i#;' Htr' ::'istie All and the Agatha Ct4afuO/u'#^ inmormantare...predica excelenti, din punctul meu...
Transcript of i#;' Htr' ::'istie All and the Agatha Ct4afuO/u'#^ inmormantare...predica excelenti, din punctul meu...
copyright @ i#;' Htr' ::'istie Limited.
All rights reserved.
AGAIHA CHRISTIE, POIROT and the Agatha Christie Signature
are registered trademati<s of Agatha Christie Limited in the UK md elsewhere'
All rights reserved'
Agatha Christie Roundels Copyright @ 2013 Agatha Christie Limited'
Used with Permission.
@lFEdJ;"'l;.."
O.P 53; C'P 212, sectot 4, Bucuregti, RomAnia
tel.: 02r 319 6390: 031 425 L6l9;0752 548 372
e-mail: comenzi4glitera. ro
DuP'i inrnormdntare
Agatha Christie
Copyright @ 2019 Agatha Christie Limited
penffu versiunea in limba rom6niToate drepturile rczetvate
Editor: Vidraqcu gi fiiiCorector: Carmen Bitlan
Coperti: Flori Zahiu
Tehnoredactare ;i prepress: Olimpia Bolozan
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei
CHRISTIE, AGAIF{ADupi inmormAntue / Agatha Christie;
trad.: Oana Duli. - Bucuregti: Liten' 2019
ISBN 978-606-3 3 -3204-3
I. Du1i, Oana (uad.)
821.1 I I
Ne putegi vizita pe
Ct4afuO/u'#^tmtr6ntrtn r i 5 H n
il! t t p# {tsJ, {# I 6-n
[wwffirew&wry&ffiKTraducere din limba engleza
de OeNe Duri.
%&.'Bucuregti
2019
rw
&A
d
lveoU^u-t!+oo'*> c.idqd!
rJU 6C)
CJ
ts
A
c)tI(J/
(.)u.lArri <fTJO 'E,SLts(l)*-o .;<rd).;-d 0-)ELHdUll'rq<st
!UAFd
O!t(.)N()!Oi()(J'eAvqLCJ
i q)bs I te E€' n.E<_Qv 2q)<U It.gui9iEi
=CJ-E^ E F-
H-
!v0cJO(,&*= h':!-465€3 r*ti Gtr 9ca(l
^! 3-89t\J v)3d2
I
fro
F
cbo
6
q.)
=!U
I
C,)
o4
0)
oQ
'oCJtl
rl
0)bo!t€-oa
ahv
!c.)
o2
X0&
I
5*.1
c){,)
I
C,)
rl
Eo
&,
CAPITOLUL 1
I
Cu pa;i goviitori, bitrinul Lanscombe trecea
dintr-o incipere in alta, ridicAnd jaluzelele. DincAnd in cAnd, se uita pe fereastri cu ochii mijigi,
urdurogi.
Familia avea si se intoarci. in curAnd de la in-mormintare. incepu si se gribeasci. Erau destul
de multe ferestre.
Enderby Hall era o uriagi clidire victoriani,construiti in stil gotic. Draperiile din fiecare ca-
meri erau din brocart sau din catlfea, cu falduri
bogate. Unii pereti erau inc5. imbricati in mi-tase decolorati. Ajuns in salonul verde, bitrAnul
majordom isi ridici privirea spre portretul aflat
deasupra gemineului, ce il inftgi;a pe Cornelius
Abernethie, primul proprietar al conacului.Figura lui Abernethie era inispriti de o barbi ca-
fenie, ce dedea impresia de agresivitate, iar minai se odihnea pe un glob pimAntesc, nu se ;tie
8 /Liaz"d*"fr'
daci din propria doringi. sau in mod simbolic, la
sugestia autorului tabloului.O persoani impunitoare, a;a ll considerase in-
totdeauna bitrAnul Lanscombe gi se bucura ci nuil cunoscuse personal. Stipinul siu fusese domnulRichard. Un stipAn bun gi ripit prea brusc dintrecele lumesti, de;i, desigur, se afla de ceva vreme
sub supraveghere medicali. Ah, dar stipAnul siunu depigise niciodati. gocul provocat de decesul
tAnirului domn Mortimer. BitrAnul didu din cap
in timp ce se indrepta spre uga care fhcea legituracu Budoarul alb, unde intri. Fusese o adeviraticatastrofi. Un tinir birbat atAt de prezentabil,puternic si sinitos! Cine ar fi crezut ci i se poate
intimpla aga ceva tocmai lui?! Picat, mare picat,intr-adevir. Mai era gi domnul Gordon, care mu-rise in fizboi. De parci. nu ar fi fost de-ajuns.Aga
se intimpli lucrurile in vremurile noastre. Fusese
prea mult pentru bietul siu stipin. insi, cu toate
acestea, in urmi cu o si.ptimini pirea ci se simte
atAt de bine...A treia jaluzea din Budoarul alb refuza si se
deplaseze aga cum ar fi trebuit. Se ridica pufin,iar apoi se bloca. Arcurile erau slabe, asta era pro-blema, jaluzelele erau foarte vechi, la fel ca toate
celelalte obiecte din cas5.. Nu aveai cum si mairepari obiectele vechi. Prea demodate, ar fi ris-puns metterii, dAnd din cap cu superioritate, ca;i
Dupd inmormdntare
cum lucrurile vechi n-ar ff de mii de ori mai bune
decit cele noi! Lanscombe ;tia foarte bine asta!
Lucrurile noi erau de proasti calitate si se stricau
cu una, cu doui. Nu erau bune nici materialele,
nici mdna de lucru. Da, el gtia prea bine asta.
Nu putea s6. aranjeze jaluzeaua frri si folo-seasci. scara plianti, insi. era con;tient ci avea
si-l ia cu amegeali. Oricum, purea foarte bine
si o lase asa, fiindci Budoarul alb nu se afla inpartea din faEi a casei, ca si se vadi atunci cindmasinile aveau sd" se intoarci de la inmorm6.nare,
iar camera nu era nici micar folositi. Era o ca-
meri de doamne, iar Enderby nu mai avusese ste.-
pAni de ceva vreme. Picat ci domnul Mortimernu se ci.sitorise. igi petrecea timpul pescuind'inNorvegia, vAnind in Scotia gi practicAnd sporturide iarni in Elvegia, in loc s5. se insoare cu o taniredrigugi, si. se a;eze la casa lui si si umple casa de
copii. Conacul nu mai avusese parte de copiide prea mult timp.
GAndurile lui Lanscombe zburari spre vremu-
rile de demult, care ii apireau atAt de limpezi gi
de clare, mult mai clare decit ultimii aproximativ
doui.zeci de ani, pe care si-i aminteafoartevag,neputand spune cu exactitate cine venise, cine
plecase ;i cum ari.ta. insi isi amintea destul de
bine vremurile de alti"dati.
10 A4.Z'OLr'fr'
StapAnul Richard fusese ca un tati pentru fragii
;i surorile lui mai mici. Avea douizeci gi patru de
ani cind tatal siu murise gi de atunci luase friiele
afacerii de familie indeplinindu-gi obligagiile cu
punctualitatea unui ceas, avAnd griji, totodati,
ca gospodiria si nu duci lipsi de nimic' Casa fusese
tare veseli pe timpul adolescenEei domnigoarelor
;i a domnigorilor. Desigur, nu lipseau certurile 9i
discugiile in contradictoriu, iar guvernantele
aveau mult de furci! Lanscombe dispreguise din-
totdeauna fiingele de acest gen, fbri personali-
tate, ca guvernantele. Domnigoarele aveau insi.
o personalitate puternici, mai ales domnigoara
Geraldine. La fel gi domnigoata' Cota, degi era
mult mai tAniri. Dar acum domnul Leo era
mort, iar domnigoara Laura, la fel. Domnul
Timothy nu era altceva decAt un biet invalid,
iar domnigoara Geraldine murise undeva prin
striinitate. Domnul Gordon murise in rizboi.
Iath c5,, degi era cel mai mare dintre fragi, dom-
nul Richard se dovedise a fi gi cel mai longeviv.
TrS.ise mai mult decit togi ceilalti, de fapt nu
chiar, fiindci domnul Timothy inci triia, la fel ca
domnigoara Cora, care se miritase cu acel artist
dezagreabil. Tiecuseri douizeci gi cinci de ani de
cAnd o vizuse ultima dati, de cAnd ea, o tiniridrigugi, fugise cu un individ dubios, iar acum,
dupi atAta timp, aproape cd' nu o recunoscuse.
Dupd tnmorm,intare
Se ingrigase peste misuri ;i se imbrica intr-unstil foarte extravagant. Sogul ei fusese francez sau,
mi rog, aproape francez,;i doar se ;tie ci dincisitoria cu un francez nu poate iegi nimic bun!
insi domnigoara Cora fusese intotdeauna destul
de, si zicem, toante, cum se spune pe la gari. Nicio familie nu duce lipsi de un astfel de specimen.
+.Isi amintise imediat de el. ,,IatL-Ipe l,anscombe!"
.".1"*"r., pirAnd extrem de fericiti. si il revadi.
Ah, pe vremuri toli il indrigeau. CAnd era vreo
petrecere, se strecurau in cimari si el le didea je-
leurile;i;arlotele care rimineau de la masi.. ToEi iliubiseri. pe bitrinul Lanscombe, iar acum aproape
ci nimeni nu-gi mai amintea de el. Tinerii il vedeau
ca pe un simplu majordom care servea familia de
atigia ani. O grimadi de striini, se gAndise, atunci
cAnd sosiseri pentru inmormAntare. Nigte ponosi,ti!
Viduva domnului Leo insi era diferiti. Ve-
niseri de cAteva ori la conac de cAnd se cisito-riseri. Era o adevirati doamni, se imbraca bine,
igi aranja pirul gi ftcea cinste numelui. StipAnul
o indrigise intotdeauna. Pilcat ci ea si domnulLeo nu avuseseri copii...
Lanscombe se mugtrului singur; ce frcea acolo,
visind la vremurile de demult, cAnd trebuiau fh-
cute atatea lucruri? Toate jaluzelele de la parter
erau ridicate ;i ii spusese lui Janet si urce si pre-
giteasci dormitoarele. impreuna cu Janet ;i cu
il
Aa.Z',CL'E'
bucitireasa, asistase la slujba de inmormdntare,
insi, atunci cAnd ceilalgi se duseseri la cremato-
riu, ei se intorseseri acasi, pentru a pregiti masa.
Desigur, avea si fie un pr|nz rece. Carne de pui,
;unci, limbi gi salati, iar la desert, o tarti cu
mere ;i un sufleu rece de limAie. Mai intii, supa
caldi... gi se gAndi ci ar fi bine si se duci si vadi
daci Marjorie era gata, fiindci in cAteva minute
toati lumea avea si se intoarci acasi.
Lanscombe igi tAri anevoios picioarele spre
u;i. Privirea lui absenti se opri pentru cAteva
clipe asupra tabloului de deasupra ;emineului,perechea celui din sdonul verde. Thbloul infhtiqa
o ftingi destul de anosti, impodobiti in satin alb
Ei perle. Avea trisituri gterse, o guri de copil gi pi-rul pieptinat cu cirare pe mijloc. O femeie simpli
9i modesti. Singurul lucru remarcabil la doamna
Cornelius Abernethie fusese numele ei: Coralie.
Dupi mai bine de;aizeci de ani de la lansar€, plas-
turii pentru bitituri marca,,Coral" gi alte produse
pentru picioare apartinend aceleia;i firme se bucu-
rau de acelagi succes. Nimeni nu ar fi putut spune
daci, intr-adevir, plasturii Coral se evidenEiau prin
ceva, insi cert este ci aveau succes. Gragie acestor
plasturi luaseri nagtere palatul neogotic, gridinileintinse gi averea cu care fuseseri crescuti gapte co-
pii gi care ii permisese lui fuchard Abernethie simoari bogat in urmi cu trei zile.
Dupd inmorm'Antare
II
Lanscombe i;i vAri nasul in bucatirie si in-cepu si dea sfaturi, insi fu imediat pus la puncrde bucitireasi. Aceasta, pe nume Marjorie, era
tAniri, avea doar douizeci si gapte de ani, iarLanscombe era in permanenli iritat de faptul ciea nu se comporta aga cum ar fi trebuit sd. se com-porte o bucitdreasi. Nu avea pic de demnitatesi nu aprecia cum se cuvine pozigia majordomu-lui. Deseori spunea c5. acel conac impunitor era
un ,,mausoleu vechi" si se plingea de suprafatamult prea mare a bucitiriei si a cimi.rii, zic|tndci avea nevoie de ,,o zi ca si le stri.bati". Se aflala Enderby de doi ani si rimisese doar fiindce, inprimul rind, salariul era bun si, in al doilea rind,fiindci domnul Abernethie ii aprecia calitigile cu-linare. Gitea foarte bine. Menajera, Janet, care inmomentul acela se sprijinea de masa din buciti-rie si sorbea dintr-o ceasci. de ceai, era in vArsti gi,
degi se certa destul de des cu Lanscombe, ii tineapartea impotriva tinerei generagii, reprezentati de
Marjorie. Cea de-a parra persoani din bucitarieera doamna Jacks, care nu pregeta si-gi ofere aju-torul oriunde era nevoie de ea gi careia ii plicusemult inmormAntarea.
- O inmormAnrare superbi, spuse trigindaer in piept gi umplindu-gi din nou ceasca.
13
t4 04.2"C'/*'E'
Nouisprezece masini, biserica aproaPe plini,predica excelenti, din punctul meu de vedere. in
plus, vremea este minunati. Ah, sirmanul domn
Abernethie, nu au mai rimas mulgi ca el pe lumea
asta. Toati lumea il respecta.
Se auzi un claxon, urmat de zgomotul unei
ma;ini apropiindu-se pe alee. DoamnaJacks aqezi
cea.;ca pe masi gi exclami:
-Au sosit.
Marjorie aprinse flacilra cu gaz de sub cratila
mare cu supi de pui. in bucitirie se afla, ce-i drept,
un cuptor vechi, imens, victorian, insi acesta trona
rece si nefolosit, ca un altar al trecutului.
Maginile se opriri. una dupi alta, iar oamenii
care coborau din ele, in haine cernite' pitrunseri
zgribuligi in vestibul gi in salonul verde. Zilele
de toamni erau ricoroase, iar o inmormAntare
accentua intotdeauna senz4i^ de frig.
Lanscombe intri in salon, cu o tavi de argint
plini cu pahare de sherry.
Domnul Entwhistle, cel mai vechi asociat al
reputatei firme Bollard, Entwhistle, Entwlistle 9i
Bollard, se incalzea cu spatele la gemineu. Accepti
un pahar cu sherry si igi examini rapid insoEitorii,
cu o privire iscoditoare, de avocat. Nu ii cunogtea
pe tofi personal gi se vizu nevoit si ii imparti pe
categorii. inainte de a pleca la inmormAntare iifuseseri prezentali superficial gi pe fugi.
Dupd inmormlntare
Se uiti mai intii la bi.trinul Lanscombe si isi
spuse in gAnd: ,,E cam ;ubred, sirmanul bitrAn,mai mult ca sigur se apropie de nouizeci. Ei bine,va avea o rente. frumusicS.. Nu are de ce si-gi facigriji. Credincios om. in vremurile noastre, nu se
mai gisesc servitori de modi veche. Femei anga-jate cu ora ;i bone, asa si. ne ajute Dumnezeu!Tiisti lume. Poate ci bietul Richard nu a pierdutmare lucru. Nu prea mai avea de ce si triiasci"'r.
Pentru domnul Entwhistle, care avea saptezeci
gi doi de ani, moartea lui Richard Abernethie, lagaizeci gi opt de ani, pirea, lntr-adevir un deces
prematur. Domnul Enrwhistle se retrisese dinactivitate in urmi cu doi ani,.insi., in calitate de
executor al testamentului lui Richard Abernethiegi in semn de respect fagb, de unul dintre cei mai
I ' l. .vechi clienti ai sii, care ii era gi prieten apropiat,f̂icuse aceasti cS.litorie in Nord.
Rememori pe scurt clauzele testamentului, iaratentia i se opri asupra familiei.
Pe Helen, viduva lui Leo, o cunostea bine.Era o femeie fermecitoare, pe care o admira si
o respecta. O invilui cu o privire aprobatoare.Se afla l6.ngi una dintre ferestre. Negrul era o cu-loare care i se potrivea. Se pistrase bine. ii pliceautrisiturile ei bine definite, pieptinitura cu pirulprins la spate gi ochii de un albastru viu. CiEi aniavea Helen acum? Probabil vreo cincizeci si unu,
t5
16 fLry"Z-d*'fr
cincizeci ;i doi. Era cam ciudat ci o femeie atit
de atrigitoare nu se recisitorise dupi moartea lui
Leo. Adevirul era insi ci se iubiseri foarte mult'
Tiecu apoi la sogia lui Timothy. Nu o cunoscuse
niciodati prea bine. I se piru ci nu o prindea im-
bricimintea de doliu sau poate doar se obignuise
si o vadi mereu in haine groase' tricotate, din
lini. Fusese intotdeauna o sogie devotati pentru
Timothy. Se ingrijea de sinitatea lui, poate chiar
prea mult. Timothy avea, intr-adevir, vreo Pro-
blemi? Domnul Enwhistle binuia ci, de fapt, su-
ferea de ipohondrie. $i Richard Abernethie avusese
aceea;i binuiali. ,,Da, aYeaprobleme cu pl5'mAnii
cAnd era mic, spusese acesta, dar cred cl acum e si-
nitos tun." La urma urmei, toli oamenii au cAte
o pasiune. Pasiunea lui Timothy consta in preo-
cuparea penffu propria sinitate. O picilise chiar
gi pe sogia sa? Probabil ci nu, insi femeile nu re-
cunosc niciodati aceste lucruri. Poate ci Timothy
o ducea destul de bine. Niciodati nu fusese risipi-
tor, insi n\te bani in plus nu ii stricau deloc, mai
ales ci situagia generali se inisprise. Probabil cidupi rizboi trebuise si se mullumeasci doar cu un
nivel de trai destul de limitat.
Domnul Entwhistle se opri apoi asupra lui
George Crossfield, fiul Laurei' Aceasta se miri'tase cu un tip destul de dubios. Nimeni nu gtiuse
niciodati prea multe despre el. Spunea ci e agent
Dupd inrnormlntare 17
la bursi. George lucra la biroul unui avocat, insinu unul foarte bine vizut. Era un tAni.r ari.tos,
insi pirea gi destul de ;mecher. Probabil ci nudispunea de prea mulgi bani. Lasra nu gtiuse ni-ciodati si-gi gestioneze investi;iile. Atunci cAnd
murise, in urmi cu cinci ani, nu li.sase aproape
nimic mogtenire. Fusese o fatl, frumoasi gi ro-w ru Y 'c de simt financiar.mantlCa, IflSa tafa plt
Domnul Entwhistle igi indepirti privirea de
la George Crossfield. Care din cele doui fete
era...? Ah, da, cea care privea florile de ceari de
pe misuEa de malahit era Rosamund, fiica luiGeraldine. Drigugi, chiar frumoasi, insi nu avea
o privire prea inteligente. Era actrigi gi se cisi.to-
rise tot cu un actor, cate arita bine. ,,$i care ;tieci a:,ath bine", se gAndi domnul Entwhistle, care,
din principiu, era impotriva acestei profesii. ,Miintreb din ce familie vine el qi cu ce s-o fi ocupat
pAna acum."
Privi dezaprobator spre Michael Shane, blon-dul fermecitor care o insotea pe Rosamund.
Socoti ci Susan, fiica lui Gordon, s-ar fi des-
curcat mult mai bine pe sceni decit Rosamund.
Avea mai multi personalitate. Poate chiar prea
multi pentru viaga de zi cu zi. Era destul de
rproape de el, aga ci domnul Entwhisde trebuisi o studieze pe furi;. Avea pirul negru, ochiicle culoarea alunei, aproape aurii, buze tinere gi