i qutfX'eídocumente.bcucluj.ro/.../patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV1475.pdfAu nu snnt svatu-KA HSTR...
192
i qutfX'eí
Transcript of i qutfX'eídocumente.bcucluj.ro/.../patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV1475.pdfAu nu snnt svatu-KA HSTR...
i qutfX 'eí
f . 4 i f f
r*~lSQs¿<_ x/ ^\s£/ <XS77sO<- S A?¿aJ^Q.
‘&'/^6-<tx?'¿ / S’ 3 O .
( ^ r <z/hs?/'. «yí~ <7/ ¿ f a y
* /
---- --
/ ü Â i ï ÿ iX*ţ y j î fl î i i l i e n î a t o m i l Ti i ITA t in »
, ,y;Vi y,l{9 (oWfMPrtfW rtrfa/sw, /Vst» j/ntt?nstnt»tf&t --
V dorJiên .£jV ■
A ii u-'l £ i $ l s i C t 1 s î © s
/ 8 J Ox ^ ^ ----r /■ i fi-(/i
' " ’ r , y , >/ „ f/r ( / i H ' )K ,iiCl
s/s///// mr,J^ ’ r / r / / / / / III <* /
L / „ M
s tr ip, î f î A & r a
I iiv î 'I ia h ii- iu S c o l o i I lo m a i i e ş t i «Jiu P esta
/ y % r
i g m
Sp ec ia lu lu i si de bun ii genu nascu tu -lu i
D O M ’ N U
E M A N U E L G O Z S DUJ U R A T U - L U I A U N G A R I E I
Advocaţii de Cr. T a b la ,
qua un u i
p re zeloşii P atrio ta şi N a tio n a lis tâ ,
cu u m ilita p lecăciune
se dcdicâ.
n
Spectab ile şi de bunu genu născute Dom’ne !
I n t r e quele m u lte şi m ari oştiri Naţionale tr ib ue socotita şi esistentia ’questui Calendaru l , quarele p rin nonum eratc sudori a m ai m ultoru pre lâu d a ti N ationalisti in a - n u ’l 1827. spre a f i ş ’ an intem eatu. Al aquestu i ân te iu p aş ii ( in an u ’l 1828.) deşi quam fo ra tropote era , to tuşi nospusa bu curie au stern itu in ân im i-le I u tu ro ru sen- l i lo r i- lo ru N ationalisti ! Cu a tân tu m ai m u llu inse p as iv i an u - lu i a l ’ d uo i-le (1829); Ero u rm are -a făcutei in sc ien tia ri pentru continuatia ’ lu i pe anu ’l a l tr e i- le (e u rg e - t o r iu ) , q iiare cu tote cbe in scurtu lem pu s’ au adeverit’ a fi m ai m ân g e io sa , de q u â t quum era cuvinciosa ascep tare , fiendu spe- ran tia ei p ro p tita in generositate-a un u i in - depârtatu — socotitu in tregu INalionalista , m a de credutu neque de gium etate ! — totu ş i era s i rem âne num ai o d isâ deşerta ; quc in tru adeveru a r fi ş i foslu , de nu ar
o t ’i'k uih I IahYonaa aa A o m h i 'm T a a î > a a i ns-
Ht .f AfiHpApf • KzHH HZHA 6a Kfi MfAl A\AH
CTpfMTOpATE KfiySTZpH M£ ASnTAM , KSA\3 UIH
npHH ne MH^HAOHt Amil nfiT l; At'itnTAp-fe H a i( îo -
HAAICTIAOp -ftlAENH ? ATfiH'IM AA N-fe Kâ *T£A\-
HAApî (JlZKSTZ ^'i ptEApt A J£,OMHVeh T aA î A {l nPE
C TA p t KOHTl*HâA4 IEH KAAENAApiOAgH , PZHZ A IIS
pttnfiHAE 61) A* t o t kaAia , mh aii uih + th n i
AP'fenTA ^ cza\hS A f am iV iY iî HalV ionaaz, cnpe
.(iTp^rA AIJIOTOPMHHZ A THnzpMptM Afin
i i ’ AM y itTA T CntKTAKIAE i,O M n î koha'i*
tţÎA M it AHTI nâCZj HA IlEHTpS AUIZ IlATpVo-
TI KZ - II&nVoHAAZ «JlAllTZ ■> H HM £ VN CZMH A«
A e a V k a u 'u a U n (Jiane c z n 3 ; -ft* hS-
ilO IK ZH A A i A A T Z flApT£ UIH A ° p H p 1î IlALţÎO HAAI-
iTiAop î c'ii’hha KâytTZ YhVm— nsp'iinzHAUIH K gKIH H U A OAAf H 1EH 3 C H HlţHN A ^ K Z UIH AA-
T 0 pHHl(A A\-6 , KptJHAAH i , 0 « H £ ! KZ Hă m ’ aS AZ-
£AT KfiyETfiA A pEtlH 0 /WENHpl5 A * O KgHOtNl'HH-
IJZ <ţ)OAO£HTOp£ KA N t E T A * A rZA SE £ N £ - M E A M *
p f n r a n e a n p l ; a a e c e î . o m ’ n e H a 4 V o H A A I £ T Z u i h
I l A T p V o T Z ! KA C K f i p T E K f i K H H T E C Z A A ^ K T l -
MEIOpHAf AH P*nTSASH MES, 4. A H T Î : /Tâ AO pZ ME
Ingêduesce-nxe dii’ept’iaquea pré ale3e D om ’- nc N alionalislà şi P atr io ta ! qua in scurte cuvinte si aducii tem e iu ri-le d irep tu - lu i m eu, in ante : Au dûrà me va pu lea infron- t à q u i ne va che axix dedicat’ aquestu Calend a ru l unu i B ài'batu qua ’q u e la , quarele àn - cô din b raçe-le Pàréntesci inpàrech iat’ au inceput’ a n u tr i in p ep lu 1 sùxi N aţionalitatea şi P atn o tis iu u ’l , şi quarele tote p aşu - r i- le erescerii ş i a in v e tià tu r i- lo ru s ù a - le , in învingere cu quei mai a leşi fii ai Pati'iei» eu que m ai mare laud à le au d ep lén itu ? Au nn è to tu aquestu B à rb a lu , quare d u - p6 aquéstà c à lè to i'ie , p èrga cu leselor flori de pe ţe r r in i- le làtux-ise, dm m ultiàxnire şi z e lu P atrio ticu cu p là c u tà cântare Patx-io- t ic à mai àn te iu le au pus pe o ltartu ’l Patr ie i ? Au nu virLutea Pati'io ticà 1’ au fà cu tu iub it si m eredutu la to ti M agnaţii Ţ e r r i i , s i xxxedulax'iu a inn a lte -lo ru S o ç ie ta li Patrio tice ? A u n’ au datu şi Poporeni-loru su i in linba M um éscà tem ein icu sim nu despre sen ţirea N aţionala? Au nu snnt svatu-
KA HSTR +<J>pSHTA MHHEKA KZ AM A* A IK AT AM EET
KaAENAAP*1 V'HSH KzpEAT KA NEAA , KApEAE .fKZ AHH KpAMfAÍ üzpHHTEESH .fnZpEKIAT AS .^HEflST
Û HSTpH + ninTÖA CZS HA4I0IIAAITAT-6 u i h ÜA.
TpÏ0TIEA\8A i UIH KApEAl TOT£ llAUlSpMAE «píIMI- pÏH UIH A ^KtlJZTâpHAOp CAAt > + -fKHNÿSpi Kí
MEH AAEUJH <J>Vh AM ÜATpi EH > KS H t MAH MApi
A ASAZ At AS A i n ,' HHt1T ? r ïS HS 6 TOT A'lEET BzpKAT) KApEAE A«nZ ANt lTZ KZAZTOpiEj nZ.pTA
KSAECEAOp (JlAOpH A* n * IţEppHHHAE AZTSpMlll l , AHH MSALţZMHpE UIH 5ÉA8 IÍATpiOTI'IEtK j K¿ nAZ-
K8TZ KZHTApE IlATpi 'OT.KZj MAH -f TEIO At AS n i t
n t OATApiOA ÜATpVEH? ñ á H8 KÏpTSTH ÜATpi'o-
tVkZ A* A8 <)>ZHST IOKHT UIH .fKpEţST AA T01[H
/!TArilAtllH JIePpVh > UIH /IfEASAApiÖ a .^NAATEAOp
G o i î ï e t z u h Ï Ï a t p i ' o t ï n £ ? /Je H AS A AT UIH n o -
nCpEHHAOp CZH AHNKA /HSMlUKZ TEMEHHHK
CZMH AEtnPf CHHlţHp-fc Hau' iOHAAZ? flS HS CZHT
CKATSpHAE ’A&ll * KOHKÉpEALJÏM KZTpZ HaiO'oNA-
AltTÏH CZH AMEETE : ï E £ M I K A p £ A E P o M Z H
V P M E t E + N E A f II A T p i* O T V H E £ M H H f l
I l Z p H N T E A É C Z S , Ï O i l H K O P f i Ï H & G A* X 2 5 H M Ä 5 Va p z * m f a t a K s a t s p e h H a -
r i- le LU I in convcrsatii cô trà N aţionaliştii su i aqueste : F i e s c e q u a r e 1 e R o m â n ’ u r m c s e i n q u e 1 e P a t r i o t i c e s c i p r e P â r é n t e - l e s ù u JOAN CORVL- ]N U S d e HUN IAD, é r 6 in q u c l e a C u l t u r e i N a t i o n a l e , p r e S t r e m o ş i i R o m a n i ? Ş i quine è aquestu pré in - su fle ţitu B ar La tu a ltu ’l , de q u â t Dom’nia T ù a ? Ş i au dôrâ n ’ am dis p rin aquésla m ai p uç in u de q u à t que P ub licum u’l din v ir tu te - le Dom’niei T u a - le cunosce ? ? F i m ie dare p ré vrednice Dom’ne N ationaliste ş i P a lr io tà e r tà to r iu pentru frân gere -a cn - v é iitu - lu i I Ş i aprobind’ indresn ire-a mea qua o d irép tà N ationalâ s é n t ir e , in tâ r itâ pc tem eiu ri adevèrate ; P lacé a béne vroi C alendariu an u -lu i a q u e s lu i, a l p rim i sub P atron im e-a S p e c t a b i l i t a t e i T ù a - l e , quare le cu atân tu m ai yredn igu de ’qu éstà Gratio a ii socotescu , cu qu ât ţesetu ra ’ l u i , din cause-le m ai sns dise ş i scu rta re -a tém - p u - lu i , nu dup o fâcu ta in sc ién tia re , qui dupô intentia v ir tu te - lo ru Dom’niei T ù a -le
u 'l' 0 H A A I , n p l G T p £ M O UI Ï H P 0 M A H ÍÍ ?
I U h >JMHf 6 AMEtT np1; ,^C8ll>AElţHT K z p K A T AA-
T 8 A , A* K2.T ^L,OMI|Va T a ? IU h AS A ° P & H *M
JHC npHH AM-ËITA MAH ÍI81JHN j A 6 K Z T ’ U ^ 8 -
KAÏK8MSA A h h K ipTSTEAE A ß 1" HIEh T a AE K flHOtM l??
'I>H M IÉ AAP '¿ «lp'fe KpEAHHNE Í .O M HE I I a Li 'iOHAAI-
IT E UIH Ü A T p V o T Z G pTZTO p lO IIEHTpS (JjpZHyEpIS
K8KZ HT8A8H ! UIH A lipO EH H A + AP* tH H pU M-fc KA
O A 'P ^ n T Z HAIţVoHAAZ CHH IJH pE, ^ T Z p H T Z f lE
TEMEIOPH A A fK Z PA T E J I I a AKZ A KHHE KOH K a ASH-
AApiO AH8A8H A 'lE tTS H AA npHM H CSK IlA 'rpOHÏAVU
G n C K T A K Ï A Ï T A T i H T a A E » KApEAE K8 A-
T Z H T M AH KPEAHHT A* A ' l ’fcCTZ TpAUÏE A <ţ)H CO-
K O TE tll , K8 K Z T H ttZ TS p A AfiH A MI1 KA8CEAÉ M Ah
c a t ş h c e iu n CK8pvAp1\ t h a \ ii8a 8 h 3 H8 A^ na 4>Z-
K 8TA -IkC'HHNIJApE » 'IH A 8 n Z ÎH TEH lţlA K Ïp T g T É -
AOP ^.OMHI'eH TAAE K0pEtn8H ŞtT0p£ > A A K Z T 8 H T Zi
6 i t e ; a a * k z K z r p z 'ieae c t z t z t o p e c a s - f t o -
U H T : G K 8 p T A E V 0 r p A <ţ) i ' E ) A N i A 8 ¡1
M A H M A P E 8 p 0 8 A I Ï A T p Ï E H H O I T P E
Ï O / 1 H K O P B Í H S G a e X ^ H W Í . ( KAp i; k e i t h -
TÖA 6 h iÎ8 T 0 p -ţlTpE AATE /IIa H ÖCKpVnTt O 4K15
A S K p A T z ) , KAp ií G i r l IÍKOHA K ÏpTSTEAOp & 0 M -
corespundeio re , a lc a tu itâ e s te ; aclcclic co- t r â q n ele staLatore s’ au in so y itu : S c u r t a B i o g r a f i e , a q n e I u i m a i m a r e E r o u a P a t r i e i n o s t r e JOAN COR- VINLTS de HUNIAD ( quare v e s t itu l e iA u - to ru in tre a lte M anuscripte o avea lu c ra ta ), qnare este Icona v ir tu te - lo ru Dom’niei T u a - l e , ş i q u â r ia pre to ii Rom anii a i se in— chină indemni d icen d u : T o t i n s u ’l , p e l i
t r u S â n t a R e l i g i e , p e n t r u d u l c e a P a t r i e , [ ş i p e n t r u m ă r i t a N a ţ i o n a l i t a t e u a ş i CORVINUS d e HUNIAD i n t o t a m i n u t a s e f i e g a t îi a m u r i . Fie dare fie statorn icia p u te r i- lo ru Dom’niei T u a-le spre a lergare-a Cen- te i , pone in quele mai adenci b atrene lie p u ru re spornice şi p re spornice Ţenendu jn tr ’ aque’l tem pu in gratia Dom’niei T u a - le şi p ix
Niagoe.
MÏIM TaAI , UIM KZp'lA npl TOUÎI PoMZHÏM 4 H Ci 4KHHÀ ■*Aî‘wh» 5HKZNA: ToTXHCSA nlH- t p 8 G z h t a P I A. ï M V * » ntHTps A « * 'i * n A T pi' f 5 UIM (liNTpS MZpHTA H A l}ÏO- N ¿ A ÏTAT i K A UIM KO PfiÏH SG A* X SH ÏÜ Â+ TOTZMMH8TA C Z <(> i £ T A T A A M 8 p M> 4>i'i AAPZ CTATOPHHMÏA nâTEpMAOp i,OMHÏ£MTaaí cnpe AAiprApl; U,zht£m , nzHZ + híaí mam AAZH'fM KZTpZH £lţ£ IlSnáp* CHOpHH'U UIM npU CnOpHMHI ! MmHZHA ANÉA TMMtl * rpAtţliJ^om ’ húm T aa» u i h np«
H ie r o t
P r e c u v â n t a r ec o t r â
Pre v red a ig a N ationalisti,
DD. P renum eran li
în c re d in ţa t f ien d u , che Dom’nici Vostre p re bene cunoscuta esle p r icu r ita te -a lipicioaei lu n g o ie , dc aq u an a p lega C u ltura Romand de sub Apostofîcescu’l S c ip tru a l C râim ei no- stre U n gurcsc i, anco din an ii quei vechi p re v id u lu scliiopâtesâ , noavendu Fundusuri s ta ta to re , din aquarora fontân i m ed ilo c ire -a u n ia , seu a ltia ram u ră a C ulturei nostre intens a r ’ p o lc -a c u rg e ! D ireptu aquea in tru q u at in quele desupra s’ au p u tu t desvali cau - sa in ta rd ie r ii aquestu i C alendariu , socotescu a ii de agi uns clisa şi p en tru ,im pecare si le - nescire-a Dom’nici Y oslre ? Ero in tru q u a t de lina parte cause-le d in tru aquesta p u rce- tjelore m au s i l i t , de a lte parte eroşi tem e- iu r i- le m ai in ante cuventale poftind, qua in— scien liata M aterie şi Icona Punţii ’lu i T ra ian u preste D unăre (de qua re to tuşi n u vo r re - m anea N aţionaliştii indc lungu r â p i t i ) s i o schimb cu Scu rta Biografie şi fay ia ’quelu i m ai m are Erou a U ngariei J o a n C o r v i - n u s de H u n i a d ; cugelu che aqueslâ fap -
( O )
Hâ KA <ţ>AN I H HNf K Z TZ .fAO 'lAAZ A oM -
HIHAOp Í I o iT p í A A I Ip fH ÍM íp A t iV f , MAH K Z pTO l KZ
AH -KtTZ / lÍA T tp i'f KS lipHHA* + CHH t KIAl(A I1IH <ţ>An-
T t A I AM EAS H A\AH K fC T M T E z p K A T A » « C Z H ÿ fA I
UIM H*i\MÔA PoAVZH ltH p ítZ p H T , LUH Ê I T f A* Y»
IIp-li A A lt IIaLJÏO HAaVcTZ j LUH A T O T I l t M S A ß H P o -
MZH np-fe IIAZKST /IgTO p A S K P A T Z ; n p f lT t T O T t
•|UZ 6â , nZ 'IKJHT M f MZHTZW Kâ O p t LU H HA p i MAM
T M M n fip ft ^ K p fA H H lţA p i j KÖA\ KZ ¿ .O M H ÏA ß o iT p Z
Hâ A T Z H T TO K M A A HH nO<j>TZ C np t 'IH T H p ’U <Ua -
T tpV fH ; K Z T MAH KZpTOC A H H ^ K O A A H p ’B AM O -
pSASH KZTpZ M tA f O p t KZN A IIzpH H lţH A O p H O CT flV l,
Kfi A M Z ÿ H p f tţiOCTHAt p tn H T t G rp E M O a iE C 'IH / l i 'T I -
pe , Kfi KApt ASKpATZ 6 t T I , a!¡,H KHHÍ KO HT A
K z I] p E H g A\ f p À .
/ !a ^ K fA p t M AH AASK UIH AM*feCTA + A H T f , KZ
nO H ZH A -f. K fiM nZ H Z H O H A ilj i ’OHATA (ţlZ rZASHH lţZ A
4>ZKSTfH MÉAE .HCMiHHlţZpH , KS H SM tpSA A A t KH -
l i e KOHTOpHAOp A o MHH IIpE H S M ip A H l ţ H , AM A<]>AAT
Kâ K Z A H H 4 Z A <J)H , liA Ilp1\ ŞIAOCÎH H a IJÍ'o HAa VcTM
i , . A - IIp tH fiM tp A H lţH , -Jl AOK A { ^H'MH H LţATS A
11 p t Lţ IO 3 0 . k Pe H ljApH A* A p y H H T , A A fK Z !•
.¡lAOpHHT 1 5 . KpEMlţApH A t EAHKZ r lfN T p â YN
íí l fM t lA A p W , CZ AHEZ AKSM A I1AZTH HÖMAH 1 .
<J>AOpHHT 9 . Hpth lţApH A t EAHKZ ; IApZ n iH T p â
H fH M t KOp KOH AE AK flM ^ A H T t A K Ô M fi t p A AHtCT
K A A t llA A p iÖ , pEA\ZHt nptU,SA S tA + CMÍH H L(AT KÔ
3 0 . K p tH ljA p íí A { Api,IHHT C T Z T Z T O p » .
( O )
I» alle*-le cu lo Là cu - v iën lia com endandu- ine iucredem éntu-lu i Dom’mei Vostre si a lu lu ro ru N ationali- s t i- lo ru , siini. i» quele d iipo po lén lia m e a , quel totu de una gala spre servire
A u t o r u ’ l.
* AATIA £ Kg T S T Z Kg-
K'i'hII I4A KOM£|lf\ZHAgMÍ -M j lfJ fA V Z H T iA S H X o M -
Ht£H l í 0 E T p £ UIH A T S -
Tgpop I lA lJ ÏO H A A Ïr i ÍAOp,
c z h t ^ m e a £ ,s,gnz n o -
T H H lţA M -I í, N ía T O T
A£ YHA TATA OllPE Cfp- KHpi
í i T O p í í ,
C R O N O L O G I A .
Anii.Dela facere-a Lum ei tlupo num eru ’l
G reci-loru - - 7338__ __ — R om ano-Cato l. 6543__ _ — E vre i-lo ru 5388Delà red icare-a C ilate i Rom a - - 2589 Delà dese à lecare-a R o m atii-lo ru in
D acia, adeclie : iti Ţ e ra Rom ànésca, in M oldavia, in Bucovina, in Transilvan ia, iu B ânatu şi in u n e-le p ă r ţ i a le U ngariei - - - - - - - 1725
De q u an d ’ an mu lai u Constantinii q u e l m are T ro n u ’l Im p era lie -i sù a -le la B isantu ( Constantinopol) 1495
De quându s’ au inceput C raim e-aU ngarie i 83(1
Dela facere-a C ela le i Viena - - - 734 Dela aflare-a p u lb e rn - lu i de Puscâ - 549 Dcla aflare-a C arlh ie i - - - - - 457— — — T ipografie-i - - - - 390 Dela d esp ârţire -a T ransilvan ie-t de
U ngaria - - - - - - - - 290 Dcla red icare-a T ransilvan iei in m are
P rin c ip a lii - - - - - _ - 59Dela încoronare-a Im p era tu -lu i
CISCUS I. qua C raiu ’l U ngarie i 38 D ela ineepn lu ’l Sco le -lo ru P rcparau -
de Rom ânesci ş i Serbesci - - - 18
"ASCHALIA PE ANU’L AQUESTA 1830.
L itera Paschalie-iC ru gu ’l iSore-lu i _ _ _ _ _ 2 _ *C ru gu 'l Luue_i _ _ _ _ _ _ 4 _ £M ana A n u-lu i _ _ _ _ _ _ 2 _ kT em elia Lune_i _ - _ _ - - 17 _Epacta _ _ _ _ _ _ _ _ i v _ ”In d ic tu l _ _ _ _ _ _ _ _ f u _ “
SERBITORILE Ş I ALTE DILE PRESTE ANU SCÎIIMBA’TORE.
Dupo Nascerc_a lu i Crislos m âncare de carne S ep tîm ân i (i. D ie-le 5.
T r io d u l se incepe la in ia r iu _ - _ 26 L a sa lu ’l de carne F eb ruariu - - - (J L â s a lu l de Caşu ( B rendiâ ) F eb ru a r iu 16 S ân ţii 40. M arto ri (.Mucenici) in D om i-
neca I r e a a P âres im i- lo ru .S ân lf-I ' P,i?ci , A p rilie _ _ _ _ _ $
e -a lu i C rişto s , M aiu - _ _ l â Domiueca R o sa lc-lo ru ,M aiu - - - '2b A junu ’l S ân ti- lo ru Apostoli Petru ş i Paulu , Sep tîm ân i 3. şi d ie -le 6. Dio
lo ru Dotninecâ.
S . insim nese S ân tu . S S . S ân ţ i. C. Cuvios. CC. Cuvioşi. P. P âren le . PP. P â - reu ţi. M. M arlo r. MM. M arto ri. M ra. M artora. P r. P rofelu . A. Apostolu. AA. Apostoli.
Sóre-le cu. a su a -le P lanete.So re-le © Iup iterM ercu riu S Satu rn u s ţVenus ? U ranus •¡k.OP ám én tu ’l í Luna DM ars ă
D uó-spre-dece Z odii a le Cei’iu - lu i.A riete-le V Cumpăna =£=T a u ru ’l V Scorp ia nGeminii n S ag itâ to r iuCraci t u l (Racu 1) 53 C ă p r io ru lL eu ’l Q U dâlo riuV irgu ra (Fecióra) W) Pescii X
P laneta Domnitóre.In A m i’l questa 1030. dotnnesce P laneta
M ercuriu 5 . T em p u ’l sub questa P laneta este mai m u lt’ u sc a tu , de q u a t um eda , d i- rep tu a ((ii ea de arare o ri este spre îndestula re p a r lin ito re fru c tu r i- lo ru .
Despre p a tru te m p u r i a le A n u -lu i. Despre E raâ .
Erna au lu a lu ineeputu ’l sun in Anu I trecu ta 1829. in 10. Decembrie la 2. ore 34. m inute dem anetia , quan du So re-le au in tra t in s îm nu ’l (Z o d ia ) ' C ap riu ru -iu i si dio au facut’o m ai scu rta , ero noptea
1 *
m ai lu n ga . Erna ’q u is ta va fi la incepu lu cu geru u sca tu , pe la m ed ilocu cu p lu o i , şi la incheere cu m ari v ă rsă r i de apa.
Despre P r im ăv e r i.P rim avera se iuccpe in 9. M artin , la 3.
«ire 54. m inute d em ăn e tia , quându Sore-le in lr ă in s îm n u ’l V A rie te -Itt i, şi dio cu nopte aslm ine face. Questă parte a A n u -lu i m ai jjesLe to tu va Ji u sc a ta , c ap ilu ’ l inse ou tem pu rece şi forte aspru .
Despre V era.
V era incepe in 10. Iu n iu , la 1. o r i 5. m inute dupo mediu/l n o p ţii, quându in tra So re-le iu s im n u ’l 25 C rae itu - lu i (R a c u lu i ) şi dio m ai lu n g a , ero noptea mai scu rta face. V era ’questa aduce tem pu schim ba Loriu cu p luo i p lăcu te .
Despre Tom na.Tom na se va incepe in 11. Sep tem b rie ,
la 2. ore 57. m inu le dupo media d ie , quănd S o re -le in tra in s im nu ’l >£. C u m p ăn e - i, ŞÎ a dud ora face dio cu nopte aslm ine. Questâ parte de anu aduce tem pu sch im băto rii!, co trâ cap i tu fr ig u mare.
i ;. In questii Anu 1830. va fi que m ai scu rtă d io , şi cjue m ai lu n g ă nopte iu 10. D ecem brie , la 8. ore 5. m inute dem âneţa.
Despic E c lip su ri-le ( in tu n ec im i-le ) S o re - lu i ş i a Lunei.
In quest’ Ann sc vor in tem p la 6. m tune- c ira i , adeche 4. in Sore şi 2. in L u n a , dintre, qua re in p a r l i - le E urop ii nostre num ai una to ta la întunecim e a L u n e - i , quare intre 21. şi 22. A ugustu se va are l a , va ii v îc lu la .A
Luna I A N U A R I O are d ié -le 31.
o;0
Dil.
Lun
.Nom e-le S án ^ i-lo ru
fXr i—le. D
C.n
ouu
Nom. S á n a lo ru
Calen, nouu.1 (+)Táérea im preg iu r. 13 l l ar i lis
.) 2 S. S ilv e s ln i Papa 11. 14 F élixV 3 ProfeUi’l M alachia lí> Mau russ 4 Adun. 70. de A posl. 16 M arcelasDominecá in antea B otesu-lu i.
M arc, capu 1. T onu ’l 6. iEva n g. déla
V. Iny. 9.
D 5 Theopem . si T heona C P á tra r iu din u rm á
17 Antonius
Tj 6 CMBotesu/i Domnul. 18 PriscaM 7 ■f- S. Joan Botesetoriu i a CanutusM 8 C. Georg, si Dominica 20 Fab. Sebast.J 9 S . M . Poliect. 21 Agnes V .
Y 10 P ar . G regoriu Nisis. 22 Vincent.S 11 C. Theodosie 23 Log. M ari
Dom. dupó Bolesu’l D om nu- M a lh . capu 4. T onu ’l 7. E
lu i. Ev. déla v. Iny. 10.
D 12 S . M. T atiana W Luna nouii
24 T im otheus
1, 13 S. Ai, E rm ilu 26 Int. P au luM 14 Pruncii u c is i in S inai 26 Policarp.M 15 C. P au la T h iveu 27 Joan. Cris.J 16 In d i. Laño. S. Petru 28 Carol. m are
- ' **•
— -------
■7 * rsiţ: iii M ¡ : tv
.
•V ‘ í ÍÜ '
■, »>«, > j ... i i . • j i u ; '. ; t > - . <
>U : ■
-—. —... - • • -
, .. A .t.'- .
L un g im e-a d ili 9. orc 21 m inute .
CC;0O. D
il. L
un.
Nom e-le S a n ţ i- lo ru şi
S e rb ito r i- le .
orwG«
Nom. S an ţ i- lo ru
Calen, nouu.
Vs CC
^ f C. A ntonia-f-PP. A llian . şi Cirilu.
2930
Franc. S . A delgund.
Dom. lu i Zacheu. Ev. d iu Dom. 32. dupö R osali. T onu ’l 8. Ev. înv . 11.
D 19 C. M ac arie E gip lén . 31 P e tra JNol.© Pátrariu ánteiu
L 20 -J- C. EuUiim ie 1 . Ignat.M 21 C. M ax im u 2 (-¡-) Int. Crist.M 22 A. T im otheu 3 B lasius Ep.J 23 M. Clement. 4- V cronica
V 21 C: X en i 5 A gathaS 25 -j- P a r . Gregoriu (> D orothea
Dom. V am esu -lu i si a Fariseu - lu i . Ev. delaL uca c a p i i 18. T onu’l 1 . Ev. Jn v . 1.
D 26 C. Xenofontu 7 ß o m u a ld u© L una p len a
L 27 •f* Joan g u ră de au ru 8 Joan M.M 28 C. Efrem . S iru ’l 9 ApoloniaM 29 M. Ignatiu 10 Sco last.
30 (--) SS. Vas. Greg. Jo . 11 EufrosinV 31 C iru ş i Joan 12 E u la lia
Luna F E B R U A R I U % í d ié -le 28.
o.<uen'OQ<
5 N om e-le S ân ţ i- lo ru 5
r—I
OíŞl
S erb îto r i- le Q<
Nom. S â n ţi- lo ru
Calen, nouu.
S I I I S . M. T rifon 11 3 1 C athariuaDora. F iu - lu i re tác itu . Evan. Luca capu 79:
T onu’l 2. Ev. Inv. 2.
D 2 (+) Intern. D om nului 14 V alentin .L 3 S . Sim eon 15 Fa us tusM 4 C. Isidoru 16 J u liana
C P á tra r iu din u rm áM 5 M ra A gal h i a 17 Sabinu3J 6 Pâr. V ucolu 18 SimeonV 7 Pâr. Parthenie 19 Susanas 8 M. Theodoru S tra t. 20 i E leuter.
Dom. L â sa tu - lu i de carne. Evang. déla M at.capu 25. T onu ’l 3. Ev. Inv. 3.
9 M. N icéforu 21 EleonoraL 10 M. H aralam pie 22 Cat. S. P etruM 11 S. M . V lasie 23 Eberhard
• Luna nouáM 12 P ar. Riele l ie 24 A. M ath .J 13 C. M artin ianu 25 V icto rin .V 14 C. A uxentie 26 V albu rgas 15 A. Onisim. 27 Leander
Dom. L âsa tu -lu i de Caşu (B rán d iá ) Ev. déla M at. capu 6. T onu ’l 4. Ev. Inv. 4.
Ê-qt'î ’ i :
r«!alt „/ti.¿»si. . J f Ü . n i
\
¿yri-iü ifH
Lungim c-a d ili 11, óre 15. m inute.
tu1 03 ' OQ«
rjNome-le S an ^ i-lo ru
siS e rb ito r i- le
rJ
S<
Nom . Sán^ i- lo ru
Calen, nonti.
D 16 M. Pam filie 28 RenataL 17 M. Theodoru T iron
3 P a lra r iu án teiu1 M art. A lb in .
M 18 P ar. Leon Papa 2 S im p lic iu sM 19 A. Archip. 3 Cunegund.J 20 Leon Epis. Calaniei 4 Casimer.V 21 C. T im otheu 5 Eusebiuss 22 Afl. m úst. din Eng. 6' F ridericus
Dom. antea in P áresim i. Ev. déla loan capu 1. T onu ’l 5. Ev. Inv. 5.
D 23 P ar. Policarpie 7 Thom aL 24 A(l. cap. í>. Joan 8 JoanM 25 P ar. T aras ic
(2/ Luna p lena Par. Porfirio
9 Francisca
M 26 10 40. M artir iJ 27 Procopiu Decapol. 11 E rac liu sV 28 C. V asilie 12 Gregorius
L una M A R T I Ú arc d ié -lc 31.
OB
Nom e-lé S ân ţ i- lo ru Nom. S an ţ i-•o ŞI lo ru• -H
c< S e rb íto r i- le . C5'< Calen, nouu.
« 1 1 1 Cuviósa Eudochia ] 13 |RosinaDom. a duö íq Páresim i. Evan g. dela M arc.
capu 2. T onu ’l 6. Ev Inv. 6.D 2 M. Theo do Lu 14 M athildaL 3 M . E ulrop iu 15 Longinus1V1 4 C. Gerasim 1« H eribertM 5 M. Conon 17 Gelrud
C P á tra r iu din urm aJ 6 SS . 42. M arto ri 18 A lexanderV 7 M. Y asilie 19 lo séfus 8 P ar. T heofilac lu 20 Ioachim
Dom. a trea in Páresim i. Ev- dela M arcucapu 8. T onu ’l 7. Ev. Inv. 7.
9 f 40.MM. din Sehast. 21 Benedict.L 10 M. GodraLu 22 OctaviaM 11 P ár. Sofronie Erus. 23 V ictorin.M 12 C. Theofan 24 Gabr. A rcli.
• Luna noua.J 13 Ad. m óst. Nicéfor 25 (•f-) B.V estireV 14 C. Benedictu 26 Em anuéls 15 M. Agapie 27 R upertDom. a p a ira in P áresim i. Ev. dcla Marc.
capu 9. T onu ’l 8. Ev. Inv. 8.
“jö lu W -¡ : : ¡ i«4şâJ3ff> .l/î/..u : r
; „ i « î l 3ÚW'"].<■ .1- "■ !
. ^ 1 •»>>.*. ■'■■A •. • v
> ‘ ; - -j : ‘ * - -ir ,'ItX «U A «.»--• A. - ' •
ţ.f ■ Ii
ktßüC táu.; ¡Ui
L ungim e-a clili 12. óre 56. m inute.
Nome-lc S â n ţ i- lo ru şi
S e rh ito r i- le
Nom. S ân ţ i- lo ru
Calen, nouu.
M. Sav inu C. A lexie P ar. C ir ilu Ierusal. M M .C risan t ş i Daria
P â tra riu ân ic iu 20 P âr.uc iş i inM on.bav. 2 1 1 C. Iacob Epis. Catanii 22 |M. Y asilie
G unlramE ustacliieQ uirinusBeniam in
1 A pril.2 ¡Franc. P.3 I R uhard .
Hugo
Dom.
DLMMJ
a qu inqué in P âresim i. Ev. dela M ar. ca pu 10. T onu ’l 1. Ev. înv . 9.
23 C. M . Nicon 4 i24 C. Z acharia ¿ ¡25 (-f ) Buna yesLêre. fiiUS A'(iun. A rh. Gabi'il ÚÍ27 C. M atrona ö
28 c.L una p lenâ. I lan o n
i9
29 c. M arcu 10
Isidor ! Vincent G uilelm .
j A lbert. Diums.
„ Demetr. 10 Ezechiél
Dom. a şes a a F lo r i- lo ru .capu 13.
Evang. dela Joan
DL
C. Ioan dela S carà C. Ipatie iii Pasci-le
Iu liu s P.
Luna A P R I L I E are d ié -le 30.
o,«CO 1 Nome-lc Sânţi-loruSI
Se i'h íto ri-le
Nom. S ân ţi— lo rn
Calen, nouu.aiMJ
V
C. M aria Egipténca P ar. T itu C. P ar. JN'iceta P ar. Ios. ş i G eorgia <î£ P a tra r iu din urftiâ Theodul’ A galhop .
13141516
17
lu s lin u s .T ib u rtiu s .H arisiusT u rib iu s
R udo lfDom. P asc i-lo ru . Evang. dcla Joan capu 1.
T onu ’l 1.6 f r ) S án le - le Pasci 18 OO<5
L 7 i-f) C. Georgiu 19 AntoniaM 8 TO Irodion, ş i Agav 20 M arcel.M 9 M. Eupsicbic 21 Anselm.J 10 M. T eren tie 22 RafaëlV 11 M. A n lipa 23 Adalbert
s 12• Luna nouaC. Vasilie Episcopii 24 Georgius
Dom. a duo a lo m e i. Evang. Joan capu 20. T onu ’l 1. £v. Inv. 1.
D 13 S, M. Arlem on. 25 M arcusL 14 S. M artin Papa R. 26 CletusM l ô A. A ris la r. Pud. 27 Peregrin .IM 16 M ra A gapia, Irena 28 V italis
.«at
tatíák M ÜI f;• .¿»i ■ ■ wqooeiqft 9jJ¡- ■'l • / £■
. •> o\.<b':-£ •• 1 -to l !
Luugim C -a d ili 14. ore 28. m inute .
'ocr H-H Nome-le S á n ji- lo ru , 1 N om . S á n t i-
‘O * SI • lo ruQ< SerbÍLori-le G< C alen, nouu.
J 117 C. Simeón. 2.9 P etru AI.3 P á tra r iu án tc iu
V 18 C. P ar. Joan. 30 C alharina« l a C. Joan delà Pester 1 M aitiF il.Iac.Dom. a trea a P u rtá tó re -lo ru de M iru . Ev.
M arc, capu 15. T onu ’l 2. 1]v. Inv. 3.I) 20 C. Theodor T rich 2 Sigism undL 21 M. Ianuariu 3 Afl. C rueiiM 22 P ar. Theodor Siceot. 4 F lorianAl 23 ( f ) S . M . G eorgia 5 GolhardJ 24 S . M . Sava 6 Joan
V 25 •|L S. Evang. M arcu 7 Stan islauss 26 S . M. Vasilie 8 lu venal© Luna p lén á .
Dom. a p a ira a S làh àn o g u -lu i. Evang, delà Joan capu 5. T onu ’l 3. Ev. In'v. 4.
Simeon F rat, Domn. 9 GregorApost. lason 10 AntonMM. din Chisic. i 1 B eatrixApost. íaeobu 12 Panera t
Luna M A I y are d ié -le 31.—>Oí
r °
*o1-3
C¡<
N om e-lc S â n ţ i - loru si
Serb ílo ri-L j. Dil.
Lun
.
Nom. S ân ţ i- lo ru
Calen, nouu.
J 1 Prof. Erem ia 13 SerbatiusV 2 P ar. A thanasia 11 C ristianS 3 M. T im otcu
® P a tr a r iu din u rm á15 Sofia
Dom. a g a in n u é a Sam arincncci. Ev. dclaJoan eapu 4. T o u u 'l 4. Ev . Inv. 7.
1) 4 Mra Pelag ia 16 J o a n Ncp.L 5 M ra Iréna 17 U baldus.M 6 S. d ii'ep lu lacobu 18 Felix C.M 7 M. Acaeliie 19 P o t e n t .
J 8 .loan E vangelista ’1 20 (-] ) În a lţ . D.V 9 Prof. Isaia 21 Constantias 10 A. Sim eón ZiloL.
0 L an a noua.22 I Lilia
Dom. a sésa a O rhu-lu i. Evang. dcla Joan capu í). T o u u 'l 5. Ev. Iuv. 8.
D 11 Mochie si Melhodie 23 Desider.L 12 Epifanie şi Germanu 24 I o a n a
M 13 M ra G licheria 25 L T r b a n
M 14 M. Isidoru( f ) în a lţ , lu i Cristos
26 F ilip15 27 Joan P.
V 16' P ar. Theodoru 28 V ilhelm
'
Lungime-a dili 15. ore 38. minuto.—J rj'r-ÍHO ►3 Nome-le S á n y - lo r u -3 Nom. Sán^i-‘O SI lo ruS i Q< S e rb ilo r i- le Calen, nouu.
s 17 A. Andronicu.D P a tra r iu án te iu
29 M axim in .
Dom. a septo a SS . Párén^i. Ev. déla Joan capu 17. T o n u ’l 6. Ev. Inv. 10.
D 18 M. Theodotu 30 (■B R o sa li- leL 19 M. Patricio 31 ( i ) Petron ilaM 20 M. T lia le leu 1 1 ai.N icodM 21 . ( f ) Constan, si Elena 2 ErasmusJ 22 M. V asiliscu 3 Ctol ilde
V 23 P ar. M ichaél 4 Q u irinuss 21 C. Simeón. 5 Bonifacius
Dominica R o sa li- lo ru . Evangclia déla Joan capu 7.
D 25 fí~) Pogor.D uh. S án t. 6 (-f-J S .T re ir
26© Luna p lén á .
L (+) Apost. Carpu S . M . Teraponlu
7 RobertM 27 8 Med'ardM 28 C. N icéta Ep. l ía le . 9 GebhardJ 29 M ra Theodosia 10 ( f ) Jo i verde
V 30 C. Isaachie 11 V arnavas 31 Apost. Erm iu 12 O lim pius.
L una I U N I E are d ié - le 30.A
O —1Nome-lo S ân ţi- lo ru i-J Nom. S ân ţ i-
'3 —i SI lo ruO« d< S erJn to r i-le . Calen, nouu.Dom. 1. a T u lu ro ru S ân ţ i- lo ru . Ev. dcla
M at. capu 10. T o n u 'l 8. Ev. Inv. 1.D 1 M. Iustin 13 Anton P.L 2 P ar. N iceforu 14 Basilie
C PátrariudinurmáM 3 M. Lncianu 15 V itusM 4 P âr. M itrofanu i tí FranciscusJ 5 P ar Dorotheu 17 AdolfusV tí P ar. V isarion 18 M arcelins ’/ S. M. TheodoLu 19 Iu lianaDom. a 2. dupó R osalii. Ev. déla M ateu
capu 4. T onu ’l 1. Ev. Inv. 2.D 8 M. T iieodor. 20 Florent.
• Luna nouá.L 9 C iril Arh. Alcsand. 21 AloisiusM JO M. T im olhcu 2 2 P au linus.Al 11 A A. Y a r 1 li. Ya rnava 23 S idoniaJ 12 C. P ar. Onufrie 24 Joan B.V 13 Mra A quilina 25 Prosper.s 14 Prof. E liscu. 26 Joan P.
Dom. a 3. dnpó R osalii. Ev. dcla M ateu capu 6. T onu’l 2. £v. Inv. 3.
.
0
: :
.iJb .'fv-r : :
. » l e s o / l <>'' ¡ î i» $• ,n , j t - -»<]
l i r . J» f i- * • -, i j / ; ;.«dodii'/ - ' ! j í m ï / ; { J
u n H. s i 3x rü e 3 [ S
■ivS i t t l f â
ï 9ioix.r fiOerriCiB X)] ’ '• *"ü i
■■■ - A
r H- ; ; I ■
<? \
Lungime-a clili 15. óre 54. minute.
O00•O
Nome-le Sânţi-loruSI
I) 15L 16
M 17M 18J 19
V 20
S 21
Dom.
D 221
L 23M 24M 25J 26
V 27S 28
Serbîtori-le.
Nom. Sânţi- loru
Calen, noun.
A. Iuda frat. Dom.
Ladislaus. Leo Papa
(-J-)Petr.PauI. Paul. Ged. Iulie. Tcod. Ccfc. Mariei.Cornelius.
a 4 dup ó Rosalii. capu 8 . Tonu’l 3.
Ev. déla Mateu Ev. Iuv. 4.
M. Euseyie Episc. Mra Agripina (-jt) Nasc. S. JoanB. Mra FcVronia C. David.© Luna plena.C. Samson Ciru şi Joan’
4 Udalricus.5 Vilhelm.6 Isaia Prof.7 Ester8 Chilian
9 Lucretia10 Amalia
Dom. 5. dupó Rosalii. Ev. déla Mateu capu 8 . Tonu’l 4. Ev. Inv. 5.
L( f ) Petru şi tauluf Adun. AposLolilor.
Pius Papa Henricns
Luna I U L I are clié—le 31.
Diô
Sep
ii►5
o<
Nome-Ie Sânţi-loru si
Serhjtori-le. Dil.
Lun
.
| Nom. Sânţi- loru
Calen, nouu.
M 1 Cosma şi Dam ian J) Pâtrariu din urmă
13 Margare t.
M 2 Vestmenl. Procurat. 14 Bonavenl.J 3 MM. Iachint Anat. 15 Inp. Ap.V 4 Andrei Arh. Crilului lfi Fa us. M.s 5 Par. Athanasie Alho. 17 Alexius
Dom. a 6 dupo Rosalii. capu .9. Tonu'l 5. E
Ev. dela Maieu v. înv. 6 .
D fi C. Sisoiu 18 Arnoldl 7 C. Tlioma 19 Viucen l.M 8 M. Pro cop ic
9 Luna noua.20 Elia Prof.
M 9 M. Pancratie 21 DanielJ 10 MM. 45. din Nicopol. ‘>2 Mar. Magd.
Y 11 Mra Eufemia 23 LihoriusS 12 3\I. Proclu 24 Cristina
Dom. a 7. dupó Ros. aSS. Pàrénti. Ev. delàMal. capu 9. şi 5. Tonu'l fi. Ev. înv. 7.
13 ■j- Arch. Gavril 25 Ap. lacoliL 14 Apost. Achila 2 fi AnaM 15 Ciricu şi Iulila
© Pâlrariu ânleiu.27 Panleleon
■
-
. . ..... .—-—ţ
Si'ÏO Q'i' !
; :/ s■1 i ■ -*1
ir] • • •>_»;
■
, .. >T >■ -I *f<p>
i -i '* V■
..¡ííí.acji) . i
.uítitoji
4- í ' J t lO
i3«/. ,J- ,¡< ■ . í .y ..
j-í .tüi , / ü■ ■ i' ■ :
.
.. ,+¿ur. :
a*taÎD: \ í;
Lungirne-a dili 15. ore 26. minute.
s*o--n
Q<
1-1
C<
Nome-le San|t-loru si
Serbitori-le Q<
Nom. Sanction!
Calen. nonu.
M 16 M. Athinogenu 28 Inocenl.J 17 Mra Marina MarthaV 18 Iacliint, si Emilian 30 AbdonS 19 Cuviosa Marina 31 Ignat. Loi.
Dom. a 8 dupo Rosalii. capu 14. Tonu’l 7.
EvEv.
dela Mateu Inv. 8 .
D 20 i f ) Prof. Elia 1 Au£. L.PetruL 2 1 C. Simeon 2 Port inn.M 22 Ma ria Magdalena 3 Stefan.M 23 M. Trotim
© Luna plena.4 Dominic
J 24 Mra Cristina 0 Maria Si’.eeV 25 -¡- Ador. S. Anei 6 .Schim. fefiiS 26 M. Ermolac 7 Caietan.
Dom. a 9. dupo Rosalii. capu 14. TonuM 8 .
Ev.Ev.
dela Mateu Inv. 9.
D 271+M. Panteleimnon 8 Chiriac.L 28 A. Prohor, Nicanor 9 Roman.M 29 M. Calinicu 10 Laurent.M 30 Apost. Sila
(X Patrariu din urma11 Susana
J 31 Dircpt. Eudochimu 12 Clara2 *
Luna A U G U S T U are dié-le 31.
s.o>■o• -H.Q< D
il. L
un
.Nome-lc Sanţi-loru
siSerbítori-le. D
il. L
un.
Nom. Sanţi- loru
Calen, nouu.y 11Scót. si Macavei 131 Hipo til.s 2¡S. M. Stefanu 14 ¡ EusebiusDom. a 10. dupó Rosali. Er. déla Matea
capu 17. Tonu’l i . Ev. Inv. 10.
D 3 C. Isachie 1 b ( f ) Ad. MariiL 4 SS. 7. Coconi d. Efes. lfí RochusM b M. Eusignie 17 Liberat.M tí (j-) Schimb, la fafia
0 Luna nouá.18 Helena
J 7 M. Demotie 19 Sebaldus.V 8 M. Emilianu 20 ( f ) Stef. Cr.S 9 A post. Mateu 21 Ioachim
Dom. a 11 dupó Rosali. Ev. déla Mateu capu 18. Tonu'l 2. Ev. Inv. 11.
I) 10 M. Laurentie 2 2 Timo l e us.L 11 M. Eupln 23 FilipusM i 2 !\í. Fotie 24 Bartolom.M 13 C. Maximu 2 b Ludovic..T 14 Prof. Michea.
Pátrariu ánteiu (t ) Ador. Marici
26 Samuel
V 15 27 loséf. Cal.s 16 Adue. Icón. Iui Cvist. 28 Augustin
iiü&oH. »Xjtib i
I 1 ' -»indiei»EfTOifH £ ■!"
#o i J o m / f ît
nasilkuS i-îtl Mtt»S : -, ; uaifiM Ja<*jA
■j
i:¡) ?;* 6(ţnb i i ». • uM ti ! 1'jj ioO. .81 jj it.i
r M yi.iiiii u liii U'\ ■ : ;.... ■ -¡"j ? jj!q •' : Í I J
■M.- .1 •/;.
i. /.fit. jè.,3 iwl ; ■.” ■ ' H
Lungime-a ci iii 14. orc 6. minute.
Dio
Sept
. 52 1—• Nome-le Sânţi-loru
şiSerbitori-le.
5 Nom. Sânţi* loru
Calen. nouu.
Dom. a 12. dupo Rosali. Ev. capii 19- Tonu l 3. Ev.
dela Maieu [nv. 1 .
D 171M. Miron 29 Ta. Cap. Jo.L 18 Fior. «i Laurii 30 Rosa "V.M 19 M. Andrei Strat. 31 RaimundM 2 0 Prof. Samuel. 1 Sept.Aegid.J 2 1 Apost. Tadeu 2 Iodocus
V 22® Luna plénà. M. Agatonicu OO Mans vet
S 23 INI. Lu pu 4 Rosalia
Dom. a 13. dupo Rosali. Ev. dela Mateu capu 25. Tonu’l 4. Ev- înv. 2.
D 24 M. Euticli 5 VictorulT 25 Apost. V ariolomeu 6 Zachar.M 26 MAI. Adrianii, Natal. '/ ReginaM 27 C. Pimenu 8 (f)Nasc.Mar.J 28 C. Moise Arapul
<ü Pâtrariu din urma9 Gorgon
y 29 (+ ) Tâiar.Cap.S.Joan 10 Nicolauss 30 Pâr. Alesandru 11 Emilian
Dom. a 14. dupô Rosali. Ev. «lela Mateu capii 22. Tonu'l 5. Ev. înv. 3.
D j 311 Braul Préc. Marii 112 j Tobias
Lu na S E P T E M B R IE are diê-le 30.Di
o Se
pt.
3«
Nome-le Sàa|i-lorn si '
Serbilori-le.
H-i
3<
Nom. Sàn^i- loru
Calen. nouu.
Li\lMJV
S
i2345
G
-J- C. Simeon si Maria M. Mamanlu M. Antbiniu S. M. Vavila, Moisi Par. Zachar. si Elis. © Luna noua.M. Eudoxie
1314 là 16 17
iu
Maurit. Iuàlt. Crucii Nicodem. Ludmila Lambert.
¡Thoma
Dom. iu anlea inàlliàrii Crucei. Ev'. delà Joan capu 3. Touu’l G. Ev. Iuv. 4.
DLMMJVS
78
910
111213
M. Sosonlu (-H Nasc. Prècuratei PP. Ioachim si Ana Mra Minodora Cuviosa Teodora M. Antonomu M. Cornelie Sulasul 3 Pàtrariu àuteiu
1920
21 222324 2.5
Constant.Euslacli.A]). Math.Maurit.TlieclaGerard.Clcofa.
Dominica Inàlliàrii Crucei.Joati 19.
Evangelia delà
DL
1415
( f ) Iüâlt. CruciiM. Nichita
261 C.iprian 27 Cosm. Dam.
M 16 Mra Eufémia |281 Vençesl.
JA.
____
- *
■
,
Lungime-a dili 11* orc 34. minute»
Dio
Sept
.
Dil.
Lu
n.Nomc-le Sânţi-loru
şiSerbîtori-le. D
il. L
un
.
Nom. Sânţi- loru
Calen. noxiu.
M 17 Mr a Sofia 29 Micii. Arch.J 18 C. Eumenic 30 Hieronim.V 19 M. Trofim u 1 Octofc Bem.S 2 0 M. Euslatic 2 Leodegard
© Luna plena.
J i 1 I • V | ' Vr 1 11 vv
Marcu capu 8 . Tonu’l 8 . Ev. învdclu
6.D 21 AposL. Codrat. 3T, 22 M. Foca si Iona 4M 23 -j- Zem. S. Joan Bol. bM 24 Mra Tecla bJ
V2/> Caviosa Eufrosina )9,6 f Ador. S. Joan Ev. 8
C Pâtrariu din urmi9S 27 M. Calistratu
Candi t.Franc. S.P lac idusBrunoIustinaBrigita
Dionis.
Dom. a 18. dupo Rosali. Ev. delà Luca capu 5. Tonu l 1. Ev. înv. /•
401 Franc. 15.11 j Burch ard.121 Maximii.
D 1281 «L 1291M 1301
Luna O G T O B R I E are dié-le 31.
a<o>co Nomc-le Sânţi-loru Nom. Sânţi-• sí loru
Q< Q< Serbftori-lc. P< Calen, nouu.M 1 Aposl. Anania 13 E duardJ 2 M. Caprianu 14 Calislus
V 3 M. Dionisiu 15 Theresias 4¡M. Jerolhcu 16 Galas
• Luna nouá.
Dom. a 19. dupó Rosali. Ev. déla Lucacapu 6 . Tonu’l 2 . Ev. Inr. 8 .
5 Mra Charilina 17 Hedvig.L 6 f Aposl. Thoma 18 Luca Ev.M 7 MM. Sergie, Vacli. 19 Ferdin.M 8 Cuviósa Pelagia 20 VetideliuJ 9 •j-Ap. lacob luí Alf. 21 Ursulai 10 M- Eulampio 22 CordulaS 111 -f- AposL. Filipu 23 Severin
Dom. a 20. dupó Rosali. Ev. delà Luca 3.capu 7. Tonu’l 3. Ev. luv. 9.
D 12 M. Prov. şi Tarach 24 Rafael3 Pàtrariu anteiu
L 13 M. Carpu şi Papilu 25 Crisant.M 14 ( f ) C. Parasceva 26 Demelr.M 15 M. Lucianu 27 SabinaJ 16 M. Longinu 28 Sim. luda
... /
«I#
Lungime-a dili 10. ore 4. minule.
a,oCO■OQ. D
il. Ln
n.
Nomc-le Sânţi-loru Şi
Şerbi lori-lo. 3«
Nom. Sânţi- loru
Calen. nouu.
V 17 Par. Osie 29 Cenobias 18 -j- Luca Evangelist. 30 Claudius
Dom. a 21. dupo Rosali. Ev. dela Luca 4. capu 8 . Tonu'1 4. Ev. înv. 10.
D 19 Prof. Ioel© Luna plena
31 Yolfg.
L 20 M. Artenne 1 Noem. SS. t.M 21 C. Ilarion 2 Pom. Rep.M 22 Par. Averchie Epise. 3 Hubert./ 23 A post. Iaeob. 4 Cari. Bor.V 24 M. AreLa. b Emeric.s 26 M. Marcianu 6 Leonard.
Dom. a 22. dup o Rosali. capu 8 . Tonu’l 5. E-ţ
Ev. dela Luca 6. . înv. 1 1 .
D 26 ( f ) M. Demetrie C Patrariu din urma
7 Engelb.
L 27 M. Nestor 8 GotfridM 28 M. Teren Lie 9 T eodorM 29 Mra Anastasia 10 AndreaJ 30 M. Zenovie 11 Martin Ep.
V 311Apost. Slacliie 12 Emilian
Luna N O U E M K R I E are die-lc 30.
oOQ'Os O
il. L
un.
Nome-le San^i-lojcu ?*
Serbitori-le.
¿3
r\
Nom. San^i- loru
Calcn. nouu.s 1 Gosma si Damian 131 Slanisl.Doin. a 23. dupo Rosali.
capu 8 . Tonu’l 6'. EEv. dela Luca 7. v. Inv. 1 .
D 2 M. Achindinu 11 SerapionL 3 A. Achepsina
• Luna notia.15 Lcojiold.
M 4 C. Ioanicie If? EdmundM 5 M. Galacteon 17 G regor.J 6 Paulu Patr. Const. 18 Eu gen.V 7 MM. 33. in Melolina 19 Elisabeths 8 ( f ) Arh. Mich.Garril. 20 FelixDom. a 24. dupo Rosali. ]
capu i6 . Tonu’l 7. J> .iv.
dela Luca 5* Inv. 2.
D 9 M. Onisifor. 21 Int. Marii.L 10 A post. Eras(.u. 92 CeciliaM 11 M* Mina
©Patrariu antciu23 Clem. P.
M 12 Joan induratu’l 21 Joan gu. aur.J 13 •f-Joau pur a de auru 25 CatarinaV 11 Aposl. Filip 26 Conr ady 15 M. Gurie Ajun. N.C. 27 Virgil.
Dorn, a 25. dupo Rosali. Ev. dela Luca 8 . capu 10. Tonu’l 8 . Ev. Inv. 3.
$Lungime-a clili 8. ore 42. minute.
Dió
Sept
. I
Dil.
Luu
.Nome-le Sau|i-lora
siSerbilori-le.
i—l
C<
Norn. Sánalo ru
Calen, noun.
DLM
MJ
vs
161718
192 0
21
22
-j- Mateu Evang. Far. Gregoriu M. Plalon © Luna pléná. Prof. Abdiu Gregoriu Decapolit. if-) Intr. in Básíricá Apost. Filemon
282930
1
2
34
Sosten Saturn Ap. Andr.
De9 cm. Elig. P'abiana Franc. Xav. Barbara
Dorn, a 26. dupö Rosali. Ev. dcla Luca 9. capu 12. Tonu’l 1. Ev. Inv. 4.
DLM
MJVs
232425
262728 29
Par. Amfilochie M. Clement Pap. Ho. M. Catliarina C Patrarin din arm ¿ C. Ala pie•f* M. Iacob Pcrsul Stefanu quel nouu M. Paramon
567
8
91011
SabasNicolausAmbros
( f ) Z. Mar. Leocadia ludila Damascus
Dorn, a 27. dupo Rosali. Ev. dcla Luca 13 capu 18. Tonu’l 2. Ev. Inv. 5.
D ¡ 301 A]). Andrei 112 ¡ Maxen I.
Luna D E C E M B R I E are d ié-k 31.
CCC-oQ» D
il. L
un.
Nome-le Sanţi-loru si
Serbitori-le. Dil.
Lun
. j
Nom. Sânţi- loru
Calen, nouu.L 1 Prof. Naum 13 LuciaM 2 Frof. Avacum 14 NicasiusM 3 Prof. Sofronie
• Luna noua15 Valerius
J 4 -{• Mra Barbara Ifî Eusev.V 5 G. Sara 17 Lazar.s 6 ( f ) Pâr. Nicolau 18 Gratia ii
Dom. a 28. dupo Rosali. Ev. (lela Luca 10. capu 13. Tonu’l 3. Ev. înv. 6.
D 7 Par. Ambros. 1.9 Nemes.L 8 C. Patapie 20 Tlieofil.M y -f- Zcmisl. S. Atici 21 Ap. TilomaM 10 M. Mena, Ermogenu
3 Pâtrariu ânleiu22 Zcno
J 11 Daniel Stilpnicu'l 23 Victoria'V 12 -J- Par. Spiridon 24 Adam, Eva
( f ) N. Crist.s 13 M. Euxenlie 2.5
Dom. a 29. dupó Eosali. Ev. dela Luca 11. capu 14. Tonu’l 4. Ev. înv. 7.
D 14 M. Tliirsu 26 m Stef. M.L 16 M. Eleuteriu 27 Joan Ev.M l(j Prof. Ageu 28 Prun. nev.
l i
"p-.l’ --ni I'sooT iiqjs i&um
■
.
4jc :a ,u .
Lungime-a tlili 8. óre 14. minute.
o,or-C•oC« D
il. L
un
.Nome-le Sânţi-loru
şiŞerbi tori-le. D
il. L
un.
Nom. Sanţi- loru
Calen, nouu.
M 17 Prof. Daniel 29 Tiloma E.
J 18© Luna plena. M. Sebastian 30 David R.
V 19 M. Bonifac. 31 Silvesters 2 0 M. Ignatie. 1 Anu nouu
Dom. in antea Nascerii lui Cristos. Evariff.déla Mateu capu i. Tonu’l 5. Ev. Inv. 8 .
D 21 Mra luliana 2 MacariusL 92 Mra Anastasia 3 GenovevaM 23 S. 10. MM. din Crit. 4 TitusM 24 Mra Eugenia 5 Teles for.
JV
2526
C Pátrariu din unná ( f ) Nasc. D. Cristos ( f ) Adun. S. Mariei
67 Isidor
s 27 ( f ) A. Stef. Arhid. 8 Severin
Dom. dupí» Nascere-a lui Cristos. Ev. délaMateu capu 2. Tonu’l 6. Ev. fnv. 9.
D 28 SS. 20,000 Martori 9 lulianusL 29 Pruncii quoi ucişi 10 AgatouM 30 Mra Anisia 11 HigingM 31 C. Meknia 12 Ernest.
30
Schimbare-a Patrare-loru, şi a tempu-lui in fiesce quare Luna.
Pat rare-le Lunci se insamnâ.Luna noua © I Luna plenâ ©Patrariu anteiu ® J Patrariu din urma. C
Luna lanuariu.
C In 5, la 5. ore 30. minute demâneţa , aduce tempu serinosu.
O In 12, la 6. ore 29. minute sera; aduce die-le schimb a torc cu tempu nosta- tornica.
© In 19, la 0 ora 17. minute dupo media die ; aducc die-le reci si serinosc.
© In 2 6 , la 9. ore 17. minute in ante de media die; se incepc cu tempu schimbătorul , dupo ’quca cu statornica.
Luna Febril ari u.
C In 4, la 1. oră .09. minute dupo mediu nopţii; inccputu’l cu die-le turbure . ero capitul cu limpedite.
31
O I ii 1 1 , la 6. orc 8 minute demâneţa; aduce témpu formosu şi limpede.
© Iu 1/ , la 9. ore 31. minute sera; cu témpu aspru şi ploui reci.
© In 2a , la 2 . ôre ù8. minute dujio média die; cu témpu plâcutu , c ro ia capftu cu noslntornicu.
Luna Martin.® In 5, la 7. ore 2. minute sera; cu tém
pu turbure şi noplâcutu.& In 12, Ia 4. ore 7. minute dupo média
dié; se inccpe cu ploui dese, apoi queva mai placutu.
3 I » 19, la 8 . ore 19. minute démânétia ; aduce dié-le schim ba (.o re şi vènturôse.
® I ' 1 27, la 8. orc 47. minute in ante de média dié ; se inccpe eu témpu formo- su, apoi nôplâculu.
Luna Aprilie.
C lu 4, la 8 . ôre 6" minule démânétia ; eu témpu rece şi pluos.
32
% In l i , la O ora 42. minute dupo mediu nopţii; venluri aspre aducă pluoi reci. In 17, la 9. úre 8 . minute sera; aduce dié-le serinóse si reci.
© In 26, la 1. ora 16. minute dupo mediu nopţii; cu témpu schimbatoriu si venturosa.
Luna Maiu.
C In 3 , la 5. ore 30 minute séra; aduce reeime acra-lai cu témpu. do plou ie.
0 In 10, la 8 . óre 26. minute démánétia; cu témpu uscatu şi serinosu.
© In 17, la 0 óre 2. minute dupo media dié., aduce tempu formosu şi placatu.
® In 25, la 3. ore 34. minute dupo media dié; aduce dié-le limpede şi cal- duróse.
Luna Iunie.
c In 2, la 0 órá 6 . minute dupo mediu nopţii; miscare-a nori-loru intunecosi amenmtiâ cu multa vărsare dc apa.
33
® In 8 , la 4. ore 21. minute sera ; cu tém_ pu uóstalornicu şi multa plouie.
3>) In 15, la 4. ore 3.5. minute démáuéüa ; en lémpu sebimbátoriu.
© In 6 , la 3. ore 45. minute démánélia ; aduce lunete cu ploui calde, apoi clié— le limpide.
Luna Iulie.© In 1 , la 1 . ore ¿8 . minute démánélia;
cu cáldurá mare şi înfricoşate tunete.® In 8 , la 1. órá 36. minute dupo média
nopţii ; aduce dié-le formóse şi calde.® In 15 , la 9. ore 59. minute in ante de
média clié; aduce vénlu cu nori grei şi plouie.
© In 23, la 2. óre 19. minute dupô média dié; cu témpu formosu.In 30, la 9. óre 30. minute in ante de média dié; aduce dié-le noróse şi nopţi reci.
Luna Augustu.# In 6 , la 1. órá 13. minute dupó média
dié; aduce dié-le limpide, inse venturoso. '3
3 In 14 , la 3. ore 21. minute démânétia ; fàgàduesce témpu plàcntu.
® In 21 , la 11. 6 re 54. minute noptea, eu totalà întunecime in Lund ; aduce diele limpide şi plăcute.
(J; In 28, la 3. ore 12. minute dupo média di é ; in inceputu cu vèntu, apoi dié-le formose.
Luna Septembrie.£ In 5 , la 3. ore 39. minute démànélia ;
aduce dié-le turbure şi nestatornice.© In 13, la 8 . ore 1, minuta in ante de mé
dia dié ; aduce dié-le plouiose şi gerôse.© In 20, la i). ore 3. minute in ante de
média dié ; cu témpu schimbàtoriu şi turbure.
® Tn 26, la 11. ore 36. minute nöptea; aduce témpu rece cu geru şi multa negura.
Luna Octobrie.
© In 4, la 8 . ore 34. minute sera; cu dié-le turbure, reci şi plouiose.
34
I
35
© In 12, la 14. orc 21. minute rtoptea;cu venin Şt cu plouie rece.
© In 19, la 6 . ore 19. minute dupo media die; aduce frigu si neue amestecata cu plouie. _ .
® In 2(>, la 11. ore 53. minute in ante de media d ie ; cu tempu aspru şi rece.
Luna Nouembrie.
© In 3 , la 2. ore 57. minute dupo media d ie ; aduce die-le statornice serinose.
© fn i i , la 0 ora 48. minute dupo media die; venturi-le limpidescu ceriu. (
© În 18, la 4 . orc 1 1 . minute demanetia ; aduce tempu turbure si amestecata cuneue. . , , .In 25 , la 4. ore 23. minute demanetia ;aduce geru, şi neue.
Luna Degembrie.
m In 3 , la 9. ore 31. minute in ante de m e d ia die; geru’l cresce şi aduce giaţie.
-£) j n 10 * la 11. ore 58. minute noptea, cu die-le lene şi limpide.
© In î l , la 3. ore 21. minute dupo media d ie ; aduce tempu noplâcut şi turbure.
C în 24 , la 6 . ore 51. minute sera ; aduce die-le aspre şi gerose.
3 *
36
TERGURI-LE QUELE DE FRONTE IN
UNGARIA, TRANSILVANIA SI JBANATÜ.' c
Vedi! S im a a ’l questa * aratá terguri-le din Térra Uiigaréscá , eró ’questa (*) ijuele din Bona tu.
A.
•A-brud ( iÍKpáA) 17. Februariu; J 9. Aprilie ; 12. Septembrie; 17. Decembrie.
* Agria (tfrpi'A) 30. Aprilie; 29. Iuniú; 25-I iţiiu; 20. Auguslu ; 17. Septembrie ; 29. De5embrie.
Almaşu maro ( íIamauis MApt) 11. Ianuariu;19. Aprilie; 10. In liu ; 15. Septembrie.
* Aradu ( /Í|u\a) 17. Februari u ; 17. lanía;20. Iuliu ; 23. Octubrie.
B.
Belgradu (EtArpA^J Marţi in ante a Pasci- lorn Romano-Catolice; 18. Septembrie.
’'"Beiusu ( B£iolu) 21. Ianuariu; 12. Aprilie;8 . Iul. 16. Octob.
37
Illaş ( Ea mii ) 2. Aprilie * 20. lunii ; 24. Noii emiri e.
Braşov (EpAmos) In .fonia verde a duo Sep- timana dupo Rosaii-le R. Catolice; 8 . Aprilie ; 27. Augnstu ; 20. Octobric.
*Buda (Bsaa ) 17. Februariu ; 15. Iun in ; 2. Septembrie; 18. Nouembrie.
C.
(* )Caranscbcs (K^pahceseiu ) 24. Aprilie; 28. Septembrie.
* Caşovia ( KauiosVa ) 8 . Ianuariu; 19. Apuil,9. luni vi ; 3. Aiigustu.; 7. Nouembrie.
(*) Ceacova ( V - f c K o i u ) 1 8 . Martiu ; 29. Septembrie ; 30. Octobric.
Cludi ( Kas3 h) 12. A pril; 1. Iuniu; 29. Iu- liu ; 21. Octobric.
Checîcbemet ( K î m k e m î t ) 28. Feb. 2. Apr. 29. Iul. 14. Seplemb. 13. Nouembrie.
D.
* Debrcoinu (i,iKpe4 nH) 12. Aprilie 3. August. 27. Septembrie; 25. Decembrie.
38
Deva ( jS,iK4 )• 30. Aprilie ; 22. Iuliu ; lo. Oclobrie.
Deju ( ) Mercuri ântca SepLiniâtiâ a Pâresimiloru R. Catolico; Joui a duo Septîjxianâ dupo llosali-le R. Catolico ; 8 . Augustu; 8 . Deşembric.
F.
Fogoraşi (^zrzpAiu) Marţi dupo Rosali-lc R. Catolice: 28. Augustu; 2 i. No- uembrie.
(*) Fâgetu (4vzytT ) 6 . I anuar iu ; 7. Februa- riu ; Iti Domiucca Flori-loru; La Inal- tiare a lui Cristos; 29. Iuniu; 15. Augustu; 12. OcLobrie. 6 . Decembrie.
G.* Giula 13. Ianuariu ; Luni in ante
de llosali-le 11. Calolice ; 10. Iuliu; 27. Augus tu.
H.
Hacegu ( Xaiup ) 2. Februariu; Mercuri dupo 12. die-le a le lui Augustu.
39
H i n e d ó r a ( X î H « A o * f * ) 2 9 . l a n u a r i u ; a 5 - a
S e p t í m á n á i n P a r e s i m i - l e n ó s t r e ; l a I n -
n á l l i a r e - a l u í C r i s t o s ; 2 8 . I u n i u ; 1 . N o -
u e m b r i e .
L .
( * ) L i p o v a ( < T fn o k & ) 19 . A p r i l i e - , 19 . I u m u ;
8 . A u g u s t a ; 1 3 . Í S Í o u e m b r i e .
(*) L o g o ş u ( j o r o L u ) 2 9 . l a n u a r i u ; 2 8 . A p r i
l i e ; 2 0 . I u n i u ; 9 . O c t o b r i e .
O.
* O r a d e a m a r e ( O p A A ^ a \ a p O M e r c u r i d u p ó
B o t e s u l u i C r i s t o s R . C . — M e r c u r i i n
a d ú o S e p t í m á n á a P a r e s i m i - l o r u R .
C . — M e r c u r i d u p ó J o u i a v e r d e R . C .
M e r c u r i d u p ó 2 0 . I u n i u ; M e r c u r i d u p ó
2 0 . A u g u s t . M e r c u r i d u p o 22. S e p t e m b .
P .
( * ) P a n c i o v a ( IT a h m o k a ) 29 . I u n i u ; 8 . S e p
t e m b r i e .
* P e s t a ( ü í i t a ) 7 . M a r l i u ; 2 7 . M a i u ; 17 .
A u g u s t u ; 3 . N o u e r o b r i c .
40
*Poşonu (iTonioHâ) 17. Februar!u : 12. Ju- niu ; 17. Septemh. 13- Nouemb.
S.
Sibiiu (GVk'iio) Luni dupo Nascei'e-a lai Cristos C. noslru; Marţi iu Septimânâ antea Paresimi-loru R. Cat. 21. Aprilie ; 19. Iu liu ; 2. Septembrie.
* Segbedinu ( Gîteahh ) 23. Aprilie; 49. Iuliu ; 28. Septembrie; 18. NouemJme : şi totu de una Luni se incepe Tergu’
T.
(* ) Temesora (Timuuoapa) A duo Septimâ- nd a Paresimi-loru R. Catolice. La Ro- sali-le nostre; Domineeâ in ante de Santu-Michael R. C. — 6. Decembrie.
* Tirnavia ( TipNAsia ) 10. Ianuariu ; anteaDominicâ a Paresimi-loru fi. C. — 12. Aprilie; 3. Iuniu ; J3. Iuliu. Domi- nicâ dupo Santa Mariâ mica a R. C. — lf). Oelobrie; 24. Nouembrie.
41
U.
* Uxigvaru ( Vhtkap ) Ianuariu; La Do-mineca Flori-loru R- Catolice; 2.5. A- prilie; 13. Iuliii ; 17. Septembrie.
V.
* Vaşiu (f iin s ) Mereu ri in antea Flori-loruR. C. — 20. Iuniu; 4. Octobrieţ Cu una Septimanâ in aiiLea Nascerii lui Cristos R. C.
(*) Yerşeţi (E £pm£4) La Domineca Flori-loru C. nostru-, 27. Iul iu ; 16. Octobrie.
QUA’TEYA TERGURI DE CATETENIE
A ŢERRI-LORU DIN AFARO’ .
Briuu (Ep'm) Luni dupo Mercure-a Cenu- sci R. C. — Luni dupo Jouia verde ; Luni dupo Sânta Marii mica. Luni dupo Zemislirc-a Măriei. Fiesce qtiarele dupo Calend. R. C. şi ţene 3. Septim.
Linfiu ( /îi'Hij) Luni dupó Pasei-Ie R. Catolice : Iu 4, Augustu dupó Calend. nostru. Fiesce <juai-ele ţene 3. Septimâni.
Lipsea ( dineu a ) la 1. Ianuariu ; 5. Aprilie; 22. Septembrie. Fiesce quare-le de 3. Septimâni.
A iena (Bî'eha) 20. Martiu; 1. Iuniu; 20. Oclobrie. Fiesce quare-le de 3. Septfm,
QUA’TEVA TERFURI DIN TÉRRA
TÜRCIASCA’ DE QUE A PARTE DE
DUNA’RE.
Chervanu (H ipean) Iu 10. Februariú.Luca CdaKA) In dio de Sátitu’l Luca. Nevrocopxi (lIíKpoKon) In 1• Auguslu.PcLrici (lÍETp'i'i) La Sántu’l Demetriu. Pirlepu ( JlipAEn ) La Silntu’l Georgiu. Pristinu ( npitTiH) In 11. Septembrie. Slimuia ( Gaímhía ) La Rosalii.Udongiova ( y .3011 i/oka ) In 2. Septembrie.
42
S c u r t à
b i o g r a f i e
a lu i
JOAN CORVINUScl e H u n i a cl.
Au fost Bàrbatu, iti quarele se potea co- nósce mare-a Corviniloru virtute, prequum şi ’naltu suiletu, înţelepciune şi virtute Romana. JJonfin. Dec. III. Car. 1V.
P i r f u i t , i n q u o m a g n a m C o r v i n o r u m v i r t u t e m , i t e m m a g n a t u m i l a t e m , s a p ie n ţ i a l i i , fo r t i t u d i n e m q u e R o m a n a m r e c o - g n o s c e re lic e b a t. B o n f . D e c . I I I . L . I I •
D E S C R I E R E - A
Nascern si a eroicesci-Jorn fapte a multu ve- stitu-Jui, şi de Iota Europa miuunajtu-liu Erou J o a 11 C o r v i n 115 de II iu i i a d. Tra
dusa. de J). Bojiucâ.
-Laţm d’ io penze-le Corali ie-i mele printre ene-le venturi şi blâude-le valuri a Marei
Corviniane s¿11 Huniadiane spre are)are-a or- direi, adeclie a Nascerii şi a miuunate-lom fapte a Im Joan C o r n i i u s de H n n i a d, Fostu-lui oretjuândiL GuBernator a Un^arie-i şi Parentele slrclucil u-lui Craiu a Ţerrii Uii- guresci Ma t h ia C o r v i 11 us , nemica alte cu agi ungere-a la scutitul Marei Limanu nu mi am propus, necjue altu scopu 1111 am avutu, de <juat a descoperi iubiLori-loru de
45
A ß C K f l ß f f t
H a c h epï'îi u ih a e p o H 'u c ' iH A o p < ¡>A nri a m s a t k é -
I T H T â A O H , 111 H A i T O A T Z Ö S p O llA M H H Ô H A T Ô A Ô H
C p o s I 0 A H K O p K ï H g C a * X S H ï A A - TpA-
Afi tz a e Ă - E o î k j kh k z .
^ I z h H H A 6 fi n Z H J S A t K o p A K ÏE H MEAE n p H H T p t A H -
HEAE K Z H T È p ïi I I I h KAZHAEAE KAASpH A /J IzpEH K o p -
K ÏH ÏA H E C k s X f lH i 'A A lA H i CnpE A p E T A p t: op^HpEH ,
A A E K Z a I lA IM ip ÏH U I H a A M N gN A TE A op <J>AflTE A ASM
I 0 A H K o p B Í H Í I A i X « H Ï A A , <{>0CT8AÖH
O A pEK ZH A TâK E p H A TO p A Y l t r A p IE H U I H ü z p H H T É A E
C TpÉASM H TáA SM K p A 10 A I iE p ÏH y N r í p E l ' M /H A-
T V A K 0 p S I N a t , HEM H KA A A T Z KS A y g N ÿ E p I; AA
C K S T H T Ä A / I l zp EH J lM A N g l l f i A\ ï A M l ip o i lß c ; l I M ' l f
A A T C K O n HS A M AKÔ T , A « K Z T A AECKOflEpH WSH-
TO pH A O p A E K S H O E 'H H N ljt <J>ÏH pO M AH EC 'IH , A M E A M t
4 6
cunoscientiâ f ii rom anesci, a^uea que este demultu pre cunoscutu tuturoru Nemuritorii lum inate, şi que in tote Linbc-le cu desfătare sc citasce din credinciose IsLorii-le Ţ e r n - lo r u , şi se maresce de direplu judi- catore ânim i-le tu tu roru L iteraţi-Ioru s,'u Invetiati-loru Europesci ; adeche ânteiu : quum che vestiLu’l in iota Lum ea erou J o - a n C o r v i n u s de H u n i a d e nâscutu dm gen u l R om anescu; a duo: quum cliee- roicesci-le lui fap te , m ilite reşca maestric m p urtare-a a rm e -lo ru , isteţimea la ori qUe intemplare , şt bârbâtia insoşita cu adeve- rata înţelepciune in B âtalii, atânta sunt de m inunate, quât pone aqui de nemu’l om e- nescu noaudite au foslu.
Spre a areta cu tem ei u şi depleno adeverii e vre o fapta, quare noi singuri 11’ am veduto, neque am audito din guri-le aş 16
plase de barbati, quarii au vieţuit tocma in tempu 1 intemplatei fapte, seu dora si de faeie au fostu , şi quarii de comun se soco- tescu de mărturii adeverate, tribue si cer-
47
ÊCTE A i M S A T np-ft KÔHOCKâT T Ô T g p o p I l t M â p M -
AOp A Ô M H H A T É j 11111 ME ,)i T O A T E ¿ í lH KEAE Kà A<~
ElJÆ TApE CE MHTECMÉ A H H li pEAM HH OA££ I t T O p ÏH A I
U ep M A O p , LII H CE M Z p t t ' IÉ A* A ^ p E I lT ÎKÔ AEKZTO A-
pE HH HM H AE T S T é p o p / Í ÍT £ p A l(h A O p C 6 8 ./^ S Z lţA -
l[HAOp ö f ip O n E fH » ; A A EK Z 4 T E I0 - ’ KSA\ KZ KEETH -
TÔ A T O A T Z / lá M ’fe 6pO S I 0 A H K o p K Ï H â l
A é X â h V a A 6 h x i k s t a h n i,i £ h S a P o m z h e e k ; a -
A O Z : K S A \ H Z C p O H H E E 'IH A E ASM <J>AI1T E 3 M Ï A Ï T f -
p1î£ K A M Z E E T p iE ^ n g p T A p -ft A pA \EA O p , H £ T Z l(H A \-fc
AA O p H 'IS < ^ T Z A \n A A P E , L1JH K Z p E Z li' lA ^ E O IJ H T Z
K8 A A E S t p A T Z ^ LjEA tnN tO H E 4 E z T Z a V h î A T Z H T A
C M H T A 6 M H H Ô H A T E , K Z T n Z H Z AM H A * H*i\MÔA
O M E N E E K H E A S 5 M T E A â <ţ)OET,
G n p E A A p z T A KS T E A U lO LUH A E f ^ H M Z A A f K I *
pHpe K p t O i ţ l A n T Z j KAp 1\ H ÖH C H H T S p M I I ’ A M K Z -
5Ö T O , HHH E A A \ A â ţM T O A ^ H rß p H A E A U J Z [ÎAAEE
A l K Zp K A U ,« 5 KAp'm Afi K Î E lţ g H T T 0 KA \A jfi T H M -U i
nfiA + T Z M I1A A T E H <J)AnTE , CfcÔ A 0* p z UJH AE
(JlALţZ Aß 4>0£ T , UIH KApiM A * KOMâH CE COKO TECK
A E M Z p T Ô p iH AAEKZPA TE , TpMKâE C Z ' lE p M E T Z M if -
ETOpiVlAE CfcÔ G K p H [ l T S p H A £ MEAE A ” npÉ A'f'K <t>An-
cclam IsLorii-le seu Seripturi-le quele despre aquo faplâ sunâlore, tjuare cu. quâl inai multu se apropie de tempu’l , in quare s' aa intemplat’ aque faplâ, cu alânla mai mare crediutiâ li se amesurâ, ero de sunt tocma din aque’l tempu de bârbati intregi in credintia insemnale , atunci nu e de lip- sâ mai multu a se disputa seu a se indnoi despre câutatu’l adeveru.
Detjui şi noi spre proplire-a descrierii vieţii lui J o a n C o r v i n u s cercetam pre cjuei mai vrednigi de credintia Istorici coevi, adeebe de unu tempu, cu aquârora mărturisiri inlregâ Istoria Patriei ( Ungariei ) este proptitâ. Adeche
I. Joan Corvinus est e r e s â r i t u din genu. seu s â n g e R o m â n e s c u .
Istoricii seu Scriptorii, qnarii au scris de- s|U'e familia Corvinianâ, unii sunt domestici (de casa, sdu din Patrie), alţii strâiui; lăsând dare pre qiiesti din urmâ inlatui'i, ţliccm :
JNeqne unu Isloricu dintre quei intregi şi vrednigi de crediutiâ, quarele au scris Isto-
48
49
T Z C f iH Z T O A p í ; KA p E K S K Z T f f l ih M á A T C E A ( i p j -
n i ' t A E T HM [IÔA 5 .f. KApE G A S ,f .T £ A \f lA A T AH'ft
(J ) A n T Z , KS A T Z H T A MAM M ApE K p E A H H L ţZ AH C E
A M E C O A p Z , IA p Z A £ C Z H T T O K A \A A H H A'HEA T H « ( I
A E K Zp K A U H ^ T p E ÿ H -f K p E A H H U Z .f ,£ Z A \H A T E j A -
T S H M H MS 6 A E A H n t Z A \A H A \S A T A C E A ' H lS T A
C 1\ S A C E ^ A * H A t t n p E K Z S T A T f iA A A E K Z p .
Ae'IM LLIH HOH CnpE npOnTHp-fc ,\E[K jlVipfll Kl E LJÏH
ASM Ï O A H I i O P K ï H S £ 'I Ep'l ETZAV n()E NEU MÄH
KpEAHH'IM A f KpEAHHLţZ ïtTOpÏMM KOEKH , AAEKZ A?
VH THMfl 3 HS AKZpOpA MZpTSpHCHpM ^.Tp-ferZ I -
CTOpÏA IlâTpi'EM ( Y H TApiEM ) GETE fipOIlTHTZ.
i lA E H Z
I- I O A M K O p K V H fi £ 6 £ T t p E £ Z p HT
A H H y E H C t J C Z H ÿ £ p O M Z H E £ K .
I t T O p n iH C M G l ip ïn T O p ÏH , KApÏM Afi C K p H t
t l ip * <{iAA\ÍAÍ'A K o p K ÏH ÏA H Z , y H ÏH C Z M T AOA-.EETH'IH
( A* KAEZ 5 C M A H H % r p ï £ ) AALJÏM C T p Z H H H ;
A Z E ZH A AA pZ npE NEETH A H H VpA\Z ^ A A T f ip í í , ŞHMEM :
I I h ' I E V N I CTO p iK A K H T p E M E H ^ T p E y ¡1 UJH
B pEA H H M H A f K p E A H H H Z , KApEAE AS C lipHC Ïe T O -
pi*A ÏÏATp f*EH KS AAEKZp I I IH <{>ZpZ f lA T H M Z , Hß
4
50
ria Patrie-i cil adeveru şi fora patima, nu se afla si ascunde , séu si tegáduéscá ordi- re-anascerii lui Joan C or v i n u s din sânge Românescu, qm toii cu o gura mârturi- sescu adeveru’l despre román ime-a lui; a sie daré aqui nu se vede a fi de lipsa a pune in ante ncscari mărturii despre aquésta , in- quát se aténge de direptii cumpánátori L iterati LTnguresci, qui ar íi de agiuns adice : Joan Corvinus de H uniad au f o s t u Ro ma n i i nasc ut u , si P a t r i o t a ade- v e r a t u cu s u f l e t u’l şi t r u p u'l. Inse parte qua si te incredintiasi şi tu iubite Fiu Romanu, de nu ai avutu pone aquum intrégá cuuoscientiâ despre adeverata Biografie alui J o a u C o r v in u s. adeclie unde s’au nascutu, şi quum au agiuns ielu la ’nalta Divegâtorie de Gubernator a Ungariei-, parte qua si te incredintiasi, qiuun clie generosa Naţie Unguréscá tot déuna au iubitu pre Romani qua pre credincioşii sui compatrioţi, şi nouitânduse la Naţionalitate, au pre tiuit depurare vrednicii-lc Barbati-loru,
51
c e & 4.AZ c z a c k S h a z , C t ts c z T z r z A « ÏA £ K Z o p -
ţ M p l i HACMEpÏH ASM ï o A H K o p S I H Î C A H N
CZHLIÉ P o M Z H E£K , N H T O lţH K 8 O T f ip Z M Z p T S p H -U '
CECK A A ÉKZp8A A ec iiPé p O M Z H IM t AfîH ; AU IZ A**
pZ ANH N8 CE REA* a ‘i1*1 A £ AHI1EZ A I18HÉ HAHH-
TÉ HEtKApH MZpTÔpÏH A É t lip f A N iî tT A 3 + K Z T C i
A T M H g t A ‘ A 'i'p in u 'm K à M n z n z T o p n / Im p A L ţM Y H”
rSPeC X1H ) ' IH Ap <t>H A * A ÎK SN t A Ş H N i • I 0 A H
K 0 p K V h â c A £ X â H I A A A f i < t > O I T P o
r n Z H H Z £ K 8 T J U l H Ü A T f l O T Z A A £ K z ~
p A T K 8 C 8 <J> A É T 8 A U l H T p 8 n 8 A*
(U p T E KA C Z TÉ * K pE A H H IţEŞH U IH T Ö KJKHTÉ $110
P o M A H , A t HÔ AH A K 8T n Z H Z A K fiM -fvTp-fcrZ KSH 0-
l ' I Ï H H 4Z A t t n P£ A A É K Z p A T A E lO rp A ^ IÉ A A 8h I 0-
A H K o p B Ï H Î Î , A A EK Z Y » A £ C ’ AS H Z E K Ö T ,
m H k 8a\ a 8 a ;kô h£ 6 a a a h a a t a ^ . ip E r z T o p i t A E
I'S K E pH A TO p A Y H r A p itH ; nA pTÉ KA C Z T É .^Kp£-
AHHUEŞH 5 K 8M KZ ÿEHEpOAEA HamVé Y H r S p t C K Z
T O T A* V H A AS K3EHT npE PoAAZHH KA npÉ KpE-
A H H M O lilÏH CZH KO AVnATp ïO U H U IH H Z « H T Z H A « f*
AU, Ï Ï a u V o h a a ï t a t e , a « n p E ijf iH T A £ n 8p8pÉ k p e a h h -
M IH Aé K Z p E A U H A O p , <J>ÏÉ O p i l A i ' l £ H t M . I I I h A *
52
iic ori de que nemu. Şi de vom cerca sta- rc-a Patriei nostre cn de ameruntu’l, vom vedea, chc dela incepulu , adeche de quându au veni tu ncnm’l Ungurescu iu Panonia , tolu de una au loslu in buna armonie şi intru o înţelegere ou nemu’l Românescu, vedem clie cu unite puteri s’au bâlutu asupra Bai'bari-loru, şi cu virtute eroicescâ , si cu credintiâ nefâşarnicâ au apâraL Creştinătatea de turhu’l Pagani-loru ; asie citim din Istorii, quum clie Micliai P rincipu l Ţ errii Romancsci in aliantiâ cu Ungurii, au oprit focu’l Tartari-loru , şi a Turci-loru de cotrâ Terra Unguresca, şi Romancsca, au omoritu sute dc mii de Turci, şi au paslrat din Iote parţi-le buuu L de comun a Patriei 5 as/mine şi Principii Moldaviei mai tolu de una au loslu in aliantia cu Ungurii; asie vom cili mai giosu a fi datu Dracula Craiu-lui Ungariei Ladislau Poslliumus 4000. de ostaşi calereli sub comanda a insuşi fiiu-lui suu asupra Turci-loru spre bâlaia dela Yarna. Asie vedem şi in tempuri-le de asta-die quata iu-
53
S O M MEpKA CTAp ix H AT p if H HOETpE Kâ AVZpÔH-
t 8a , K O M K E A ^ » HZ A f w + M É n f iT , A A fK Z A t k z n a
a 8 k e n h t H i îM â A y i i r â p e c K Ü a h o n ia , t o t A t
y H A A 8 (fO C T * E 8 HZ A pM O N ÏE Ltl H * T p â O * U 6AE-
IJEpE K 8 H 1 S M 8 A P o M Z N E C K ; K E A tM KZ K3 V H H T E
n f iT íp í í cT AS E Z T â T ACfinpA E A p K A p H A O p » UJH KS
K Z p T Ô T E Ê p O H ' l- t E K Z j U IH K8 K p E A H H liZ NE<)>ZU,Ap-
H H K Z Aâ A n Z p A T K p E lT ÏH Z T A T - fe A E TS p K S A I l z r z -
HHAOp ; A U IZ V m M A ^ H Ic T O p iH , K8A\ K Z / l ï l-
\AH n p ÎN 'IÎn S A I^ zp tH P O A\ZH E t'l H A A IA H lţZ KÔ
\ f H r 8 p ÏH , Aâ O n p M T <J>aK âA T a p t a p h a o p » UJH A
ÏÔpMHAOp A i K Z T p Z E ^ P A y H r S p lU K Z UJH P o M A -
H 'fe tK Z , Aâ O M O P Z T C 8T 6 A f M IH A * T S p M H ^ U IH
AÔ ï lZ t T p A T À HH T O A T É ilZ p iJH A É KÔHÔA A * KO-
M â H a IÏA T p i'E H ; A t z M H i r f ; IT pi h m í ni h Æ o a a a k Ve u
MAM T O T A e Y HA AS 4>0CT A A IA H lţZ K 8 A; H r â -
pÏH ; A U IZ K O M ' l i 'T H M AH ÿO £ A A a t Ä P A -
KSAA KpAlOAlOH A/HTAPIEH / T a A I£a a 3 I ÎO C T X S M S t
4 0 0 0 . A t O E T A U IH KZAZpEtţH CSE K O M A H A A A + -
tâ llJM <t>ÏIOA8H C Z 8 AtSnpA TSpM H A O p CnpE E Z T A IA
AEAA f iA p H A . Ä U IZ K E A tM U IH * TH M IlSpH AE A*
A I T Z 5 H K Z T Z lOEHpÉ ApE G pO ÏKA H a I( IE V H rS p - fe tK Z
bne are ei'oica .Naţie Ungu.resca cotrâ com—
patriotii R om an i, penlru che ori unde s’au
lucratu despre folosu 'l şi b u n u l Naliei R o - manesci , loLu de una alânla patronime si sc u Li re s au aflatu in direptu’l sânii a nobi—
li-lo ru Patrioti U n g u ri, quât ca d irep tu l se
pote dice, rjiiuni che tocma aşie an. grigitu ci lueruri-le Romani—lo r i i , qu.a quuin si prc
înseşi a le sua-le. Quum clie cu unite p u - teii şi novatemata credintia loLu de una au luci atu Ungurii cu Roinann , se videscc si prin m ultim e-a veehi-loru N ob ili Romani din T erra U ngurescâ , de ora que nobilita- tca numai pentru merite , seu vrednicii s’au
datu. Aqucstu Sân la Principiul): au domnita şi pe tem puri-le lui Joan Corvinus, quându
in iubire noiacarnicâ , şi încredere frâ ţe - scâ vietiiund’ queste duo nem uri, s’au rc - splaLit ori quarele dupo câdintiâ. Spre mai apriatâ adeverire sc punu in ante Istorici Viednigi de iota credintia, quan i nondoite
mărturii dau despre gen u l Românescu a lui J o a n C o r v i n u s .
55
K x r p z k o m ii a t p îou,Vh P o m z h h > n tH T p â h z o p H
y H A E c ' AÖ A S K p A T A î t l ip e (JlOAOCSA LUH KSHâA
H a IJV e Îi P o M A N E C H H j T O T AÉ Y h a a t z n t a n A T p o -
hTmE ) I I I H C K g T H p t C AS A<}>AAT ^ A l P t n T â '' C Z H
A H OKI A IA op H a T pVo U,H Ayr H r8|)H , K Z T K8 A 1 P É n -
T ÍA CE nO A T E ŞH 'IE , K 8 M KZ T O K M A ALLIZ AÖ rp H -
y H T 6 it A8KpSpHA£ P o M Z H H A O p 5 KA K 3 M U IH HPE
•fCEU IH A AE CAAE. K S M KZ K8 \ H H TE n S T E p íí LIJH
N Z K Z T Z M A T Z KpEAHH l^Z T O T A É Y HA AS A 8 K PA T
V H rS p iM K8 P o m z n îm , ce k z a e i ' ie u j h n p « H m 8 a -
KHA\15 SEKHAOp N O K IA H P o M Z N H A MH U ’ftPA Y H r f i“
p - k tK Z , A ‘ O A p Z ME H O E ÏA ÏT A T - K HâA\AH n E N T p fl
M tp H I E, C feS K p E A ^ M 'll î l C A8 A A T- JIm éETS G z H T
I I p Ï H ' i ï n ïS M a8 a o a m ih t i i i m n i T H M n 8 p n A £ AâM
I o A H K o p S i n ă C i H Z H A -f lOKHpE HE^ZLţAp-
H H K Z , MIM ^ K p E A tp E <J>pZLţAtKZ K IE L ţâ rtH A HECT
A O Z H-feAAflpH, C a8 pE C nA Z TH T o p i l KA PEAE A « n Z
K Z A H U lţZ - GnpE M AU A n p ÎA T Z A A tK E p H pE C£ nSH
* AN TE ïc T O p ÏM Ü ßpEA H M M tl AÉ T O A T Z K PE A M H lţA î
K A p ÏH h z h a o V T e M zp T â p i'H A A ä A “ h Pe y iH f lA Po-
M AH E£K A AÖH ï o A H K O p E, 1 H 8 £.
55
Dintre q narii quel d’ anlciu este M. Joau Turotii, quarele au vieliuit pe tempu’ l C r a-i u-1 u i M a t li i a C o r v i n u s l’ecioru-lui lui J o a u C o r v i n u s de H u n i a d si au scris Cronica Unguri-loru , 111 quare Carte-a JV. Capu 30 dice: (1) ,,Era atunci ¿11 Crai- „ me (T e r ra ) Militarii! innaltu la sufletu . ,, nâscuLu din sânu’l nobilei şi cliiarei G i n- ,, t e T r a n s a l p i n e ( de peste munţi) m J o a n de 11 u. 11 i a d , om batetarnicu , ,, şi uascntu spre invertire-a arme-ioru şi ,, sjjre indrepLare-a lucruri-loru osteşesti; ,, şi pre quum e apa Pesci-loru, Cerbi-loru ,,a vedea umbrose-le păduri, asie lui ii era ,, viaţa purtare-a armeloru şi ducere-a ta- ,, beri-loru. Pre aquestu omu, prequum se ,, dice, spre apararea viitore a Graimei, pre-
( í ) Erat tune in regno miles magnanimus nobili et
claro transalpinac gentis «le gremio natus J 0-
a n n e s de H u n y a <1 , homo bellieosus , et
ail flectendum arma , dirigendasque res bellicas
natus ; et sicut (úscibus aejua , cervis umbrosas
57
¿ . H N T p t KAp'lH M£A A Z N T e Io 6 l T t /H- lo A H T S -
pO lţV , KApEAE AS K V m i Î T H f T H M d S A ^ K p A IC A iS H
/ H a t V a K o p k V h fl c ^EM opfiAS H a 8 h I o a h
K o p s Î H f l i A f X i H I A A , l l |H A8 C K p w t K p o -
H H ÎA Y H ră p H A O p , * K A P * K A p T t IV • «AII. 30 . ŞH-
M E ; ( 1 ) , , 8 p ATgH M H .f> I<pZHA\E ( J i^ p Z . > / M lA l-
„ T A p » * H A A T AA Câ<ţ>AET , H Z C K âT A MH C Z H S A
„ H O K ÎA fH U IH KV* p £ H I J V h T Î T p A H £ A A n I H t
j , ( A E n E I T E M S H l ţ h ) I o A H A i X 8 H I A A » O "
,, K Z T Z T A pHHK ) LUH HZCK8T CnpE .^tvZp I l i p i i Ap
„A\ EA0 P U IH c n p t -KAPenTAp-fe AâKpSpHAO p O C T t-
' „ U l i n S ; I U » nptKă.W 6 A n A ^ M H AOp^M£pj;. 'A0p
,, A REA* VMEPOAUAE nZA«PH, *UJZ ASH 6 pA
„ KIAUA n â p T A p t APMEAOP UIH A * ' ” ? * TAKEpHAOp.
, , n PE A M E IT OA\, npEKSM CE ŞH N t , C n P£ AHZp A-
,, p-K K IH T O A p t a KpZHA\EH . npEKăM A ii AAEKf?HT
lustrare sylvas , sic i l l i a rm o rum , belliquc cx-
peditio vita erat. Hune hominem , ut clici prae-
sumitur , futura rcgni pro tutela , rebus per ip-
sum gestis testantibus , fata ab alto elegcrant,
peregrinisquc de partibus, regni Hungariae de-
iluxerat intra oras. Tur. Cliron. Hun. L. IV • c. - O.
58
„ quum au adeveritu fapte-le lu i , 1’ au ales ,, Pronia de sus, şi l'au adus din parii slrâ- „ ine (înţelege din Térra Romanesca ) in ţe- ,, nutu'l Ungariei.“
Aquí se nasce întrebarea, quine au fostu Ta lâ l lui J o a n , şi quum an veni tu in Cra- ime-a Ungarei ?
Tatâ’ l lui J o a n C o r v i n u s au fosLu V o i c u 13 u tu C o r v i n u s nobil sen Bo- eriu de Térra Romanéscá, oslaşu. vestit’ intre ai sui , quarc-le pentru inclinaré şi amicieia que o aretâ eolrâ Unguri, au început Principu’l Ţerrii Românesci M i r c i a al goni, şi mai pe urma iutr’ atánta se mana lu cru 'l, quât i se luare şi m oşii-le, de unde apoi au trecutu V o i e u B u t u la Imperatu'l S i g i s m u n d u . Engel in Istoria Ţerrii Românesci. (1) Quarele, fu pri- rnilu de S i g is i nund ii şi se seiâşlui in Transilvania, prequum marturisesce Turo-
(1) SSoif SSutíji ivar nad) Hefct @t}â'Jj(ung etn w»? tarţ>ifcţ>cv Boiar ies ie r foit il;m Dittleiiţc
59
,, <ţ>AtlT£Af A 8H , A A S AA tt I Ip O H IA A f CSt j U IH
>, a ' AS AAß t AKH flZpLIH CTpZHNÉ ( ^ H t A l g i A MH
>j l i t p A P o M A H lU K Z ) ^ IţH H f iT S A T ip i i î l / '
■ÎÎNh C£ NACNf -JiTpÉSAp-fc > HMHt *8 <J>0£T T A~
T Z A A8H Io A H j LLIH K8M AS K fH H T /|k KpZHM"fe
YHrApifH ?
T a t z a a s h I o a h K o p k ï h s c a 8 4¡ o c t ß o íí-
K 8 E 8 T K o p K Ï H S t H O K ÏA C B S B o íp io A *
I i^ P A PoA\ZHr6 t H Z J O C T A L II B tC T H T + T p f AH C Z H j
ka |ha £ r i f i r r p s .^ k a h n a p Iñ i j j h a a m Y iY ia m i o A p z-
T A K z r p z y i i r S p H i a8 + ' i í n á T n p ÏH M Ïn S A U e p ÏH
P o M A H tC M H /H i'p 'IA AA rO H H , L1IH M A H n t V p M Z
jJ iT p S A T Z H T A CÉ M Z H Z A8Kp8A , K Z T H t í ASApZ
UJH / H o iu íh a e > a é yH A E a h o h aS r p t K S T E o tí-
K 8 E s t AA ^ .M n tp A T S A G ir ic M S I IA . S lIT E A ^
IcTOpi'A U é p IH P oM A H fC 'IH - (1 ) K , p fA l <J)8 n p H M H T
A t GiVÏCA\8HA U IH C t C Z A Z U IA 8 H + T p A H CÏA KA H ÏA ,
n p tK S M A\ zpT8pncec 'u T s p o i ( ï K p o h ÏK A ÏIa p * I V .
K A ÍI 3 0 ; „ G t Ş H M t, KZ ^ K O A A H T «J lIH H A G iVVc-
n'igcit 2tnï;iïng(i(Î)f(it an Ungarn oertrie&ei» würbe. Engel «(tere ©cfd;icţ>te fer S8«ia$ep. ©. 158.
60
ţi Cronica Part. IV . Capu 30: „ S e dice, ,, che inbolditu íléndu S i g i s m u 11 tl u „d e virtute-a Parente-lui atjuestui Milita- ,, liu Iau adus din parţi-le Transalpine (de ,, peste M unţi) in Domnire-a sua, si l ’au ,, facutu locuitoriu Crâimei sítale.i£ ( ] ) La anul 1 o95. redicând S i g i s m u n d u Ijalae asupra lui M i r e i a Vodă, si supu— nendn larmc-loru sua-le, eró intórsé moşiile Boieru-hu Voicu indereplu (2) qui şi in Piansilvania capi tase dela S i g i s m u n d uo moşie Satu 1 Gorvinu (Ilollos) numiLu , in margini-le Transilvaniei de cólró Térra Romanesca, unde au si remas V*o 1 c u rió— vréndu a se mai intórque in Térra sua.
In aque3tu Satu se náscíi J o a n C o r v i ni i s de H u n i a d din Tata Românii, eró Muma süa se dice a fi fostu E l i s . a b e t a M a r c i n a i a din familia lui P a l e o l o g u ţuel de pe urmâ Imperatu Grecescu.
(1 ) Fei tur enim quod Rox S ig ism u n d o , rirtu tii
nomine genitoris ini 1 ¡tis hujui pulsatns, illum
partibus de transalpini« suum traduxisset in <lo-
61
)> M 8 H A A i K l 'p T S T ’k I Iz p H H T E A Ö H A 'IECTfiH / H iA I-
?; TA p iO a ’ AS A A ^ t A H H n zp i(M A E Tp&HCAAm 'N E ( A>
>1 I1ECTE A\8 HL(M ) ^ ,S,OA\NHp-fc CA ? W H a ’ AS <JiZ-
31 K 8T AZKSH TO p iO K p Z H M E H C A A£.“ ( 1 ) J a AKSA
1 3 9 5 . p tA H K Z H A G l r i ’c M f iH A EZ TA E ACSnpA AÖh
d f ip ' IA f i o A Z , IHM C Ö K nä H Z H A flA ApA\£AOp CAA£ ,
u p z + T O A p c z m o w i'h a e B o fp iO A ä t i f io i iK ä ^ A t p f n T
( 2 ) , MM W H + T p A H C lA K A H IA K Z n Z T A IZ A ^ A G i-
rÜAAöHA o M ou m , C a t s a KopR'mä ( X oa a o lu )
H8A\MT j + MApl/lVlAE TpAHIIAKAHIEH A £ KZTpZ
UlipÄ PoAXAHlUKZ , Y hA e A8 WH p£A\AC ß 0 H K ß
HZKpZHA A CE A\AH .^TOAp'iE -f. U'fcpA CA.
a h e c t G a t c e n z c k ö t o & h K o p k i ’ n ä t
A £ X ä N i 'A A A H H T a T Z f o M Z H , Ü p Z / l l ö M A
C A CE 5H M E A 4>H <()OCT G a U A K E T A /H äP - M IH A IA A H M
4>AA\VaVa A f l i i Ü A A E p A O r j ' lE A ä i l A\AH A e n * VpA\X
jJVwnEpAT r P£'l££H,
minium , suique regni illum incolam effecisset-
Turotz Cron. Pav. IV . c. 30.
(2 ) Ifnfr jcijt l'Ott Sigismund iit feitlC ©littCF Jttrud
eiltgcffijt WtU'&i. Engel ibidem.
62
Quum che J o a n C o r v i nu s au fostu Romanu ai are de tolâ îndoiala, chiar ade- veresâ Ani. Boniînius in Decadele Ungariei, che dice in Decade-a Iii. carL. IV . „ Clic „ aquesţa (Joan) din Talâ Românii, ero din ,, Mumâ Grecâ nâşculu, prin industrie şi „ virLute preste socoLire-a tuturor şi-au Iu- „m ina lu Genu’l suu: s’au mărturisilu ne- «,quc de quum a ii ielu nâscutu din pâ- „ renţi: întuneca li. Che T a tâ l lui intre Ro- „ mânii, quarii locuiescu aquum Iocuri-le „ Geteloru şi a le Daciloru, se dice mai ,, multu a fi pututu la aque G inlâ; adeche ,, qilarele nu numai cu svatu 'l, şi cu langa „ a lucruri-loru esperientiâ, qui si cu ave- „ rj-le şi puleri-le mullâ autoritate şi-au ,, fostu câstigatu ; indeletnicitu prin bâtâlie ,, baihatiasca , n au agonisiţii atânle avuţii, „ quot nome si-au câştigată din Studii-le ,, Militaresci. Se intaresce şi aquea, quum ,, che Sigismundu de dujjo"^este-a nome— ,, lui I arente—lui au adus pre J o a n din „ p a i ti—le Muntenesci, in Transilvania, si
63
KSA\ KZ Ío A N K o P kV h S C AS 4>O tT POA\ZH AcţiApK
A t T O A T Z ^ A O 'i’AAA ) K lA p A A fK E P ’S tZ Û H T . E o H -
< jm iîf i£ Í.6 K A A ÍA É V H r A p V iH j KZ JH 'IE .X.ÉKA-
A i I I I . Kap- I V * j, l i z a m é c ta ( Ï o a h ) a h n T a t z
55 P o M Z H , VapZ AM H /IÎ8a\Z I p-ËKZ HZEKÔ T 5 n PHH
55 V H A ÎC T p i' t I I I H K l'p T S T E , tipEETE COKOTHp'fc T g -
, , T f ip o p iu'i'aS A8A\m H A T I,[eH8A CZ8 : c ’ Aâ M Z p -
,, TÖ pH C H T HHNE A * K8A\ A <)>H 6 a H Z E K 8T A HH
îs I I z p H H lJ M ^ T g H E H A U H . K z T a T Z A A8H ^ T p t Po-
, , A\ZHVm ) KAp'lH AZK8EEK AK8a\ AOKSpHAE IJ fT E A O p
, , m u A AE yü.A'VlAOp 5 C £ ŞJM'IE AAAH M Ö A T A <}>M, W
55 I I 8 T 8 T AA A N ' t I , l l H T Z ; ¿ A £ K Z K A P £A£ H8 H8AVAM
j , K8 C K A T Ö A UI U K S A â H T A A A 8 K p 8 p H A O p Gi l l EpV-
5 . E H U Z , NH UI H K8 AKE pHAE IUH n S T E p H A E A \ â A T Z
, , A f i T o p i T A T E u i Va s < ( ) 0£ t k z e t í V a t ; - h a ^ e t n h -
5 5 MMT n p H H E z T Z a V e K Z p K Z U ’f t E K Z , h ’ A8 A T O H H -
, 5 E H T A T Z T 1; A K S t ţ ' m > K Z T HOA\£ Hi Va S K Z E T ' . Î A T
15 A H H G t S A ' i ' M A E / H V a V t Z P EE' IH. G e - f T Z p E E N E Ul r t
,> a n e a 5 i (8a\ k z C V r V £ A \ 8 H A A * A S n z k e e t ' I ; h o -
3 5 AUA8 M Î I z PH N T E A 8 H Aß A A ß £ np £ Ï O A H A H H n z p -
■>5 I4HAE / l l 8 H T E N E £ ' I H i . f T p A H £1 A R A MI A » UJ H n £ H T p 8
,, K 8 H Z l l 8 p T A p 1i Tp E KMA Op A S H j a ’ a 8 A Z P Ö H T K8
Ci
„pentru buna purtare-a trebi-loru lui l ’au dâruilu cu pamenturi-le Iluniadicesci,
„ ijuare sunt iu margine-a Transilvanie-i ţie ,, cotrâ Térra Romanéscá. A u f o s t u B â r -
b a t u , i 11 ( j u a r e l e se p o t e a c u n ó- ,, s c e m a r e-a C o r v i n i-1 o r u v i r t u t e , ,, p r e q u u m şi ’11 a 11 u s u f 1 e t u, i u ţ e- ,, 1 ep c i u n e şi v i r t u t e R o m a n a. La „ fa ş iâ era forte deschis şi vrednicii de rc- ,, veréntiá, iu târimea militerésca nónvénsu, ,,a (juârui fire blânda şi buna, nu alte de ,, tjuâL icono vrednieie-i Romane aretâ,“ (1)
(1 ) Hic finim ( Joannes ) Valaoho pati'e , matre ve~
ro Gracea natus, industria et virtute, supra om-
iiium opinioncm , suum genus illustravit : pa-
rentibus ncquaquam obscuris ed itum , tradidere. Pater nanjque inter Valaclios , qui Getarum Da-
corumve loca nune incolunt,, plurimum apud eam
gentem potuisse dicitur. Quippe qui non Consi-
lio solum ac longa rerum experientia , sed opi-
])Us ac fortunis multum sibi auctoritatis com-
pararat, assiduo bello exercitatus non plus d i-
v itiarum , quam nominis e militaribus studiis
65
„ n Z M Z H T g p M A t X ô m A & ï ' i f i ' I r t , K A ţ l C .ZHT .f. M Ap-
, , 1,1 HH-U T p A H C IrtR A H V iH A ‘ ^ Pa Ü 1'P A FoA\ AHK-
„ CKZ- i l â <ţ> O l T F l Z p K A T , * K A p E A É C i
,, n 8 T l î H S H O A £ M E A\ A p ’K K O P K I H H A O p
„ K V p T Î T E ) l i p t K ă A A LII M M A A T C â -
„ <JJ A E T , U i A É H H IO H É j I l i H E Z p T g T i
j , P o M A H Z - < Ia 4>A1(Z 6 p A <t>opTE AECKHC 111 rt
„ K p E A ' I H r AE PEB EPH H U Z , * T Z ţH A V fc m V a V i^ K-
„ t« ÎZ H Z H K H H E , A K /p S H 4>MpE K A Z H A Z U1H &S-
,, H Z . I lâ A A T Z A£ K Z T VkOAHA K p E A H H 'IIE H i 0-
: j M AHE a p Z T A ( O j
ipc contraxcrat. rtr. Sigismundiim cnim affirmant
lama paterni nominis Juannem adlmc Ephebumo transalpini« Oi is , in TransHvaniàm transtulis-
sr, Iliiuyaclicis f raetliis , quae in extrema T ra iir
silvaniac o ra , quae ad Valacliiam altineţ , sita
sunt , oh reni bene geslatn douasse, etc. V ir lu
it , in quo niagnam corvinorum virtutem , item
magnaniinitatem , sapientiam , fortitudinemquc
Homanain recogiioccre licebat. Aspectu pcrlibe-
ra li fuit ac venerando m ilitari robore indomi-
tus, cujus mite praestansque ingenimn n il, prae
ter Homanae dignitatis imaginem referebat. Bonf.
Dec. 111. L . IV .
66
Din questa mărturie se vede, quum clic şi parente-le lui Joan C o r v i n u s , adeche A o i cu JS u t u. au fostu har ba tu mare şi strelicilu in Patria sua, dare neque mai pu- yinu pretiuit au fostu şi in Transilvania, unde cupitase moşie şi nobilitate ungurescă.
Ero unde grăesceBonfinius despre Craiu’ l M a t h ia C o r v i n u s , pune urmatorc-le probatore euvente iu ante, quare cu to tu l desgurdu indoela, quare şi-ar trageo ori quineva despre Romanitate-a lui J o a n ; Che dice Decade III. Cart. 10 : ,, Deşi multe ,, plase de iubuldiri barbaresci inundase ,, Dacia, Provincia Poporu-lui Romanu, si ,, ţenulu 1 Gcte-loru una cu Panonii, toLusi „ n’au pututu si se stinge eolonii-le Rorna- ,, ne , quare de eurendu se redicasc. Intre ,, Barbari fiedu cutropite, abia romana ,, Linba a ii pastatu se v id u , şi qua nu ,, cumva prc aquesta si o părăsesc», asie ,, sc inprotivescu, quăt se vedu a nu se ii „luptat aLauta pentru viatia sua, quot s'au ,, Inptatu pentru aperare-a Linbei ş. a. Aqui
67
X h h m - Iu tz M z p rS p ÏE c e K fA * > K â M K ï 111M
Ilz p H N T E A E ASH I 0 A II K 0 p K V H S t j A A £KZ ß 0 H
K s E s t s a s < ţ>o rr k z p k a t M A pe m n c t p e a s -
N H T + J lA T p ÍA CA ) A A p Z HHME M A H nS lJH H npE-
I4S H T AS <ţ>OCT LU H ^ T p A H C ÏA K A H IA J V N A E K Z R Z T A -
(< m o l u 'i'é u im h o k Va 'i't a t e Vn rSp- t;C H 7,-
Ï a PZ V H A é rp Z E t'IE EoH4>ÍHÍ'ᣠA t t n P£ KpA ICA
/ H a t ï a K o p K i ' H S t , n ô h E v p M Z T o p E A t npo-
K ZTO pE K S K H H TE * AH TE , KApE KS T O T Ô A A E IT f ip A
j^ A 01* 1'* ’ hap"K u iV a p T p A y e o o p H m h h e k a a * t n P 1
P o A V Z H ÏT A T 't î ASM Ïo a H : KZ ÇHN E K A A * H ï - KaO-
1 0 : 1 ) ¿ .E IL IH A\8ATE nAACÉ A * +K 8 A 5 H P M EApEA-
j , pEtMH ^ f i l IA A C f A a N IA 1 TTpO K ÏH 'Il'A ïïo n O p S A Ô H
„ f o M A H ; LU H LţM H gTSA J.IeTEAOP \'HA KS JIaHO uVm ,
„ T O T S l l IH h ’ AS II Ô T S T C Z CE C T M IIT Z K 0A 0> .ÏH A £
„ P o M A H E , KApE A f K â p Z H A CE pE,\HKACE- A ' I 'P E
n E aP K A PH 4>VhHA H S T p O nH T Ê j A S i î pOA\ANA / l ÏH -
»J KZ A 4>H r lZ C T p A T CE K Z A j UJH KA Hâ KgA\KA
„ np£ ah 1\ETa C Z o n zpzc- feEKZ, a i j i z ce 4 ,n p o T K -
,1 K ICK 1 K Z T CE K Z A * CE 4>H A S n T A T A T Z H T A
91 lïE H TpÔ K ÍAU& C A , K Z T C AS A S n T A T n E H Tp â
„ A n z p A p t: /IVhkeh lu- a , — ñ 'i» iu eA 'K A<*Pz n rt'
5 *
P8
şedea dare pilulatu alantea lempuri san- „ ge-le Convimi-lui, şi niai pe urma au rq- „'npuiptu in Salu’ i C o r v i nu ş. a. Dcqui ..in aquestu Salu s'au nascutu Joan pâreiţ- „ lc - ]e lui Malliia ş. a. Quei, mai mulţi vor
urgisi cuprinsul Scriptoru-lu i, inse n’am faculu aquesla fore temeiu., quâpdu Ma
c h ia scienduşi prevechtu’l genu, nemica „ s e vedea mai.cu grcliâ. a asculta, deqndt, ,, quandu vre unul dintre invîdclori (pis- , ,m uilori) ii arunca intunecime-a G intei,
seu <]nandu umflatu de barbara nobilitate ,.se ostenea fora de proprii merite ( vred- ..n ic ii) si se anleatese. Ku-i era nocuno- ,. sculu, quum ehe contrarnicii inprobease ,, nonnobilitate-a Genului lui, adeclie quum „ ehe depurure dicu: a fi ielu (M atliia) „ resaritu din GinLa Ilomânesca, şi quum „ehe alLii ilu norapscu. Cruci Livra, pre qua- „ î e l e Iau naseutu pârenti de linba amesle- „ cala : quum ehe aquea mai cu semâ dicu „ Procerii Ungariei quei mai din sns. ehe „ nu tribuc şi se sufure Crâişorul de Ro-
3, T g A A T A T Z H T 1 ; T H A U lg p H CZHI.1EAE K o p R IH ÍA g U , , , U IH A\AM I1É V p M Z AS p£ H Ilg 'ÍA T g .f. G A T 8 A K o p -
„ K ÍN g III- A- --- rt -J. ANEET G a T C AS H ZC K gT
3 3 í O A H I I z p H N T IA É ASM /H A T Í A L ll • A- H éH
u AV\M A\8ALl,H KOp VP'I.I HCM KgfipH HEgA G l íp i n T O -
, 3 pgA g íí , + CZ H AAA <(>ZKgT A 'l Í\CT A <J>ZpZ T ÍA U IO ,
,, K Z H A / I IA T ÍA C ' I lV lH A f i l l l í l n P "k KEKKJA I.IEH , HÉ-
3 » AAHKA CE KEA 'k -"AH Kg rp-fcl(Z A A IK g A T A , A*
,3 K Z T K Z H A K p í YH gA A H H T p É ^ K Z ^ É T O p íí ( rlHC-
3» M g H T O p n ) -fíí APSHKA * T g H EN H/Wfc J J ÍH T E H j C K S
,3 K Z H A VA\(|>AAT A£ KApSApik N O K ÍA ÍT A T E Cé OCTE- „ H-t (J izp z AE n p o n p ií í A\EPHTE ( K p E A H H N ÍH ) C Z C t
,, ^ T íZ T E C E - I lá M 6p'A HZKgH 0 C K g T3 K g M KZ KO NTpA-
3. p H l' l iH ^ npoK - fU Z H Z H H O E M ÍT A T rR U íH g A g H AgH>
? i a A e k z kS m k z A f n g p g p i; j h k : a <!>h 6 a ( iH a -
, , T IA ) pEEZpHT A H H J . IÍH T A P 0 M Z H IÚ K Z 3 U IH
KgA\ KZ AAU,Yh yf.A NOA\E£K K p g N H T g p Z , l lp £ KA-
33 pEAE A Ag H Z tK g T I Iz p H H H H A * A ÍH S Z AAVECTE-
3> K A T Z • KgA\ KZ ANEA A\AH Kg C f c M Z J H K lIp O ' IÉ -
, , p iH Y l l TApiE h NEH M A H A H H C g t3 KZ Hg T p H S g E
,, C Z CÉ CS<t>Epí K p Z H lllO p g A A É P o M Z H - KgA\ KZ
33 U IH lA U lE p A T gA pI A* P1 K H HN E A É n ®T Í
(59
70
„m ânu. Quum che şi Imperalu’l Friderica ,, ueque de quum poLe p a ti, qua quea ,, mai avu La Ci'aime si se ţene de unu Craiu ,, anco pruncu si străin, şi quum clie „ in tote die-le i se aduce amcnlc prin unii „M agnaţi inimici, qua si «u inlorque Co-
îona. 13a auco şi Alemauii — qua si nu se cde Mathia şi laLa sîiu a ii nâscuti
,, din sange-le Corvini-loru, prequum mâr- ,, tunse Insigne-le (pajurea) gentile a Cor- ,' vum—lui, au scornitu o faiu lâ nosârătâ, a „ quâria Autoru au fostu Comisu’l Cile- „ iu ş. a. (1)
(1 ) Quamquam variae Barbarorum eruptiones , Da- ciam populi Romani Provinciam , et Getarum
Regionem una cuín Panoniis inundassent, Colo
nias tamen legionesque Romanas, <juae recenter
cxcreverant, non potuisse ¡ateriré. In ter Barba-
ros obrutae, romanam tándem lingvam redoleré
videntur , et ne omnino eam deseran t, ita re-
lu ctan tu r, ut non tantum pro vitae , quantum
pro lingvae incolumitate certasse videantiir etc. H ic igitur per tot deinde témpora sangvis
71
>, nZUH, KA 'l-K MAM AKáTZ. KpZHAU CZ C£ UHNZ
, ,A £ VN KpAlO -MIZ npSHK UIH CTpZHH » U IM KSA\
i ! KZ + TOATE ^MAE H CE AAS^É AMMHTE lipHH Y*
j) NIH /iÍArHAUM IHIAM'IH , KA CZ HS ^TOpiiZ IlO-
,, pOHA• Ba *K Z U IM íIaéAVAHIM KA CZ HS CE
,, K-RAZ TIA UIH TZTZ CZá A4>H HZCKÓlJrt A HI*
,, CZ H 1,1 E A £ KopKIHÍAOp , lipEKáAA MZpTSpHfK III-
,, tVrMEAE (llAHlSp-fe) yEHTIAE A KopKIHSASH, AS
j» CKOplIHT O <t>AK8AZ HZEZpATZj AKZpiA lláTOp AS
„ <}>OCT KoMÍCSA Ü'IAEÍO III- A- (1 )-
Corvinus sane d e litu it , in Corvino tándem pa
go íepululavit. ele. In lioc itaque vico Joannes,
Matiiiac palor , natus cst. etc. Scriptoris ambi-
tum pleriquc dainuabunt , verum ne ab re qu i- dem id fecim us; quando Mathiaa antiquissimi
sui generis haud inscius, n il molestius ierre v i-
debatui , quain si quis ex invidis obscuritatem
sibi gentis objecisset, aut barbara nobilitate tu-
mens , citra propriae v il tntis m e r ita , se prae-
ferre studeret. Non ignorabat adversarios igno-
bilitatem sui generis improbasse : vulgo quoque
Aquesta fabula sc cuprinde din a tj 11 ea , qnum clie J o an C o r v i n u s ar ii feciorii'1 lui Sigismundu depatu nelegiuiţii, nasculu cu o fata romana din Comitatul Hunia- du-lui dm iransilvauia ; quarea fabula inse prequnm de toii Isloricii Patriei, asie si de Istoricii străini, qnarii au scris despre Ungaria, este resLurnatâ. Prequum sc pute vedea si iu Istoria Iui Petru Maiorii despre incepulu’l Români-loru iu Dacia, fac ia 413 — 115.
Mai departe sc inlâresce adeveriri despre viţa româna a lui Joan C o r v i n u s de H u n i a d prin Diploma Imperatu-lui Fcr- di nandu I. que lui N i c o Ia u O la bu s Arcbiepiscopu-lui din Strigoii la Anu’l 1548.
72
cliqere: V a I a c li a i p s u m g e n t e o r i u n-
d u m : nonmillos H ibridam appeliasse , qucm
dissimilis lingvae Parentes ediderint: id impj i-
niis citerions Ungaiiae Proceies d iceie . V a-
I a c h u m v e g u 1 u m n o n e s s e f e r e n-
d u m. Fiidei'icuin q u o q u e Impei atorem iniijuis-
silne pali t opulcntissiimun usijue adeo regnum ,
íIm1UT7, 4>AK8AZ Cí KSnpHHAt AHH AMfA K í« KZ ÍOAH Ko f RVHÍ . ,p <t>" <^Op«A AáH (jl- r-K M ÍH A A . -'AT H.CK8T K 8 o 4.ATZpOMZH, AHH K0MITAT8A X 8hVaA8a8H A«H TpAH-
i 'i a k a h í a ; k a |>1; 4>a K8 a z + « n p « í « A í t o 4 h U r o
pHM ÍH n * T PV « H , M U Í U .H A^ IC T O P H M ,, C T ' . H H H ,
KApVÍJ Aá CKpHC A“ nP* \ IITApiA > 6n £ p£tr8? A
T*. IIp'KtM C£ noT* «A-fe * lcTfr(" A ; SH IÍETpá /Haiop Atcnpt runSTSA ÍW nhaop * A *-
mVa- 4>aii,a 113 115-
,1ILUI A6n*PT£ C£ •f'TZ'P“ '16 AAEKtpfiA Aítnpt KH-UA p0 M * H * A A8H l o A H K O p IU H í I A E X 8-
n y a \ n p h h A Y . ia o m a Í m im p a t í a M * IP A I « * H A
I. „ * A8H II V K O A A 8 OAAX8C ^ > " ^ 0 ^ 8 «
ab adolescente, et peregrino pene rege possuU- ri: et ne coronan, reddcret, ab infesta nonnnl- r,8 optunatibus qnotklie admoneii. Quin ctialn Alcmanni - no Corvino sangvine Mathia» ac Pater quemadmodum gentilicia Corvi insignia tpstabantur , aulhovc Ciliae olim comité, falni- lam liaud qnaquam instilsam coinment. sunt.
Eoirf. Dec. III. L- 10.
71
data, quaré aqueste cuvinte cuprinde: „A - „ sié é inciputu’l mai a tuturora Ginle-loru „queloru prelâudate, intre quare Valachii „ (R o m â n ii ) gimenii Tu i cu nemica sunt „ mai de pe urma, despre quarii cunoscuţii „ este, ciie se ordeseu dela insaşi Dómna „ Lumii citaté Roma, de unde si póné astâ- „ m lin ba siia se ehiamâ Romani. Ginta „ l u a aquesta au i'ostu qué mai strâlucitâ ,, intru virtute, nâscâtore-a multor premâ- „ r i t i Duci, dintre quarii Joan Huuiadi, „ I ala’l pre luminatu-lui Craiu M a L h i a ’ ’ C o r v i n a s , şi témpu-lui lui quei mai „apropo ai Tu i Parenţi se clicu a ii strâ- „lueitu .“ ( 1)
(1) Sic veio sunt omnes propemoduin laudatissima- rum gentium origines , inter quas Valaclii genti- lc® tl,i’ minime postrenias habent, ut pote qnos ab .psa reruw Domina Urbc Roma oriundos constat: unde mine quoque sua lingva Romani vo- cantur ; Tua ista gens fortitudinc praepollens ,
A H H G T p ' í rO H AA ANSA 1548. ¿ L T Z , KAp-fc A ' lÉ tT i
K Í K M H T Í K â n p H h A * '• >> f luufc 6 + M f n S T f i A AAAH A
„ T S T S p O p JJl'ÎHTSAOp N£AOp n p l; A Z ă A A T f > ^ T P*
Kâpe E a a a x 'i'h ( P o m z h Vm ) y Vh t c h Vh T z h Hâ h i -
j ) M H K A C Z H T M AM A 1 nÉ V p M Z > A E£nPf K A p iH KS-
») H O tK S T 6 tT £ > KZ C£ O p J íC K A*AA ^ ÎA U IH ,X,0A\HA
, , i f S M I H M I T A T i î P o M A > A* VHA e U1*1 n Z H Z A-
,> 1 T Z 5 Í Í 4 a Vh k a c a C£ k 'ú m z P o m * h m < J J i h t a
, , T a AM-6CTA Aâ 4>0£T 'CE MAW C T p Z A S H H T Z +-
,» T p S K Z p T S T i , HZCKZTOp'fc A M g A T O p n p K M Z -
, , p H ijM A s m h , a m h t Pe ka p 'íh I o a h X 8 h V a A '’)
, j T A T Z A n p l i A { M H H i T j A ¡ H K f A B
A Í a t V a K O P K V H S C , LUH TH A VnâA âH ASH
, ) M£H M AH A lip O A IU AH Tzit J Iz p H H llH C£ JH K A <ţ>H
», C T p Z A S 'IH T -* ‘ 0 )
75
fu i t , inultorum praestantissimorum Ducum ge
ni trix , inter (¡nos J o a n n e s I I u n y a d e s I n -
c l y t i M a t h i a e R e g i s P a t e r , et illius
aetati proximi majore« Tu i potissimum enitiiisse feruntur. Ferdin. I. iu Diplom. N ico lao Oialio
Archiepiscopo Strigon. dato 1548.
76'
Asímine adeverésé şi următorii Scripturi despre romanesca vi-ţâ şi sânge-le lui Joan prequum : 1 o s é f u B e n c h i u Transilva- jiia Cart. IV. e. 4. INr. 12. „ J o a n de 11 u- -,,n ia d sea C o r v i uus (pentru che au
avutu pre Corvu , Conoininatoriu gintei ,, SLia-le iu Insigne, (pajurc) la allii I I u- „ n i ades , prequum Laouieus H o n i a t e s .
Turcii Ia Leonclavius ilu nome-a J a n c o; ,,au fostu liiu’l fioeriu.-lui, adeelie a nobi- „ In-lui Româna fiu tu seu fiulonc.“ (1)
L. V. Gephardi in Istoria Universala iu Toinu'l a II lea despre Ungeria sunâtoriu Carte-a 34. f. 50. dice: ,, J o a n de H u- „ n i a d , unu fiârbatu forte veslilu , quare- ,, le aqui d’ antea ora aquum se arata, au ,, losLu unu Româuu de A rdei: de ncmit m i- ,, cu, inse cu fórte mari daruri. Imp. Si- ,, gismuudu , quarele ilu cuuoscú in Italia
( i ) J o a n n e s d e II u n y a <1 sive C o r v i n n i
(quod Coi vum , gcuti suac cogiiominem iu insi-
gnibus liab u c iit ) aliis I I u n i 'a d e s , Laoriico
íTezm 'i'he 4A£Kep'fe£Z u ih y p M Z T O p ií í G K p m T o p H
A t tn p E pOA\7iHÍ\CKA KHU.Z U IH C2NI.IEAE ASí“ Io A N
np fK á .W : Io t l lc j) E íN K IO TpANC l'AKAH l'A llA ? - ^ •
KAÜ- 4- HáA\. 1 2 . „ í O A H A* X f l N l A A C tvá
, , Ko p r ' i ’ h S i ( n tH T p S k z aS a k S t npe I io p K , „ K o N O A vV H X T o p io g i'H TÉ H c a a e * I t i c i n i E , n A ^ S -
J5 p f ) AA AA ll'ÍH X á H T A A i £ ’ n p E K 3 A\ i ÍA O H IK « t
« X o h V a T E I TSP 'iVm AA / íe O H H A A K lá t * A HO-
M 1 Í f A H K » ; AS <J)OCT <J>VlOA E o tp iO A S H , A A ‘ KZ A
,, H O K IA 3A 8H Po iW ZH E S T C"KS E S T O H E " (1 )
A■ fí- rtnx.APA'i'+ ItTopiA Vhikepeaaz * TomSA A IlA-fc A£tnp£ VhrAp'i'A cáHZTopio Kapt-S 31. 4,. So* ^H'IE : 5» I O A H Af X S H 1 A A 5 \ EzpKAT
<J>OpT£ K U T H T j KAp£A£ A ' l í l A ^ T IA O p Z A K S M
, , C£ A p A T Z ) AS <J>0£T VH ÍO M Z H A E • í lp A ’t A A £
,, H*A\ M H K , + £ Z HS <t>0PTÍ A\APH A A pS p íí- I-VM1-
,, C l r í c M S I I A S ) KApEAE -f.A K SH 0EK 3 . f Í t A A I A KA
C h o n i a t e s , Turcis apud Leonclavium J a n -
c u s ; fu it Buthi sou Buthonis cujusclam Bojerii,
lioc cst nokilis Valachi filius. Jos. Benku Trans.
L . IV . c. 4. Ni'O. 12.
78
., qua pre unu barbalu forte erou., ii date „ Voivodia românesc;!, şi Bunu’l ( Moşia ) „ Huniad. In ante de aqueaavea Salu l Cor- „ vinu seu Hollosu in granitia Transilva- „ niei ş. a.“ (1).
Ero la fa fia 115. totu acolo dice : ,,Aquesti ,, Barbali amenduoi se inţelesere intr’ a- ,, quea , quum clic e batjoeoricios pentru ,, denşii, qtta pentru nesce vechi şi probaţi ,, Barbati de t aba te şi de Stătu de uobilila- ,, te vechie, si se aplece sub jugu’l unui ,, Pruncu anco neque de quinque-spre-deee ,, an i, a quârui Moşu unu Romanii nocu-
noscutu, au d6re neque nobil au foslu.“ (2)
(1) ttn& ie r SBoiivotc von <2tc&cnţmr<)ett tin& S a n t>on ©CU’Crilt Ioliann UOlt Hunyad. I .
(k) Georg ( (cfe lohann , fra fe iner <Ht§ i>er gam ilie Hunyad , Georg tjief, ) UOlt IJuny.id , cili fe l;r ic i
rühm tet SWann, ba- liie r ¿um erftenmate A u ftr it t , tvar ciit (S ie tc n lu 'iriţifrfK t S55afa<Î;c tjon niebri^er § e r fu n f t , aber Don fe l;r flrejieti ©ateu. Ä . © i r fli^munb , t>cv iI)ti ci 11 cit fc fir tapfern
mann itt ^ a l ic i t feniteit le rn te , <jal> iţmi Ne tva;
», nps yH K ip s A T t|>opTi 6 p a ä » A z-1 '* E o h k o -
„ $Va pOMZH-fctKZ; UIM EflHÖA ( / H o u i ia ) X ö H IA A .
a h t e A* * 'l£ * * K ’®; G a tS a K o p K in a ^ C M
J j X 0AA0 UJ8 41 rpAHH IJA TpAHCIAKAH lEH UJ. A. ( l ) j
Ii\pZ AA 4>AllA 1 1 5 . T O T AKOAO ^MMt : ,5 f lM H T H
„ E zp K A IJH AMZHAOH CE .^4 SAE£SpZ + T p AMEA,
„ K3A\ KZ e KATJKOKOpHMOC HEHTpS A Z H U im , KA
,, fl EH T P3 HEIME KEKM U l H npOKAlJH EzpSAL(H A*
„ T A s z p z iu h A* G t a t « a « H o k Va i t a t e KEKl’i ,
„ CZ CE AflAEME CSG 5K8 r 8A YHÖH IIp f lH K * K Z HHME
}J A t MHHMHtnpE^EME AHH , A KZpÖH /H o iU Y H
,, P oM ZH HZKÖHOEKÖT » AS A «^P Z HHMI HOK1A AÖ
„ < t> O lT . “ ( 2 )
tatf;if<i)e SBoiroobf^aft, unb bas @ u t Hunyad. 35oc< I ;er featte ev bas ® o r f p o tto s ober C orv inus an te r @ie6eni>ürgif<fyen ©range. ©ebtyarbi Siligem . SSc ttg c f*. 2. Sanb 54 . SSucfj <3. 50.
(2) S ie fe Magnaten famen U qb t ta r in übere in, fcafs e« fftim p flid ) fu r fie , at« alte verfug te ÄriegS* unb (Staatsmänner von attem Sibet fey , f«ci> unte r bas 3od> eines noct> nicfjt fiinfsebnjabrigen
JinabenS ju biegen, beffen © ropoater ein unbe* fa n n te r , Dieiieicf)t unebter SBafad&e geivefen fet). ©ebfyarbi ibidem 115.
80
Fesier, unul din quet niainotu şi mm vred- nigi de credintia Istorici Unguresci, q tiarele cu adeveratâ critica, şi fórá patim a, iu.- bitoriu íiénd de adever, şi fugâtoriu de lin- guşjlone , au scris Iconc-le Ungariei, in Cai le despre M a t h i a C o r v i n u s grâind de J o a n C o r v i n u s dice Car. 3. f. 14. „ A ’nco „ sub a lui Sigismund Stápénire, s’au deschi- „ linit Joan Corvinus in rendu’l questor de pe „ urma. Dintr o familie veche, inse resáritñ ,, din \ alachia (Térra Romanesca) resávitu , ,, numai prin purtare-a bâlci-loru putii ai ,, agiungé la norocirea şi marimea, sţjre qua- ,,rc Natura alânla putere şi asié de mare ,, inpulpare au foslu pus in anima sua.“ ( l )
PaUlu Nagi in Istoria Pragmatica f. 145. scrie . - „ J o a n H u n i a d i nâscutu din Ro
i i ) 9?otţj un ter <3igl(îm tm b& « R e g ie ru n g fcatte fidt Johannes Corvinus in ber bec
t i ß t n n 2 íu8 einem atten,« ( -e t m a n n t e n © « f ä l l t e ln bec S B a ia ^ e » mtfpwgen, fomtU er n u r a « f bet Sauf--
«1
<î>£CA£p, YH SA A H » ,10K " U IH MAM K P îA
H H 1,1 H AE H P «A H H U Z ÏC TO P H '.H y H P i p i l ' l S . KApEAE
K « AAEKZPA I Z K p ÏT ÏK Z , U,H 4 * P * i l A T ÏM Z j B B H -
T o p ió 4> ÏHNA A ‘ A A £ 8 ®P . 1I1H <l>8 r z T o p w A £ * 1H-
r Î l l I H T O p ï i > AS CKPH£ ÏkO H E A E V / n rA f lE H > + KAp-
T-k Aft'’PE di A T I A 1Í O p k i II 8 I ! rpzHiiA .\eïo A H K O P Ki l l S £ , ŞHM£ Kap-3 <j>. l4 ‘ , , ^ Z CSü „ aaôh GïrVtANSHAGrznzHHpt , c as aukhahhht
„ l o i H * PZHASA MEETOp AÉ «E VP^Z- ^,IHTp O
,, <J)A,wVaVè KEKE , + £Z P££ZPHTZ AHH fiâAAX'A ( i l * - ,, pA POAUNUEKZ) PECZPHT, lifiMAH lipiH näpTApfc ■? KZTZHAôp nSTâ CZ AÿlOHrZ AA HOpOMrtpfe lllrt
>j MZpHp’k* CH pi K&p-K ATZHTA nSTEpE UIH AUJZ
,, A£ A\Api I l S A11A p £ AÖ (J)Or.T nS£ ^ A H IM A CA- ( )
«ASA If A y H * ï'tTOpÏA ITpArMATVKZ <1>. 145.
CKpi'E : ï O A H X â H Va A ï hzekSt ahn Pomz-6
baţn fecé Ariefliê $1“ «* **ní> tie © V°PC a ' v t 'id if ii, ju u’Êtchev feie S iiitu v fo l'ic t -R vit f t , inib mà'tfytigçn S 'rang in feine C e t i t gelegt batte, gejsicr. Ungar. Wennïtbc 3. 2>anb. S . 14.
82
„ maim 1 Tala Bulii cle avcri mi pre niari „ in Satu'l Corviim.“ (1)
In Almanachul Ungurescu din ami,’1181,5. quel de Vince Caroli scris la facia 3.5. ur- matore-le se citascu: „ J o a n C o r v m u s , „ p r e quare intr’ allu chipu flu nomeseu „ H u m ad i, unu Erou in loLa Lumea ve- „ stilu , si mai virtos cutremuratoriu pu- „ tern Turcesci, s‘au nascut’ in Transilva- „m a .zn Satul H o l l o la anul 1402. Tatal „ lui au fostu Buto unu R omanu nobil si „ ostasu (calana ) . “ (2)
De Ulldc au luat Auloru’l Almanachu-lui anu’l nascerii lui Joan 1402. nu arata, inse quum die nu in queslii ami, qui dnco in vecu 1 mai sus s’ au nascutu , se marturise- sce de Bonfimus Decade-a III. Car. IV. si Timonu in Purpura Panoniei foia 11. qua- rii scriu, che Huniad au foslu intre nume-
(1 ) Joannes Hunyad modicae foitunae Valacho pa
tio Butho in vico Corvino natus. P. Nagy Hist. P iag. Hung. T. II. p. U j.
83
« USA T a T Z F lf lT S A E A K fp íl Há Pp-fe M A p íí * G A -
„ T « A K o p R IN á « “ ( O
Tfi. / lA M A H A X á A V H rS p E C K A U N AHáA 1 8 1 5 . 'I|A
Ai U i 'N l l í Iu\ pOAÍ CKpH£ A A <(>AL1A 3 5 . yp M Z T O p E A E
c e ' i r r z t R : » I o A n K o p 5 i h ¡ i , npe kapeae
, , ^ T p ’ A A t ’ K H ll ^ A NOMECK X á N I A A ■ ’ V N
„ S p o á * T O T Z /láíW-fe K É E T H T , IU H M A H KZp-
,, TOC K S T p E M íip Z TO p lC A n g T E p i' ií T g p M E t ' tH , C ¿S
, , H Z E K á T ^ T p A N I lA K A N IA ^ G A T á A X O J A O A A
„ A H á A 1 4 0 2 . T A T Z A A f iW AS <J)OCT E S T O 5 VH
j , P o M Z N N O K IA I I IH O C T A IU ( k Z T A N z ) “ ( 2 )
JL.E Y H A E A6 A á A T í l g T O p S A í l AMAHAXáAf i H A-
H8A H A IH EpVÍl ASM ío A H 1 4 0 2 . Hfi A p A T Z , ^ Í Z
K « M K X Hfl -|OtÉT AH » MH -f>KZ ^ K-fcf(gA M AM CSC
c ’ A S H Z C K g T , CE M ZpTSpH C fcC 'IE A £ EoH<J>ÍHÍ'g£ ,
A í k a a -!: n i * K a p - I V . IUH T i m ó n * I I s p n S p A
6 *
(2 ) Korvinus Júnos, k it másképpen Hunyádynak h iv-
nak — egy vilúgszertc hires , és kólónosen a T o -
rok hatalmát rettento Y itéz Erdélyben H olló
nevó Faluban sziiletett 1402. ben. Atya Buto egy nemes Oláli es katana. Ncm zeti Plutarchus kiadta
V incze Kúroly Pesten 1815. pag. 55.
84
ru’l serbitori-loru ( slugitori-loru ) quelora de Curte la Demetriu Episcopu l Zagrabiei; inse Demetriu au ţenutu Scamnu’l Episcopiei dcla Zagrabia din anu’l 1375. pöne la 1379. prequum bene yidesce Chereelicu in Istoria Zagrabiei la fafia 135. Asie dare Huniad intre anii 1375. şi 1379. au fostu iu serbire , decjni urmease chemai in aule este nasculu de anul 1402. Praiu in Anale-le Un- guri-loru Parte-a 3. Car. 3. ilu deduce a li nasculu la anii I 1368. seu cu trei ani mai1 ârdiu.
S’ au disu mai sus iu citai ia lui lîonfiuius. cjuum ehe Comisu’l Cileiu au fostu scorni- loriu’ l iabulei, ehe Imperalul Sigismuudu ar li fostu. Tata lui Joande patu nolegiuilu, i(ui quum prin unii IsLorici Unguresci s’ au roşu fiul u aque fabula, asie şi prin insuşi autorul seu scorniloriul ei s’ au resturnatu, qnarele in Epistola sa que Socrului suu Ge- orgiu Despotu-lui Şerviei tramisâ,, nomesce pre L a d i s l a u s fecioru l lui J o a n C o r - v i n u s , F i i u l R o m a u u - l u i cu ur-
85
H a NONÏEH <ţ>OÎA H - KApÏH CKpVS , «7- X S N IA A AS
4>OCT +TPÉ HSAUpSA CtpKÎ'TOpVAOp ( tA S * H T O p il-
A o p ) MEAop A« K â p r t AA A ï m i t p ï é e n ic K o n S A
S A rp A K Û M , * £ Z A V m Vt p Vi AS u i h î t G k a m h î*
C n Î ’cKOnÏEH A *AA S â r p A K IA A H H ANSA ¿>' j n Z H Z
A A 1 3 7 9 . I l p £ K S A\ KH H É K Z A « ' " K E p iţE A l'X -N I c T O -
p'i'A S A r p A K Ï É M , A A ^ A I^ A 1 3 5 . f l u i Z A A p Z X S N U A
* t P* a n ï h 1 3 7 5 . u ,M 1 3 7 9 . AS ♦ c « i K i * t »
A EMH y p A V S tZ K Z A\AH + A H T £ 6 c T É H Z C K S T M A -
„ 8 A 1 4 0 2 . I I p A B + î I h A A é AE Y H T S p H A O p l Ï A p T t i
3 . K A P - 3 . ,f A A f A « H t A 4>M H Z tK S T AA A H 3A
1 3 6 8 . C fc S KS T p E H AH H AAAH T Z p ţ lS -
G’ AS ? HC A\AH CSC * U ÏT A U ÏA ASH B o H ^ im 'S C ,
K S M KZ KoA\VtSA I I I A £10 AS <|>0tT CKO pH HTO p iO A
<Î>ASSAEH, HZ Í iVMI£pA*''ÔA G iV k A A S H A A P 4>H 41° t T
T a t a a s h Ï o a h A £ n A T H Z A E y io V t> m m kS m n p m n
V H ÏH ï t T O p H M H y i i r â p E C M M C AS p E tS ^ A A T A M ’K
( jlA K S A Z J A IL IZ 1 1 1 H n p H N . f v tS l l IH / IS T O p S A C 'k S
C K O p H H T O p iO A Ê H c ’ AS p É C T S p H A T j K A p E A t -f 0 "
n 'Ù T O A A C A M-K G o K p S A S H C Z S 1 10 p T I É ^ .E C nO I i>-
A S Ü G t p K Ï t l ï TpZA\ H C Z i H0AVÉC M Í n P £ A A A 1 c '
A A S c <ţ)EMOpSA A 6H ï 0 A H h 0 p K M l S C > <]> I-
10 A í ’ 0 A \ Z H S A S M KS yp A \ Z T 0 p £ A £ K S K H H T E Ï
86
matore-le cuvinte : „ S i nu te aparii, qtiandu „ v e i înţelege che am adoptatu, adeclie ” an; lualu de fecior pre fii u l quel mai bé- ” l ya,m a 110111 á 11 u-1 u i ; io am tribuit qua ••S1 Prind Vulpea, déché vrem si-mi in-„ hrâcu gu leru l Pacliei cu pele-a ei.“ __VediFesier Jcóne-le Ungariei Tom. 3. f. 87. (1)"
Din questii şi alţi Istorici domestici vred- mgi de eredintia , prequum şi din Diplome, şi din Scriptorii din a/are quarii cu numelu i lortc mulţi simt iusc pentru scurtarea, quare mi am propuso in descriere-a vieţii lui J o ari C o r v in us nu i am arelatu in ante, respicat se vede, quum che quel mai mare şi mai vestit Erou a vécului de atunci Joan, nu alté de quât născut Românu, şi cu sufletul şi trupu l Patriota adeverat, iubito- riu de direptate şi,de adevér au fostu , şi iubind cu asimine anima pre toii fii Patriei
(1) nicţ)t, ivcmi K<ot t , Kip itf; ben «(.-t n n So im bet SS a t a f i e n an Jdnbeşftitt an= genotnmeit ţafce'; iiţ> anu^tc ten fungen,
37
Gz Hä T f cn&pi'ii) K Z H A k £h . f , i i £ A * y £ , k z am
A A o n T A T , a A £k z am a 8 a t A £ <J>£Nop n p f 4>Vioa
, , 'l£A MAN K Z TP Z H i f o M Z H S i l H , 68 A M 1 pHKS-
,, h t ha cz n p i'H A ß f iA n - l;» A ’K k z s p t M c z M k + -
), KpZK rÖAEpÖA II z K A IE H K8 IlEA-fc 6 h - --- ß « 5 «
<I>££<up I k SHEAE PApt*£H T o m - 3 . <}>• 8 7 * ^ )
^ ,H I I M££t Vh L IIH AAL(Vh I t T O p HH H A O M £ £ T H N H
K p tA H H y H A £ lip E A H H L JZ , n pEK SM IHM A H N Ä ' -
I1A0M £ . I t lH A h h C K p V n T O p i'H A H H Al)>ApZ K A p iH
Kß HSMEpSA <J)OpTE AVÖALIH C Z H T , ^££ rlEHTpSi
c k ö p T A pi\ ? KAp-fe mV am n p o n S fo ^ A ££|<p i£p'fc K l -
£m'H A8H i 0 A H K 0 P K I H 8 £ * HÄ IA M A p E T A T
^ A H T f , p iE H H K A T C£ K £ A £> K*äA\ KZ NEA A\AH A\Api
L IIH M AH K E E T H T Ü p o ä A K-|;K8A8H A £ A T S H H H Io -
AH j IIS A A T Z A £ K Z T H Z E K 8 T P o M Z H , LUH 118
CÖ(JlA£T8A IL IH Kg T p ä n ä A Ü A T p i'o T Z A A £K Z p A T ) K3*
T H T ö p lO A £ A iP £n T A T £ LUH A £ * A £KZp A8 <(>0£T,
rcofft’ id) meinen ^ 'c lj m it feinem Batge »ec; icämen. — 0cafett C iley’ S?cief an feinen Sctw ies gerinnet- Georg, S'efpot von Seewien. -gepf«c. Xlngac. © e m alU 5. S a n t'. 87,
88
lói-cá lótá deo3eb¿rc-a naţionali Latei si a altor inciingiurári, au redicat Patria la qué mai nalta trépLa de m árire, şi cu a s í m i n ó
dragoste curtenită de ausui, nónvéns Ostaşii se facusé ¡11 Europa.
Dequi de sar mai allá quineva, quarele, quine scie din que scopu ar indresni a ta- gedui viţa lui J o a n din adeyerat si nón- duoit Románu , aqueluia IriLue arálate do- cumente-le quéle aquí ins/nmate, şi al in- vetia quum clie tota Istoria Fainei se rad i- má mai en sema pe Turotii şi Bonfimi'us, dequi de nu vor avea questii credementu qua pe aquele témpuri vetiuitori, şi de nii se va crede altor Istorici Patrioli, quarii l n- guii de npmu fiéndu , cu o gura márturi- sescu romaniine-a luí J o a n C o v v i 11 ti s ; atunci intréga Isíoria Patriei noque o cre- dintiá va avea, qui totu iusu’ l va crcde quum va vré.
iJaré ñeque s au aflalu ore quine si dicá pre Joan a li ióstu alté de qual. Románu, ufaré de aquei, quarii cu a tilbc-le maní im-
89
U ,H W K H H A K « A£ZA\ HH f A H H M Z « p i T 0 L 1 H * V .H
n*rpî.H, <t>zpz AiOHK«»* hahîoaîtateh
U IH A AATO p ^ K S I iy lO p S p H » AS pE A H K A T I I a T J IA
A A m-6 i m m h a a t z T p ü i i T * a e « * f H p i , U IH KS
ACZA\HH-ft A P A TO C - re K ô p T É H H T A E AH C Z H , HZNKHHC
O c T A U l C£ 4>ZKSt£ .f, O âponA -
V\,6'IH A Ê c ’ A<t>‘' A ' IH H £ K A > K A p f A f l
' IH I IE C 'IÎE A H » ' l i CKOI1 , Ap * A P « h h A t w » A ô h
KH HA AÔW Í 0 A H A H H A A « K » P * T U IH H Z H A ° H T
r o M 7 , l l , AMEAfiÎA TpH KÖ £ A p ETA TE A O K á M ÍH - I EA =
N£A£ A 'IH *CZA\ HAT£, U IH AA *SZU¿ KÖAV KZ T O T Z I- n o p iA I lA T p V É n CE p a ş h m z m a h KÖ c -Kaaz nE lâ -
p0 „ î U IH R o n 4 > ÏH Ïâ C , A E 'IH A i H i KOP A K t ' l i-
C T ÏH K P£5 E M Z H T KA TIE A 'I £ A £ T ÎA M lâ p H K £ t(âH TO pH ,
U IH A i " â C2 KA K P‘ A t AA TO P Î tT O p H ' IH l lA T p iO t ţH ,
K piH ynrßpH Ai H'>'M 4>îhha> ,ţ(i ° r!ipz M7'p" TâpHCECK pO A \ Z H IM t A S H í O A H K O p K I H 8 C ; A-
T ÍH H H - p p t r z ïc T O p ÏA Ï ÏA T p iE H NHME O KpEAH H -
l( Z KA AK-6, MH T O T -M U fiA KA KpEA £ K « * KA
p z H HM E C A â A<t>AAT O p £ ' IH H E C Z ^ H K Z n p i
ÏO A H A <J>H <|>0£T A A T Z A i K Z T P o M Z H , A<J>A pZ
A £ AM EH , K A p iH K í AASKEAE M Z M H ^ M K p Z l ţ lO U lH H A
so
Liaçjosind’ mai sus disa fabuU , cbè ar fi fostu fecioru’J lui Sigismundu de patu uô- egimtiL cu o fee,orà romànà nâscuLu, vrea
S! se rcslcçe cu aquea, ché ar putea si retrage neum-lui liom.duescu strelucirea sinuda , quare , se p ;;rliuesce prin £b
',c l7 a (fueslui Erou, şi priu marirea 111,-1 ui «'Jucstui, a Craiu-lui Mathia Cor-
vjuus ; adeche pré buni amici unii qua tjuestii fiend Komdni-loru ii sapâ ia audirea, quumcbe din Naţia Romànéscd au fosili unuCram Ungarescu fértc vestit. Ala aque fabula prequum mai sus s’au aretat ' cmiiliu a'.m afalu mincinoşi si B r i damenlii de „„d e s'„ „ f , „ â or,M . »lor.c, ; ero de « „ l i „ T .U p4lli
r j ”" ""i'™iiomanu nondoitu.
Pentru chc Mathia , quarele minunatu iu talente ş, pré procopsit in Sciêntie fiendu ajico intru tôte inveliâturi-le învingea pre’ lot, Literaţii témpu-lui süu, quându i se fecea aruncări despre viţa séu nému, si V uun
M A H c â t 5HCA <J)AEÔAX 3 K Z AP 4>H 4>©CT <î>ENOpâA
A ß it G V r i ' t M ÍH A A £ " A T H Z A rty iO H T KS O «ţiENOpZ
pOAXZHZ H Z E K f iT , K p t C Z CE p£tc)>EU,E KS A N EA , KZ
Ap I I S t Í C Z p iT p A T Z HKA\ßAßH P oM ZH E C K CTpEAS-
N H p l; UJH rtA S A A , «APE H CE nZpTH H E E 'IE npHH
<ţ>A(iTEAE b e i t m t S a S h a n e e tS h 6poS , U IH npHH
M Zpnp-K 4>V»0AâÍÍ A NECTSH 5 A K pA W A ßH / H a T IA
K o p K ÎH f l t ; a a e k z Hâ n p ü e 8 h h a m în h vhVm h a
N e I T Î H 4>i'mHA PoAAZHMAOp , * H C A nZ AA A H IM Z
A S Ş H p tA , KSA\ K Z A H H H a 1}Va P o M Z H l îC K Z AS <ţ)OCT
VH K p A W y n r S p E E K <J)op*rE k e e t h t . îH a a h ic 4>a-
E SA Z ripEK3A\ A\A H C S t C AS Ap E T A T 9 A £A\8A T C
&8 A<ţ>AAT M H H N H H O E Z U IH <ţ>zpz <ţ>SHAAA\EH 1 , A 1
y l lA E c ’ AS U IH pEE TO pH A T npHH Î t T O p iM h ; IA pZ
AEAA A A T T a T Z HMMA I1Z H Z A K 8 A\ np£ ÎO A H US A
Aß A t A S t , A U iZ A * P Z p E A\ZII E P o M Z H H Z H A O H T .
Ü E H T p S KZ / Î I a t V a , KApEAE A M H flH A T 4 TA A EH -
t e , u iH np-fe n p o K o n E H T ^ c n V h n u e <$>Vhna > + k s
„jiTpS T O T E -fKZlţETSpHAE ^ K H H y t î np£ TOU,H J l -
T é P A IJ ÍH TH AM IßAßH CZ8 j K Z H A H CE ^ Z M U Ap flH-
fSZpH A t t l i p E K H tţZ C ’fcß N t « , UJH KßA\ KZ Hä
91
92
chc nu tnbue si so sufere Crâişdrn’l Ro- inanu, ar fi aretat ielu familia sua de tinde se trage ; pentre clie qire era mai lesne de quât a are ţii quine au fostu Moşu’l suu, nu tribuia acolo Istorici, ueque alte mărturii, de ore şue din gura Tata siiu autri- buit si aude despre MosuT suu ,■ dare si unii barbati au tribuit anco si vetiuiascâ din quaru au putut si se incredinţiăse. Dare f i Bonfinius scriind despre Casa Corvinianâ au tribuit si cerce adeveru’l despre apriata lui Joan nascere, pentru clie allmhilre de scria ielu ori queva fora de adeverii, nu numai Craiu’l Malbia nu l ’a rli suferiţii a scria strâmbii, qui şi alţi Literali şi ori que cititori a Seculu-lui de alunei fa r li infron- tatu pentru unu noadeveru qua ’quela, fi- endu clie din Arcbivuri-le lui Joan şi din insa şi tradilie sen din guri vii au tribuit si se scie Pârenlii lui Joan. Nondoitu dare este adeveriri, quum che J o a n C o r v i n u s deII un ia d au fostu Românii de Naţio.
¿»copii 1 a re tarii quum clie Joan au fostu
de vilâ Românii nu e a llu 'l, d e q u â ta a re -
93
T p H K S í C Z CE CS4>EpE K p Z H U IO p S A P o M Z H , Ap <J)H
A p E T A T CA <J>AMVaÍ'a CA A * Y « A í CE T p A y E ? flEH-
T p S KZ ME 6 p Á M AM AECHE A * K Z T A A p iT A ' IM H t
AS <J)OET l l í o t i lS A CZS 5 HS T p H K S i'A AHOAO I t T O *
pV 'lh , I IH 'IE AATE M Z p T S p ÍH ) A É OApE ME A HH rá T
pA T A T Z CZS AS T p E K S H T C Z A S A Z A * £npE ií lo U J S A
C ZS , A ^ P Z 111H V H I H EZp KAL4H AS T p M K S H T * -
^ k z c z k e u s V a ih z a « h k a p in aS n S T S r c z c e .*•
K p E A H H U E tt- A a P Z LUH E o N < f lÍH Íá £ C K p iH N A A E[n l’ t
HACA K o P K Í'h ÍA H Z AS T p H K Ü H T C ZM Ep 'IE A A íK Z p S A A f '
t l ip E A í ip iA T A ASM Io A H HAEMEpE, f lE H T p S KZ A A T-
M M H Tp-k AE C K p iA 6 a O p H 'IE R A <})ZpZ AA EKZp ,
Há H á M A H líp A tO A i I Í a t V a H8 A Ap CS<(iEpHT A
CKp'lA C T p Z M K i 'IM 111H A A 4 H / Í ÍT fp A lJ H 111H O jlH
ME m í t í t o p « a G e k s a s h a e ATSH M M A Ap <{lH * -
<J>pOHTAT H EHTpS Y H N ZA A EK Zp KA N E A A > <J>ÍHHA
KZ A M H ilp X 'l'S S pK A E ASM Io A H l l IH A H H ^ E A l l lM
T f A A l ’H IE C tvS A H H rS p í i K IH a 8 T P H K S M T C Z CE
OMÍE Ü Z p H H uV H ASM 1 0 A H* I I z H A O H T AAP'Z 6 t T I
A A £KZpSA , K f lM K Z I O A H K O p S I N S £ A * X 8 -
h i a a «í»«1'1' P o m z h a * H a u V e .
G K O n S A ApETZp 'm K S M K Z Io A H AS <f>0 £ T a *
KH1(Z P o M Z H Z HS é A A TS A 1 A E K Z T A ApETA K Z
S i
tà cliè generosu’l nému Ungareseu fôrâ tckâ patima privata de ţenişi au pretiuitu vred- mcn-le Jlomâni-loru, resplàtindu-le dapà direptate, si che tôt de una in quea mai buna armonie şi que mai adeveratà pretiuire mtre série au vietinilu.
FapLe-Ie lui Joan Corvinus.
Joan C o r v i n u s de I l u n i a d au pus iundamenţu'l spre mărirea şi puterea, Ia quare dupo aquea s’au şi inâltiatu, anco jn- bateile quele inJ3ohemia asupra Ilusite-loru sub comanda lu i Nicolau LTilac, mânate, sub quârele mai anteiu au servilii Joan in* trepla osleşascâ. Nicolau Uilac Gubernato- ru’l Transilvaniei cu mirare privea la ânLeii le păsuri ostâşesci al ui Joan; aquele profeţea intrensul unu bârbatu plenu <le corage,/utorni I Erou a Europei, şi culremurâto- nu 1 Domnirei Otomanicesci. Dupo Bâlaia dela V agu , unde quique mii de TaboriLi
95
ÿEHEpOCSA IIlî iW Y H rA P£CK 4>Z PZ T C lT Z Í1A TH M A
l ip H K A T Z A f U, H H H I I I H Aà [ ip fL JâH T KpE A 'I n 't I H A t
p 0 M Z N H A 0 P j p tC nA Z T M H A Ö A f A S n z A l P tn T à T É » 11111
K Z T O T A* Y HA f '•'S A\AH K S IIZ ApM O H IE IU H ' I t
M A H A A *K z PA’r z n p tlţS H p E + T p t CHHE AS K IEL lSH T*
< t> A flT f A£ A#M ÍO AH K O fB ÎH t f i
I o a i i K o p k V n 8 c A f X â II i A A Aâ năc
< J )S ha a m £ H tS a c n p t M z p H p l; m u n â T i f b j aa KAp«
A 8 I1Z A ' l iA C AÔ m u ^ H Z A L|J,T ) -J.KZ .f K Z TZ H A E M£-
AE ^ R o \ E M ÎA A tâ lip A X á t ÍT E A O p CSK K O M A H A *
A 8 l í H iK O A A S A /h A A IÍ 5 A\ZIIATE ) C 8K KApEAE M A H
^ T E W AS CEPR V t Îo A H * T p 1\ Il T A O C T E L lllU K Z - H i*
KOAAg A /hA A K TáKE pH A TO pÉ A T p A H t lA K A H ÎE H K 8 M l-
pt\pE npVK ’K AA ^ T iZ A E nAU lÖ pH O C T Z U I í C'I M AA 8 H
Ï O A H ; A'IEAE n p O ^ E T ’K * T p Z H C 8A y H K Z p K A T I1AHN
AE KOpA 1,1 E > <J>’lH T O p iO A 6 f 0 8 A O s p O I lE H î U IH K 8'
rpE M SpZTO p iO A A ^ M H H p E H O t o M A I I H 'lEE'I H • A s n Z
k z t a T a A £ a a ß A r 8 , y n A * h h h n h m i'ÍÍ A e T a k o -
pViţH i ; z ' j ăp/ . c 8 E a p mVa £ "\f h r Ap Va o p > nETpEi i â
se,câdure sub arrae-le Ungai'i-loru , petrecu Joan j>re Craiu in ILalia. Acolo sub povaţa Principu-lni de Alediolanu , lcgâtuiUi’ l lui Sigisnnuidu , sc [.rase asupra Venetiani-loru la halae, qui lacendu.se pace intre Republica şi Craiu, pâresi Corvinus Italia, pentru clie acolo nu i se vîchi asperanliâ de asi putea a re ta virtutea MiliLerescâ. Pentru tjiiele pane aqui făcute, îlu. danii Sigis- înund'u cu Ciulea montana I Iun iad, in quare marele ’ lui sulletu. mai mulLa multiamire afla in îndemânarea de a qui spre f’apte-le viii ore , de quât iu pacînica vietiuire adaru- ri-loru. norocu-lui.
Cr. Albertu scoliudu’l din singurateca lo- cnintiâ la lumina, îlu puse intre Boerii Ţ c r r ii , şi ’ lu anomi dc Gubconator presle Transilvania şi Banii de Severinu. Tot.c câlile spre Diregâtovii-le şi I)igniLcluri-le qu.ele mai de frunte a Crâimei ii era deschise : inse Joan de Huniad pâşa numai pre que dupo vrednicie cuvenciosâ. Iuâltiare a înseşi senţiri-loru sua-le, oro nu înâriniea
97
Î s a h n p i K | u w ^ Î t a a i ' a . / Ik o a o c 8 k n o K A t i*
I Ip iH M III8 A f i i i A£ /H e A 'O A A H , A irZ T â H T t lA Ag il G i -
ritAvSHA» ce rpAtz A iâ iip A B iH c i ţ u n iA O f aa r z -
TA E , 1 H <{>ZKZHA8C£ f lA N £ + T p i P fnS K A ÎK Z IH H
I i pAK> , n Z p U H K o p K IH S C Î t a AÎA j I lfH T p S KZ AKOAO
l l i i H C£ azşă A C Iltp A H lţZ A £ AUJH f l8T 'K A p £TA
KzprâTli /HiAntp'KtHz. IIehtpS neae riznz amh <ţ)ZK8T £ , .fiA A * P 8 H G V rΣA\ 8 H A K 8 S lT A T - i: A\OH-
T A H Z X S H ÎA A l + KA|)-K M A p tA E A8 H C 8<)>AIT M AH
M 8A T Z A\8 A lţ iM H p £ Ai|>A7, + ^AEA\ZHAp1î A* AM H
C np£ <J>AI1T£AE K IM T O p f j A * K7.T .|i flANH H KA KÎEU.8 -
HpE A AAPSPHAOP H o p o K 8A 8 h*
/ip- / ÎA K tp T CK0((HHA8A AHM CHHrSpATEKA AZ- K f iH H q Z AA A 8 M H N Z , ,f,A ngCZ . fT p £ B o f p i r t I ţ f -
p i h j U IH A AHOMP* A i IS K fp N A T O p IipECTE T p A H -
[ IA K A H IA U IH E a H A £ G lK E p 'lH . T o T £ KZAHAE C lip e
i , i p i r Z T O p i « A t U IH A 'V N ÎT Z lţH A E H-fcAE M AH AE
<J>pgllTf A KpZHAHEH ^ H C pA AEEKHCE ; ,]kCZ Io A H
A £ X 8 H IA A n z i l l ’ft H8A\AH np£ M l» A 8 n z K p £A i ( HM i£
K fiK H H H O IZ . j ’Nuz.AU.Ap'b A +CH 1 IH C Z IIH H p H A O p CA-
A£> id p z M8 MZpMAVfe npEU SH p tH A E K Z T p Z A A t{ f i i -
7
98
pietiu irei de cotra alLii, zecea ju anima ?Iui. iNotocu I iu tolu locu 1 ilu petrecea , inse
blandeţe-le aquelui norocu n’au pututu s’du ametiasca. seu s ilu adorme , qui cu ochiu noschimbatu urma iclu Povâtiu itori-loru b u n i, şi direptatii. Luminatu’ l capu , sen- ţilore anim a, puternici-le patim i, şi copia esperienlia, ilu facure, qua pre Bârbatu de iSlalu, inalţu; ero qua pre Erou, nonvinsu. Religiositalea corona focu ’l Eutusiasmului lui pentru Libertate şi P a tr ie ; densa re— diea senii n -le lu i , ilu ţenca in lucrare no- ostenita, lesne ilu fecea de se jertvea , si jn e fapte—le nalLe i le facea indalinare. Tti— tie negotiatii şi silm ţia, intre amerunţiare de nopaciuiri şi pricu rita li, dedalu fi eu du spre repede o la r ire , rcmase şi in clipiic—lc •juele mai pricurose departe de desperalie si de orba indresnela. Ie lu numai cu o clipita slrcbatea şi in quel mai chiar punclu a menţii sânÎLosâ , vedea marunLiatore-le rele si
legătură circonslauţe-loru, dela quare putea si sperese scăpare, unde şi quăndu alţii abia
99
*,Z'|15 ^ A H ÍM A A8H- ííopO K fiA + T O T A 0 K 8A +¡\
í lE T p f ' l 'K , .(i£7, K A Z H A tL (£ A t ANEA8 H NOpOK h ’ A 8
n s rs r c z a ameí^Vackz ? c1;S c z a aaoapa\z , mu
K8 OKIO H Z 1 KHA\EAT ypM A 6a IT 0 K Z IJáH TO pHAO f
K S I l í í , 11 1M A H p tn T Z 4 *IH* / I 8A\HNAT8a KAn j CHH-
IJHTOAP'fe A H ÍM Z , n áTE pH H 'IH A B tJA T H M H , r l j H
K O A n T A e in fp V É H tjZ y <})ZKSpZ* KA np f E zp S A T
A t C T A T ) -f.HAAT ; IA pZ KA np£ 8 pOS; HZHKHNC-
f E A l r io c iT A T l ; KOpOHA 4>OK8A 0 HT8£ÍA£A\8A8l1 AáH
rm i rp a /IiE EpTA TÉ u ih ITa tp í'é ; azhca peahkz,
CHIUfHpHAE ASM, ^A ^ A á lipAp í H20ET2HH-
T Z , A££ME *A (JlZN l; A 6 C£ XEpTK-fi, U IH npe <{>An-
T £ A £ H A A T E H A£ 4>ZM'II ^ .A A T H H A p f . V ^ T p i HETO -
UIH CHAHH IJZ) + Tp£ AA\ZpSlUJApE A E H7--
nz'iicM pH u n í np H iíf ip H T z ijM , A fA A T <p'i'hha cnpc pi-
riEAE O T Z p z p f , PEA\A£Z U IH ^ K A H riH TEA E N f A£ M AM
npHKS fO AEE A Ét,ApTE A i A £tn £pA ti'ie LUH A i OpSA
^ A P £ £ H 'kA Z . 8 a N 8M A H K8 O K A in iT Z C TpEEZT-K
U IH ^ 'l£A A\AM K Ü p í l á H K T A M H H ll ' l í í C Z H Z T O A IZ ,
R E A -!' A\Zp8 H l(£ T o p iA E p£AE U IH A E TZTSp A 'líp K O H -
CTAHU.EAOP j A*AA KApE n S T U C X CHEpECE C KZ IIA pE ,
y H A f u i h k z h a aa ii'i'h a e i'a CE C K Z T S ÍA ')£ C7, <fl A -
7 *
100
se svátuia que sí face seu şi perduse aquel lucru ielu se şi apucase de trebă. Asccpta- ri-le lili néque odatá au. remas nónplenite; depurure sla iele cu cuprinsul puleriloru
lu i in qué jnai adeveralá proporţie; vrere lucrátóre, nóadormilá sperantiá au foslu
suflelu 'l fap le-loru lui. Viaţa lui qué ina- vulită de fapte m an au foslu o schimbare
de ţenişi de invingeri, aquum despre vrăşmaşii Palriei , aquum despre cerbicoşii go - nilori a m crite-loru lui. Autoritatea şi au
ţenulo n antea am ie i-lo ru , si a nóamici- loru ; la aquei prin lărimea si adeveru'l ca- racteru-lui sú u , eró la 'qneslii prin sufle- lirea ’naltă; lui néque era cunoscută dobén- da de séne , néque eró isbéndirea. M orali- tate-a lui era curată , sim plă, şi n o b ilă ; modu’l vieţii lui au foslu vieliuirea c.rosli- nescă ; numai m bău’ i-lc asupra Turc i-lo ru , asuprea quăudu şi quăndu curatu’l lui zelu pre blăude-le lui sânţiri colră omenire. De
quei rei temut , de néma pur; in u pretiuitu,paşeâ pe firu 1 virlutei şi alu omenirii colră nómorire.
101
S X C+n8 u i h n t p A à t z a ^ e a A f i K p S j 6 a c e u i h a -
f lS K A lZ A i Tp-feKZ. i i tN E n T Z p H A E AS H N H N E O A & T Z
48 ptAXAC H ZH H A ÉH M T t ; A * üSpSpE C T A 6 a K8 K S -
J lp M I U S A (iST fp H A O p AÖ H »C6 M A H A A EK Z p A T Z
n p o n o p i j i t ; g p t p j A S K p z r o p f > h z a a ° P m h t z c n i -
P A H U Z A S <ţ)OCT CS<ţ>A£TSA <J>AllTEAap A S Î Î . Î Î Ï A l t A
A 8 H M-fc + 4 S i i ( H T Z A * <t>AIlTE A\Apíí A S 4>0CT
° C K M M K A p E A i Iţ H H H IU H A t . f K H H y t p í í , A-
« 8 m A t i n p E K p Z L U M A U l ' lH I I a T p V e H ; A K S M A f -
j l l p i ' l E p E H K O m Ï H rOH H T 0 p H A AVEpHTEAO p A S H .
i l 8 T O p iT A T t U IH AS I4HH8TO -J. A H T f c A M Ï M Ï A O p ,
U I H A H Z A M I'IH A O p 7 AA ANÉH I i p H H T Z p H M U U IH
A A E K Z p S A l í A p A K T t p S A S t l C Z 8 , Ï A p Z AA * I E £ T IH n p H H
C8<J>AE[(Hp’ft f lA A T Z ; A S H NHME 6pA I î S H O C KSTZ AO -
K Z H A A A * C H H É , H H ' I E ÏA p z HEKZHAHp-fc- /H opA A Ï-
T A T t ASM 6 p'à K g p A T Z j C H A M IA Z 5 U JH N O E ÏA Z ;.. u
AAOASA S IEU ,IH ASH AS <ţ)OET KVe 11,8 H P ”15 K p ECN II H *K-
CKZ ; HSA\AH .f. E Z T Z H A E ACÔIlpA TspMHAOp > A tS-
np-K K Z H A U IH K Z I IA K Sp A T gA AgH JE A npE E A Z N -
A EA E A8h C H IH JH pH K Z I 'P Z OM EHHpE- ,X ,f M * H E SH ÍÍ
10 S H T ) A t N EH PEH T E M S T , A * HHA\A n S lfH H np f-
U 8 h t , n z i u t ne <t>i’psa e ' i 'p t S t é h u ih a a o m e h h -
P IH K Z T p Z HZMOpMpE*
102
Nâscènduse reseolà iiiLvc Dau si inLre Dra
cula despre Principatu’l Ţerrii Romanesci, Ungarii agilitaré pre Dan, iu tjuaré bàtèlie
alànta deràpùnare au fàcutu Joan Corvinus
de Huniadi inLre Turcii, que venise lui Dra
cula in. agiutoriu, quàt se arel.à clic nu nvullu
dupó aquea va si fie biciu l şi culreinu-
ru’l aquestor barbari.lu pànlcce-le Cràesii Elisabclci aquum si
via fiitoriu’l urmâtoriu a Tronu-lui Parén-
tescu, pentru aquea dàterê cârmuirea Pa
triei iii mâna ei. — Ilusilc-le (acuse pusti
iri şi resfirase frica prin tóti Bolicinia. Mu
rad al doilé subpusese Tasalonica, Elolia,
şi Epiru’l ; şi aquum se otàrise invingèto- re-lc sùu-le arme şi spre Ungaria a le lati.
Joan de Huniad, privegea pentru Patrie ; crescerea pricuritatei, şi nopotéiilia Crae-
şei ii era cunoscute, dcqui iu unire cu que i
alti Magnaţi svàtuirè pre Crâiasa qua lâ-
sânduse dc veduvie si-şi alega un’ bârbatu,
quarelc ar putea si apere Crainica de
vrâşmaşii din loutru şi din afara ; in ur—
403
I Iz t l iZ H A S lÉ pftHOAAZ T p £ /\,AH lîlM .f.T fE ,X,?A-
KSAA AEm pE I I P 'H MÏnATÔA JJzp 'lH Po M A H ElH H , Y « -
ra p ÏH AI,|8TApZ UPE ,J,AH , K A p i\ EZTZA ÍE ATZH-
t a A *p zn z H A p E a8 ( J j z k S t I o a h K o p s i ' l lg c A E X S »
hVaAÏ -fTpE Tßp'lVl! , ME KENHEE A8h ,\p A K8 A A ^
A I,l8To p lO , K Z T CE A p tT A KZ llâ A\8AT A ^ n Z A-
MEA KA C Z 4>Vé KHMIOA m il KâTp£A\8p8A AMEETOp
KApEApH-
A i iz h t z m e a e Kpzecm O a ïe a k e t e h a k S m h im
E l A <J>ÏHTOpiCA V p M Z IO p iO A T p o llg A g H ITzp M H T EtK »
r iEH T p g AM EA A Z T E p Z KZpA\i}Hp'fc I lA T p ÎE H ^ M ZH A
6 m- X â r ÏT E A E <¡>zKá£E n â tT i'H p H m H p H t p u p A i e
<J>pHKZ lip H H T O T Z K o X E M IA - /H ôp A A AA A O ^ A li
C âEn O EEC i r EEAAO HÏ'fi A 5 0 T O A ÏA , Il I H O n íp S A J UJH
A H 8 A\ CE O TZpZCE EM H r Z T O p£A E CAA E ApME lu H
CnpE H r A p ÏA A AE AZLţM* ïo A H A E XfiHÏAA >
l ip H K EP ÏA n EH T p à Ï ÏA T p ÏE ; l!p£EMEp1; IlpM KgpH TA-
T É H 5 l î l H H Z ÏIO T H NlţA K p Z EEEH H 6 pÀ K g H O C K ST E j
A E M H f> V I,H PE Kg M£H A A ljil /If ATM A LJ H C K Z T g H p Z
l i p i Ep Z ÏA E A » KA A Z tZ H ¿ ,S L t ,\i E Z A S K Ié > C Z IU M
A A - trZ VH E Z p E A T s HApEAE Ap i lÔ T l; C Z A n E p E Ü p Z -
HA\-fc A E E p Z U IM A O liM AM H A O M T p g j U IU A H N A*
104
mare aquestia işi alese Crai a sa pre Ula
dislau Craiul Poloniei, quare inse dupo que
născu pre Ladislau, amegită fiendu ile Ci-
leiu , nu vrea si se invo iască spre inclieiata
cu Uladislau legătuinţă ; lare inlărdiere tu
Jiiu'l ei Ladislau iricoronalu de Craiu l Un
gariei. Intre aqucsLe sosi Uladislau la mar
gini-le Crăimei, Elisabeta luă Corona, fugi
la Corn a rom , şi o dăle a trea clic pre o su
ma forte mică amanelu Imperatu-lui Fri-
dericu. Venindu Uladislau fu şi ieln ineo-
ronalu, qui cu diadema que din capul ico-
nei Săntu-lui Stefanu luată. Pentru necre
dinţa Elisabetei in înstrăinarea Coronei, i se
inscientiase bătae, dequi Joan Ghiscra cu
prinse Oraşele montane din Ungaria de sus,
Graful Cileiu ţenii partea Ţerrii de presle
Dunăre subpusă Crăiesii, Croaţii i au remas
credincioşi, şi Ladislau Gara se pusă in ari
pa ei spre aperare. Totă sperantia lu i Uladislau era proptită in Joan delîuniad, pre
quarele ilu trămisă in calc-a Croate-Ioru.
De Iluniad se aretă şi bătu, Gara sbura.
<J>ApZ ; ^ VPA\AP'k A N ÍC T IA .(HLIH AAEtE K p Z ÎA IA
np t Y a í a 'í e a a S KpA ioA I I o a o m Veh j KApU . ja z A S -
I1Z ' l i HZEKâ np t /î,\,\U<\Aâ j A M Z g H T Z A t
[ i l A f ¡0 , HÖ Kp-K ca CE .^KOÎACKZ CfipE 4 K E ÏA T A
k s Y a a a í í a a S A trz T SH N U ,/ , ; <f>zpz - fT z p j i f p e 4>ă
«f>VlOA 6 h î I a a Vî AAS .JkKOpONAT A * KpAIOA A / n t A-
pÏÉH* -- J ^ r p t A'IECT-fe CO tH Y A A A i [ AAS AA A\Ap-
IJH H H A E K p Z H A U H , Ô A ÏC A K IT A A 8 z KopO H A 5 <ţ>8 -
1,1 H AA K o m a p o m » U IH O A * T ( ATpEA ţ ÎH ripE O
CSA\Z 4>opTE M ÍK Z A M A H ET Im IIE P A T S a S H Æ p ï-
A E P i’K . t i t N H l!,\ Y " 'A A i t A AS <}>â U IH ÊA ^ K O p O H A T
HH «8 a í 'a a ía v a m-k a « h k a i iS a îk o a h e h G z h t S -
a 8 H G tE (J> A H a 8ATZ- I I i H T p â HZKp£AHHU,A 8 aV-° Ti- “CAKETEH + £TpZH H Ap1 ; AOpOHEH ; H C t -ftM IHH-
IţA tE K Z T A E ) I o a N F i t K pA KâtipHHCZ O p A ll lE -
AE M O N T A N E A H H A ^H rA p iA A * CSC j T pA í()8A I l í -
MK> MHHfi î1ApT*l\ Iiep i'H A * n p i t T f ¿ .Z H Z p * C fiE-
n ă tz I ip z E E E H j K p O A tJIH H a8 p EA\AC H p tA H U N O U IH i
i i ih î Îa a V e a a S T a p a c t n 8 t z + AputiA 6 m c n p E a-
nzpApt- T o t z c u e p a h ii a a8 h Y 'U A i ' t A A â 6 p k
n p o n T H T Z + IO A H A * X i H Ï A A ) npE KApEAE + A T p Z -
M H tZ -f KAA-fc ßpO ATEAO p- ,X,E X S H Í 'a ,\ C f ApETZ
i i ih s z t S , T a p a C K áp z*
106
Incurgeri-le Turci-loru in Transilvania,
silire pre Croia si—şi inparte putcri-le ; Cor-
vinus de Huniad trase asupra loru: quin-
que-spre-dece mii de Turci cădure sh-Jj spe-
te-lc (aalm-le) Ungari-loru; Lageru’l şi ar- inc-le Lurccsci remasere sarcina iuvingeloriu-
lui Corvinus.
Cu que mai Luna urmare purtase Ula-
dislau pone aquum bătaea asupra Părţii
Crăesei, quare şi prepruneu’l siiu Ladislau
ilu puse amanelu la Fridericu pe vreo quâ-
tcva sume, spre puri are-a băteii, pentru
quare faptă quci mai mulţi lăpedăndusc de
ca, trecure la Uladislau. De Huniadi mare
autoritate căsligă prin învingerea de Turci. Numai quăt inţelesc Amural despre perde-
rea queîoru ai sui in Transilvania, tic oda
tă şi sculă optudeci mii de ostaşi asupra
Ungari-loru; inse nequeJoan mai trăndavu
fiendu , culegeuduşi puleri-le quele dinbă-
Ici—Ic de unădie remase plecă asupra loru,
şi deşi cu multu mai puci ui armaşi avea de
quăl Turcii, totuşi se apucă pe ci la porta
107
J^Kàp 1,1 ÉpHA£ TSp'IHAOp .f FpAHCIAKAHIA ) CHAH-ţ>z npE K p a io c a n in n A p 'rz n ö T tp u A t ; K o p u iH á c
A * X s i l Î A A T pACZ ACálipA A O p : 'IHHN MCn p EŞENE
M IM A E T âp N H KZ>jâpZ C S K C n tT E A E ( G A K IH A E )
Y h t a p h a o p ; / lA rz p ăA u rn a p m e a e T SpN EC 'iH p iM A -
LEpZ C A P 'IH H A ^KHHrZTepK5AÜ11 K o p s iH ö t*
Kfi N-lî M AH E S H Z ypMApí ílápT A IE yAAAÍ£AA8
n Z H Z AKâAV K Z T A ÍA ACSnpA ÏTzpI J IH KpZECEH i KAp*E
m u npE npSHKSA czâ / Ia a ic a a ô nSiz a m a n e t
AA <frpÏAtpi'K IIE Kpto K Z T ÉK A C SM E , CnpÉ tlSp T A -
p1; k Z T z Vh , n EH T p S K A p U <J>AI1TZ'IEH MAH m 8AL(H
A z n E A Z H A â c E A É 6 * > T p iK ö p z AA Y a a A 'E A A ô * i . e
XSNÍAAi’ AÍApi A á T O p H T A T E K Z E T H T Z n p H H ^ K H I Iÿ f -
p-fe AE TàpHH. H fiM A H K Z T ^ IJE A E ta Î ÏM Ê p A T A*-
m p t rupAEpM MEAop a h c z î i T p a h i ïa k a h ïa j A i
O A & T Z lu h c k S a z o n r jE N H m ïh a £ o c t a u ih a -
CânpA yH TA pH A O p» ,iH 'IÉ I ° A H MAH TpZHAAK
4>i’HHA> KáAErZHAálUM IlÖTEpHAE N-fcAE A h h e z ' TZH AE A e YH ZJV h pEMACE HAEKZ A C S n p A Aop » L1IH
AEU JH US A\ÔAT MAH ílá lJHHH ApM AUlii AKft AE KZT
TspVm 3 to tôu ih ce AnáHZ a * aa I I opta a *
108
de feru in Transilvania. Crunta lovire que
făcu aqui Erou’l Ungariei cu Albedinu, puse
pre totă Europa in mirare. Dc dupo queste
norocose internplari se dcsceptare alte cuge
te in anima Crăiesei. De qui aquesta se serguia sî unese părţile quele inderetnicite,
qui cu svâluirea lui Corvinus , quel quc di-
cea: spre stricare a fj aque unire ţesută, nu se inpleni. In scurt tempu muri Crăiasa ,
cu a quăria morte se stinse şi rescola civilă,
inse cu atănLu mai mul tu avea Ungaria
a se tenie de crescet-orea putere Turcescă.
Que mai fierbinte poftă a Craiu-lui era a domoli pre Turci; eroicia lu i Corvinus i
au uşurat inplenire-a doru-lui. Cu marc turmă merse in Servia, qua acolo si propte-
scă lucrările Erou-lui suu. Dc Huniadi bătu
de quinquc ori pre nopriatenul in marşul
cotră Bulgaria. La Nilsa remasere duodeciD j.
de mii morţi pe cămpuri-le bâleliei, ero
trcidecidc mii perire prin căli—le quele striin-
te a monte-lui Emu. Tocma quăndu alunga
Joan pre fugâtorii Turci, i se făcu dc scire,
109
<J>Ep * T p A N lÎA K A H ÏA . K p S H T A AOKHpE ' i t <J>ZK8
a V h Ü pO SA y n T A p i t h KS i lA K t A IH ) flÖCZ Hpt T O -
T 2 S ß p O ilA . f MHpApE* A s n z M t tT f HOpOKOCE . f-
T EM O A ZpH CE A ít 'fE n T cV p Z A A T I K S ÿ E T E AHÏAAA
lípZECEH- Ä t ' l i l A M liC TA CE C Z p rS ÏA C Z \ H E t f
llZp i(H A £ MEAE / fA t P ET H M 'IH T E , HH Kß C K Z T ß H p U
ASH K OPKVnä I ! 'IEA 'IE Ş M 'l l ; : CnpE C T pH K A p E a
(J)M A 'iÙ yiHHpE UEC8T Z ) Hß CE .f.nAHHH- C K g p T
TMMIt M äp il K flZ M C A , KS A K Zp ÏA M O p T E CE C T H H-
t z LUH PECKOAA M IK ÏA Z , _f.CZ Kß A T Z N T A A\AH
M ß A T A K ii A / h r A P tA A CE T E M E A * « p E E ^ - T o p t
tlg 'l tp t TßpM'feCKZ- *í'fc M AH < J)tp SH H IE n O ifiT Z A
K fA lO A S H 6 p¿ A A0A\0AM tipE T « p M Í i ; C pO lV lA Aßfi
K o p K IH ß t Aß V U lß p A T -UriAHHHp t: A ^ p ö A 8H ■ K ß
M ApE T ß p M Z M EpCZ G t p K ÏA » KA AKOAO C Z npotl-
T 'fc lK 'Z AßKpzpHAE O p o SA ß H C Z ß . ,i.E X S H Ï A A Ï K Z I 8
A l 'IH l l ' lÜ o p i l IIpE H Z n p iA TEH Ö A .|v M A p lIlS A K Z T p Z
R S A T A p ÍA . / Ja IliC C A pEM ACtpZ r\07,’j i ' l l i A £ A\ÏMU U u «
M 0 pU,H î l E K Z M t tß pH A E K Z T E A I E H , lA pz T p f H Ş E ' I H A *
m Vh n tp n p z n p H H k z a h a e ' i i a e c t p ' i m t e a m o h t e -
A ß H ( ÎM S . T o KM A K Z I I A AAß HTA lo A H I I pE <J)ßrZ-
T O p Ï H T f i p MH î H CE 4>AK8 A * C M H p E , K Ö M KZ
H Z M S M f p A T Z M S A 4 H M E A * KAp KApw KS N t i M A H
110
qnuin clie nonumerata mulţime de barbari
cu que mai mare repegiune merg’ asupra
armiei <jtie remasese sub Uladislau , dequi
paresind’ alungarea, diu fuga alerga spre
agiutoriu Craiu-lui, şi inlalninduse intr’ o câmpie lata cu Turcii la inceputu se quatn
infiore de nomarginita ’loru mulţime, qui
de odaia apucanduse de dcnşii ii invinse, si
pre mulţi din prinşii de câputenie tramise
lui Uladislau. Amurat inţelegendu nova că
dere a queloru ai sui, trârnise pre Caram-
begu Gubernaloru’l Asiei mici cu mulţime
de osLaşi pre aleşi, qui şi pre questii infreti-
gendu-i Joau, insuşi Carambegu DueaTur-
ci-loru quel mai vesLit, cadu in mâni-le în
vinge loriu-lui. Prin atâte bâtei invins lien-
du Amurat, ruga jjre Craiu’l de pace, spre
quare invoinduse Uladislau, se ineliee la Segbedinu pe dece ani; Craiu’l intâri pace
aquesta cu jurâmentu’l Evangeliei, şi spre
incredintiare-a ei primi in Bâsirica Seghe-
dinu-lui Sania Cuminecătură.
In medilocu’l resunârii de bucurie despre
învingere-a Ungari-loru, mari şi Elisabeta
111
A u p e p£n e t,iicn£ .v\«pr d iS n p A a p a u e h v t p i M Z C i t e
CÖ K Y A A A V tA A « , A t 'lH nZpZCM HA AAÖHTAp'fe j A MH
<t>8rz A A Ep rz C I Ip£ A 1,110 T0 p 10 KpAK JAÖ H , 111H .^ T Z A -
HHHAÖ Ct * T p O KZAUME A A T Z Kfi T fip 'H H AA .^ME-
n S T C i KAM ^«¡>iopz A J H Z M Z p yM H H T A Aop A\ÖA-
L|H M i 5 'IH A£ O A A T Z A n 8 K Z H r\S££ A f A * H IU 'H
■ f.ii ^ K H N C E , 111H f lp£ A\äAtl,H A I1H np H H U l'm A *
K Z n Z T tH i'E T p Z M IE Z AfJH V a A A 'EA A Ö - i lM f ip A T .f.-
U ,tA E rZ H A HOKA K Z r\Ep t A 'IEA op AH CZH i T p ’ZMMEE
I IP £ I lA p A M K E r r« K E p H A T o p 8 A / If !£ H M H N H Kß A\ÖA*
U.HME A £ O C TA L IIH n p1? A A ill lM , ']H U IH n p i M EfT IM
.fi<ppzHrz,Hr\än io a h > .f.cöui/i Kapam ket A ^ kaT spM H A O p 'IEA M AH K i t T H T , KZ58 * M Z N H A f . f -
K H H T Z T O p iO A fiH . Tip N H A T Z T E E Z T Z H -|lKHII£ <J>I*
h h a J iM ö p A T j p s r z npc KpA ioA a e ü a 'ie , cn p E
KAp-k .f,KOHHAi)EE A ^ A A A lfA A ä , C£ .f,KE£ AA G e T E -
Am h n£ 5E'iE a h h ; lip.MOA .^ T z p n tu M l; a n S e t a
K 8 IKgpZM Z.HTfiA 6 KA U Tf A IEM 3 U IH CnpE -fcKpEAHN-
HApli 6h npHMH EflfpH KA GErfAHHßAfiH GzHTA K g A U H fK Z T S p Z -
^ A\H5HAOK8A p££f)HZpi'rt Af EÖKÖpVf A EEnpE .f-
KHHI,l£p-6 A/llTApHAOp j M ZpH U IH 6a '|£A K £T A Gl-
112
Silagi bucuria ’lui Joan Corvinus de Huni-
ad , eşindu-i intra intimpinare la intrare-a
lui in Cludi, şi cupriudiiidu’l cu aretare-a
de curendu născutului lui fiu Maţi ii a Cor-
yinus. Cu pruncu’l in braoie cadu inbetatu’l
de bucurie Tata iu genunchi, şi multiami
vecnicu-lui Parente , pentru dulce aqueştâ
resplatire a jerlviii-loru siia-le, quare intre mii de pricuritali şi inpediecari , le au pus
pe Oltariu 1 Patriei. Pastrare-a şi eres cerc a pretiuitu-lui questui fiiu., fu de aqui iu
ante que mai SanLa a lui grige. De locu
dupo ânteii ani de pruncie ilu incrcdmtiâ
grigei şi crescerii credinciosu-lui suu amicu
Joan Vitez , quarele iu Italia invetinduse .
s au făcut bai'batu inveliatu si temeinic, sic ' <• s’au format’ orna adeveratu nobil. Incredin-
tiatufiend’ Corvinus despre vrednicia ’questui
Crescetoriu, ii incredintiâ lotâ grige-a Edu-
eaLiei fecioru-lui, şi urma in pace vrere-afrângetoriu-lui de făcuta cu Turcii pace, Craiu.
Pacea que la Seghedin cu jurâmentu indicata in aque vera se frânse , pentru che
A A y V K á K á p i ' i A S H ï o A H I ï O p K I H f l C A £ Ä f l N l A A »
B u i H H A S M - K ip f l . f . T H M U H H A p £ AA . f T p A p t A 8 H
I l A f l ţ , U IH K S n p H H ^ H N A f l A K 8 A p £T A p 1\ A £ K S p Z H A
H Z C K 8 T 8A 8 H Afl tl <ţ> I IO i l l A ' I I A I l O p K I H S C ' í l f l l ipb’ H-
K f lA + KpAL(£ KZ '^ä + K Z T A T 8 A r\ l K 8 K 8 p Ú T a T Z
Jf, ÿ E H f l H K H , LU H M fl A LJ E M H K f ' I H H K Ö A f l H I I z p t L H T E i
L l E H T p S Af lA'l-fe A ' l t l T Z p u n A Z T H p e A Î K i p T K H p H A O p
C A A t j KA pE .f,’T p t M I M A * l i p H K S p H T Z L I ,H I I IH ^ n £ -
A iE K z p n , A£ aö n flt nE O a t a p » a Ü A T p iE H * I I z -
C T p A p * U I H KpECMip-fe A npELJflH TflA flH M IC T 8 H <J>ÏK3 j
<ţl8 A e AHM -f. A H TE ' | K MAH G Z H T Z A A 8 tt rphÿ£-
;\ e a o k A f ln z ^ t e V h a h h a e n p S H 'n 't .f.A .f .K p fA H H -
LţZ rpH l,IEH 111 H KpECSEpiH K pE A «U N 0 £8A 8H C Z 8 i l-
M Ï K I o AH ß l T ’fe5 , KApEAE ^ I t A A ÏA KZLţH H A 8C £ >
C A 8 <|>ZK8T K Z p K A T 4 K Z I4A T Hl H T £ A \EM H H K , Ht M
c ’ Afl <f)0|1MAT O M A A iK Z p A T HOEi'A . jf lK p EA H H -
LţAT <J>i'nHA K 0 p K IH 8 C A f in p E KpEA H H N ÏA ’ ' I K T 8 H
K p£ C K ZT O p í> , ^ K p £ ,\ H H I[Z T O T Z rp H ÿ A 8 a 8 -
K A Il ÏE li (ţlENOpSASH , U IH V p M Z + LIANE K p fp k <}>pZH-
TZTOplOAflH A * nAN £ ) KpAIO.
I T a M U M-k AA G e T E A ' i ' h « f l Î K f l p Z M Z H T S + K E A T Z
Jf, A H R R-fepZ CE (ţ) pZH LZ , I l E H T p 8 K Z T p Z M I L ţ I H A
413
i i i
frâmiţendu Papa din Roma pre Julianu Car
dinalii 11a Craiul Ldadislau, şi dicendu chc
mare stricare s’au acheşunatu Crestiuâtâtii
prin incheere-a păcii cu Barbarii, ilu svâ-
tui si frenge jurata pace , si si plece asupra
Turci-loru, che oquum este tempu’l de a
invinge putere—a Barbariilor u. Joan Corvinus
svatuia pre Craiu si nu face aquelpasu, una
pentru ţenere-a juratei credintia. alte ero
pentru che Oştea este tare ostenita şi frentâ
de pui'tare-a arme-loru şi de facule-le ponâ
aqm bâtei, decpii de lipsa ar ii resuilare
ancoi de unu anu. Svatu 1 lui nu se ascultă.
Qni in scurt plecare cu armia si strebature
pone la Iarna. Vrednicu este de a sc arelâ a<jui crestinesca şi iubilore de omeni anima
a lui A ladu seu Dracula Domnu-lui Terrii
Romanesci, cu quare ( (junui scrie Filipus Calimachus in Cartc-a 3.) se areta ielu. co—
tra Uladislau şi cotrâ Iota oştea Unguresc;! atunci, (piandu fiendu Craiu l cu oştea sua
porniţii asupra Turci-loru, ii esi iu ante la
Nicopol, şi videndu noagiungere-a Ostei
115
Ï Ï a « a a h n Po m a npe Io a h Kapa 'i’haaSA aa KpAioA
\ f A A A lt a AS , LU H ^HKZHA KZ M AfÉ CTpHKApt C A8
A K Z lllSH A T K p Z IT H H Z T Zq i'H npHH ^KEfp-fe nZ-
'IÏH KS ílApKApÍH j -|lA C K Z T â ïl CZ <}>pZNrZ ïKÔpATA
riAMí 3 HIM CZ flAEMe AtSnpA T áp 'IH A O p , KZ AKÔAV
6 lT £ TÍ*MÍ18A A i A +KHHI,1É n S T tp ’k EApKApHAOp-
Í o a h K o p k V h sc c k z t ö i 'a npe K p&io c z Há 4>akz
A 'IEA HA I I I ) yN A n EH T p á lţH H tP 'S SKÔpATtH K p tA H H -
t ¡Z ■> A A T Z IA p n tH T p S KZ OtT-fc 6tTf T A p t O -
IT 6 H ÏT Z U IH 4>pZMTZ A * nâpTAp'fe A p M e A 0 p , U IH
A t 4>ZKST6A£ n Z H Z A 'lít R Z T Z H j A * ™ A * A H fl C Z Ap
<pH p£tS<ţiAApt ^ K Z H A E YH AH< G k A T S A AâH Hfi
C t A tK â A T Z . M il * C K S p T nAEKApZ KÔ ApM IA , U IH
C T p tK Z T S p Z n Z H Z AA í¡ApHA- fíp E A H H K 6tTÉ A *
A CE Ape T A AmÍi K peA H H U A U IH 10 K UTO p li A t O -
M tH t i H H H M Z AASH K a A A C l î S /VpAKâAA ,X,OA\Hâ-
AÔH liz p 'm P o M A H E lN H , Kâ K A p 1 ; ( « â M CKpVe Æ 'iaV -
n S t H A A ÏM A X fit ^ IlA p • 3 ) c e A p tT Z 6 a K Z T p Z Y a a -
A 'Ú A A á U IH K Z T P Z T 0 T Z O E T ’K y N T â p IU K Z A-
TÔ H H li i K Z H A ^ i'U H A KpAW A Kâ o n t CA n o p U H T
A tân p A TöpM H AO p» .(vH 6 u i î l ^ A H T f AA I IlK O n O A )
t u n S Z 5Z N A H Z A y io H y e p 't O f r e u V H r g p e tN H A tâ*
npA M ApEH H äTEpH Ï S p ' i E t ' l i i 3 C K Z T â M npe KpAlOA
116
Unguresci asupra marei puteri Turcesci,
svalui pre Craiu 1 Lladislau qua si numérgé
eu aqué Os Le asupra Turci-loru, de orà que
Turcii şi la véualu mai ea multe slugi es,
de quât quum vide iclu clie sunt . iu oştea
Craiu-lui. Şi Locma de ar şi avea Craiu’l osLe
de agiuns; àneô fiéudu elje se apropie Érua,
nu è témpu de a incepe hdlae, qui sî se pestrà-
se ostaşii spre allé ocasie mai indemànatà.
Craiu’l altminlre svàluitu de altii, quarii dicé elie penlru interesu’l sùu grâiesce Dra
cula aquesté, nu vrù si csculle de svatu’l
lui; dequi intorquènduse Dracula côtràCraiu
ii disà ; ,, De orà que séu norocu'l, quarele
,, pre térie , lucruri mari indresnindu, ne-
„ que odatà pône aquiun nu te au inşelalu,
,,séu sperantia que aide agiutoriu’l alLora, ,, quaré io doreseu si se inplénéseà ; séu nô-
,, norocire-a tùa te trage in alté parle de
„côlrà svatu’l meu ; pre svalu'l tviu, qua-
,, rele eu minte-a mea nu l ’am putut stràmti-
,, là , inquat me sulcrà témpu'l şi nosciuta
intemplare , ilu voiu agiulà cu puterea.“
117
Y*AAi'c<uâ Kd c z us A\1;prz ks am-K O it£ a is -
IipA TspHHAOp^ At opz '!£ TspMÏH HIM AA KZNAT MAH KS M Ö ATE CASÿH Ê£ , A£ KZT KÖM KZA* 6a K Z C Z H T .ţ. 0 £ T 1 ; KpAIOASH. 1U H TOKMA A£ *i>
AK-K KpAlOA 0£T£ A* AI_IION£ ; -fKZ (JiiVlNA KZ C£ A lip o n ÏÉ ¡Aptls , US 6 THMn A 8 A .^MEtlE KZTAf> MM CZ C£ nZ£Tpz£E OETAIIjVh C np f AATZ OKAEÏE MAH -^ A * a \ z h a t z .
I»PAIOa A A T M H N T p E C K Z T S M T A£ A A tţ îil , KApÏH
ţHM-f; KZ fJEH T p S ÏN T EpEC SA C Z S rp Z IE tM E ¿.pAKÖ AA
A ' l f t T ’S j n ä KpS C Z A l Kß A T £ A * C K A T ÍA A S M ;
+ T 0 p K Z H A « E £ A p A K S A A K Z T p Z KpAlOA J H I Z : , ,
„ O j p z 'l£ C feS HOPOKSA > KAptAE np£ TM N £ 3 Ag-
>5 KpgpH A\ApH ^ A íM H Z M A , H H H Í O A * T Z HZHZ A *
,5 KÖA\ HS T£ AS -fLUEAAT 1 C fcS CO EpAH ljA M£
1, AM A£ AI.II0T0pK5A AATopA 3 KAP'fc 68 A®P££K C Z
, , C £ ^ nA H H -fe£KZ ; C tv ä HZHCpoMHp-U T A T £ T p A y E
^ A A T Z riA p T E A£ K Z T P Z C K A T g A M £ S : np£
, t C K A T S A T Z 8 , KApEAE K 8 M H H T t M-ft NS a ’ AAV
» n S T S T C T p Z M S T A » -f K Z T M £ CS<}>EpZ T M M D g A
>> IU H M Z £ 'liS T A .^ T Z M n A A p E j 4 A K O » A y IO T A
j j k s n S T tp - lj .1' S m k z h a am e e te A z t e nA’rp s
118
Diçèndu aquesle date »patru mii *) de càlâ- reti sub povaţa 1jiu—lui sùu , rugàndu pre
Domuedeu qua si agiute Craiu-lui şi ostei aqueia. Quaudu erù sise desparte deCraiu,
adusè duoi téneri forte vreduigi, cjuarii scià
béiie tüLe càli-le , inpreuuà şi duoi Cai mi-
nunati de iuti , şi mai plàngèndu dise côlrâ
Craiu 1: ,,Ecô, de ti s'ar iutemplà o nono-
,, rocire , de quare Domuedcu si te apere , ,, ai iucotro si scapi. Dircptu 10 aşi dori iu-
,, dedar a ti li datu aqucsle, de me va audi
,, Domnedeu. Inse de te va slremlorà lipsa ,, a te intrebuinlia, Dar ju'é tolosilonuaque-
„ sla il li vei alla.“ Aqucstu svatu erà forte folositorii i , t£iii nu fu ascultalu.
Iscusitu 1 Joau de Iluuiadi asiè asedè La— geru 1 adeclic rendu! arniia, quai dmdereplu
erà scutiti de uuu Monte eu steniuri forte
nalte, aripa direpta se acoperea de unu Riu,
* ) Ma teu Covaci in Biografia ’lui Joan Cor- vinus dice a nu fi fostu patru, qui de- ce mii de Romani Càlàreli. Vedi facial t.
M ÎH { * ) A f KZA7,pfU,H Ct)& f lA S A II A iJiVlOAâH C7.3 i
p iJrz .n A ripe ¿ .sm iie ^ e e ! ka c z a y t o r t K p A B A fiH m u
O t T iH < m ÏA . l l ü H A 6 p À C Z C E A E t f A p T Z A£
IipA lO ) A A S tZ A ^ H T H H fp H tf iO p rE K p E A N H ÿ H j
HA pi H CM IA K H H t T O A T E K Z A H A E , ^ n p E Ü H Z I I IH
A SO H K a Î i M H H S H A I4 H A i W U H j LU H M A H I1A7.N-
r z i i A ? h c z Kz rp z l ip A ïo A : , , Ï a k z , a e h,h C Ap
Î ) - l iT ÎM I lA A O N Z H O p O 'm p E î A E K A p ’fî A o M I I E J E S
, , C Z T E A 11 E p E 3 AH .« v K Z T p o C Z C KA I1H j i , ï p E ( lT
3j 6 « A iim A o p n 4 ^ e a a P a i l» 4>ii aa-T a ' i e î t e ,
, ) A 6 m £ KA A S ^ H ¿ . S M N E J E f i . >Nee A e T É KA
1 9 C T p E M T O p A A H II C A A T E ^ T p E K S H H n À * & A P n p l ï
, , < (l0 A 0 £ H T 0 p i0 A 'IE C T A ^ A KEH A<J)A A . ' ‘ ¿ Im é E T C S A T
Ê p  i f O Ç T f (¡> O AO tH TO plO , ' IH H â <}>8 A E K 3 A T A T -
l I c K â t H T S A Io A N f\l X 8 H Ï A A Ï A U lZ A IIIE ^ Z / I a -
T Z p S A A A é ,'Z p Z H A ^ H A p M IA j K7»T A H H A f p s n T
È p A C K 8 T H I( H A i Y » i Î ÎO H T E K 3 C T E lU O p H <()OpTE
IIA A T E , A p H IIA A U P ^ n T Z CE A K O llE p Ù A * Y N f l ’« 1
119
( * ) / H a T E 8 IlO K A 'IH -H Iiio rpA < })i'A A8H ïo A H K o p - K I H8 E 5 HME A H8 tj>H <)>OET IIA T p S , H H ^EMf M Ù I ,\l PoA \ZH H K z A Z p E U H . Ê e ^ H ({¡A IJA l i .
120
ero unde mai remâsâse nescâri calicele dc j ut rare astupase eu bagagea si carele osle-
şesci. Dupo ’questa rogâ pre Craiu l , ero
(jucloru alli demândâ , ijna neque dcquuin
din locu si nu se misce, pone nu le va da
ieluslmnu. Delluniadi aliluia se ineredea iu
eroime-a Români-loru , quât lua quele pa- Iru mii de Romani şi mai trei mii de Un
guri lougâ sene, dicendu clie ielu cu aque-
stii va alerga ori unde va fi de lipsa , pre-
quum scrie Calimacliu tot’ aeoloşi. Mai d’ân-
teiu se lovi Joan cu o turma Turciasca de
15 mii de Turci totu aleşi, pre q 11 arii sin
gur Amurat ii po va tiuia . şi asie ii halii ,
quât insuşi Amurat ponendu ruşinea la o
parte, apuca fuga. Şi asie dc trei oriinfren-
se pre J’arbari. Aquum incepure inimicii şi
invideloi'ii ’lui Joan a şopti Craiu-lui, che
de aquea au reuduit Joan sî nu se misce ei
din locu, qua ero ielu singur si reporte lauda învingerii.
Corvinus inţelegendu nopâciuire-a loru de
nou ii rogâ si nu indresncscâ a se misei* din
Î A p Z V H A E piAVZCZCE H £ I K * p H K Z A H M f A E A £ - f T p d j l l
A t T g l l A t t Kg K J . r A I . l 1; U I H KA pEA E O C T E U I U ' I H . A â -
¡17. ' f t t T A p O T Z npH KpAWA ) 1A P Z N EA O p A A A l ţH
A i M Z H A Z » « A H H ' t * A « K S M A « " A O K c z h s ce
ASHCNE , H Z H Z Hg A£ KA A A 6 a CZAVI I- .S.E X â H I A A *
A T Z H T A C t . ( i K p t A l ' ' * 6 p 0 I M l ; P o M Z H H A O p ,
K Z T A g i . ' I EA E I l A T p g AM H A E P o M Z H H IU rt « A H
•i ptH m i h a £ Y H r â p î l a z h t z c m m e , ş h k z h a k z
C a K g A H EET IH KA AAEprA OpH V H A { KA ‘t’ « A £ * H n -
t Z> np fH f iM CKp iE K a AIAVAX T O T AKOAOtUH* / H a H
a ' z h t e i o c e a o k m I o a m lig o TgpA\z T s p M 'k t K Z A *I ► g U U ..U1 0 . M irt A E lU P 'IH T O T AA iLUrt , npE KA p iH CHH-
r 8 p i lM ă p & T -1>îi nOKZlţgVÂ ? U IH A lU Z .fr t K Z T S )
K Z T .¡kCgUIH /lA\gpAT Mg HZ H A p â U lh H l î AA O IlAp-
T f , A l l S K Z . <J)SrA- I I I îl a u i z a e t p e h o p M * K H H t Z
M p E f i A p K A p H • /Ik«M .Jv 'l iU S p Z VHi'MlYm UIM .f>K7,-
ştT O p i'M A g rt lo A H A II10M TH h p A K JA g h , KZ A6 A-
NSA A S P Z H A S H T Îo A H CE Hg CE M H U J'IE 6 rt A H 11
A O K J KA Va pz 6 a CM H rg p CE p tn o p T E AASA*
. f KH ÎiyEpVrt-
K o p K I H f i t ^ . ( ( E A E T Z H A H Z n Z 'U O n p ' f c AOp A * " 0 «
-ţvrt pgrz C Z Hg . ^ A P E C H ' t C K Z A CE M I U I H A Ahh
121
122
locu , clic sunlu pierduţi. Amurat ruşinaţii l’iendu de alti povaţuitori de osie pcntruapu-
catafugâ, ero seinlorse şidesperalu se apu
ca orbiu de Unguri; şi pre aquestii eră si ii
stenge Coryinus, inse de odată vid ii che se
slobod i Craiu 1 in medllocu'l Janiciari-
loru direptu asupra lui Amurat, unde şi
iu străpuns de o suliLiă , ero capu’l lui tă
iai fiendu, sc puse intr’o Capă şi se redică
in sus spre vederea şi spaima Ungari-loru.
Videdu. Ungarii aquesta asie se hivoluire , quat apucare fuga; indedar strigă Joan si
sica locu—lu i, şi mai virtos pre Poloni ne—
que de quum putu si i opriasce. Oua tur-
batu începu Corvinus a alerga printre oştea
Turciascâ tăind şi sdrumicăudu totu que ii sla iu ante, şi caută si scote ancoi trupu’l
Craiu—lu i, qui nequc de quum putu. Dequi
sc rcpcdi cu Românii spre pâresitu’l Lageru
Tureescu, repire toti quare quât puture bani
şi alte lucruri , şi asie m cepnre a sc trage
indereptu, de unde veniră quoti remasere
vii poue in Terra Romanescâ. Que mai
123
Aon 1 HZ C Z H T n EpA S líH - /ÏM Ô ()AT p g U JH N A T 4>l-
M H A A* AA11H ilO K Z lţg H T O p H A £ O t T £ n íH T f S A-
(1ÔKATA <pSr¿ , Í¿>PZ CE * T O p t Z U IH A « n í p A T C£
a n fin z opKi'3 A £ Y H r 8pn ; u ih n p í a n e i t i h 6 pA
c z -mi e n z u r a K o p K ÏH g c , A £ o A a t z k z ^ S
HZ CE CAOKOţH KpAlOA ^ MHţHAOKâA IiH I'lA p H A O J
A H p tH T Atgnp* AStí ilM g p A T 1 V H A t UIH 4>8 e rp z -
n8 iic A £ o c S a h h z , V*pz KAnáA aüh t z ï a t 4>V-
HHA> CE IlíHE ^ T p ’ O U.AIIZ UIH C£ pEAHKZ ^ C tí£
Cnp£ KEA íP 'K IUH CÏ1AHMA Y H rA Pl1AOp- ÍÍZ ^ Z H A
Y h T A P ÍH AM'IUTA A IIIZ CE + KZASHpZ) KZT AnâKA»
pz 4>firÁ ; .^ E A A p C T p n r Á I o a n c z C 'i 'k a o k s a s h i
U IH MAM K Z p T O I (ip£ IIO A O H H NHM I A £ Kf)M n S ' lS
C Z H Oflp-fiCKZ- l id T S O K A T . ( l'IE IlS K o p K ÏH g t A
AAEprÀ flp H HT p £ OCTÜ T f ip 'f fc tK Z T Z H N A UIH CAP¡¿-
M H K Z H A T O T NE -f.H C T A .(k A H T i , U IH K Z S T A C Z
C K O T Z -JvKZH T p á n tíA K p A IO A g H , MH H H 'IÉ A £ Ü ÍM
1|8t8- A l ' l H CE p tIIEŞH K 8 P o M Z H ÍH C U p £ HZpZ-
C H T 8A /iATZp T â p N E lK > pEIlHpZ T O I4H KApÍH K Z T
n f iT f ip Z EAHH U IH AA TE AÔKpÔpH , U IH A U IZ ^ 'l£ -
n f ip z A CE T p A y E - H A fp i lT , A * \ 'H A £ K E IIH p Z KZIJ,H
pEMACEpZ K ÏH n Z H Z .|k J | l ;p A f o M A I l lU K Z * M K MAH
K p S H T Z I1ÉPA£P £ C£ <J)ZK8 O C TEH Y H rA i)É t ' ,M -t'T l)S
m
crunla perdere se lacu osLei Un gureşei intre
Iote la Varna, şi şi aquesta prin pismuire,
clie de ar ii ascultat de svatu 1 lui Corvinus
ar ii invins, macar clie oştea Turceasca era
de dece ori mai mare , de quât que Ungu-
resca. Amurat lacrunându pentru atanta
varsare de sânge striga: Asie învingere qua
aqueslâ a mea, numai inimicu-lui meu pof- tescu
Dupo questa trista şi stricâlore bâtae se adunare Ungurii longâ Pesta in Câmpul Ra-
coşu, unde cu unu cugelu strigare pre tenorii 1 Ladislau de Craiu. De unde apoi se
tiainisa o Deputatio sLrelucitâ la Fx'idericu
sj)ie scolere-ti Craiu—lui şi a Coronei din
mani-le lui. Qui cu buna nemica putendu
iolosi, inscientia Joan Corvinus batae Impe-
îatu-liu Fridericu, qui iieque prin aquesta
put ii face pre Cesaru 1 si intorque quele cân
tate de L ngari. Staturi—le Ungariei nomire
pre Joan de Huuiad Gubernator, şi i dâtero
totâ putere-a chermuirei Ţerrii in mânâ. Jiâ-
gând Turcu'l aqucsle gbilceviri de sumâ, se
125
T OT f AA f i a p N A , t i l H U IH A 'lT , t T A n p H N HHCAVgH-U
H f f , KÄ M Ap <J>M A E K g A T A T A * C K A T flA Afin
Kop&ÏNdC» Ap <J>H 4 B H IU , AVZKAp HZ 0£T15 T sp-
' 1-kcnz epÀ A £ ţ £' l£ o p « AAAÍÍ AVApe , A t K Z T
N ’t V H rg p - fttK Z - i ÏM Ô p A T AZKpZAXZHA IlEH T p g A-
T Z N T A K Zp tA p f A £ C Z M ÿ E C T p H T Z : Æ u iZ * K H H -
l.lfpt KA A M 'tiETZ A M l î î MgASAH ÏH ÏM ÏK g A g H AI\fS
no<)>TiCB !
,X ,SnZ AM’I ïE T Z T p H tT Z I I I H C T p H K Z T O p E K ZT A E
CÉ A A S » A P z y H r á p 'm A ZN T Z I Ie e T A -f. K ZM flg A P a -
K O lllg , y H A t Kg V H Kgl,IET C T p H T A p Z np t T H H f fS A
<ÏAA 'kAA8 A t KpA IO . h t V H A E AOSH CE T p Z M H tZ
O ^ f n Î T A H Ï É C T P E A S H H T Z AA ‘î 'p iA É P IH CnpE CM 0 -
T E p H KpAIOAgH I1IH A K op O H EH A MH A\ZHHAE AgH*
*ÍH Kg KSH A HÉAAHKA I lg T Z H A <¡>OAO£H, ^ C 'I IH IU ţZ
Ïo A H K o p R ÏH g t K Z T A t ï A\ Il £ p A T g A g H ^ p I A * P > H >
'IH H H 'lt 11 p H H A V I; ET A n g l '8 <|K\M t npE lJ E £ A 0 g A C Z
^ iT O p K Z HEAE K Z g T A T E A £ A/HTApH- G r A T g p H A E
y H rA p iE H H O M ip Z ri p E ïo A H A t X g H IA A Fg KEp H A -
T o p > U IH H A z t é P£ t î t î ngTEp-fe HZpM gH pEH Uz- pÏH * A\ZN7„ E z r Z H A T g p K g A A SEET E rZAM EKH p íí
A i C-KA\Z, e t C K g A Z Kg O n g T t p t rp O A IH H K Z A-
scula cu o putere grosnicâ asupra Ungariei,
prindeiulu Corvinus de vesle apropiere-a
Barbari-loru., q vierii agiutoriu dela puleri-
le Crestinesei, qui fora de lblosu , dequia-
bia 21. mii de ostaşi adumlndu din Terra ,
şi facendii pace evi Fridericu trecii preste
Dunăre, quimergend cotrâ România de oda
tă înţelese a ii agiuns Turcii in Servia in
câmpii'1 Mirlc-loru nomilu , a qu i aspru se
lovi cu Turcii de demâuetia pone sera lâ r- diu , in quea alte die nonumeralâ mulţime
de T urci udiniti venindu invinsere pre l n-
gari, quarii şi fugendu mulţime de Turci
au tâiatu. Şi aqui perdure Ungarii de dupo
noascultare-a lui Sicheli de demândâciuni-le lui Corvinus. Aqui câdure 34. mii de Turci,
şi 8. mii de Ungari. Joan fu prins de Des-
potu'l Serviei Georgiu Brancovici, şi nu fu mai in aule slobodiLu , pone nu dâle de
amanelu pre fiiu’l suu Ladislau. Aquesta fu multiâmire-a viclenu-lui Despotâ pentru cu
noscuta mai de una die facere de bene, ade-
cbe pentru clie îlu puse ero in scamnu’l Domnirii Servianesci.
126
CánpA y N IW p 'f t H , n p H H jH H A K o p K IN â t A E k e c te
AnponÏEp-K E a p k a p h a o p i n e p8 A y w r o p io A e a a n â "
T Ep tlA E KpECTVhECHH , 'I H <}>ZpZ (JiO AO Et A EN H A S H
24-. A\'m A E O tT A U IH A A Ö H Z H A A H H H ^ P ^ > U1H
(JlZ K Z N A riAME Kä ^ p i'A Ep i'K T p EK ä n p E IT E ¿ .S H Z p E •
H h A u p rz H A K z 'rp z P o m a h ïa A e o a a t z ^ 4 Eaecz
a <J>n AI.IIOHC T â p 'i i 'n .f> G é pkVa ^ kzam iôa /H i'pA í-
Aop H O M H T , A 'l H ACIipS CE AOKH Ká T á p N ÍH A *
A h m z h 1 ;ii ,a n z n z c-ftpA T z p j i 'S , ^ 'ie a a a t z 5 m
HZHßMEpATZ A\ăAI(HA\E A E TápMH YAHHHlţM K£-
^ S H H IEp Z npE A/H TApH , KAp'lH UIH <J>SrZHA
M âAlţHM E AE TSpMH A6 TZÏAT- I I I H A'lH IlfpAÖpZ
V iirA p V rt A e A S n z HZACKôATApiî ’a sh G ïk e a ï a £
AEiVvzhaz'hohhae asm K o p s iN á t . I Ï ' ih KZ jSp Z 3 4 .
m îh a e T f îp' i m , m u 8 . mVh a e A /urA p n . Io a h
<ţ>S npnnc a * Ä E tn o r ä A G ep k ïeh TEopri'E EpANiso-
KHH , UIH Hà <J>S MAH ANTE CAOKO5H T , tlZHZ
Hä A ZT£ A e AMAH ET npE <ţ>ÎIOA c z ă iÏA .V fA A â* ñ -
M'fetTA 4>Ö M SA lţEM H piî KHKA’feHSASH ,,\EEnOTZ IIEH-
TpS KSHOtKäTA MAH AE YHZ 5,H <> AN E p É AE KHHE>
A A f l iz ilEHTpä KZ .(1.A nâCE ÏApZ .f CKAMHâA _3k,0M-
tinpVn G epkVahec'ih.
127
Aleigandu Joan la »Seghediuu, svátui pee
Ungari de făcu re pace cu A mu ral , ero icl
abura cu Armadía preste Dunăre asupra lui Georgia, arclendu şi deşertând tote pone a-
tunci, póné na slobod! Despotu'l pre La- dislaii.
Iiitorquenduse Joan din Servia bálú pre
11 u si Le , quarii repea párti-le Ungariei de
sus. Inţelegeudu ebe singuri Nemţii şi Bo-
hemii au scos pre Crai u’I Ladislau din ma
nile Imperatu-lui, pleca cu mai mulţi Ma
gnaţi colră Yiena spre salutare-a Craiu-lui;
unde agiungend: cu invoire-a Craiu-lui şi a Loli quea alli i se date ante iu l locu de Presidenta in Adunare.
Iscusind Joan pismuiri-le multor asupra
sua, şi lemenduse qua nu cumva prin aquesta si se strice sorte—a Patriei, olari a de
pune Diregeloria , pentru aquea rugai pre
Ciaiu 1 in ante a tolei Adunări, qua si lu
ingeduiascâ a depune Diregeloria de Guber
nator , qué in şese ani cu credinţă purtată,
de oră que frentu de bálrénclie fiéndu, cu
429
JÎM p rZ H .i, ÏoA H AA G f r f A 'H » C SZT g H npt \ h -
rA pS A * <t>zK8pz nA^t Kâ Î Î a \8 p a t j lApz 6 a ce sp z
Htí iîpMAA^A n p u T t  S H z p i AtSnpA ’a 8h H o p r 'i 'i ,
AP5ÉHA LII M A t lU ip T Z H A TO TÉ nZHZ ATÖHMH ¡ nZ-
h'¿ H8 C A 0K 05H ^ .E tno T éA npt / Ia A 'ia a s *
^ T O p K Z H A Ö I i I O A H A MH G ip K lA EZTÖ npt Xtí-
t l V t > KApÏH p ítlU nzpiţHAE ^HTApiEM A É C8C. ^ -
L ţtA trZ H A HZ CHHTápíí H i m i j î h UIH B o \ ’ £A\m A8
CKOE npE KpAIOA /IaA ^ A A S A mh MZHHAE ÍAMlEpA-
T 8 A 8 H , nAEKZ K8 MAU M8AIJM íHaTHAI^Íí KZTpZ
ß 'fiH A CnpE CAA 8 TA p i ' KpAlOASÎÎ; VH A t Al,IIONrZHA •
K8 ^ROMp-K KpAIOAáíí LUH A TOUH HEA AAlţit H CE
A Z T E .fT ílO A AOK A £ Í Ip E H A £H T -h ¿lA^NApE-
IÍCK8EH HA Ïo A H nHEMáHpHAE M Ö ATO p AC8npA
CA > UIH TÉM ZH A SEE KA H8 K8MKA npMH AM’fetTA
CZ CE CTpHNE COp T ’i í ÜA TpiEH , OTZpA A A £n8HI
¿ .ip E rZ T O p iA } n EH T p á A'IEA p8TZ npE KpAlOA ah-
T é A TOTEH iÏAÔ HZpM ï KA CZA * f r Z A 8 lACKZ A A £*
n á H Í Â Îp E rZ T O p ÎA A £ FgKEpHATOp , Mii ^ U JÍC E
AHÏÎ KÔ «pEAM HlJZ n á JT A T Z , A * ° P Z ' i£ 4>PZ H T A £
130
greu ii csle a o mai purta, dicèndu: ,, Dc
„ duodeci de ori m am lovitu cu Turcii, „ş i numai de duô ori ani câduL pentru pu-
,, çinime-a ostaşi-loru, ş. a. dequi frèutu
,, de batrenetie fiéndu melapcdude Diregè-
„ toric, pre quare cu credinţa o dau in ma-
,,ni-le tua-le, ş. a.“ Inse Craiu’l inbraçio-
şindu'l, grai „Fisâiu’los Pàrènte-le Un-
;, garici şi Aperatoriu’l Crestindtdtii, quel
„que sî-mi fi depurure in locu de Parente,
„pre quare-le de nu. l ’ar fi avut Panonia,
,, ponè aquum demullu s’ar II stènsu___Io
„ néque de quum voiu suferi si le laşi de
,, Direge toric , vrednigu fiéndu de quele mai
„ mari daruri din partea mea, cu aqudrui
„virtute şi inţelepeiune sùnt Lote in Pano-
„nia mc’ntuite. “ Cu aquesLe cuvinte érô ilu ■ntdri in Diregetoi'ie şi ii date Comitatu’l
Bistriçii de Moşie. Cu tremuratore mana şi
a mari ta anima subscrise Palatinu’l Ladislau
Gara, Diploma que Comisu-lui Bistriçii Jo-
au Cor-vinus de Huniad dela Craiu’l daté.
Ruşinaţii citi şi Ulrich Çileiu iu Cabine-
KZT pzH tiţf <j>î h h a > k 8 rptfl 6 iT t a o m am
11típTA , ŞHK7.HA: ¡, i t At Opît m ’ 4Mj) AOSHT Ktí Tsp'l'lH j L1IH HSMaÎÎ At ASz OpHAM
H Z J S T t l i H T p S n S l ţ H H I IM l ; O C T A lU H A O p j 111. A-
, , AéMH (JipZM T A f KZTpZH-fclţf. <}>ÏHH,A, M E A A Ü EA
, ) A t Ä i'p E rZ T O p i'E , npE KApfc Kfi K p tA M H lţZ O AA fl -f>
)» M ZH H A E T A A E ; IU- A .“ ~ ' j f t l E KpAlOA - fK p Z l}0 -
IU Z H A Ö A 3 rpZH : „ <Î>H C ZH ZTO C ITzpilHTEAt Yh - 3, rApÏÉH LU H / InEpZTO piO A K p E E T ÏIIZ T Z L ( 'm , MEA , , M I C Z M ÍÍ 4>H AEntíptípE + AOK A t I Iz p H N T É i npe
)> liApEAÉ A i H ă A Ap <ţ)M A K Ö T I Ia H O h V a 3 n Z H Z
„ AKÖM A t M tíA T c ’ Ap 4>H C T Z H t- --- 8 tí HHME A,f
, , KÖAA BOW CÖiJiEpM CZ TE AAUlíí A * í, l 'p t ra T O p íf ,
, ) K p E A IIIlr 4>ÍtiHA A t M EA E MAM MApÜ A * p ä p H AHH
,,n A p T - S M i! J liS AKZptíH Kl'pTflTE UIM ^LţEAEn-
'1I0HE CZH T TO TE .|L IIaH O N ÍA A lZ H T ÍH T í. “ K ó A-
MECTE KÖKHHTE IAPZ 4 A ^TZpH .f, A 'i'pErZTOpÏE UIM
-ftí A '¿ t e K o m V ta t S a E ïtT p i 'n iM A t /HouiVf. Kft
TptM ápZTOpE M ZH Z I I IH AA\ZpZTZ AH ÏM Z CáKtKpH-
tZ HaAATVhÓA /ÍAA'CAAtí FaPA ! jí,U1AOMA M*fe K o -
M ÏEâA S ÎÎ í ílC T pVlţlH ÍOAH KopBÏHAC A t X tín 'lA A
A tAA K p A 10 A A T Z . P tíU IH H A T NHTH IHM Y ^ P '«
U ÏAEKJ K a E ÏN ET SA í) pAIOAtíH AVK ¿ .m A O M Z , XS-
9 *
131
132
ta 1 Craiu-lui aque Diploma, jurânduselola
reutate a o misei asupra direptu-lai Joan.
Intre aquestcMahomedal duoi-le fecioru’!
repâosatu-lui Amarat, cuprindendu Con-
stantinopplu’l , stinse Imperatia Greciasca.
Grosnica înfricoşare faeea iclu aquum Un
gariei, şi nostrehalutu-lui Parenle a Statu-
ri-loru Crestinesci, quare a ameruntiâ cu
inlmldire, şi vestea lăţire j>reste Iota Eu
ropa. Dequi facu Joan de Huniad Adunare
seu Dieta in 15uda , prin quare prcquum din
parte-a Craiu-lui, asie şi din partea Slatu- ri-loru , i se date plena putere presLe Armia
Ţerrii. Quele mai bune rendueli facu Joan,
qui nemica se putu inpleni, de orâ quein- videtorii tolu in cotra lucra.
Pone retecea reutatea pe cale-a intnneco- se-lora curse (Torre), quare se pregale prin
inreitii spre surpare-a lui Corvinus, paşi
Mahomed spre inplenire-a propusu-lui suu.
Dequi se traie m Servia qua prindend Se-
verinu’l şi Belgradu’l si-şi deschide calea in
Ungaria. Corvinus se lasa pre virtutea şi
m
p ZH A Ä tf T O T Z p fß T A T ’fc A O A\HIUKA AtßnpA A H~
pEnTßAßM IoAH*
^ T (S E AMftT-fe /Ma X® M£A AA AOHAf 4>£M0p8A pE-
TtZOEATßAßH i ÎM g p A T , KSnpHH^HHA KOHCTAHTÏHO-
nO ASA, CTZHCZ Î iW llE p Z lţ ÎA T pEH tC KZ . T p O tH H K Z
4<})pHKOUIAp£ 6 a AKßM A^HTApiEH, L1IH HZ-
ITp EEZ TßT ßA ßH ü z p H H T É A G T A T ß p H A O p KptCTH-
HEtMH , KApE AA\£pÖHl(A Kß ^ K fiA ŞH p E j LUH B E IT l?
AZlţHpt npiCTE T O T Z OßpOIlA. ^ JM H 4>ZH3 I oAN
A E XßHiAA í í A S h a p é c-feß ¿ , ' i ' e T Z 4 EßAA 5 n p H H
K A p t I i p E H ß M A « h n A p T * K p A I O A ß H j A U 1Z L I IH
A H H n * p T - U G T A T ß p H A O p > H C E A Z T E t l A H I I Z t lß-
T E p f n p E C T E Í Í pA\Va ü e p i M - I e A E M A H K ß N E f Z H -
A ß E A H <J>ZK8 Io A H > MH H f M H K A C E n ß T g - f l l A Í N H ,
A E O p Z M i ^ K Z L ţ i T O p V Î Î T O T 4 K O H T p Z A ßKpA »
I IZ H Z pZTZM-fc p EßT A T ii tlE HA A*t\ ^TßHEKOIEAOp
KßptE ( <ţ>tpz ) > «Ape CE npsrzr-K nph h ^pzV iţîiÎ
cnpE cßpiup-fc A8ÎÎ K o p k Vh ß e > nzu iH /H a x o m e a
cnpE ^ n A H iiH p t nponßtßAßH czs- A emh c i t p a i e
* G fp K ÏA HA npHU^HHA G iß tp i'H ß A Ul H EsA rpA-
A8A CZU IH A E£KHAz HAA-fe * A / h t a p ia . KopK i'ußt
I
134
crcdintia aleşi-loru sui OsLaşi; apoi se trase
cu aquestii şi cu fiiu’l súuLadislau, inca
ica dela Bisantiu venitoriu-lui Mahomed. A-
questa anco nu se amesurasc cu Corvinas,
de aquea vru si acupa pre Ungari fáre de
veste, nócugetándu ielu despre asié de tém-
purie pregătire a Ungari-loru, dequi atañ
ía mai iniricoşata ii iu vestea despre veni
re-a Erou-lui de Iluniadi, dupó quarea si
tugi cotra Sofia, şi numai Fercsbegu remase
cu 30. mii de Ostasi spre aperarea Lagéru-
lui dela Crusoletiu. De Huniadi ilu chjemâ
ái ese lafişi la Câmpie, ma Fercsbegu reinase nomiscatu dupo .Sauyux'i ţ pre quare
inse trib-ui sí le páreséscá, dupó que ii cur
mase Joan tole cálile purtării de bucate.
Aquum nóncungiuralá íiéndu urmare-a ba
tea, se rénduire Ostiri-le. Ladislau de Hu-
niad cu asió silintiá se apucá de Turci, quát.
páre che toLu va si sdrobéscá, dupó trei
ore ¡nferbintate se gaLá bataia , Fercsbegu fu
prins şi ostile lui resipite. Alungándu Un
garii pre fugârilii Turci pone la Piro ta,
135
c t / m i np t K 7 .p T ST l\ U I» Kpf,\H HlţA AAELUHAOp
CZH O t T A U lM ; AHOH C i T p A lf K8 A M itT IH U IH K8
A C Z8 î ! a A>£AAS , 4 K A A li A * A A E lE A H T K EK H -
T o p » A 8 H < llA\O M fA- / iM ItT A * K Z HS C t AM EESpACf
Hfi K o p R iH 8 £ > A ‘ Avl £ A Kp8 C Z A K S lIZ lip f X/HTAptl
<j>zpz A* K IC T I > IIZKSI.I £ ' Z I IA 6 a A £ £np£ A IU Z A f
THAUlSpVf n p e r z i ip£ A V u r A p H A O p » A £ '!H a t z h -
TA AAAH .f.<ţ>pHKOUIATZ <(>8 K E E T l î A i t n l1f K£~
H H p l; O p o SA S H A£ X f iH .A A 'l '» A S l lZ HAp'li U IH <(>8-
yH K Z T p Z Go<I>iA , U IH HSA\AH tp £CK£r p£A\A£Z
KS 30. m ih a £ O c t a u ih , cnpE AnzpAp fe / I a r z p 8 -
Aâii A eAA KpSCOAEIţlO- A,£ X d H IA A I -M K IEM Z CZ
6 « 4>%UHUIH AA KZAVnÎE, A\A 'î'EpEEKEI' pfA\ACZ
HZAVHUIKAT A ^ nz U IA H lţ S p H ? npE Ii A p 6 -f.££ TpiK8H
CZ A£ HZpZCUCKZ . A 8 IIZ M£ +H KSpA\A£E IoAH
■| O T i KZAHM nSp 'IZp lH A £ K8KATE. lln8A\ HZH-
K.flHI,IK)pATZ <J>I-HHA VpAVVp'fc K Z T Z IH » CE pZHASHp’/,
O tTMpHAE. / IaA H A aS A * X s h V a A ' K® A IIIZ CH-
A H ituz ce AnSKZ A£ T s p 'in , k z t nzp'U KZ TO I'
KA CZ C A PO K 'U tK Z , A S » * TPEH Op£ -f<ţ>£pKHHTA-
T t C£ TZTZ KZTA IA , 'î 'Ep EC K ir <ţ>8 n p m u UIH o-
CTHAE A8H PECHTIHTE. / iA S u rz H A A/urAp iH nps
<î>8rZTOpiM T ip ' l î i I1ZHZ AA IIVpOTA , K fK 158 G fiA-
136
vrea cu Sultanu’l sî gâte, que au inceputu
cu Duca lu i, inse nomele Corvinus de Huniad
era urechi-loru lui Mahomed lunetu şi ful-
geru, a quarui resunare ilu mana pone la
Adrianopol napoi. Qua invingetoriu se in- torse Corvinus la Belgrad, de vinde făcu ru
găciune cotrâ. capitenii-le Creatinesci, qua
si subcure cu agiutoriu Ungariei queiinpri-
cui'itate aruncata. Inse nu numai străinii,
qui şi Palriotii din pisma nu vrea si dac O-
staşi, dicendu a nu avea cliieltueli spre ţe-
nere atanţa Oslaşi. Joan infocanduse aduna
10. mii de Câlâreti, pre quarii in totu tem-
pu’l baleii ii ţenii cu a sua-lc chielLueli. Pone Craiul se svalueâ despre adunare-a
Ostiloru nove, şi veni veste, quumciieMa-
homed vene cu duo sute de mii de Oslaşi
cotra Belgradu. Dequi tolâ Adunare asie se
¡yparie, quat fora de vreo seversire se sparse
şi neme la batae , qui loli cotrâ case apu
care fuga. U nu l numai Joan Corvinus re- mariciul singur fora picu de frica, alerga ia
calea Turci-loru cu quele decc mii ge ţeneri
137
TAHâA c z r a n 5 né A ö ^ H t n ö r K S ,X,8k a ’aSh> * c e
NOMEAE Kop KÏN ÔC A i X s h V a A I f'PA YpEKHAOp AÔH
/H aXO M IA TÔ N ET t l lH «JlÔAytp J AHZpfiH pECSHApE
+ A A\ZH'/> tlZHZ AA /ÏAPÏAHOIIOA HAHOH* K a + -
KHHrZTOplÖ CE ^ T O p tt K o p K ÎN SE AA K íA r p A A ; A É
V H A f 4>ZK8 pfirZNIOHE K ZT Z KZI1ÉTENÏHAÉ KpECT Ï-
NEIN H > KA CZ CSKKfipZ KÔ AgiOTOpiO A/HTApiEH
MIH ^ npHKSpHTATE ApSNKATZ- ^ N tE HfJ HgA\AM
CTpZMHÏM , NH 111 H IlA Tp ÎO LţÎH AMU IIHEM Z HS Kp1í
CZ A ze O IT A U IH , ŞHKZHA A HÔ A Kß KÏEATÔEAH
CnpE 4 H H E p 1\ ATZMlţA OCT A 111 H* IoAN ^(JlOKZH-
A fitE A A Sh x MÏM AE KzAZpEIJH , np£ KApÏH +
T O T THMHÔA K ZTZ ÏH ^ í í IIHNS Kfl A CAAE KÏEA-
TfiEAH- ITZHZ KpAlOA CE C KZT fiïÀ A EcnPE Í A S HAp1î
O cTHAO p HOKE, UIH KEHH KEETE j KfiM liZ /WaXO-
A\EA KHIIE KS A SZ C ST E A i M i'ii A e O e t a u jh kz-
T p z E e a tp a a - Aenm t o t z / Ja S h a p ’I-: a u iz ce
CnZpVÈ , KZT <j)zpz A * Kpt O CEKZptllHpE CE CdApEE
UIH HHA\E AA KZTAE , TOrţH KZTpz KAEE Anfl*
KAPZ 4>ßrÀ • A/h s a h ô m a h I o ah K o p k ih S e PEMZ-
HZHA CHHrôp 4>zpz nHK A f 4>Pm k z , AAEprz ^ k a -
A tî Tsp 'IHAOp Kfi HEAE ŞENE M ÏH A* THHEpH A-
AEUIH , KZTpZ K A pi H CE MAH AAHIÎHpZ nZHZ AA
aleşi, colrâ quarii sc mai alipire pone la
Belgrad ii vre o quinque mii. Maliomed asii;
dc grdsnicii Lalea Bclgradu’l quăt la 20. de
mile se audea culremuru'l Tuuuri-loru, iulie cruulc loviri fuga mai pe urma Cor-
vinus puterea Iurcescă. Inse inpulpalu fien-
du Mahomed priu ai sui, cu prenoile puteri
ui di bataia. Corvinus ori unde era de lipsă
aleigandţaiâ şi dumica in tote părli-le, dăn-
du corage Ostaşi-loru. Cu asfminc activitate
lucra şi Mahomed, mai pe urma qua orhi strehature l'urcii iu CilaLe, unde mai grds-
iiieu dc quât in tole loviri-le sehaLure. Vi-
deudu Corvinus Citatea iu periclu lua iu socue pre Silagii, Cauigia, Gosloui şi pre
alţi eroi aleşi, qua viforul quel mai repede se slobod! spre Turci, pre quarii urmăndui
şi alli osLaşi, asie de Eroicesce sc baiu re ,
,quăl. scosere pre Barbari din Citate. Clu
cerii se slobodire aquum dupo Turci, şi
balendui cu bunu sporiupone sera, de odată ero ii învinse Mahomed şi ii fugări pone mai
in Cilale , alunei Joan de Huniadi qua ful-
139
E lA r p A A Kpe O HH IINH M IM- á L X 0 A \ £ A A U JZ A E
rpoACHM K K Z T 1; E z a t p a a S a k z t a a 2 0 . a « m h a e
C i A S 5I ; KßTpEM fipÖ A T fiH fipH AO p , + T p t K p fiN T t
aokh ph <j>firz <wah nt VPM7> K o p s iN â t nSTEp-feTsp-
'l'fcEKZ. ^ t £ ^nfiAnAT <t>l'MHA /Ha\'OM£A A£ ah
CZH > KS nptHOHTÉ nfiTfpH VP5H* RZTA ÏA . Ko p K Ï-
Hfi£ op îi V/MAE 6pÀ A£ AHI1£2 A A fprZH A tz V a u ih
A ß M H H i 4k TO TE nZpiţHA i , A ZN A K0pAl.ll OfTA-
UJHAOp- K fi A£ZA\HH*fc A K T H K H T aT I , AÔKpA UJH
|HaX0A\£A > m äh nf VpMZ HA O p KH C TpEKZTS-
pz T fip s itt 4 T lT A T E j VHA£ A\aÍÍ rpoA IHHK A*
K Z T T O T ! AO KÏp ÏA t C£ KZTfipZ. f iz ţZ H A Kop-
KVhSC HÏTAT-fc * HtpHKAÖ AtiZ * COlţlE I1É G 'lAA-
g 'm 3 K a h 'iV a , T o e t o h íh u ih npe a a l ih e p o í i a-
A Î IU H , KA KÏ<J>opf)A 'l£A M AH p E IltA « CE C A 0 K 0 ŞH
cn p £ T a p 'lH , np£ KApÍH YpA\ZH ASH LUH AA 1JH O -
£ T A L IIH , A U IZ A E (ÍpO Í'IÉ£M £ CE K Z T f ip Z ) K Z T
C K 0A £ fp Z n p t tlA pKA pH A H H H lT A T f . K p fiN Ep ÏH
C t C A O S O JH p Z A K fiM A f in Z T fip H H , U IH E Z T Z H A S H
K S KfiH Cnopio n Z H Z C U p A , A * O A A T Z lA p Z -JkH
Jf.KHH££ / H aX 0 A \EA ) LUH + H <J>STZpil n Z H Z A\AH +
* Î ÏT A T £ , A TSN N H Io A H A * X f iN ÏA A t ' KA <J>fiAÿ£pflA
C A 0 S 0 5 H H A 0 ÍE Kä KZAZpiM -f; CA C n p i T S p N H , U JI I
140
geru’l slobodinduse cu Calarimea sua spi'e
Turci, şi despârţindu Câlerimea Turceasca de cotrâ Pedestraşi, pre unii batea de cotrâ
spate, pre alţii in peptu, şi asie mai pe urma
iu capitata balaia cu agiutoriu’l queliu de
Sus, ero Barbaru’l ruşinatu şi fugârilu in
napoi. Aquestâ bâtae noauditâ in Lume au
foslu, che 24. de ore noncetatu au ţenutu.
Iucoronatu fiendu Joan Corvinus de Hu-
niad cu atantea învingeri, şi infrumsetialu cu
alanle triumfe, qua la 20. de die-Ie. dupo
balaia dela J3elgrad frentu şi sdrobitu fien
du , parte de bâtreneţe, parte şi mai tare
focul lucrării in alăute batelii, i şi date
sufletul iu mâni-le cerescu-lui Părerile la
anii 1 1456. lăsând’ mărire şi laudă Patriei
dupo sene , ero Patrio.ti-loru şi lotci Cre-
stinalâti plensu şi vâereri, cbcci au perdutu
pre asie Erou. qua quarele Lumea nu au
cunoscut. Trupu’l lui s’au adus in Transil
vania şi s’au ingropat in Bâsînca Belgradu
lui que de ielu făcută. Adeve r a t e i v i r-
t u t e n e m i c a i g r e u , nem ica nopu- j t i n c i o s. _________
141
AíinZpi[HHA KZAZpHMlî TspMtlKZ A i KZTpZ ITe- AECTpimM ) npf VH ÎM E Z T t A i K Z T p Z C n A T Í t
npj a a u í 'h .f. nfnT> lu h a iu z mam he ypMZ <¡>s KZnZTATZ K Z T A ÏA KS AyWTOpiOA NíAfiM A i CSt , IA PZ E a P K A P U A pStUMHAT HIM <J)8rZpHT ^ NAtlOH-
ílM-feCTZ K Z T A f HZAÖ^HTZ 4 V Íá M Í AS <{>0£T j KZ“ 4 . A f o p t H Z H N ET A T A3 l|H HÖT*
^ N k o p o h a t <j>i'm h a Í o a n K o p s i 'H á t a * X s h ï a a
Kfl ATZHT1; -fgHHÿEpH , UJH *<J>p8M£ElJAT KS A-
TZHT”6 Tpi*ÓMíJ)É , HA AA 20. A i ŞHAE A S llZ EZ-
TAÏA A í^A E íA rp A A 4>PZHT UIH CAPOKHT <J>ÏHHA;
nApT i A i KZTpZH'UlJE, nApTE ILIH MAM TApi A {
<J)OK8A AOKHpÏH + ATZHT-fe EZTZAÍH » -flUIM A Z T i
CS<t>AETSA * MZHHAE 'lEpEtKSAfiH IIzpHHTE AA A-
HSA 14 ;36\ A Z E Z IIA M lp A p í U IH A A S A Z I lA T p ÏE M
A â l lZ CM H É J IApZ IÍA T p i'o iiM A O p HIM T O T EM K p í-
f T IH Z T Z l jH Í1AZHC U IH KZtpZpM > K Z 'IH AS í l f p A S T
np£ AlUZ 8 p O S , KA KApEAE /IflA V K Há AS K8NOCK8T*
TpSnSA asm c as aAS£ -f Tpanc’mkahí'a U IH c ’ AS 4 rponAT + EztzpHKA EéatpaasasÍÍ m-K a í 6*tJ>ZK8TZ- á A f E f p A T f H K V P T Ö T £ H f M H -
K A 6 r p t S i h e m m k a h z n ä t h n m V o c<
K ß ï í l O P T O T P i l 4> Ï ß H.
Ç Ç ; ) Ge pttnSHr\ ka mu llnpHA!i'iecK8A u.T t OCe c e , C i c i : ) Ge pHnSHrVr «a iuh *Îh- Que q u e , Q u i q u i : ) phah'ieeksa m> KZHA
e t a-fera Kfi £• 3 ï , n- 6- s e , mm-
C e : )
Q u q u : ) ^ ¿UTE Af a > ° » N) à , ê , i , <>, ù, ce pïtnâHA ka uih *inpHA- k. îIcza\zhe him
C il c h : Ge fECIlSHAt + TOT A0K8A KA UJH *ÎH- PHA* K.
D d : Ge pitnàHAf «A mH 'inpHA. y Ge ge, Gi gi : Ge peeiiShae k a 'mp- y, kxha
c e A t r z K 8 é , V, n- e . M E , g n .
Ş Ge pEtnSHAÉ KA UIH S HPHA« 111.
j j : Ge pttllSHAE KA UIH MHPHA. X-A à } E e , i í , O o, L ù : Gt pEtnatiAE
4>’ltt'l£ KApt KA HHPHA- X*
k ¿5 Ge pEtngHAE KA I11H HHPHAj -6-
E é: Ge peciishae ka uih mhpha. ï.
O ó: Ge pEEnSHAf ka uih mhpha- »a » crîSpr-
O r t l i o g r a p h i e - @ d > ! u f f e I .
C o : ) ÎBerbcrt auâgcfpro^cn tvic bag fceiitfdje j.t i OCe ce , Ci ci: ) SSScrbcn auigcfprodjen wieQtre que, Qui q i i i : ) baSbcutfcŞe tfche, tfdii,
ober timjarifdjcâ is c , tsi.Cc: ) , , ,Ou qu: ) 2?'0r a , o , u , a , e , 1 , o , u , tcerbeit
»vie f , aiif'jicfprcdicn. @o nuci) ba?Cli cJi: ® irb liberali ivi o baâ beutfcijc f', auj*
.qefptoifteit.
D d : S2?ir& trie ba$ luiiţarifcfn’ z au§j}cJpro$cn.(ic go , Gi g i : QBerben trie ba§ italicnifcfie ge,
gi, ebor tmgarifdjcgye, g y i , aupgcfprocften.Ş ş : 2GBirb auăjţejVrodjen roie bas beutfcfye fd),
ober unjjarifcŞe s.
J j , 2Bivb aii6;icfprcciien nuc bas tiiiţjarififje zs, ober fran$5fifd)e j.
A’ a , E ’ e , 1 i , O’ o , U ’ « : SBerben trie ba? cirilifdSc z, franjSfifche e, ober ungă* rifcfic ftumpfe e , au$3efprocfjen.
K e : Sfiîirb trie ba? cirilifcfie -r , ober bag Ia= teiiiifcfte ea, furj au^efprocŞcit.
K e : 2Bi.rb trie i , ati^efprcd&en.O 6 : 3T£?irb trie cin oa, Furj ati$gefprod)en.
l ï t f A I A M M M T E .
Í . Í C£ KA A * - f iip i, .\H H lţA p £ K Z K JK H lţ ÎH M lV lT O p M C Z N T M g A H É M H t jH llg M ÍT i'p-t: A 'IE C T E H C K S p T E . fC Z M -
H Z f l H A t c n p t K ÎA L ţA A ' l t<AÖM A É K Z T T O M H J l / l á M f M A M
K ÍC T M T g A g H ö p o g I O 4 H K O p K ï H ¡ I A i X S H Ï- A A ’ A T Ô H M M C E K A ( lg p T A r p H ÿ E KA nE A ttgA K ÏH T O p iS 1831 • C Z C E V p M E IÉ K 1 A IJA <J>ÏMAOp A 'IÉ IT g M H Z A IZ M Z -
H A T Ë p o f i j / Í a a í ’ i a a s I I IH / I l A T V A K O p K í- H Ô t ( ¡ JO lT f iA K p a lO A Y u r A p Í É H , t ip E t íH Z KtJ 4>t-
IţE A E A O p . ¿ . i p t l l T A 'IE A J f . Y p M A p U A M E C T ÍA j A H H T p i
Î I p e i l S M E p A H l ţ Î l A H I ! A l i S A A M íE T A , î l p E K S A\ U JH
A A t ţ î l H a 1(V 0 H A A Í£ T H K A p ÏH A E H O g K O p A<ţ>AA
O A Z M E f i A C E n p E U B M e p A j K H H E K O ÏA E K Z A C E + E Z M H A
A 4 Í , * A * • ^ f l Z p t lM T O p « A £ A M f l T K a A I H , \ A J K ) ) I l lM A -
' t ’f e C T A M A M T Z p j i ' S ( 1Z H Z A A T Z p r g A A í d Í A p T I Í A A I l e -
E T Ï H , n E N T p ă K A K « A I L 1Z ^ l i p E A H I U J A p E M A M T f m n g -
p V S C Z C E n o T Z A \ H $ H A O 'IH T l ' n Z p i p ’fe I l A A í H A A P ^ A f i H
K Í H T O P I O . J ^ . K » T C t T E A t t l ' P t n p E l ţ f lA A fi H , K A ? E A E
M A l í H A H I 1T E K g T í M E I O H g C E n o r i ^ E M i 'h H l ţ A i f í g T O -
p g A n p o n T H H A h S a \ a h < J> z rz A g M H iţA C A ^ n e a í n z H Z
A K fiA X A e C H H E A p E T A T I , ^ K p E A H H L j l U Z I ip E T O I 4 M
A - í . * I Í a i I ’i o H A A V c T Í Í K Z H fl K o p A R -6 K A g l Z A 1 A l'
O C Z H A « U S T Ï T g A Z A é A M X y H T O p lÓ ! A M - fe tT A . f 'C Z N g
C E P O T E T p E M E K g K E A f P 'K > K Ö A l K Z n l N T p g A - A - H p E -
H g A U p A H I JH K A (J>H n p E I j g A K g K p E O K Z T E K A r p O U J M l ţ f
A i K Z T I I E H T p Ö A A l ţ Î H , H A p 'lM A ^ H Z A N E A
K O P K O M A K S M H E p Á K a A É I I A A p K3A . K g A N l í l T Z K A A E
C E I I O T A p f T A I I I H A H E ÏH , K A p ÍH K o p A K l í H A Z M íp E A *
A U l i í K Z C T H I 'A - Jk C M ÏH M L JA T A Î l A A Ï r p A i f Ï É P o M Z H U C K Z
n £ K A A ’g l i p íH t iA » íp ( .Y lU É M j K g V H n p f l í M A M M H K .
! b ib ! . Un iv J ; H u r . . .I I .
■
___
1/ i
![4th Year - Deeniyat · khat kasheeda alfaaz mein kaun sa qaida hoga us par [P] ka nishaan lagaayein? 10 Tanween ka Idgaam. Tanween ka Ikhfaa. Tanween ka Izhaar Tanween ka Idgaam Tanween](https://static.fdocuments.us/doc/165x107/5f6039e7c988fa06d72aec6a/4th-year-deeniyat-khat-kasheeda-alfaaz-mein-kaun-sa-qaida-hoga-us-par-p-ka-nishaan.jpg)
