evaluarea

14
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR BUCURE INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR BUCURE STI STI NATIONAL INSTITUTE OF HIDROLOGY AND WATER MANAGEMENT BUCHAREST NATIONAL INSTITUTE OF HIDROLOGY AND WATER MANAGEMENT BUCHAREST EVALUAREA STǍRII CANTITATIVE ŞI CALITATIVE A CORPURILOR DE APǍ SUBTRERANǍ DIN ROMÂNIA Mihai BRETOTEAN, Rodica MACALEŢ, Emil RADU, Cătălina RADU

description

ev

Transcript of evaluarea

Page 1: evaluarea

INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR BUCUREINSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR BUCURESTISTINATIONAL INSTITUTE OF HIDROLOGY AND WATER MANAGEMENT BUCHARESTNATIONAL INSTITUTE OF HIDROLOGY AND WATER MANAGEMENT BUCHAREST

EVALUAREA STǍRII CANTITATIVE ŞI CALITATIVE A CORPURILOR DE APǍ SUBTRERANǍ DIN ROMÂNIA

Mihai BRETOTEAN, Rodica MACALEŢ, Emil RADU, Cătălina RADU

Page 2: evaluarea

1. INTRODUCERE1. INTRODUCERE

In România evaluarea stării calitative In România evaluarea stării calitative a fost realizată pe a fost realizată pe baza datelor de monitorizare obbaza datelor de monitorizare obţţinute inute îîn forajele Ren forajele Reţţelei elei Hidrogeologice NaHidrogeologice Naţţionale ionale îîn anii 2006 n anii 2006 şşi 2007, care au fost i 2007, care au fost comparate cu valorilor prag (TVcomparate cu valorilor prag (TV--TresholdsTresholds ValuesValues). ). Această analiză a fost efectuată pentru toate corpurile de Această analiză a fost efectuată pentru toate corpurile de apă subterană delimitate apă subterană delimitate şşi caracterizate până i caracterizate până îîn prezentn prezent..

Page 3: evaluarea

2. STABILIREA VALORILOR PRAG (TV) (1)

Procedura de evaluare pentru stabilirea stării chimice a unui corp de apă subterană se efectuează pentru toate corpurile grupurile de corpuri de ape subterane caracterizate ca la risc și pentru fiecare poluant care contribuie la această caracterizare a corpului sau a grupului de corpuri de ape subterane.

Determinarea valorilor prag s-a facut, conform metodologiei elaborate în cadrul proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 “Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri, în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane”, pe baza valorilor fondului natural (NBL), prin compararea acestora cu o valoare de referinţă. In România, având în vedere utilizările relevante ale apei subterane , s-au folosit ca valori de referinţă, concentraţiile maxim admise (CMA) conform Legii privind calitatea apeipotabile nr. 458/2002 şi Legii nr. 311/2004 pentru modificarea si completareaLegii 458/2002.

Page 4: evaluarea

44

2. STABILIREA VALORILOR PRAG (TV) (2)Pentru a evalua starea chimică a apelor subterane, concentraţiile determinate în

punctele de monitoring stabilite conform Directivei Cadru a Apelor 2000/60/EC (WFD) trebuie comparate cu standardele europene şi cu valorile de prag. Standardele europene sunt fixate pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0,1 μg/l individual şi 0,5 μg/l total). In afară de nitraţi şi pesticide, trebuie luată în considerare următoarea listă minimă pentru fiecare corp de apă subterană:- substanţe, ioni, sau indicatori care pot apărea natural şi/sau ca rezultat al activităţilor umane”: As, Cd, Pb, Hg, NH4, Cl, SO4 ;-substanţe sintetice : tricloretilena, tetracloretilena;- parametri indicatori ai intruziunilor saline sau a altor intruziuni: conductivitatea sau Cl şi SO4 .

In România s-au stabilit valori prag atât pentru indicatorii incluşi pe lista minimă cu indicatorii ce trebuie luaţi în considerare pentru evaluarea stării calitative a corpurilor de apă subterană, cât şi pentru indicatorii NO2 şi PO4 , consideraţi ca fiind importanţi pentru definirea calităţii apei subterane.

Un exemplu cu valorile prag calculate pentru corpurile de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Crişuri este prezentat în tabelul nr. 1.

Page 5: evaluarea

22.. STABILIREA VALORILOR PRAG (TV)STABILIREA VALORILOR PRAG (TV) (3) (3)

0.50.50.50.52502502502500.50.55050ROCR09ROCR09

0.80.80.50.52502502502504.94.95050ROCR08ROCR08

0.50.50.50.52502502502500.50.55050RPCR07RPCR07

1.51.50.50.50.0010.0010.010.010.0050.0050.020.022502502502500.50.55050ROCR06ROCR06

0.50.50.50.50.0010.0010.010.010.0050.0050.010.012502502502500.50.55050ROCR05ROCR05

0.50.50.50.50.0010.0010.010.010.0050.0050.010.012502502502500.50.55050ROCR04ROCR04

0.50.50.50.50.0010.0010.010.010.0050.0050.010.012502502502500.50.55050ROCR03ROCR03

0.50.50.50.50.0010.0010.010.010.0050.0050.010.012502502502500.50.55050ROCR02ROCR02

0.50.50.50.50.010.010.030.032502502502501.71.75050ROCR01ROCR01

PO4PO4(mg/l)(mg/l)

NO2NO2(mg/l)(mg/l)

HgHg(mg/l)(mg/l)

PbPb(mg/l)(mg/l)

CdCd(mg/l)(mg/l)

AsAs(mg/l)(mg/l)

SO4SO4(mg/l)(mg/l)

ClCl(mg/l)(mg/l)

NH4NH4(mg/l)(mg/l)

NO3NO3(mg/l)(mg/l)

CorpulCorpul de de apaapasubteranăsubterană

Tabelul 1- Valorile prag stabilite pentru corpurile de apă subterană atribuite DA Crişuri

Valorile prag calculate pentru toate corpurile de apă subterană delimitate în România suntincluse în Ordinul Ministrului Mediului nr. 137/2009.

Lista valorilor de prag se modifică atunci când noi informații despre poluanți, grupuri depoluanți sau indicatori ai poluării arată faptul că ar trebui să se stabilească o valoare de prag pentruo nouă substanță, că ar trebui să se modifice o valoare de prag existentă sau că o valoare de prageliminata anterior de pe lista ar trebui reintrodusa, pentru sanatatea omenilor si a mediului.

Page 6: evaluarea

3. ESTIMAREA STǍRII CANTITATIVE (1)Pentru identificarea corpurilor de ape subterane care au starea

cantitativă slabă s-a avut în vedere evaluarea următoarelor criterii : scăderea continuă a nivelurilor piezometrice, pe o durată de minim 10 ani,

sub impactul unor exploatări; deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi

datorită scăderii nivelurilor piezometrice; deteriorarea stării ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmare a

scăderii nivelurilor piezometrice.

Urmărirea variaţiei nivelului piezometric în forajele hidrogeologice, care aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale, ne-a permis să constatăm că, în general, nu se observă scaderi semnificative ale acestuia,in legatura cu celementionate mai sus.

Page 7: evaluarea

3. ESTIMAREA STǍRII CANTITATIVE (2)

Ca urmare a exploatărilor de cărbuni şi a asecărilor miniere din zona Olteniei, pentru două corpuri de apă subterană (ROJI05 - Lunca şi terasele Jiului şi ROJI07- Dacianul din Oltenia) se constată, local, scăderi semnificative ale nivelului piezometric. Astfel, în cazul captării de ape subterane a S.C.Rovego Rovinari, care este amplasată pe malul stâng al Jiului, constituită din 13 foraje hidrogeologice cu adâncimea de 130-200 m şi care captează apele subterane din depozitele de vârstă daciană (fig.1.), nivelul piezometric, in anul1981, era puternic ascensional, stabilizat la adâncimi cuprinse între 8,0 -11,5 m.

In anul 2008, datorită lucrărilor de asecare ce se execută în apropiere, la cariera Roşia (fig.2), nivelul piezometric era situat la adâncimea de 41,0 m, constatându-se, o scădere a acestuia cu aproximativ 30 m, în decursul a 27 ani (1981 – 2008).

Page 8: evaluarea

88

3. ESTIMAREA STǍRII CANTITATIVE (3)

Fig.1. Secţiune hidrogeologică prin captarea oraşului Rovinari

Fig.2 Carierele din bazinul Rovinari

Page 9: evaluarea

99

4. EVALUAREA STĂRII CALITATIVE (1)

Pentru evaluarea stării corpurilor de apă subterană au fost urmate recomandările Indrumarului asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor întocmit de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a făcut pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag, în punctele de monitorizare aferente fiecărui corp de apă subterană.

În cazul în care nu au fost înregistrate depăşiri ale TV, corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună.

În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori, pentru evaluarea stării au fost parcurse următoarele etape:- a)Evaluarea generală a stării chimice (calitative): Pentru determinarea stării calitative s-au avut în vedere următoarele aspecte :

- corpul este considerat în stare calitativă bună dacă numărul total al punctelor de monitorizare in care se înregistrează depăşiri ale valorilor analizate este de maxim 20 % ;

- corpul este considerat în stare calitativă slabă dacă numărul punctelor de monitorizare depăşeşte 20% din numărul punctelor de monitorizare la unul sau mai multi dintre parametrii analizaţi.

Page 10: evaluarea

1010

4. EVALUAREA STĂRII CALITATIVE (2)-b)Determinarea diminuării stării calitative sau ecologice a apelor de suprafaţă asociate, datorită transferului de poluanţi din corpurile de apă subterană: În cadrul acestei etape s-a verificat dacă depăşirile TV s-au înregistrat în zone unde poluanţii ar putea fi transferaţi către apele de suprafaţă. Dacă încărcarea în poluanti transferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaţă nu depăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă, corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din acest punct de vedere;-c)Stabilirea afectării ecosistemelor terestre dependente de apele subterane: în acest sens s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apele subterane şi care prezintă deteriorări semnificative. Dacă nu există ecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale TV din cadrul corpurilor de apă subterană, sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de poluanti transferată către ecosistem, corpul de apă subterană a fost considerat în stare chimică bună ,din acest punct de vedere.În final, pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate etapele parcurse să indice starea chimică bună a acestuia.

Page 11: evaluarea

1111

Analiza efectuată pentru toate cele Analiza efectuată pentru toate cele 142 de 142 de corpuri de apă subterană a dus corpuri de apă subterană a dus la identificarea unui număr de la identificarea unui număr de 19 corpuri 19 corpuri îîn stare calitativă slabăn stare calitativă slabă, 1, 14 c4 corpuri de orpuri de apă subterană au doar local stare calitativă slabăapă subterană au doar local stare calitativă slabă, iar , iar îîn cazul a două corpuri sn cazul a două corpuri s--a stabilit ca au,a stabilit ca au, local local, s, stare cantitativă slabă tare cantitativă slabă (tabelul 2 (tabelul 2 şşi fig. 3) i fig. 3)

4. EVALUAREA STĂRII CALITATIVE (3)

* local stare calitativă slabă

1421914123142

-1011910DOBROGEA-LITORAL

-72157PRUT

-6--66SIRET

-18321518BUZAU-IALOMITA

-832811ARGES-VEDEA

-143-114OLT

82*268JIU

-1821618BANAT

-24212224MURES

-9-199CRISURI

-14141415SOMES-TISA

SlabăBunăSlabăBuna

STAREA CANTITATIVALOCAL SLABA

STAREA CALITATIVANr. corpuride apă subteranăDIRECTIA APELOR

Page 12: evaluarea

1212

4. EVALUAREA STĂRII CALITATIVE (4)

Fig.3 Corpurile de apă subterană în stare slabă şi local slabă

Page 13: evaluarea

Evaluarea stării cantitative şi calitative s-a realizat pentru toate cele 142 de corpuri de apă subterană delimitate in Romania ,caracterizate şi atribuite pentru manageriere celor 11 Direcţii ale Apelor.

Valori prag au fost stabilite pentru nitraţi, nitriţi, amoniu, cloruri, sulfaţi, fosfaţi, arsen, cadmiu, plumb şi mercur. Majoritatea corpurile de apă subterană evaluate ca având starea calitativă slabă au depăşiri, în principal, la amoniu.

Ca urmare a evaluării efectuate au fost identificate 19 corpuri de apă subterană în stare calitativă slabă, iar 14 corpuri au doar,local, stare calitativă slabă.

Din punct de vedere al stării cantitative, doar în cazul a două corpuri de apă subterană a fost stabilită local starea slabă.

55. CONCLUZII. CONCLUZII

Page 14: evaluarea

VA MULTUMIM PENTRUATENTIA ACORDATA !

***