Grile Rise

8/16/2019 Grile Rise

1/192

CRISTIAN BENŢE (coordonator)

MARIUS GREC CORNEL GRAD

CLAUDIU PORUMBĂCEAN STELEAN BOIAIRINA IONELA POP NICOLETA LAŞAN

VENDELIN GLAZER SABIN COROIAN

TESTE GRILĂ PENTRUEXAMENUL DE LICENŢĂ LA

SPECIALIZAREA RELAŢIIINTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

ARAD - 2014


2/192

2

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: Prof. univ. dr. Vese Vasile

Prof. univ. dr. Porumbăcean Claudiu

Copertă: Petrila Otilia

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BENŢE CRISTIAN (coordonator)Teste grilă pentru examenul de licenţă la specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii europene / coord.: BenţeCristian – Arad:„Vasile Goldiş” University Press, 2014 Bibliogr.

ISBN 978-973-664-674-4

I.Benţe, Cristian (coord.)

327 100 075.8


3/192

3

CUPRINS

I. GHID ORIENTATIV PENTRU REDACTAREA ŞIPREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ...........................................5

INTRODUCERE – CADRUL GENERAL............................................5

Capitolul I. STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENŢĂ........................6

Capitolul II. REGULI DE REDACTARE A LUCRĂRII DELICENŢĂ..................................................................................................8

Capitolul III. REGULI DE PREZENTAR E A LUCRĂRII DELICENŢĂ ............................................................................................ 12

Capitolul IV. EVALUAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ ................. 13

ANEXE ................................................................................................ 14ANEXA 1: COPERTA LUCRĂRII DE LICENŢĂ ................................................. 14ANEXA 2: PRIMA PAGINĂ A LUCRĂRII DE LICENŢĂ ................................... 15ANEXA 3: DECLARAŢIE STANDARD PRIVIND ORIGINALITATEALUCRĂRII ............................................................................................................ 16ANEXA 4: EXEMPLU DE CUPRINS.......................................................................17

ANEXA 5: EXEMPLU PENTRU LISTA DE FIGURI ŞI LISTA DE TABELE ...... 18

INTRODUCERE ÎN STUDIUL RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE – TEORII ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE ............................. 19

POLITICI COMPARATE. TEORII ŞI METODE ............................... 47

TEORII ALE DEMOCRAŢIEI ............................................................. 51

NEGOCIERE ŞI MEDIERE ÎN RELAŢII INTERNAŢIONALE ....... 59

STUDII DE ARIE ................................................................................... 70

PROCESUL DECIZIONAL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ................. 77

INSTITUŢII EUROPENE ...................................................................... 81

INTRODUCERE IN GEOPOLITICĂ ................................................... 92

INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE ....................... 99

ISTORIE POLITICĂ MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ – ISTORIARELAŢIILOR INTERNAŢIONALE – INTRODUCERE ÎN STUDIIEUROPENE .......................................................................................... 108


4/192

4

INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢE POLITICE ......................................... 130

CONSTRUCŢIE EUROPEANĂ ......................................................... 137

DREPT INTERNAŢIONAL ................................................................ 146

POLITICĂ EXTERNĂ ŞI DIPLOMAŢIE ......................................... 152

STUDII DE SECURITATE – SOCIOLOGIA RELAŢIILORINTERNAŢIONALE ............................................................................ 164GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE .......................................................176

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ÎN SECOLUL XX………………179

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………...187


5/192

5

Ghid orientativ pentru redactarea şi prezentarea Lucrării de licenţă/disertaţie

Cuprins

Introducere – cadrul general

Capitolul 1: Structura lucrării de licenţă/disertaţie

Capitolul 2: Reguli de redactare a lucrării de licenţă/disertaţie

Capitolul 3: Reguli de prezentare a lucrării de licenţă/disertaţie

Capitolul 4: Evaluarea lucrării de licenţă/disertaţie

Anexe

Introducere – cadrul general

In conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare aexamenului de absolvire/licenţă/diplomă la Universitatea de Vest „VasileGoldiş”, examenul de licenţă constă din două probe:

a) Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate

(examen scris)

b)

Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.Examenul de disertaţie constă dintr -o singură probă: a) Prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie Fiecare student al Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi

Administrative are obligaţia de a-şi alege tema lucrării de licenţă/disertaţieşi cadrul didactic coordonator, respectând, pe parcursul elaborării şi

prezentării lucrării, cerinţele impuse de acesta. Prezentul Ghid orientativ pentru redactarea şi prezentarea

lucrării de licenţă/disertaţie este un document adoptat de către membriiDepartamentului de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Facultăţii de ŞtiinţeUmaniste, Sociale şi Politice, având următoarele obiective:


6/192

6

eficientizarea activităţilor de coordonare a lucrărilor delicenţă/disertaţie;

facilitarea redactării corecte de către student/absolvent a lucrăriide licenţă/disertaţie;

creşterea nivelului calitativ al lucrărilor de licenţă/disertaţie; evaluarea unitară a absolvenţilor care îşi susţin lucrarea de

licenţă/disertaţie.In vederea atingerii obiectivelor enunţate anterior, prezentul Ghid conţine:

informaţii referitoare la structura lucrării de licenţă/disertaţie(capitolul 1);

reguli de redactare a lucrării de licenţă/disertaţie (capitolul 2); reguli de prezentare a lucrării de licenţă/disertaţie (capitolul 3); grilă de evaluare a lucrării de licenţă/disertaţie (capitolul 4); şabloane utilizate pentru redactarea lucrării de licenţă/disertaţie

(anexe).

Prezentul Ghid va fi utilizat ca instrument de lucru al Departamentului de

Ştiinţe Socio-Umane în sesiunea de licenţă/disertaţie iunie 2014. Ghidul,împreună cu şabloanele utilizate pentru redactarea lucrării delicenţă/disertaţie, va fi publicat pe site-ul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste,Politice şi Administrative (http://supa.uvvg.ro/studenti/licenta.html) şi va fidiseminat de cătr e cadrele didactice coordonatoare tuturorstudenţilor/absolvenţilor pe care acestea îi îndrumă.

Capitolul 1: Structura lucrării de licenţă/disertaţie Lucrarea de licenţă/disertaţie este structurată pe capitole şi include

următoarele elemente obligatorii:

a. C opertă – informaţiile care trebuie să apară pe coperta

lucrării de licenţă/disertaţie sunt prezentate în Anexa1; b.

Pagina de titlu – informaţiile care trebuie să apară în paginade titlu a lucrării de licenţă/disertaţie sunt prezentate înAnexa2. De asemenea, absolvenţii pot descărca de pe site-ulFacultăţii de Științe Umaniste, Politice și Administrative,şablonul pentru redactarea paginii de titlu;

c.

Declaraţie standard – lucrarea de licenţă/disertaţie vaconţine o declaraţie pe propria răspundere a absolventului,datată şi semnată în original, din care să rezulte că lucrareaîi aparţine, nu a mai fost niciodată prezentată şi nu este

plagiată (a se vedea regulile de evitare a plagiatului);

http://supa.uvvg.ro/studenti/licenta.htmlhttp://supa.uvvg.ro/studenti/licenta.htmlhttp://supa.uvvg.ro/studenti/licenta.htmlhttp://supa.uvvg.ro/studenti/licenta.html


7/192

7

d. Conţinutul declaraţiei este prezentat în Anexa3, iar şablonul poate fi descărcat de pe site-ul Facultăţii de Științe Umaniste,Politice și Administrative;

e. Cuprins – lucrarea de licenţă/disertaţie va avea un cuprinscare să conţină cel puţin titlurile tuturor capitolelor însoţitede numărul paginii la care începe fiecare capitol (a se vedea

exemplul din Anexa 4);f. Lista figurilor şi lista tabelelor – în cazul în care lucrarea de

licenţă/disertaţie conţine figuri (imagini, grafice) şi/sautabele, acestea vor fi prezentate, imediat după cuprins, subforma unor liste (separat pentr u figuri şi tabele) care conţinnumele fiecărui element şi numărul paginii la care se aflăacesta (a se vedea exemplul din Anexa 5);

g.

Introducere – aceasta va conţine motivaţia alegerii temei,gradul de noutate a temei, obiectivele generale ale lucrării,metodologia folosită, firul roşu al lucrării (titlul capitolelor şilegătura dintre ele), precum şi limitele lucrării

(confidenţialitatea datelor, rată mică de răspuns lachsetionare/interviuri, lipsa accesului la unele surse

bibliografice de referinţă, etc.). Introducerea nu senumerotează ca şi capitol;

h. Capitole – lucrarea de licenţă/disertaţie va conţine între 3 şi 8capitole numerotate crescător, fiecare putând să aibă, în

partea finală, o secţiune de concluzii, care să sintetizezeinformaţiile şi/sau rezultatele prezentate în cadrul aceluicapitol;

i.

Concluziile lucrării – în această parte a lucrării delicenţă/disertaţie se regăsesc cele mai importante concluziidin lucrare, opinia personală privind rezultatele obţinute înlucrare, precum şi potenţiale direcţii viitoare de cercetarelegate de tema abordată. Concluziile lucrării nu senumerotează ca şi capitol;

j. Anexe (dacă este cazul) – acestea apar într -o secţiuneseparată, care nu se numerotează ca şi capitol. Fiecare anexăse va menţiona cel puţin o dată în textul lucrării. Anexele senumerotează crescător (Anexa 1, Anexa 2, etc);

k. Bibliografie – acesta este ultima parte a lucrării şi va conţinelista tuturor surselor de informaţie utilizate de către absolvent

pentru redactarea lucrării de licenţă. Bibliogr afia nu se vanumerota ca şi capitol al lucrării.


8/192

8

Capitolul 2: Reguli de redactare a lucrării de licenţă/disertaţie Formatul întregii lucrări este A4, numărul de pagini fiind între 50 şi 80

în cazul lucrării de licenţă/disertaţie şi de 40 – 60 de pagini în cazul lucrăriide disertaţie, cu următoarele elemente:

a.

Marginile paginii – se vor utiliza următoarele valori pentrumarginile paginii (Page Setup -> Margins):

stânga: 2,5 cm; dreapta: 2 cm

sus: 2 cm

jos: 2 cm

b. Spaţiere între rânduri - textul va respecta o spaţiere între rânduri de1,5 linii (Format->Paragraph->Line spacing-> 1,5 lines);

c.

Alinierea textului în cadrul paragrafelor - textul din cadrul

paragrafelor normale va fi aliniat între marginile din stânga şidreapta ( justified ). Primul rând al fiecărui paragraf va avea oindentare de 1,5 cm (Format-> Paragraph-> Indentation-> Left).

Excepţie fac titlurile capitolelor, care pot fi aliniate centrat, precumşi etichetele tabelelor şi figurilor (a se vedea explicaţiile de mai jos);

d. Font – fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cudimensiunea de 12 puncte, utilizând diacriticele specifice limbii încare este redactată lucrarea (ă, ş, ţ, î, â - pentru limba română);

e.

Numerotarea paginilor - numerotarea paginilor se face începând cu pagina de titlu, până la ultima pagină a lucrării, dar numărul paginiiapare doar începând cu Introducerea. Numărul de pagină seinserează în subsolul paginii, centrat.

f. Antetul paginii - apare începând cu introducerea şi va conţinenumele absolventului (în stânga) şi titlul lucrării (în dreapta);

g.

Tabele – tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentândnumărul capitolului, iar cea de a doua reprezentând numărultabelului din capitolul respectiv. Fiecare tabel are număr şi t itlu, carese menţionează deasupra tabelului, aliniat la marginea din dreapta.Dacă este cazul, sursa datelor se precizează sub tabel, aliniat întremarginile din stânga şi dreapta ( justified ), indicând în modobligatoriu numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul,

pagina sau adresa de Internet completă; h. Figuri - figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran)

se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului,iar cea de a doua fiind numărul figurii din capitolul respectiv; fiecare

figură are număr şi titlu, care se menţionează sub figură, centrat;dacă este cazul, sursa figurii se indică pe rândul imediat următor,


9/192

9

justified, indicând numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura,anul, pagina sau adresa de Internet completă;

i.

Note de subsol – în ceea ce priveşte redactarea aparatului critic,menţionăm faptul că absolvenţii au posibilitatea să opteze pentruoricare dintre sistemele de citare recunoscute, sub supravegherea

coordonatorului științific;

Oricare ar fi sistemul de citare folosit, regula generală de citare încazul notelor de subsol este următoarea: Prenumele şi numele autorului, titlul lucrării, editura, loculapariţiei, anul apariţiei, pagina sau paginile de unde s-a citat.Exemplu:

Cărţi:

1. Petre Prisecaru Guvernanţa Uniunii Europene,

Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 27. Articole de specialitate:

2. Lee Kendall Metcalf, “The Creation of a Socialist

Trading System”, East European Quarterly, vol. 29,nr. 4, 1995, pp.12-18. Articole sau documente descărcate de pe Internet:

3. Andy Neely, Carlisle Adams, Perspective on

Performance. The Performance Prism, 2011,

disponibil on-line la

www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htm, accesat

în 10.02.2009. Pagini web:

4.***http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2010/

bsl_8.pdf

Documente interne:5. *** Planul strategic al firmei X S.A.

Alte documente (HG, documente elaborate de organismenaţionale/internaţionale, anuare statistice etc.).

6. World Business Council for Suistainable Development(WBCSD), WBCSD Annual Review 2004 – A decade of

action and learning, www.wbcsd.ch.

7. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Indicele preţurilor de consum 2007 , 2008.

Se vor folosi, de asemenea, următoarele convenţii de citare:Idem – în cazul în care avem două note de subsol succesive

în care cităm din acelaşi autor(i), dar din lucrări diferite:

http://www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htmhttp://www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htmhttp://www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htm


10/192

10

Ex.

1. Petre Prisecaru, Guvernanţa Uniunii Europene,

Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 27. 2. Idem (coord), Politici comune ale Uniunii Europene,

Ed. Economică, Bucureşti, 2004, p. 78. Ibidem - în cazul în care avem două note de subsol succesive în care

cităm din acelaşi autor(i) şi aceeaşi lucrare: Ex. 1. Petre Prisecaru, Guvernanţa Uniunii

Europene, Editura Economică, Bucureşti,2005, p. 27.

2.

Ibidem, p. 45.

Op.cit. – în cazul în care cităm acelaşi autor şi aceeaşi lucrare, darnu în note succesive: Ex.

1.

Petre Prisecaru, Guvernanţa Uniunii Europene, Editura Economică, Bucureşti,

2005, p. 27.2.

Jean-François Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 pînă în zilelenoastre, Editura Polirom, Iaşi:Polirom, pp. 76-77.

3.

Petre Prisecaru, op.cit., p. 46.

j. Bibliografia – se redactează la sfârşitul lucrării şi se structurează peurmătoarele paliere: materiale tipărite (cărţi şi capitole în cărţi,articole şi lucrări conferinţe tipărite) şi surse electronice (articole şilucrări conferinţe disponibile on line, site-uri consultate). Aceste liste

bibliografice se vor ordona alfabetic şi vor respecta următoarelereguli de redactare:1.

Carte cu un singur autor

2. Carte cu mai mulţi autori: 3.

Capitol din carte

4. Documente ale unor organizaţii, la care s-a avut acces on-line:5.

Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces direct, a fostconsultată forma tipărită a revistei

6. Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces on-lineImprimarea tuturor paginilor lucrării se va realiza doar pe o faţă a

fiecărei foi.


11/192

11

Recomandări:

Oricare ar fi sistemul de citare folosit, regula generală de citare încazul bibliografiei este următoarea:

Numele şi prenumele autorului, titlul lucrării, editura, loculapariţiei, anul apariţiei.

I. Titlurile bibliografice vor fi trecute numerotat, în ordinea alfabetică a

autorilor (ordonarea se realizează după numele autorului), respectândurmătoarele tehnici de redactare:

Cărţi:

1. PRISECARU, Petre, Guvernanţa Uniunii Europene, Editura

Economică, Bucureşti, 2005. Articole de specialitate:

2. METCALF, Lee Kendall, “The Creation of a Socialist Trading System”,

East European Quarterly, vol. 29, nr. 4,1995, pp.12-18.

Articole sau documente descărcate de pe Internet:

3. NEELY, Andy, Adams, Carlisle, Perspective on Performance. The

Performance Prism, 2011, disponibil on-line la

www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htm, accesat în 10.02.2009

Pagini web:

4. *** http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2010/bsl_8.pdf

Documente interne:

5. *** Planul strategic al firmei X S.A.

Alte documente (HG, documente elaborate de organisme

naţionale/internaţionale, anuare statistice etc.).

6. World Business Council for Suistainable Development (WBCSD),

WBCSD Annual Review 2004 – A decade of action and learning,

www.wbcsd.ch.

7. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Indicele

preţurilor de consum 2007 , 2008.

http://www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htmhttp://www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htmhttp://www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htm


12/192


13/192

13

Capitolul 4: Evaluarea lucrării de licenţă In vederea evaluării unitare a lucrărilor de licenţă, s-au întocmit

următoarele grile de evaluare:

Grilă de evaluare a lucrării de către membrii comisiei - Evaluarea calităţii lucrării/cercetării întreprinse - Respectarea regulilor de structurare a lucrării conform prezentului

Ghid

- Respectarea regulilor de redactare a lucrării conform prezentul Ghid(cu accent pe modul de tratare a referinţelor bibliografice)

- Prezentarea lucrării şi răspuns la întrebări

Anexe

In continuare prezentăm, fiecare pe câte o pagină, şabloane pentr uurmătoarele documente:

Anexa 1: Coperta lucrării de licenţă/disertaţie

Anexa 2: Prima pagină a lucrării de licenţă/disertaţie

Anexa 3: Declaraţie standard privind originalitatea lucrării

Anexa 4: Exemplu de cuprins

Anexa 5: Exemplu pentru lista de figuri şi lista de tabele

Precizăm faptul că aceste şabloane pot fi descărcate de pe site -ul

Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative şi pot fi utilizate decătre absolvenţi în procesul de redactare a lucrării de licenţă.


14/192


15/192

15

Anexa 2: Prima pagină a lucrării de licenţă/disertaţie

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE, POLITICE ŞIADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA:…………….(16 pt)

Titlul lucrării (26 pt)

Coordonator ştiinţific:

Titlu Prenume Nume (16 pt.)

Absolvent:

Prenume Nume (16 pt)

ARAD

Anul


16/192

16

Anexa 3: Declaraţie standard privind originalitatea lucrării

Declaraţie

Pr in prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu titlul “Titlul complet al

lucrării” este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă

facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De

asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt

indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere

proprie din altă limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa

precisă a sursei;

reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori

deţine referinţa precisă;

rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul

original.

Arad, data

Absolvent

Prenume Nume ____________________

(semnătura în original)


17/192

17

Anexa 4: Exemplu de cuprins

Cuprins

Introducere

Lista tabelelor şi a figurilor (dacă există)

Capitolul 1

1.1 .....................................................................................................................

1.2 .....................................................................................................................

1.3 .....................................................................................................................

1.4 .....................................................................................................................

Capitolul 2

2.1 .....................................................................................................................

2.2 .....................................................................................................................

2.3 .....................................................................................................................

Capitolul 3

3.1 .....................................................................................................................

3.2 .....................................................................................................................

3.3 .....................................................................................................................

Capitolul 4

4.1 .....................................................................................................................

4.2 .....................................................................................................................

4.3 .....................................................................................................................

4.4 .....................................................................................................................

4.5 .....................................................................................................................

Concluzii

Anexe (dacă există)

Bibliografie


18/192

18

Anexa 5: Exemplu pentru lista de figuri şi lista de tabele

Lista figurilor

Figura 1.1: _____________________________________________________ Figura 1.2: _____________________________________________________

Figura 1.3: _____________________________________________________

Figura 1.4: _____________________________________________________

Figura 2.1: _____________________________________________________

Figura 2.2: _____________________________________________________

Lista tabelelor

Tabel 1.1: ______________________________________________________

Tabel 1.2: ______________________________________________________

Tabel 1.3: ______________________________________________________

Tabel 1.4: ______________________________________________________

Tabel 2.1: ______________________________________________________

Tabel 2.2: ______________________________________________________


19/192

19

INTRODUCERE ÎN STUDIUL RELAŢIILORINTERNAŢIONALE – TEORII ALERELAŢIILOR INTERNAŢIONALE

1. În utilizarea modernă termenul de relaţii internaţionale nu include: a. relaţiile dintre statele de la nivel internaţional

b. relaţiile dintre state şi organizaţiile interguvernamentalec. relaţiile dintre state şi indivizi d.

relaţiile dintre organizaţiile internaţionale nonguvernamentale şi state

2. Cea mai influentă şcoală de gândire în relaţiile internaţionale este: a. şcoala socio-constructivistă

b. şcoala realistă

c. şcoala instituţionalistă

d.

şcoala idealistă

3. Nicollo Machiavelli este autorul lucrării:

a. Leviathanul b.

Principele

c. Utopia

d. Teoria politicii internaţionale

4. Teoria realistă a relaţiilor internaţionale nu susţine:

a. importanţa actorilor non-statali în relaţiile internaţionale b.

faptul că fiinţele umane sunt motivate de interesele lor egoiste

c.

faptul că politica internaţională este o constantă luptă pentru putere d. faptul că în cooperarea internaţională statele sunt interesate decâştigurile absolute

5. Printre actorii relaţiilor internaţionale nu se numără: a. statele

b. indivizii

c. organizaţiile internaţionale non-guvernamentaled.

organizaţiile internaţionale interguvernamentale regionale

6. Începutul sistemului modern de state în Europa este reprezentat de:

a.

Pacea de la Westphalia (1648) b.

Congresul de la Viena 1815


20/192

20

c.

Pacea de la Versailles 1919

d. finalul celui de Al Doilea Război Mondial

7. Pentru a fi recunoscut ca membru al sistemului internaţional de state, unstat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. să conducă relaţii cu alte state şi de asemenea cu câteva organizaţii

internaţionale b. o populaţie permanentă de peste 100.000 de persoane c. un guvern care este capabil a menţine un control efectiv asupra

teritoriului său d. un teritoriu bine delimitat de peste 100 km

2

8. Pentru ca un stat să fie recunoscut la nivel internaţional are nevoie de: a.

recunoaştere din partea tuturor statelor membre ale comunităţiiinternaţionale

b. recunoaştere din partea unui număr considerabil de state, inclusiv

marile puteri şi Organizaţia Naţiunilor Unite

c.

recunoaştere din partea marilor puteri dar şi din partea tuturororganizaţiilor interguvernamentale

d. recunoaştere din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite

9. În ceea ce priveşte relaţia dintre termenii de naţiune şi stat este adevăratfaptul că: a. toate naţiunile au state

b. există un conflict între termenii de stat şi naţiune c. cei doi termeni sunt interschimbabili

d. cei doi termeni nu sunt interschimbabili

10.

În ceea ce priveşte utilizarea coerciţiei de către state este adevărat faptul că: a.

nu există nici o diferenţă privind gradul în care statele utilizeazăcoerciţia

b. toate statele utilizează inevitabil coerciţia

c. doar statele autoritate utilizează coerciţia d.

doar statele nedemocratice utilizează coerciţia

11. În ceea ce priveşte utilizarea coerciţiei de către statele democratice nueste adevărat faptul că: a. în timpuri normale nu reprezintă un aspect intimidant şi mereu

prezent în viaţa de zi cu zi


21/192


22/192

22

17. Printre caracteristicile organizaţiilor internaţionale interguvernamentalese numără: a.

sunt fondate întotdeauna printr -un acord multinaţional b. sunt fondate de către state sau organizaţii internaţionale c.

acest tip de cooperare între state reprezintă o idee nouă apărută însecolul al XX-lea

d.

nu au influenţă asupra statelor fondatoare în ceea ce priveşte regulilede respectat la nivel inter naţional

18. Există două dimensiuni cheie care sunt valabile în orice analizăcomparativă a organizaţiilor interguvernamentale. Nu reprezintă unadintre aceste variabile următoarea: a. scopul

b.

domeniul

c. state fondatoare

d.

structura

19.

Organizaţia internaţională interguvernamentală care are un scop şi undomeniu aproape universale este la momentul actual:

a. Organizaţia Naţiunilor Unite b.

Liga Naţiunilor c. Uniunea Europeană d.

Organizaţia Statelor Africane

20. Printre organizaţiile internaţionale funcţionale se numără şi: a. Uniunea Europeană

b. INTERPOL

c. Organizaţia Statelor Americane d.


21. Printre organizaţiile internaţionale interguvernamentale regionale nu senumără: a. Uniunea Europeană

b. Organizaţia Statelor Africane

c. Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrold. NAFTA

22. Cea mai dezvoltată organizaţie internaţională interguvernamentală pentru promovarea securităţii este la momentul actual: a.

ONU


23/192

23

b. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa

c. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord d.


23. Liga Naţiunilor a apărut: a. la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial

b.

la sfârşitului Primului Război Mondial c. după sfârşitul Războiului Rece d. în secolul al XIX-lea

24. Printre organismele Ligii Naţiunilor nu s-a numărat: a.

Consiliul de Securitate

b. Adunarea

c.

Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională d. Secretariatul

25. Prin reforma ONU se urmăreşte:

a.

micşorarea numărului de membrii permanenţi ai Consiliului deSecuritate

b. abolirea dreptului de veto al marilor puteric.

desfiinţarea Curţii Internaţionale de Justiţie, care s-a dovedit în timpa fi inutilă

d. desfiinţarea Consiliului de Securitate

26. Protocolul de la Kyoto privind limitarea emisiilor de gaze a fost adoptat

în anul: a. 1994

b. 1997

c.

2001d.

1989

27.

Tratatul de Non-Proliferare Nucleară a intrat în vigoare în anul: a. 1983

b.

1979

c. 1970

d. 2001

28. Relaţiile internaţionale ca domeniu distinct de cercetare s-a impus:a.

după Congresul de la Viena b.

după Congresul de la Berlin


24/192

24

c. după Primul Război Mondial

d. doar după cel de al Doilea Război Mondial

29. În opinia idealismului: a.

obiectivul primordial al statelor este construirea unei balanţe de putere la nivel internaţional

b.

sistemul internaţional este dominat de state care îşi urmăresc propriile interesec. omul este rău prin natură d. starea de natură poate fi înlocuită cu norme

30. Prima dezbatere în relaţiile internaţionale este considerată a fi cea dintre: a. teoriile raţionaliste şi cele constructiviste

b. idealism şi realism

c. realism şi constructivism d.

abordările clasice şi behaviorism

31.

Realismul a fost fundamentat de către: a.

Hans Morgenthau

b. K.N. Waltzc.

Hedley Bull

d. Woodrow Wilson

32. Teoria care susţine că statul este singurul actor important în relaţiileinternaţionale este: a. idealismul

b. imperialismul

c. realismul

d.

instituţionalismul

33. Printre actorii relaţiilor internaţionale nu se numără: a.

organizaţiile internaţionale interguver namentale b. mişcările teroriste internaţionale c.

naţiunile d. indivizii

34. Printre caracteristicile organizaţiilor internaţionale interguvernamentalese numără: a.

acestea se bazează pe reguli informale b.

dezvoltă norme şi generează procese de socializare a membrilor


25/192

25

c.

reunesc entităţi care nu fac parte din sistemul guvernamental d. nu sunt actori ai relaţiilor internaţionale

35. Organizaţia Naţiunilor Unite este: a.

o organizaţie regională din punct de vedere geografic şi cu scopurigenerale

b.

o organizaţie universală din punct de vedere geografic şi cu scopurifuncţionale specifice c. o organizaţie universală din punct de vedere geografic şi cu scopuri

generale

d. o organizaţie regională din punct de vedere geografic şi cu scopurifuncţionale specifice

36. Anarhia denotă: a. relaţiile instabile ale statelor în cadrul sistemului internaţional

b. existenţa unui stat puternic la nivel internaţional care influenţează în

mod puternic evoluţia celorlalte state

c.

interdependenţa crescândă dintre actorii sistemului internaţional d.

absenţa unei autorităţi politice în sistemul internaţional

37. În opinia idealiştilor anarhia: a. este absentă la nivel internaţional

b. există la nivel internaţional dar este atenuată de instituţiile

internaţionale c. nu este un concept care merită a fi analizat în detaliu d. a caracterizat sistemul internaţional doar până la finalul celui de al

Doilea Război Mondial

38.

Termenul de „interdependenţă complexă” a fost dezvoltat de către: a.

Keohane şi Nye b. Thucydide

c.

Kenneth Waltz

d. Francis Fukuyama

39. Discuţia privind nivele de analiză a fost iniţiată de către: a. Kenneth Waltz

b.

Alexander Wendt

c. Keohane şi Nye d.

David J. Singer


26/192

26

40. Personalitatea liderilor ca factor explicativ al relaţiilor internaţionale esteluat în considerare de: a.

nivelul statal

b. nivelul statal şi cel internaţional c.

nivelul individual

d. nivelul internaţional şi cel individual

41. Nivelul statal de analiză în relaţiile internaţionale are în vedere: a. natura umană

b. distribuţia puterii între statele lumii c. numărul şi puterea organizaţiilor internaţionale interguvernamentale d.

structura şi natura sistemului politic

42.

Nivelul internaţional de analiză în relaţiile internaţionale nu are învedere:

a. numărul marilor puteri

b. prezenţa hegemonilor la nivel internaţional

c.

naţionalismul şi etnicitatea d.

caracteristicile alianţelor militare

43. Modelul integrării regionale a fost definit pentru prima dată de: a. Ernst B. Haas

b.

Scharpf

c. David Mitrany

d. Balassa

44. Teoria care explică cel mai complet fenomenul integrării regionale este: a. realismul structural

b.

neofuncţionalismul c.

imperialismul

d. liberalismul

45. Teoria care promovează pacea, moderaţia şi compromisul este:a.

liberalismul

b. realismul

c. socio-constructivismuld.

interguvernamentalismul liberal

46. Principalii reprezentanţi ai internaţionalismului liberal sunt: a.

Keohane şi Nye


27/192

27

b. Immanuel Kant şi Jeremy Bentham

c. David Mitrany şi Ernst B. Hass d.

Hans Morgethau şi Kenneth Waltz

47.

Cel mai reprezentativ exponent al idealismului este:

a. Kenneth Waltz

b.

Woodrow Wilsonc. David Mitrany

d. Hedley Bull

48. Teza păcii democratice susţine că: a.

statele democratice nu se războiesc între ele b. statele democratice nu se războiesc atât între ele cât şi cu alte statec.

promovarea comerţului liber şi a democraţiei poate fi realizată şi fărăexistenţa unor instituţii internaţionale

d. democraţia reprezintă un factor de conflict în interiorul statelor

49.

Teza păcii democratice promovează: a.

crearea instituţiilor internaţionale b. comerţul internaţional ca modalitate de destabilizare a statelor

nedemocratice

c. exportul valorilor democraticed.

interzicerea tuturor tipurilor de conflicte la nivel internaţional

50. Conform căror teoreticieni principala prioritate a liderilor statelor este dea asigura supravieţuirea statelor: a. idealiştilor

b. imperialiştilor c.

teoriei dependenţei d.

realiştilor

51.

Principalul reprezentant al realismului istoric este:

a. Thucydide

b.

Hans Morgenthau

c. Machiavelli

d. Kenneth Waltz

52. K.N. Waltz este unul dintre reprezentanţii: a.

realismului structural I

b.

realismului structural II


28/192

28

c.

realismului liberal

d. realismului istoric

53. Printre elementele comune tuturor teoriilor marxiste nu se regăseşte: a.

concepţia materialistă asupra istoriei b. armonia existentă între diferitele clase sociale

c.

gândirea holistică d. importanţa claselor ca actori ai relaţiilor internaţionale

54. În opinia teoreticienilor marxişti actorii relaţiilor internaţionale sunt: a. clasele sociale

b.

statele

c. organizaţiile internaţionale interguvernamentale şi non-guvernamentaled.

indivizii

55. Cel mai de seamă reprezentant al teoriei imperialiste este: a.

Marx

b. Raul Prebisch

c.

Alexander Wendtd.

Lenin

56. Printre teoriile reflectiviste nu se numără: a. teoria sistemului mondial

b. teoria critică

c. sociologia istorică d. postmodernismul

57. Teoria care susţine că identităţile şi interesele actorilor se formează în procesul de interacţiune este: a.

sociologia istorică b.

post-modernismul

c. feminismul

d.

socio-constructivismul

58. Cel mai de seamă exponent al socio-constructivismului este:a. Michel Foucault

b. Alexander Wendtc.

Chris Brown

d. Woodrow Wilson


29/192

29

59. În ceea ce priveşte marile teorii ale integrării europene este adevăratfaptul că: a.

includ şi teoria guvernării pe mai multe nivele b. au dominat dezbaterile academic până la mijlocul anilor 1970 c.

îşi au rădăcinile în şcoala teoriilor sociologice d. au fost dezvoltate mai cu seamă în Asia şi Africa

60. Printre teoriile mari ale integrării europene se numără: a. instituţionalismul

b. interdependenţa regională c. guvernarea pe mai multe nivele

d.

interguvernamentalismul liberal

61. Unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai neofuncţionalismului senumără: a.

David Mitrany

b. Andrew Moravcsik

c.

Ernst Haasd.

Robert Keohane

62. Cine a încercat în antichitate să prezinte şi să explice evenimentele din perspectiva a ceea ce denumim astăzi politica puterii? a.

Platon, Aristotel, Thucydides, Polybios

b. Pitagora, Aristotel, Thucydides, Cicero

c. Platon, Arhimede, Strabon, Socrate

d. Arhimede, Platon, Socrate

63. Cine este autorul lucrării „Istoria războiului peloponesiac”? a.

Aristotel b.

Polybios

c. Thucydides

d.

Herodot

64. În lucrarea „Il Principe” autorul prevesteşte analiza modernă asistemului statal şi a raporturilor dintre state. Cine este autorul?a. Spinoza

b.

Machiavelli

c. Rousseaud.

Aristotel


30/192

30

65.

Immanuel Kant – 1795 – prin lucrarea „Proiect de pace externă” vainfluenţa multă vreme un mare om politic al perioadei contem poranecare a avut un rol important în configurarea unui curent de gândire îndomeniul relaţiilor internaţionale după primul război mondial. Cine esteacesta?

a. W. Wilson

b.

Benito Mussolinic. Lloyd George

d. Adolf Hitler

66. Prima catedră de relaţii internaţionale a fost înfiinţată: a.

Oxford, 1920

b. 1919 la Universitatea din Aberystwyth, Ţara Galilor c.

1921 la Universitatea din Sorbona

d. 1920 la Universitatea din Roma

67. Care era principala cauză a războiului în concepţia lui Spinoza?

a.

Spinoza, spre exemplu, explica războiul ce având principala cauză înimperfecţiunile firii omeneşti. Pasiunea se impune în faţa raţiunii şiîn concluzie, oamenii care ar trebui în concordanţă cu propriileinterese să coopereze între ei, se angajează în interminabile dispute,care degenerează finalmente în violenţă.

b. Starea de război se instaurează atunci când oamenii se află în

societate, cu alte cuvinte sursa conflictului trebuie căutată însituaţiile sociale.

c. Dorinţa de extindere a teritoriului controlat de un stat în detrimentulaltuia.

d. Toate variantele sunt corecte.

68. Soluţia propusă de Rousseau pentru eliminarea războiului o reprezintă… a.

o reprezintă numai acea formă de guvernământ federal care săunească naţiunile prin legături similare celor care îi unesc deja pemembrii lor şi care să le pună pe ambele, în aceeaşi măsură, subautoritatea dreptului.

b. omul spre deosebire de animale este caracterizat de lupta pentru

recunoaştere, în virtutea căreia primii oameni s-au angajat într -osângeroasă bătălie pentru prestigiu.


31/192

31

c. starea de război se instaurează atunci când oamenii se află în

societate, cu alte cuvinte sursa conflictului trebuie căutată însituaţiile sociale.

d. toate variantele sunt corecte.

69. Teoria idealismului.

a.

Idealismul susţinea că este posibil să se înlocuiască starea de naturăcu norme şi legi, care să genereze la nivelul indivizilor, statelor şi aîntregii comunităţi mondiale o potenţială armonie de interese.

b. În analiza domeniului relaţiilor internaţionale cercetătorii idealişti auajuns la concluzia că politica externă este de altă natură decât

politica internă şi de aici necesitatea asigurării independenţei acestuidomeniu de controlul intern.

c. Idealismul a apărut şi s-a dezvoltat în lumea anglo-americană, ca o

necesitate de a explica şi justifica politica externă americană în noilecircumstanţe ale perioadei războiului rece.

d. Toate variantele sunt greşite.

70.

Teoria realismului.

a. Realismul a apărut şi s-a dezvoltat în lumea anglo-americană, ca onecesitate de a explica şi justifica politica externă americană în noilecircumstanţe ale perioadei războiului rece. În abordarea realistă se

pleca de la ideea că sistemului internaţional îi este caracteristicmediul anarhic, iar realizarea unui echilibru al puterii este un

obiectiv constant al fiecărui stat care doreşte să-şi asigure securitateaşi în consecinţă supravieţuirea.

b. Realismul susţinea că este posibil să se înlocuiască starea de naturăcu norme şi legi, care să genereze la nivelul indivizilor, statelor şi aîntregii comunităţi mondiale o potenţială armonie de interese.

c.

Realismul era adeptul principiului securităţii colective care afuncţionat în perioada interbelică şi-a dovedit în scurt timpineficienţa, o serie de conflicte care au apărut în Asia şi Europaneputând fi prevenite nici rezolvate de Liga Naţiunilor, izbucnireacelui de-al II-lea război mondial la 1 septembrie 1939 confirmândfalimentul politicii conciliatoriste şi a armoniei universale.


71. Ce defineşte termenul de Relaţii internaţionale? a.

conform Dicţionarului de relaţii internaţionale termenul de relaţiiinternaţionale defineşte interacţiunile dintre actorii statali dincolo de


32/192

32

frontierele de stat, iar obiectul de cercetare îl reprezintă studiulrelaţiilor de putere dintre state

b. termenul de relaţii internaţionale defineşte o cât mai bună

comunicare între state şi persoane c.

termenul de relaţii internaţionale este unul specific domeniuluieconomic şi se referă doar la schimburile comerciale dintre state

d.

toate variantele sunt corecte

72. Evoluţia contradictorie a disciplinei şi mai ales criza de identitate augenerat numeroase puncte de vedere divergente care s-au constituit înample dezbateri. Prima mare dezbatere a fost cea dintre idealism şirealism. Cine a fost principalul susţinător al realismului? a. Woodrow Wilson

b.

Edward Carr

c. Nicolae Titulescu

d.

Lloyd George

73.

În ceea ce priveşte sistemul internaţional în care evoluează statul, acestaeste, în opinia lui Stanley Hoffman: a. Un sistem complex format din toate statele mapamondului care

urmăreşte dezvoltarea relaţiilor dintre acestea. b. Un ansamblu de idei şi curente specifice relaţiilor internaţionale. c.

Un sistem, un model de relaţii între unităţile de bază ale politiciimondiale, care este caracterizat de anvergura obiectivelor urmăritede acele unităţi, de mijloacele folosite pentru atingerea acelorscopuri şi pentru îndeplinirea acelor obligaţii.


74.

Când se schimbă sistemul internaţional? a.

când se schimbă structura fundamentală a lumii; sistemul se poateschimba când se petrec schimbări importante în tehnologiaconflictelor; sistemul se poate schimba când în decursul existenţeiunei anumite tehnologii se schimbă intenţia unor actori faţă de alţii

b. când un stat ocupă prin forţă unul sau mai multe state

c. când structura economică a lumii cunoaşte schimbări radicale (crize,reforme monetare)

d.

toate variantele sunt greşite


33/192

33

75. În concepţia lui Hoffman, în sistemul politic ordinea este asigurată dacăse respectă trei condiţii: a.

securitatea, satisfacţia, flexibilitatea b. puterea, diplomaţia, religia c.

respectul faţă de adversar, securitatea, integritatea teritorială d. securitatea, diplomaţia, integritatea teritorială

76. Charles Zorgbibe este de părere că mai pot să influenţeze sistemul, pelângă caracterul democratic sau totalitar al regimului intern: a. tradiţia naţională, cultura politică a naţiunii, stilul birocratic,

instituţiile politice şi mecanismele instituţionale b.

religia, corupţia, educaţia c. birocraţia, comunicarea, cultura naţională d.

toate variantele sunt corecte

77. Definiţi noţiunea de „analiză politică”. a. Activitate intelectuală sistematică urmărind definirea, clasificarea şi

explicarea fenomenelor politice, în vederea orientării forţelor socialeîn activitatea lor de înţelegere a stării societăţii la un moment dat şi

pentru elaborarea măsurilor menite să producă schimbările dorite b.

Ceea ce nu mai corespunde spiritului unei epoci. Ideile unor oameni

politici sau programele unor partide, din diferite motive (orientarea

spre trecut, ignorarea realităţii etc.), pot intra în contradicţie cucerinţele unei epoci istorice sau cu faza de evoluţie atinsă de osocietate

c. Schimbare sau adăugare a unui text în Constituţie. Amendamentelese pot propune pe baza unor reguli stabilite de regimul legislativ al

fiecărei ţări d.

Toate variantele sunt greşite

78. Ce este „anarhismul”? a. Pro blema libertăţii individuale constituie tema centrală a teoriei şi

mişcării anarhiste, care consideră că orice formă de guvernare este otiranie fie că e sancţionată sau nu prin sufragiu universal

b. Ceea ce nu mai corespunde spiritului unei epoci. Ideile unor oameni politici sau programele unor partide, din diferite motive (orientarea

spre trecut, ignorarea realităţii etc.), pot intra în contradicţie cucerinţele unei epoci istorice sau cu faza de evoluţie atinsă de osocietate


34/192

34

c. Politică externă de revendicare şi ocupare a teritoriului unui stat.

Astfel, în 1938 Germania a anexat Austria în vederea obţinerii de“spaţiu vital”

d. Toate variantele sunt corecte

79. Definiţi „behaviorismul”. a. Termen folosit de publicistul german Wilhelm Marr (Victoria

iudaismului asupra germanismului, 1873) pentru a desemnaatitudinea de ostilitate faţă de poporul evreu

b. Studiu ştiinţific al fenomenelor politice utilizând metode de cercetareempirică şi tehnici cantitative

c. Putere executivă ce comportă o structură duală, în care se distingfuncţiile de şef de stat şi şef de guvern, cu puteri mai mari în cazulşefului de guvern (vezi Marea Britanie). Există, şi regimuri

prezidenţiale care cunosc coexistenţa unui şef de stat (a unui preşedinte) şi a unui şef de guvern, care îşi împart responsabilităţile puterii în modalităţi diferite

d.

Toate variantele sunt greşite 80. Ce înţelegeţi prin noţiunea de „capital politic”?

a. Popularitate, influenţă, prestigiu acumulat de un om politic de-a

lungul carierei sale, ce pot fi folosite în momente dificile ale luptei pentru a obţine sprijinul anumitor categorii sociale sau ale întregii populaţii. C.p. al unei personalităţi se confirmă prin sondajele deopinie, succesul obţinut în alegeri, sprijinul acordat de populaţieacţiunilor sale politice. Gestiunea corectă a acestui c.p. rămâne o

problemă de abilitate personală b. Sistem economic în care mijloacele de producţie sunt stăpânite sau

controlate de către proprietari privaţi care urmăresc să obţină profit,iar producătorii sunt salariaţi c. Aptitudine a unei persoane de a alege şi de a fi aleasă în organele

reprezentative ale statului

d. Toate variantele sunt greşite

81. Explicaţi sintagma „cortina de fier”. a. Contract de “neagresiune politică” între mai multe partide, care cuprinde

anumite înţelegeri în vederea desfăşurării campaniei electorale (car -tel electoral) sau pentru realizarea unei guvernări în comun

b. Sintagmă folosită de Winston Churchill în discursul rostit la Fulton

(SUA) în 1946 prin care marca linia despărţitoare dintre ţărileoccidentale democratice şi cele răsăritene comuniste din Europa,


35/192

35

linie care cobora de la Stettin (Marea Bal tică) până la Trieste pemalul Adriaticii. C.d.f. a fost înlăturată în 1991 în urma acceptării decătre URSS a reunificării Germaniei. Ulterior s-a vorbit de înlocuireac.d.f. cu o ,,frontieră a sărăciei” (Helmuth Kohl) sau cu o “cortină dediamant” (Lech Wallesa) datorită inegalităţii economice dintrestatele occidentale dezvoltate şi ţările răsăritene

c.

Utilizare a funcţiilor politice şi administrative pentru scopuri ilegaleşi imorale - primire de mită, vindere de informaţii, furt din bunul public, facilitare de speculaţii financiare în folos propriu - acţiunicare, în ultimă instanţă, urmăresc obţinerea unui avantaj economicsau politic

d.

Toate variantele sunt corecte

82. Explicaţi „doctrina Brejnev”. a. Concepţie enunţată în 1968 de Leonid Brejnev, preşedintele URSS

în perioada 1964-1982, conform căreia URSS avea dreptul să protejeze regimurile socialiste din ţările est-europene împotriva unor

eventuale insurecţii interne sau intervenţii externe, chiar prinrecurgere la forţă şi ocupare militară. Acest principiu a motivatinvazia Cehoslovaciei în 1968 de către trupele Uniunii Sovietice şi aaltor ţări est-europene (exceptând România). URSS a renunţat laaceastă doctrină, după 1985, când preşedinte a devenit MihailGorbaciov (1985-1991)

b. Preşedintele SUA, James Monroe (1758-1831), luând în considerareo sugestie a ministrului britanic Canning privind respingerea oricăreiintervenţii a puterilor europene în viaţa politică a “lumii noi”, adeclarat în 1823 ca principiu de politică externă a SUA neamesteculîn disputele politice europene şi respectiv, neacceptarea uneiintervenţii europene în afacerile americane

c. Politica preşedintelui SUA, Ronald Reagan (1981-1988) de sprijin

militar acordat insurgenţilor ce luptau împotriva guvernelorcomuniste din ţările lumii a treia: Afganistan, Angola, Cambodgia,

Nicaragua. Acest sprijin urmărea dispersarea eforturilor militare şieconomice ale Uniunii Sovietice în vederea slăbirii potenţialuluiacestei superputeri


83. Explicaţi „doctrina Monroe”. a.

Sintagmă folosită de Winston Churchill în discursul rostit la Fulton(SUA) în 1946 prin care marca linia despărţitoare dintre ţările


36/192

36

occidentale democratice şi cele răsăritene comuniste din Europa,linie care cobora de la Stettin (Marea Bal tică) până la Trieste pemalul Adriaticii

b. Utilizare a funcţiilor politice şi administrative pentru scopuri ilegaleşi imorale - primire de mită, vindere de informaţii, furt din bunul

public, facilitare de speculaţii financiare în folos propriu - acţiuni

care, în ultimă instanţă, urmăresc obţinerea unui avantaj economicsau politicc. Preşedintele SUA, James Monroe (1758-1831), luând în considerare

o sugestie a ministrului britanic Canning privind respingerea oricăreiintervenţii a puterilor europene în viaţa politică a “lumii noi”, adeclarat în 1823 ca principiu de politică externă a SUA neamesteculîn disputele politice europene şi respectiv, neacceptarea uneiintervenţii europene în afacerile americane

d. Politica preşedintelui SUA, Ronald Reagan (1981-1988) de sprijinmilitar acordat insurgenţilor ce luptau împotriva guvernelorcomuniste din ţările lumii a treia: Afganistan, Angola, Cambodgia,


84. Explicaţi „doctrina Reagan”. a.

Politica preşedintelui SUA, Ronald Reagan (1981-1988) de sprijinmilitar acordat insurgenţilor ce luptau împotriva guvernelorcomuniste din ţările lumii a treia: Afganistan, Angola, Cambodgia,


b.

Curent de idei caracteristic ţărilor cu economie preponderent agrară,care militează pentru emanciparea economică şi socială a ţărănimii şi

protejarea intereselor acesteia în raport cu marii proprietari de pământ şi reprezentanţii capitalului financiar şi industrial

c. Învăţătură, teză, formulă imuabilă, acceptată ca atare, necritic, şiaplicată fără a ţine seamă de condiţiile istorice concrete şi deevoluţia în timp a cunoaşterii

d. Utilizare a funcţiilor politice şi administrative pentru scopuri ilegaleşi imorale - primire de mită, vindere de informaţii, furt din bunul

public, facilitare de speculaţii financiare în folos propriu - acţiunicare, în ultimă instanţă, urmăresc obţinerea unui avantaj economicsau politic


37/192

37

85. Definiţi noţiunea de „paradigmă”. a. Prin paradigmă se înţelege, “un cadru teoretic, un set de ipoteze sau

un model care serveşte ca principiu organizatoric şi îndrumar al

cercetării” b.

Înţelegere între un număr de participanţi la viaţa politică, care nuîntotdeauna este explicată sau justificată public, prin intermediul

căreia se definesc sau se redefinesc regulile de guvernare sau deexercitare a puterii pe baza unor garanţii mutuale privind „intereselevitale” ale celor ce participă la acest aranjament

c. Convingere privind imoralitatea războiului, a violenţei în general, în baza căreia s-au instituit organizaţii mondiale de natură consultativăsau judiciară, cum ar fi Liga Naţiunilor sau ONU, menite să previnăaceste fenomene negative

d. Toate variantele sunt greşite

86. Definiţi noţiunea de „echilibru de putere”. a. Politică ce urmăreşte să prevină ca un stat să obţină preponderenţă în

raporturile de putere faţă de alt stat sau grupare de state; 2. Principiual relaţiilor internaţionale conform căruia atunci când un stat saugrup de state caută să obţină o creştere a potenţialului militar, statulsau grupul de state rivale vor lua măsuri similare pentru a restabiliechilibrul militar

b. Stare de stabilitate proprie unui sistem politic, când diversele forţe

sociale sunt la fel de puternice încât acţiunile lor nu pot modificasituaţia internă a societăţii

c. Formulă pusă în circulaţie de fostul prim-ministru al Marii Britanii,Winston Churchill (1874-1905), pentru a caracteriza relaţiile dintreSUA şi URSS după al doilea război mondial, când cele douăsuperputeri deşi deţineau arme nucleare nu riscau să declanşeze unrăzboi nuclear, care n-ar fi avut un învingător, ci ar fi provocatdistrugerea vieţii pe întreaga planetă. Această situaţie s-a modificat

parţial, după dispariţia Uniunii Sovietice, dar rămâne actuală întrucâtRusia continuă să deţină un impresionant arsenal nuclear

d.

Toate variantele sunt corecte

87. Ce este „geopolitica”? a.

Studiul raporturilor dintre conduita unei politici de putere pe plan

mondial şi cadrul geografic în care se exercită


38/192

38

b. Efort deliberat de a elimina o etnie, o rasă, un grup lingvistic sau

religios care reprezintă un obstacol în calea unei politici deomogenizare sau integrare

c. Sistem de guvernare în care puterea politică, conducerea afacerilor publice, revine oamenilor în vârstă

d. Stare de stabilitate proprie unui sistem politic, când diversele forţe

sociale sunt la fel de puternice încât acţiunile lor nu pot modificasituaţia internă a societăţii

88. Ce înţelegeţi prin „globalism”? a. Concepţii având diferite orientări ideologico-politice, dar care au ca

numitor comun analiza dimensiunilor planetare pe care le-au căpătat problemele politice, tehnologice, economice şi sociale cu care seconfruntă omenirea în prezent. În această perspectivă, oamenii deştiinţă abordează problemele populaţiei, energiei, alimentaţiei, apeietc., ca probleme globale

b. Politică de transparenţă în domeniul circulaţiei informaţiilor, iniţiată

de către M. S. Gorbaciov în URSS după 1985 c.

Ansamblu de indivizi care, în virtutea unor interese comune(materiale, morale, profesionale), se organizează într -un anumit gradcu scopul de a reprezenta, apăra şi promova aceste interese în viaţa

politică, economică, socială şi culturală d.

Efort deliberat de a elimina o etnie, o rasă, un grup lingvistic saureligios care reprezintă un obstacol în calea unei politici deomogenizare sau integrare

89. Ce înţelegeţi prin „hegemonie”? a. Prin extensie se referă la o naţiune care are pretenţii la dominaţie

mondială (de ex., Germania hitleristă). După al doilea războimondial, James Burnham (Spre dominaţia mondială, 1947) a pretins

ca un asemenea rol să-1 îndeplinească SUA în virtutea faptului că înacel timp această ţară era singura deţinătoare a bombei atomice

b. Mişcare de contestare a valorilor, a modului de viaţă propriusocietăţii de consum din ţările dezvoltate industrial. Protestul iniţiatîn 1966 de tineri americani a avut şi obiective politice, îndeoseb icererea pentru încetarea războiului din Vietnam

c. Atribut propriu unui lider care se exprimă prin talent oratoric, forţă

de convingere a maselor, aspect fizic atrăgător, putere de persuasiune, abilitate de a câştiga loialitatea suporterilor


39/192

39

d.

Ansamblu de indivizi care, în virtutea unor interese comune(materiale, morale, profesionale), se organizează într -un anumit gradcu scopul de a reprezenta, apăra şi promova aceste interese în viaţa

politică, economică, socială şi culturală

90. Definiţi noţiunea de „integritate teritorială”?

a.

Trăsătură proprie islamului care se exprimă prin identificarea totală aordinii religioase, politice, juridice şi morale cu prescripţiile Coranului,contestarea modernităţii, neacceptarea sau exprimarea opoziţiei faţăde valorile societăţii occidentale europene sau americane. În aceastăoptică, sistemul politic nu se diferenţiază de cel religios, juridic şimoral, astfel încât nu poate pretinde deţinerea unei legitimităţi

proprii care ar consacra autonomia şi suveranitatea sa b.

Principiu de bază al dreptului internaţional - de mare importanţă înviaţa politică a unei ţări - potrivit căruia fiecare stat are dreptul să-şiexercite, deplin şi nestingherit, autoritatea asupra teritoriului său,toate celelalte state fiind obligate să nu-i aducă nici o atingere

c.

Procedură de control parlamentar, care ia forma dreptului unui parlamentar de a cere explicaţii guvernului în legătură cu diverseaspecte ale politicii, ale administraţiei sau în legătură cu unelemăsuri luate de guvern


91. Definiţi noţiunea de „neutralitate”? a. Statut internaţional prin care un stat e pus la adăpost de o eventuală

invazie, în schimbul angajării formale de a rămâne în afara oricăruiconflict armat. N. poate fi declarată sau impusă printr -un tratat(Austria, 1955), fiind şi ocazională sau permanentă. Elveţia, Suedia,Irlanda au adoptat doctrina n. permanente

b. Concepţie care neagă instituţiile, morala, tradiţiile culturale existente

într -o societate, fără să le opună în schimb altele superioare c.

Ref uz deliberat din partea unui cetăţean sau a unui grup de cetăţenide a respecta ordinea legitimă, reglementările legale

d. Principiu de bază al dreptului internaţional - de mare importanţă în

viaţa politică a unei ţări - potrivit căruia fiecare stat are dreptul să-şiexercite, deplin şi nestingherit, autoritatea asupra teritoriului său,toate celelalte state fiind obligate să nu-i aducă nici o atingere


40/192


41/192

41

d. toate variantele sunt greşite

97. Dilema securităţii şi atenuarea anarhiei în concepţia lui Kissinger: a. O ordine internaţională legitimă nu anulează posibilitatea

conflictelor, dar le reduce proporţiile. Se pot produce războaie,numai că ele se vor purta în numele structurii existente. Diplomaţia

în sensul ei clasic de ajustare a diferenţelor prin negociere, nu este posibilă decât într -o ordine internaţională legitimă. b. Ordinea internaţională revoluţionară, este caracterizată de faptul că

statele care fac parte din această categorie nu doresc doar o revizuireîn cadrul sistemului, ci schimbarea sistemului însuşi.

c. Ele tind către o securitate absolută care înseamnă anihilarea

adversarului, nu acceptarea lui. Diplomaţia în aceste circumstanţe numai poate funcţiona, locul ei este luat de război sau de o acceleratăcursă a înarmărilor.

d.

Toate variantele sunt corecte.

98.

Teoria lui Raymond Aron:a.

Raymond Aron, la rândul său, apreciază că în domeniul relaţiilorinternaţionale pot exista sisteme omogene în care la nivelul statelorcomponente prevalează acelaşi punct de vedere asupra politicii şisisteme eterogene, în care statele sunt organizate pe baza unor normeşi principii diferite, generând sisteme contradictorii de valori.

b. Raymond Aron, consideră că între organizarea internă a sistemului politic şi natura sistemului internaţional este o legătură cauzală.

c. Aron afirmă că înainte de scindarea societăţii internaţionale însocialistă şi capitalistă, deşi principiile care stăteau la bazaorganizării interne a statelor erau eterogene, acestea erau compatibilecu o profundă omogenitate culturală a statelor europene.

d.

Toate variantele sunt corecte.

99. Care este concepţia lui Hedley Bull referitoare la starea de natură şisistemul internaţional? a.

Bull susţine că domeniul internaţional este definit printre altele deinterdependenţă economică, statele sunt mai puţin vulnerabile decâtindivizii, iar punând semnul egalităţii între vulnerabilitatea

persoanelor, ar însemna ca anarhia să devină insuportabilă. Înconcepţia lui Bull, diferenţele de putere între state au un efect pozitivasupra comportamentului statului.


42/192

42

b. Deşi nu există un guvern care să conducă statele, Bull consideră că

lumea internaţională se comportă ca o “ societate internaţională”, încare se manifestă tendinţa de a coopera şi a controla conflictele.

c. Războiul este considerat în opinia lui Bull, nu rezultatul uneidisfuncţii a societăţii internaţionale, ci una din caracteristicile de

bază cum este balanţa puterii, diplomaţia, politica de mare putere şi

dreptul internaţional. d. Toate variantele sunt corecte.

100. Cum explică Morgenthau termenul de balanţă a puterii? a. Morgenthau de pildă, dă mai multe sensuri termenului de balanţă a

puterii: o politică direcţionată spre o stare de lucruri clar definită, odistribuţie aproximativ egală a puterii, orice fel de distribuţie a

puterii şi o lege universală. b. În funcţie de întrebuinţarea conceptului de balanţă a puterii,

identifică o semnificaţie descriptivă când este vorba de o situaţie şi prescriptivă când este vorba de politică.

c.

Când termenul este folosit ca un concept teoretic are o semnificaţieanalitică, iar în momentul în care toate aceste trei semnificaţii,descriere, analiză, prescripţie au legătură între ele, devine o categorieideologică.


101. Care erau etapele ce trebuiau aplicate pentru îngrădirea UniuniiSovietice în viziunea lui Kennan? a. În prima etapă, trebuie exercitată o presiune internaţională, pentru

susţinerea acelor forţe care se puteau sustrage controlului sovietic, şiîn final se putea declanşa regenerarea sistemului socialist din interior .

b.

În etapa a doua, S.U.A. urmăreau să realizeze o balanţă a puteriistabilă şi multipolară, prin atragerea de noi aliaţi care trebuiau să-şiasume o parte din răspunderile S U.A. întărind astfel frontul forţelordemocratice.

c. În etapa a treia, obiectivul principal îl constituie realizarea unormodificări în plan conceptual a politicii internaţionale a U.R.S.S.


102.

Doctrina Truman:

a. Politica preşedintelui SUA, de sprijin militar acordat insurgenţilor celuptau împotriva guvernelor comuniste din ţările lumii a treia:Afganistan, Angola, Cambodgia, Nicaragua. Acest sprijin urmărea


43/192

43

dispersarea eforturilor militare şi economice ale Uniunii Sovietice învederea slăbirii potenţialului acestei superputeri.

b. Declaraţia preşedintelui american Truman, din martie 1947 a fost percepută în societatea americană ca o veritabilă declaraţie de războirece a S.U.A., la adresa nu numai a U.R.S.S. dar şi a comunismuluiîn general. În esenţă, declaraţia cuprindea hotărârea S.U.A. de a

„ susţine popoarele libere care rezistă încercărilor de aservire din partea unor minorităţi înarmate sau a presiunilor venite din exterior ”. c. Preşedintele SUA, James Monroe (1758-1831), luând în considerare

o sugestie a ministrului britanic Canning privind respingerea oricăreiintervenţii a puterilor europene în viaţa politică a “lumii noi”, adeclarat în 1823 ca principiu de politică externă a SUA neamesteculîn disputele politice europene şi respectiv, neacceptarea uneiintervenţii europene în afacerile americane.


103. Doctrina Nixon:

a.

În timpul administraţiei Nixon S.U.A. au promovat o nouă doctrină, potrivit căreia, nu se puteau implica în orice mişcare anticomunistăsau în orice conflict apărut în relaţiile internaţionale, în loculechilibrului de sumă zero, fiind adoptată o atitudine mai flexibilă. Sefăcea în felul acesta distincţie între interesele fundamentale şi cele

periferice, S.U.A. urmând să se implice doar în acele conflicte careerau de interes major pentru securitatea ţării.

b. Declaraţia preşedintelui american, din martie 1947 a fost perceputăîn societatea americană ca o veritabilă declaraţie de război rece aS.U.A., la adresa nu numai a U.R.S.S. dar şi a comunismului îngeneral. În esenţă, declaraţia cuprindea hotărârea S.U.A. de a„ susţine popoarele libere care rezistă încercărilor de aservire din

partea unor minorităţi înarmate sau a presiunilor venite din exterior ”.c. Avea misiunea de a elabora un program economic şi financiar pentru

Europa.

d. Politica preşedintelui SUA, de sprijin militar acordat insurgenţilor celuptau împotriva guvernelor comuniste din ţările lumii a treia:Afganistan, Angola, Cambodgia, Nicaragua. Acest sprijin urmăreadispersarea eforturilor militare şi economice ale Uniunii Sovietice învederea slăbirii potenţialului acestei superputeri.


44/192

44

104. Ce este o organizaţie internaţională, conform definiţiei date de sir

Gerald Fitzmaurioe?a.

o instituţie politică modernă a societăţii contemporane b. o asociaţie profesională constituită printr -un tratat, cu personalitate

juridică proprie c. o organizaţie internaţională este o asociaţie de state constituită

printr-un tratat, dotată cu o constituţie şi cu organe comune, având o personalitate juridică distinctă de aceea a statelor membre d. toate variantele sunt greşite

105. Edward Hallett Carr în lucrarea sa Criza celor douăzeci de ani (TwentyYears’ Crisis) îşi îndreaptă critica împotriva: a. Realpolitik-ului

b. „idealiştilor utopici”

c. neorealiştilor d.

globaliştilor

106.

În accepţiunea reprezentanţilor şcolii realiste de interpretare a relaţiilorinternaţionale, sistemul internaţional: a. se supune unei autorităţi mondiale şi poate fi îmbunătăţit

b.

este lipsit de o autoritate superioară recunoscută de state, deci esteanarhic

c.

poate fi schimbat cu ajutorul actorilor internaţionali non-statalid. se supune legilor economiei de piaţă

107. În viziunea realiştilor, principalii actori internaţionali sunt: a. organizaţiile internaţionale

b. companiile multinaţionale c.

stateled.

organizaţiile nonguvernamentale

108. Care dintre următoarele principii nu se regăsesc în cadrul celor şase

principii ale realismului enunţate de către Hans Morgenthau în lucrareasa Politics Among Nations?

a. societatea umană şi deci şi cea internaţională are posibilitatea de a progresa

b. politica internaţională este guvernată de legi obiective ce se regăsesc

în natura umană c.

interesul statelor este definit în termeni de putere


45/192

45

d. sfera politicii este autonomă în raport cu toate cele lalte sfere de

activitate umană

109. Potrivit lui Hedley Bull, relaţiile internaţionale au evoluat de -a lungultimpului în trei etape. Care dintre următoarele etape nu este menţionatăde Hedley Bull?

a.

etapa statelor independente b. etapa regatelor şi principatelor interdependentec. etapa în care apare un sistem de stated. etapa în care apar societăţi de state sau societăţi internaţionale

110. Cărui autor îi aparţine proiectul de elaborare a unei teorii a politicii

internaţionale, plecând de la premisa că politica internaţională estecaracterizată de „legi”? a. Hans Morgenthau

b.

Martin Wight

c. Kenneth Waltz

d.

Robert Keohane

111. „Liberalismul utopic” apare în contextul: a.

(re)construcţiei concertului european după înfrângerea lui NapoleonBonaparte

b. revoluţiilor europene din anii 1848-1849

c. eşecului politicii europene de echilibru de putere în urma primuluirăzboi mondial

d. ascensiunii regimurilor de extremă dreapta în Europa în perioadainterbelică

112.

Liga Naţiunilor reprezintă rezultatul eforturilor: a.

adepţilor iluminismului b. adepţilor liberalismului c.

adepţilor romantismului d. adepţilor realismului

113. Care dintre următoarele teze nu aparţine şcolii liberale? a. istoria este progresivă, lineară şi direcţională

b. securitatea naţională reprezintă o valoare fundamentală

c. societatea internaţională poate fi guvernată prin intermediul unor legi d.

conflictele, războaiele pot fi combătute prin dezvoltarea democraţieişi a liberului-schimb


46/192

46

RĂSPUNSURI CORECTE

1. C 41. D 81. B

2. B 42. C 82. A

3. B 43. D 83. C

4. D 44. B 84. A

5.

B 45.

A 85.

A6. A 46. B 86. A

7. C 47. B 87. A

8. B 48. A 88. A

9. C 49. C 89. A

10. B 50. D 90. B

11. B 51. C 91. A

12. C 52. B 92. D

13. A 53. B 93. D

14.

A 54.

A 94.

D

15.

C 55.

D 95.

C

16. A 56. A 96. B

17.

A 57.

D 97.

D

18. B 58. B 98. D

19. A 59. B 99. D

20. B 60. D 100. A

21. C 61. C 101. D

22. C 62. A 102. B

23. B 63. C 103. A

24. A 64. B 104. C

25. B 65. A 105. B

26. B 66. B 106. B

27. C 67. A 107. C

28.

C 68.

A 108.

A29. D 69. A 109. B

30. B 70. A 110. C

31. A 71. A 111. C

32. C 72. B 112. B

33. D 73. C 113. B

34. B 74. A

35. C 75. A

36. D 76. A

37. B 77. A

38. A 78. A

39.

A 79.

B40. C 80. A


47/192

47

POLITICI COMPARATE. TEORII ŞI METODE

1. Politica comparată este unul dintre cele trei domenii principale ale: a.

teoriei politice

b.

relaţiilor internaţionale c.

ştiinţei politice d. filosofiei politice

2. Printre scopurile principale ale politicii comparate nu se numără: a. descrierea

b. documentarea

c. prezicerea

d. explicarea

3. Politica comparată utilizează: a.

numai date calitative b. atât date calitative cât şi cantitative c. numai date cantitative

d. numai date agregate

4. Politica comparată se preocupă: a.

numai de sistemele naţionale b. atât de sisteme naţionale cât şi de cele regionale c.

de sistemele naţionale şi supranaţionale, dar nu şi de cele regionale d. de sistemele naţionale dar nu şi de cele subnaţionale

5. Politica comparată, spre deosebire de celelalte domenii ale ştiinţei politice, se preocupă de: a. chestiuni normative şi teoretice

b. chestiuni empirice

c. interacţiunile dintre sistemele politice d. interacţiunile de la nivelul sistemului internaţional

6. Printre tradiţiile pe care le include politica comparată nu se numără: a.

tradiţia studiului unei singure ţări b. tradiţia empirică

c.

tradiţia analitică d. tradiţia studiului doar a statelor occidentale


48/192

48

7. Tradiţia studiului unei singure ţări din cadrul politicii comparate: a. s-a concentrat pe stabilirea de standarde şi reguli ale analizei comparate

b.

s-a concentrat pe studiul sistemelor politice din afara lumii anglo-

saxonec.

este o tradiţie care a fost abandonată şi nu se mai regăseşte în politica comparată contemporană

d.

a apărut doar recent ca ultimă etapă a politicii comparate

8. Studiile care utilizează un singur caz: a. nu mai sunt utilizate în politica comparată

b. nu pot fi comparative nici măcar în mod explicit c.

pot fi comparative în mod explicit d. au apărut doar în anii recenţi în politica comparată

9. În ceea ce priveşte influenţa teoriei alegerii raţionale asupra politiciicomparate nu este adevărat faptul că: a. a determinat redefinirea conceptului de politic

b.

se bazează pe ideea că actorii sunt raţionali şi capabili de a -şi urmăriinteresele

c. a determinat o schimbare a subiectului analizei politicii comparate,

de la instituţii la funcţiile politicului d. a condus la introducerea d noi concepte în politica comparată

10. Metoda de cercetare în politica comparată depinde de: a. metoda utilizată în alegerea cazului analizat

b. întrebarea cercetării c. cercetător d. subiectul cercetării

11. Printre posibilele dimensiuni ale comparaţiei nu se numără: a. comparaţia inter -sectorială

b. comparaţia longitudinală

c. comparaţia analitică d.

comparaţia metodică

12. Pentru prima dată termenul statistică a apărut în secolul: a.

XVII

b. XVIIIc.

XX

d.

XV


49/192

49

13. Cel care a prezentat pentru prima dată existenţa unor probleme deinferenţă ecologică este: a.

David Easton

b. John Falcoc.

William Robinson

d. Gabriel Almond

14. În ceea ce priveşte politica comparată în timpurile pre-moderne esteadevărat că: a. aceasta a fost extrem de metodică, chiar prea mult accent s-a pus pe

metodologie

b. politica comparată devenise disciplină de sine stătătoare, cu graniţe

clare care o delimitau de celelalte discipline, în special filozofie şiistorie

c. politica comparată era interesată mai mult de date agregated.

comparaţiile pre-moderne au avut de obicei drept principal scopclasificarea ordinilor politice întregi

15. În ceea ce priveşte studiile de caz ca şi metodă a politicii comparate esteadevărat că: a.

au o contribuţie importantă chiar şi atunci când nu sunt realizate din perspectivă comparativă

b. obiectivul lor este furnizarea unei relatări detaliate asupra unui

episod sau a unei teme

c. studiile de caz având drept obiect de analiză ideologiile tind să fiecele mai relevante

d. acestea nu mai sunt considerate a fi foarte utile în zilele noastre

16. Drept studiu de caz prototipic poate fi dat ca exemplu:a.

America pentru regimul democratic

b. Polonia pentru tranziţia postcomunistă c.

democratizarea în Arabia Saudită d. România pentru revoluţia ani-comunistă

17. În ceea ce priveşte analiza statistică ca metodă a politicii comparate esteadevărat că: a.

este o metodă puţin utilizată în politica comparată b. nu necesită neapărat crearea unor baze de date c.

utilizează tot mai des indicii complecşi şi nu cei izolaţi d.

utilizează mai des indicii izolaţi decât cei complecşi


50/192

50

RĂSPUNSURI CORECTE

1. C

2.

B

3.

B4. B

5. B

6. B

7. B

8.

C

9.

B

10.

D

11. D

12. A

13.

C

14.

D

15. B

16. A

17. D


51/192

51

TEORII ALE DEMOCRAŢIEI

1. Samuel Huntington, în lucrarea sa Al Treilea Val. Democraţia laSfârşitul Secolului al XX -lea, analizează:

a.

modelul consensualist şi majoritarist al democraţiei b.

influenţa pe care au avut-o democraţiile antice asupra democraţiilormoderne

c. descrie avantajele democraţiei în comparaţie cu guvernărileautoritare

d. evoluţia democratizării în perioada modernă

2. Una dintre caracteristicile regimurilor nedemocratice este:

a. nu au o durată comparabilă cu cea a regimurilor democratice aşacum demonstrează analiza datelor istorice

b. permit existenţa unui pluralism politic

c.

controlul este utilizat doar sporadic, accesul la putere fiind liberd. permit existenţa alegerilor libere

3. Printre caracteristicile regimurilor totalitare nu se numără: a. înscrierea într -o necesitate istorică

b. remodelarea societăţii c.

nu se bazează pe o ideologie clar articulată d. omniprezenţa ideologiei

4. În ceea ce priveşte definirea termenului „democraţie” nu este adevăratfaptul că: a.

aceasta depinde de circumstanţele speciale şi condiţiile locale b. nu există nici o controversă privind definirea termenului, existând o

definiţie universal acceptată c. democraţia este de obicei confundată cu liberalismul d. democraţia este uneori confundată cu termenul de egalitate

5. Referitor la relaţia dintre democraţie şi egalitate este adevărat că: a. democraţia poate fi considerată o ramură a egalităţii

b.

cei doi termeni sunt interschimbabili având acelaşi înţeles c. secolul al XIX-lea poate fi considerat secolul egalităţii deci şi al

democraţiei d. egalitatea este o ramură a democraţiei


52/192


53/192

53

11. Primul parlament reprezentativ, care în secolele următoare va exercita dedeparte cea mai mare influenţă asupra ideilor şi practicilorguvernământului reprezentativ s-a format în: a. Olandra şi Flandra datorită sprijinului necesitat de conducători din

partea claselor de mijloc extrem de influente şi înstărite b. în Suedia ( Riksdag-ul ) datorită tradiţiei participării populare la

adunările existente în perioada vikingilor c. Parlamentul Angliei medievale, format prin adunări convocatesporadic în timpul domniei lui Edward I

d. Grecia antică

12. Una dintre limitările regimurilor democratice timpurii se referă la faptulcă: a.

toţi cetăţenii, de la cei bogaţi la oamenii liberi şi ţărani, doar cuexcepţia sclavilor aveau aceleaşi drepturi, îndatoriri, influenţă şi

putere

b. adunările sau parlamentele nu îndeplineau standardele minime

democraticec.

toţi cetăţenii aveau aceleaşi drepturi potrivit legii de a accede lafuncţiile publice indiferent de statut

d. ideile democratice erau foarte larg răspândite dar regii nu doreau să

adopte acest model

13. Printre limitările regimurilor democratice timpurii nu se numără: a. inegalităţile severe între cetăţeni

b. parlamentele îndeplineau standardele democratic

Grile Rise

Documents

Transcript of Grile Rise