Embodied cognition

Stiintele cognitive

Studiul interdisciplinar al mintii si inteligentei (Thagard,

2007): psihologie cognitiva, neurostiinte, inteligenta artificiala, lingvistica, antropologie, filosofie

� Septembrie 1956: Symposium on Information Theory � Septembrie 1956: Symposium on Information Theory MIT (Miller; Newel & Simon; Chomsky)

� Bobrow & Collins (1975): Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science

� Norman & Rumelhart (1975): Explorations in Cognition

Doua modele ale “mintii”

Lakoff & Johnson (1999):

� First generation cognitive science –

disembodied minddisembodied mind

� Second generation cognitive science –

embodied mind

Paradigma clasica

� Sistem cognitiv: sistem fizic dotat cu capacitate de

reprezentare si calcul

� Principala functie a sistemului cognitiv manipularea de

simboluri pe baza unor regulisimboluri pe baza unor reguli

� Reprezentari - distinct, identifiable inner states or

processes, whose systemic or functional role is to stand in

for specific features or states of affaires (Clark, 1996) -

simboluri “amodale”

� Reguli - procesarea nu depinde de continut

Paradigma embodied – anii ’80

Biological brains are first and foremost the control systems

for biological bodies. Biological bodies move and act in

real world surroundings (Clark, 1998)

Procesele cognitive sunt sustinute de creier, ca parte a � Procesele cognitive sunt sustinute de creier, ca parte a corpului

� Procesele cognitive deriva din organizarea experientei senzoriomotorii

� Mare parte a procesarii cognitive e determinata de posibilitatile specifice de actiune pe care ni le permite corpul

Concepte (Pezzulo et al., 2011)

� Grounding = cognitia are o baza fizica, este ancorata

in proprietatile fizice ale lumii si constransa de principii

fizice

� Embodiment = cognitia este modelata de interactiunile

senzoriomotorii si de constrangerile fizice ale corpului

uman

� Situatedness = procesarea cognitiva este dependenta

de context, context-specifica si modificabila prin

experienta

Perspective EC (Barsalou, 2007)

� Relatia cognitie-actiune: rolul cognitiei este acela de a sustine actiunea, inclusiv in context social

Rolul corpului in cognitie – starile corporale pot � Rolul corpului in cognitie – starile corporale pot genera stari cognitive si pot fi efecte ale starilor cognitive

� Rolul “simularii” in cognitie

Cognitie pentru actiune

Respingerea dihotomiei clasice perceptie –

actiune

Vision has its evolutionary rationale rooted in � Vision has its evolutionary rationale rooted in

improved motor control (Churchland et al.,

1994)

� Memory evolved in service of perception and

action in a three-dimensional environment

(Glenberg, 1997)

Cognitie pentru actiune

� “Affordance” – oportunitatile de interactiune

pe care obiectele din mediu le poseda in

interactiune cu abilitatile senzoriomotorii ale

unui organism (Garbarini & Adenzato, 2004)unui organism (Garbarini & Adenzato, 2004)

� Gibson (1979) – Ecological

Approaches to Perception

Cognitie pentru actiune

Neuronii oglinda (Rizzolati et al., 1992…)

� Realizare actiune

� Observarea actiune - modalitati senzoriale diferite

� Procesarea cuvintelor legate de actiuni� Procesarea cuvintelor legate de actiuni

� Dincolo de actiune – emotii & senzatii?

Fig. Keysers & Gazzola, 2009

Rolul MNS in cognitia sociala

Rolul MNS in cognitia sociala

Corpul influenteaza cognitia

� Cognitia bazata pe substrat fizic

� Procesele senzoriale si motorii, componente

necesare ale cognitieinecesare ale cognitiei

Ex.

- Metaforele

- Expresiile faciale si miscarile

- Impactul senzatiilor tactile asupra evaluarilor in

context social

Corpul influenteaza cognitia

Corpul influenteaza cognitia

Simularile (Barsalou, 1999...)

� Retrairea (reenactment) starilor perceptive, motorii si introspective dobandite prin experienta (vs. reprezentare stocata)

� Sustinute de un sistem multimodal (vs. reprezentare amodala) la nivelul creierului, implicat in diverse procese cognitive superioare

Perceptie

� Derbyshire et al., 2006

Imagerie mentala

� Operarea cu imagini mentale este supusa constrangerilor perceptiei si actiunii (ex. Cooper & Shepard, 1973; Kosslyn, 1994)

� Imaginile mentale produc efecte fizice – ex. imaginarea mainii in apa rece/calda produce modificari ale temperaturii mainii (Kojo, 1985;1990)

� Imaginearea miscarii fizice – activarea ariilor implicate in planificarea si executarea miscarii (Decety, 1996)

Memorie

� Wheeler (2000) – modalitatea de invatare a cuvintelor (verbal/vizual) influenteaza reactualizarea – activarea zonelor corespunzatoare modalitatii de invatareinvatare

� Polyn et al. (2005) reamintirea unor stimuli faciali activeaza aceleasi zone ca si studierea (perceperea) lor

Cunostinte si operarea cu

concepte

� Studii neuroimagistice – activare multimodala a

categoriilor: animale – arii vizuale; unelte – arii

motorii; alimente – arii gustative; mirosuri – arii

olfactiveolfactive

� Leziuni in ariile corespunzatoare anumitor

modalitati senzoriale afecteaza operarea cu

categorii care se bazeaza preponderent pe acea

modalitate

Aplicatii clinice

Lindeman & Abramson (2008): The mental

simulation of motor incapacity in depression,

Journal of Cognitive Psychotherapy

� Lipsa de speranta – conceptualizata metaforic ca

incapacitate motorie

� Simulare mentala a experientei motorii a

incapacitatii fizice

� Simularea produce efecte fiziologice: lipsa

energiei si lentoare psihomotorie