Guidelines for Ghid pentru un mediu sănătos inîn healthy ... · Dl John F Ryan Dr Krzysztof...

1

Guidelines for healthy environments within European schools




Comisia Europeana

Ghidpentruunmediusănătosinşcolileeuropene

Comisia Europeana

Ghidpentruunmediusănătosînşcolileeuropene

2

Comisia EuropeanăDirectoratulGeneralpentruSănătateşiConsumatori DirectoratulGeneralalCentruluiComundeCercetare-InstitutulpentruSănătateașiProtecțiaConsumatorilor

Informatii de contact Adresă:Via E. Fermi 2749, TP 281, I-21027 Ispra (VA), Italy

E-mail:[email protected]

Tel.:+39 0332 78 9871

Fax:+39 0332 78 5867

InformațiisuplimentarecuprivirelaDirectoratulGeneralpentruSănătateșiConsumatorisuntdisponibilela:

http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/index_en.htm

InformațiisuplimentarecuprivirelaCentrulComundeCercetaresuntdisponibilela:

https://ec.europa.eu/jrc/

Avizjuridic

Aceataesteunco-publicaţieaDirectoratuluiGeneralpentruSănătateșiConsumatorialComisieiEuropeneșialCentruluiComundeCercetare,Centrul

ŞtiinţificalComisieiEuropene.Acestaaredreptscopsăfurnizezesuportbazatpedoveziştiinţificeprocesuluideimplementareapoliticiloreuropene.

RezultateleştiinţificeexprimatenuimplicaopoziţiepoliticăaComisieiEuropene.NiciComisiaEuropeană,nicioaltapersoanădesemnatăsăacţioneze

înnumeleComisieiEuropene,nusuntresponsabiledefelulîncarearputeafiutilizatăaceastăpublicaţie.

Responsabilitateapentruconținutulacestuiraportrevineautorilorșicontributorilor.OpiniileexprimateaicinureprezintăopiniileComisieiEuropene,iar

UniuneaEuropeană,ComisiaEuropeanăsauAgențiaExecutivăpentruSănătateșiConsumatorinuîșiasumănicioresponsabilitatepentruinformațiile

cuprinseînacestraportsaupentruutilizareaacestuia.

JRC87071

EUR 26726

ISBN 978-92-79-39151-4 (PDF)

ISSN 1831-9424 (online)

doi: 10.2788/89936

Luxemburg:BiroulpentruPublicațiialUniuniiEuropene,2014

©UniuneaEuropeană,2014

Reproducereaesteautorizatăcucondițiamenționăriisursei.

PrintatinItalia

RezumatAcestdocumentdescrieunghid cadrupentruunmediu sănătos în școlile europene, care a fost elaborat în cadrul proiectului SINPHONIE (Poluarea

interioarăînșcolișistareadesănătate:RețeadeobservațielanivelulEuropei).Obiectivulacestuidocumentestedeafurnizaunghiddereferințăcare

leagă împreună, înmodcoerent și cuprinzător, celemainoi informaţiiobţinutepebaza rezultatelordinproiectul SINPHONIE.Acesta include factori

cheie și strategii deprevenire, control, remediere și comunicarepentruunmediu școlar sănătos în Europa.Aceste linii directoarepentruunmediu

sănătosînșcolileeuropenesuntînprimulrânddirecţionatecătrefactoriidedeciziepoliticărelevanțilaniveleuropeanșinaționalșicătreautoritățile

locale, cu scopul de a îmbunătăți mediul interior din școli în țările lor, respectând în același timp particularitățile (de mediu, sociale, economice)

situațiilordelanivelnaționalșilocal.Unaldoileagrupțintă,careestedeașteptatsăbeneficiezedirectdepeurmaacestorliniidirectoare(îndrumări),

includeproiectanțiideclădiripentrușcolișimanagerii(responsabilipentruproiectarea,construireașirenovareaclădirilorșcolilor),eleviișipărințiilor,

profesorii șialtecategoriidepersonal școlar.Utilizatoriiacestuighid trebuiesăconsulteghidurile relevante lanivelnațional, înprimă instanță, și să

foloseascăaceastăpublicațiepentruaaccesainformațiisuplimentare.

3

SINPHONIEPoluareainterioarăînșcolișistarea

desănătateReţeadeobservaţielanivelulEuropei

Ghidpentruunmediusănătosînşcolileeuropene

Acestraportafostelaboratde:

StylianosKephalopoulos (Comisia Europeană, Centrul ComundeCercetare), Éva

Csobod (REC, Ungaria), Yuri Bruinen de Bruin (RIVM, Olanda), Eduardo de

OliveiraFernandes(IDMEC-FEUP,Portugalia)

cucontribuţiidinpartea:

Paolo Carrer (UMIL, Italia), Corinne Mandin (CSTB, Franţa), Marianne Stranger

(VITO, Belgia), Isabella Annesi-Maesano (UPMC Paris 06, Franţa), Marcia

Giacomini (UBA, Germania), Ellen Koudijs (RIVM, Olanda), Hans Moshammer

(Medical University Wien, Austria), Peter Rudnai (NIEH, Ungaria), Joana

Madureira (FEUP, Portugalia), Dejan Mumovic (UCL, Marea Britanie), Dainius

MartuzevičiusșiEdvinasKrugly(KUT,Lituania),AnneHyvärinen,MartinTäubel

andKatiJärvi(THL,Finlanda),ZoricaZivkovic(USMS,Serbia),HelenaKazmarová

(SZU, Republica Cehă), Michal Jajcaj and Henrieta Savinová (UVZSR, Slovacia),

Margarita-Niki Assimakopoulos (UOA, Grecia), John Bartzis and Krystallia

Kalimeri (UOWM, Grecia), Eugen S. Gurzau and Iulia Neamtiu (EHC, România),

Peter van den Hazel (VGGM, Olanda), Stephen Montefort (WALDONET, Malta),

Adamos Hadjipanayis (Larnaca General Hospital, Cipru), Eduart Cani (REC,

Albania)

TheRegionalEnvironmentalCentreforCentralandEasternEurope2000SzentendreAdyEndreut9-11,Hungary

4

Mulţumiri

Acestdocumentafostelaborat încadrulproiectuluiSINPHONIE(Poluareainterioară

înșcolișistareadesănătate-RețeadeobservațielanivelulEuropei),finanțatdecătre

Parlamentul European și realizat în cadrul unui contract cu Directoratul General al

ComisieiEuropenepentruSănătateșiConsumatori (DGSANCO)(SANCO/2009/C4/04,

contractSI2.570742).

Co-autorii acestui raport doresc să-și exprime recunoștința profundă față de toti

colaboratorii, pentru contributia remarcabila la realizareaproiectului SINPHONIE şi la

elaborareaghiduluipentruunmediusănătosînşcolileeuropene.

Oaprecierespecialăesteîndreptatăcătreprofesorii,eleviișipărințiicareauparticipat

laproiectulSINPHONIE,pentruentuziasmulșistrânsalorcooperare.

5

Ghidulpentruunmediusănătosînșcolileeuropene

CUPRINS

CUVÂNTÎNAINTE.............................................................................................................................................6

1.CONTEXTULȘIOBIECTIVELEGHIDULUIPENTRUUNMEDIUSĂNĂTOSÎNȘCOLILEEUROPENE..........................................................................................................................................................7

2. PREZENTAREAGENERALĂȘIANALIZAINIŢIATIVELORINTERNAŢIONALEEXISTENTEPENTRUUNMEDIUINTERIORSĂNĂTOSÎNȘCOLI...............................................................................9

3. GHIDPENTRUUNMEDIUSĂNĂTOSÎNȘCOLILEEUROPENE................................................11

3.1FACTORICHEIEPENTRUUNMEDIUSĂNĂTOSÎNȘCOALĂ......................................................................133.2SIMPTOMEȘIPROBLEMEDESĂNĂTATEVERSUSFACTORIIPOTENȚIALIDESTRES...................................153.2.1Simptomereflectîndafectareasănătaţiiînraportcufactoriidestresfizici,chimicișibiologici.........................................................................................................................................153.2.2CumserecunoscproblemeledesănătaterelaţionateIAQînșcoli.....................................16

3.3INDICATORI,INSTRUMENTE,PROTOCOALEȘIGHIDURIPENTRUMONITORIZAREAIAQȘIEVALUAREASTĂRIIDESĂNĂTATEÎNTR-UNMEDIUȘCOLAR....................................................................................................163.4GHIDDESTRATEGIIDEPREVENIRE,CONTROL,REMEDIEREȘICOMUNICARE...........................................213.4.1LiniidirectoareprivindigienageneralășicerințelespecificedeIAQînclădirileșcolilor.213.4.2Ghidprivindcerințelestructuralepentruclădireașcolii....................................................223.4.3Ghidprivindcerințelelegatedeclimatulinterior,ventilațieșiacusticăînclădirileșcolilor.......................................................................................................................................................253.4.4Ghidprivindmanagementulsurselordepoluareaaeruluidininterior..........................263.4.5Ghidprivindstrategiiledecontrolalexpunerii................................................................263.4.6Ghidprivindeducațiașicomunicarea.................................................................................27

3.5SFATURIUTILEPENTRUUNMEDIUȘCOLARSĂNĂTOSÎNFUNCȚIEDESPECIFICULDEPARTAMENTULUIȘCOLAR................................................................................................................................................29

4. CRITERIIPENTRUIMPLEMENTAREAÎNLEGISLAŢIANAŢIONALĂAGHIDURILORPENTRUUNMEDIUSĂNĂTOSÎNȘCOLILEEUROPENE.....................................................................39

4.1RELAȚIADINTRECOSTULMĂSURILORȘIBENEFICIILEÎNCEEACEPRIVEŞTESĂNĂTATEA.........................40

5. PROVOCĂRIȘIRECOMANDĂRILEGATEDEIMPLEMENTARE..............................................45

6. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................48

7. ANEXE......................................................................................................................................................50

ANEXAA–TRECEREÎNREVISTĂAINFORMAŢIILORCUPRIVIRELAINIŢIATIVELEPOLITICE(REGULAMENTE,LEGI,GHIDURI,PROGRAME)ÎNŢĂRILEEUROPENE,PENTRUMEDIIȘCOLARESĂNĂTOASE..........................................51ANEXAB-FACTORIDESTRESFIZICIȘICHIMICIRELEVANȚIPENTRUMEDIULINTERIORDINȘCOLIÎNRAPORTCUSURSELE,EFECTELEASUPRASĂNĂTĂȚII,OPȚIUNILEDEMANAGEMENTALRISCULUI/MĂSURILEDECONTROL,STANDARDELE/GHIDURILE/REZULTATELESINPHONIEPENTRUCOMPARAȚIE............................................62ANEXAC-FACTORIIDESTRESMICROBIOLOGICIDINAERULINTERIOR(SURSE,EFECTEASUPRASĂNĂTĂŢII,OPŢIUNIDEMANAGEMENTALRISCURILOR/MĂSURIDECONTROL,STANDARDE/GHIDURI/REZULTATESINPHONIEPENTRUCOMPARAŢIE).......................................................................................................84

6

CUVÂNTÎNAINTE

În Europa, mai mult de 64 de milioane de elevi și aproape 4,5 milioane de profesori petrec multe ore în fiecare zi de școală în interiorul cladirilor școlilor pre-primare, primare și secundare. Copiii petrec mai mult timp în școală decât în oricare alt loc, cu excepția locuinţei proprii. Există multe dovezi cu privire la efectul potențial asupra sănătății a unei game variate de poluanți din interior care pot fi găsiți în mediul interior din diferite tipuri de clădiri, inclusiv școli, fie provenind din mediul exterior sau produşi în interior de către materiale, produse sau activități. Prezența poluanților în școli ar putea deasemenea afecta creșterea copiilor, oportunitățile și performanțele de învățare, precum și dezvoltarea lor culturală și socială. O creștere a prevalenței astmului bronșic a fost documentată în ultimele decenii ale secolului 20, în lumea industrializată, inclusiv în Europa. Copii astmatici sunt cunoscuți ca fiind în mod particular, sensibili la efectele calității precare a aerului și, prin urmare, mediul interior și exterior din școli a primit din ce în ce mai multă atenție.

Comisia Europeană, în cadrul Strategiei sale privind Mediul și Sănătatea, a susţinut o serie de proiecte-cheie în scopul elaborarării unor abordări integrate adresându-se problemelor de calitate a aerului și de sănătate (de exemplu, lanțul de la expunerea la potențiale cauze și surse, evaluarea riscurilor asupra sănătaţii, strategii și opțiuni de politică) în diverse tipuri de cladiri, inclusiv în școli.

Finanțarea pentru proiectul SINPHONIE a fost furnizată de către Parlamentul European Comisiei Europene, cu scopul de a stabili o rețea științifică/tehnică care să acționeze la nivel european, cu perspectiva pe termen lung de îmbunătățire a calității aerului în școli și grădinițe, reducând astfel riscul și frecvenţa bolilor respiratorii în rândul copiilor și a cadrelor didactice, posibil, datorate expunerii combinate la poluanţi din aerul interior și exterior. SINPHONIE a fost un proiect de bază care a furnizat metodologii și instrumente standardizate pentru o mai bună caracterizare a mediului interior din școli și o mai bună evaluare a riscurilor asupra sănătaţii elevilor și personalului şcolar. În același timp, proiectul sprijină acțiuni politice viitoare prin formularea de linii directoare, recomandări și opțiuni de gestionare a riscurilor pentru o mai bună calitate a aerului și o reducere a efectelor asupra sănătății asociate acesteia, în școli.

SINPHONIE a elaborat un cadru și un ghid pentru un mediu sănătos în cadrul școlilor europene, cu scopul de a lega cât mai coerent cât și mai cuprinzător, cele mai actuale cunoștințe (factori-cheie și strategii de prevenire, de control, de remediere și de comunicare pentru un mediu școlar sănătos în Europa) și rezultatul specific al proiectului SINPHONIE.

Acesteliniidirectoarepentruunmediusănătosînșcolileeuropenesuntînprimulrânddirecţionate către factorii de decizie politică relevanți la nivel european și național șicătreautoritățilelocale,cuscopuldeaîmbunătățimediulinteriordinșcoliînțărilelor,respectândînacelașitimpparticularitățile(demediu,sociale,economice)situațiilordela nivel național și local. Un al doilea grup țintă, care este de așteptat să beneficiezedirectdeurmaacestorliniidirectoare(îndrumări),includeproiectanțiideclădiripentrușcoli șimanagerii (responsabili pentru proiectarea, construirea și renovarea clădirilorșcolilor),eleviișipărințiilor,profesoriișialtecategoriidepersonalșcolar.

DlJohnFRyan DrKrzysztofMaruszewskiComisiaEuropeană ComisiaEuropeanăDirectoratulGeneralpentruSănătateșiConsumatoriDirectoratulGeneralalCentrului ComundeCercetareÎncalitatededirectordeSănătatePublică DirectorulInstitutuluipentru

Sănătate&ProtecțiaConsumatorilor

7

1.Contextul șiobiectiveleghiduluipentruunmediusănătos înșcolileeuropene Unmediușcolarsănătosesteocondițieimportantăpentruagarantacreștereaadecvataa copiilor, oportunitățile de învățare și performanțele acestora, precum și dezvoltarealor culturală și socială. Calitatea aerului inmediul interior al școlii este de un specialinteres datorită intervalului de timp pe care elevii îl petrec în școală și datorităcaracteristicilor lor fiziologice care îi fac un grup cu susceptibilitate ridicată în cadrulpopulației. ÎnEuropa,maimult de64demilioanede elevi și aproape4,5milioanedeprofesori sunt expuşi la aerul interior din școli. Ei petrec mai mult din timpul lor înmedii de interior (școli pre-primare, primare și secundare și centre de îngrijire acopiilor)decâtînoricealtloc,cuexcepțialocuinţei.

Există dovezi substanțiale în ceeea ce privește potențialele efecte adverse asuprasănătății ale diferitilor poluanți atmosferici care pot fi găsiţi în mediile de interior,inclusivînșcoli.Calitatearedusăaaeruluineafecteazăbunăstareageneralășiconfortulși poate produce efecte respiratorii și alte efecte adverse cum sunt bolilecardiovasculare si cancerul, datorită prezenței unor poluanți specifici care cauzeazaprobleme de sănătate. Acest fapt a fost raportat frecvent în literatura științifică despecialitate (de exemplu: ghiduri privind calitatea aerului (OMS, 2005, 2009, 2010),calitateaaerului interior(IAQ),strategiidemanagement(EnVIE,2008;SEARCH,2010;etc.),și,deasemenea,afostreflectatîndeclarațiilepolitice(DeclarațiaMinisterialădelaParmaaOrganizațieiMondialeaSănătății(OMS),2010).

Creşterea prevalenței astmului bronșic în lumea industrializată a fost documentată înultimele decenii ale secolului 20, inclusiv în Europa. Este cunoscut faptul că copiiiastmatici sunt extrem de sensibili la efectele calității reduse a aerului. Prin urmare,școlile constituie un cadru critic pentru acest gruppopulațional susceptibil.Un raportrealizat de către Federația Europeană a Asociațiilor pentru Astm și Alergii (EFA), în2002(EFA,2002)a identificatdiverseproblemedecalitateaaerului interior(IAQ), înșcolile din țările europene. Raportul a subliniat absența studiilor privind consecințelecalitățiiaeruluidininterior(IAQ)asuprasănătății,absențametodologiilorstandardizatecaresăpermităabordareaaspectelordeinteresîntr-unmodholistic,precumșinevoiaevaluării impactului diferitelor politici locale asupra mediului interior din clădirileșcolilor.

În2010,Declarațiade laParmaaOMSEuropa, aprobatăde53de țări, a făcut apel lastatele membre din regiunea OMS Europa pentru punerea în aplicare de acțiunimăsurabile, cu scopul de a atinge obiectivele stabilite. Declarația intitulată "ScopulPrioritar Regional 3 pentru prevenirea bolilor prin îmbunătățirea calității aeruluiexterior și interior " afirmă: " Scopul nostru este de a oferi fiecărui copil un mediuinterior sănătos în centrele de îngrijire a copiilor, gradiniţe, şcoli şi locuri publice deagrement, punînd în aplicare îndrumărilor OMS privind calitatea aerului interior șiasigurându-ne,conformîndrumărilorConvenției-CadruprivindControlulTutunului,căacestemediivorfifărăfumdetutunpânăîn2015."

Urmărind îndeaproape obiectivele Declarației de la Parma, proiectul SINPHONIE(Poluarea interioară în școli și starea de sănătate: Rețea de observație la nivelulEuropei), finanțat de către Parlamentul European și susţinut de Comisia Europeană, afostprimulproiectpilotlaniveleuropean,careamonitorizatmediulinteriordinșcolișistarea de sănătate a copiilor, în paralel, în 23 de țări europene (SINPHONIE, 2013).Acest proiect de doi ani (2010-2012) a reunit expertiza multi-disciplinară a 38 departeneri(plusunpartenerasociat),din25dețări.

8

SINPHONIE a fost un proiect de temelie, care a furnizatmetodologii standardizate șiinstrumentedelucrupentruomaibunăcaracterizareamediilor interioaredinșcolișipentru evaluarea riscurilor asupra sănătătii pentru elevi și personalul şcolii. Acesta afurnizat,deasemenea, îndrumăriși recomandăripentruunmediușcolarsănătos,careacoperăogamă largădesituații înEuropa.Maimultdecâtatât,proiectul reprezintăooportunitate unică și un vehicul excelent pentru consolidarea capacității mai multorinstituțiinaționale,înspecialînțăriledinEstulșiSudulEuropei.Înacestsens,acestaafost un caz clar de "transfer de expertiză", în ceea ce privește calitatea aerului dininterior și metodologiile de evaluare a impactului acesteia asupra sănătății, în țărileeuropene.PentruaatingeobiectivuldeaaveaunmediușcolarsănătosînEuropa,estenevoie de o abordare integrată și holistică în ceea ce priveşte prevenirea, controlul,strategiile de remediere și de comunicare, pentru a rezolva problemele de calitate aaeruluișiceledesănătate(deexemplu,lanțuldelaexpunerelapotențialecauzeșisurse,evaluare riscului asupra sănătatii, strategii și opțiuni politice) în școli, împreună culocalizarea,proiectarea,construcția,utilizarea,managementulșiîntreținereasistemelorimplementate.

Acestdocumentdescrieunghidcadrupentruunmediusănătosînșcolileeuropene,careaufostelaborateîncadrulSINPHONIEcaobazăpentruasusţineelaboareapotențialăaunuiprogramcoordonatalUEpentruunmediușcolarsănătos.

Obiectivulacestuidocumentestedeafurnizaunghiddereferințăcareleagăîmpreună,înmodcoerentșicuprinzător,celemainoiinformaţiiobtinutepebazarezultatelordinproiectul SINPHONIE. Acesta include factori cheie și strategii de prevenire, control,remediere și comunicare pentru un mediu școlar sănătos în Europa. Acest ghid estedestinat pentru a furniza linii directoare (îndrumări) care ar putea fi considerate, îngeneral,aplicabileîncelemaimultemediișcolaredinEuropa.Cutoateacestea,deoarecefiecare mediu școlar este unic (în termeni de design, condiții climatice, moduri deoperare, etc.), îndrumările trebuie să fie adaptate corespunzător la nivel național saulocal. În acest scop, sunt, de asemenea, furnizate criterii pentru adoptarea șiimplementareaîndrumărilorîncadrulmăsurilorșiacțiunilorpoliticenaționale,înțărileeuropene. Sub această perspectivă, ghidul prezentat în acest raport nu e destinat săînlocuiască,ci să îmbogățeascăși săconsolidezeghidurileexistente lanivelnaționalșilocal,carevorcontinuasăfieprimulpunctdereferință.

Trebuiesubliniatfaptulcăacestelinidirectoare(îndrumări)auscopuldeapromovaoabordarepreventivă și cost-eficientă în ceeacepriveșteeforturile și costurileasociatenecesarepentruaobțineobunăcalitateaaeruluidininteriorîntr-unmediușcolardat-spredeosebiredeoabordarecarecautăsărezolvăproblemelenumaidupăceacesteaauapărut.

Acesteliniidirectoarepentruunmediusănătosînșcolileeuropenesuntînprimulrânddirecţionate către factorii de decizie politică relevanți la nivel european și național șicătreautoritățilelocale,cuscopuldeaîmbunătățimediulinteriordinșcoliînțărilelor,respectândînacelașitimpparticularitățile(demediu,sociale,economice)situațiilordela nivel național și local. Un al doilea grup țintă, care este de așteptat să beneficiezedirectdeurmaacestorliniidirectoare(îndrumări),includeproiectanțiideclădiripentrușcoli șimanagerii (responsabili pentru proiectarea, construirea și renovarea clădirilorșcolilor),eleviișipărințiilor,profesoriișialtecategoriidepersonalșcolar.

Utilizatoriiacestuighidtrebuiesăconsulteghidurilerelevantelanivelnațional,înprimăinstanță,șisăfoloseascăaceastăpublicațiepentruaaccesainformațiisuplimentare.

9

2. Prezentareageneralășianalizainiţiativelorinternaţionaleexistentepentruunmediuinteriorsănătosînșcoli

Elaborareaacestuidocuments-abazatpeoanalizăacelormainoiinformațiiculesedinliteraturadespecialitateșiprinintermediulpartenerilorSINPHONIEînceeacepriveşteinițiative naționale (ghiduri, programe și regulamente), care vizează îmbunătățireamediuluiinteriorînșcoliinEuropașilanivelinternațional.Informațiilecolectateaufostanalizate ulterior, cu accent pe situația din Europa; au fost identificate și raportateprincipaleleasemănărișidiferențeîntrețărileeuropene.

ISIAQ

Societatea Internațională pentru Calitatea Aerului Interior șiClimat (ISIAQ) a publicat în 2001 raportul - "Crearea unuimediu interior sănătos în școli", care include cerințele pentruun mediu interior de calitate superioară în școli, metode demonitorizare a clădirilor școlilor cu probleme de climatinterior, și metode de renovare sănătoasă și management înșcoli,precumșimăsurideremediere.

EFA

În 2001, în contextul proiectului finanțat de UE,"Poluareaaerului interiordinșcoli",FederațiaEuropeanăaAsociațiilorpentru Astm și Alergii (EFA), a pregătit recomandări șipropuneripentruunmediușcolarsănătosînEuropa,careaufost prezentate în broșura "Dreptul de a respira un aersănătosinmediulinteriordinșcoli".

OMS

OMS a publicat două documente care conțin liniidirectoare(îndrumări)șirecomandăricuprivirelacalitatea aerului din interior (cu toate că nu seaxează înmod specific asupramediului școlar). În2009, a fost redactat ghidul cu privire la igrasie șimucegai(OMS,2009),iarîn2010s-apublicatghidulprivind aerului interior și produsele chimice (OMS,2010). Deși cele două seturi de linii directoare(îndrumări)seaxeazăpecalitateaaerului interiordinlocuințe, acestea sunt aplicabile și în cazul clădirilor

școlilor.GhidulOMSprivindIAQrecomandăobiectivepentruIAQpentrucareriscurileasuprasănătaţii,precumexacerbareaastmului, febra fânului,atopia,etc.,pot fi înmodsemnificativreduse,furnizîndobazăștiințificăpentrustandardeleimpuseînmodlegal,întoateregiunilelumii.Ghidurilesuntdestinateprofesioniștilordindomeniulsănătatiipublice implicați în prevenirea riscurilor asupra sănătăţii asociate cu expunerea dinmediu, precum și specialiștilor și autorităților implicate în proiectarea și utilizareaclădirilor,materialelorsiproduselordeinterior.

10

USEPA

Pentru mai mult de 10 ani, Agentia de Protectie a Mediului dinStateleUnitealeAmericii(SUA)(USEPA)afurnizatkit-uldeacțiune"Instrumente IAQ pentru școli" reprezentanţilor oficiali ai școlii,membrilor personalului din diverse sectoare școlare, cadrelordidactice, personalului medico-sanitar, precum și elevilor șipărinților.Acestkit furnizeazăcelemaibunepractici, îndrumărișiun exemplu de plan de management IAQ pentru a îmbunătățicalitatea aerului in școală, la un cost redus sau fără niciun cost.Toate materialele relevante sunt disponibile la:

http://www.epa.gov/iaq/schools/. Kit-ul de acțiune este de asemenea, utilizat înCanada.

Țărileeuropene

O prezentare generală a informațiilor obținute pentruțările europene este prezentată în anexa A. Se poateobserva că măsurile politice diferă între țări. În cazulțărilor care au adoptate măsuri politice, există unelepuncte comune în cadrul obiectivelor propuse, deșidomeniul de aplicare și nivelul de detaliu al acestormăsuri diferă. Mai multe țări au adoptat linii directoare(îndrumări) și recomandări, pe baza cărora furnizeazășcolilorinformațiicuprivirelamodulderealizareaunui

mediuinteriorsănătosînșcoli.Cutoateacestea,multedintreelenusuntdirectlegatedeîmbunătățirea IAQ în clădirile școlilor, în mod specific. Unele dintre măsuri suntobligatorii, în timpcealtelesuntdoarrecomandări. Într-unadin tări sunt impuse însămăsurătoriIAQobligatorii.

AnexaAindicăfaptulcămaimultețărieuropeneaucerințedeigienăînvigoare.Separecămultedintreacestecerințenusuntemiseînprimulrândpentruaîmbunătățiînmoddirect IAQ înmodspecific, cimaidegrabăpentruamenține igienadebază înclădirileșcolilor, prevenind astfel anumite boli infecțioase comune. Cerințele de igienă vizeazăelemente precum practicile de curățenie, igiena personală, siguranța alimentelor șicondițiiledinincăpere(iluminatșiventilație).AnexaAarată,deasemenea,căunelețăriaumaimultecerințetehnicecarevizeazăînmodspecific,îmbunătățireaIAQînclădirileșcolilor. Acestea pot include masuri în proiectarea clădirilor școlare, amplasarea desisteme de ventilație mecanică, sau programe de reabilitare în urma depistăriiproblemelor.

AnalizaSINPHONIEainițiativelornaționaledinstatelemembreUE,dințărileîncursdeaderare și candidate, a remarcat căGermania și Franța au emis criterii de referinţă șirecomandări cuprinzătoare cu privire la igienă și cerințele IAQ pentru școli; măsuripentru a controla poluanții specifici din aerul din interior; cerințe legate de climatulinterior și structurale; și proceduri în cazul apariţiei de probleme legate de mediulinteriorșiproceduripentruremediereaacestora.

CriteriiledeReferinţăGermanepentruIgienaAeruluidinInteriorînClădirileȘcoliloraufostemisedecătreUmweltbundesamtîn2008(UBA,2008).

În Franța, în cadrul programului francez demediu "Grenelle Environnement" (Franța,2010),aufostelaboratecerințeleobligatoriipentrumonitorizareaperiodicăregulatașiaudit IAQ în școli, precum și pentru stabilirea unui sistem de etichetare pentrumaterialeledeconstrucțieșidecorative.

11

3. Ghidpentruunmediusănătosînșcolileeuropene

Complexitatea surselor de poluare din interior și relația lor cu expunerea și efecteleasuprasănătățiiprezintăprovocărimajorepentruelaborareaunorabordăricoerenteinceea ce priveşte mediul interior din școli. De asemenea, multitudinea de părțiresponsabile pentru generarea și controlul poluării aerului din interior în clădiri, îngeneral,șiînclădirileșcolilor,înspecial,estesemnificativă.

Este clar totuși, că pentru a fi eficiente, politicile direcţionate către îmbunătățireacalitățiiaeruluidininteriortrebuiesăfieparteauneistrategiidemanagementcoerenteși cuprinzătoare pe plan intern și extern care implică guverne, instituții, organizaţiiprofesionaleșipersoanefizice.Planurile trebuiesăvizezeatâtclădirilenoicecevor ficonstruitecâtșiceleexistenteșiartrebuisăimpliceoacțiunelanivellocalșinațional.Considerente importante înaceastăprivințăsunt:climatulexteriorșicalitateaaerului;materiale și stiluri de construcție; cunoștințele ocupanților și modelele decomportament; politicile energetice şi de sustenabilitate; și tehnologiile sistemelor deconstrucție. Cerințele pentru elaborarea unei strategii de succes includ o justificareprealabilă,stabilireaobiectivelor,evaluareaopțiunilordemanagementșivoințapolitică.

Considerațiile menționate mai sus subliniază necesitatea de a aborda și de a evaluamediul școlar într-o manieră holistică și coerentă. Acest lucru poate fi realizat prinlegareauneiselecțiideînlănțuridetipul:sănătate-expunere-sursărelaţionataeruluișievaluarea alternativelor de politici pentru reducerea la minim atât a consecințelornedorite asupra sănătății, în termenii beneficiilor realizabile în ceea ce priveştesănătatea publică, cât și a invazivităţii. În același timp, fezabilitatea politică, juridică,tehnologică,economicășisocialăînțărileeuropeneartrebui,deasemenea,săfieluateînconsiderare.ProiectulSINPHONIEafostprimulproiect laniveleuropeancareamonitorizatmediulinterior din școli și starea de sănătate a copiilor, în paralel, în 23 de țări europene,bazându-se pe conceptul holistic elaborat în cadrul proiectului EnVIE finanțat de UE(EnVIE,2008)(Figura1).SINPHONIEaevaluatcalitateaaerului(interiorșiexterior)înrelaţie cu sănătatea copiilor, în școli din Europa, folosind metodologii și instrumentecomune și standardizate. De asemenea, în cadrul proiectului s-au elaborat opțiuni demanagementalrisculuișiîndrumăripentruunaercuratînmediileinterioaredinșcoli,înEuropa.

Figura1.AbordareaSINPHONIE

12

Aceste linii directoare (îndrumări), care au fost elaborate luând în considerareimportanțaasigurăriiglobaleacalitățiiaerului(interior/exterior)înclădirileșcolilorșidefaptulcămultedinclădirileexistentealeșcolilorsuntdestuldevechișiaunevoiesăfie modernizate pentru a se conforma cu strategia UE 2020 privind cerințele deperformanță energetică și pentru a se adapta noilor abordări educaționale, suntprezentate în acest raport. SINPHONIE a formulat un ghid cadru pentru un mediusănătos în școlile europene, axându-se pemateriale de fond, concepte și recomandăricareauprovenitdin:

• Analiza inițiativelor internaționale existente cu privire la un mediu școlarsănătos(așacumestedescrisîncapitolul2dinprezentulraport).

• RezultatulspecificalSINPHONIEșialaltorproiecteconexefinanțatedeUE.

Ghidul pentruunmediu sănătos în cadrul școlilor europenedescris în acest raport seleagăîntr-unmodcoerentșicuprinzător(Figura2):

• Factoricheiepentruunmediuinteriorsănătosînșcoala.

• Simptomereflectîndafectareasănătaţii,problemeșifactoripotențialidestres.

• Sfaturiutilepentruunmediușcolarsănătos,pentrudepartamentespecificedinșcoală.

• Strategiideprevenire,control,remediereșicomunicare.

• CriteriiledeimplementareșirecomandăripentrupoliticileUEșicelenaționale.

Figura2.CadrulconceptualalGhiduluipentruunmediusănătosînșcolileeuropene

GhidulUEpentru

unmediusănătosîn

școli

Factoricheiepentruunmediuinteriorsănătos

înșcoli

Simptomereflectînd

afectareasănătaţii& problemevssursepotențiale

Indicatorițintă,monitorizareaIAQșiauditulînșcoli

Sfaturipentruunmediușcolar

sănătosînfuncțiededepartamentulșcolarspecific

Strategiideprevenire,control,

remediereșicomunicare

Recomandăripentrupoliticile

UE şi celenaționale

13

3.1Factoricheiepentruunmediusănătosînșcoală

Mediul interior dintr-o clădire de școală este un sistem complex ce implicămaimulțiparametri care au un impact asupra sănătății și confortului ocupanților. O clădire deșcoală, la fel ca orice altă clădire, este o construcție fizică folosită pentru, printre altescopuri,pentruareglementasaucontrolaexpunereadinmediu.Într-oclădiredeșcoalăexistămaimultetipuridespații,caresuntutilizateîndiferitescopuri(deexemplu,sălideclasă,sălidemese,ateliere/laboratoare,sălidesport,vestiare,mediuexterior)șicucerințe diferite în funcție de densitatea de ocupare, tipul de ventilație (de exemplu,ventilațiemecanică, ventilatie naturală, etc.), de încălzire și gradul poluării. Gradul depoluareîntr-oclădiredeșcoalădepindeînmaremăsurădeinteracțiuneadintreclădireșimediulsăuexterior,precumșidemodul încareclădireaesteconstruită,mobilatășiutilizată,tipuldesistemdeventilație,precumșiactivitățileocupanțiloracesteia.Surseleprincipaledecontaminanțiaerienidintr-oclădiredeșcoalăsunt:

- Poluarea aerului exterior din cauza traficului și a activităților urbane șiindustriale, precum și din surse subterane sau surse din apropiere, poluanţiiajungînd în clădirea școlii prin sistemul de ventilație sau prin infiltrare (zonepermeabileînînvelișuluiclădirii,cumsuntfundațiile,acoperișul,pereții,ușileșiferestrele).

- Materialeledeconstructiișimobilieruldinșcoli(deexemplu,materialelecucaresunt acoperiţi pereţii şi podeaua, utilizarea de vopsele și adezivi, materialeizolatoare,etc).

- Starea construcției clădirii școlii (de exemplu, vârsta, afectarea pereților șitavanelor ca urmare a infiltrării apei, întreținerea structurii clădirii și aechipamentelor).

- Apă și sol (de exemplu, poluanții atmosferici care pătrund prin intermediulsistemuluidealimentareacuapă,radonșisolurilecontaminate,etc.)

- Proceselecareau loc în interiorulclădirilorșcolilor(deexemplu:oriceprocesedeardere,sistemeledeîncălzire,ventilațieșiaercondiționat,prelucrareahârtieicumestefotocopierea,etc.)

- Ocupanții înșiși ai clădirii școlii și activitățile acestora (de exemplu: fumatul,utilizareadeprodusedecurățare,plante,animaledecompanie,gătitetc.).

Surseletipicedepoluanțiatmosfericideinteriorînclădirileșcolare,suntprezentateînTabelul1.Pentru a evalua în mod corespunzător și a menține un mediu școlar sănătos, esteimportant să: (a) se obțină informații cu privire la caracteristicile clădirii școlii șicondițiiledefuncționare(deexemplu,activitățileocupanților,rutinadeîntreținereetc);(b)identificarea,măsurareașimonitorizareaevoluțieisurselordepoluanțidininteriorși exterior și intensitatea lor; (c) investigarea relației dintre factorii poluaţi de stres(fizici,chimici,biologici)șiproblemeledesănătatealeelevilorșialepersonalului.

În ceea ce privește impactul potențial asupra sănătății al acelor surse de poluarerelevante pentru mediul școlar, ar trebui să fie luată în considerare influențaschimbărilor climatice. Creșterea prognozată a temperaturii ambiante și cea afenomenului de apariţie a insulelor de căldură în zone urbane specifice, ca urmare aschimbărilorclimatice,poateinducemodificărialecondițiiloratmosferice.Larândullor,acesteapotafectacondițiiledeinterior,fluxuldeaerprinferestreșigraduldepoluareînclădirile școlilor. Prin urmare, se recomandă evaluarea impactului viitoarelor posibileschimbări climatice asupra IAQ dintr-un mediu școlar dat, iar apoi se integrează

14

informațiile colectate cu privire la sursele și elementele de stres care afectează acestmediușcolar,așacums-ademonstratîncadrulproiectuluiSINPHONIE.

Înplus,punereaînaplicareacerințelordeeficiențăenergeticăînUE(DirectivaprivindPerformanța energetică a clădirilor (EPBD), 2010), va duce la mișcarea treptată înEuropa,spreclădiricuomaimareeficiențeienergeticeatâtînceeacepriveşteclădirilenoi cât și cele deja existente, inclusiv clădirile școlilor. În condiţiile necesităţii deconformarecucerințeledeeficiențăenergeticăpentruclădirileșcolilor,serecomandăsăseacordeatențielapastrareauneicalităţicâtmaibuneaaeruluidininterior,pentruaevitaafectareasănătații,confortuluișiproductivitățiiocupanțilorclădiriișcolii.Înacestcontext, clădirile pasive și cele cu consum redus de energie sunt în general,recomandate.Provocareaestedearaționalizașioptimizaconsumuldeenergieîntimpce se îndeplinesc în mod corespunzător, cerințele privind sănătatea și confortulocupanțilorclădiriișcolii.

Tabelul1.Sursetipicedepoluanțiatmosfericideinteriorînclădirileșcolilor

(Sursa:Instrumentepentrudeterminareacalităţiiaeruluidininteriorînșcoli-GhiddereferinţăUSEPA)

SURSE

EXTERIOARECLĂDIRI

ECHIPAMENTE,COMPONENTEȘIMOBILIERALTESURSEINTERIOREPOTENŢIALE

Poluareaaeruluidinexterior• Polen,praf,

sporidemucegai

• Emisiiindustriale

• Emisiidelavehicule

• Emisiialemașinilor-unelteexterioare

EchipamentHVAC• Dezvoltareademucegaiuriînrecuperatoarele

deulei,înconducte,bobineşiumidificatoare

• Ventilareanecorespunzătoareaproduşilordeardere

• Prafsauresturiînconducte

• Consumabiledelaborator

• Rechizite

• Zonedepreparareaalimentelor

• Locuripentrufumat

• Materialedecurățenie/odorizante

• Emisiideladeşeurilemenajere

• Pesticide

• Mirosuri,PM(particulemateriale)șiCOV(compușiorganicivolatili)dinvopsele,adezivi,lacuri

• Ocupanțicuboliinfecțioase

Alteechipamente

• Emisiidelaechipamenteledebirou(compușiorganicivolatili,ozon)

• Emisiidelaechipamenteledinateliere,laboratoare,echipamentedecurățare,etc.

Componente

• Dezvoltareademucegaiuripe/îndiferitesuprafețe/materialedeterioratedeapăsausol

• Guriledeaerisireuscatecarepermitpasajulgazelordinsistemuldecanalizare

• MaterialecareconținCOV-uri(compușiorganicivolatili),compușianorganicisauazbestdeteriorat

• Materialecareproducparticle(praf)

Sursedinapropiere

• Punctedeîncărcarecumarfă

• Emanațiiledelacoșuriledecolectareadeşeurilormenajere

• Molozinsalubrusausistemedeexhaustarealeclădirilorlangalocaţiadeaportaaerului

15

exterior • Markerepentrustergereuscatașipixurisimilare

• Insecteșialțidăunători

• Produsedeîngrijirepersonală

• Petrolstocatșiechipamentepentrugazonșigrădină

Sursesubterane

• Radon

• Pesticide

• Scurgeridinrezervoarelesubterane

Mobilier

• Emisiidelamobilierșipardoselinoi

• Dezvoltareademucegaiuripe/îndiferitepiesedemobilierdeterioratedeapăsausol

3.2Simptomeșiproblemedesănătateversusfactoriipotențialidestres

3.2.1Simptomereflectîndafectareasănătaţiiînraportcufactoriidestresfizici,chimicișibiologici

Expunerealagamalargădefactoridestresfizici,chimicișibiologiciprezențiînmediulinterior din școli crește potențialul de apariţie a problemelor de sănătate pe termenscurtșilungînrândulelevilorșialpersonaluluididactic,precumșipecelalimpactuluinegativasupracalitățiiclădirilorșcolilor.Rezultatul proiectului SINPHONIE evidențiază aspecte importante ale modeluluicomplex al relațiilor dintre factorii fizici, chimici și biologici, expunere, surse/cauze șiefecteasuprasănătățiielevilor.

Problemele de sănătate care afectează ocupanții clădirii școlii variază de la prezență,confortșiperformanțămaiscăzuteșicreșterearatelordeabsenteismînrândulelevilorși a personalului didactic, până la efecte acute asupra sănătății (iritarea căilorrespiratorii),bolicronice(exempluastmșialergii)șisimptomeasociatecuașa-numitul"sindromulrauluideclădire"(iritareaochilor,cefalee,etc).Persoanelealergiceșicelecuastmseconfruntăcuunriscmaimare.

Efectele problemelor IAQ asupra ocupanților clădirii școlii sunt adeseori simptomenespecifice mai degrabă, decât boli bine definite. Simptomele atribuite de obiceiproblemelor legate de IAQ includ: iritarea ochilor, nasului, gâtului și pielii; congestiasinusurilor,tuseșistrănut;dispnee;cefaleeșioboseală.

Acestesimptomepot fi cauzatededeteriorareacalitățiiaerului înmediuldinșcolă (îninterior și în exterior), sau pot fi, de asemenea, legate de alți factori (de exemplu,iluminatnecorespunzător,stres,zgomot,etc.).Datoritădiferitelordesusceptibilitateînrândul ocupanților școlii, problemele legate de IAQ pot afecta un grup de oameni sauanumitepersoane și elepot afectaocupanţii îndiferitemoduri. Persoanele carepot fideosebit de susceptibile la efectele poluării aerului din interior includ, dar nu selimitează la, persoane cu: astm, alergii sau sensibilități chimice; boli ale aparatuluirespirator;șipersoanecusupresieimunitara(datorităradioterapiei,chimioterapieisaubolilor).

Un rezultat al proiectului SINPHONIE indică faptul că astmul la vârstă școlară poateafecta100.000decopiidinEuropa.

Înceeacepriveșteclădireașcoliiînsine,oIAQinadecvatăarputeaacceleradeteriorareastraturilor exterioare ale clădirii în ansamblu, ar putea reduce eficiența dotărilor și

16

echipamentelorșcolare,șicreștepotențialuluide închidereașcolilorsauderelocareaocupanțilorfieînaceeașiclădire,fieînaltăclădireașcolii.

În ceea ce privește impactul social, problemele legate de IAQ în mediul școlar pottensiona relațiiledintreadministrația școlii, părinții elevilor șipersonalul școlii, auunimpactnegativasupraîncrederiicomunității,șiînceledinurmăpotchiarcreaproblemederăspunderelaniveljuridic.

3.2.2CumserecunoscproblemeledesănătaterelaţionateIAQînșcoli

Diagnosticarea simptomelor legate de IAQ în școli poate fi dificilă, având în vedere căsimptome precum durerile de cap, oboseala, dispneea, congestia sinusurilor, tusea,strănutul,amețelile,greațașiiritațiaochilor,nasului,gâtuluișipieliipotficauzatedealțifactori (deexemplu stres, zgomot, iluminatnecorespunzător, etc.).Mai jos sunt catevaindiciicarepotsugeracesimptomesuntlegatedeproblemealeIAQ:

• Simptomelesuntlargrăspânditeîntr-oclasăsauîntreagașcoală.

• Simptomele dispar atunci când copiii sau personalul didactic părăsesc clădireașcolii,lasfârșituluneiziledeșcoalăsaupentruperioademailungidetimp.

• Debutul simptomelor este brusc după anumite modificări la școală (cum ar fiinstalareademobiliernou,vopsireaunorsuprafețe,sauaplicareadepesticide).

• Reacțiileaparînmediulinterior,darnușiîncelexterior.

• SimptomeleaufostidentificatedeunmediccafiindlegatedeIAQ.

Cu toate acestea, trebuie subliniat că nu este sigur să se presupună că absenţasimptomelor înseamnă că IAQ din școală este acceptabilă. Efectele asupra sănătății înurmaexpuneriipetermenlung(cumestecancerulpulmonarprodusderadon)potsănufieevidenteclinictimpdemulțiani.

Singura modalitate obiectivă de a identifica dacă simptomele observate și efecteleasupra sănătății sunt legate de o problemă a IAQ este de a monitoriza indicatoriicunoscuțiafirelaţionaţicucelemaicomuneproblemedesănătatesauproblemelegatedeIAQînșcoli(asevedeasecțiunea3.3demaijos).Aceastămonitorizareinclude:

• Oinspecție(plimbare)amediuluiclădiriișcolii.

• Măsurarea factorilor de stres fizici, chimici și biologici suspectați că ar provocaproblemedesănătate.

• Asocierearezultatuluiinvestigațiilordelapașii1și2cuinformațiireferitoarelacaracteristicile clădirii școlii (proiectare, elemente componente ale construcției,mobilier, echipamente și climat), comportamentul ocupanților și potențialelesurse de poluanți din interior și exterior, care informaţii să fie colectate princhestionarespecifice,instrumenteșitesteclinice.

3.3 Indicatori, instrumente, protocoale și ghiduri pentru monitorizareaIAQșievaluareastăriidesănătateîntr-unmediușcolar

Înultimeledouădecenii,aufostelaborateprogresivdecătreComisiaEuropeană,OMSși unele state membre ale UE indicatori, instrumente, protocoale și ghiduri pentrumonitorizareapoluăriidininterioratribuităfactorilordestresfizici,chimicișibiologicișipentruevaluareastăriidesănătateaocupanților,îndiferitemediiinterioare.

17

Înceeacepriveștepoluareaaeruluidininteriordatorităsubstanțelorchimice, înanul2010,OMSaelaboratcriteriidereferințășirecomandăriavândlabazaefecteleasuprasănătății, pentru următoarele substanțe chimice relaționate cu aerul din interior(poluanțidinaer):benzen,monoxiddecarbon,formaldehidă,naftalină,dioxiddeazot,hidrocarburi aromatice policiclice (în special benzo[a]piren), radon, tricloretilenă șitetracloretilenă.Acestesubstanțechimiceausurseînmediulinterior,suntcunoscutecapericolepentrusănătate,șisegăsescadesea înmediile interioare, inclusiv înclădirileșcolilor,înconcentrațiicarepotcauzapreocupăriînceeacepriveștestareadesănătate.

RecomandărileOMSprivindsubstanțelechimiceselectates-abazatpeevaluareacriticăa limitelor de expunere pentru interior stabilite și implementate în UE, care a fostefectuatăde cătreComisiaEuropeană (DGSANCO șiDG JRC) în contextul proiectuluiEU-INDEX(Kotziasșicolab.,2005).

Un alt aspect cheie al poluării aerului din interior rezultă datorită factorilor de stresbiologici.Aceastapoluareestecauzatădesutedespeciidebacteriiși fungi, înspecialfungi filamentoși (mucegaiuri), care cresc în interior, atunci când umiditatea estesuficientă.Cureferirelaendotoxine,studiilerecenteauarătatcăniveleledeexpunereînsăliledeclasăsuntdemulteorimaimaridecâtînmediuldinlocuință.În2009,OMSafurnizatoanalizăcuprinzătoareadovezilorștiințificeprivindproblemeledesănătateasociatecuumiditateadinclădirișiagențiibiologici.Analizaaconcluzionatcăcelemaiimportanteefecteincludprevalențacrescutăasimptomelorrespiratorii,alergiișiastm,precum și perturbarea sistemului imunologic relaționată diferiților factori de stresmicrobiologici. Rezultatele din SINPHONIE au aratat mai multe asocieri între agențimicrobieni selectați din praful din interior colectat din școli cu simptome recente,simptome respiratorii din trecut și masuratori clinice. Acest lucru indică relevanțaagențilormicrobieniînceeacepriveștesănătatearespiratorieaelevilorșiprofesorilor.

Înconformitatecucriteriiledereferințășirecomandărilemenționatemaisus,proiectulSINPHONIE a folosit o serie de indicatori și a implementat instrumente si protocoalepentruIAQșimonitorizareastăriidesănătateînșcolileeuropene,așacumsearatăîntabelele 2 și 3. Se recomandă utilizarea lor atunci când se investighează modelulcomplexalrelatiilordintre factorii fizici,chimicișibiologici,expunere,surse/cauzeșiimpactulasuprasănătățiielevilorșiapersonaluluididactic.Informațiimaidetaliatecuprivirelafactoriidestresfizici,chimicișimicrobiologiciceimairelevanțipentruaeruldinmediulinteriordinșcoliînrelațiecusursele,efecteleasuprasănătății,opțiuniledemanagementalriscurilor/măsuriledecontrol,standardele/liniiledirectoare,precumșirezultateleSINPHONIEpentrucomparație,suntprezentateînAnexeleBșiC.UnsubgrupaiindicatorilormenționațimaisusșiprotocoaleleaferenteaufostajustatepentruobiectiveleOMSdemonitorizareapoluanțiloraeruluidininteriorînșcoliledinregiuneaOMSșiaufoststabiliteîn2011decătreOMS,înstrânsăcolaborarecuComisiaEuropeană în cadrul proiectului pilot - PILOT INDOOR AIR MONIT (aranjamentadministrativno. SI2.582843 întreDGSANCOșiDG JRC) și SINPHONIE. Indicatorii șiprotocoalele care urmează să fie utilizate pentru amonitoriza punerea în aplicare aangajamentelor cu termene precise pentru a reduce efectele asupra sănătății alepericolelor din mediu, în rândul copiilor, adoptate de Statele Membre la a cinceaConferințaMinisterialăaOMSprivindMediulșiSănătateaînanul2010,sunt:

• Mucegaiulșiigrasia

• Ventilația(calculatădinconcentrațiiledeCO2).

• Expunerea la poluanții selecționați din aerul interior din școli (NO2 șiformaldehidăcapoluanțidebază,șibenzenulcapoluantopțional).

18

Indicatorul mucegai/igrasie impune inspecții în cadrul școlii, în timp ce indicatoriiprivind ventilația și expunerea la substanțe chimice selectate, din aerul interior,necesitamonitorizareacalitățiiaeruluiînșcoli.ProtocoalepentrumonitorizareaIAQînșcolisuntdescriseînraportulOMS-JRC(2011).Unstudiupilotafostrealizatîn2011-2012înAlbaniașiCroațiapentruatestafezabilitateaprotocoalelorpropuseșipunerealorînaplicarepeoscarămailargăînregiuneaOMS,faptcareaînceputîn2013.Artrebuisubliniatcărealizărilemenționatemaisusaubeneficiatdeevoluțiiparalele,în contextul proiectului Comisiei Europene PILOT INDOOR AIRMONIT (2010-2012).Un cadru pentru armonizarea criteriilor, protocoalelor și tehnicilor a fost elaboratpentru monitorizarea aerului din interior în diverse locații din interior și pentrudiferiteobiectivedemonitorizareaaeruluidin interior. Indicatoriicoerențișirobuștirezultați,instrumenteleșiprotocoalelepentrumonitorizareaIAQșiastăriidesănătateîn cadrul mediului școlar în Europa și în țările din regiunea OMS s-au bazat pe oputernicăfertilizareîncrucișatășisinergiisporiteîntreComisiaEuropeană(DGSANCOșiJRC),OMS,cele23dețărieuropeneimplicateînproiectulSINPHONIEșiprogrameledemonitorizareIAQîncursdedesfășurareînEuropa,cumarfiObservatorulFrancezpeIAQ(OQAI,2001)șiStudiulGermandeMonitorizareaMediului(GerES).

Tabelul2.IndicatoriiSINPHONIEdemonitorizareaIAQînșcolileeuropene

Factoridestresfizicișichimici Factoridestresmicrobiologici

Ø Benzen

Ø Tricloretilenă

Ø Tetracloretilenă

Ø Formaldehida

Ø Naftalina

Ø Benzo(a)piren

Ø a-pinen

Ø d-limonene

Ø PM2.5

Ø PM10

Ø NO2

Ø Ozon

Ø CO

Ø Radon

Ø Endotoxine

Ø Grupurispecificedefungișibacterii

• Penicillium/Aspergillus

• Cladosporiumherbarum

• Aspergillusversicolor,

• Alternariaalternata

• Trichodermaviride

• Streptomycesspp.

• Mycobacteriumspp.

Ø Alergeni

• Acarienidinprafuldecasă

• Alergenidelacal,câineșipisică

19

Tabelul3.InstrumenteșiprotocoaleSINPHONIEpentrumonitorizareaIAQșiastăriidesănătateînmediulinteriordinșcoli,încadrulUE

INSTRUMENTEȘIPROTOCOALESINPHONIEPENTRUMONITORIZAREIAQȘIASTĂRIIDESĂNĂTATEÎNMEDIULINTERIORDINȘCOLI,ÎNCADRULUE

Tip Scop Actor/entitateaîn

cauză/implicatăDescriere

Chestionare Chestionarepentruevaluareasănătățiirespiratoriiacopiilorșicadrelordidacticeșiposibiliifactorideeroarerelaţionaţimediuluidinlocuință.

Chestionarepentrucopii

Pentruacolectainformațiicuprivirelabolile/simptomelerespiratoriişialergicealecopiilor,calitateaauto-perceputăaaeruluiîninteriorul/exteriorulșcolii,șiinfluențaauto-perceputăacalitățiinecorespunzătoareaaeruluiasupraperformanțelorșcolare.

Încazulgrădinițelorșișcolilorelementarechestionarulestecompletatdecătrepărințiicopiilor.

Chestionarepentrupărinți

Pentruacolectainformațiicuprivirelabolile/simptomelerespiratoriişialergiceșiaportulalimentaralcopiilorlor,factoriideriscobişnuiţidinmediullocuinţei(deexemplu,obiceiuldeafuma,prezențaanimalelordecompanie,prezențamucegaiurilor/umiditaţii,sistemedegătit/încalzire,aparatecugaz,produsedecurățenie,etc.)șifamiliarizareacubolilerespiratorii/alergice.

Acestchestionarauto-administratafostconceputpentruainvestigasimptomelepetotparcursulviețiișicelerecente,caracteristicilelocuințelor,șistiluriledeviață.

Chestionarepentruprofesori

Pentruacolectainformațiicuprivirelabolilelor/simptomelerespiratoriişialergiceșiaportulalimentar,calitateaauto-perceputăaaeruluiîninteriorul/exteriorulșcolii,șiinfluențaauto-perceputăacalitățiinecorespunzătoareaaeruluiasupraperformanțelorșcolare,factoriideriscobişnuiţidinmediullocuinţei(deexemplu,obiceiuldeafuma,prezențaanimalelordecompanie,prezențamucegaiurilor/umiditaţii,sistemedegătit/incalzire,aparatecugaz,produsedecuratenie,etc),familiarizareacubolilerespiratorii/alergice,precumșicunoștințe/managementulproblemelorșcolarelegatedecalitateaaeruluișidecopiiicuastmbronsic.

Chestionaredeevaluareacaracteristicilorclădiriișcolii

Chestionarprivindclădireașcolii

Informațiiledeinterescuprivirelacaracteristicileclădiriișcolii(deexemplusistemuldeventilație),vorficompletatedecătredirectorulșcolii.

20

șiasălilordeclasă. Chestionarprivindsaladeclasă

Unchestionardecompletatpentrufiecaresalădeclasămonitorizată,dacăesteposibilcuco-operareatuturorcadrelordidacticecarelucreazăînsaladeclasă,privindcaracteristicilefizicealesăliideclasă,proceduriledecurățare,mobilierulșipercepțiafațădeIAQ.

Testdeatenţie/concentrare

Testdeevaluareacapacitatiideatenție/concentrareaelevilorînrelaţiecudiverșifactoricareafecteazămediullorinteriordinșcoală.

Copii Testuldeevaluarecuprindeoseriedetestematematiceșilogicecareurmeazăsăfiefinalizateînprimalecțieazileișirepetateînultimalecțiedinaceeașiziavândalocatăoperioadălimitatădetimp.

Absenteism Instrumentdelucrupentruaevaluarateledeabsenteismrelaţionateîmbolnăviriicopiilordinșcoală.

Copii Absenteismulseevalueazăprinrealizareaunuiraportdeprezențăpentruaficompletatdecătreunprofesor(saualtecategoriidepersonalinstruit)pentrufiecareclasă,cuscopuldeaînregistraabsențadelaşcoalăacopiilor,datoratăuneiboli,pentruoperioadădetimpdefinită.Boalarespiratorieafostdefinităconformchestionarelordesănătate.

Protocoalepentrutestelecliniceșimăsurareanon-invazivăabiomarkerilor.

Testeșimăsurătoripentruaevaluarăspunsulmucoaseicăilorrespiratoriiladiferitecondiţiialemediuluiinteriordinșcoalășipentruaevaluaexistențasensibilizăriialergiceaelevilor.

Copii Testelecliniceșimăsurătorilebiomarkerilornon-invaziviinclud:

- Testulfuncțieipulmonare(spirometrie)

- Niveleledeoxidnitric(eNO)expirat

- Niveleledeoxiddecarbon(eCO)expirat

- Rinometriaacustică

- Lavajnazal

- Condesatdinaerulexpirat

- Testdestabilitateafilmuluilacrimal

- Testedermiceprick

21

3.4Ghiddestrategiideprevenire,control,remediereșicomunicare

3.4.1 Linii directoare privind igiena generală și cerințele specifice de IAQ înclădirileșcolilor

v Cerințelegeneraledeigienăsereferălaîntreagastructurăaclădiriișcolii,locațiaacesteia și condițiile zonei destinate activităților recreaționale, și furnizarea demateriale de construcție care ar trebui să fie garantate pe tot parcursul viețiiclădirii. În plus, nu trebuie să existe punți termice, deoarece acestea pot cauzaumiditate și mucegaiuri. Aceste cerințe de igienă se aplică de asemenea șiîncăperilor individuale și altor locaţii din cadrul școlii, în care ar trebui să fiegarantate curățarea, ventilația, încălzirea periodică și adecvată, furnizarea șiutilizareadeechipamentecuemisiireduse.

v Echipamentele specializate, cum sunt copiatoarele și imprimantele, care emitcompuși organici volatili și particule în timpul funcționării, ar trebui să fiedepozitateînîncăperiseparatealeclădiriișcoliiavândunsistemdeventilațieallor,autonom.

v Activităţilesaulecţiileînzonespecializatedininteriorulclădiriișcoliiartrebuisăfieefectuatecutoatemăsuriledeprotecțiepentruelevișipersonaluldidactic(deexemplu, un număr suficient de nișe chimice corespunzător întreținute şi cufuncţionare adecvată în cadrul atelierelor și laboratoarelor științifice;experimentelechimiceșimanipulareaoricărorsubstanțecarcinogene,suspectatea fi carcinogene, mutagene sau toxice pentru reproducere, trebuie efectuateexclusiv de către cadre didactice specializate și bine pregătite, folosindechipamentuldeprotecțienecesar,precummăști,ochelarideprotecție,mănuși,halate de laborator, etc.). Pentru exemple de măsuri de protecție în zonelespecializateasevedeaGermanGuv.19.161.

v Tipul,procedurile și frecvențadecurățarear trebui să fieadaptate lazonele cuutilizare specifică din școală și la materialele care trebuiesc să fie curățate, cuscopul de a reduce expunerea la contaminanții chimici și microbiologici şi abolilor infectioase în mediul interior din școală (de exemplu, curățareacorespunzătoare,celpuținodatăpeziesteesențialăpentruzonelesanitare;zonade intrarear trebuicurățatăzilnic, în timpceserecomandăcaaltecoridoareșiscările să fie curățate cel puțin o dată la două zile, de cel puțin trei ori pesăptămână; sălile de sport și zonele similare necesită curățare zilnică; sălile declasășiblaturilemeselor(suprafaţabancilor)trebuiecurățateumedzilnicpentrua reduce concentrația de pulberi; şi curățarea cu dezinfectant trebuie efectuatăzilnicînzonelesanitareșiîntoalete).

v Săliledeclasăartrebuiventilateadecvat.Astaînseamnăcăratadeventilațieestebazatăpecerinţelepentrusănătateșiestedefinitășiexprimatăca litri/secundăper persoană și nu ca schimb de aer pe oră. Echivalarea în l/s per persoanănecesităcunoaştereadensităţiideocupareasăliideclasă.Utilizarea ventilațieimecanice va fi justificată în funcţie de calitatea aerului exterior din zona școlii,adicăatuncicândaerulexteriornurespectărecomandărileOMSpentrucalitateaaeruluiși,prinurmare,trebuiefiltratîndiferiteleîncăperidinșcoală.Încazulîncare un sistem de ventilație mecanică este deja instalat și este în funcțiune,trebuiesăseacordeatenție inspecțiilorregulateşi întreținerii,pentruagaranta

1GermanGUV19.16(http://rzlpws50.hbk-bs.de/~vogt/bilder/guv1916.pdf)

22

că aerul filtrat este întotdeauna curat. Ventilația naturală trebuie proiectată șiexploatată pentru a obţine nivelul necesar de ventilație. Aceasta implică unsistemdeventilațiecare,deexemplu, întimpulierniipoatesolicitacaniveluriledeCO2sănuatingămaimultde1500ppm.AlarmedeCO2însăliledeclasăsuntutilizate în unele țări aleUE ca omodalitate practică de avertizare atunci cândCO2ajungelaniveleinadecvateîntr-osalădeclasă.Acestlucruimplicăfaptulcăventilația nominală poate fi pe deplin operațională numai în timpul pauzelor,astfel că durata acestora ar trebui planificată în consecință. O bună practică deventilațiearputeafi,celpuțin,ventilareasăliideclasăînaintesăînceapăziuadeșcoală, apoi ventilarea pe durata fiecărei pauze, în toate anotimpurile. Peperioada iernii, se recomandă ca orificiile de aerisire ale radiatoarelor să fieînchise în timpul ventilației pentru a minimiza pierderea de energie, depreferință, prin orificii de aerisire automate cu întrerupatoare de contact cufereastra.Metodade ventilație din sălile de clasă (ventilație naturală, ventilațietransversală,ventilațiemecanică),depindedecâtdeetanșăesteclădirea,dezonaclimatică, de anotimp, de calitatea aerului exterior și de nivelul de zgomot dinjurulclădiriișcolii, șidecapacitateaderezervăasistemuluide încălzirecareartrebuisăpermităreîncălzirearapidăasălilordeclasădupăaerisire.

3.4.2Ghidprivindcerințelestructuralepentruclădireașcolii

Selecțiaproduselorșimaterialelordeconstrucțieșiderenovareaclădirilorșcolilor:

v Produsele și materialele de construcţie utilizate în corpurile și racordurilepentruspațiideinteriorîntimpulconstrucțieisaurenovăriișcoliiartrebuisăîndeplineascăcerințeleprivindsănătateașidemediulaleRegulamentuluiUEal Produsele de Construcție nr. 305/2011 (CPR, 2011), și ar trebui să fieetichetate cu etichete UE (opțiunea preferată) sau etichete naționale. Oprezentare generală a sistemelor de etichetare private și voluntare șiinformaţiicuprivirelaemisiilechimicedinmaterialeșiprodusedeconstrucțieînUE,esteprezentatăîntabelul4demaijos.

v AvândînvederecreștereacerințelordeeficiențăenergeticăaclădirilordinUE,a devenit esențială utilizarea produselor și materialelor de construcție cuemisii scăzute înclădiriledestinateșcolilor.Acest lucru faceposibilcontrolulpoluăriiaeruluidininteriorșipăstrareaacesteialanivelecaresăminimizezeriscurileasociatecustareadesănătateaelevilorșiapersonaluluididactic, înacealaşi timp, raționalizând utilizarea ventilației pentru a scădea nivelurileinacceptabile de poluanți în aerul interior. Acest lucru este recomandat caparte a unei abordări holistice în ceea ce privește proiectarea, utilizarea șiîntreținereaaclădirilorsustenabileapartinîndșcolilordinEuropa.Înprezent,un efort semnificativ este depus în inovații avansate în ceea ce priveşteclădirilesustenabile.Acestlucruarecascop:(a)reducereaimpactuluiglobalalmediului construit și a mediului natural asupra sănătății umane prinasigurareautilizăriieficienteaenergiei,aapeișiaaltorresurse;(b)protejareasănătăţii ocupanților și îmbunătățirea productivităţii angajaților; și (c)reducereadeșeurilor,poluăriișidegradăriimediului.Uneledintre inițiativeleprivindclădirilesustenabileșiecologice înEuropa,suntprezentate întabelul5.

23

Tabel4.Materialedeconstructii,etichetedeprodusșiinformaţiiprivindemisiilechimiceînUE

Materialedeconstrucții,etichetedeproduseșiinformaţiiprivindemisiilechimiceînUE

• European Ecolabel (ex. podele acoperite cu material textil, podele dinlemn,saltele,vopseleșilacurideinteriorșideexterior:Europa)2

• EMICODE® (adezivi, materiale de etanșare, lacuri pentru parchet și alteprodusepentruconstrucții:Germania/Europa)3

• GUT(covoare:Germania/Europa)4

• BlueAngel(Germania)5

• NordicSwan(Scandinavia)6

• Umweltzeichen(Austria)7

• AgBB(Specificațiipentruproduseledeconstrucție:Germania)8

• M1(produsepentruconstrucții:Finlanda)9

• ANSES(fostaAFSSET)(produsepentruconstrucții:Franța)10

• CertiPUR(Spumăpoliuretanicăpentruindustriamobilei:Europa)11

• Ümark(specificațiiînlegăturăcumarcajulCE:Germania)12

• DanishIndoorClimateLabel(Danemarca)13

• Swedish‘byggvarudeklaration’(produsepentruconstrucții:Suedia)14

• Natureplus(produsepentruconstrucții:Germania/Europa)15

2 EuropeanEcolabel(http://ec.europa.eu/environment/ecolabel/)3EMICODE®(http://www.emicode.com/index.php?id=1&L=1)4TheGUTlabel(http://pro-dis.info/86.html?&L=0)5BlueAngel(http://www.blauer-engel.de/en/index.php)6NordicSwan(http://www.svanen.se/en/Nordic-Ecolabel/)7Umweltzeichen(http://www.umweltzeichen.at/cms/home233/content.html)8AgBB(http://www.umweltbundesamt.de/themen/gesundheit/kommissionen-arbeitsgruppen/ausschuss-zur-gesundheitlichen-bewertung-von)9M1(http://www.rakennustieto.fi/index/english/emissionclassificationofbuildingmaterials.html)10ANSES(http://www.anses.fr/fr/upload/bibliotheque/892980998778406505212938602998/COV_Avis_signe_2009_10.pdf)11CertiPUR(http://www.europur.com/index.php?page=certipur)12Ümark(http://www.dibt.de/index_eng.html)13DanishIndoorClimateLabel(http://www.teknologisk.dk/ydelser/dansk-indeklima-maerkning/dim-omfatter/253,2)14Swedish’byggvarudeklaration’(http://www.byggvarubedomningen.se/sa/node.asp?node=455)15Natureplus(http://www.natureplus.org/)

24

Table5.InițiativeprivindclădirilesustenabileșiecologiceînEU

InițiativeprivindclădirilesustenabileșiecologiceînEuropa

• BREEAM (promovarea și certificarea clădirilor sustenabile: MareaBritanie)16

• Démarche HQE (promovarea și certificarea clădirilor sustenabile:Franța)17

• DGNB (Deutsche Gesellschaft für Nachhaltiges Bauen, promovarea șicertificareaclădirilorsustenabile:Germania)18

• VALIDEO (Sistem de Certificare Voluntară de Constructii Durabile:Belgia)19

v Alegereapardoselii (de lemn/pebazăde lemn,pardoseli flexibile și ceramice),va depinde de destinaţia zonei și standardul impus. De exemplu, se va folosipardosealăceramică încazul încareacoperireaestenecesarsă fiedurabilă, săreziste la trafic intens şi la curăţare frecventă (ex. încăperi sanitare). Numaitipurile de pardoseli care pot fi șterse umed, ar trebui utilizate în construcțianouăsaularenovareaclădirilorșcolare.

v Materialetextilepentruacoperitpodeauanusuntrecomandatepentruutilizareînclădirile școlilordincauzacostului relativ ridicatdecurățare (în termenidetimp și bani), și, de asemenea, datorită contribuției lor considerabile la re-suspendareaPMinterior.

v Materialele pentru acoperit podeaua care nu conţin solvenţi, cu emisii reduse,sunt de preferat tuturor tipurilor demateriale de acoperit podeaua (materialeflexibilepentrupodea,covoare,parchet).

v Doarpieseledemobiliercuconținutscăzutdeformaldehidăsaucarenuconținacestcompusșicuetichetăecologică,artrebuiutilizateînclădirileșcolilor.

v Înainte de vopsire și lăcuire ar trebui făcută o verificare pentru a stabili dacălucrarea necesită utilizarea de lacuri, sau dacă ar putea fi folosite vopseleemulsie, în loculacestora.Emulsiileșivopselelepebazăde latexsuntpotrivitepentrusuprafețeminerale(perețișitavane).

v Lacurile cu emisii poluante scăzute sau emailurile pentru lemn sunt cele maipotrivite pentru protejarea suprafețelor de cherestea (lemn) non-portante înzonele de interior (săli de clasă, birouri). Lacuri cu emisii poluante scăzutepentru a proteja suprafețele componentelor din lemn sau obiectelor expuseintemperiilorsunt,deasemenea,disponibilepepiață.

v Agențidetratarepentrusuprafețe,cuunconținutridicatdesolventnuartrebuisă fie utilizați pentru lăcuirea parchetului. În locul lor ar trebui să fie utilizațiagenți de tratare pentru suprafețe pe bază de apă (sigilii de apă), pe bază derășiniacrilicesaupoliuretanice.

v Vopselele emulsie sunt potrivite pentru acoperirea zonelormari ale pereților,plafoanelor și fațadelor clădirilor școlilor. Numai vopselele pentru pereţi cuemisiireduseartrebuisăfieutilizateînzoneledeinterioraleclădirilorșcolilor

16BREEAM(http://www.breeam.org/)17DémarcheHQE(http://assohqe.org/hqe/spip.php?rubrique9)18DGNB(http://www.dgnb.de/en/)19VALIDEO(http://www.valideo.org/Public/valideo_menu.php?ID=8641)

25

(deexemplu,vopseleemulsiemate,vopseleculuciudemătase,vopselelucioaseculatexșivopseleemulsiecusilicat).

v Conservanțiinclușiîndeclarațiadeconținutdepecutiiledevopselepebazădeapăartrebuisăfieremarcațipentruaprotejapersoanelecaresuferădealergii.

3.4.3 Ghid privind cerințele legate de climatul interior, ventilație și acustică înclădirileșcolilor

v În măsura în care este posibil, temperaturile de confort fizic în sălile de clasă artrebui să fie menținute pe tot parcursul anului în funcție de anotimp și detemperaturaaeruluiexterior(aproximativîntre20˚Cși26˚C).

v Pereții,pardoselileși tavaneledinclădireașcolii trebuiesă fieproiectate înașa felîncâtsăprevinăschimbulneplăcutderadiațietermicăcusuprafețelereci.

v Risculdesupraîncălzireînșcolipoatefiredusîncazulîncaremasatermicăinternămai expusă este utilizată pe timp de noapte cu ventilație de răcire/epurare, careajutălaabsorbțiacălduriigenerateîninteriorulsălilordeclasăchiarșiatuncicândtemperaturaexterioarăestemaimaredecâtlimitadeconforttermic.

v Izolarea materialul de construcție din exteriorul clădirii școlii va ajuta laîmbunătățirea rezistenței termice a învelișului clădirii școlii, pentru a preveniaportul extern de căldură și pentru a menține masa termică existentă în scopulutilizăriirăciriipetimpdenoapte.

v Clădirile școlilor cuun raportmare ferestre/perețipot fiupgradateprinutilizareapanourilor de geam izolatoare și a dispozitivelor de umbrire externe pentru apreveni aporturile de căldură solară și conductoare prin ferestre. Straturile cuemisie redusă aplicate pe geamuri pot reduce în mod semnificativ cantitatea deradiații infraroșii directe și indirecte, în special în cazul în care umbrirea externăestedificilderealizat.

v Reducerea aporturilor interne de căldură poate fi, de asemenea, unmod util de aoferi confort termicelevilor.Acest lucrupoate fi realizatprinutilizareadeaparatedeiluminateficienteenergetic,strategiideiluminatșiechipamenteelectrice.

v Existăonecesitateînprezentpentruconfortultermicadaptivînsăliledeclasă,careva crește în viitor. Necesitatea de a adopta strategii adaptive de confort termic înclădirileșcolilorvacrește, faptcevadeterminaelevii săpoartehaineușoare, și săintensificemișcareaaeruluidin interior, fiepasiv, folosindunsistemdeproiectareadecvatăaferestrelor,sauprinutilizareadeventilatoare,careajutăorganismelelorsădisipezecăldurarepede,întimpulsezonululuidevară.

v Răcireacuconsumredusdeenergieesterecomandatăpentruzoneleclimaticecalde,încazul încare folosireadoaramăsurilorpasive facedificilăobținereaconfortuluitermic. De exemplu, răcirea prin evaporare directă/indirectă pasivă, instalațiilegeotermice, sauutilizareamaterialelorcuschimbarede fază înunitățide tratareaaeruluipentruastocaaerulrece libernoapteasuntdoarcâtevadintretehnologiilederăcirecuconsumredusdeenergie.

v Designul acustic al întregii clădiri a școlii, personalizată în funcțiededepartament(sălideclasădeuzgeneral,sălideclasăpentrumuzică,dotărisportive,zonesociale,etc.),trebuiesăfieadecvatpentruaasiguracondițiioptimedelucrușideînvățare.

26

3.4.4GhidprivindmanagementulsurselordepoluareaaeruluidininteriorManagementulsurselorinterioaredepoluareaaeruluiînclădirileșcolilorinclude:

v Îndepărtarea sursei: eliminarea surselor de poluare sau împiedicareapătrunderiilorînclădireașcolii.Exempleleincluddescurajareastaționăriiautobuzelor în apropierea clădirilor școlilor și înlocuirea materialelorcontaminatecumucegai.

v Substituția sursei: înlocuirea surselor de poluare. Exemplele cuprindselecţiamaterialelorșiproduselorcuemisii redusepentrua fi folosite înclădirileșcolilor.

v Încapsularea sursei: plasarea unei bariere în jurul sursei, astfel încât seelibereze mai puțini poluanți în aerul din interiorul clădirilor școlilor.Exemplele includ acoperirea dulapurilor din lemn presat cu suprafețeetanșe sau laminate sau folosirea de folii de plastic pentru a reținecontaminanțiiatuncicândaulocrenovări.

v Controlul sursei în exterior: controlul calității aerului din exterior carepătrunde în mediul interior al clădirii școlii prin alegerea de zone "fărăpoluare" pentru a construi școli, sau prin impunerea unor măsuri maistricteînvedereaîmbunătățiriicondițiilordetraficînimediataapropiereaclădirilorșcolilor(deexemplu,peorazade1km).

v Controlul sursei în interior: evitarea utilizării excesive în școală deproduseparfumate,cumsuntagențiidecurățareșiodorizantele.

3.4.5Ghidprivindstrategiiledecontrolalexpuneriiv Stabilireaoreișilocaţeiundearelocexpunerealapoluanți.Unexemplude

controlaltimpuluiesteprogramarearașchetăriișialăcuiriipodelelor(cusistemul de ventilație în funcțiune), de exemplu, peste week-end (cucondiția ca școala să nu fie utilizată în această perioadă). Acest lucrupermiteproduselorsăeliberezecontaminanţiivolatilipesteweek-end, întimpceșcoalaesteneocupată.Controlullocațieiimplicămutareasurseidepoluanți departe de ocupanți sau chiar relocarea ocupanților cususceptilibitatecrescută.

v Creșterea temporară a ventilației, asociată cu utilizarea corectă asistemuluideexhaustare,întimpcesevopseștesauseaplicăpesticide,deexemplu,poate fiutilă în reducereaconcentrațieide contaminanţigazoşi(fumuri)dinaer.

v Asigurarea unei ventilații adecvate bazată pe cerinţele pentru sănătate(prin mijloace fizice sau mecanice), conform proiectului HEALTHVENT(ghid pentru ventilația bazată pe cerinţele pentru sănătate) (Carrer șicolab., 2013), se recomandă, în scopuldea reducenivelulpoluanțilordeorigine interioară și riscurile asociate asupra sănătatății și pentru amenținecondițiibunedeconfort.

v Filtrarea particulelor și contaminanților gazoși odată cu trecerea aeruluiprin sistemul de ventilație. În celemaimulte cazuri, acest tip de sistemtrebuiesăfieproiectatînfuncțiedesituațiadelafațalocului.

v Eliminarea surselor punctuale de poluanți din interior (prin nișe deexhaustare și ventilatoare de evacuare) către exterior, înainte de a sedispersa. Exemplele includ sisteme de exhaustare pentru toalete șibucătării, laboratoare, încăperi de depozitare, încăperi de imprimare și

27

multiplicareșizonevocaţionale/industriale(cumarficabineledesudurășicuptoareledeardere).

3.4.6GhidprivindeducațiașicomunicareaPredarea, instruirea și creșterea gradului de conștientizare a ocupanților școlilor(profesori, elevi, alt personal școlar), cu privire la problemele legate de IAQ, esteesențială.Acest lucruvaajuta lareduceaexpunerii lor lamaimulțipoluanțide interesdinmediulinterioralșcoliiprinfurnizareadeinformațiidebazășisfaturicuprivirelamoduldeapreveni,eliminasaucontrolaaceștipoluanțiîntimpulactivitățilorlorzilnicedelașcoală.CâtevaexempledeinițiativerecentedinEuropasuntprezentatemaijos.

v Pliante și broșuri în proiectul SINPHONIE (în 20 de limbi europene)

www.sinphonie.eu/publications

• "Aercurat,copiisănătoși,viitormailuminos"

• "Pedrumulcătreocondițiefizicăbunășisănătateacasășilașcoală"

• "Transformareacercetăriiînacțiune"

v Portalul de informaţii al UE privind IAQ (http://indoor-air-

quality.jrc.ec.europa.eu/Home)AcestportaldeinformarealUEconținesfaturipentruunmediușcolarsănătosînfuncțiedespecificuldepartamentului,așacumestedescrisînCapitolul3.5dinprezentulraport.

28

v Documenteșiinstrumenteghidpentruautorităţilelocaleșipentrumanageriideșcoli

şicentredeîngrijiredezidinFranţa• DouăghidurioperaţionalecuprivirelamanagementulIAQaufostpublicate

în 2010 de către Ministerul Francez al Sănătății și Institutul pentruSupraveghereaSănătățiiPublice:- Un ghid privind managementul IAQ în clădiri deschise publicului, care

vizează managerii acestor instituții, descărcabil de pe site-ul MinisteruluiSănătății www.sante.gouv.fr în secțiunea "Les dossiers (Dosarele)"(Caracteristici)-"LaSantédeAàZ"(SănătateadelaAlaZ)-ScrisoareS-"Santéenvironnement"(Sănătateamediului):http://www.sante.gouv.fr/guide-de-gestion-de-la-qualite-de-l-air-interieur-dans-les-etablissements-recevant-du-public.html

- Un ghid pentru diagnosticarea și tratarea sindroamelor colectiveinexplicabile,carevizeazădepartamenteleguvernamentaleresponsabilecugestionareaacestorevenimente,descărcabildepesite-ulInstitutuluipentruSupravegherea Sănătății Publice www.invs.sante.fr în secțiunea"Publications(Publicații)"-"Toatepublicațiile":http://www.invs.sante.fr/display/?doc=publications/2010/syndromes_collectifs_inexpliques/index.html

• Pachetul"Ecol"air-Unétablissementquirespire,c'estbonpourl'avenir-lesoutilspour une bonne gestion de la qualité de l'air dans les écoles" ("O instituție carerespiră este bună pentru viitor - Instrumente pentru un bunmanagement alcalității aerului în școli"). Pachetul conține o serie de instrumente pentruautorităţile locale șipentrumanageriide școli şi centrede îngrijiredeziprivindlamodulîncaresepoateasiguraocalitatemaibunăaaeruluiînacesteclădiri.Acestainclude:- Unghiddediagnosticsimplificatpentrusistemeledeventilațiedinșcoli.

- Unghidpentruachiziționareașiutilizareaproduselordecurățarepentruo

calitatemaibunăaaerului.

- UnsetderecomandăricuprivirelamodulîncaretrebuietinutcontdeIAQîncadrulproiectelordeconstrucțiișirenovărialeșcolilor.

- Unposter :Ecol'air -O calitatemaibunăaaerului interior influenţeazăpetoatălumea!

- Patrupaginidesfaturipractice.

Documentelepotfidescărcatedepesite-ulAgențieideMediușideManagementEnergetic (Agence de l'environnement et de la maîtrise de l'energie, ADEM):www.ademe.frsecțiunea"Publicationsetdocuments(Publicaţiişidocumente)"-"Airintérieur"(Aeruldininterior):http://www2.ademe.fr/servlet/getDoc?cid=96&m=3&id=79962&p1=00&p2=01&ref=17597

• Unghidtehnicprivindsistemeledeventilaţiemecanicăînșcoli,publicatedeCETIAT (Centre Technique des Industries Aérauliques et Thermiques), centrultehnic pentru sistemele de încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC)"Ventilația eficientă în școli – Ghid de proiectare": concept, instalare șiîntreținere.Descarcabildepesite-ul:http://www.cetiat.fr/.

29

3.5 Sfaturi utile pentru un mediu școlar sănătos în funcție de specificuldepartamentuluișcolar

Saladeclasă

Mobilierul

• Mobilierulcuemisiiscăzuteestedepreferat.

• Artrebuisăfieutilizatepiesedemobiliercompletuscate,inodoreșicarenumaiproducemisiidecompuşitoxici.

• Mobilierulnoutrebuiedepozitatîntr-unloccurat,uscat,bineventilat,pânăcândemisiiledeCOVsediminuează.

• Instalarea demobilier şimobilareaar trebui să fie programată în perioadele încare sălile nu sunt ocupate sau de sărbători, și cu mult înainte de începereasemestruluișcolar.

Tabla

• Însăliledeclasăartrebuisăfieșterspraful,săseaspireprafulcuunaspiratorcufiltrudeînaltăeficiențăsaucuaburi,lasfârșitulfiecăreiziledeșcoală.

• Tablatrebuiecurățatănumaicuunbureteumed.

• Activitateadecurățareși întreținereartrebuisăfiefăcutădupăoreledecursșiînsoțită de ventilare intensă în timpul și după efectuarea curățeniei; agenții decurățare folosiți ar trebui să fie corespunzători pentru efectuarea acesteiactivităţișiutilizaţiconforminstrucțiunilor,cufrecvențărezonabilășiîncantitățirezonabile.

• Produseledecurățarecuemisiiscăzutesuntdepreferat.

• Pe cât posibil, copiilor ar trebui să li se interzică alergatul saupracticareaunuisportînsăliledeclasă.

Ventilaţia

• În cazul în care nu este instalat un sistem de ventilație mecanică, ventilațianaturală ar trebui utilizată (de exemplu, deschiderea ferestrelor), ca prima

30

opțiunepentruintroducereadeaerproaspăt;ferestreletrebuiedeschiseînmodsistematicînaintedecursurișiîntimpulpauzelor.

• Dacă nu este posibil, sau permis să se deschidă ferestrele din cauza vremii,nivelelordepoluareaaeruluiexterior,zgomotuluisaudinmotivedesiguranță,artrebuisăfieluatăînconsiderareventilațiamecanică(cuaportcontrolatdeaer).Ratele de ventilație ar trebui să fie calculate în funcție de gradul de ocupare asălilor de clasă, dimensiunea și amplasarea lor. Ar trebui verificate standardeleeuropenesaucodurilenaționalepentruaseasiguracăsistemuldeventilațieesteadaptatlasituațiaspecificășcolii.

• Pentruapreveniinfiltrareadeaerdinexteriorșiaradonului,esteimportantsăseasigure că clădirile ventilatemecanicmențin o presiune a aeruluimaimare îninteriordecâtînexterior.

• SăliledeclasăartrebuisăfieechipatecualarmedemonitorizareaconcentrațieideCO2,șicaresemnaleazăcândniveluldeCO2estepreamare(deexemplu,peste700ppm)și,prinurmare,estenevoiedeventilație.

• Ventilațiaartrebuisăfieadaptatăînmodregulatpentruamenținenivelestabileșiconfortabiledetemperaturășiumiditate.

• Tehnologiiledecontrolalventilației,algoritmiideoptimizareșipracticilecareseadaptează laschimbareanivelelorde temperatură,umiditateșipoluare, trebuiedezvoltateîncontinuare.

• Sistemeledeventilațieartrebuisăfieinspectateînmodregulatși,deasemenea,artrebuiestabilitunplandeîntreținereimplicîndpersonaltehnicprofesionist.

• Filtrele trebuie să fie schimbate în mod regulat, iar recipientele de condenstrebuieverificatepentruaseasiguracăacesteasuntdrenateadecvat.

• Profesoriișieleviiartrebuisăfieconștiențidefaptulcăventilațiaadecvatăesteesențială, că ventilatoarele nu trebuie acoperite cu cărți, documente și alteobiecteșicăventilațiamecanicănuartrebuisăfieoprită.

Podeaua

• Cândseconstruieșteoșcoală,proiectantultrebuiesăiaînconsiderareutilizareaîncăperiiatuncicândalegeuntipdepardoseala.

• Proiectanții trebuiesă iaexplicit înconsiderarecurățareași întreținerea,atuncicândrecomandăanumitefinisajepentrupardoseli.

• Pentrupardoseală ar trebui selectatematerialele celemaipuținpericuloase, cuemisiireduse.

• Proiectanții ar trebui, de asemenea, să facă precizări privind utilizarea unorsistemede covoarede intraredemărime suficientă și adecvatepentru a rețineparticulele de sol, poluanții și umiditatea, care altfel s-ar răspândi în toatăclădireașcolii(șiacesteaartrebuisăfieimpusedecătredirectoriideșcoli).

• Covoarele ar trebui curățate cu aspiratoare dotate cu un filtru HEPA (HighEfficiencyParticulateAir-Filtrudeînaltăeficiențăpentruparticuledinaer)

• Când este timpul să înlocuiți mocheta, linoleumul, lemnul tare sau gresia suntrecomandatecaalternative.

31

Laboratorul

Instrumentarul

• Echipamentele științifice potenţial generatoare de pericole periculoase nu artrebuisăfielăsateafarăsaunesupravegheate.

• Ar trebui elaborate reguli pentru elevi cu privire la utilizarea și întreținereaechipamentelorștiințifice.

• Eleviiartrebuisăfieatentsupravegheațiîntimpceefectueazăexperimente.

• Dispozitiveledesiguranțătrebuiesă fie instalate în fiecare laborator, inspectateșiîntreținuteînmodregulat.

Ventilaţia

• Ar trebui instalat un sistem de ventilație, adecvat pentru utilizarea încăperii,dimensiuneașiratadeocupareaacesteia.

• Conductele trebuie să asigure extracţia aerului direct spre exterior și să nupermităsăfierecirculatînsistemulgeneraldeventilațiealșcolii.

• Sistemeledeventilațietrebuieinspectateperiodic,întreținuteșicurățate.

• Sticlelecareconținsubstanțevolatile,nuartrebuisăfielăsatedeschisepebănciîntimpulpauzelorsaupentrumaimulttimpdecâtestenecesar.

• Măștile și alte echipamentele de protecție ar trebui utilizate de către elevi întimpulexperimentelordinlaborator

• Dispozitivelecuflacarădeschisășiarzătoarelebunsennuartrebuilăsatepornitecândnusuntutilizate.

• Ar trebui instalate detectoare de CO2 și rata de ventilație ar trebui crescută, încazulîncaresedeclanşeazăoalarmă.

32

Saladesport

Materialelesportive

• Echipamentele sportive ar trebui să fie șterse de praf cu regularitate în timpulperioadelordeșcoală(înaintesaudupăoreledecurs).

• Dezinfectanții ar trebui folosiți pentru curățare numai în cazuri excepționale,precumcreștereaincidențeideboliinfectioaseînșcoală.

• Nuartrebuiutilizațiagențiidecurățare,înspecialchiarînaintedeoorădesport.

• Eleviiartrebuiinstruițisăsespele/dezinfectezepemâini,dupăoradesport.

• Înainte de începerea unui nou semestru, sala de sport trebuie curățată șidezinfectată. Acest lucru ar trebui să se facă cu suficient timp înainte pentru apermitecaoriceemisiedecompuşivolatili toxicidelaagențiidecurățaresăfieeliminatădinaer.

Agenţiidecurăţare

• Cerințeledecurățareșiîntrețineretrebuiesăfieluateînconsiderareatuncicândsespecificăfinisajelepentrupardoseli.

• Aspirarea și/sau spălarea cu apă ar putea să nu fie suficientă în toate cazurile,cumarfidupăexercitiifiziceintensesaujocuri.

• Produseledecurățarecuemisiiscăzutesuntdepreferat.

• Produseledecurățareartrebuisăfiealeseînfuncțiedesuprafețelespecificecareurmeazăsăfiecurățatepentruaevitaamestecareanecorespunzătoareaacestora.Eleartrebuisăfieutilizateînconformitatecuinstrucțiuniledepeetichetă.

• Trebuiesăseeviteodorizantele,sauacesteatrebuieutilizatecumoderație.

• Atunci când este necesar, pot fi utilizați agenți de curățare mai puternici, darnumaidupăterminareaorelordecursșicunivelecrescutedeventilație.

33

Ventilaţia

• Încazulîncareproiectulclădiriișcoliipermite,saladesportartrebuiamplasatălângă locul de joacă al școlii sau într-un parc verde. Acolo unde este posibil,ventilațianaturală(ferestreledeschise)artrebuiutilizatăcâtmaimultșicâtmaidesposibil,maialesîntimpulorelordesport.

• Ventilațianaturală estemaipuțin recomandatădacă ferestrele sedeschid cătrestradă, deoarece particulele din trafic și alți contaminanți din aer, care suntpericuloșipentrusănătate,arputeapătrundeîninteriorulclădiriișcolii.

• Încazulîncareventilațianaturalănupoatefiutilizată,proiectareasistemuluideventilație, în termeni alegerii tehnologiei și a ratei de ventilație, va depinde decalitateaaeruluidinexterior,demărimeașicapacitateasăliidesport,condițiilesezoniereșideprogramulorelordesport.

• SistemulHVAC(încălzire,ventilațieșiaercondiționat),artrebuisăfieverificatînmodregulat,întreținut,curățatșireparat.

• Orificiiledeaerisirenutrebuiesăfieblocatecumobilier,echipamentdesportsauîmbrăcăminte.

• Defectiunile fantele de aport al aerului nu trebuie remediate prin aplicarea debandă adezivă pentru a opri curenții de aer. În acest caz trebuie efectuateajustărilenecesaresaureparații.

• Copiilornuartrebuisălisepermităsăreglezesausăredirecţionezesistemuldeventilație,deoareceacestlucrupoateafectacirculațiaaeruluiînîntreagașcoală.

34

Salademese

Zonadegătit

• Artrebuiinstalatelocalventilatoaredeevacuare(echipatecufiltre)iarpresiuneaaeruluiînzonadepregătireaalimentelorsăfiecontrolată.

• Conducteleartrebuiadaptateastfel încâtgazeledeexhaustareșimirosuriledinzona de pregătire a alimentelor să nu fie introduse în sistemul principal deventilațiealșcolii.

• În măsura în care este posibil, zona pregătire a alimentelor (de exemplu,bucătăria),artrebuiizolatădesalademese.

• În măsura în care este posibil, alimentele expuse trebuie să fie protejate. Artrebuiesăfieinstalatehoteșiacesteavortrebuicurățateînmodregulat.

Agenţiidecurăţare

• Copiii ar trebuie învățați să fie cât sepoatedeatenți la vărsareadealimente șilichideșidealeindicapersonaluluișcolarcâtmairepedeposibil.

• În zonele mari, ar trebui utilizați agenți de curățare cu emisii reduse, urmândinstrucțiunile de pe etichete și în cantități adecvate. Încăperile trebuie bineventilateîntimpulcurățării.Cândestenecesar,agențidecurățaremaiputernicipotfiutilizați,împreunăcuoventilațieadecvată,dupăoreledecurs.

• Artrebuiutilizatepardoselirezistente,deoarecescurgeriledelichideșiprodusealimentaresuntfoarteprobabile;necesitățiledecurățareși întreținereartrebuisă fie luate în considerare în mod explicit, atunci când se aleg finisajele depardoselipentruzonasăliidemese.

• Cutiileartrebuiaruncateimediatdupăprimire,iarpungileșiambalajelerămasenutrebuiedepozitate.Containerelepentrudeșeuriartrebuigolitecâtmaicurândposibil,pentruapreveniinfestareacugândacidebucătărie.

• Vesela, ustensilele și suprafețele trebuie curățate la sfârșitul fiecărei zile, înscopul de a crea un habitat care nu este favorabil dăunătorilor. Dacă estenecesarăutilizareapesticidelor,suntpreferatetratamentelepunctuale,şinumaidupăoreledecurs.

35

Ventilaţia

• Presiunea relativă a aerului din sala de mese și sistemul său de ventilație artrebui să fie proiectate astfel încât controlul fluxului de aer, al umidităţii,controlul impurităților și vaporilor să fie realizate în mod automat și să fieadecvatepentrunevoilespecificealeacesteizone.

• În anumite condiții meteorologice, ventilația este ineficientă pentru controlulumidității interioare, iar aceasta devine o sursă de umiditate; în acest caz suntnecesare sistemede ventilațiemecanică pentru a îndepărta umezeala din aeruladusdinexteriorsaudinaerulrecirculat.

• Sistemuldeventilațieutilizatînsalademeseartrebuisăfieseparatdecelutilizatînsăliledeclasă.

• Trebuie continuată cercetarea pentru a identifica noi tehnologii și materialeavansateșimaterialedeacoperirecaresăîmpiedicedezvoltareamucegaiului.

• Deteriorările provocate de umiditate ar trebui să fie rezolvate cât mai curândposibil. În cazul unei întârzieri în rezolvarea unei probleme de umiditate, esteîncăprudentsăseîndepărtezemucegaiul.

• Materialul contaminat cu fungi, inclusiv praful contaminat cu mucegai de pesuprafețe,artrebuiîndepărtateînmodeficientșiîncondițiidesiguranță.

36

Vestiareșitoalete

Vestiarele

• Ar trebui instalatunsistemdeventilație, care să fieadecvatpentrumărimeașilocalizareatoaleteișicareartrebuiinspectatșiîntreținutînmodregulat.

• Copiiitrebuiesăfieinstruițipentruaînchideușile,sauartrebuisăfieinstalatunsistemautomatdeînchidereaușilorpentruaprevenipătrundereaaeruluiumed,careapoisăcirculeînalteîncăperidinclădireașcolii.

• Scurgeriledeapăsauventilatoarelerupteartrebuisăfiereparatecâtmairepedeposibil.

• Copiiitrebuiesăfieinstruițisănulasehainesauprosoapeumedeîndulapuri.

• Vestiarultrebuiecurățatșiaspiratdupăoreledeșcoală,și,dacăesteposibil,ușiledulapurilorartrebuilăsatedeschisepestenoaptepentruventilare.

• Dacăaparemucegai,acestatrebuieeliminatimediat.

• Încazulîncaredezinfectanțisausubstanțebiocidesuntutilizațipentruaeliminamucegaiul,acestelucrăriartrebuiîntotdeaunaefectuateînafaraorelordeșcoală.Zonadetoaletătrebuiesăfieventilatășiaerulextraseliminatînexterior.Soluțiade înalbitor cu clor nu trebuie amestecată cu alte soluții de curățare saudetergențicareconținamoniac,deoareceacestlucrupoateducelaproducereadefumuritoxice.

Dușuri/WCs

• Curățarea și întreținerea ar trebui să fie luate în considerare în mod explicit,atuncicândsealegfinisajeledepardoselipentrudușurișiWC.

• Copiii trebuie să fie instruiți cu privire la regulile de igienă: mâinile trebuiespălate cu săpun/dezinfectant; copiii nu ar trebui să bea apă de la robinete(trebuieinstalatefântâniseparatecuapăpotabilă),etc.

• DușurileșiWC-uriletrebuietemeiniccurățatelasfârșitulfiecăreizideșcoală.

• Produseledecurățarecuemisiiredusesauderivatedinplantesuntpreferate.

37

• Produsele de curățare trebuie alese în funcție de suprafețele specifice caretrebuiecurățatepentruaevitaamestecareanecorespunzătoare.Acesteaartrebuiutilizateînconformitatecuinstrucțiuniledepeetichetă.

• Dacăestenecesar,potfifolosițiagențimaiputernicidecurățare,darnumaidupăoreledecursșiîmpreunăcuoventilațiecrescută.

• Instalațiiledeapăcaldătrebuiesăfiereglatelaotemperaturămaimarede50°C(careucideLegionella).Artrebui instalatedispoyitivedemixaresaudispozitivedecontrolaltemperaturiiastfelîncâtcopiiisănuseopărească.

• Sistemeledeapășicanalizaretrebuiinspectateperiodic,întreținuteșicurățate.

• Robineteleartrebuidecalcifiateșidezinfectatelafiecareșaseluni.

38

Mediulexterior

• Dacăesteposibil,școlileartrebuisăfiesituatedepartedestrăziintenscirculateșidedrumuriaglomerate.

• Nutrebuie încurajatăstaţionareavehiculelor înapropiereaclădirilorșcolilor, înspecialînapropiereafantelordeadmisieaaeruluidinexterior.

• Ventilația naturală (de exemplu, deschiderea ferestrelor), deși esterecomandabilă (înspecial însăliledeclasăcuunnumărmaredeelevi), trebuieutilizatăcugrijă,luândînconsiderarelocaţiașioradinzi(deexemplu,înniciuncazaproapedetraficintenssauatuncicândpărințiiîșiiausaulasăcopiii,avândmotorul de la autovehicul pornit); condițiilemeteorologice (de exemplu, smog,concentrațiadepolen,umiditate);șicerințelesezonieredeeficiențăenergetică.

• Dacăesteposibil,ventilațiaartrebuirealizatăprinferestreleaflatelastradă.

• Dacă este posibil, zonele de preluare a copiilor de către părinți, nu ar trebuisituateînapropiereaușilorsauaferestrelorșcolii.

• Ventilațiemecanicănu trebuiesăse limiteze laextragereapoluanțilordinaerulinteriorșiînlocuirealorcuaerdinexterior,ciartrebui,deasemenea,săfiltrezeșisădiluezeaerulcontaminatdinexterior.

39

4. Criteriipentruimplementareaînlegislaţianaţionalăaghidurilorpentruunmediusănătosînșcolileeuropene

Patrucriteriisuntpropusepentruaajutaautoritățilenaționaleșilocaleînajudecacaremăsuri politice referitoare la punerea în aplicare a ghidului pentru unmediu interiorsănătosînșcolileeuropenesuntcelemaiadecvatepentrusituațianaționalăsaulocală.Criteriilesuntdescrisemaijos:1)EficacitateaEficacitatea se referă la estimareamodificărilor așteptate în termeni de riscuri sauimpact, atunci când este pusă în aplicare o măsură politică sau o acțiune. Cu altecuvinte, ar trebui să fie posibil să se indice eficiența preconizată a uneimăsuri depolitică în termenii capacităţii de reducere a riscurilor. În cazul unuimediu școlar,esteimportantsăsefacădistincțiaîntreimpactullanivelulpopulațieigeneraleși laniveluluneisub-populații,cumarfiungrupvulnerabil(deexemplu,astmaticii).Deșinuesteposibil să fiestrictseparate,este importantsăseștiedacăomăsurăarecascopîmbunătățireastăriidesănătateacopilului,sauaperformanțeilui/eilașcoală,sau ambele (întrucât un copil sănătos va avea performanţemai bune la școală, deasemenea).

2)ProporționalitateaProporționalitateaînseamnăobtinereauneiimaginideansambluacosturilorfațădebeneficiiîntermeniicâștiguluipentrusănătate.Graduldeconștientizareacosturilorși beneficiilor va ajuta autoritățile naționale și locale în evaluarea măsurilor ceurmează să fie luate și pentru a judeca mai bine fezabilitatea lor economică. Operspectivă mai amplă asupra costurilor poate fi oţinută prin metode bazate peanalizecost-beneficiu,cumarficeledescrisedeFiskșicolab.(2011). Înacestscop,suntfolosite,deobicei,informațiiprivindabsenteismuldinmotivedeboalăînrândulcadrelordidactice și aelevilor.Fezabilitatea tehnică joacădeasemeneaunrol,deșiacest criteriu este de așteptat să fie în principal specific clădirii școliimai degrabădecât specific unei anumite țări. Un exemplu ar fi sistemele de ventilațiemecanicăutilizate pentru a îmbunătăți IAQ în clădirile școlilor. Multe clădiri ale școlilorexistente în Europa au fost proiectate în așa fel încât modificarea ulterioară astructuriiclădiriipentruamontasistemuldeventilațiemecanicănuesteeficientădinpunctdevederealcosturilor.Cutoateacestea,acest lucrudepinde înmaremăsurăde opțiunile selectate în ceea ce priveşte ventilația. Unele opţiuni precum aceea aexhaustăriicontrolatecuventilatoare,potfimaifezabiledinpunctdevederetehnicşiprinaceastamaieficientedinpunctdevederealcosturilor.3)PracticabilitateaPracticabilitatea se referă la evaluarea implementabilității, aplicabilității siadministrăriighidurilorsaurecomandărilor.Deexemplu,monitorizareaobligatorieamediilorinterioaredinșcolipoatefiîncorporatăînpoliticilenaționale,darînabsențaunor strategii și instrucțiuni de aplicare corespunzătoare, în cazul în care anumiteregulamente/normenaționalesuntîncălcate,nuestenici foartepractic,nicieficientsăserealizezeacestaspect.4)MonitorizabilitateaMonitorizabilitateasereferălaevaluareadirectă(deexemplu,niveleledeexpunere,standardeledeigienă)șiindirectă(deexemplusimptomeclinice,cumarficurgereanasului, tusea sau ratele de prevalență ale astmului pe termen lung), impactul

40

măsurilor de politică care sunt întreprinse, precum și realizarea unei priviri deansambluasupracosturilordemonitorizare.

4.1 Relația dintre costul măsurilor și beneficiile în ceea ce priveştesănătatea

Dupăcums-amenționatînmodspecificconformcriteriuluideproporționalitate,fiecaremăsurăluatăimplicăcosturi.Prinurmare,esterecomandabilsăseevaluezeînprealabil,caremăsuri sepreconizeazăcăvor conduce launanumitgraddebeneficiu în ceeacepriveşte sănătatea. Este important să se aibă în vedere faptul că beneficiul pentrusănătate nu merge întotdeauna mână în mână cu costurile. Uneori, cele mai ieftinesoluţiipotconducelacelmaimarebeneficiupentrusănătate.AcestconceptesteilustratînFigura3demaijos.

Figura3.Diagramarelațieidintrecosturileestimateșibeneficiulcorespunzătorpentrusănătate,almăsurilornaționaleCu referire la conceptul prezentat în Figura 3, teoria de bază este că măsura 1 estegandită pentru a implica o soluție cu cost redus, dar conduce la un beneficiu relativridicatpentrusănătate.Încazul încare,cutoateacestea,beneficiulpentrusănătatenuajungelaniveluldorit,artrebuiavuteînvedereșiîntreprinsemăsurisuplimentare,carevorcontinuasă îmbunătățeascăsănătatea,darprobabil, launcostmairidicat.Aceastăschiţăesteoilustrareteoreticăfoartesimplistăarelațieidintrecosturilepreconizateșibeneficiile corespunzătoare pentru sănătate. În realitate, această relație estemultmaicomplexă, deoarece modul în care beneficiile și costurile de sănătate sunt evaluateinfluențează foarte mult relația lor. Cu toate acestea, scopul acestei schiţe este de ailustra relația dintre măsuri, costuri și beneficii pentru sănătate20. De asemenea, esteimportant să se aibă în vedere cine va trebui să plătească/împartă costurile, adicăautoritățilenaționalesaulocale,școlile,părinții,etc.

20Maimulteinformațiireferitoarelametodeșiarticoleprivindcost-eficacitateaînlegăturăcuprotecțiasănătățiisuntdisponibilelaadresa:http://kosteneffectiviteit-preventie.rivm.nl/algemene-hta-literatuur/richtlijn-kea-onderzoek/.

41

Relațiadintrebeneficiilepentrusănătatealemăsurilor luateșicosturileasociatepot ficuantificatefolosindindicatoriadecvați,cumarficeiprezentațiîntabelul6.Tabelul 6. Indicatori pentru relația dintre beneficiile pentru sănătate ale măsurilorîntreprinse și costurile asociate acestora (Sursa: Ghidul US EPA pentru dezvoltareastatelorșipunereaînaplicareaunuiprogramdemediuşisănătateînșcoală)

Tipuldeindicator

Indicatorexemplu

Sănătate - Procentuldereducereanumăruluidevizitelaasistentelemedicaledinșcoliîntr-unan.

- Procentuldescăderealincidențeiastmuluiintr-unan.

- Procentuldereducerealabsenteismului.- Procentuldescădereanumăruluidecazuri

raportatedealtebolirespiratorii.Cost - Maiputinecereridedespăgubireale

personalulșcoliilegatedeIAQ.- Costurienergeticescăzuteprinclădiriale

școlilorșiechipamentebineîntreținute.Social - Feedbackpozitivdinparteasindicatelor

personaluluidinșcoalășidinparteaasociațiilordepărinți.

- Oimaginepozitivăînmass-media.- Creștereaîncrederiicomunității.

Pe baza revizuirii ghidurilor naționale existente și recomandărilor pentru mediileșcolare,măsurilecarepotfiluatesuntclasificateînurmătoareleșasegrupe:Grupa1:Cerinţeledeigienăpentruproceduriledecurățareșifrecvențaacestora.Estede așteptat ca, practicînd curățarea de bază, cu utilizarea rațională a produselor decurățare,sevacontribuicelmaimultlaevitareabolilorinfecțioase.Grupa 2: Creșterea gradului de conștientizare. Se consideră că igiena din interiorpoatefimultîmbunătățităprincreștereagraduluideconștientizarestructurală,cumarfi educarea personalului didactic (nou), personalului care efectuează curățenia,părinților și elevilor/studenților. Termenul "structural" presupune aici faptul căcreșterea gradului de conștientizare nu este doar un eveniment unic, ci unmecanismcare se repetă în mod obișnuit, pe o anumită perioadă de timp. Educația privindcurățenia, evitarea fumatului, utilizarea bunelor practici de igienă, caracteristicileanumitorprodusedeconstrucție,etc.,poateinfluențaînmodpozitivcomportamentulșipotconducelaîmbunătățireasănătății.Exempleleincludfișaolandeză"Climatulinteriorîn școlile primare" (http://www.ggdkennisnet.nl/groep/7/documenten/1189) șimaterialul educațional belgian disponibil atât pentru școlile primare(http://www.lekkerfris.be) cât și pentru licee (http://www.airatschool.be). Înexperiența belgiana, monitorizarea a arătat îmbunătățiri ale IAQ în urma utilizăriimaterialeloreducaționale.Grupa 3: Bune practici de ventilaţie. Este cunoscut faptul că o bună practică deventilație în sălile de clasă (ventilație naturală, prin deschiderea ferestrelor sălii declasă; sau ventilație mecanică) va reduce concentrațiile de CO2 din aer, reducîndconcentrațiile de poluanți generați în interior și influențînd pozitiv capacitățile deînvățarealecopiilor.

42

Grupa 4:Utilizarea de produse/materiale. Această măsură este puternic legată demăsura2.Cunoscînd careprodusede construcție,mobilier (pebazăde compoziție) șiproduse precum adezivi, vopsele, etc. conțin și emit anumite substanțe, pot fi luatedeciziibazatepecunoașterepentruaevitautilizareaanumitorproduseșialeînlocuicualtelecarenucontribuielaoIAQprecarăși,prinurmare,sereducriscurileasociateinceeacepriveştesănătatea.Utilizareamaterialelordeconstrucțiișiaproduselordelargconsumcuemisii reduse, etichetareaproduselor și reglementărileprivindemisiiledindiversematerialesuntdeovaloareconsiderabilăînrealizareaacestuiobiectiv.Grupa 5: Intervenţiile tehnice, cum sunt proiectarea clădirilor școlare (noi) saurenovarea (parților) clădirilor școlare existente, acordând o atenție deosebită igieneiinterioare.Acestlucruimplică,deexemplu,instalareaunuisistemdeventilațiemecanicăși specificațiile tehnice ale acesteia (debite de flux, prevenireapoluării fonice, etc.). Îngeneral, se preconizează ca măsurile tehnice implică costuri mai mari, cu beneficiipentru sănătate care sunt dificil de cuantificat. Este posibil, totuși, ca astfel demăsuritehnice să aibă costuri relativ scăzute în comparație cu costurile totale de renovare.Astfel, în cazul renovărilor deja planificate, punerea în aplicare amăsurilor tehnice arputeafiîncăcos-eficientă.Grupa6:MonitorizareaIAQ.Olistascurtadeindicatoripotfialeșipentruamonitorizaîn mod regulat IAQ într-un număr limitat de săli de clasă selectate aleatoriu. AceștiindicatoritrebuiesăfiedefinițipebazaghidurilordisponibilepentruIAQ(deexemplu,OMS),fezabilitateaevaluăriișicosturilerezonabile.Tabelul 7 oferă exemple de descrieri calitative de măsuri posibile care vizeazăîmbunătățireaIAQînșcolipebazacriteriilordescriseînCapitolul4,precumșipebazarelațieidintrecosturișibeneficiipentrusănătatedescrisăînsecțiunea4.1.1.

Tabelul7.Exemplededescriericalitativealecriteriilordeimplementarepentrumăsurispecifice

Măsură Criterii Descriere Eficacitatea Proportionalitate Practicabilitate MonitorizabilitateIgienă Curățarea

toaletelorMairidicatălacopiiimaimicicândsecomparăefectivcuelevidevârstămaimare,datorităcontactuluicrescutalcorpuluicutoaletașicomportamentuluidetipmână-la-gura

Seașteaptăcosturisuplimentarereduse.(Re)educareapersonaluluiimplicatînactivităţiledecurățenieșiapersonaluluișcolii.

Inspecțiavizualăatoaleteloresteposibilă.Listedeverificareîncarepersonaluldecurățenienoteazăintervaluldetimpalultimeicurățări.

Aceastămăsurăpoatefimonitorizatăprinintermediulunuichestionaraplicatregulat(deexempluanual)despregraduldesatisfacție,distribuitelevilor(celordevârstămaimare).

Creștereagraduluideconștientizare

Deschidereaferestrelor

Înîncăperilefărăventilațiemecanică,creștereagraduluideconștientizareînvedereamențineriiscăzuteanivelelordeCO2șiCOVînsăliledeclasăprin

Educareapersonaluluișcolii,părințilorșielevilorvanecesitaoperioadădetimp;deasemenea,schimbareacomportamentuluivanecesitatimp.

Programepentrucreștereagraduluideconștientizarearputeafipuseînpracticășicoordonateprinintermediulmăsurilorde

Numărulșcolilorcareconsulta/urmeazăprogramedecreștereagraduluideconștientizarepoatefimonitorizat.

43

deschidereafrecventăaferestrelor.Acestlucrucreșteputereadeconcentrareaelevilorșicapacitățiledeînvățareșieste,deasemenea,beneficăpentrudezvoltareadecvatăacreierului.

Trebuieelaboratematerialedeeducațieșitraduseînlimbalocală.Cutoateacestea,costurilepotfilimitatedeoareceacelașimaterialpoatefifolositmaimulțianilarând.

politică;acesteaarputeadevenivoluntaresauchiarobligatoriipentrușcoli.

Utilizareadeproduse/materiale

Evitareautilizăriidevopseleșicleiuriceconținsolvenți

Copiiinuvormaifiexpușilasolvențidăunători.Deșicapacitateadereducereariscurilorestedificildecuantificat,evitareaexpuneriifrecventelasolvențirămânebenefică.

Nusepreconizeazăcaschimbareaproduselorsăimplicecosturisubstanțialcrescute.

Școalapoatemodificamodulîncareproduselesuntcumpăratesausăschimbefurnizorulacestora.Oinspecțievizualăefectuatădecătrepersonalulșcoliiesteopțională.

n/a

Evitareautilizăriidematerialedeconstrucțiecaresuntcunoscutecăemitanumitesubstanțeasociatecudeclanşareacrizelordeastm21

Încazulîncareanumitematerialedeconstrucțiinumaisuntfolosite,ocupanțiiclădiriinuvorfiexpușilaunelesubstanțecaresuntasociatecudeclanşareacrizelordeastm.Înfuncțiedematerialulalternativdeconstrucție,s-arputearealizaoreducereariscului.

Costuriledepinddeprețulmaterialelordeconstrucțiealternative.Încomparațiecucosturilesocialepecareleimplicătratamentulastmului,costurilematerialeloralternativedeconstrucțiisuntdeașteptatsăfierelativscăzute.

Politicanaționalăarputeaimpuneutilizareadematerialedeconstrucțiipentrurenovareașiconstruireadeclădirideșcoli(noi),carenuasociazăriscuriînceeacepriveşteastmul,șiarputeapuneînaplicareaceastămăsurăprininspecție.

Petermenlung,efectulprevalențeiastmuluiarputeafimonitorizatînclădiriîncares-aufolositmaterialedeconstrucțiialternative.Petermenlung,costurilesuportatepentrumonitorizare,deexemplu,prevalențaastmului,suntdificildeevaluat,darsunttotușisepreconizeazăafimaimiciîncomparațiecucosturile

21"Mediisănătoase.Ocompilațiedesubstanțelegatedeastm"(2012).Acestraportrecent(08august2012)prezintăoimaginedeansambluasubstanțelordinmaterialeledeconstrucții,carepotprovocasauagravaastmul.Aceastăprezentaregeneralăsedoreșteafioresursăvaloroasăpentruidentificareadeclanșatorilorcrizelordeastmșipentruasprijinielaborareademăsuripentruminimizareautilizăriilorînmaterialdeconstrucţieșimobilier:http://transparency.perkinswill.com/assets/whitepapers/NIH_AsthmaReport_2012.pdf.

44

tratamentuluipentruastm.

Măsuritehnice InstalareaunuisenzordeCO2însaladeclasăcaunindicatordeIAQ(deexemplu,semafoareledeCO2dinOlandasaulămpileindicatoaredinBelgia).

MenținereaunuinivelscăzutdeCO2ducelaomaibunăconcentrareșicapacitățideînvățaremairidicateînrândulcopiilorșieste,deasemenea,beneficăpentrudezvoltareaadecvatăacreierului.

AchiziționareaunuisenzordeCO2esteosoluțiecucostredus.

PracticabilitateadepindedemodulîncaresedecidesăsereducăconcentrațiadeCO2dacănivelulrecomandatafostdepășit.Instalareaunuisistemdeventilațiemecanicăeste(considerabil)maiscumpădecâtdeschidereaferestrelor.

InstalareaunuisenzordeCO2înfiecaresalădeclasăpermitecadrelordidacticeșielevilorsămonitorizezeconcentrațiiledeCO2.Costurilesepreconizeazăafimici.

MonitorizareaIAQ VerificareaconformitățiicughidurileIAQexistente

Identificareasituațilorcritice(sursedepoluaredininterior,îmbâcsireaaeruluidinclasă,etc.).

Costurileimplicatedemonitorizaresuntpreconizateafimaimicidecâtcosturiledetratamentpentruastmșidepierdereacapacitățiideînvățare.

UtilizareadesamplerepasiveșiaunuisenzordeCO2.

ProcentuldeșcolisausălideclasăîncarenivelelecriteriilordereferințăIAQsuntdepășite;evoluțiade-alungulanilor.

45

5. Provocărișirecomandărilegatedeimplementare

Ghidululcadrupentruunmediusănătos încadrulșcoliloreuropeneprezentat înacestraport punebazelepentru și promovează elaborareadeprograme școlare sustenabilede sănătate a mediului în Europa. Acest lucru poate fi realizat printr-o abordarepreventivășieficientădinpunctdevederefinanciarpentrurealizareaunuimediușcolarsănătos, în comparație cu o abordare bazată pe apariţia problemelor, care caută sarezolve problemele după ce acestea au apărut. În acest sens, crearea programelorșcolare sustenabile de sănătate a mediului este încurajată ca o strategie holistică,cuprinzătoare și implementabilă, care integrează măsurile de prevenire și abordeazăproblemeledesănătateamediuluiprinpromovareadeclădiri si terenuri școlarebineîntreținute. Astfel de programe ar trebui să promoveze un mediu școlar care estefavorabil pentru procesele de învățare și care protejează sănătatea elevilor și apersonalului didactic. În plus față de îmbunătățirea mediului fizic și reducereapotențialelor riscuri pentru sănătate, programele școlare durabile de sănătate amediului înEuropa,artrebuisăajute,deasemenea, lacoordonareaeforturilor lanivelnaționalșilocalpentruafacealegerisănătoase,sigureșicost-eficientecaresăintegrezeprioritățile fiecărei școli în ceea ce privește sănătateamediului. Unele dintre beneficiiinclud: îmbunătățirea sănătății elevilor; rate mai scăzute de absenteism în rândulcopiilorșicadrelordidactice;performanțăacademicăcrescutăînrândulelevilorșiomaimareparticipare înclasă;profesorii îșivorpăstra înmaimaremăsură loculdemuncădatorită satisfacției muncii desfăşurate; și scăderea costurilor prin conservarea șiutilizarea eficientă a energie și a apei, precum și îmbunătățirea întrețineriiconstrucțiilor.

Figura4.Conceptulholisticauneiˮclădirieficinenteˮ

O condiție importantă a unui program școlar durabil de sănătate a mediului esteproiectareadeclădirialeșcolilorsustenabilecarearmonizeazăprogreseleînarhitecturăși inginerie, cu valori climatice şi valori culturale regionale/locale, integrînd cele mairecente progrese în ceea ce priveşte decuplarea funcțiilor de încălzire/răcire șiventilație.Ventilațianumaitrebuiesăfievăzutăcaunpanaceu,cicaosoluțiepentruamenține expunerea la factorii de stres fizici, chimici și biologici care afecteazămediulinterior din școli, în limitele de siguranță. Prin urmare, orice acțiune întreprinsă artrebuisăevitepoluareaaeruluiexteriordinzonaclădirii școlii și sămenţinăpoluanțiiemiși sau generați în interiorul clădirii, la un nivel scăzut. De exemplu, emisiile

46

suplimentare de CO2, cum sunt cele identificate în cadrul proiectului SINPHONIEdatorităproiectăriiinadecvateaclădirii,construcției,operării,întrețineriișiutilizăriidematerialeșiproduseînsălideclasășiclădiri,reprezintăînmodclarunadinprovocărileimplementărilorviitoare.Înmodsimilar,niveleledepulberiînsuspensietrebuiesăfiereduse și clădirile școlare existente, modernizate, pentru a răspunde cerințelor șistandardeloractualedeeficiențăenergetică.

În ceea ce privește ventilația, metodele naturale numai pot fi recomandate pentru aobține un IAQ acceptabil în clădirile școlare. Astfel, o schimbare de paradigmă sprefavorizareapuneriiînpracticăaghiduluideventilațierecentelaborat,bazatpecerinţelepentru sănătate, în contextul proiectului HEALTHVENT finanțat de UE (2010-2012)(Carrerșicolab.,2013),șis-arputeadovedicrucialăpentrudezvoltareademediișcolaresănătoase sustenabile în Europa. În cadrul unor astfel de programe, soluțiile tehniceadecvateșiintervențiileîncunoștințădecauză,bazatepedoveziștiințificeșicapacitățitehnologicear trebui să fie sponsorizate, coordonate și efectuatedecătreorganismelerelevanteatâtlanivelnaționalcâtșilocal.

ProgrameleșcolaresustenabiledesănătateamediuluiînEuropapot:

Ø Promova iniţiative, inclusiv inițiative legislative, pentru a reglementa clădirileșcolilor în termeni de proiectare, construcție, materiale utilizate, proceduri decurățare și întreținere, precum și punerea în aplicare a unei interdicții privindfumul de tutun, evitarea alergenilor și privind ventilația în școli, bazată pecerinţelepentrusănătate.

Ø Promova campanii și instructaje în scopul creșterii gradului de conștientizarepentruunmediu școlar sănătos carevizează copiiide vârstă școlară și familiilelor,personalulșcolii,profesioniștii,factoriidedecizieșipublicullarg.

Ø Promova cercetarea și inovarea pentru a elabora măsuri durabile care vizeazăîmbunătățireaIAQînmediulșcolarrealizîndbeneficiiasociateînceeacepriveştesănătatea publică prin intermediul unor abordări științifice și tehnologice deultimăorăşicost-eficienteprivindmediuluiconstruit.

Serecomandateurmătoarele,caolistănon-exhaustivădeacțiuni,inițiativeșidezvoltăricare pot fi întreprinse pentru a ajuta la obținerea de medii școlare sănătoase șisustenabilelanivelnaționalșilocal,într-odimensiuneșiperspectivăeuropeană:

v Dezvoltarea și implementareaunui setde instrumente cuaplicabilitatepracticăpentruunmediusănătosînșcoliledinUE(indicatori,chestionarestandardizate,instrumente, protocoale și teste clinice pentru monitorizarea IAQ, audita alclădirilorșcolare,evaluareasănătăţiiînmediulșcolarșicuantificareabeneficiilorpentru sănătate ale măsurilor luate versus costuri asociate). În plus, ar trebuistabilite cerințele pentru monitorizarea periodică, audit și evaluarea IAQ și aparametrilorlegațidesănătate,înșcoli,înconformitatecucadruldearmonizareal proiectului PILOT INDOOR AIR MONIT și a metodelor și instrumentelorstandardizatedinproiectulSINPHONIE.

v Stabilirea unui sistem european medical de supraveghere pentru screening-ulstării de sănătate a elevilor și a personalului din școli, inclusiv un ghid privindmanagementul astmului bronşic.Un astfel de sistempoate ajuta la actualizareabazei de date SINPHONIE prin agregarea monitorizării IAQ și a datelor desănătate de la oricare dintre campaniile viitoare în școlile europene și le poatefacedisponibileprin inițiativaDGENVprivindIPCheM(Platformade InformarepentruMonitorizare SubstanţelorChimice), care este susținutăde cătreDG JRC(http://ies.jrc.ec.europa.eu/index.php?page=80).

47

v Furnizarea de îndrumări pentru punerea în aplicare a unui program naționalpentruunmediușcolarsustenabilînțărileeuropene:(a)pebazădetehnologiideconstrucție și strategii IAQ de ultimă oră care promovează controlul surseiproduselor și materialelor de construcție, precum și decuplarea funcțiilor deîncălzire/răcire în școlile europene, în conformitate cu abordarea privindventilația bazată pe cerinţele pentru sănătate, elaborată în cadrul proiectuluiHEALTHVENT finanțat de UE; (b) acordând atenția cuvenită caracteristicilorgeografice, climatice și particularităților culturaledin statelemembre aleUE; și(c) permiterea personalizării și adaptării reglementărilor existente la nivelnațional, politicilor, ghidurilor și capacităților economice, printr-o gestionareeficientăaresurselor.

v Furnizarea de ghiduri cu privire la managementul mediului școlar care ia înconsiderare sănătatea și siguranța elevilor și a personalului în toate practicilelegatedeproiectarea,construcția,renovarea,operareașiîntreținereaclădirilorșiaterenurilorșcolilor,precumșiutilizarearesurselorîntr-unmodsustenabil(apă,energie,materialeeducaționale,produseșiproceduridecurățare,etc.)

v Elaborareaunui inventar lanivelulUE, al celormaibunepractici școlare legatedeIAQșisănătateacopiilorînEuropa.

v Elaborarea și evaluareamăsurilor cost-eficientede intervenţie pentru școlile încare au fost identificate probleme, care ar putea beneficia de rezultateleproiectului SINPHONIE și de experiențele dobândite prin rețelele naționale demonitorizareexistente,cuprivirelaIAQșisănătateînșcoliledințărileeuropene.

v Promovareaunuimanagementadecvatalpoluariiaeruluidinexterior(datoratetraficuluișiactivitățilorurbaneși industriale)șialtorsursede lângăsaudesubclădirea școlii, pentru a respecta valorile de referinţă prevăzute de legislațiarelevantăaUEșiînconformitatecuorientărileșirecomandărileOMS.

v Interzicerea fumului de tutun în mediul ambiant și solicitarea utilizării demateriale și produse etichetate UE cu emisii reduse în întregul mediu școlareuropean.

v Implementarea strategiilor adecvate de prevenire şi respectiv, de reducere anivelelorderadoncarebeneficiazăderecomandărileproiectului finanțatdeUERADPAR(2009-2011)(http://web.jrc.ec.europa.eu/radpar/documents.cfm).

v Implementareademăsurideprevenireaigrasieișiaproliferăriimucegaiurilorînclădirileșcolilorșireducereaexpuneriilasursedealergeni,luîndînconsideraredeghidurileșirecomandărileOMSaferente.

v Furnizarea de ghiduri privind procedurile eficiente de curățare și întreținere aexteriorului clădirii școlii, încălzirii, sistemelor de ventilație și a altorechipamente.

v Instruireaadecvatăacopiilor,părințilorlorșiprofesorilorcuprivirelaIAQșilaproblemele de sănătate, și a personalului școlii responsabil cu managementul,întreținereașicurățareaclădirilorșcolilor.

48

6. Bibliografie

CarrerP,WargockiP,DeOliveiraFernandesE,KephalopoulosS,etal.(2013).Guidelinesforhealth-basedventilationinEurope,EuropeanCommission.ECAReportNo.30,DGJointResearchCentre,Luxembourg:OfficeforOfficialPublicationsoftheEuropeanCommunities(inpreparation).

ConstructionProductsRegulation(CPR,2011).Regulation(EU)No.305/2011oftheEuropeanParliamentandoftheCouncilof9March2011layingdownharmonisedconditionsforthemarketingofconstructionproductsandrepealingCouncilDirective89/106/EEC.

CsobodE,RudnaiP,VaskoviE(2010).SchoolEnvironmentandRespiratoryHealthofChildren(SEARCH).Szentendre,Hungary.

CsobodE,Annesi-MaesanoI,CarrerP,KephalopoulosS,MadureiraJ,RudnaiP,DeOliveiraFernandesE,Barrero-MorenoJ,BeregszasziT,HyvärinenA,MoshammerH,NorbackD,PaldyA,PandicsT,SestiniP,StrangerM,TäubelM,VarróM,VaskoviE,VenturaG,Viegi,G(2013).SINPHONIE(SchoolsIndoorPollutionandHealthObservatoryNetworkinEurope)project’sfinalreport(SANCO/2009/C4/04contractSI2.570742).EuropeanCommissionDirectorate-GeneralforHealthandConsumers(inpreparation).http://www.sinphonie.eu/

DeOliveiraFernandesE,JantunenM,CarrerP,SeppänenO,HarrisonP,KephalopoulosS(2008).EnVIECo-ordinationActiononIndoorAirQualityandHealthEffects:FinalActivityreport.ProjectNo.SSPE-CT-2004-502671,IDMEC,Porto,Portugal.

EPBD(2010).Directive2010/31/EUoftheEuropeanParliamentandoftheCouncilof19May2010ontheenergyperformanceofbuildings(recast).http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:153:0013:0035:EN:PDF

EuropeanFederationofAsthmaandAllergyAssociations(EFA)(2000).Indoorairpollutioninschools.EFApublications.http://www.efanet.org

FiskWJ,BlackD,BrunnerG(2011)."BenefitsandcostsofimprovedIEQinU.S.offices."IndoorAir21(5):357-367.

France(2010).LeGrenelleEnvironnement.http://www.developpement-durable.gouv.fr/IMG/pdf/Grenelle_Loi-2_GB_.pdf

GerES(HealthandEnvironmentalHygieneGermanEnvironmentalSurvey).Germany.http://www.umweltbundesamt.de/gesundheit-e/survey/

HEAL(2009).DirectoryofAgenciesbyEUcountryprovidinginformationondampandmouldtothepublic(http://www.vzbb.sk/sk/urad/narodne_centra/nrc_vo/Directory_of_agencies_July09.pdf)

JantunenM,DeOliveiraFernandesE,CarrerP,KephalopoulosS(2011).Promotingactionsforhealthyindoorair(IAIAQ).Luxembourg:EuropeanCommission,Directorate-GeneralforHealthandConsumers;http://ec.europa.eu/health/healthy_environments/docs/env_iaiaq.pdf

InternationalSocietyofIndoorAirQuality(ISIAQ)(2001).ISIAQTaskForcereporton“Creationofahealthyindoorenvironmentinschools”.http://www.isiaq.org/publications/TFSchoolsCreationofHealthyIndoorEnvironmentinSchools.pdf/view

KephalopoulosS,KotziasD,ArvanitisA,JantunenM,DeOliveiraFernandesE,MadureiraJ,SilvaG,DeBrouwereK,MolhaveL,SchneiderT,MandinC,FromeeH,KettrupA,

49

SamoliE,KatsouyanniK,CarrerP,FossatiS,RuggeriL,CavalloD,NevalainenA,Haverinen-ShaughnessyU,ForastiereF,CesaroniG,KoistinenK(2012).ECAReportNo.28.Healthrisksfromindoorparticulatematter(INDEX-PM).EuropeanCommissionDGJointResearchCentre,Luxembourg:OfficeforOfficialPublicationsoftheEuropeanCommunities,EUR25588EN,2012.

KephalopoulosS,CrumpD,DauemlingC,Winter-FunchL,HornW,KeirsbulckM,MaupetitF,SateriJ,SaarelaK,ScutaruAM,TirkkonenT,WittersehT,SperkC(2012).ECAReportNo.27.HarmonisationFrameworkforIndoorProductsLabellingSystemsinEU.EuropeanCommissionDGJointResearchCentre,Luxembourg:OfficeforOfficialPublicationsoftheEuropeanCommunities,EUR25276EN,2012.

KotziasD,KoistinenK,KephalopoulosS,SchlittC,CarrerP,MaroniM,etal.(2005).TheINDEXproject.CriticalAppraisaloftheSettingandImplementationofIndoorExposureLimitsintheEU.FinalReport.EUR21590EN:EuropeanCommission,DGJointResearchCentre.

OQAI(ObservatoiredelaQualitédel'AirIntérieur)(2001).France.http://www.oqai.fr/obsairint.aspx

Perkins+Will(2012).HealthyEnvironments.ACompilationofSubstanceslinkedtoAsthma.NationalInstitutesofHealth,OfficeofResearchFacilities,DivisionofEnvironmentalProtection.http://transparency.perkinswill.com/assets/whitepapers/NIH_AsthmaReport_2012.pdf

UBA(GermanFederalEnvironmentAgency)(2008)GuidelinesforIndoorAirHygieneinSchoolBuildings.Umweltbundesamt,Berlin.http://www.umweltdaten.de/publikationen/fpdf-l/4113.pdf

USEnvironmentalProtectionAgency.WebsiteonCreatingHealthyIndoorEnvironmentsinSchools.http://www.epa.gov/iaq/schools/

USEPAIndoorAirQualityToolsforSchools–ReferenceGuide.http://www.epa.gov/iaq/schools/pdfs/kit/reference_guide.pdf

WorldHealthOrganization(2005).AirQualityGuidelinesGlobalUpdate2005:particulatematter,ozone,nitrogendioxideandsulfurdioxide.WHORegionalOfficeforEurope.

WorldHealthOrganization(2009).WHOguidelinesforindoorairquality:dampnessandmould.Copenhagen:WHORegionalOfficeforEurope:http://www.euro.who.int/en/what-we-publish/abstracts/who-guidelines-for-indoor-air-quality-dampness-and-mould

WorldHealthOrganization(2010).WHOGuidelinesforIndoorAirQuality:Selectedpollutants.Copenhagen:WHORegionalOfficeforEurope:http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0009/128169/e94535.pdf

WorldHealthOrganization.ParmaDeclarationonEnvironmentandHealth.2010.http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0011/78608/E93618.pdf

WHO-JRC(2011).Reportonmethodsformonitoringindoorairqualityinschools. http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0011/147998/e95417.pdf

50

7. ANEXE

51

ANEXAA –Trecere în revistăa informaţiilor cuprivire la iniţiativelepolitice (regulamente, legi,ghiduri,programe) în ţărileeuropene,pentrumediișcolaresănătoase

StatmembrualUE

Măsuridepoliticălanivelnaţional(regulamente,legi,ghiduri,programe)

Tip Descrieregenarală Precizare(parametru) Implicareapărţilor

interesate/publicReferinţă/sursăde

informaţiiAlbania

Fărăghiduri - - - -

Austria

Ghidprivindcerințeledeigienăînșcoli

Ghiggeneralcaredescriemăsuriledeigienăînșcoli.

Conținerecomandăricuprivirelacurățenieșiigienăpersonală,igienaalimentară,etc.EsteprevăzutuncapitolprivindIAQînșcolipentruafiinclusînactualizăriviitoare.

Personaldinșcoli http://www.bmukk.gv.at/schulen/unterricht/hygieneplan.xml

Ghidprivindaeruluiinteriordinlocuințe

Ghidprivindevaluareaaeruluiinteriordinlocuințe.Acestghidseaplică,deasemenea,pentrușcoli.

Conținerecomandăriprivindevaluareaagențilorchimicișibiologicișicerințeprivindventilația(fungi,formaldehidă,CO2,toluen,stiren,tetracloretilenă,compușiorganicivolatilitotali)șidescrievalorilelimităbazeperiscurileasuprasănătaţii.

- http://www.innenraumanalytik.at/richtwerte.html

Ghidulgermanprivindigienaaeruluidininteriorîn

Ghidgermandetaliatpentruunmediusănătosîninteriorulclădirilorșcolilor;deasemenea,utilizatfrecventînAustria.

AsevedeaGermaniamaijospentruodescrieredetaliată.

- www.umweltdaten.de/publikationen/fpdf-l/3689.pdf

52

clădirileșcolilorBelgia Regulamenteleși

deciziileflamandeprivindclimatulinterior(ARAB,KB(12august1993),KB(27martie1998,03mai1999,11martie2002și17iulie2002),-Deciziaguvernuluiflamand(8decembrie2006,11iunie2004,19noiembrie2010și1iunie1985)

Ghidșirecomandăripentruunmediudeinteriorsigurșicurat,inclusivDecretulFlamandreferitorlaMediuinteriorpentruIAQ.

Conținecerințecuprivirelatemperatură,umiditate,ventilație,sistemedeîncălzire,utilizareașistocareadeagențidecurățare,șiIAQîntermenideîndrumărișivalorideintervențiepentruagențiichimici,fizicișibiologici.Belgiafurnizează,deasemenea,programeeducaționalepentrușcolileprimareșisecundare,axatepeeducațieprivindventilațiaînsăliledeclasăprindeschidereaferestrelor.EficacitateasaafostdovedităprinmăsurătorialeIAQînșcolileparticipante.

- http://www.lekkerfris.be/,www.airatschool.be

Cipru Fărăghid - - - -RepublicaCehă

Legileprivindprotecțiașipromovareasănătățiipubliceînceeacepriveștemediulșcolar(direcţionatecătreclădirilepublice,înafarădeblocurilecuapartamente(EdictulMinisterului

Acestelegidescriucerințeledeigienăpentrumediileinterioare,îngeneral(CRnr.6/2003ld.)șipentrulocaţiileconceputecaunitățideînvățământpentruelevișitineri(No.410/2005Ld.).

Conținecerințeprivindagențiichimici,fizicișibiologicidinmediulinterioralspatiilordelocuit(CRnr6/2003Ld.)șipentruventilație,izolație,iluminat,mobilier,curățenie,etc.(No.410/2005Ld.)

- -

53

SănătățiiCRnr.6/2003Ld.ȘiEdictulMinisteruluiSănătățiiCRNo.410/2005Ld.).

Finlanda RecomandărigeneraleșighidprivinddiferiteaspectaleIAQîntoateclădirile

Recomandăriobligatoriiprivindclimatulinteriorșiventilațiaclădirilor(Rakennustensisäilmastojailmanvaihto.Määräyksetjaohjeet(2012).Recomandăricuprivirelasănătateînlocuințe(AsumisterveysopasSosiaali-jateveysministeriö).Ghidprivindproblemelecreatedeumezealășimucegaiînclădirileșcolilor.(HomevauriotKoulurakennustenkosteus-ja.Opasongelmienselvittämiseen(înfinlandeză)).

Conținerecomandăricuprivirelacondițiilefizice,cumsunttemperatura,zgomotulșiiluminatul,niveleledecompușichimicișifloramicrobiană(valoriacceptabilefurnizate).Ghidulsereferalarezolvareaproblemelordeumiditate.

- -

Franţa LegeacuprivirelamonitorizareaobligatorieaIAQînșcoli(Decretulnr.2011-1728)șilegeacarefurnizeazămaimultedetaliidespre

Ambelelegiprescriustrategiiobligatoriidemonitorizareaaeruluidininteriorînșcolileprimareșisecundareșicentreledeîngrijiredezi.Benzenul,formaldehidașiîmbâcsireaaeruluisuntceitreiindicatorivizați.Înplus,seefectueazăunauditprivindventilația.

ToateșcolileprimareșicentreledeîngrijiredeziartrebuisăefectuezemonitorizareaIAQînaintedeianuarie2018.Aceastămonitorizareartrebuisăfieapoirepetatălafiecareșapteani,cuexcepțiacazuluiîncazulîncarevaloriledereferinţăsuntdepășitepentruindicatoriițintă.Înacest

Ministries,municipalities,schools,accreditedcompanies

http://www.legifrance.gouv.fr/

54

monitorizare(Decret2012-14).

DeciziadescriecondițiiledeevaluareIAQșiinspecțieventilație.

caz,măsuratoriletrebuierepetateîntermendedoiani.

DeciziacuprivirelaaplicarealegilorprivindIAQînșcoli(DEVP1200916A).

DeciziadescriecondițiilepentruevaluareaIAQșiinspecțiaventilației.

Măsurătorileșiauditulventilațieiartrebuisăfieefectuatedecătreorganismeleșilaboratoareacreditate.AcreditareavafiacordatădecătreComitéfrançaisd'accréditation(COFRAC).

Ministere,municipalități,școli,companiiacreditate

http://www.cofrac.fr/

Germania Ghidprivindigienaaeruluidininteriorînclădirileșcolilor(2008)

Ghiddetaliatcaredescriemăsurilecetrebuieluatepentruacreaunclimatinteriorsănătosînșcoli.

Ghidulconținerecomandăridetaliatecuprivirela:a)cerințeledeigienăînșcoli,inclusivceledecurățareșideventilație,precumșipentrureparaţiișirenovăriminore;b)poluanțidininteriorşiefecteleasociateasuprasănătății(chimici,fizicișibiologici);c)cerințedeconstrucție,inclusivanumitematerialedeconstrucții,mobilierșicerințeleacustice;d)proceduricuprivirelamoduldeabordareacazurilordeapariţieaproblemelorînmediulinterior;șie)priviredeansambluasupraghiduluiexistentprivindrenovarea/remedierea.

Profesori,elevi,părinți,directorideșcoală,autoritățidindomeniuleducației,departamenteledeproiectare,departamenteledesănătateșidemediu,grupuriprofesionaleimplicateînproiectarea,construirea,renovareasaumodernizareaclădirilorșcolilor

www.umweltdaten.de/publikationen/fpdf-l/4113.pdf

Grecia NuexistăreglementărispecificeprivindIAQsauventilația

Greciaaredouăreglementăriprivindeficiențaenergeticăaclădirilor,careiauînconsiderareventilația.Ambeleregulamenteauenergiaca

Recomandăriprivindperformanțaenergeticăaclădirilor(calcululconsumuluideenergiealclădirilor,stabileștecerințeleminimedeperformanță

Reglementărilesuntdirecţionateînprincipalcătreingineriiconstructorișiinspectoriicareeliberează

http://www.epbd-ca.eu/http://kenakteetdk.files.wordpress.com(inGreek)

55

preocupareprincipală.AcestlucrupoateafectaIAQînclădirileșcolilor(Legeaelenă3661/2008(KENAK,Αρ.Φύλλου407)șiGhiduritehnicealeCamereiTehnicedinGrecia(TOTEE)).

energeticășiprevedeeliberareaunuicertificatdeperformanțăenergetică,inspecțiaboilerelorșiasistemelordeaercondiționatșiimplemenareaunuiorganismnaționalalinspectorilorenergetici,înconformitatecuDirectivaEuropeană2002/91/CE),caracteristicilefizico-termicealematerialelordestructurăaleclădirilorșicontroluleficiențeitermoizolării.Recomandăripentruventilațiaînclădirilerezidențiale(aplicabilitateaventilațieinaturaleesteconsideratăînconformitatecuTOTEE)șiclădirileterțiarecuventilațiemecanică,ventilațieînfuncțiedenumărulmaximestimatdepersoaneșivolumulminimdeaerpentrufiecarepersoană,astfelîncâtsăseasigureunminimdeaerproaspăt.KENAKpropunereglementărideschimbarearateideventilaţieînfuncțiedetipuldeutilizareamediuluiinteriorrespectiv,darnuincludeșcolile.Ratadeventilațieestecalculatăprintr-o

certificateledeperformanțăenergetică.Altepărțiinteresateinclud:grupuriprofesionaleimplicateînproiectarea,construireasaurenovareaclădirilorșcolareșiministereleMediului,Energiei&SchimbărilorclimaticeșiministereleSănătaţii,EducațieișiMuncii.

http://portal.tee.gr/portal/page/portal/tptee/totee/FEK%20407-B-2010%20-%20KENAK.pdf

56

formulăstandard.Ungaria Nuexistăghid

privindînmodspecificIAQ.Existăstandardepentrureglareatemperaturii.

Standardulconțineorecomandareprivindtemperaturăînclădirileșcolilorprimare.

Acestaconțineorecomandarepentruutilizareadeventilațienaturală,cuexcepțiaspațiilorîncaresuntorganizateîntâlniriînmasă.Aici,artrebuiasiguratunfluxconstantalventilației,fărăacreapreamultzgomot.

- -

Italia GazzettaUfficialeNr.252.Ghidpentruprevenireaînșcoliafactorilorderiscasociaţicualergiiledeinteriorşiastmulbronşic(2010)

Ghidprivindmăsuriledeigienăînșcoli,inclusivrecomandăriprivindconstrucțiașiîntreținereaclădirilor.

Aceastaconținerecomandăricuprivirelasiguranțaalimentară,proiectarea/construcțiașimanagementulclădirilor,ghidstandardpentruvalorialepoluanțilorînaeruldininterior,reabilitarea/renovareaclădirilor(îndepărtareasurselor),igienă(curățarea),aercondiționat(controale,întreținere),prevenireafumatului/fumatuluipasiv,educareacopiilor/familiei/personaluluidinșcoalășipromovareaunuistildeviațăsănătos.

Diferiteministere,personalulșcolii,elevișifamiliilelor

-

Lituania Standarduldeigienă(HN21:2011)

Standardulprevedecaclădirileșcolilorsăfieproiectateșiinstalatecusistemedeîncălzire,ventilațieşi(sau)aercondiționat,sprijinindșireglementîndparametriidemicro-climatșidecalitateaaerului.

Conținerecomandăriprivindtemperatura:temperaturamedieînsăliledeclasătrebuiesăfiede18pânăla20°C;umiditate:umiditateaaeruluiînclădirileșcolilortrebuiesăfiede35-60%;ventilaţie:înfiecaresalădeclasășisalădeantrenamenttrebuiesăasigureventilațianaturalăprin

- -

57

deschidereaferestrelor.Săliledeclasășisăliledeantrenamentcarenusuntechipatecuunsistemdeventilațiemecanicătrebuiesăfieventilateprindeschidereaferestrelordupăfiecareoră.Sistemedeventilațieseparatetrebuiesăfieinstalateînsăliledeclasă,săliledeantrenament,ateliere,săliledesport,magazine,încăperileîncareserealizeazăpreparareaalimentelor,toaleteșidușuri.LimiteledeCO2:limitaconcentrațieimediideCO2însăliledeclasăîntimpulorelordecursestede1500ppm;limitapentruconcentrațiilepetermenscurtestede5000ppm.

Valorilelimităstandardalepoluanțiloratmosfericiînșcoli(HN34:2007)

Aceststandarddescrievalorilimităpentruoseriedepoluanțiatmosferici.

Acestaconținevalorilelimităpentruniveleledeagențichimicișifizici,printrecareNO2,ozon,CO,formaldehidă,benzen,tricloretilenă,tetracloretilenă,PM10,PM2.5.Testeledepoluareaaeruluisuntefectuateînșcolinumaiîncazulîncareautoritateacompetentăprimeșteoplângere.

- -

Malta Ghidpentrușcolipriviotrlareducereadeșeurilor2011

Scopulacestuighidestedeaoferiprofesorilorșielevilorinformațiicuprivirelalansareauneicampaniidereducerea

Aceastaconținerecomandăriînvedereareduceriiconsumuluidehârtieșialaltormaterialeorganice.Acestafurnizează,de

Personalulșcoliișielevi http://www.ekoskola.org.mt/uploads/2011/11/Printable-Version-of-Waste-reduction-

58

deșeurilorînșcoalalor. asemenea,recomandăriprivindachiziționareadepapetărieșicompostareadeșeurilor.

Guidlines-for-a-Whole-School-Approach.pdf

Olanda Ghidșirecomandăricuprivirelaunmediuinteriorsigur

Ghiduldescriemăsuriledeigienă,clădireașcoliișiproiectarea.

Conținevaloridereferinţăpentruventilație(indicatorprincipalpentrucalitateageneralăaaerului),acustică,iluminat,temperatură,activitățidecurățenieșideremediere(azbest).Deasemenea,suntfurnizaterecomandăripentruconstruireadeșcolinoi,cuunmediuinteriorsănătos.

Personaldinșcoli http://www.scsb.nl/images/stories/modellen/naslagwerk_definitief_binnenmilieu.pdfhttp://www.agentschapnl.nl/content/brochure-een-nieuwe-frisse-school.http://www.rivm.nl/bibliotheek/rapporten/609021044.pdfAdvicesforahealthyindoorenvironmentfornewlybuildschoolsDatasheetsforimprovingoftheventilationinprimaryschoolsDirectiveoftheMunicipalHealthServiceonenvironmentalmedicine

59

Portugalia ReglementareaportughezăobligatoriepentruIAQșinotatehnicăcareoferămaimultedetaliicuprivirelamonitorizare.Începândcuianuarie2009,SCEafostobligatoriepentrutoateclădirile:cladirinoi,clădiriexistentecurenovarimajore,clădiripubliceșitoateclădirileceurmeazăsăfievândutesauînchiriate.

RegulamentuldescriecondițiilepentruevaluareIAQșiinspecțiaventilației.•Decretul-Legenr.78/2006.(2006).SistemulnaționalpentrucertificareaenergeticășiIAQaclădirilor(înportugheză:SistemaNacionaldeCertificaçãoEnergeticaedaQualidadedoArInteriornosEdificios(SCE)).•Decretul-Legenr.79/2006.(2006).RegulamentulpentrusistemeenergeticeșiHVACînclădiri(înportugheză:RegulamentodosSistemasEnergéticosdeClimatizacaoemEdificios-RSECE).•Decretul-Legenr.80/2006.(2006).Regulamentulpentrucaracteristicilecomportamentuluitermicalclădirilor(înportugheză:RegulamentodasCaracterísticasdeComportamentoTérmicodosEdifícios-RCCTE).

ConținecerințelepentruCO2,CO,PM10,HCOH,O3,TVOC,radon,ratadeventilație,bacterii,fungișiLegionella,șiprecizeazăconcentrațiilemaximerespective.Măsurătorileșiaudituldeventilațieartrebuiefectuatedecătreorganismeleșilaboratoareacreditate.

Municipalităti,scoli,laboratoareşicompaniiacreditate

http://dre.pt/pdf1sdip/2006/04/067A00/24162468.pdfhttp://dre.pt/pdf1sdip/2006/04/067A00/24682513.PDFhttp://dre.pt/pdf1sdip/2006/04/067A00/24112415.PDFNotă:PortugaliaestesingurațarădinUEcareafăcutcelemaimulteprogreseînintegrareamăsurilordecontrolaIAQînauditurideeficiențăenergeticăînclădiri.

România Ghidprivindcalitateaaerului

Ghiduldescriecerințeledeigienă,caparteaunuiprogram

Conținerecomandăricuprivirelaaspectecumarfitratareaapelor

DirecțiiledeSănătatePublicăjudețeneșilocale,

http://80.96.57.20/fisiere/Ordin_1955.pdf

60

interior(Legeanr1955/1995)

dereglementareaigieneiînșcoli.

reziduale,necesaruldecaloriidinalimente(aportuldecalorii),cerințeleprivindîncălzirea,iluminatul,ventilatia,condițiidemicroclimat(temperaturășiumiditate),normedeactivitatefizică,cerințeleprivindcurățenia(sanitare)șicerințeleprivindmobilierul.

Inspectoratulșcolar/personalulșcolilor

Serbia Fărăghid - - - -Slovacia

Legileprivindprotecția,promovareașidezvoltareasănătățiipubliceînceeacepriveștemediulinteriorșicalitateaaeruluiinteriorîncladirilepublice(Act.nr355/2007șiDecretulnr259/2008)

Reglementareadepoliticăprescriucerințepentrucondițiiledemicroclimat,deîncălzireșiventilație,iluminatșiIAQînclădirilepublice,inclusivînșcoli.

Conținecerințelelegaleșirecomandărilecuprivirelamicroclimat(temperaturășiumiditate),încălzire,ventilație,iluminatșicurățare.CalitateaaeruluiesteacoperitădeDecretulnr.259/2008șifurnizeazăcerințelepentruagențiichimicișifizici,inclusivmiros(CO,PM10,NO2,O3,SO2,HCHO,NH3,C7H8,C4H4(CH3)2,C8H8,C2Cl4,CS2,H2Sșiazbest).

Autoritățialeadministrațieidestat,comunități,altepersoanejuridiceșifizice:antreprenori,proiectanți,managerideclădirișcolareșiutilizatori

http://jaspi.justice.gov.sk/jaspiw1/htm_zak/jaspiw_mini_zak_vyber_hl1.asp?clear=Nhttp://www.zbierka.sk

DecretalMinisteruluiSănătățiinr.259/2008Coll.desprecerințelepentrumediulinterioralclădirilor

Reglementareadepoliticădescriecerințelespecificeobligatoriipentrumediulinterior,inclusivcelepentruinstituțiiledeînvățământdestinatecopiilor,elevilorșitinerilor.

Acestaconținevalori-țintăpentruIAQ/poluareaaeruluidininterior:valorilimităpentrupoluareainterioarăchimică,microbiologicășibiologicășicerințelegatedeclimatulinterior/pulberiînsuspensiecerințeprivindîncălzirea,ventilația,izolația,iluminatulși

Autoritățialeadministrațieidestat,comunități,altepersoanejuridiceșifizice:antreprenori,proiectanții,managerideclădirișcolareșiutilizatori

http://www.zbierka.sk

61

aerulcondiționat.Prezențamucegaiuluivizibilînmediulinterioresteinterzisă.

DecretalMinisteruluiSănătățiinr257/2007Coll.

Reglementareadepoliticădescriecerințeleobligatoriispecificelegatedecopiișideprotecțiasănătățiiîninstituțiilepentrucopiișitineri(centredeîngrijiredezi,școli,etc).

Acestaconținereglementăricuprivirelaproiectareadeclădiridestinatecopiilorșitinerilor,deexemplunumăruldem2/copilîncamereledincentreledeîngrijiredezi,însăliledeclasădinșcolileprimareșisecundareînfuncțiedespecializarealor,număruldegrupurisanitare,cerințelepentruîncălzireșiventilație,precumșiobligațiilemanageruluișcoliipentruastabiliunplanpentrupracticiledecurățareșidezinfectareșifrecvențalor,șipentrupracticiledeventilație(naturală).AutoritățiledesănătatepublicădinSlovaciasupravegheazărespectareareglementăriloracesteipoliticișiareglementărilorlegaleobligatoriiobișnuite.

Autoritățialeadministrațieidestat,comunități,altepersoanejuridiceșifizice:antreprenori,proiectanții,managerideclădirișcolareșiutilizatori.

http://www.zbierka.sk

62

ANEXAB-Factoridestresfizicișichimicirelevanțipentrumediulinteriordinșcoliînraportcusursele,efecteleasuprasănătății,opțiuniledemanagementalriscului/măsuriledecontrol,standardele/ghidurile/rezultateleSINPHONIEpentru

comparație

Factordestres

Descriere

Surse

Efecteasuprasănătății

Opțiunidemanagementalrisculuișimăsuridecontrol

Standarde/ghiduri/

RezultateSINPHONIEpentru

comparație

FACTORIDESTRESFIZICIȘICHIMICIDINAERULINTERIORParticulemateriale(PM2.5șiPM10)

Pulberileînsuspensiereprezintăuncompozitdesutedesubstanțediferiteceexistăcaparticuleextraordinardeheterogenedinpunctdechimicșialdimensiunii,cuungradridicatdevariabilitatespațialășitemporală.Ocomponentă

Concentrațiiledepulberidininteriordepinddesurseleinterioareșiexterioaredepulberiînsuspensie.Particuleledinaerulexteriorrezultatedinardereprovindinemisiileindustrialelacoș,gazeledeeșapamentaleautovehiculelor(motorină/benzină),vehiculelornon-rutiere(deexemplu,

Studiileepidemiologicesugereazacaexpunerealapoluanțidetipulpulberilorînsuspensie(PM)esteasociatăcuefecteasuprasănătățiiatâtpetermenscurtcâtșipetermenlunglasubiecțiiumani.PMaufostasociate,înspecial,cuunrisccrescutdemorbiditateșimortalitateprinboli

v Minimizareastaționăriivehiculelordetransportînimediataapropiereaclădirilorșcolare.

v UtilizareatehnologiiloreficientedereducereaPM,rezultatedintrafic,cumarfifiltreleșicatalizatoriivehiculelordetransport.

v SăseiaînconsiderareacordîndoatențiesporităpotențialelorsursedePM(traficșiindustrie),învecinătateazoneideconstructieauneinoișcoli.

v Serecomandăpunereaînaplicareaghiduluiprivindventilațiabazatpecerințelepentrusănătate(proiectulHEALTHVENT)pentruacontrolaexpunerealaNO2dinsurseinterioare

NuexistăstandardepentruPM2.5șiPM10înmodspecialpentruaerulinteriordinmediulșcolarînUE.GhidulOMSdin2005pentruPM2.5dinaer(25μg/m3caomediepe24deore,și10μg/m3camedieanuală,pentruaproteja

63

importantăapulberilorînsuspensie(PM2.5)estefuninginea.Funingineaesteocomponentăaemisiilordieselșiestemaimicăde2,5microniîndiametru.

vehiculenavale,vehiculeleutilizateînconstrucții,vehicoleagricoleșilocomotive),emisiiledelasistemeledeîncălzire(dincărbunesaulemn),incendiileforestiereșialteincendiideschisesauincinerare(deexemplu,deșeuridegrădinășialtedeseuricareseard).Măsuraîncareacesteparticuledinsurseexterioarepotafectaaeruldininterioruluneiclădirideșcoalădepindedelocațiaclădirii,decâtdeaproapeestedesurseleexterioare,direcțiadominantăavântuluiînraportcusursele,tipuldesistemdeventilațieutilizat,proporțiade

cardiovasculare,pulmonare,astmbronșicșialteproblemerespiratorii.Sub-populatiile,cumsuntcopiii,persoaneleînvârstășipersoanelecubolirespiratorii(deexemplu,boalapulmonarăobstructivăcronică,bronșităacută,astmbronșic,pneumonie),auunrisccrescutdeaparițieaefectelorasuprasănătățiiînurmaexpuneriilaPM.Copiiisuntdeosebitdesensibililapoluareaaerului,deoareceaceștiarespiracu50%maimultaerperkgdegreutatecorporalăfațădeadulții.PM2.5prezintăcelmaimareriscpentru

șiexterioare,înclădirileșcolilor. împotrivaefectelorpetermenscurtșirespectiv,petermenlung,)șiPM10(50micrograme/m3

camediepe24deoreși20μg/m3camedieanuală)suntrecomandatepentruaeruldininteriorînmediileșcolare.Acestevaloridereferințăarputeafireconsiderateînviitor,înluminadovezilorrecente(Kephalopoulosșicolab.,2012),careprezintăuneleindiciicăparticulelegenerateîninteriorarputeafimaibioactivedecâtparticule

64

aerexteriorînamesteculdeaerdininterior,șilocalizareafantelordeaportdeaer.Surseinterioaredeparticulerezultatedinardereincludaparatedeîncălzire,mașinidefotocopiat,aparatedegătitșifumuldetutun.

sănătateșipoateagravaafecțiunirespiratoriiexistente,cumsuntastmulbronșicșibronșita.Acesteaaufostasociateînmoddirectcuunnumărcrescutedespitalizărișivizitelaunitățiledeurgențăpentrubolicardivasculareșipulmonare,scădereafuncțieipulmonareșimoarteprematură.Expunereapetermenscurtpoateprovocadispnee,iritareaochilorșiacăilorrespiratorii,greață,staredeconfuzie,șiposibilagravarialealergiilor.

dinmediulambiant,adesearelaționatecuprezențaendotoxinelorșiaaltorcomponentepro-inflamatoriiinparticuleledeorigineinterioară.ȘcoliSINPHONIE:ReținețicăSINPHONIEs-aaxatasupraconcentrațiilormediidePM2.5întimpulorelordepredare,înlocdemediiper24deore,deoarececopiiisuntprezențidoarîntimpulorelordepredareșiambelenivelepotsădiferecu50%.

65

Îngeneral,doar40%dintreeleviaufostexpușilamaipuținde10μg/m3,47%între10și25μg/m3;și13%lamaimultde25μg/m3,prezentândastfelunriscdeefectepetermenlungasuprafuncțieicardio-vasculareșirespiratoriișimortalitateprincancerpulmonar.

Benzenul Benzenulesteunlichidincolor,latemperaturacamereișilapresiuneaambiantă.Estevolatildatorităunuipunctdefierberescăzutșiopresiunedevaporiridicată,foarteinflamabil

Benzenuldinaeruldininteriorprovinedinaerulexterior(gazeledeeșapamentdelasursemobile)șidinsursedeinterior,cumsuntceledecombustie(încălzire,gătit,arderedeproduseparfumate,fumat,

Benzenulprovoacăleziunilanivelulsistemuluinervoscentraldupăexpunereaacută.Expunereacronicălabenzenpoateduceladepresiemedulara.Risculmajorasuprasănătațiiasociatcuexpunerealanivele

v Reducețiconținutuldebenzenpermisînoricematerialșiprodusdeconsumutilizatînclădirileșcolilor.

v Sevaevităconstruireadegarajeatașatelaclădirileșcolilor.

v Asigurareaîntreținerii/inspecțieiregulateatuturordispozitivelordecombustieutilizateînclădirileșcolilor.

v Interzicereafumatuluiartrebuisăseapliceîntoatespațiiledinclădirile

BenzenulesteclasificatdecătreAgențiaInternaționalăpentruCercetareaCancerului(IARC),cauncunoscutcancerigenuman,prinurmare,nu

66

șicumirosaromaticcaracteristic.Benzenulesteutilizatcasolventindustrialîntr-omarevarietatedeproduse,precumvopsele,lacuri,diluanșisibenzină(1pânăla4%).Acestapoatefi,deasemenea,utilizatcamaterieprimă(intermediarchimic)însintezadestiren,fenol,ciclohexan,anilină,alchilbenzen,lafabricareadiverselormaterialeplastice,rășinișidetergenți,sauînsintezapesticidelorșiproduselorfarmaceutice.Sepoatedegăside

etc),garajeatașate,materialedeconstrucție,vinil,pardoselidincauciucșidinPVC,covoaredenailon,mobilierșisolvențidepozitați.

scazutedebenzenesteleucemiașiceamaiputernicăasocierelasubiecțiiumaniesteculeucemiaacutănon-limfocitară(ANLL).Celmaiscăzutniveldeexpunerelacareafostdetectată,înmodfiabil,ocreștereaincidențeiANLLînrândulpersonaluluiexpusprofesional,paresăfieînintervalul32-80mg/m3.Unitateaderiscdeleucemieestimatăper1μg/m3este6x10-6,șiunriscadiţionalpetoatădurataviețiide1/10000,1/100000și1/1000000corespundela17,1,7și0,17μg/m3,respectiv.

școlilordinstatelemembrealeUE.v Este recomandat să se impementeze

ghiduri de ventilație bazate pecerinţele pentru sănătate (proiectulHEALTHVENT) pentru a controlaexpunerealaNO2dinsurseinterioareșiexterioare,înclădirileșcolilor.

poatefirecomandatniciunnivelsigurdeexpunere,iarconcentrațiasaînaeruldininteriorartrebuisăfieatâtdescăzutăcâtesteposibilderealizatînmodrezonabil-înoricecaz,eanutrebuiesădepășeascăconcentrațiiledinaerulexterior.ÎnDirectivaprivindCalitateaAerului(2008/EC/50)(88),ovaloarelimităaUEpentruniveleleambientaledebenzenestestabilităla5μg/m3(medieanuală).Școli

67

asemenea,caimpuritateînamestecuriledesubstanțechimicedinindustriapetrolieră.

SINPHONIE:aproximativ25%dintreelevisuntexpușilaniveledepeste5μg/m3,cuprocentajemairidicateînțărilecentralșiest-europene.

NO2 Dioxiduldeazot(NO2)esteungazbrunroșcatcuunpunctdefierberede21,2°Cșiogreutatemolecularăde46.01g/mol.Acestaesteemisdinproceseledeardereșiprodusprinreacțiifotochimice.Esteunoxidantputernic,cuunmirosînțepătorcaracteristic.

CelemaiimportantesursedeNO2dininteriorsuntaparatelepegaz,încălzitoarelecukerosen,sobelepelemneșișemineelefărăcoșurideexhaustare.Aerulambiental(emisiileauto)esteunfactorcarecontribuieputerniclaconcentrațiideNO2dininterior.Principalelesurseambientaledeoxizideazot(NOx)includintruziuneadeNOxstratosferic,

NO2esteunagentdeoxidare,careesteextremdeiritantpentrumembranelemucoase,șiprovoacăomarevarietatedeefecteasuprasănătății.Celemaimultestudiidemonstreazămodificărisubstanțialealefunctieipulmonarelaadulțisănătoși,lasaupesteconcentrațiialeNO2de2ppm.Astmaticiiparafireceptivilaaproximativ0,5ppmșis-auraportat

v ControlulexpuneriilaNO2înbucătăriileșcolilorcuajutoruluneiventilațiicorespunzătoareprinintermediulhotelorcuexhaustareînexterior.

v Esterecomandatsăseimpementezeghidurideventilațiebazatepecerinţelepentrusănătate(proiectulHEALTHVENT)pentruacontrolaexpunerealaNO2dinsurseinterioareșiexterioare,înclădirileșcolilor.

v Interzicerea(opțiuneapreferată),sauasigurareauneiventilațiideevacuarelocalăsuficientăaoricărorsobecugazfărăexhaustareexterioară,carearputeafiîncăînuzînclădirileșcoliloreuropene.

v Asigurareaîntreținerii/inspecțieiregulateatuturordispozitivelordecombustieutilizateînclădirile

ValoriledereferinţădinGhidurileOMS2010șiUE-INDEX2005şi2009,pentruNO2de40μg/m3(medieanualășisăptămânală)și200μg/m3(1oră),suntrecomandatepentruaeruldininteriorînmediileșcolare.ȘcoliSINPHONIE:Cuexcepțiacâtorvasălideclasă,undes-au

68

activitateabacteriilorșiceavulcanică,șifulgerele.Centraleletermice,autovehiculeleșiaparateledeuzcasniccucombustieemitoxiddeazot(NO),careesteuncompusreactivceesteoxidatlaNO2.

simptomesubiectivelaacestniveldeconcentraţie.NO2creștereactivitateabronșicămăsuratăprinagențifarmacologicibronhoconstrictorilasubiecținormalișiastmatici,chiarlanivelecarenuafecteazăfuncțiapulmonarădirect,înabsențaunuibronhoconstrictor.Studiileepidemiologicesugereazăcăcopiiicaresuntexpușilacontaminanțiproveniţidinprocesuldeardereînsobepegaz,prezintăratemaimarialesimptomelorșibolilorrespiratoriidecâtalțicopii.Auexistattemericăcopiiimiciarputea

școlilor.

observatniveleridicatedeNO2îninterior,eleviiaufost,îngeneral,expușilanivelemaimicidecâtvaloareadereferinţăde40μg/m3.

69

aveaunriscmaimaredeapariţieasimptomelorasociatenivelelorridicatedeNO2îninterior,datorităratelorrespiratoriicrescuteînraportcudimensiuneacorporalăși,deoareceeipetrecomarepartedintimpullorîninterior.

Formaldehidă Formaldehida(HCHO)esteungazcuogreutatemolecularăde30,03șicuupunctdefierberela-21°C.AceastaseclaseazaînprimelelocuricapondereprintreproduseleHPVCs(produsechimicecuvolumridicatdeproducție):în2004,producțiasaînUEșiNorvegias-a

Formaldehidaesteeliberatădinmajoritateaproduselorpebazădelemn,folosităpescarălargăcaşiconservant,dezinfectantșibiocid,caşicomponentîncleiuri,lacuri,materialedeimprimare,tratamentetextile,markerepermanente,echipamenteauto,șizecidealteproduse.

Formaldehidaareunmirosînțepătorșiproprietățiiritantecarepotcauzadisconfort.Simptomelecareaparînexpunereadescurtăduratălaformaldehidăsunt:iritațiialeochilor,nasuluișigâtului,împreunăcudisconfortdependentdeexpunere,lăcrimare,strănut,tuse,greațășidispnee.S-aevidenţiatfaptulcă

v Minimizareaemisiilordeformaldehidădinmaterialeledeconstructieașcolii,produseșimobilier

v Înșcoli,sevorutilizamaterialedeconstrucție,produseșimobilieretichetateînconformitatecusistemeledeetichetareexistentelanivelnaționalșiUE.

v Serecomandăsăseasigureoventilaţiebazatăpecerinţelepentrusănătateînmediileinterioaredinșcoli,înconformitatecuabordareadincadrulproiectuluiHEALTHVENT.

GhidulOMS2010pentruIAQșiINDEXUE2009actualizatrecomandăvaloridereferinţăde120μg/m3și90pânăla120μg/m3(mediede30deminute)respectiv,pentruapreveniiritareasenzorialăînpopulațiagenerală.Acestevaloride

70

ridicatla10,7milioanedetone(FormaCare,2008)

Deasemenea,seformeazăînproceseledeardere,fumatultutunuluiînspecial,prinproceselechimicealeterpenelorînaer,caresuntincluseînaromeșiodorizanteși,înspecial,caunprodusdehidrolizăalrășinilorpebazădeformaldehidă(înceamaimareparteuree-formaldehidă,fenol-formaldehidășimelamină-formaldehidă).Dincauzamultitudiniisurselordininterior,formaldehidaesteomniprezentăînaproapetoatemediileinterioare(decișiînclădirileșcolilor),lanivelecaredepășescconcentrațiiledin

copiiisuntmaisensibiliînexpunerealaformaldehidă.Îndecembrie2012,sistemuleuropeandeclasificareșietichetarearmonizatăaclasificatformaldehidacaunagentcancerigendincategoria1BNotă:Osubstanțădincategoria1Aestecunoscutăsausepresupunecăarepotențialcancerigen/mutagenlasubiecţiiumani.Pentru categoria 1A,evaluarea estebazată în principalpedovezilasubiecţiiumani; pentrucategoria 1B,evaluarea estebazată în principalpedovezilaanimale.

referinţăsuntvalabilepentruoriceperioadade30deminute,și,deasemenea,potpreveniefecteleexpuneriipetermenlungasuprafunctieipulmonaresaurisculdecancernazo-faringian.ȘcoliSINPHONIE:TrebuiesubliniatfaptulcăvaloriledereferinţămenționatemaiînaintenupotficomparatedirectcuvalorilemăsurateînșcolileparticipanteînSINPHONIEdeoareceacesteadinurmăsuntlegatedeoperioadăde

71

aerulexteriorcuunordindemărimesaumaimult.Concentrațiiledeformaldehidăîninteriorsuntinfluențatedetemperatură,umiditate,ratadeventilație,vechimeaclădirii,utilizareaprodusului,prezențadesursedecombustie,precumșiobiceiurileprivindfumatulaleocupanților.

prelevareaprobelordeosăptămână.Rezultatelemăsurătorilorde formaldehidădin interior înșcolileparticipante înSINPHONIE,s-auîncadrat între1.3 şi 66.2μg/m3, cu maridiferențe întrețărileparticipante.Nivelele au fostsemnificativ maimari în țărileVestice și celeCentrale-Esticedecât în țărileNordice șiSudice.

Naftalină Naftalinaesteopulberealbă,cristalină,cuunmirosaromatic.Esteohidrocarburăcudouăinele

Naftalinaesteunprodusintermediarînproducereadeftalați,rășinisintetice,ftaleine,coloranți,produsefarmaceutice,

Principaleleefecteasuprasănătăţiiînexpunerealanaftalinăsuntleziunilelanivelultractuluirespirator,inclusivtumoriale

v Restricționareautilizăriiînclădirileșcolilordeprodusecareconținnaftalină(deexemplu,deodorantesolidepentrutoalete).

v Evitareautilizăriiîncălzitoarelorcukerosenfărăexhaustare

Ovaloaredereferinţăpetermenlungde10μg/m3afoststabilităcamedieanuală,

72

benzenice,izolatădingudronuldecarbune,cuunpunctdefierberede218°Cșiogreutatemolecularăde128,18g/mol.Naftalinaareuntimpdeînjumătățiredetreipânălaoptoreînatmosferă.

conservanți,celuloid,pulberefărăfum,antrachinonă,indigo,perilenșihidronaftalină.Naftalinacristalinăestefolosităcaagentdecontrolpentrumoliișicadeodorantsubformăsolidăpentrutoalete.Deasemenea,esteutilizatăînproducereadeinsecticide.Fumuldelemn,păcurașicarburanţiiconțin,deasemenea,naftalină.Emisiilordenaftalinăînatmosferăprovinînprincipaldinemisiilefugitiveșigazeledeeşapamentdelaautovehicule.Aulocscurgeriînsolșiapăîntimpul

tractuluirespiratorsuperior.PebazaclasificăriiIARC,naftalinaesteunposibilcarcinogenuman(Grupa2B).

exterioarășiinterzicereafumatuluiîninteriorulclădirilorșcolilor.

v Serecomandăsăseasigureoventilaţiebazatăpecerinţelepentrusănătateînmediileinterioaredinșcoli,înconformitatecuabordareadincadrulproiectuluiHEALTHVENT.

pentruapreveniriscurileasuprasănătăţiiasociatecuexpunerealanaftalină(OMS,2010).Aceeașivaloareafost,deasemenea,recomandatădeINDEXUEîn2005și2009.ȘcoliSINPHONIE:ConcentrațiiledenaftalinădininteriorînșcolileparticipanteînSINPHONIEauvariatdela0la30.8μg/m3.ȚăriledinEuropaCentrală,deEstșideSudauconcentrațiisemnificativmaimaridenaftalinăîn

73

depozitării,transportuluișiîndepărtăriipacureișigudronuluidecărbuneşisuntcompusulesteeliberatînatmosferăcaurmareavolatilizării,fotolizei,adsorbției,șibiodegradării.Surseobișnuitedininteriorceelibereazănaftalinăsuntîncălzitoarelecukerosenfărăexhaustareexterioarășifumuldetutun.

interior,deșivalorilemediialetuturorcelorpatruregiunialeUEaufostcumultsubvaloareadereferinţăaOMS.Aproximativ5%dintreeleviaufostexpușilanaftalinălaconcentraţiimaimaride10μg/m3.Ceimaimulțieleviaufostexpușilanivelefoartescăzutealenaftalinei(maipuținde1μg/m3).

Monoxiduldecarbon

COesteungazincolor,inodorșinon-reactivșiesteunprodusdecombustieincompletă,deșiuneleproceseindustrialeșibiologiceîl

COestelarggeneratîninteriordecătreaparateledecombustiedeuycasnicfărăexhaustareexterioară,înspecialdacăacesteasuntutilizateîn

Expunerealaniveleridicatedemonoxiddecarbonesteocauzafrecventădedeces.Lanivelescazute,expunereaconducelareducerea

v Toateechipamenteledecombustiedininteriorfolositeînclădirileșcolilortrebuiesă-șiexhaustezeprodusiideardereîncoșuridefum/hote/fantedeexhaustarecaresedeschidînexterior

v Esterecomandatsăsepunăîn

OseriedevaloridereferinţăsuntrecomandatedeOMSIAQ2010pentrupentruapreveniefecteleexpuneriidescurtăduratălaconcentraţiide

74

producșiele. încăperislabventilate.Fumuldetutuneste,deasemenea,osursăimportantădepoluarecuCOîninterior.

capacitățiideefortșiunrisccrescutdebolicardiaceischemice.Studiileepidemiologicecareimplicăgrupurimaridepopulație,încazulcăroraexpunerileaufost,îngeneral,lanivelerelativscăzutedemonoxiddecarbon,auevidenţiatincidențecrescutealegreutăţiimicilanaștere,alemalformaţiilorcongenitale,alemortalităţiiinfantileșiadulte,alespitalizărilordatorateboilorcardiovascularecronice,insuficiențăcardiacăcongestivă,accidentvascularcerebral,astm,tuberculozașipneumonie(OMS2010).

aplicareîntoatețărileeuropene,inspecțiicertificateşiobligatoriiefectuateînmodregulat,pentruechipamentelefolositepentrucombustieîninterior,înclădirileșcolilor.

v Esterecomandataseinstalaîntoatețărileeuropene,înmodobligatoriu,senzorideCO/alarmeînspațiileinterioaredinclădirileșcolilorcareconținechipamentedecombustie.

v Se recomandă să se asigure oventilaţie bazată pe cerinţelepentru sănătate în mediileinterioare din școli, înconformitate cu abordarea dincadrulproiectuluiHEALTHVENT.

vârf(timpiidemedieresuntînparanteze):-100mg/m3(15min)-60mg/m3(30min)-30mg/m3(1h)-10mg/m3(8h)-7mg/m3(24h)ȘcoliSINPHONIE:Întoatecazurile,cuexcepțiaunuia,copiiidinșcolileparticipanteînSINPHONIEaufostexpușilamaipuținde7mg/m3,aceastareprezentîndvaloareadereferinţă(24h).

75

Ozon Ozon(O3)esteungazcreatnaturalprinreacțiidefoto-oxidareînaerulexterior,deluminasoarelui,șiestecreatînmodartificial,caunbioprodusalactivitățilorumane,atâtînexteriorcâtşiîninterior.

Înexterior,înspecialînmediulurban,înapropiereazonelorcutraficintens,niveleledeozonpotdevenisuficientderidicatepentruacauzaproblemedesănătate,înspeciallapersoanelesusceptibile,cumsuntpersoaneleînvârstăsauastmaticii.Deoareceaerulexterioresteaspiratîninteriorulclădirilor,prinsistemedeventilațiesauferestredeschise,niveleridicatedeozonînaerulexteriorpotcauzaniveleridicatealeacestuiaîninterior.Unnumărdesurseinterioaredeozonpoatecreștechiarmaimultniveleledeozon.Sursele

Fiindunoxidantputernic,ozonulpoateexercitadiverseefectefiziologiceasuprafuncțieipulmonare(plămânilor),inclusivscadereafuncțieipulmonare,aratelorschimbuluideaer,șiaapermeabilităţiicăilorrespiratorii.Ozonulpoateacționa,deasemenea,cauniritant.Impactulasuprasănătățiialexpuneriilaniveleridicatedeozon,includeiritareaochilor,dificultățiderespirație(dispnee),tuse,astm,producțieexcesivădemucus,iritareamucoaselor,șidureriînpiept,lainhalare.Subiecți precumastmaticii şi cei curinită alergică pot fi

v Păstrareaimprimantelorlaserșicopiatoarelordepartedesăliledeclasășibirouri,înincăperiseparatedinclădireașcolii,ventilateadecvatșiautonom.

v Evitareasaureducereaactivitateafiziceaelevilorînexterior,înzilelecândniveleledeozondepășescvaloareadereferinţăaOMS.


ValoareadereferinţăOMS2005(carevizeazăreducerearisculuiuneigamelargidesimptomerespiratoriiasociatecuexpunerealaozon)este:100μg/m3(8h)ȘcoliSINPHONIE:În școlileparticipante înSINPHONIE,valorileconcentrației deozon au variatde la 0 la 141μg/m3.

76

principaledeozon,dininteriorsuntechipamenteledebirou(înspecialechipamenteeelectrice),terminaleledecalculator,imprimantelelaserșifotocopiatoarele.Densitateamareaunorastfeldeechipamenteși/saudeficiențealesistemelordeventilațiepotconducelaniveleridicatedeozoncarepotdeterminaefecteadverseasuprasănătății.

deosebit desusceptibili laefectele nivelelorridicatedeozon.

d-Limonen D-limonenesteutilizatpescărălargăcaagentaromatizantînnumeroaseprodusedeconsumutilizateînmediiinterioare.

Pericolelepotențialealeexpuneriilad-limonensuntiritareaochilorșiacăilorrespiratorii.Dateleștiințificesugereazăfaptulcăreacțiiledintrecompușiivolatilinesaturați(de

v Limitareautilizăriiproduselordeconsumcareconțind-limonen,cumsuntodorizantele,înclădirileșcolilor.

v Evitareautilizăriiexcesiveaagențilordecurățareparfumațiînclădirileșcolilor.

v Se recomandă să se asigure oventilaţie bazată pe cerinţele

Olimitădeexpunerede450μg/m3afostrecomandatăîncadrulproiectuluiUE-INDEXîn2005.Cutoateacestea,s-aconstatatcănuafostposibil

77

exemplu,limonene,α-pinen,stiren)șiradicaliideozonsauhidroxil(OH),produccompuşichimicereactivimaiprobabilresponsabilideiritareaochilorșiacăilorrespiratoriidecâtCOV-urilenon-reactivechimicmăsurate,deobicei,îninterior.Prinurmare,estedeașteptatcaoexacerbareaefectelorasuprasănătățiivaurmaconcomitantcuprezențaozonuluiînmediileinterioare.

pentru sănătate în mediileinterioare din școli, înconformitate cu abordarea dincadrulproiectuluiHEALTHVENT.

săserecomandeaceastăvaloarepentruexpunereapetermenlung,caovaloaredereferinţăpentrud-limonendincauzalipseidedatetoxicologicesuficiente.ȘcoliSINPHONIE:Concentrațiilededed-limonendininteriorînșcolileparticipanteînSINPHONIEauvariatdela0la671μg/m3,cunivelesemnificativmairidicateînțăriledinEstdecâtînceledinSudșiVestșinivelefoartescăzuteînțărilenordice.

78

Majoritateaeleviloraufostexpușilanivelefoartescăzuteded-limonen(maipuținde100μg/m3).

Tricloroetilenă Tricloretilena(TCE)esteunsolventindustrialutilizatpescarălargă.Esteunlichidvolatil,incolorcuunmirosdulcesimilarcualcloroformului.Areunpunctdetopirede-84.8°C,unpunctdefierberede86,7°C,oconstantăalegiiluiHenryde1,03x10-2atm-m3/molla20°C,opresiuneavaporilorde7,8kPala20°C,osolubilitateînapăde1,1g/lla20°CșiunlogKow

ConsumatoriipotfiexpușilaTCEprinfolosireabaițurilorpentrulemn,avopselelor,aagențilordefinisare,alubrifianților,adezivilor,pasteicorectoarepentrumașinadescris,produselordeîndepărtareavopseleișiaanumitordetergenți,încareTCEesteutilizatcasolvent.Apasausolulcontaminatpotcontribui,deasemenea,lapoluareamediuluiinteriorprin

ExpunerealaTCEcreșterisculdecancerhepatic,renalșitesticular,precumşidelimfomnon-Hodgkin.DeoareceexistăsuficientedovezicaresăatestecăTCEesteuncarcinogengenotoxic,toateexpunerileîninteriorsuntconsideraterelevanteșiniciovaloarepragnupoatefideterminată.IARCaclasificatTCEcaprobabilcarcinogenpentruom(Grupa2A)pebazadovezilorsuficientelaanimaleșidovezilorlimitate

v LimitareautilizăriiproduselordeconsumcareconținTCEînclădirileșcolilor.

v MonitorizareaTCEînapășisolînzonașcolii,pentruaevitapoluareapotențialăainterioruluiclădirilorșcolilorprinintermediulTCEdinapacontaminată(baie/duș)șisol.


PebazaghiduluiOMSpentrucalitateaaeruluidininterior(2010),unitateaderiscestimatestede4,3x10-7perμg/m3.ConcentrațiiledeTCEînaerasociatecuunriscadiţionalcancerpedurataviețiide1:10000,1:100000și1:1000000suntrespectiv230,23și2,3μg/m3.ȘcoliSINPHONIE:

79

(coeficientdepartițieoctanol-apă)de2,29.TCEestefolositînprincipalpentrudegresareadevaporișicurățarealareceapieselormetalice(80-95%dinconsum).Alteaplicațiiindustrialeincludcurățarechimicăuscată,imprimare,producereadecernealătipografică,procesedeextracție,producțiadevopseașiimprimareatextilă.

intermediulTCE. lasubiecţiiumani. ÎnșcolileparticipanteînSINPHONIEafostobservatăogamălargădevalori(dela0la126μg/m3)cuniveledeTCEinteriorsemnificativmaimiciînțăriledinVestșidinNorddecâtînceledinSudulșiEst.Doar10%dintrecopii au fostexpusi la TCE înșcoli, înconcentraţii maimaride5μg/m3.

Tetracloroetilenă Tetracloretilena(TCA)(RegistrulCASNumărul127-18-4;C2Cl4,greutatemolecularăde

ProduseledeconsumcarepotconțineTCAincludadezivi,parfumuri,agențideîndepărtarea

ExpunerealaTCApoateafectasistemulnervoscentral,ochii,rinichii,ficatul,plămânii,mucoasele

v LimitareautilizăriiproduselordeconsumcareconținTCAînclădirileșcolilor

v Monitorizareasurselordealimentarecuapăaclădirilor

Ghidul OMS IAQ2010recomandă ovaloare dereferinţă pentruTCA în cazul

80

165.83)esteunlichidușorvolatil,incolor,cuunmirossimilarcuceldeeter.Principalelesaleproprietățifiziceșichimicesuntdupăcumurmează:greutatemoleculară165.83g/mol;densitatea(la20°C)1.6227g/ml;punctdetopiredeaproximativ-22°C;punctdefierbere121°C;solubilitateînapă(la25°C)150mg/litru;presiuneadevapori18.47mmHgla25°C(2),1,9kPala20°C,de3,2kPala30°Cși6,0kPala40°C;constantalegiiluiHenry0.018atm-m3/molla25°C;

petelor,finisajepentruțesături,produselehidrofobe,agențidecurățarealemnului,agențidecurățareaimotoarelorautovehiculelorșițesăturicurățatechimic.ProduseledeconsumdescrisemaisussuntsursedeexpunerelaTCAîninterior.ApăpotabilăcontaminatăpoatefiosursădeexpunerelaTCAîninterior,atuncicândseutilizeazăladușsaulaspălatulvaselor.

șipielea.Carcinogenitateanuesteutilizatăcaunpunctfinal,deoarecenuexistăindiciicăTCAestegenotoxicșiexistăincertitudinicuprivireladovezileepidemiologice,precumșiînceeacepriveşterelevanțadatelordecarcinogenitatelaanimaleșilaom.Cutoateacestea,dincauzaincertitudiniirămasecuprivirelacarcinogenitateaTCA,artrebuisărămânăînobservație.IARCaconcluzionatcăexistădoveziprivindasociereapozitivăconstantăîntreexpunerealaTCAșiriscurilepentrucancerulesofagian,decoluterinșilimfomulnon-Hodgkin.TCA

școlilorpentruaseasiguracăacesteanusuntcontaminatecuTCA,cuscopuldeaevitaexpunereaaferentă,atuncicândseutilizeazădușulșicândsespalăveselaînbucătăriiledinclădirileșcolilor.


expunerii pe operioadă detimp de un an,de250μg/m3.ȘcoliSINPHONIE:Nici unul dintrecopii nu au fostexpuşi laconcentraţii deTCA mai mari250μg/m3.Doar10%dintrecopiiaufostexpușilaTCAînșcoli,lavalorimaimaride3,3μg/m3.

81

logKow(coeficientdepartițieoctanol/apă)3,40(valoaremăsurată)și2,97(valoareestimată);șilogKoc(coeficientuldepartițieoctanol/carbon)177~350(valoaremăsurată).

esteclasificatdecătreIARCcafiinduncarcinogendinGrupul2A(probabilcarcinogenpentruom).

Radon Gazulderadon(222Rn)esteosursăimportantăderadiațiiionizantedeoriginenaturalășiuncontributormajorladozaderadiațiiionizanteprimitădecătrepopulațiageneralăîndiferitemediiinterioare(locuinţe,școli,locuridemuncă).Cuexcepția

Principalasursăderadonîninterioresteradonulprodusprindezintegrarearadiuluiînsolulsubiacentuneiclădiri.

Principalacaledeexpunerelaradonșiproduselesalededezintegrareestecaleainhalatorie.IARCl-aclasificatcauncarcinogenumandinGrupa1,în1988,întimpceOMSconsiderăcăradonularfiadouacauzadecancerpulmonar,dupăfumat.

v Nivelelederadonînclădirileșcolilortrebuiesăfiecontrolateprindiferiteopțiunitehnologicedeconstrucție,cumarfiinstalareacolectoareloractivederadonșiamembranelorizolatoarecareîmpiedicăpătrunderearadonuluiînfundațiileclădirilorșcolilor.

v Serecomandăsăseadopteînțărileeuropenestrategiidereglementareaconstrucțiilormenitesăreducănivelelemediideradonîncladirilenoi,inclusivînclădirileșcolilor,subnivelelemediinaționaleactuale.

v StatelemembrealeUEsuntîncurajatesăconsultegamalargă

Risculadiţionalpetoatăduratavieții,dedecesprincancerpulmonarindusderadonestede6x10-4perBq/m3.Înluminacelormairecentedateștiințificeprivindefecteleasuprasănătățiialeradonuluidininterior,OMS(2010)arecomandatun

82

dozelorderadioterapieșiaccidentelorsoldatecuemisiideradiații,radonulestecelmaimareșicelmaivariabilcontributorladozamedieanualăderadiațiiprimitădepopulațialumii.

derecomandaricuprivirelastrategiiledeprevenireșideremediereacontaminăriicuradonelaborateîn2012,încontextulproiectuluiRADPARfinanțatdeUE(http://web.jrc.ec.europa.eu/radpar/)

nivelnaționadereferințăpentrulocuințede100Bq/m3.Oridecâteoriacestnivelnupoatefirespectat,niveluldereferințăalesnutrebuiesăfiemaimarede300Bq/m3.Pentrucopii,unniveldereferințăde167Bq/m3poatefiasociatcuunriscadiţionalpedurataviețiide1x10-3.ȘcoliSINPHONIE:RezultatelemăsurătorilorderadondininteriorînșcolileparticipanteînSINPHONIE

83

aratăvaloride0pânăla9186Bq/m3(valoareamedianăde100,9Bq/m3),cunivelesemnificativmaimariînțăriledinEuropaCentralășideEstșiînțăriledinSudulEuropeidecâtînțăriledinNordulșiVestulEuropei.50%dintrecopiiaufostexpușilamaimultde100Bq/m3.

84

ANEXAC-Factoriidestresmicrobiologicidinaerulinterior(surse,efecteasuprasănătăţii,opţiunidemanagementalriscurilor/măsuridecontrol,standarde/ghiduri/rezultateSINPHONIEpentrucomparaţie)

Factordestres

Descriere

Surse

Efecteasuprasănătăţii

Opţiunidemanagementalriscurilorșimăsuride

control

Standarde/ghiduri/

RezultateSINPHONIEpentru

comparaţie

FACTORIDESTRESMICROBIOLOGICIDINAERULINTERIOR

EndotoxineSpecii/grupuridefungi,pentruexemplificarev GrupulPenicillium/Aspergillus/Paecilomycesspp.

v Aspergillusversicolor

v Alternariaalternata

Endotoxinelesuntcomponenteintegralealemembraneiexterioareabacteriilorgram-negativeșisuntcompusedinproteine,lipideșilipopolizaharide.Speciile/grupuriledefungisuntomniprezenteînmediulînconjurător,atâtîninteriorcâtșiînexterior.Acesteasuntorganismeeucarioteunicelularesau

Principalelesursedebacteriişifungiînmediulinteriorsuntaerulexterior,oamenii(directșiindirect,prinintroducereadematerialdinexteriorpehaine,cumestesolul)șicreștereamicrobianădatorităumezeliipesuprafețeleșistructurileinterioare.Endotoxineledinaersuntdeobiceiasociatecuparticule

Celemaiimportanteefectealeexpuneriilaaceștipoluanțisuntprevalențacrescutădesimptomerespiratorii,alergiișiastmbronșic,precumșiafectareasistemuluiimunitar.Cutoateacestea,cercetareapentruadovedicauzalitateîntreexpunereamicrobianășistatusulrespiratoresteîncăîncursdedesfășurare.Relațiiledintreumezeală,expunerela

v Umezealapersistentășicreștereamicrobianăpesuprafețeleinterioareșiînstructurileclădirilorșcoliilorartrebuisăfieevitatesaureduse.

v Monitorizareaperiodicășiinspecțiaamănunțităaclădirilorșcolilorartrebuisăfieefectuatăpentruaidentificașiremediaumiditateașicreștereamicrobianăpotenţialădininterior.

v Proiectareaadecvată,construcțiașiîntreținereaclădirilor

- GhidurileOMScuprivirelaumezealășimucegai(2009)

- BroșurăOMScuinformațiicuprivirelaumezealășimucegai(riscuripentrusănătate,prevenireșimăsurideremediere)

85

Grupuridebacterii,pentruexemplificare:v Streptomycesspp.v Mycobacteriumspp.

pluricelularecarecuprindmiidespeciidiferite.Multifungiaupotențialuldeaproducemicotoxine,caresuntbiomoleculecumasamolecularărelativăscăzută,dintrecareunelesunttoxicepentruanimaleșipentruființeleumane.Bacteriilesuntmicroorganismeomniprezenteunicelulareprocariote,carecuprindomarevarietatedespecii.Acesteapotfigăsiteînaerșiprafșipesuprafețeleoricăreiclădiri,inclusivîncelecarenuauproblemecuumezeala.Deasemenea,acestemicroorganismeproducovarietatedecompușibioactivi,uniidintreeipotențialpericuloșipentru

deprafsauaerosolilichizi.Particuleleauodistribuțielargădinpunctdevederealdimensiunii,darniveleledeendotoxinepotfimaimariînfracțiuneagrosieră.Literaturadespecialitatearatăcăexpunerealaendotoxineînsăliledeclasădinșcoalădepășeșteînmodclarexpunereadinmediullocuinţei,iartendințesimilarepotfipreconizateșipentrualțicontaminanțimicrobieni.

florămicrobianăfoartediversificatășiefecteleasuprasănătăţiisuntdificildecuantificatcuprecizie.Prinurmare,nuexistăvaloricantitativedereferinţăstabilitepebazacerinţelorpentrusănătatesaupraguricepotfirecomandatepentruniveleacceptabiledecontaminarecumicroorganismeînmediileinterioare.MultespeciidefungiproducalergenidetipI.Sensibilizareacuproducereadeimunoglobulină(Ig)Elacelemaifrecventespeciidefungidinexteriorșiinterior,cumsuntAlternaria,Penicillium,AspergillusșiCladosporiumspp.,esteasociatăcubolirespiratoriialergice,înspecialastmbronşic.

școlilorșicontrolultemperaturiișialventilației,pentruaevitaexcesuldeumiditate,condensulpesuprafețeșiexcesuldeumiditateînmaterialeledeconstrucțiedinclădireașcolii.

v Ventilațiaartrebuidistribuităînmodeficientîntoatespațiiledinclădirileșcolilor,iarzonelecuaerstaționarartrebuisănufiepermise.

(2009)- Intervențiiși

acțiunialeOMSîmpotrivaumezeliișimucegaiului:trecereînrevistăaunorstudiidecazselectate(2008)

- HEALDirectoratulagențiilordinstatelemembrealeUE,furnizîndinformațiicuprivirelaumezealășimucegaipentrupublic(2009)

- ReferinţălaabordareadeultimăorădinSINPHONIEprivind

86

sănătateaumană. prelevareadeprobeșianalizaagențilormicro-biologiciînmediileinterioaredinșcoli(2013)

ȘcoliSINPHONIE:SetuldedatedinproiectulSINPHONIEfurnizeazădateprivinddistribuțiaexpuneriilafactoriidestresmicrobiologiciînmediulșcolarEuropeanșievidenţiazăasocierisemnificativeîntrenivelelecrescutedeagențimicrobienișisimptomelerespiratoriila

87

elevișiprofesori,șimăsurătorileclinicealeNOexpirat.

88

EuropeDirectesteunserviciucarevăajutăsăgăsițirăspunsurilaîntrebăriledumneavoastrălegatedeUniuneaEuropeană

Numărdetelefongratuit(*):0080067891011

(*)Uniioperatoridetelefoniemobilănupermitaccesullanumerele00800sauacesteapeluriarputeafifacturate.

MulteinformațiisuplimentarecuprivirelaUniuneaEuropeanăsuntdisponibilepeinternet.

AcestapoatefiaccesatprinintermediulserveruluiEuropahttp://europa.eu.

CumsepotobținepublicațiialeUE

PublicațiilenoastresuntdisponibilelaEUBookshop(http://bookshop.europa.eu),undevăputețisolicitaocomandă,unuiagentdevânzărila

alegere.

BiroulpentruPublicațiiareorețeadeagențidevânzărilanivelmondial.

Putețiobținedateledecontactaleacestoratrimițândunfaxla(352)2929-42758.

ComisiaEuropeană

EUR26726 EN -CentrulComundeCercetare-InstitutulpentruSănătateșiProtecțiaConsumatorilor

Titlu:Ghidpentruunmediusănătosînşcolileeuropene

Autor(i):StylianosKephalopoulos(ComisiaEuropeană,CentrulComundeCercetare),ÉvaCsobod(REC,Ungaria),YuriBruinendeBruin(RIVM,

Olanda),EduardodeOliveiraFernandes(IDMEC-FEUP,Portugalia)

Contributors:PaoloCarrer(UMIL,Italia),CorinneMandin(CSTB,Franţa),MarianneStranger(VITO,Belgia),IsabellaAnnesi-Maesano(UPMCParis

06,Franţa),MarciaGiacomini(UBA,Germania),EllenKoudijs(RIVM,Olanda),HansMoshammer(MedicalUniversityWien,Austria),Peter

Rudnai(NIEH,Ungaria),JoanaMadureira(FEUP,Portugalia),DejanMumovic(UCL,MareaBritanie),EdvinasKrugly(KUT,Lituania),Anne

Hyvärinen,MartinTäubelandKatiJärvi(THL,Finlanda),ZoricaZivkovic(USMS,Serbia),HelenaKazmarová(SZU,RepublicaCehă),MichalJajcaj

andHenrietaSavinová(UVZSR,Slovacia),Margarita-NikiAssimakopoulos(UOA,Grecia),JohnBartzisandKrystalliaKalimeri(UOWM,Grecia),

EugenS.GurzauandIuliaNeamtiu(EHC,Romania),PetervandenHazel(VGGM,Olanda),StephenMontefort(WALDONET,Malta),Adamos

Hadjipanayis(LarnacaGeneralHospital,Cipru),EduartCani(REC,Albania)

AceastăpublicațieafostprodusăcaparteaSINPHONIE(Poluareainterioarăînșcolișistareadesănătate:RețeadeobservațielanivelulEuropei),proiectrealizatînbazaunuicontractpentruComisiaEuropeană(contractSANCO/2009/c4/04)șifinanțatdecătreParlamentulEuropean.

Proiectulaimplicatunconsorțiucareainclus25dețări(statemembrealeUEșiunelețăricandidateșiîncursdeaderare),coordonatdecătre

CentrulRegionaldeMediupentruEuropaCentralășideEst,Ungaria.

Documentultrebuiecitatca:

Ghidpentruunmediusănătosînșcolileeuropene

Kephalopoulos,S.,Csobod,E.,BruinendeBruin,Y.,DeOliveiraFernandes,E.Co-publicatdecătreDirectoratulGeneralpentruSănătateși

ConsumatorialComisieiEuropeneșiCentrulComundeCercetare,Luxemburg,2014.

AcestdoccumentesteasociataltordouadocumenteaparținândproiectuluiSINPHONIE(RaportulfinalSINPHONIEșirezumatulraportulului

SINPHONIE).ToateceletreidocumentepotfidescarcatedepeJRC’sScienceHub(https://ec.europa.eu/jrc/en/research-topic/human-exposure)

șiwebsite-ulproiectuluiSINPHONIE(http://www.sinphonie.eu/)

Luxemburg:OficiulpentruPublicațiialUniuniiEuropene

2014–88pp.–21.0x29.7cm

EUR–ScientificandTechnicalResearchseries–1831-9424(online)

ISBN978-92-79-39151-4(PDF)

doi:10.2788/89936

XX-NA

-xxxxx-EN-C

Guidelines for Ghid pentru un mediu sănătos inîn healthy ... · Dl John F Ryan Dr Krzysztof...

Documents

Transcript of Guidelines for Ghid pentru un mediu sănătos inîn healthy ... · Dl John F Ryan Dr Krzysztof...