja sd se indepirteze vecind pe

lAngd ea.

- Poate mai vorbim, ceva mai tirziu, a spus Sma.

FI I t, rr r r',tlil n ARMELOR 3:t

I

I t , 'rrt

irrrrind se se retragl, el s-a tntors:

I lh, sigur... Ar fi chiar...I

I n lJs,rt impresia cn il pirisise inspiralia, de aceea a dat din nou

| ,ltrr r sp olrecum agitat, apoi a pdgit grdbit spre ugile de la capitul

| , ulll,rlr .rl ,rrboretului. A iegit pe uqi firi se priveasci in urmd.

Srrr.r s-rt rtrsucit brusc spre drona care acum biziria cu un aer

uclvur(lvirt 9i pirea si contemple o floare avAnd culori stridente 9i

lrrlrrrltr=qi botul bont pe jumdtate adAncit in ea' A observat-o pe

\rrr; ;i rr ridicat privirea. Sma a rimas cu picioarele depirtate, gi-a

l,lr,rt rrtt pumn in qold gi a spus:

I\tpusico?

t iiimpul de auri al dronei s-a iluminat; amestecul de violet,

r rrc x:mnifica regretul gi negrul metalic care semnifica uimirea,

,r P,lrrrt cu totul neconvingltor.

- Sma mi-a scipat... o aliteralie.

Sma a dat cu piciorul intr-o ramuri moartd a unui arbust, apoi

,r lintuit drona cu o privire severi gi a zis:

- Ei bine?

- Nu-1i va plecea ce am sd-1i comunic, a spus drona incet re-

trrglndu-se pufin gi innegrindu-se in semn de regret.

Sma a goviit. Cu umerii ugor cizuli, s-a uitat in altl parte. Apoi

\ :r a$ezat pe rdddcinaunui copac. Rochia s-a bolit in jurul ei.

- E vorba deZakzlwe, aga e?

trr r.*r, de surprindere, drona aetil^tluminile unui curcubeu;

lirarte rapid - a gAndit ea - poate era o reacqie sinceri.

- Nu se poate, a sPus drona. Cum de ai...?

Ea a dat din mAnd sd.treacd peste intrebare.

- Nu gtiu. Tonul vocii. Intuilia umanI... Viala mea lncepuse

sd fie prea veseli. A inchis ochii 9i apoi gi-a rezemat capul de

trunchiul rugos al copacului. Aqadar?

Drona Skaffen-Amtiskaw a coborAt pAnn la nivelul umlrului

ei gi s-a apropiat. Sma s-a uitat la dronl.