Farm a Codependent A

8/17/2019 Farm a Codependent A

1/39

CAPITOLUL I. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1Generalitati

La cea de a 16-a sa reuniune, Comitetul de experti ai O. 16216s185q M.S defineste

farmacodependenta dependenta medicamentoasa! ca fiind "o stare psihica ori uneori

chimica rezultând din interactiunea dintre un organism viu si un medicament, caracterizata

prin modificari de comportament si prin alte reactii care cuprind, totdeauna, tendinta de a

lua medicamentul, în mod continuu sau periodic, în scopul regasirii efectelor sale psihice si

câteodata, pentru a evita neajunsurile privarii. Aceasta stare poate sa fie însotita sau nu de

toleranta. Acelasi individ poate fi dependent de mai multe medicamente."

"armacodependen#a apare c$nd %n contextul existen#ei persoanei apar anumite

circumstan#e fa&ori'ante, dintre care amintim(

- mediul socio-cultural al persoanei)

-particularit*#ile psi+o-somatice indi&iduale)

- utili'area de sustan#e care produc farmacodependen#*.

1.2. Faze ale farmacoe!enen"ei

n func#ie de perioada de timp i de al#i factori pre'enta#i anterior, se poate instala

farmacodependen#a, care are mai multe stadii, pe care le &om pre'enta %n ordinea apari#iei

dup* administrarea de sustan#e care dau farmacodependen#*, i anume(

a! Dependenţa psihică

/cest tip de farmacodependen#* const* %n dorin#a indi&idului, de'&oltat* pe un fond

psi+ic alterat, de a procura sustan#a incriminat*, utili'$nd orice modalitate posiil* cu

scopul de a %nl*tura disconfortul psi+ic i de a crea sen'a#ia de ine, %n pofida faptului c*

indi&i'ii respecti&i cunosc ine consecin#ele acestui fapt %n plan personal, familial i social,

c$t i pre&ederile le0ale care limitea'* utili'area acestor sustan#e cu scop protector asupra

entit*#ilor amintite anterior.


2/39

! Toleranţa

/ fost studiat* anterior i repre'int* starea adaptati&* a or0anismului, manifestat* prin

sc*derea efectului sustan#ei respecti&e la administrarea repetat* a unor do'e similare, pentru

o#inerea acelorai efecte fiind necesar* creterea do'ei. Sc*derea efectului este re'ultatul

diminu*rii reacti&it*#ii neuronilor la anumite do'e din sustan#a administrat*.

c! Dependenţa fizică

ste starea patolo0ic* care este e&iden#iat* %n momentul %ntreruperii administr*rii unei

sustan#e care creea'* dependen#*, sau la o reducere semnificati&* a do'elor. ependen#a

fi'ic* este e&iden#iat* prin apari#ia sindromului de astinen#* sau se&ra3. Mecanismul

instal*rii acestui tip de dependen#* const* %n +ipersensiili'area unui sistem care este

dependent func#ional de sistemul asupra c*ruia ac#ionea'* dro0ul, ca de exemplu(

la administrarea opioidelor sunt sensiili'a#i receptorii adrener0ici, prin re0lare ascendent*up re0ulation!, deoarece neurotransmisia adrener0ic* este modulat* de neurotransmisia prin

opioide endo0ene care in+i* elierarea de catecolamine,

sau, %n ca'ul arituricelor, sunt sensiili'a#i receptorii 0lutamater0ici a c*ror modulare este

reali'at* de sistemul 4// prin in+iarea elier*rii acidului 0lutamic, %n urma stimul*rii

%ndelun0ate a neurotransmisiei in+iitoare.

n ca'ul dependen#ei fi'ice, sindromul de astinen#* este caracteri'at at$t prin tulur*ri

psi+ice, c$t i somatice. d! Toicomania psi+otoxicitatea!

ste tipul de intoxica#ie cronic*, caracteri'at prin cele trei tipuri de dependen#*

definite anterior, i anume( fi'ic*, toleran#a, psi+ic*, conduc$nd la tulur*ri ma3ore de

comportament de ordin psi+ic i &e0etati&, astfel %nc$t tratamentul acestei suferin#e este

dificil, presupun$nd condi#ii speciale pentru readucere la starea normal*.

xist* diferite tipuri de toxicomanie, acestea fiind clasificate dup* mai multe criterii(

d1! up* num*rul sustan#elor administrate(

-monotoxicomanii, c$nd s-a administrat o sin0ur* sustan#*)

-politoxicomanii, c$nd toxicomania apare ca urmare a administr*rii

%ndelun0ate a mai multor sustan#e eufori'ante.

d2! n func#ie de sustan#a administrat*(


3/39

-toxicomanii minore, cele pro&ocate de( ariturice, +ipnotice,

tranc+ili'ante, alcool etc.

-toxicomanii ma3ore, cele pro&ocate de stupefiante.

1.#. $%&'tan"e care !ot !ro(oca farmacoe!enen")

n continuare &om aminti cate0orii de sustan#e care pot crea acest sindrom, i anume(

- depresi&e S..C. alcool, +ipnotice, sedati&e, tranc+ili'ante!)

- opioide, stimulante ale S..C. amfetamina, cocaina etc.!)

- +alucino0ene +eroina, LS!)

- canais)

-sol&en#i or0anici &olatili acetona, tetraclorura de caron, toluen etc.!.

1.*. Norme le+i'lati(e !ri(in farmacoe!enen"a

atorit* consecin#elor ne0ati&e ale toxicomaniei pe plan mondial, s-au luat m*suri prin

or0ani'a#ii care re0lementea'* re0imul acestor sustan#e, i anume(

Con&en#ia unic* asupra stupefiantelor, elaorat* de O..7.)

Con&en#ia unic* asupra sustan#elor psi+otrope, elaorat* de O..7.

La ni&elul Or0ani'a#iei a#iunilor 7nite func#ionea'* urm*toarele comisii care

re0lementea'* circula#ia sustan#elor incriminate %n toxicomanii(Comisia pentru stupefiante)

O..C.S. Or0anismul nterna#ional de Control al Stupefiantelor!)

La ni&el european exist*(

Centrul uropean de monitori'are pentru medicamente i adic#ie la medicamente, cu sediul la

Lisaona 199:!)

Centrul uropean de informare asupra medicamentelor i adic#iei la medicamente.

n ;om$nia, circula#ia stupefiantelor este re0lementat* de pre&ederile Le0ii nr. 1969, cu

alte complet*ri ulterioare.


4/39

CAPITOLUL II. $U,$TANTE CARE DAU FAR-ACODEPENDENTA

2.1 De!re'i(e $NC alcool/ 0i!notice/'eati(e/ tranc0ilizante

n aceast* 0rup* sunt incluse sustan#e care produc o deprimare nespecific* de

di&erse intensit*#i dar su toate aspectele a acti&it*#ii sistemului ner&os central.

eprimarea acti&it*#ii sistemului ner&os este dependent* de do'a folosit*. /stfel, la do'e

mici se produce o deprimare cunoscut* su numele de sedare, dore mai mari au efect

+ipnotic, do'ele foarte mari produc somn aneste'ic iar la do'e i mai mari sur&ine moartea.

n cate0oria sustan#elor sedati&-+ipnotice sunt incluse numai medicamentele cu aceast*

destina#ie. fectul sedati& se %nso#ete de sc*derea anxiet*#ii. 7nele medicamente au un efect

anxiolitic mai intens dec$t efectul sedati& i sunt considerate medicamente anxiolitice i nu

sedati&-+ipnotice. Multe alte medicamente care au alte utili'*ri pot produce efect sedati& sau

c+iar +ipnotic. n ca'ul acestor compui efectul sedati&-+ipnotic este de oicei resim#it

nepl*cut de olna& i este considerat un efect nedorit. /ceste medicamente nu sunt incluse %ncate0oria sedati&-+ipnoticelor.

fectul sedati& const* %n deprimare psi+omotorie cu linitire, diminuarea reac#iilor

psi+o&e0etati&e, micorarea performan#elor psi+o-motorii i uneori somnolen#*. Sunt

influen#ate toate structurile sistemului ner&os central dar structurile in+iitorii par s* fie mai

sensiile dec$t structurile cu func#ii excitatorii la efectul acestor medicamente. La do'e

susedati&e aceste sustan#e pot deprima preferen#ial structurile in+iitorii produc$nd o stare

de de'in+ii#ie manifestat* %n fapt ca o stare de excita#ie psi+omotorie. "enomenele se

manifest* mai ales la persoanele %n &$rst*.

atorit* ac#iunii sedati&e astfel de sustan#e sunt utili'ate terapeutic pentru comaterea

manifest*rilor anxioase %n ne&ro'e, %n afec#iuni medicale cu component* psi+osomatic* sau

psi+o&e0etati&*!, %n c+irur0ie ca premedica#ie sau %n %n0ri3irea postoperatorie, pentru a


5/39

fa&ori'a instalarea somnului, pentru relaxarea musculaturii striate mai ales c%nd contractura

muscular* este secundar* st*rilor condi#ii de tensiune psi+ic*!.

e asemenea, se produce o cretere a timpului de reac#ie la stimuli care interesea'* at$t

reflexele condi#ionate c$t i reflexele necondi#ionate. /ceasta poate determina o cretere

important* a riscului de accidente dac* sunt administrate unor persoane care desf*oar*

acti&it*#i ce impun o reacti&itate prompt* de exemplu( oferi, controlori de trafic aerian,

etc.!. Scade de asemenea capacitatea de %n&$#are i memori'are i implicit performan#ele

intelectuale.

fectul +ipnotic const* %n producerea unei st*ri de somn din care olna&ul poate fi

tre'it, foarte asem*n*tor cu somnul fi'iolo0ic. La persoanele cu insomnie aceste sustan#e

scad laten#a somnului, prelun0esc durata total* de somn de oicei moderat!, cresc

profun'imea somnului, scad timpul de &e0+e i num*rul de tre'iri peste noapte.Somnul fi'iolo0ic se caracteri'ea'* prin alternan#a unor perioade de somn cu unde lente cu

perioade de somn cu unde rapide somn paradoxal sau rapid e!e movement - ;M!. Somnul

cu unde lente este deoseit de odi+nitor i se asocia'* cu o sc*dere a tonusului &ascular

periferic precum i a altor func#ii &e0etati&e ale or0anismului. n aceast* perioad* a somnului

se pot produce &ise, frec&ent cu caracter de comar, de care oinuit nu ne aducem aminte.

Somnul ;M se caracteri'ea'* printr-o acti&itate electric* a cortexului asem*n*toare cu cea

din starea de &e0+e i prin pre'en#a unor mic*ri rapide ale 0loilor oculari. n aceast* perioad* a somnului se produc &isele de care ulterior ne amintim. Sedati&-+ipnoticele produc,

%n m*suri diferite, creterea duratei somnului lent cu scurtarea duratei totale i a num*rului

perioadelor de somn ;M. ;olul fi'iolo0ic al alternan#ei perioadelor i fa'elor de somn nu

este cunoscut. "oarte proail acestea sunt foarte importante %n men#inerea func#ionalit*#ii

corticale. /dministrarea cronic* a sedati&-+ipnoticelor, mai ales a compuilor cu ac#iune de

lun0* durat*, poate duce la instalarea unor st*ri de ne&ro'* atriuite modific*rii modelului

electrofi'iolo0ic al somnului.

up* durata somnului produs, +ipnoticele se clasific* %n compui cu durat* de ac#iune scurt*

sau medie 2-6 ore!, utile mai ales la persoanele cu insomnie prin deficit de instalare a

somnului i compui cu durat* de ac#iune lun0* 8 ore sau mai mult!, utile, mai ales, la

persoanele cu deficit de men#inere a somnului. urata efectului +ipnotic depinde de compus,

dar i de do'* i condi#iile amiante.


6/39

7nele medicamente sedati&-+ipnotice au i ac#iune anticon&ulsi&ant*, fiind utile pentru

profilaxia i tratamentul st*rilor con&ulsi&e.

Sedati&-ipnoticele deprim* S;// cu diminuarea consecuti&* a procesului de &i0ilen#*

cortical*. /u fost descrise, de asemenea, ac#iuni la ni&elul creierului limic. /mele efecte

contriuind la prote3area scoar#ei de influen#ele emo#ionale excesi&e. Mecanismul ioc+imic

al ac#iunii +ipnotice este incomplet cunoscut. ?roail, +ipnoticele interfer* func#ionalitatea

unor circuite neuronale le ni&elul SC noradrener0ice, dopaminer0ice, serotoniner0ice i

4//-er0ice!.

7tili'area clinic* a sedati&-+ipnoticelor poate a&ea aspecte nedorite. 7nele dintre reac#iile

ad&erse sunt datorate ac#iunii deprimante ner&os centrale. ?ot apare diminuarea

performan#elor psi+omotorii cu %n0reunarea diferitelor acti&it*#i care presupun aten#ie i

%ndem$nare, starea de ooseal*, ame#eal*, uim*ceal* care sur&in i persist* mai ales dup*do'ele mari de sedati&-+ipnotice cu ac#iune prelun0it*. 7neori, %n ca'ul administr*rii cronice

a sedati&-+ipnoticelor, aceste simptome pot de&eni permanente. /c#iunea de scurtare a

perioadei de somn ;M pare a fi un factor important %n producerea unor astfel de reac#ii

ad&erse.

Starea de excita#ie prin de'in+ii#ie, care precede uneori somnul, poate fi nepl*cut* pentru

do'ele mari i %n pre'en#a stimulilor dureroi. La unele persoane sedati&-+ipnoticele pot

pro&oca, paradoxal, fenomene de excita#ie, euforie i iritailitate. La *tr$ni sur&in uneoriepisoade confu'i&e.

;epetarea administr*rii sedati&-+ipnoticelor %n special a arituricelor! determin* treptat o

@datorieA de somn ;M, iar la oprirea tratamentului poate apare un @reoundA al acestuia,

asociat frec&ent cu comaruri.

;eac#iile aler0ice, relati& rare, se manifest* de oicei su form* de erup#ii cutanate

moriliforme.

"olosirea %ndelun0at* a sedati&-+ipnoticelor, %n do'e mari, poate duce la dependen#*

asem*n*toare celei produse de alcool. Sindromul de astinen#* sur&ine la mai pu#in de 2: ore

dup* %ntreruperea medica#iei, %n ca'ul sedati&-+ipnoticelor cu ac#iune de scurt* durat* i dup*

mai multe 'ile %n ca'ul celor cu ac#iune prelun0it*. ntensitatea este &ariail*, fiind %n 0eneral

mai 0ra&* pentru sedati&-+ipnoticele cu ac#iune scurt*. Simptomele constau %n anxietate,

sen'a#ie de sl*iciune, tremor, con&ulsii i fenomene psi+otice, fiind asem*n*toare celor din


7/39

astinen#a alcoolic*, ceea ce impune reluarea tratamentului +ipnotic, apoi %ntreruperea lui

treptat*.

ntoxica#ia acut* cu sedati&-+ipnotice se manifest* prin aneste'ie 0eneral* profund*, cu

caracter de com*. Bratamentul const* %n fa&ori'area elimin*rii toxicului, sus#inerea func#iilor

&itale i e&itarea complica#iilor infec#ioase.

ste contraindicat* asocierea sedati&-+ipnoticelor cu *uturi alcoolice sau cu alte deprimante

ale sistemului ner&os apar fenomene de poten#are!.

?rescrierea la persoanele care desf*oar* acti&it*#i ce necesit* o aten#ie crescut* treuie

f*cut* cu mult* precau#ie.

nstalarea 0radat* a efectelor face posiil* utili'area unor astfel de medicamente fie ca

sedati&e fie ca +ipnotice, %n func#ie de do'a %n care se administrea'*. ?entru unele

medicamente deprimarea sistemului ner&os central este de mic* intensitate astfel %nc$t nu potfi utili'ate dec$t ca sedati&e. ?rintre acestea se num*r* diferite romuri i o serie de preparate

&e0etale aleriana, #assiflora, $rataegus, etc.! care sunt actual pu#in folosite, romurile

datorit* riscului de toxicitate cumulati&* iar %n ca'ul preparatelor &e0etale eneficiile

terapeutice par a fi predominant de natur* placeo.

/lte sustan#e deprim* sistemul ner&os central de asemenea natur* %nc$t se pot utili'a numai

ca +ipnotice 0lutetimida, 'olpidemul, etc.!.

en'odia'epinele i mai ales arituricele au %ns* utili'*ri nuan#ate, %n func#ie de do'*, casedati&e, +ipnotice sau ca aneste'ice 0enerale.

,enzoiaze!inele

Sunt compui care pre'int* un nucleu en'odia'epinic, nucleu en'enic condensat cu un

+eterociclu cu < atomi dintre care 2 atomi de a'ot %n po'i#iile l i : mai rar l i 5 sau 2 i =!,

cu sustituen#i 5-aril i


8/39

sc*derea particip*rii %n procesele a0resi&e, o deprimare a comportamentului de recompens* i

pedeaps* precum i a reac#iilor &e0etati&-endocrine la stimulii emo#ionali.

en'odia'epinele ac#ionea'* pe receptorii memranari 4/// fix$ndu-se pe un sediu de

le0are specific de la ni&elul suunit*#ii a 0licoproteinei receptoare 4// se fixea'* pe un

sediu de le0are a suunit*#ii D a aceleiai 0licoproteine receptoare!. Consecuti& apar

modific*ri conforma#ionale ce facilitea'* desc+iderea canalelor pentru Cl-, indus* de 4//.

en'odia'epinele sedati&-+ipnotice se comport* a0onist. "luma'enilul este o en'odia'epin*

care se comport* ca anta0onist fiind util* pentru comaterea deprim*rii produse de do'ele

mari de en'odia'epine a0oniste. ;ecent s-au descris i sustan#e ce se comport* ca a0onist

in&ers a&$nd efecte anxio0ene.

Corelat cu efectul sedati&-+ipnotic este relaxarea muscular* determinat* de in+iarea

reflexelor polisinaptice medulare iar la do'e mari i de deprimarea transmisieineuromusculare.

7nele en'odia'epine dia'epamul, clona'epamul! au i ac#iune anticon&ulsi&ant*

consecuti&* deprim*rii procesului de difu'are sucortical* a desc*rc*rilor con&ulsi&ante.

in punct de &edere farmacocinetic en'odia'epinele se asor %n 0eneral ine din intestin.

ia'epamul, meda'epamul i tria'olamul se asor rapid, clordia'epoxidul mai lent. Se lea0*

%n propor#ie mare de proteinele plasmatice. ifu'ea'* ine %n creier) trec, prin ariera

placentar*, i %n lapte.en'odia'epinele sunt metaoli'ate +epatic dup* dou* modele de iotransformare.

Ma3oritatea compuilor dia'epamul, meda'epamul, clora'epatul, etc.! sufer* ini#ial un

proces de oxidare micro'omial* cu formarea de metaoli#i acti&i, urmat* %n timpul doi de

0lucuronocon3u0are cu formarea de compui inacti&i. eoarece procesul de oxidare

micro'omial* este mai lent la &$rstnici, prematuri i +epatici utili'area acestui tip de

en'odia'epine impune pruden#* %n situa#iile amintite. 7nele en'odia'epine oxa'epam,

lora'epam! sunt inacti&ate direct prin 0lucuronocon3u0are. eoarece acest proces este pu#in

afectat de &$rst* sau +epatopatii aceste en'odia'epine sunt de preferat %n astfel de situa#ii.

liminarea produilor de metaoli'are se face ma3oritar pe cale renal*. O mic* parte se

elimin* prin secre#ia iliar* i reintr* %n ciclul en-tero+epatic.

en'odia'epinele sunt indicate %n afec#iuni neuropsi+ice %nso#ite de anxietate, %n afec#iuni

medicale cu manifest*ri psi+osomatice sau psi+o&e0etati&e, %n tratamentul unor forme de


9/39

insomnie, %n pre0*tirea preaneste'ic* i %n0ri3irea postoperatorie, %n pre0*tirea mane&relor

endoscopice, %n alcoolismul acut, %n controlarea unor st*ri con&ulsi&e.

Ca efecte nedorite pot produce( sedare, deprimarea performan#elor psi+omotorii, sl*iciune,

ataxie, cefalee, tulur*ri de &edere, &erti3, 0rea#*, &om*, nepl*cere epi0astric*, diaree) uneori,

mai ales la *tr$ni, pot apare reac#ii paradoxale( anxietate, iritailitate, a0ita#ie motorie c+iar

con&ulsii!, st*ri confu'ionale.

Sunt contraindicate %n miastenia 0ra&* sunt miorelaxante!. Breuie administrate cu pruden#*

la oferi, dispeceri, i %n 0eneral la cei care m$nuiesc maini de preci'ie sau periculoase.

Breuie e&itat* asocierea altor deprimante centrale i %ndeosei a *uturilor alcoolice.

itra'epamul 5 E 1F m0 seara la culcare!, flura'epamul 15 E =F m0 seara la culcare!,

flunitra'epamul 1 E 2 m0 seara la culcare! i tria'olamul F,25 E 1 m0 seara la culcare! sunt

deri&a#i en'odia'epinici cu ac#iune sedati&* i +ipnotic* rapid*, de durat* medie. Sunt preferate ca +ipnotice deoarece reduc mai pu#in somnul paradoxal, reali'$nd un somn

asem*n*tor somnului fi'iolo0ic. 7nele sustan#e flunitra'epamul! sunt folosite i pentru

inducerea aneste'iei sau pentru narcoanal0e'ie. ?ro&oac* de asemenea relaxare muscular*.

u determin* induc#ie en'imatic* semnificati&*. /u toxicitate redus* iar riscul de dependen#*

este considerat mai mic comparati& cu arituricele.

/lte en'odia'epine dia'epamul, clordia'epoxidul, roma'epamul, oxa'epamul,

lora'epamul, etc.! sunt preferate ca anxiolitice . ,ar&it%ricele

arituricele sunt deri&a#i ai acidului arituric compus cu nucleu pirimidinic, re'ultat din

condensarea ureii cu acid malonic! fi0. nr.1!.

aritalul, primul compus utili'at terapeutic %n 19F= de c*tre "is+er i &on Merin0!, ast*'i

nu mai este folosit.

/ctual sunt folosi#i numeroi deri&a#i o#inu#i prin diferite sustituiri la C5, C2 sau la -ul

nucleului de a'*. Compuii acti&i ca +ipnotice pre'int* radicali alifatici, aliciclici sau

aromatici la C5) num*rul optim de atomi ai celor doi radicali este de 5-8. ?re'en#a unor

radicali asimetrici nesatura#i sau +alo0ena#i crete ac#iunea +ipnotic*. Sustituentul 5-fenil

confer* propriet*#i anticon&ulsi&ante. C$nd radicalii sustituenti au caten* ramificat* sau cu

structur* aliciclic* ac#iunea este de scurt* durat*. n 0eneral, modific*rile structurale care


10/39

cresc liposoluilitatea cresc intensitatea efectului +ipnotic dar scurtea'* induc#ia i durata

ac#iunii i 0r*esc metaoli'area.

"i0. nr.1. ucleul arituric de a'*. Sustituen#ii ; 1 i ; 2 la C5 precum i sustituirea la C2

i influen#ea'* propriet*#ile compusului. / se &edea textul.

nlocuirea cu sulf a oxi0enului de la C2 tioariturice! sau metilarea la crete

liposoluilitatea i scurtea'* durata ac#iunii. /stfel de deri&a#i se folosesc ca aneste'ice

intra&enoase .

n func#ie de do'* arituricele au ac#iune sedati&*, +ipnotic* sau aneste'ic* 0eneral*.

eprimarea sistemului ner&os central are caracter nespecific i se manifest* la ni&elul

scoar#ei cererale, sistemului limic, +ipotalamusului, talamusului. C+iar la do'e mici este

deprimat sistemul reticular acti&ator ascendent. n principal, arituricele facilitea'* i

prelun0esc efectele in+iitoare centrale ale 4//. La do'ele u'uale se fixea'* pe receptorii

4//-er0ici, proail pe alte sedii dec$t cele pentru 4// i en'odia'epine, induc$nd

modific*ri conforma#ionale ce fa&ori'ea'* starea desc+is* a canalelor pentru clor, cu

+iperpolari'are i in+ii#ie consecuti&*. o'ele mari ar acti&a direct canalele de clor. n plus,

arituricele diminua ac#iunea depolari'ant* a 0lutamatului neurotransmi#*tor excitator %n

SC!.

n func#ie de compus i de necesit*#ile terapeutice arituricele pot fi administrate intern,intrarectal sau in3ectail intra&enos sau intramuscular se folosesc s*ruri de sodiu ale formei

lactim E acid* -!.

/sor#ia arituricelor este %n 0eneral un*. Compui cu durat* de ac#iune scurt* sau

intermediar* cicloarital, amoarital!, se asor mai ine dec$t cei cu durat* de ac#iune

lun0* fenoarital!.


11/39

Compuii ine soluili se lea0* par#ial de proteinele plasmatice, se distriuie repede

sistemului ner&os, redistriuirea c*tre alte #esuturi se face relati& repede, epurarea se

reali'ea'* predominant prin metaoli'are +epatic*. Compuii cu liposoluilitate redus* se

lea0* pu#in de proteinele plasmatice, se distriuie mai lent la creier, redistriuirea c*tre alte

#esuturi i apoi epurarea este de asemenea mai lent*. purarea acestora se face at$t prin

metaoli'are +epatic* c$t i prin eliminare renal*.

arituricele trec uor %n s$n0ele fetal. %n propor#ie mic* sunt secretate %n laptele matern.

Metaoli'area, predominant +epatic*, se face %n principal prin oxidarea radicalului la C5 cu

formarea de compui caroxi, +idroxi, ceto i prin desc+iderea nucleului arituric. -

de'alc+ilarea compuilor -metila#i i -0luco'ilarea repre'int* c*i metaolice secundare.

Metaoli#ii inacti&i se elimin* renal. "enoaritalul se elimin* urinar 2F-=FG nemodificat.

?ropor#ia elimin*rii arituricelor crete prin alcalini'area urinii, fapt important practic %ntratamentul intoxica#iei acute cu ariturice.

Cantit*#i mici de ariturice se elimin* prin il*, fecale i secre#ia lactat*.

arituricele, mai ales compuii cu timp de %n3um*t*#ire lun0 fenoaritalul!, au ac#iune

inductoare asupra en'imelor micro'omiale i a altor en'ime +epatice excep#ie face

secoaritalul!. fectul se instalea'* %n c$te&a 'ile de la %nceperea tratamentului i se men#ine

un timp 'ile-s*pt*m$ni! dup* %ntreruperea acestuia. Se produce o cretere caracteristic* a

cantit*#ii de citocrom ?-:5F, 0lucuronil-transfera'*, /LS-sinteta'* en'im* mitocondriala curol %n sinte'a porftrinelor!, alde+idde+idro0ena'*. Consecuti& crete &ite'a metaoli'*rii

+epatice a unor compui fi'iolo0ici, a unor medicamente administrate concomitent, precum

i a %nsui arituricului autoinduc#ie en'imatic*!.

"enoaritalul are anumite particularit*#i pri&ind metaoli'area +epatic* i anume crete

metaolismul s*rurilor iliare i are ac#iune coleretic*, put$nd fi folosit %n ca'uri selec#ionate

de colesta'*. eoarece m*rete prin induc#ie en'imatica ac#iunea 0lucuroniltransfera'ei

+epatice i cantitatea de protein* H care inter&in %n con3u0are i transportul iliruinei!, este

indicat %n tratamentul st*rilor de +iperiliruinemie necon3u0at* i pentru profilaxia icterului

nuclear.

/c#iunea inductoare a en'imelor metaoli'ante treuie a&ut* %n &edere atunci c$nd

fenoaritalul se asocia'* altor medicamente - +ipnoticul scade acti&itatea anticoa0ulantelor


12/39

orale, a di0itoxinei, 0riseoful&inei i a unor +ormoni steroi'i se recomand* do'e mai mari

din acesta din urm*, iar la oprirea administr*rii *rituricului, sc*derea do'elor!.

Ca +ipnotice arituricele sunt indicate %n tratamentul insomniilor i ca premedica#ie %n

aneste'iolo0ie. n insomnii treuie administrate %n cure scurte, intermitente, pentru a e&ita

dere0larea tipului fi'iolo0ic de somn i apari#ia toleran#ei i a dependen#ei.

n func#ie de durata efectului +ipnotic care este direct propor#ional cu timpul de %n3um*t*#ire

plasmatic al compusului! arituricele se clasific* %n( ariturice cu ac#iune de durat* lun0*

peste 8 ore E fenoaritalul, aritalul!) ariturice cu ac#iune de durat* medie 2-< ore -

amoaritalul, cicloaritalul! i ariturice cu ac#iune de durat* scurt* pentoaritalul!.

arituricele, %n do'e mici, pot fi indicate i pentru ac#iune sedati&* %n st*ri de

anxietate, a0ita#ie, ca medica#ie ad3u&ant* %n afec#iuni care necesit* sedare +ipertensiune

arterial*, tulur*ri di0esti&e, tireotoxico'*, +iperexcitailitate, sindrom ne&rotic %nmenopau'*!, %n st*ri de a0ita#ie psi+omotorie indus* de diferite medicamente stimulante

psi+omotorii, simpatomimetice etc.!. n toate aceste situa#ii en'odia'epinele sau alte

sedati&e sunt %ns* de preferat.

fectul anticon&ulsi&ant face utile arituricele ca antiepileptice sau %n alte st*ri con&ulsi&e

intoxica#ii cu excitante centrale, tetanos, eclampsie!.

Ca reac#ii ad&erse, arituricele pot produce somnolen#* i diminuarea performan#elor,

nelinite i iritailitate. La *tr$ni, sau %n pre'en#a durerii, arituricele pot pro&oca o stareconfu'ional*. Bratamentul prelun0it duce deseori la dere0larea modelului fi'iolo0ic de somn.

La %ntreruperea medica#iei pot apare fenomene de reound insomnie, somn neodi+nitor cu

comaruri, tulur*ri psi+ice i de afect!. ;eac#iile aler0ice, destul de rare, se pot manifesta

prin dermatit* mai ales erup#ii moriliforme!, rareori le'iuni +epatice care pot fi 0ra&e!.

/dministrarea 'ilnic* de ariturice de'&olt* toleran#* datorit* %n parte metaoli'*rii mai

rapide, %n parte micor*rii sensiilit*#ii neuronale. fectul +ipnotic scade dup* 1-2 s*pt*m$ni

de tratament, do'ele eficace cresc$nd pro0resi&. Sensiilitatea la ac#iunea toxic* se p*strea'*

%n mare m*sur*. Boleran#a este %ncruciat* pentru +ipnotice, alcool, aneste'ice 0enerale i

par#ial pentru alte sedati&e. Bratamentul %ndelun0at cu do'e mari :FF - 8FF m0>'i! pro&oac*

relati& frec&ent fenomene de intoxica#ie cronic*, cu stare confu'i&*, tulur*ri afecti&e,

nista0mus, di'artrie, ataxie, +iporeflexie. olna&ul poate pre'enta dependen#* fi'ic* i

psi+ic*) sindromul de astinen#* este uneori 0ra& mai ales pentru compuii cu durat* scurt*


13/39

de ac#iune! i const* %n modific*ri electroencefalo0rafice, ner&o'itate, a0ita#ie, insomnie,

tremor iar %n ca'urile 0ra&e c+iar delir i con&ulsii.

Boxicitatea acut* este relati& mic*, totui, intoxica#ia %n scop de suicidar sau prin suprado'are

terapeutic* fa&ori'at* de de'&oltarea toleran#ei i de starea confu'i&*! este frec&ent*.

nsuficien#a +epatic* i renal* marcate cresc toxicitatea, interfer$nd %n func#ie de compus cu

procesul de inacti&are i eliminare. o'ele care produc intoxica#ie 0ra&* sunt de aproximati&

2F de ori mai mari dec$t cele terapeutice) do'ele mortale sunt cuprinse %ntre = - 1F 0, uneori

mai mari. olna&ul pre'int* ini#ial o stare precomatoas* olna&ul %i pierde contien#a i

trece %n somn aneste'ic superficial! care e&oluea'* c*tre com*, cu deprimarea respira#iei i

circula#iei. 7neori apar le'iuni uloase ale pielii cu necro'a 0landelor sudoripare. ac* do'a

este foarte mare moartea poate sur&eni prin stop respirator i colaps circulator cu insuficien#*

renal* acut*. ia0nosticul se pune %n func#ie de %mpre3ur*rile intoxica#iei i prin determinareacompusului sau a metaoli#ilor s*i %n s$n0e sau urin*. n func#ie de condi#iile producerii

intoxica#iei, de timpul scurs i de compusul cu care s-a produs intoxica#ia pot fi utile diferite

m*suri terapeutice( pro&ocarea &omei, e&entual sp*laturi 0astrice dac* toxicul a fost

%n0+i#it!) sus#inerea respira#iei intua#ie, aspirarea secre#iilor, respira#ie artificial*!,

sus#inerea circula#iei transfu'ie cu s$n0e sau sustituen#i coloidali, e&entual noradrenalin*

sau dopamin*! i a func#iei renale administrarea de lic+ide i sare %n cantit*#i suficiente!)

alcalini'area urinei fa&ori'ea'* eliminarea unor arituricele E de ex. fenoarital!) diure'*osmotic* se administrea'* manitol!) diali'* peritoneal* sau +emodiali'*) antiioterapie

scade frec&en#a complica#iilor infec#ioase pulmonare!. "olosirea analepticelor pentetra'ol,

nicetamid*, eme0rid*! crete mortalitatea, datorit* dep*irii frec&ente a do'elor utile.

arituricele sunt contraindicate la persoane cu aler0ie specific*, cu insuficien#* renal* sau

+epatic* a&ansate precum i la olna&i cu porfirie +epatic* poate fi declanat* o cri'* se&er*,

mer0$nd p$n* la parali'ie i moarte, datorit* stimul*rii sinte'ei porfirinelor prin ac#iune

inductoare en'imatic* +epatic*!.

"enoaritalul este un arituric cu ac#iune lent* i prelun0it* efectul apare la circa l or* de

la administrarea oral* i se men#ine 8 ore sau mai mult!. ste folosit ca +ipnotic pentru

men#inerea somnului 1FF m0 la culcare!, ca sedati& 15-=F m0 de 2 - = ori>'i! i ca

anticon&ulsi&ant %n tratamentul epilepsiei %n marele r*u! sau %n alte st*ri con&ulsi&e acute

in3ectat intramuscular sau intra&enos E I nu %n ca'ul preparatului rom$nesc!.


14/39

/moaritalul, cicloaritalul, secoaritalul sunt ariturice cu o durat* de ac#iune medie

sau scurt*. fectul se instalea'* %n 15 - =F minute i durea'* 2-< ore %n func#ie de do'* i de

condi#ii!. Sunt de preferat fenoaritalului, atunci c$nd insomnia se datorea'* dificult*#ii de

adormire.

/lte sedati&e

en'octamina are propriet*#i sedati&e, anxiolitice i +ipnotice. ste ine suportat* c+iar de

*tr$ni i nu deprim* respira#ia. o'a oral* este de 1F m0 de = ori>'i ca sedati& sau anxiolitic

i 2F m0 la culcare ca +ipnotic. Se poate in3ecta intramuscular sau intra&enos lent, 1F - 2F

m0.

Jidroxi'ina are propriet*#i sedati&e, anxiolitice, antiemetice i anti+istaminice, efecte ce

durea'* 6-8 ore. Se administrea'* oinuit oral 5F - 1FF m0>'i. La ne&oie poate fi in3ectat*

intramuscular, c+iar intra&enos lent. /lte +ipnotice

n aceast* 0rup* sunt incluse sustan#e cu structuri c+imice diferite( deri&a#i piperdindionici,

c+ina'olone, ureide, carona#i alcooli, alde+ide, eteri ciclici, cu propriet*#i +ipnotice

asem*n*toare celor ale sustan#elor ariturice.

Kolpidemul deri&at imida'opiridinic! este folosit ca +ipnotic administrat intern 5 - 1F m0,

%nainte de culcare!. 4r*ete instalarea, crete durata i ameliorea'* calitatea somnului. u

are efect anxiolitic, anticon&ulsi&ant, miorelaxant. ei structural diferit, mecanismul ac#iuniieste asem*n*tor en'odia'epinelor la ni&elul receptorului 4//-er0ic. /re toleran#* un*,

risc de dependen#* mic.

Kopiclona o ciclopirolon*! este folosit* ca +ipnotic


15/39

Metaqualona deri&at c+ina'olonic! are propriet*#i +ipnotice, sedati&e i anxiolitice, este

antispastic, antitusi&, aneste'ic local i sla anti+istaminic. fectele sunt de durat* scurt*-

medie.

romi'o&alul ureida acidului romi'o&alerianic! este un sedati& i +ipnotic, cu ac#iune

sla*, care se men#ine :-5 ore. u d* efecte secundare.

Cloral+idratul un alcool! are ac#iune +ipnotic* rapid* 2F-=F minute! i durat* medie 5-<

ore!. o'a +ipnotic* este de l 0. ?roduce un somn linitit, foarte asem*n*tor celui fi'iolo0ic

deoarece practic nu influen#ea'* somnul paradoxal. /re i efect anticon&ulsi&ant. up*

administrare, cloral+idratul este con&ertit %n tricloretanol C1=C - CJ2OJ!, care este cau'a

imediat* a somnului. /cesta este metaoli'at %n ficat i eliminat urinar con3u0at cu acidul

0lucuronic, su form* de acid urocloralic, ca acid tricloracetic sau ca atare. Se administrea'*

oral i %n clisme asociat cu protectoare ale mucoaselor deoarece are efecte iritante puternice!.?roduce toleran#* rapid. ste contraindicat la cardiaci, %n olile +epatice i olile renale 0ra&e

are oarecare toxicitate pentru miocard, parenc+im +epatic i renal!. ste actualmente pu#in

folosit.

?aralde+ida poliester re'ultat din condensarea a trei molecule de acetalde+id*! este un

sedati& i +ipnotic eficace, are i efecte anticon&ulsi&ante. /re 0ust nepl*cut i imprim* un

miros de'a0reail respira#iei. ste folosit rareori, mai ales %n st*ri de excita#ie ale alcoolicilor

i pentru comaterea con&ulsiilor acute. ste contraindicat la pulmonari i +epatici. Alcool%l etilic

/lcoolul etilic sau etanolul este o sustan#* sedati&-+ipnotic* care nu mai pre'int* ast*'i

interes ca medicament, dac* facem astrac#ie de utili'area sa ca sol&ent pentru prepararea

anumitor forme farmaceutice.

/lcoolul etilic pre'int* %ns* interes toxicolo0ic put$ndu-se &ori de o intoxica#ie acut* e#ia

acut*! i de o intoxica#ie cronic* alcoolismul!. Ca toate sustan#ele din aceast* 0rup*

de'&olt* dependen#* fiind unul din principalele dro0uri admise le0al.

/lcoolul p*trunde %n or0anism %n principal prin in0estie. Se asoare par#ial la ni&el 0astric

aprox. 2FG! restul asorindu-se la ni&el intestinal. Se distriuie ine %n toate

compartimentele or0anismului, inclusi& %n sistemul ner&os central. liminarea din or0anism a

etanolului se reali'ea'* predominant prin metaoli'are, &ite'a maxim* a acestui proces este

de 1FF E 125 m0>0>or*. Metaoli'area const* %n transformarea ini#ial* su ac#iunea alcool


16/39

de+idro0ena'ei %n alde+id* acetic* care ulterior este rapid transformat* %n acid acetic su

ac#iunea alde+idde+idro0ena'ei.

ntoxica#ia acut* se manifest* diferit %n func#ie de do'*. La do'e mici de'&olt* o stare de

euforie uoar* i fenomene de'in+iitorii. e oicei aceste fenomene de'in+iitorii

determin* comportamente diferite %n func#ie de profilul psi+olo0ic al consumatorului. 7nele

persoane de&in foarte &esele, altele triste, altele a0resi&e, etc. ?rin de'in+ii#ie scade de

asemenea discre#ia i capacitatea de a p*stra secrete.

La do'e mai mari urmea'* o stare de sedare cu diminuarea pro0resi&* a acti&it*#ii

psi+omotorii, cu tulur*ri de ec+iliru i cu instalarea ulterioar* a unei st*ri de somn

+ipnotic. o'ele foarte mari produc stare de com* asem*n*toare celei produse de ariturice.

Mecanismul de ac#iune nu este cunoscut. 7nii autori consider* c* etanolul afectea'*

memranele neuronale printr-un mecanism asem*n*tor celui al aneste'icelor 0enerale.Bratamentul intoxica#iei acute cu etanol este, %n principiu, asem*n*tor cu tratamentul

intoxica#iei acute cu ariturice. O particularitate o constituie faptul c* frec&ent intoxica#ia

acut* cu etanol se %nso#ete de fenomene +ipo0licemice necesit$nd adesea administrarea de

0luco'* %n perfu'ie. e asemenea, &*rs*tura i e&entual aspira#ia ronic* a acesteia sunt

mult mai frec&ente %n ca'ul comei alcoolice ceea ce crete semnificati& riscul complica#iilor

infec#ioase. La aceasta contriuie i mediul social %n care se produce intoxica#ia acut* cu

alcool.ntoxica#ia cronic* sau etilismul cronic este frec&ent i se asocia'* cu o cretere remarcail* a

frec&en#ei unor oli cronice. Se pot produce ciro'* +epatic*, tulur*ri di0esti&e, ulcer,

sindrom orsaoff. n ca'ul sindromului orsaoff simptomul cardinal este incapacitatea de

a-i reaminti informa#ii noi %n condi#iile unui ni&el normal al st*rii de contien#*. Memoria

imediat* i aten#ia sunt normale. e asemenea, memoria datelor dinaintea deutului olii este

relati& intact* dar memoria pentru e&enimentele noi este se&er tulurat*. oln&ii sunt

de'orienta#i %n timp i spa#iu i incapaili s*-i reaminteasc* informa#ii mai mult timp dec$t

#ine memoria imediat*.

ntoxica#ia cronic* se caracteri'ea'* prin instalarea unei st*ri de dependen#* foarte

asem*n*toare celei produse de sedati&-+ipnotice.

Oprirea administr*rii etanolului la un etilic cronic poate duce la apari#ia sindromului de

astinen#*. Sindromul de astinen#* la alcool este %ncruciat cu sindromul de astinen#* la


17/39

sedati&-+ipnotice. ?entru comaterea sindromului de astinen#* la alcool se prefer*

%nlocuirea alcoolului cu sedati&-+ipnotice i inter'icerea consumului de alcool.

n ca'ul alcoolicilor cronici se poate face tratament de a&ersiune cu disulfiram. Bratamentul

se face numai %n spital i se poate %ncepe numai dup* minim 12 ore de astinen#* la alcool.

/cest tratament este util numai ca suport %n ca'ul celor care &or s* renun#e la alcool.

isulfiramul este o sustan#* pu#in toxic* dar care loc+ea'* ire&ersiil alde+id

de+idro0ena'ele. ntensitatea efectului depinde de do'ele de disulfiram folosite iar la

producerea acestuia particip* i unii metaoli#i ai disulfiramului. /dministrarea de alcool la

persoanele tratate %n prealail cu disulfiram duce la o acumulare excesi&* %n ora0anism a

acetalde+idei manifestat* clinic prin sindromul acetalde+idei fa#* fierinte, 0re#*, &*rs*turi,

sete, dificult*#i respiratorii, dureri toracice, +ipotensiune marcat* predominant %n ortostatism,

&erti3, %nce#oarea &ederii, st*ri confu'i&e! dup* care apare o stare de extenuare i se poateinstala un somn profund.

;olul administr*rii disulfiramului este de a sensiili'a persoana la alcool i de a o face s* nu-

i mai doreasc* o experien#* at$t de nepl*cut* cum este sindromul acetalde+idic i, %n

consecin#*, s* nu mai doreasc* s* consume alcool.

fecte similare cu ale disulfiramului produc i alte sustan#e ca( metronida'olul,

+ipo0licemiantele sulfonilureice, unel cefalosporine sau c*runele animal.

?e l$n0* disulfiram, naltrexona i tiaprida s-au mai do&edit utile %n tratamentul etilismuluicronic, inter&enind prin mecanisme care nu sunt deocamdat* clare.

Branc+ili'antele produc unele efecte ad&erse comune diferitelor clase c+imice i altele

particulare. ?rintre efectele ad&erse comune men#ion*m somnolen#a, fenomene dispeptice,

st*ri aler0ice. ?rin diminuarea reflexelor polisinaptice, tranc+ili'antele produc tulur*ri de

coordonare. fectul este mai e&ident la persoanele &$rstnice, la care se pot %nre0istra st*ri de

sl*iciune neateptate sau ataxie. /dministrarea re0ulat* timp %ndelun0at duce la instalarea

toleran#ei i dependen#ei.

2.2 O!ioie 'tim%lante ale $NC

O!i%l este un stupefiant o#inut din semin#ele plantei de mac. Opiul a fost folosit

de-a lun0ul secolelor mai ales ca somnifer, %n scopuri medicinale %n principal ca aneste'ic!

dar i %n scopuri recrea#ionale pentru inducerea unor st*ri de ine, de relaxare!. n secolul 19,


18/39

%n uropa, laudanum un amestec de opiu cu alcool! era una dintre cele mai ieftine i uor

accesiile *uturi mai ieftin* dec$t erea sau &inul! %n r$ndul celor din p*turile sociale mai

s*race. ?rincipalele componente ale opiului sunt codeina i morfina - dou* sustan#e folosite

i %n practica medical*, a&$nd un efect foarte puternic de calmare a durerilor. /u'ul de

codein* i morfin* duce la dependen#*, de aceea amele produse sunt trecute pe lista

sustan#elor inter'ise, put$nd fi utili'ate doar su supra&e0+ere medical*.

Consum. Opiumul %n 0eneral se fumea'*, morfina se poate in3ecta, iar codeina se

in0erea'* cel mai adesea este con#inut* %n alte produse farmaceutice!. n uropa de Nest i %n

Statele 7nite ale /mericii, pri'a tras pe nas! a de&enit cea mai frec&ent* metod* de consum

a +eroinei. ?ri'a este preferat* in3ect*rii, datorit* riscurilor de s*n*tate asociate folosirii de

ace i serin0i. n ;om$nia, in3ectarea este %n continuare cea mai frec&ent* cale de

administrare a +eroinei, pun$ndu-i pe consumatori mai ales pe cei care folosesc serin0i iace %n comun cu al#i consumatori! %n pericolul de a contracta di&erse oli i mai ales infec#ie

cu JN, +epatita i C. Jeroina mai poate fi i fumat* sau in0erat*.

Efecte fiziolo+ice ale o!iaceelor. Consumatorii de +eroin* pot tr*i urm*toarele efecte(

-Modific*ri ale ritmului i &olumului de respira#ie

-ncetinirea capacit*#ilor de micare i de coordonare a acti&it*#ii muc+ilor

-;elaxarea stomacului i a muc+ilor intestinali

-;educerea secre#iilor sali&*, suc 0astric etc.! i a proceselor de di0estie-;educerea o&ula#iei i asen#a menstrua#iei.

Efecte !'i0olo+ice ale o!iaceelor. Opiaceele au o structur* similar* cu cea a

endorfinelor naturale - sustan#e produse de c*tre creier, care au un efect de diminuare i

in+iare a sen'a#iilor de durere. Consumul de opiacee duce la alterarea produc#iei de

endorfine de c*tre creier, reduce percep#ia durerii, reduce anxietatea, in+i* acti&itatea

sistemului respirator i reduce acti&itatea 'onelor creierului responsaile cu emo#iile. /cest

tip de in+iare a comportamentelor emo#ionale i moti&a#ionale ale creierului explic*

urm*toarele situa#ii tr*ite de c*tre consumatorii de +eroin*(

-A/neste'ia emo#ional*A - apare la persoanele dependente de +eroin*.

-ndiferen#a fa#* de lumea %ncon3ur*toare, detaare percepti&* si indiferen#* afecti&*.


19/39

?rimul moment de pl*cere, numit i flash Astraful0erareA en0l.! este urmat de o stare de

satisfac#ie, de %ncetinire a 0$ndurilor, a 0esturilor i a ac#iunilor, care sf$rete %ntr-o stare de

somnolen#*.

A&%z%l e o!iacee toleran") 3i e!enen")

Cele mai importante proleme asociate consumului sau au'ului de opiacee sunt repre'entate

de toleran#a i dependen#a pro&ocate de aceste sustan#e. Boleran#a este fenomenul iolo0ic

de adaptare a corpului la pre'en#a sustan#elor toxice. in cau'a acestui fenomen, aceeai

do'* aceeai cantitate! produce efecte din ce mai slae la un consumator de la o administrare

la alta a dro0ului. Cu timpul, creterea toleran#ei %i for#ea'* pe consumatori s* creasc* do'a

pentru a o#ine aceleai efecte. /ceast* situa#ie duce %n final la dependen#*.

Se&ra3ul repre'int* o condi#ie patolo0ic* direct le0at* de dependen#a de opiacee, care apare

atunci c$nd consumatorul dependent renun#* la do'ele lui oinuite. ac* dependen#a este puternic*, se&ra3ul se poate manifesta %n forme foarte &iolente. Sen'a#iile pe care

consumatorii le experimentea'* atunci c$nd sunt %n se&ra3, sunt exact opusul acelora pe care

le simt c$nd sunt su efectul opiaceelor. n timpul se&ra3ului, la consumatorul de opiacee pot

ap*rea(

-anxietate

-iritailitate

-l*crimare aundent*-secre#ii na'ale aundente

-tremur muscular

-sen'a#ia de Apiele de 0*in*A.

$%!raoza c% o!iacee. Cea mai 0ra&* afec#iune cau'at* de suprado'a cu opiacee este

insuficien#a respiratorie, care poate s* duc* imediat la moarte prin sufocare. nsuficien#a

cardiac* se&er* - cau'at* tot de suprado'* - poate duce la alter*ri semnificati&e ale proceselor

de sc+im de lic+ide %ntre sistemul circulator i #esuturi. n acest ca', se poate instala edemul

adic* acumularea %n exces a lic+idului %n 0olurile dintre celule! mai ales %n 'ona pl*m$nilor

i a creierului. Moartea %n urma suprado'ei este de cele mai multe ori cau'at* de edemul

cereral acut. Multe decese %n r$ndul consumatorilor sunt pro&ocate de intoxica#ii cau'ate de

impurit*#ile alte sustan#e! con#inute %n +eroina &$ndut* pe strad*.


20/39

Sfaturi pentru ca'urile de suprado'*.

-Suna#i imediat la sal&are i %n timp ce atepta#i amulan#a acorda#i primul a3utor

-Nerifica#i dac* persoana are %n apropiere serin0i, ace i alte oiecte folosite la administrarea

unei in3ec#ii

-Nori#i cu persoana care a luat suprado'*, %ncerca#i s* &* da#i seama dac* mai este contient*

-Nerifica#i dac* mai respir* i &erifica#i pulsul

-ac* persoana este incontient* dar totui respir* re0ulat, ae'a#i-o pe o parte pentru a

pre&eni sufocarea cu propria &om*

-ac* persoana nu mai respir*, &erifica#i-i 0ura i %ndep*rta#i impurit*#ile, ae'a#i-o pe spate

i %ncepe#i respira#ia 0ur* la 0ur*, prote3$ndu-&* 0ura cu o atist* sau cu un er&e#el. Capul

persoanei care a suferit o suprado'* treuie dat pe spate, iar n*rile treuie s* fie %nc+ise.Pro&leme !atolo+ice a'ociate inirect c% con'%m%l e o!iacee

n afar* de JN>S/, consumul i dependen#a de dro0uri i %n particular consumul de

+eroin* in3ectail* prin utili'area %n comun cu alte persoane a acelor i serin0ilor! poate s*

determine apari#ia unor proleme 0ra&e ale func#iilor sistemului imunitar. /cesta este unul

dintre moti&ele pentru care persoanele dependente contractea'* des di&erse infec#ii care sunt

responsaile de multe oli tipice consumatorilor de +eroina, cum ar fi(

-Septicemie infec#ie 0enerali'at* la ni&elul %ntre0ului or0anism!-?neumonie

-nfec#ii osoase i la ni&elul articula#iilor

-nflama#ii ale &aselor de s$n0e

-nfec#ii la ni&elul rinic+ilor

-Jepatit* &iral*, toxoplasmo'*, citome0alo&irus

-/cese, le'iuni ale pielii i dureri musculare.

Cocaina Cocaina este o sustan#* stupefiant* care creea'* o dependen#*

puternic*, ac#ion$nd direct asupra creierului. Cocaina pur* a fost extras* din frun'ele plantei

coca la mi3locul secolului 19) la %nceputul secolului 2F era de3a folosit* ca in0redient %n

ma3oritatea produselor farmaceutice destinate trat*rii di&erselor oli. n pre'ent, de#inerea,

utili'area sau comerciali'area cocainei sunt ile0ale, cu o sin0ur* excep#ie( medicii o pot

folosi ca aneste'ic %n timpul unor inter&en#ii c+irur0icale la oc+i sau la 0$t


21/39

?e strad*, cocaina se &inde %n 0eneral su form* de pudr* al*, fin* sau 0ranulat*. ealerii

%ns* o amestec* cel mai adesea cu diferite alte sustan#e inerte ex.( pudr* de talc, 'a+*r

pudr*, fain* etc.! sau c+iar acti&e amfetamine, sustan#e aneste'ice etc.!. in aceast* cau'*,

%ntr-o do'* de cocain* doar 5F - 6FG sunt de cocain* pur*, iar efectele i toxicitatea do'ei

sunt foarte diferite de cele ale cocainei pure.

Con'%m.

A?ri'aA este cea mai des folosit* metod* de administrare a cocainei. Bras* pe nas

Apri'at*A!, cocaina este asorit* rapid prin mucoasa na'al* pro&oc$nd cele mai intense i

%ndelun0ate efecte cu durata de 15 - =F minute!.

?rin mestecarea frun'elor de coca, asor#ia sustan#ei acti&e se face mai lent, iar efectele

nu sunt prea intense dar sunt persistente. Cocaina poate fi de asemenea in3ectat*, aceast*

metod* fiind mai rar folosit* i mai periculoas*. Sustan#a in3ectat* trece direct %n s$n0e, estetotal asorit* i efectele apar %ntr-un timp foarte scurt 1F - 2F minute!. Cocaina poate fi i

fumat* - tipurile de cocain* care de oicei se fumea'* fiind denumite freease i crac.

/3uns* %n pl*m$ni, cocaina se asoare foarte repede %n s$n0e, are efecte imediate dar pentru

o perioad* scurt* 5 - 1Fminute!.

R%'04Do5n4Cra'0.

?ri'area cocainei are un efect foarte rapid. Sustan#a a3un0e la creier %n doar c$te&a

secunde i pro&oac* o pl*cere scurt* dar intens* rus+, %n en0le'*!. uforia +i0+ %n en0l.!care urmea'* dup* rus+ dispare %n aproximati& =F de minute, l*s$nd consumatorul %ntr-o

stare de anxietate, depresie i irasciilitate, aa numita stare don en0l.! care pe mul#i %i

%ncura3ea'* s* mai ia o do'*. in acest moti& pri'area cocainei poate duce foarte uor la

dependen#*. ?entru cei care utili'ea'* cocaina %n mod frec&ent, starea de r*u fi'ic i psi+ic

don! de dup* administrare de&ine din ce in ce mai insuportail* i 0enerea'* depresie,

stare de epui'are, iritailitate i mai ales o dorin#* incontrolail* de a lua %nc* o do'* de

cocain*. Starea ulterioar* satisfacerii acestei dorin#e se numete cras+ en0l.!

Efecte imeiate.

Cocaina este un aneste'ic local. Luat* %n do'e mici, cocaina pro&oac* o stare de euforie,

stimulea'* sen'a#iile de percep#ie mai ales au' i sim# tactil!, d* sentimente de putere fi'ic*

i de %mun*t*#ire a ailit*#ilor mentale, %nl*tur* sen'a#iile de somn i foame. n acelai timp

%ns*, ea pro&oac* ta+icardie, creterea temperaturii corpului i a presiunii arteriale,


22/39

&asoconstrictie. fectele psi+olo0ice sunt i ele foarte &ariate, depin'$nd de starea de spirit a

utili'atorului i de atept*rile sale le0ate de consumul de cocain*. O persoan* poate sim#i

doar o simpl* stare de a0ita#ie, %n timp ce alta poate do$ndi un sentiment de putere asolut*.

Efecte !e termen l%n+.

Cu fiecare nou* do'*, consumatorul caut* - dar nu reuete - s* retr*iasc* sen'a#iile pe care i

le-a oferit do'a anterioar*. /stfel, consumul pe termen lun0 nate dependen#* i pro&oac*

iritailitate i sc+im*ri rute de dispo'i#ie, paranoia sau +alucina#ii auditi&e. Consumul %n

do'e din ce %n ce mai mari crete toleran#a consumatorului fa#* de starea de +i0+ euforie! dar

crete i sensiilitatea lui fa#* de efectul aneste'ic al cocainei. n astfel de momente, pot

sur&eni decese accidentale, func#ia aneste'ic* a cocainei put$nd pro&oca consumatorului un

stop respirator i de aici un stop cardiac

Amfetamina

Bermenul ,,amfetaminaA se refera la un 0rup de sustante din cate0oria stimulentelor.

/mfetaminele aufost sinteti'ate in anii 188F si folosite initial ca decon0estionant na'al, ca

medicament in scopul in+iariicresterii in 0reutate si pentru a-i a3uta pe oameni sa ramana

tre3i. /cestea le erau prescrise soldatilor intimpul ra'oiului, pentru a le spori capacitatea de

concentrare. /mfetaminele sunt cunoscute si su numele de ,,uppersA sau ,,speedA, deoarece

cresc &ite'a de reactie aor0anismului. /numite tipuri de amfetamine sunt prescrise in mod

le0al de doctori pentru tratarea unor afectiuni caP deficitul de atentie si narcolepsia carerepre'inta o afectiune manifestata printr-o ne&oie incontrolaila de a dormi. /mfetaminele

sunt comerciali'ate de oicei su forma de pastile.

Efectele amfitaminei

Qtimulentele sunt folosite in exces atat pentru sporirea performantei, cat si in scopuri

recreationale. n ca'ul primei situatii, acestea suprima apetitul ceea ce re'ulta in pierderea

0reutatii, sporesc capacitatea de efort, concentrarea si atentia. fectele euforice

ale stimulentelor cresc daca pastilele sunt 'droite inainte de a fi pri'ate sau in3ectate. 7nii

consumatori di'ol&a taletele in apa si in3ectea'a compo'itia otinuta. /cestia isi pun in

pericol sanatatea, deoarece anumite in0rediente din compo'itia pastilelori le0ale nu sunt

di'ol&aile si pot loca unele &ase san0uine capilarele!

.

$im!tome ale a&%z%l%i e amfetamine


23/39

Boate tipurile de sustante stimulente actionea'a prin elierarea unui exces de dopamina in

creierdopamina este o sustanta c+imica din creier- un neurotransmitator- responsaila de

sen'atia de placere. ;e'ultatele terapeutice ale stimulentelor sunt atinse prin cresterea

pro0resi&a a ni&elului de dopamina, in acelasi ritm in care ea este produsa de catre creier.

o'ele prescrise de catre medici sunt la inceput mici si cresc treptat, pana la atin0erea

efectului terapeutic necesar. /tunci cand sustanta este folosita in alte do'e decat cele

prescrise, ni&elul de dopamina din creier creste intr-un ritm rapid si necontrolat si dere0lea'a

comunicarea intre celulele ner&oase, pro&ocand astfel o sen'atie temporara de euforie si

marind riscul aparitiei dependentei. /mfetaminele nu afectea'a doar creierul, ci si inima,

plamanii si alte or0ane. Consumatorii resimt o reacti&itate crescuta, entu'iasm, disparitia

sen'atiei de somn, sau c+iar euforie si o sen'atie de putere asoluta. ?rintre efectele fi'ice

se numara accelerarea respiratiei, marirea pulsului, tensiunea crescuta,pupilele dilatate,scrasnirea dintilor si apetitul redus. /ceste efecte durea'a sase ore sau mai mult, de la ca' la

ca'.

Consumul de do'e mai ridicate poate pro&oca fera, transpiratie, dureri de cap, dere0lari de

&edere,ameteli. o'ele foarte ridicate duc la dere0larea ritmului cardiac, dureri in piept,

tremurat, pierderea capacitatii de coordonare a miscarii, con&ulsii, inconstienta sau c+iar

moarte, ca urmare a unui infarct sau accident &ascular cereral. /lte semne care indica un

consum au'i& de amfetamine sunt a0resi&itate, sc+imari ruste ale starii de spirit,iritailitate, dere0lari ale somnului, ne&oi compulsi&e. Simptomele pe termen lun0 includ

distimia, o tulurare de comportament constand in depresie cronica. ?ot aparea si dere0lari

de alimentatie, ooseala, lipsa increderii in sine, depresie, letar0ie.

Ri'c%ri !entr% 'anatate

Stimulentele pot duce la cresterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, a temperaturii

corpului, lascaderea ne&oii de somn si a apetitului cu riscul instalarii malnutritiei. "olosirea

re0ulata pro&oaca ostilitate si paranoia. o'ele foarte mari cau'ea'a proleme

cardio&asculare complexe, inclusi& accidente &asculare.Cel mai riscant aspect al au'ului de

amfetamine este pericolul instalarii dependentei. n timp,consumul excesi& de amfetamine

poate re'ulta in comportamente psi+otice, &iolenta, a0resi&itate,+alucinatii, con&ulsii. /lte

efecte sunt malnutritia, ca urmare a suprimarii poftei de mancare, sau predispo'itia crescuta

la oli din cau'a alimentatiei sarace, a lipsei somnului si a mediului nesanatos.?ersoanele


24/39

care isi in3ectea'a sustanta risca infectarea cu +epatita, S/ si locarea &aselor de

san0eceea ce poate duce la disfunctii ale rinic+ilor, plamanilor, atacuri cererale sau la alte

le'iuni aletesuturilor.

Amfetamine 'im!tome e 'e(ra6

La disparitia efectelor dro0ului, consumatorii de amfetamine resimt ooseala cronica,

dere0lari ale somnului, o sen'atie de foame nestapanita si depresie. e oicei, aceste

simptome de se&ra3 dispar treptat dupa cate&a 'ile, dar pot persista pentru cate&a saptamani

in ca'ul unora dintre pacienti. Corpul are ne&oie de o perioada indelun0ata intre 6 luni si un

an pentru a se reface suficient si a re&eni la functiile normale.Se&ra3ul la consumatorii

au'i&i inter&ine la 2-= 'ile dupa oprirea consumului si poate dura cate&a luni.

Con'%m%l e amfetamine !e termen l%n+

Consumul indelun0at de amfetamine duce la aparitia urmatoarelor proleme( R?si+o'a

R/fectiuni de ordin fi'iolo0ic si comportamental

R/meteala

Ratai nere0ulate ale inimii

2.# 7al%cino+ene

Sustantele +alucino0ene repre'inta o clasa compusa din Canais, produsisemisintetici sau sintetici precum LS-ul fenciclidina si produsi naturali precum mescalina,

psilociina,sal&inorina si produsi deri&ati de solanacee.

Sustantele +alucino0ene produc sc+imari asupra perceptiilor, mai ales cele &i'uale, de

)a distorsiuni si ilu'ii pana la ade&arate +alucinatii. ?ersoanele care pre'inta +alucinatii

induse de consumul acut de +alucino0ene sunt constiente de faptul ca acestea sunt pro&ocate

de sustanta respecti&a, cu testarea realitatii intacte, ceea ce nu se intampla in ca'ul

+alucinatiilor din sc+i'ofrenie.

/ceste sustante se afla in plante, ciuperci, animale sau sunt un produs al sinte'ei

c+imice. Se cunosc aproape 1FF de plante sau ciuperci care contin plante +alucino0ene si

care sunt utili'ate sau au fost utili'ate ded oameni.


25/39

Studiul ade0&at al farmacolo0iei unora dintre +alucino0ene nu este usor, deoarece, in

0eneral, este &ora despre potiuni sau extracte otinute din plante, care pot contine unul sau

mai multe principii acti&e.

Cla'ificarea 0al%cino+enelor

-Jalucino0ene neturale de pro&enienta &e0etala(

plante care sunt consumate ca atare( /r0reia ner&osa, etel nut, esfontainia spinosa,

Jeimia, o0aina, aa-aa, ratom, ?ituri, sal&ia, Nirola

-principii acti&e +alucino0ene din plante( mescalina, ufoteina, psilociina,

psilocina, +armina si +armalina, er0ina, Cannaisul si cannainoidele)

ciuperci otra&itoare

-Jalucino0ene de sinte'a E MB ,-dimetiltriptamina!, 5-Meo-MB,LS

-/nticoliner0ice cu efect +alucino0en E atropina, scopolamina) -/neste'ice cu actiune +alo0ena Efenciclidina, etamina, 4J.

P'iloci&ina 'i !'ilocina

?silocina si psilociina repre'inta principiile acti&e +alucino0ene existente in speciile

de ciuperci ?slocie. ?rintre speciile de ciuperci ce contin psilocina si psilociina se

numara( ?. Mexicana ciuperca sfanta, carnea 'eilor!, ce creste in Mexic si 4uatemala, ?.

/eru0inosa, ?. Cuensis, ?. Semilancelata intalnita in Marea ritanie!. Sunt identificate 1:F

de specii de ciuperci de acest 0en, din care 8F contin principii psi+otrope. Ciupercile +alucino0ene procuc +alucinatii auditi&e si &i'uale si perturari profunde in

perceperea spatiului si a timpului. fectele +alucino0ene ale acestor ciuperci se initia'a dupa

15-=F minute de la administrarea orala, efectele maxime pre'entandu-se intre 1-= ore si

durea'a :-6 ore.

Princi!iile acti(e 0al%cino+ene 'i &io'inteza ace'tora 8n ci%!erci

/proximati& 2== de plante si ciuperci +alucino0ene au fost identificate pin* %n pre'ent,

d a r , % n m o d c u r i o s , p r i n c i p i i l e a c t i & e n u a p a r t i n d e c i t c i t o r & a f a

mi l i i c + i mi c e . i n c l a s a canainoide lor fac par te al caloi'i cu una din

0rup*rile urm*toare( fenilpropena, dien'opiran,isoxa'ol, tropan, c+inoli'idina,

fenilet ilamina, t riptamina si er0olina. iosinte'a %n miceliu a ce lor dou a

s u s t an t e e s t e u r ma t o a r ea ( t r i p t ami n a e s t e % n p r i mu l r i n d me t i l a t * , d u p *


26/39

aceea forforilata la aeocistina. O a doua metilare conduce la psilociina, iar o

demeti la re produce noraeocistina. ?silocina este produsa prin defosforilare.

To9icocinetica

S t u d i i e f e c t u a t e p e s o o l a n i r e l e & * c * n u m a i 5 F G d i n c a n t i t a t e a

de psi lociin* administrat* oral a3un0e %n circulat ia san0uin*, iar 65G din

ceea ce s-a asorit este excretat* %n urin*, 2FG se concentrea'* %n il* si %n

materiile fecale. S-a oser&at c* la soolan psilociina se poate excreta urinar pe

durata unei s*pt*mini. ?silocina are o iodisponiilitate de 5FG la soarece. a

se distriuie uniform %n toate tesuturile, dar se concentre'* %n ficat la concentratii mai mari.

La soolan, psilocina se concentrea'* %n arii specifice din creier( neocortex,

+ipocampusimplicat %n procesul de %n&atare si memorie! si talamus procesarea

sen'orial*!. La soolani aproximati& 2FG din psilocin* este excretat* %n urin*su forma nemodificat* iar restul este excretat su forma de metaoliti con3u0ati

polar i precum 0lucuronidele . S-a est imat c* mai putin

d e : G d i n p s i l o c i n * e s t e d e 0 r a d a t * d e c * t r e m o n o a m i n o x i d a ' a ,

e n ' i m a c a r e d e 0 r a d e a ' * monoaminele endo0ene, precum serotonina.

Simptomatologia intoxicaiei

%ntoicatia acută

?s i l o c i i n a n u e s t e ca l i f i ca t * d r ep t o s u s t an t* cu p o t en t i a l t o x i cr id i ca t p r i& i nd p r i n prisma unor m*suratori tradiionale ale toxicit*tii acute .

Simptomele +alucino0ene, post in0estie deutea'* cel mai de&reme la 1F minute si

durea'* :-12 ore, %n unele ca'uri inre0istrate c+iar mai mult. Simptomele

comune unei intoxicati i t ipice sunt ( ameteala, 0reutri , s laiciune, dureri

musculare, tremuraturi, anxietate, ooseal*, dureri adominale.

%ntoicatia cronică

Suprado'ele letale de +alocino0ene %n 0eneral si de psilociin* %n particular sunt rare, dar

s a u % n r e 0 i s t r a t t u l u r a r i p s i + i c e s i n e u r o l o 0 i c e a t r i u i t e a u ' u l i

d e l u n 0 * d u r a t * d e +alucino0ene. Consumul de psilociin* induce o stare de

dependent* fi'ic* de intensitate sla*.

Boleranta se instalea'* rapid, dar este considerat* sc*'ut*, fapt demonstrat de utili'area

sporadic* a acestor dro0uri. Boleranta se poate instala %n cate&a 'ile, dar poate disparea la fel


27/39

de rapid. ntre LS, m es ca lin * s i p si l oci in * exi st* o to ler an t* inc ruc isa t* .

ependen ta f i ' i c* es te cons idera t * nul*.

Tratamentul intoxicaitei

u exist* un antidot specific al intoxicatiei cu ?siloce, cu toate c* un raport clinic

indic* fi'osti0mina ca posiil antidot. Mana0ementul intoxicatiei const*, %n cea mai mare

parte, % n supo r tu l emot i ona l s i %n mo ni to r i ' a rea f unc t i i lo r & i t a l e . n c a'u l

un ei sp it al i' *r i, ce l ma i frec&ent 3ustificat* printr-o cri'* de panic*, m*surile

terapeutice instituite sunt la&a3ul 0astric sau tratamentul cu carune acti&at si

administarea unui sedati& de tip en'odia'epinic.

n cnclu'ie, psilocina si psilociina sunt pre'ente %n aproximati& 18F de specii de ciuperci

+ a l u c i n o 0 ene . ?s i l o c i i n a e s t e d e f o s f o r i l a t * % n o r 0 an i s m l a p s i l o c i n * , a

c eas t a f i ind a0en tu l f a rma co l o0 icac t i & . ?s il o c i i n a n u e s t e ca l i fi ca t * d r ep t o s u s t ant * cu p o t en t i a l t o x i c

r i d i ca t .

?rincipala prolem* toxicolo0ic* pus* de ciupercile +alucino0ene se refera la posiilele

confu'iicu ciuperci otr*&itoare.

L$D 'a% aci%l e9tro li'er+ic

LS este un dor0 semisintetic cu propietati +alucino0ene , este sinteti'at din acidul

liser0ic, deri&at din cornul de secara , o ciuperca a 0ranelor. LS-ul de cele mai multe orieste administrat oral cu un cu de 'a+ar sau 0elatina dar poate fi administrat si parenteral i.m.

sau i.&. su forma lic+ida.

ntrodus de laoratoarele Sando' ca un dro0 cu di&ese inunatatiri psi+iatrice a de&enit

rapid un a0ent terapeutic ce ofera multe sperante.

LSD-ul face parte din substantele chimice cu cel mai puternic efect halucinogen si

produce schimbari majore ale starii de spirit. LSD este prescurtarea pentru acidul

lisergic (Lysergic Acid Diethylamide) si e fabricat din claviceps, o ciuperca paraita

care creste pe secara. Se diolva in apa si e lipsit de miros, culoare si gust. LSD-ul

este vandut sub forma de pastile, capsule, sau in forma lichida. LSD-ul este deseori

impregnat in hartie absorbanta, care se imparte apoi in mai multe bucati, fiecare

bucata fiind echivalentul unei doe.


28/39

!ele mai comune denumiri ale drogului in englea sunt" acid, acid blotter, doses,

microdot, tabs, sau trips. Acesta poate fi denumit si dupa designul hartiei in care este

impregnat" #lac$ Star, %range Sunshine, &ing-&ang.

Efectele LSD-ului

LSD-ul distorsioneaa perceptia realitatii, deoarece interfereaa cu abilitatea

creierului de a stoca trairile imediate. 'ortiunea din creier numita corte este

bombardata cu o multitudine de eperiente senoriale. Acest flu de informatii pe

care consumatorii il primesc, stocheaa si compara cu evenimente si trairi trecute

repreinta de fapt baa eperientei psihedelice.

Durata si impactul efectelor LSD-ului variaa in functie de compoitia, gradul de

puritate si concentratia fiecarui drog. ajoritatea *tripurilor+ LSD (eperienta sub

infleunta drogului) dureaa intre si ore.!onsumatorul poate resimti o multitudine de sentimente in acelasi timp sau poate

oscila rapid intre emotii contradictorii. /l trece rapid de la o idee la alta si de la o

amintire la alta. Drogul provoaca halucinatii si viiuni (distorsionarea luminii, a

culorilor, a formelor, aparitia unor obiecte imaginare cum ar fi pereti care

sangereaa sau se topesc, efecte stralucitoare).

0alucinatile si schimbarile in perceperea realitatii provoaca uneori panica in randul

consumatorilor, care simt ca isi pierd mintile. Atunci cand se afla sub influenta

drogului, anumiti consumatori sunt coplesiti de ganduri negative, de sentimente de

disperare si frica referitoare la pierderea controlului, de frica de a innebuni sau de

frica de moarte. !onsumatorii pierd de asemenea notiunea timpului.

Simptome ale abuzului de LSD

-'upile dilatate

-Salivarea, uscaciunea gurii

-1urnicaturi la maini sau la degetele de la picioare

-Stari de slabiciune

-Schimbari de temperament

-Schimbari in comportament

-Anietate, depresie, lipsa de orientare, paranoia

-Ameteli, greturi, puls accelerat, convulsii

-2ranspiratie, fiori


29/39

-3edere incetosata

Alte 29emen ale abuzului de LSD

-0alucinatii

-'ercepere distorsionata asupra realitatii

-Schimbari permanente de perceptie

-'uls accelerat

-2ensiune ridicata

-2remuraturi

-1lashbac$s 4 retrairea halucinatiilor 4 chiar si cativa ani mai tariu

LSD: Riscuri asupra sanatatii

LSD-ul poate provoca, pe termen scurt, urmatoarele simptome fiice"

-'upile dilatate-Ameteala

-5scaciunea gurii

-Amortirea diverselor parti ale corpului

-2remuraturi

-2ranspiratie puternica, mirosuri neplacute

-1iori

-'iele de gasca

-'ierderea poftei de mancare

-6reata

-uschi slabiti

-2remuraturi

-Lipsa de coordonare

-7nsomnii

-'alpitatii

LSD: Simptome de sevraj

Din moment ce LSD-ul nu este considerat a fi un drog care provoaca dependenta,

eista un risc minim de instalare a dependentei fiice. 8u eista documentatie de

specialitate referitoare la simptomele de sevraj. 'ersoanele care consuma LSD pot sa

incetee consumul fara a avea simtome fiice de sevraj. Acesta este motivul pentru

care majoritatea pacientilor nu au nevoie de tratament pentru simptomele de sevraj


30/39

fiic. 2otusi, LSD-ul provoaca dependenta psihica, de aceea multe persoane il

consuma in mod regulat, fara a se putea opri.

Aparitia flashbac$-urilor (9trip-uri9 care pot sa se manifeste la mult timp dupa ce

drogul si-a facut efectul) este tipica pentru consumatorii de LSD. 1lashbac$-urile pot

aparea la cateva ile, luni sau chiar ani de la incetarea consumului drogului si pot fi

declansate de situatii de stres, insomnii, sau de consumul altor droguri, cum ar fi

canabisul.

La fel ca orice consumator de dro0uri, cei dependenti de LS au ne&oie de terapie, spri3in si

de un tratament adec&at, pentru a depasi dependenta psi+ica.

Mescalina

n 189


31/39

consumat in ;;. 7n acel an, intre < si = de milioane de adulti din intreaga lume

l-au consumat.

!um functioneaza canabisul"

'rincipala substanta chimica psihoactiva (cu efecte asupra creierului) din canabis se

numeste delta-< tetrahydro-canabinol (20!). Aceasta substanta este cea care induce

senatia de ::high::. 'rodusele pe baa de canabis au diverse concentratii de 20!.

!ontinutul de 20! din canabisul ilegal a crescut in mod ingrijorator in ultimii >; de

ani.

!anabisul este folosit in principal sub ? forme" marijuana, hasis si ulei de hasis.

arijuana este produsul reultat din uscarea florilor si a frunelor plantei de

canabis. /ste produsul cel mai putin puternic si de obicei se fumeaa. 0asisul este

obtinut din rasina. /ste uscat, presat si fumat, consumat ca atare sau adaugat inmancare.

5leiul de hasis, cel mai puternic dintre produsele pe baa de canabis, apare sub

forma unui ulei dens obtinut din hasis. !anabisul se fumeaa in general, dar poate fi

si ingerat sau adaugat in prajituri (::hash coo$ies::).

!anabisul este cunoscut sub numele de" marijuana, iarba, pot, dope, ary @ane,

hooch, eed, hash, bre, cones, smo$e, mull, buddha, ganja, hydro, yarndi, heads,

shit si green. 2igarile care contin canabis sunt numite jointuri sau *reefers+.

/fecte

La fumarea canabisului, substanta 20! este absorbita cu repeiciune din plamani in

sange, iar apoi transmisa catre creier si celelalte organe ale corpului. !and canabisul

este consumat ca ingredient in alimente sau in bautura, substanta este absorbita mai

incet.

7n caul consumului de canabis in scopuri recreationale, pot aparea urmatoarele

efecte"

Schimbarea perceptiei" efecte halucinogene, consumatorii vad realitatea distorsionat

Schimbarea starii de spirit" unele persoane resimt o senatie de euforie, altii de

relaare, cunoscuta sub denumirea de ::high::.

-'alpitatii

-Alterarea capacitatii de memorare

-Afectarea memoriei pe termen scurt


32/39

-Dificultati de concentrare

-Bespiratie accelerata

-3olubilitate

-Stare de somnolenta

-Lipsa de inhibitii

-!almarea starilor de rau

-Apetit crescut

-Lipsa coordonarii

-Anietate, paranoia

-Senatie de uscaciune a ochilor, gurii, gatului

-Apetit crescut, pofta de dulciuri

-Deficiente de atentie-Semne ale abuului de canabis

-!rie de ras in faele de inceput ale consumului abuiv

-Somnolenta

-Lipsa de concentrare si de coordonare

-2endinta de a uita foarte repede

-%chi rosii

-'erceptia distorsionata a timpului

-'osesia unui ::$it::, care contine foite de hartie, pipe, *bonguri+

-'aranoia, comportament nerealist

Riscuri asupra sanatatii

!onform studiilor, canabisul afecteaa negativ capacitatea de invatare si memoria,

iar daunele persista mult timp dupa ce efectele drogului dispar. La adolescentii care

consuma canabis, acestea pot persista cativa ani, iar consecintele asupra creierului

aflat in devoltare sunt si mai grave.

'otrivit unor studii recente, consumul de canabis favorieaa instalarea bolilor

respiratorii aparute ca urmare a fumatului, cum ar fi cancerul pulmonar. De

asemenea, consumul este asociat cu scaderea libido-ului si a fertilitatii si cu o forma

agresiva de cancer testicular la consumatorii tineri.


33/39

Doele ridicate de canabis pot caua stari de panica sau psihoa. 5nele persoane au

reactii psihotice violente (ganduri si senatii distorsionate, paranoia) sau sufera de

atacuri de panica atunci cand sunt sub influenta drogului.

!ei care incep sa consume canabis inainte de ani sunt predispusi la schiofrenie.

1olosirea canabisului de catre cei care sufera de schiofrenie duce la inrautatirea

simptomelor psihotice.

5nele studii si rapoarte arata ca utiliarea canabisului poate avea urmatoarele efecte"

-'ierderi mari de memorie

-Depresie

-Slabirea sistemului imunitar

-Stari de voma puternice

-'aranoia-Simptome de sevraj

-?ersoanele dependente de canais, care incearca sa intrerupa consumul, manifesta simptome

de iritailitate, a0resi&itate, insomnie, transpiratie pe timp de noapte, lipsa poftei de mancare,

scadere> crestere in 0reutate, tulurari de di0estie, crampe, stari de rau dupa mese, a0itatie,

anxietate, depresie, pofte. Boate aceste simptome in0reunea'a astinenta.

2.: $ol(enti or+anici (olatili acetona/ tetraclor%ra e car&on/ tol%en

Acetona este un lichid incolor, inflamabil, fiind un solvent mult utilizat in laboratoare

si industria chimica. In mediul casnic, cel mai frecvent se intalneste ca dizolvant al

lacurilor pentru unghii.

Contaminarea apei, mancarurilor, aerului cu acetona poate duce la expunere

cronica.

Patrunde in organism pe cale:

- digestiva,

- respiratorie,

- cutanata.

Se absoarbe si difuzeaza greu in organism, prezentand fenomenul de acumulare

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/solvent_4971http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/solvent_4971


34/39

lenta, ceea ce face sa se ajunga la o intoxicatie acuta subita. liminarea acetonei

are loc pe cale pulmonara si renala, ca atare sau sub forma de metaboliti.

Actiune toxica

!cetona este iritanta si determina leziuni la nivelul ochilor, nasului si gatului. Poate

produce intoxicatie prin actiunea sa asupra S"C.

!re proprietatea de a usca pielea, favorizand astfel infectiile si inflamatiile.

#ozele mari de acetona determina fenomene de narcoza, insotite de tulburari

respiratorii si vasomotorii.

Intoxicatia acuta

Intoxicatia acuta prin ingestie se prezinta cu:

- tulburari gastrointestinale $greata, voma, diaree%,

- cefalee, stare de neliniste,

- tulburari nervoase, pierderea cunostintei.

!cetona perturba metabolismul glucidic, in prima faza aparand hiperglicemia si

apoi hipoglicemia, fenomen care este insotit de acidoza.

Intoxicatia cronica

Intoxicatia cronica cu acetona se manifesta prin:

- fenomene iritative pentru mucoase $laringita, bronsita% si tegumente $epiderma

uscata%,- fenomene digestive $epigastralgii, anorexie%,

- fenomene generale $cefalee, astenie, pierdere ponderala%.

In majoritatea cazurilor intoxicatia cronica este rezultatul unor expuneri la

un amestec de solventi.

fectele pe termen lung ale expunerii la acetona au fost evidentiate in urma

experientelor pe animale. In aceste conditii apar leziuni la nivel renal, hepatic si

nervos, malformatii congenitale, scaderea reproducerii la animalele de sex

masculin.

!cetona a dovedit efect anticonvulsivant la animalele de experienta suferind de

epilepsie, in concentratii milimolare.

Tratamentul intoxicatiei acute

http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Cefaleea-si-migrena/cefaleea_309http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/hipoglicemia-nivelul-scazut-al-concentratiei-zaharului-in-sange_877http://www.sfatulmedicului.ro/Bronsite/bronsita_509http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/malformatie_1718http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/malformatie_1718http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Cefaleea-si-migrena/cefaleea_309http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/hipoglicemia-nivelul-scazut-al-concentratiei-zaharului-in-sange_877http://www.sfatulmedicului.ro/Bronsite/bronsita_509http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/malformatie_1718


35/39

In caz de expunere la acetona prin inhalare, se scoate victima din atmosfera viciata,

se practica ventilatia mecanica si se combate acidoza.

In caz de ingestie se face spalatura gastrica. &aptele si uleiul de ricin sunt

contraindicate.

Tetraclor%ra e car&on

Tetraclorura de carbon este un lichid incolor, cu miros caracteristic,

neinamabil, volatil care prin piroliza genereaza fosgen.

Actualmente este in general recunoscuta ca ind deosebit de toxica,

utilizarea sa ind din ce in ce mai restransa ca solvent, agent de curatire,

etc.

Tetraclorura de carbon se absoarbe pe toate caile uzuale de expunere:

- respiratorie,

- trancutanata,

- mai rar digestiva.

Datorita faptului ca este liposolubila se depoziteaza in tesutul

adipos, cat si rinichi. liminarea se realizeaza predominant pe cale

pulmonara !"#-$#%&, '% sub forma de dioxid de carbon pe cale

pulmonara sau renala, restul ind metabolizat, generand radicalul liber al

triclormetilului. Aproximativ ()% din doza absorbita este excretata in *'de ore.

Actiune toxica

Tetraclorura de carbon este cunoscuta in primul rand ca hepatotoxic,

determinand degenerescenta grasa acuta a catului, consecutiv blocarii

formarii si eliberarii lipoproteinelor de +oasa densitate. adicalii liberi

formati determina peroxidarealipidelor, formarea de legaturi covalente cu

structurile hepatice, alterand procesele energetice si sinteza proteinelor,

cu lezare hepatica.

Alcoolii de tip etanol si metanol cresc net hepatotoxicitatea compusului.

Toxicitatea tetraclorurii de carbon se manifesta si la nivel renal prin

necroza tubulara acuta.

ostmortem s-au constatat leziuni la nivelul SNC, in special la nivelul

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/spalatura-gastrica_4990http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/ficatul_939http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/hepatita_4744http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/spalatura-gastrica_4990http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/ficatul_939http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/hepatita_4744


36/39

cerebelului. a nivelul /01 are actiune deprimanta sinarcotica !mai mica

decat a cloroformului&.

Intoxicatia acuta

Toxicitatea acuta este foarte ridicata, doze de ordinul 90-100 ml ind

considerate fatale la om, dar exista o mare varietate individuala. 2n acest

sens sunt citate cazuri letale la doze de "-3# ml.

a debutul intoxicatiei aspectul deprimant la nivelul /01 poate cel mai

pregnant. Efectul fatal imediat poate conecinta deprimarii

repiratorii i tul!urarilor "rave de ritm cardiac#

Dintre simptomele precoce mentionam cefalee, slabiciune, tulburari de

vedere, ataxie. 2n primele *' de ore pot aparea convulii. Debutul

simptomelor poate dominat, uneori, numai de greata,

voma,anorexie sau sa semene cu aspectul clinic de encefalita, tulburari

mentale, ataxie.

Dupa prima zi, uzuale sunt febra si diareea, tulburarile hepatice atingand

un maxim dupa 4 zile de la expunere, moartea prin insucienta hepatica

producandu-se in aproximativ 3 saptamana.$epatotoxicitatea se

manifesta prin cresterea enzimelor serice hepatice, prelungirea timpului

deprotrombina, hepatomegalie si icter. efacerea este lenta, dar uzual

completa, icterul la ' zile de la expunere ind un semn cu prognostic bun.

5a+oritatea consecintelor letale in intoxicatia acuta cu tetraclorura de

carbon inaintea aparitiei hemodializei au fost consecutive inucientei

renale si nu celei hepatice. 2nsucienta renala poate aparea chiar in

absenta celei hepatice. Anuria se instaleaza in 4 zile si poate dura doua

saptamani. efacerea este completa in cele mai multe cazuri.

aboratorul clinic evidentiaza inca din prima zi cresterea transaminazelor

hepatice, nivelul lor ind corelat cu severitatea lezarii. 6ematuria si

proteinuria apar in mod obisnuit inaintea oliguriei.

Tetraclorura de carbon din sange poate determinata cantitativ prin

analiza gaz-cromatograca.

http://www.sfatulmedicului.ro/Cefaleea-si-migrena/cefaleea_309http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/tulburari-ale-vederii-de-departe-miopia_384http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/tulburari-ale-vederii-de-departe-miopia_384http://www.sfatulmedicului.ro/Bulimie-si-anorexie--tulburari-de-alimentatie/anorexia-nervoasa_27http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/timp-de-protrombina_5162http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/icterul_578http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oligurie_1911http://www.sfatulmedicului.ro/Cefaleea-si-migrena/cefaleea_309http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/tulburari-ale-vederii-de-departe-miopia_384http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/tulburari-ale-vederii-de-departe-miopia_384http://www.sfatulmedicului.ro/Bulimie-si-anorexie--tulburari-de-alimentatie/anorexia-nervoasa_27http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/timp-de-protrombina_5162http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/icterul_578http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oligurie_1911


37/39

Tratamentul intoxicatiei acute

Sta!ilizarea vizeaza deprimarea respiratorie si tulburarile de ritm care

pun in pericol viata intoxicatului inca de la debut.

2n plus, eliminarea pe cale respiratorie a tetraclorurii de carbon ind

semnicativa, se impune hiperventilarea intoxicatului.

%econtaminarea implica utilizarea masurilor uzuale, administrarea de

ipeca si spalatura gastrica. /e recomanda inclusiv carbunele activat !desi

ecienta este discutabila& si purgative saline in primele patru ore de la

ingestia toxicului.

1resterea eliminarii toxicului nu poate facuta prin hemodializa. 7tilitatea

oxigenoterapiei hiperbare a fost demonstrata experimental, dar nu

sucient de concludent in clinica umana. 8 buna ventilatie este insa

absolut necesara.

1a antidot se foloseste N-acetilciteina& pentru a preveni dezvoltarea

leziunilor hepatice. Doza de saturare de 0-acetilcisteina este de 3'#

mg9g pe cale orala.Doza de intretinere este de )# mg9g la ecare ' ore

timp de 4-" zile. 2ntoleranta digestica recomanda administrarea pe cale

i.v. 3"# mg9g in *## ml glucoza "%, timp de 3" minute si se continua cu

"#mg9g la ' ore, doza totala ind de 4## mg9g in *# ore.

/e urmareste si se investigheaza paraclinic intoxicatul timp de o

saptamana, sub aspectul leziunilor hepatice sau renale.

Tol%en

Toluenul este un lichid incolor, cu miros asemanator benzenului. 1alea de

patrundere este in special respiratorie. /e biotransforma in proportie de

$#% in cat. liminarea se face in proportie de $#% ca metaboliti !acidul

hipuric a fost primul metabolit identicat in urina, de catre ;eller in 3$'*&

la nivel renal, si restul de *#% ca atare, prin expiratie.

Actiune toxica

a nivel local toluenul produce iritatii si eczeme.

/e poate a+unge la intoxicatii voluntare mai usor decat in cazul

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemodializa_3691http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczemele-endogene_1420http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemodializa_3691http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczemele-endogene_1420


38/39

benzenului, intrucat toluenul are o actiune narcotica mai mare decat a

benzenului, dar un risc toxic mai scazut, posedand o volatilitate mai mica

si o actiune iritanta mai mare.

Actiunea toxica hematologica este asemanatoare cu cea a benzenului,

insa de o intensitate mai mica.

Intoxicatia acuta

2ntoxicatia acuta cu toluen se manifesta prin fenomene narcotice:

- verti+,

- somnolenta,

- pierderea cunostintei.

5ai frecvent se manifesta fenomenele prenarcotice !tulburari de

coordonare& deoarece actiunea iritanta puternica nu permite expunerea

indelungata pentru a se a+unge la narcoza.

2ntoxicatia cronica

5anifestarile clinice sunt:

- tulburari cardiovasculare,

- epistaxis, metroragii,

- manifestari hematologice !anemie cu leucopenie, limfocitoza si

trombocitopenie&,

- eczeme,

- senzatie de arsura la nivelul globilor oculari.


39/39

Farm a Codependent A

Documents

Transcript of Farm a Codependent A