Esantioane independente = acele esantioane in care pozitia grupelor nu este

reglementata pe baza unor critarii prestabilite. Ele fiind considerate in compozitia lor

stabilita prin legile hazardului.

Esantioane perechi = specific este faptul ca, fiecarui element dintr-un esantion ii

corespunde un element din al doilea esantion, pozitia acestor grupe fiind precizata in

baza unui criteriu apriorii stabilit. Esantioane perechi sunt considerate si acele

esantioane care au fost supuse la doua seturi de masuratori (pretest si post test).

Metode de esantionare:pot fi probabilistice (esantionarea simpla aleatoare,aleatoare

stratificata,sistematica si cluster) sau neprobabilistice(esantionarea pe cote,fixe,de

voluntari si la intamplare).

Esantionarea simpla aleatoare-metoda se bazeaza pe hazard,essential fiind faptul ca

la constituirea esantionului fiecare individ are aceeasi sansa sa fie ales.

Esantionarea sistemica-alegerea fiecarei unitati de esantionare din populatie,dup ace

prima unitate a fost aleas aleator din totalul unitatilor de esantionare.

Esantionarea grupala-presupune alegerea unui esantion de grupuri de nivelul cel mai

inalt,apoi din fiecare dintre acestea un esantion de grupuri de nivelul2,s.a.m.d

Esantionarea stratificata-utilizarea unor subgrupuri de compozitie omogena.

Esantionarea pe cote-in anchetele socio-economice.Se bazeaza pe selectia rationala a

unitatilor din esantion.

Esantioanele fixe-odata alese pot fi exploatate in mod repetat.Se uitilizeaza atunci

cand apar anumite schimbari la nivelul populatiei studiate intr-un interval de timp

relative mare.

Esantioanele la intamplare-in cazul in care populatia este omogena,cu un grad ridicat

de operativitate.

Esantioanele de voluntari –includerea subiectilor se bazeaza pe acordul voluntar al

persoanelor de a lua parte la studio.

Scorul sau cota = numarul de puncte obtinut de un subiect la un test, el neindicand

locul sau pozitia pe care-l ocupa subiectul in cauza in grupa din care face parte.

Rangul = un numar care indica pozitia unei valori intr-o serie ordonata de valori in

functie de un criteriu apriori stability.

Scala nominala = prima sic ea mai slaba din seria de scale. Aceste scale servesc doar

la denumire, identificare, sau clasificare, neavand propietati matematice. Ea permite

doar determinarea frecventei in fiecare categorie, datele putand fii reprezentate

graphic doar prin histograma.

 

Scala ordinala – permite ierarhizarea datelor in functie de un criteriu, dar nu se poate

determina cu exactitate diferenta dintre doua date sau valori, reprezentarea datelor

fiind in forma de I,J sau clopot.

Scala de intervale = scala unde se disting caracteristicile scalei ordinale, plus faptul

ca, de acesta data se pot determina cu precizie distantele dintre clase sau valori.

Scala de proportii = cel mai inalt nivel de masurare, fiecare numar reprezentand

distant de la punctual zero. Aici sunt utilizabile toate operatiile matematice si

statistice.

Distributia de frecvente = specificarea dintr-o colectie aleatoare de date a tuturor

valorilor distinct si a numarului de aparitie a acestora. Valorile distinct sunt notate cu

x, iar numarul lor de aparitie in colectia de date se numeste frecventa.

Avand o colectie de n date brute, media acestora va fi mijlocul valoric al datelor in

cauza. Astfel, media este suma tuturor valorilor impartita prin n: media = (suma

datelor brute)/n

Mediana = valoarea care se afla exact la mijlocul distributiei ordonale de date brute.

Pentru evidentierea medianei se utilizeaza simbolul md: md = n+1/2

Un indicator statistic care nu este influentat de valorile extreme poarta numele de

indicator rezistent.

Modul = punctual care reprezinta frecventa maxima in cadrul unei distributii de

frecvente. Mo= 3md-2m

Rangul (R) unei colectii de date este diferenta dintre valoarea maxima sic ea minima.

R = X maxim- X minim.

Punctul centil = numarul de date care separa limita inferioara a colectiei de date de

limita superioara a valorii in cauza si este simbolizat Pc.

Abaterea intercvartilica sau AIQ este diferenta dintre Q3 si Q1, adica AIQ= Q3 - Q1 si

permite stabilirea unor clase valorice, adica indicarea limitelor intre care se afla

cotele.