Electronic A ABC

5/11/2018 Electronic A ABC

1/48


2/48

DUMITRU CODAU~ ELECTRONICA ABC


3/48

Drogi cititori,Yom incerca, in aceastc'i carte de inifiere . r o vd facem

familim-e unele nottuni l'ractice de constructii electro-nice, astje! ca sa puteri sd realfzati singurt dtleritemontaje simple.Electronica reprezint4 caracteristica principala a epo-ri i in care triiim, Inceplnd. cu radioul, electronica a pii-truns tot mai mult in viata noa.strll. Fiecare din volrun~te asMzi ceasul electronic, calculatorul de buzu-naT, radiocasetofonul Ii, mat nou, varlatoorele de lu-mind, jucariile electronice etc.Toole acestea reprezinUf nurna! un mtc exemplu deaplicatii electronice In viata de toote zuete. Ins4 indus-tria moderno. nid nu se ponte concepe lo.rl1 electronicd# oplicafiile ei, cum srnt, de pild4, automatica ,; teh-nica de roleul. De 10 7flLl#nile' unelte comple.re laavioane, de la conducerea jnstalo~IOT chimJce la regu-latoorele de bord ale autoturismeloT OLTCIT, electro-nica este la ea acasd.. Sli fncercl1m so . lacern 0 vizl.Uf"Acasa In electronioo, dupa ce binefnteles am termf-

nat cu lcctiile, Pe eft a fast posibil am Incereat s a nu

[acem. un manual pUn de [ormule ~i ieorii, ci 0 cartecare su v'i ajute sa reali.;:ur; n4te ju: uri modernc, CQ,'el'U uo r conriuce - cine stiet - 10 mesena de miillC?De Japt ce este electronica?Prin eledronidi intclegem totalitotea teotiilor #constructiilor care au La bOla [enomenele ce apor intuburile electronice, C 'U vid sou gaze, sou fn semicon-

ductoare. Aceastli delinitie este [carte generalli. In TC?a-litate electronica se compuM din multe tlomenii, ince-pinel cu radiotehnica clasica ~i terminind. cu microelec-tronica - specialitatea drcuitelor integrate motleme.Cu /iecaTe dintre paginile acestei cl1rti uet! face unpas in minunata lume 0 electronidi " eu ficcare mon-taj pe care il veli realiza ve~i face un pas spre viitor.Sat18/o':lfa noostrc1 este aldturi de a voastra, gindin-

du-ne cd vom aun cirrdva de Ia unif cititori, deveni1icercet4tori, Cescoperltort de drumuri noi in $tiintl1, elJprin aceast4 carte s-au aproptat de electronic4 ,d auindrCfgft-o.

AUTORUL


4/48

Un marc nurnar de oameni de ,tllntl. 81 clror numeeste pastrat de dennmlrfle unitAtilor de mAsuri elec-tric!', au constntit pas cu pas cdiflclul eleclronlcliteoretlce ~i practice, din carr avea sA se desprlndl fi ielectronlca modcrna,Incoputul electronidi este strlns legat de radioteh-nidi, emlsle ~i rcceptle, prlmele etape de dezvoltare

flind cornune. SPn' deosebire de modul tn care aplreauInventiile in secolul trecut, aceste Ienomcne au foststudiatemaiinttlteoretk.lncAdlnanuI1865.prinecuatiile lui J. C. Maxwell. Prin aceste formule se de-monstra existenta undelor elcctromagnetlce, din carefel(' parte !ji undele radio re se pot propaga prin spa-tiu, fara fit!?, Abia peste 23 de ani de expcrlmentArftn laboratoare "se dovedeste In mod practle exlstentareulA 8 undelor eloctromagnetice.tn anul 1888, H. Hertz demonstreazA complet valabi-litaten teortllor lui Maxwell, realizind .,flri 51 ,tie"prima instalatie de crnlsle-receptie pe unde ultrascurte,dar fiind convins de ..tmposibllttatea utiUzArll acestorf.-nomene 10 transmiterea sernnalelor+, Primele insta-latii erau Ioarte departe de electronlca de azl, undeleelectrornagnetice fUnd produso ~f receptlonate sub for-ma unor sclntei,Dupa cltlva ani. in 1895, sc realizeazi, primul recep-

tor de radio din lurne, dar itntruclt nu exlstau emitl-toare, acesta recepttone door paraziPi datorati fulgerc-

Introducere

lor - de unde ~i numcle de "dctE"ctor de furtunl U pecare l-a purtat. .A~um, Intr-un interval de tlmp mal scurt dectt eelde trecere de la leone la practica, tehnica radio' s-u

dezvoltat rapid. Saltul urmAtor a fost efectuat de rlHreF..dison,care 8 descoperlt - f A r A a da importan tii -fenomenul care-t J'08t'tl numele "C'fectul EdIson", anu-me trecerea prin viet's eurentulul electric. Astfe! a 'apa-rut primul tub eleetronle, dloda cu vid, numita ~i valvaelectric.Aa lui Fleming' (1904). Cu ajutorul acestul noudispozitlv electronic sensibllltatea radloreceptiel a cres-cut consldernbil tn cornparatie ell vechiul detector cu"galenA-,In anul urmitor(190~' Sf:' fnstaleazA ~l tn RomAnia,la Constanta. prima statle de telegrafle fMi fir (TF'F),cu "stintel" produse de un alternator. .'DupA cttiva ani (1913), flzic1anul Lee de Forest reall-zead primul element actlv radio, tubul electronic nu-mit .,triod.-.Triode, tub electronic eu trei eleetrez! (Iilament,grilA ~l anod), a desehls noi 'posibilitAti in radioC'omtrhf-catli, produelnd un udevarat miraeol. -,~ iLa lnceput trloda a ant rolUl de ampUftcare a sem-

nalului Ie receptie, dar mal tlrzlu acela~ inventamr 0utilizeazi , 1 ea osdI8to~, fiind folositA de atuneisl I nradioemisie. 'In acelasl an se tnregistreazi prlmul brevet pentri.i

I


5/48

"telcgrafia fara fir" - nume purtat ani de zilc de ra-dlon. BrevetuI a fost Inregistrat de Popov In Rusin ~iMarconi in AngUa aproape in arelasl timp.Din acest moment, radloul ~i prin el electronlca Inevolutie se despart de generatoarele rotative, cu sctntel,sau de a1te constructll utlllzat.e pinA la trioda oscl-latoare.Intervalul Intrc nolle descoperiri lncepe sa fie totmal scurt.In 1915 se instaleaza In Romlnia prlmul post de ernl-slune, de mare putere (150 kW), In radlotelegrafie, euIungimoa de unda de 11 km. In 1925 tneep primeleemislunl de radiodlfuzlune la Bucurqti. lntre timp sepune la punct teoria antenelor, lar tuburile electroniceincep sA se dlversiflce, puterea lor varilnd acum de Iac tUva mlllwatl Ia zecl de kilowaU.Apar scheme tot mal variate de radloreceptoare caretnlocuiesc primele scheme eu amplWcare directA. Inordine au splrut variantele eu reac~e, reflex, superhe-terodini, superreactie, Astle! aparatele devin din ce Ince mal complicate, mal &enslbUe, iar audlpa in easeleste InlocuJti de auditla In difuzoare. In aceIa,l timpradlotehniclenii Incep si ob~nA unde cu frecvente totmal marl - aplrlnd astfel domenlul undelor scurte Iiiultrascurte. OdatA cu aceste nol game de undi intrapentru prima datA in scena electronlcli .,radloBmatorli".La inceput era vorba de "radlofon" - adici amatorulde receptii la mare distant', dar mal apoi amatorli In-cap sA eonstruiascA mici emitltoare, apar regiementAriInternationale tl rolul radioamatorilor !ncepe si se apro-pie de eel a 1 cercetAtorilor "i experimentatorUor.Gama apllcatulor undelor radio Incepe s! se extindAin diferite domenii, de la avlatle la meteorologie ~l dela geodezie la noul nAscut a t anilor '30 - televiziunea.Paralel, apar aplicatii medicale ale undelor radio, aparnmplificatoarele electronice pentru sunot - oplicate lainregtstrarea dlscurilor de gramofon I } I la reaUzarea fil-rnului sonor - ~i unele apllcatll timide de automati-

znre.

In anul 1940 debuteaza spectaculos calculatorul eler--tronic. De dimensiunl uriase la Inceput, cu un cnorrnconsum de energle ~i posibilitAli redusc, calculatorulelectronic se perfectioneaza rapid. ajungtnd In 1945 sAdcvina un instrument utlllzabil in caleulele complexeale Iizicii atomice.In nurnal 30 de ani, calculatorul electronic va erestein putere '1iva scadea in dimensiuni, astfel c a astazi pu-tern avea tn buzunar un aparat mai complex decit cal-culatorul ur iB a 1 anilor 1950. Cum a fost poslbUA 0 ase-menea evolutle?Evolutla s-a datorat creatlci unei noi componcnteelectronlee active bazate pe semiconductoare: tranziste-rul. Apirut la Inceput sub forma tranzistorului eu con-tacte punctiforme (1948), tranzlstorul Isl gasc!ite repede(1950) prima formA de largA utlllzare - tranzlstorul ell[onetiuni.'. L a ineeput, tranzistorul era un concurent timid al tu-burllor electronIce - purtind denurnirea de triod! cueristal. Principalul avantaj al sau era lipsa energleiauxillare de fllamenl ~l tenslunea redusa de functlo-nare. In aceasti perioadA in schlmb dezavantajele eraumult mal numeroase: puterea utilA redusA, Irecventalimita de utilizare redusa, stabiUtat.ea termica slaba.Timp de circa 10 ani au fost utllizate In aparate aUttuburile electronlce - ajunse la nlvelul maxim de per-forman" ~l minlaturlzare, cit ~i tranzistoarele aflatein evolutle. In 1959 apare cea de a doua generatie afamillei tranzlstorului - clrcuitul integrat. Din acestmoment, drumurile se despart. Tuburlle electronicevor fi utillzate In scopurile speclale, ale puterllor fjl ten-siunilor foarte mari - emit'toare, generatoare indus-tria le, aparatura de laborator, radar etc. Tranzlstoarelevor prelua deflnltiv aparatura casnici, calculatoarcleeleclronlce ,t domenlul automatlaarllor.Clrcultele integrate devin din ce in ce mal complexe,permlttnd mlnlaturlzarea la un nivel greu de imaginatcu numai ctteva decenii tnalnte.Aparatura c8snica rAmlne IncA tributarA tuburilor

8


6/48

electronlce spcelale - cinescoapele TV - alb-negru ~lcolor. Desi existl $1 variante cu semiconductoare, dec-camdatA ecranul TV cu tub are performante mal bune.Evolutla semlconductoarelor nu se lasA asteptata,Apar in limp scurt componente cu denurnirl exotlce:thistourele, triacii, diodele speclale, tranzlstoarele cuefect de cimp, MOS, CMOS etc.AstAzi mal rarnln putlne domenii in care s a nu fieutilizate componcnte active cu semiconductoare. Spe-ctallzarea a perrnls sAse obtina pe un singur circuit uncalculator multifunctional complex, un aparat de radio

sau un telefon C\1 clavtatura I J i amplificare.Industria romaneasca de speclalitate a inceput in 1949s a produca aparate radio la Iabrica ,.Radio Popular",

iar in prezent Intrcprinderea de Electronka Industrial4,..Electromagnetica" !j i "Tehnoton" Ia~i pun In dlspozi-tia publlculul un mare !il varlat num4r de tlpurl deaparate radio, TV !ii ampUficatoare.Din anul 1960 a lncoput ~i realizarea primelor gene-rutll de calculatoare.In lucrarea de fata, pe Ilnga uncle nollunl de baziprlvlnd cornponcntele Iolosite in construetii, vi propu-nem 0cunoastere mal uprofundata a electroniell ,rin-tr-o serie de montaje cu tranzixtoare usor de reallsat,folosind piese radio prod use de "IPRS Blneasa ,1"Electro-Arge!i" .Mai inainte tnsa "om face 0 scui U dilatorle In micro-cosrnosul electronicii.


7/48

Capitolul t

PR IN LUMEA ELECTRON IC II

Toate corpurlle din natura sint alcAtuite din atoml,acestia fiind cele mal mid particule de substanta. Ato-mil, la rindul lor, sint compusi din particulc ! 1 i maimici, numlte partlcule elementare, dintre care princi-pale slnt:- electronul - care arc sarcina electrlca negativa;- protonul - care are sarcina electrici pozitivl;- neutronul - partlcula f a r a sarcinA electrlca.Eleetrotehnicn ~i electronica se bazeazA pe deplasareaelectronilor intre atornl dlferit].In figura 1.1 se poatc vedea un model simplu reprc-

zenttnd cele trei stiiri ale atomului. Varianta "a" estcaeeea a atomului ncutru, care are acelasi numlr deelectroni pe orblte, cltl protoni are in nucleu. Dacapierde un electron de pe orbitA mai depArtatl, atomuldevine pozitlv (c), Iar daca .Jmprurnuta'' de la un altatom un electron, atornul devine negativ (b). Imagineadin figura 1.1 seamana foarte mult eu cea a unui mic

~... a. .. ... -, - c \" , _ - r - - . . . . - ", ,- .. . , _ ,.,""'...'(6, ._-( , . . . . . . . . . , . . " l i t. . . _ r - . . . . ~ . ,, - ' . . J ! I . . . . ... b.' .....f~/ .. ,.' ,". _ . . . .C Schema alomal_la -neutrub-negatlvc - pozitiv

_ - . ... ..." .. . . . ' 9 " ' : ' , " . _ , '. , ,._' ' .. .: : FIG. 1.1.

sistern planetar, avtnd Soarele (nucleul), in centru ~iin [urul lui rotindu-se planetele (electronii).In starca normala a atomului, numarul de electronicste egal C'U numlrul de protoni, eeea ce face ca ato-mul sA fie neutru din punct de vedere electric.Diferitelc clemente chlmice se deosebesc tntre eleprln sarcina electrira totala a nucleului atornllor lor,adlcA prin numarul de protonl pe care it poseda, De

pilda, heliul=2, ('uprul=29, uraniul=92 etc.Intre nucleu ~i electroni se eserclta 0 forti de atrac-tie, care scade cu cit dlstante ei este mal mare.Revenlnd acum 1a figura 1.1. putem tntelege eel elec-tronii care stnt la perlferia atomului sint slab a~ide nucleu. DacA ac~ti electroni ajung in sfera de atrac-tie a unul atom apropiat, pi plrAsesc propriul1or atomlli cornpleteaza atomul vecin, Astfel primul atom are unexces de sarcinA pozttiva. Tn cazul In care atomul carea ..fmprumutat" un electron era complet, el capitA unexces de sarcine negath,'A.Este de retinut cAIn general electronil vin de la ato-rnii negativi, care au mal multi electronl, spre eel po-

+nG.1.2.

Carentul elCl'trlc este 0 mJara\ie de electronl care tlnd sArestablleasri un ec:bllibru In repartlzarea lorR


8/48

zltlvl, care au "lip!->a" de clectroni. Dad faeem acumcapetelc unui fir sA aibA unul to U atomii eu exces declectroni, i


9/48

Rezlstenta se misoari tn ohml, cu multiplil 'ii, malrar, submultiplii cunoscuti. Elementele care se utillzea-zii pentru mlrlrca realstentei unul circuit se nurnescrezlstoare.Spre deosebire de metale, aIte materlaIe au eledronfifoarte lega\i de nucleu, ~l nu permit fuga acestora spreatamll veclni. Aceste materiale formeazl grupa IzoIa-torUor electrlcl. Din aecastA gl'upi fae parte: aerul us-cat, masele plasticc, sticla, ceramlca, parafina etc.Curentul lectrlc care stribate un conductor s-ar pu-tea masura prin numararea electronllor care tree prln

circuit, dar 0 asernenea masurltoare ar conduce la cifreIoartc rnari, ~i de areca S-3 .11('sC8 unitatc de masuraampcrul, rare rf'pl't'zlntii un nurnar urlas de electron!(6000000 000 000 000 000) carl' tree prin fir Intr-o se-C'undi. Numirul urlas de mal sus nc fact:' 0 idee destuldp clara asupra dlrncnslunllor unul electron. Aceastlmarlme fizlci fpndamf'ntal1 a curentulul electric poartanumele de intensitate.Pentru a putea descrle un circuit mal avern nevoie~ de notiunea de tensiune. In mod intuitlv putem spu-ne ci tensiunea este presiunea exercitatl asupra elee-tronilor de' dlferenta de stare electrlca creat! la cape-

tcle unui conductor (flgura 1.2). Proportia de electroni~i protoni dctermlna starea elcctrlca sau potentlalulunui atom. SI presupunem cl avem un atom cu trelelectronl llpsA ~l unul eu clnd electronl 11psi. D~lamindol slnt pozitivi, eel de al dollea este mal pozltivfatA de prlmul, Intrc eel dol atornl existi 0 diferentA depotential. carp se mal numeste ,Itenslune .. se mlsoarAIn volti. Un volt este area tenslune care apUcatl la ("8-petele unul conductor de un ohm va stabiU un curentde un amper.Daci creste tensiunea, curentul care trece prin ace-las! conductor va fi mai mare, far darl creste rezlsten-fa conductorulul la aceeasl tenslune, intensitatea euren-tului va Iimai mid.Aceastl dependenta se numeste legea lui Ohm. ~i sescrie slrnplu:

u1=-,It

unlit' V este tenslunea in voltl, I intensltatea in am-peri, iar R rezlstenta in ohml.Toate acestea slnt valabile atuncl clnd curentul treceprln clrcult in acelasl sens. Daca InsA vom face ca uncaplt 81 firului sA fie cind negativ, dnd pozitlv fatAde eelalalt capat, curentul l,iva schlrnba ~l el de flecarcdatA sensul de trecere, Intre doua schimbari variind ~iintensitatea luI. Acesta este cazul curentului altcrnatlv,

care poate Ii roprezentnt grafic ca in figura 1.6.

FIG. L6.Cunntul alternativ

Ce avantaje prczinU curentul alternativ In practica?Daca avem 0 sursA de curent continuu de 0 anumltAtenslune, nu putem in apllcatli sa utilLt.m declt aceas-tl tenslune, sau eel mult sa a mlesoram. Curentul al-temativ ne ajuti d putem sehlrnba usor tensiunea cuajutorul transformatoarelor elcctrice, baaate pe legileinductlei. De acecu, in retcaua electric'l se utilizeazi cu-rentul alternativ, care se poate transmlte pe linlUe elec-trice la 0 tcnsiune Ioarte mare !i i apoi se poate trans-forma la beneficiar tn tcnslune redusa. Existl un marenumAr de procedeo care permit schlmbarca curentuluialtcrnutiv in conunuu (redresoare] sau invers (inver-scare),Daca Hem sa lntrarn totu-I in nmanuntc, vorn gasi

10


10/48

~i uncle materlale care nu sint nicl conductoare per-Iecte, dar nlei lzolatoare pcrfcete. Aceste materiale for-measa familia sernlconduetoarelor ,1 stau Ia baza com-ponentelor electrlce modcrnc. In semlconductorul eelmal slmplu eurentul trece intr-un sens al circuituluicu 0 r(,7.htentil midi (en la conductoare), dar tn senslnvers lntlmpina 0 rezistentl foarte mare (ca la Izo-latoare),In realitate Ienornenclc rare au ]0(' sint Ioarte com-plicate, cu Ioarte multo legi ~i Iorrnule mntematice, carenu tsl au locul aiei. Cind vorn vorbl despre componen-tele electronlce vorn mai descrle ~i alte fenomene careau loe In semlconductoare, conductoare ,Ila marglnlleunui izolator prlns intre eonductoare.

Inaintc de a trece mai departe, s a vorbim putln devlteza curentului electrIc. ElectronU nu se deplaseazieu viteze pres marl, dar fenomenul se deplaseazi cu vl-teza urla" de aproape 300 000 km/s. C., sA faeem 0cornparatle, s a ne Inchlpulm un ~ir de masln! oprite lao uaricra de cale feratA. Cind se deschide barlera, slrulse pune tn mlscare rapid. Trcce foarte putln timp Intrepornirea primei ma~ini ~I a ultlmel m8!i1nl - aceastacste vltcza curentulul -, dar viteza Ilecarula dlntreautomobile este midi - similar cu viteza electronilor.Viteza uri8!iA a curentului electric, practlc fArAcgal,n permis dezvoltarea uri~a a retelelor energeUce, aralculatoarelor rapide ~i a multor altor "minunl" aletohnlcli moderne.


11/48

Capitolul 2

COMPONENTE ELECTRONICE

Pentru 0 orientate succinta in lumea electronidi, con-sidel'Am ulilA prezentarea cltorva componente electro-nice. Notiunlle pot fi completate prln studierea cartllorrecomandate In bibllografle. Prima ,1 cea mai simplAeomponenta 0 constituie conductorul, care poate Ii 0conexiune, in cazul In care reztstenta lui este foartemica In circuit, sau un rezistor, atund elnd are 0 rezls-tenta mal mare. Nu este corectl utllizarea denumlrHde rezlstenta pentru componentA, rezistenta fUnd, deIapt, proprietatea acestei componente.KezistoareIn practlca se folosesc rezistoare de la ctteva sutirnlde ohm, pin! la sute de megohinl (1 megohm ==000 000 ohmi). De asemenea, se cunose foarte multettpurl de constructii, de la simplul fir tnIAliurat pe unsuport , pin! la tehnologllle speciale care permit reali-zarea unor rezlstente tn interiorul circultului integrateIn Iigura 2.1 prezentam mal multe forme de rezls-toare fixe (la care nu se poate modifiea din afarA va-loarca realstentel).In stinga flgurli sint desenate slmbolurlle utilizatein scheme pentru rezisten\A (sau locul tn care se mon-teaza un rezistor). Valoarea scrlsa reprezlnta putereamaxima cu care se poate tncarca acel rezistor, fiinddata de formula simplA:

P(".II) =(ohnaljl(mnp"l1.)

La unele rezistoarc puterea se marcheazA In c!fre sauIn codul culorllor, 18 altele ea mnd dedusA din dlrnen-siuni, eu ajutorul cataloagelor.DepqlreB puterll de utillzare duce la arderea rezis-torulul, sau, mal cored spus, la defoctarea lui.Un alt parametru important al rezlstoarelor este to-leranta, Prin toleranta Intelegem limltele lntre carevaloarea reall a rezlstentel poate diferl de valoareascrlsA de fabricant.

O,12~O,25-CU-O S -c:J-W-co-

- t i Z 5 I ! -

nG. 2.1.

In schemele pe care vi le vom prezenta inconunuare,dacA nu este scris 81tfel, Inseamni cAvetl utlllza rezis-toare cu toleranta de 2~/o (adlcA pentru 0 rezlstentAsensA de 100 ohml, putetl pune 0 rpzlstentA fntre 80 ~i12


12/48

120 ohml). 0 valoare cu 0 tolerant! mal micA se poatepune In locul uneia eu 0 tolerantA mal mare, dar nu ,Ilovers.Pentru a clarific8 ~i cele din eapitolul anterior, pro-punem eelor care au un mlllampennetru (sau un aparatde masurA mal complex) 0 demonstratle rapldl asupralegU lui Ohm. Experienta se paste face In laboratorulscolll. In flgura 2.2, In 5itU81i8din punetul A, cu 0 ba-terie de 4,5 V (pitraUI) ~iell 0 rezisten11 de 450 ohml acircuitului, obtinem un curent de 10 rnA (1 rnA::==0,001A). DacAlnloculm aeum baterla cu una de 1,5V,curentul va avea 0 intensltate de trei orl mal micA (sl-tuatla B). DacA mlrlm valoarea rezistorulul la 1000ohrnl, pentru 0 baterie de 4,5 V, curentul va fi circajumltate falA de situatla A. Dad faeem caleulul cu le-gea lui Ohm, vom vedea cA aeeste valori ale intensltl-ti l misurate, corespund cu cele din caleul

flG.2.2.LeaN lai Ohm

2-El~aABC

In practicA uneorl este nevote Iimodlficim rezisten-ta din circuit, dar nu putem schlmba rezistorul montat.tn aceste cazurl se utlllzeazA rezlstentele reglabile (V8-riabile sau potentlometrele (fl2Ura 2.3).

FIG.U.

De fapt, rezlstorul din interiorul acestel componenteare 0 valoare flxi, dar pe el se plimbl un contact mo-bil, eu cursor, care lungelite ,I scurteazA, prin mlscare,portlunea Introdusi Incircuit.Potentlometrele pot filii ele de mal multe tipurl, du-pA constructie, mod de reglare etc.In principal deosebim potentiometre regla bile, asu-pra cArara actionim direct, sau semireglablle pe care lemodlflclm numal pentru reglaje 1a reallzarea monta-julul.Prln constructle, potentlometrele pot fi simple, sau cumal multe rezistoare varia bile actionate deodatA (deobtcel dubH). Potentfometrele duble Be utllizeazi, deexemplu, la reglajul slmultan al canalelor unul ampli-ficator stereofonic.DacA rezlstenta variazA liniar eu mlscarea cursorululdenumim potentlometrul ca llnlar, iar dacA vartatla seface dupa 0altA regula avem potentlornetre logaritmlce

13


13/48

(cum stnt de pildA cele pentru reglaJul volumului laaparatele audlo), exponentlale etc.Rezistoarele reprezinti cele mai numeroase compo-nente ale unui menta] t; l de aceea ele se produc in seriifoarte marl, astfel ca pretul lor sA fie foarte scasut,DacA tot~ nu gAslm 0 valoare ceruta la un anumitmontaJ, 0 putem reallza leglnd In serie (aelicA in con-tlnuare) douA sau mal multe rezistoare de aceeasl pu-tere, astfel ca suma valorUor lor sA dea tocmai valoareadorlti.Pentru caml In care avem nevoie de 0 putere malmare, putem lega reztstoarele In paralel, valoarea re-zistentel ob1lnute, tn cazul a dollA rezistoare, fiind

~=~R1+R.In practlcl se utillzead cazulln care rezlstentele slntegale, valoarea obtlnutA fUnd de atitea ori mal micAcu clt slnt mal multe rezlstente legate in paralel, larputerea filnd, similar, de aeelasl numAr de orl malmare.CondensatoareCea de-a doua componentA utilizatl tn electronlca, 0reprezinti condensatorul (nwnlt ,Icapacltor).Ce este de fapt un condensator? Este un dlspoziti \'In care un strat subttre de izolator se anA Intre douastraturi conductoare. Bine, 0 sA Intrebatl, dar prin aeest"dlspozitiv" poate circula curentul electric? RAspunsuleste ,1 Do t;l Nu. Curentul continuu evident nu treee,dar datorltA sursel de tenslune, pe fiecare din plAcile

condensatorulul se vor aduna sardni electrice. Pe 0placl se vor aduna sarcini negative (exces de electronl),tar pe cealalti se vor acumula sarcln1 pozitlve (golurl).Daci punem In circuit un condensator !p i un miliam-permetru, tar condensatorul are 0 valoarea mare, sevede ci din momentul conectArii condensatorului la 0baterle, apare tn scurt tlmp un curent care scade. Estevorba de fenomenul de lncircare, de acumulare al con-

densatorului. Cu cit condensatorul poate acumula 0cantitate mai mare de sarcina electrica, cu atit se spu-ne col are 0 capacltate mai mare. Capadtatea se m8-soa.8 in farazt (F), dar in practicA ne folosirn de sub-multiplll cum stnt microfaradul (J.lF) , nanofaradul(I nF=O,OOl IJF) ! ? i plcofaradul (1 pF~O,OOl nF).Valoarea capacitl~i este dependentl de dlmensiunilesale geometrice IIIde natura dlelectrieului dlntre arrna-turl, tn mod ideal, dar In realltate capacltatea variadcu temperatura, tenslunea sau frecventa curentuluielectric.Prin conectarea unui capacitor Is 0 sursa electrlca decurent continuu la armatura conectata la polul negativse acumuleaza un aces de electronl, iar la armAtura co-

nectata la polul pozltiv al bateriel va fi un deficit deelectroni. Dar circultul electric fUnd deschis, deoarecearmAturile condensatorului sint izolate una fatA de alta,dfferenta de acurnulare a electronilor reprezinta 0 sar-cinA electric! sau, cum se mai spune, eondensatorul estetncarcat. Deconectlnd sursa, capacitorul rAmine tnear-cat, putlndu-se descarca cu timpul. Prin scurtclrcuita-rea cu un conductor se descarca brusc, obtintnd u scin-teie electrlca.Daca insA Sf' apllea la bornele aceluiasi capacitor 0tensiune alternaUvl, eele doul annlturi se vor tncarca

~i descarca pe lind, electronii acurnullndu-se clnd pe 0armatura clnd pe eealalta. Dcci electronll nu tree prindielectric, ci prin clrcultul exterior, aeeasta rnlseare 05-cilatorie a electronllor find determnata de cimpul dec-tric produs Intre arrnaturile capacitorului.Curentul sau rniscarea electronilor i!j i va schimbadeel sensul la flecare alternanta a curentului altern a-t1v. S-al' parea cA tntr-un astfel de circuit condensate-rul las a s6 treacl curentul alternativ. Din aceasta cau-zI, tntr-un circuit de curent alternativ, condensatoruleste un dispozitiv de cupla].Ce se lntlmpla daca in circuit avem suprapusi dol

eurentl, unul continuu ~l unu1 altcrnativ? Pentru cir-cuitul de curent continuu condensatorul prezintl inte-

14


14/48

res in primul moment, la Incarcare. Curentul alternativsuprapus va tncarea ! 1 i va descarca alternatlv conden-satorul. DacA Incarcarea in curent continuu este malmare declt varlatia curentului alternativ, apare un Ie-nomen de egalizare, la bornele condensatorului tensiu-nea variind mai putin dcclt in circuitul f a r a condense-tor. ACE'st fenomen poarta numele de filtrare, ~i sepoate explica intuitiv prin analogia din figura 2.4. Dadactionam partea de cauciuc a pulverizatorului slmplu,obtinem un jet intrcrupt de parfum. In schirnb, lapulverizatorul care are un balun de caucluc lnterca-lat, [ctul cste continuu cu unele pulsatii. Balonul decauciuc este similar unui condcnsator.

FIG. %.t.Efedul de filtrar.al condensatorului

In Iigura 2.5 prezentarn aspectul diferitelor conden-satoare fixe utilizate In electronica,Principalll parametri a1 rondensatoarelor sint: capa-dtatea, tolerunta, tensiunea de utillzare. Mal existA ~ialt! parametri legap de tipul dielectricului (izolatoru-lui) utllizat, dar care au 0 importanta mare nurnai inanumite circulte.Parametrli condensatoarelor pot n marcati tn elarsau codificat (prin cuknl - inele, benzi, punch') sau2

nG.2.5.

prin slmboluri alfanumerice, cod literal, normalizateinternational sau specifiee producAtorilor.Codificarea literala de marcare a valorii capaeltoare-lor fixe se face ca la rezistoare, numal urutitile de ml-surA fiind diferite.Codificarea llterala a tclerantel capadtitH nomlnale

se face prescurtat prin llterele alCabetului: B=O,I'I.;E=O,50/o ; H=2,50/.; K=!50J0 etc.Codul culoriloT cu care se marcheazA valorile capacl-

titilor are avantajul ci nu se ~terge ~l citlrea se poateface din orice pozltie a piesei, fArl sl mal fie demon-tata.La marcarea In eodul culorllor, clfrele care arati nu-marul inelului colorat (tnceplnd cu primul de ling' ter-minalele capacitorulul ceramic, disc S8U plachetA) ausemnlftcatla valorlcl Indieati In tabelul 3.1, la capltolul"Memorator" .Astlel - prima llnie eecoeflclent de temperaturA; a2-a llnie=pnma cifri 8valorli; 83-a llnie=8 douacifrA a valorik a 4-a linie=numlrul de zerourl; a 5-alinie =toleranta.Aeest mod de a citi valoarea culorilor se apUd ~i Iarezistoare.Observafii:- la capaeitoarele cu dielectric polistlren (sUrofiex)

15


15/48

avtnd capacitatea nominalA mica, de ordinul pF, nu semarcheaza unl tatea de mAsurA;- capacltoarele ceramice ajustabile (trlmere) tip"disc stnt marcate In elar, iar cele de tip tubular stntnemarcate;- la capacitoareJe de tip "tubular" eltlrea indlcatlUor

codlficate Be face tnceptnd de la lnelul sau banda malgroasA sau mal apropiatl de extremltatea corpului ca-pacltorulul;'I1purt constructive de capadtoareIn functie de tlpul constructiv se deosebesc capacl-toare flxe, aJustabile ,I variablle (fig. 2.6).

FIG. 2.6.Condensatoare vert.bUe ,I sem1reglablle

Dupl. natura dlelectricului foloslt se deosebesc con-densatoare cu vid, cu dielectric gazos, llchid, soUd (or-ganic sau neorganlc).La unele capacltoare fixe ~i varlablle dlelectrlculeste aerul.Capacltoarele cu dielectric solid anorganic slnt cera-mice (tip I !il Up II), avtnd forma de disc. placheta,oal! sau tubu1are. Ele stnt protejate prln acoperlre cueeara, rA~1nAexpoxldicA, material plastic etc. Tenslu-nile nominate stnt, de oblcei, reduse, sub 500 V. daruneorlpoate avea pin. la 3 kV.

Capacitoarele eu dielectric solid organic stnt cele cu"trtie ImpregnatA eu cearA sau ulei mineral. Armatu-rUe stnt din folie de alumlnlu rulata odata eu dlelectrl-cul (fig. 2.7).

no, 2 . "COnd..... toar. eledrft'e

Capadtoarele fixe cu folie de poUstiren au armAtu-rile din aluminiu (styroflex); au pierderi mid fii valorlnomlnale ptnt Ia 100 nF. Se folosesc la filtre lnterme-diare, !lind stabile Is varlatil de temperatura, Capaci-tatea se noteazi In cIar, tar tenslunea de lucru este re-datA In cod de culori ~f anume: albastru=25 V; gal-ben=63 V; ""u::::160 V; verde=250 V; nf'gru=630 V;negru-l-marca] In dar::::1 000 V.Capacltoarele eu poliester metalizat (mylar) au ten-slunile nominale mal mlcl de 500 V.Capacltoarele electrollUce (CE) au capadtitl marl lavolum mle ~ slnt reaUzate dlntr-un tub de aluminlu(catodul) In care se introduce anodul din alumlnlu oxl-dat 'ii electrolitul - 0 solutle de acid borle.Capacitoarele electrolitice semiumede uscate se ob-tin prln rlsuclrea slmultana a unel folii de alumlnluoxldat electrochlmic (anodul), 0 bandA de htrUe Impreg-nati, izolimt! 'it a dOUBfolie de aluminiu formfnd cato-dul. Astfe! de capacltoare au capacltatl de la 1 ...5000 ",F fi i tensiuni de 18 6 ... 500 V.

16


16/48

Capacltoarele electrolltice cu tantal au anozl din pul-bere de tantal presat (sinterlzat), apol oxldatl ~l impreg-natl cu electrollt compus din add fosforlc sau sulfuric!il clorura de lltlu. Catodul se reallzeazl dintr-o cap-sulA de argint. Avantajul lor este dat de dimenslunllefoarte mid.Capacitoarele electrolltice sint polarlzate II I I l se apU-ra tenslunea tn sensul direct: plus pe anod ,I minus pecatod, ahfel se distrug.Condensatoarele varlabUe stnt de do~ tlpuri: varla-bile reglablle (flgura 2.6 sUngs) fil semireglabUe (figura

2.6 jos). Condensatoarele varlablle pentru aparate sta-tionare stnt reallzate cu izolatle de aer, cele sem!regla-bile ,I mln!aturl fUnd cu dielectric solid,eel mai adesea condensatoarele se reallzeazl Inblocurt, cu doul, trei sau mal multe sectlunl varla-bile reglabUe slmultan, ~I cu acelasl numAr de trimeri(condensatoare semlreglablle), cuplate in aceessl con-

structle,Dobine ,1 trauformatoareFenomenul pe care se bazeazA functlonarea unel bo-

bine este acela de autoiooUCfie, a cArel Intensitate de-plnde de 0 mArlme (L) numitA inductanf(l, care se mA-saari in henry (H).Ca aspect construct1v se dlsting trei feluri de boblne:cu aer (fArA miez), cu mlez de pulberi feromagneticepresate (ferite, ferocart) !}!cu rniez din tole de tablA, deferoslllciu sau allaje cu proprletltl deosebite numitepermalloy (ftg. 2.8).Simbollc, pe scheme. boblnele se deseneaz1 conformstandardelor ca In figura 2.S.Des l slmbolul grafic al boblnei ideale este slmplu, inrealitate orlee bobln! mal prezintA ,i0 rezistentA a con-ductorulul, precum , 1 0 capacitate proprle, formatl desplrele ei.Clastftcarea boblnelor se face dupi ttpul miezululmagnetic.

flG.2.8.Diferite tipurl de bobine

Traruformatorul repreztntA un caz particular al bo-blnelor, el flind realtzat din douA boblne cuplate peacelas! miez. E1 poate avea rolul de a mlesora sau amAr l tensiunea Intr-un circuit de curent alternativ,sau de a separa doua pirii ale clrcultulul.Inductla deplnde direct de numarul de spire, de for-ma bobinel preeum ~l de mlez.Toate aceste componente prezentate mai sus se nu-mesc dupA cum am mal spus, componente pasive. Ingrupa componentelor pasive se lnc1ud toate cornponen-tele care respect! legea lui Ohm in sensul eli la aceeaslfrecventa, curentul creste odata cu tenslunea pentruun clrcutt dat.DacA aeeste varlati! nu se pot descrle prin formulellnlare, simple, clrcultul preuntA un caracter special, elmodiflc!nd forma 88U alt parametru al curentulul. Inacest C8Z clrcultul se numeste activ, !$I eel putin tinadintre componentele sale este 0 componentA activA.Exist! tnsa ,Ieomponente paslve, care modifiea altl pa-rametri a t circultului.

17


17/48

Dispozitive semiconductoareMajoritatea componentelor active folosite in clrcul-tele eleetronlce moderne slnt dispozltivele bazate pesemieonductoare .Cel mai slmplu dlspozitiv este dioda punetiformA ell

germanlu: Ea are proprietatea de bazA de a se com-porta ca Iiicum este conectata direct la 0 sursA electricade curent conlinuu (plusul sursei la plusul diodel) ~iC8 un Izolatcr, clnd este eonectata invers la aceeasisursA (plusul sursei la mlnusul diodei), ca in figura 2.9.

nC.2.I.DloclB puuclUorml cu germania

Coneetati tntr-un circuit de curent alternativ, diodapennJte trecerea unei singure alternante a curentului,puUnd astfel tndeplini rolul de redresoare.In figura 2.10 prezentam simbolurile cltorva compo-nente CU semiconductoare construite imediat dupA apa-ritia diodelor ell germanlu.Prin asamblarea Intr-un bloc a patru diode se obtlneo punte redresoare (fig. 2.11), care redreseazA ambelealtern ante ale curentului alternativ, deci au un randa-ment mal bun.

. .... O ioda det ectoare~ O ieda s t a b i l i z a t o a r eN F - D i o c J a vari c a pIt*i o d a luminiscenta L E DIl*otodioda

FlG. 2.10.l'ipurl de diode semlccnduetoare

FIG. 2.11.Puntea redresuare

Pentru diodele simple avem tret parametri impor-tantl: tenslunea maxima inversa (in sensul in care dio-da nu conduce), curentul maxim redresat ! ? i frecventalimitA pentru detectoare, Depaslrea primilor dol para-metri conduce 18 distrugerea diodei.Tranzistorul sau trioda cu cristal, cum s-a numit laInceput, este un dispozitiv ell trei zone sernlconductoa-re, tn linii mari fUnd en 0 asociere de doua diode. Zo-nele serniconductoare pot fi P (pozitive), N (negative).Aceasta echivalenta fictiva este prezentata in figura

18


18/48

2.12. In realltate, schema echivalentl cU n dreapta fl-gurU nu este utili ded' 18 verlficarea sumarl cu aju-torul ohrnmetrulul a stlrii tranzlstorulul. TranzistorulprezintA trel contacte (terminale) numlte: emitor (E),baza (B), ~l colectorul (C). Modul de functlonare esteUlJOrde fnteles intuitiv, dar foarte complex tn reaUtate.Curentul din circuitul format de colector ,I emltor de-pinde de curentul "injectat" In bazl, dar variatia eu-rentului de colector este mult mal mare declt cea 8 eu-rentulul din bazA, adicA tranzistorul "a~pl i f icAA.

nG.2.12.TraDZlltoare

Tranzistorul; JU1lCfionare ~i caracteristiciTranzistoarele, datorltl multlplelor avantaje, au to-locuit treptat tuburlle electronlce, Indeplinlnd aceleaslfunc11uni. Printre avantaje enumerim: dimensiuni redu-se, nu necesitl tnclbire, alimentare eeonomlca, utlllzlrlIn cele mal diverse SCQPuri.Primele tranzlstoare erau cu contacte punctiforme, larulterior au aplrut cele co [onctlune,

Orleare ar fi tipul tranzlstorulul, el este format peacelas! cristal, din trel zone semiconductoare dlferlte(eu dollA jonctiuni) tn succeslune p , i fa sau npn(fig. 2.12).Tranzistorul de tip P"P (fig. 2.12, a) este format din-tr-un cristal de germanin sau alt semiconductor dopat

astfel cu Impurttati Incit se obtin trel regluni distlncte:regiunea centrala de Up n. numit! baz4, foarte lngusta(0,01 mm) fii, douA regiunl laterale de tip p numiteemitor ~i coLector, de 0 liUme mare, fiind dopate cuimpuritAp, ceea ce Il conferl 0 rezisten\Ci mica.Tronzistorui de ti p npn (fig. 2.12, b) se comport! iden-tic cu tipul pnp. cu observatia ca sursele de polarizarese conectcaza pe clectrozi cu polarltatl Inversate, Iartransferul- de la emititor 18colector nu mai este asiguratde golu r I, ci de electroni, ca purtatori majoritari desarcini.Purtatorll minoritarl Iormati din golurl produc uncurent mult mai rnlc, care va fi negliJat. Aceste goluriaflate in mljIocul bazei, vor trece spre emitor, recom-blnlndu-se cu electronii.AmpliJicarea tranzistorulul apare pentru cl un cu-rent de emitor I I I este transferat cu foarte mici pierderl

dlntr-un circuit cu 0 reaistenta mica tntr-un circuit cuo rezistenll mare. De aiel derivA ,1 numele de tranzis-tor (TRANsfer reZISTOR).In reglmul de funetlonare activ normal, in jonctiu-nea BE care este polarlzatl direct, iar [onctiunea Be,invers, factoru! static de amplificare in curent Cis:::=101 1 . . . iar in tensiune a.=Rw ./R ....... Factorul ~ ,un parametru al tranzistorulul, reprezintAo amplificare in curent, definitl ca raportul intre va-riatia curentului de colector ,I variatia curentulul debazl (cu tensiunea de colector constantA) conectlnd untranzlstor pnp cu emitorul comun (EC). 0 variatie micia curentului de bazA provoacl 0 varia lie mare a curen-tului de colector. Aceasta este valabil !i i la tranzistorulde tip npn.In flgura 2.13 stnt prezentate clteva tipuri construe-

19


19/48

rk=====O:l- = - = = = = = ~ = < > , 1

Fie. 2.13.Comsenente cu semlccnducteare

tive de tranzistoarc ~i un circuit integrut, cornparativcu dioda din mijloc.ExistA trr-i moduri Iundamentale de conectare ak-

tr-anzistorului in circuit, asa cum st' prezlnta in Iigura

E m i t o rc o m u n Bazac o m u n a

nC.2.14.Conedure. tran7.lstorullll

(electorc o m u n

2.14: ernitor comun, ba~A comuns ~i colector cornun.Cel rnui des Iolusit in practira este circuitul cu emitor

comun, dcoareoe ofl'l'A lin cI~tig de tensiunc ! ? i ampli-Ilcare de putere ridicata.


20/48

Am grupat mal jo~ unelc inforrnatli utile o mstruct-rilor arnatori, astfel lnclt sa poata gasi rapid raspunsulla problernele practice.Pentru ineeput, prezentarn asa-numitul cod al culo-

r'ilor, care se utilizeaza In locul cifrolor ~i Iiterelor lamarcarea rezistoarelor ~i eondcnsatoarelor (figura 3.l).Pontru rezistoare (partes de jos a figurii), avern va-

lorile din tabelul 3.1,'-

nC.3.1.Codu] rulOl'ilor

Capitol ul 3

MIC ~EMORATOR ELECTRONIC

Tabelul :J.lCODUL ClJLORILOa PENTRU REZlSTOAU

PRIMUL AL DOILEA AL TRElLEA AL PATRU-INEL INEL INEL LEA INI'..LcOLORAT COLORAT C:OLORAT COLORATCULOAREA

PIUMA A DOUA I14ULTIPLI- TOLERANTACIFRA CITRA CATORl\('gru 0 0 I~1Ctro 1 1 10

Rusu 2 2 100Portocaltu ~ J 10O{)Galbr-n f 4 l4 J 000Vr-rde 5 5 10001'0Albavtru 6 6 1000 000-\'ioll't. 7 7Cd 8 8Alb 9 9Auriu 51,'.Ar&lintiu 10','.!',hfl 200.f~

21


21/48

Tabelal 3.2CODULCULoalLOB PENTBU CONDENSATOAU

PCO~-I OALBEN.

CULOAREA "NEGRU MARO ROSU VERDE ALBAS- VIOLET GRI ALB AURtuTKU .CoefIeient detemperaturl (T) 0 -33 -75 -150 -220 -330 -470 -7OO - - +100Prima clfrI 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 -A doua dtrl 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 -Multlp11cator I 10 I O ! 1 ( ) 3 10 l o t - - 10-1 10-1 -t C:>IO pF 200/1 11/0 21/1 2,51/, 1001/, SI/, - - -2Ql/I 1()'/. -+8Ql/.-C I C


22/48

De exemplu, 0 rezistenta de 10 ohmi pus! In paralelcu una de 5 olimi va conduce la 0 rezisten1A echiva-lenti de 3,3 ohml.Tot pentru ldenUficarea rapida, prezentam tn figura

Tabelal 3. 3PaarJD 1111DlBOLUaI

NUMELE sumo- PUTEREA LUll. PRIN CAREPREFIXl1LUl LUL 5E MULTJPLlCA UNlTATEAf'UNDAMENTALA,Tera T W==1 000000000000Giga G 109= 1000 000 000

Me,a M 10"= 1000 000

Kilo k l()l =- l o c i. .Centi e 10-2_ 0.01

unitatea fundamentalA

Mill m 10-3= 0.001Micro f. & 10-'= 0,000 001

Nano n to-'- 0.000 000 001Pico p 10-11= 0.000 000 000 001

Tahelat 3.4OODUL Lrra.u. P8NTaU IlAaCABaA VALORDIlBZIBT04&BLOa ..a.

COO (STAS uHrrAl'lIllOt111) 01:Ln"ERA MAsURACABE HOIll- EXEMPLI:SUBSTrrUIE HALI-VIBOULA ZATEZZCDlALA

R sau unltiti RI0-O,I; 3R3-3.3:blanc IR5=1.5; 33R2=33,2.K (kilo) 10' lk5~l,5 k; Stl=S,1 k;t 33k2=33,2 kM (mega) 10' IMO=l M; 2M5-2.~ M:

M 3M32=3,32MG (Riga) lOB 105-1.5 GG 15G...15G

1012 lT5=1.5T -l' (tera) T 10T=10TTabelal 3.5

CODULUTEa.u. PKNTaU JlA.&CAUA v.u.oal.COHDIIHSATOAIlBLOB PIXII

COO (STAB11181/11) UNITA-Ln'ERACARE TEA OJ:SUBSTrnnE JllASuRA EXEMPLI:VIJlGULA HORMA-ZECoIIIIA- LlZATALELORp (Pico) unit4\l 0,1pF-p 10; 5p 9=5,9 pFpF 10pF-I0 Pi 33,2pF-33 p 2:50,0pF=50 P: 590pF=590 pn (nano) - mil depF 1,5nF=l n 5: 10nF=lO n;(nF) 33,2nF=33 n 2; 59,0nF=59 n;150 nf=l50 n; 590 nF=590 DI' (micro) milioa- 1,5 f1F=l f15; 3.32pF=3 f. & 32;ne de 15 ",F=15 1' ; 33,2",F=33 I' 2;picofa- 59,0p.F=69 ,,; 150 f'F=I50 f'1'8z1

(I'F) '"


23/48

3.3 constructiilc ('e1l' mal uzuale alp componentelor S('_miconductoare, cu tipurilc mentionate in tabelul 3.6.Pentru a Iolosi eared 'relatiile lntre mArimileelectrice

R, I, A, P, presentam un tabol (3.7).

E 0 c IU-pcB 0 p r IIB

Eee III

Etot IV

E~(V

VIEQB

X I Io , ? snG,3.3,

Dilpanerea termlnalelor

E~(olectorXV~~BEe ~8 X V IB s~ X V I I~xvmin. ' .-t4-II. A

Tabe"a! 3.GTIPL'LCAPSULEI TlPURILE PENTRU' uz DIDAl.-rICIII1IlIV

VVI

VIlVIIIIXXXIXIIXIIIXIVXVXVIXVIIXVlII

Ei'T :J17, :J19, :121, 322, 323, :IS3. TK 4(iC.EFT 306, 307, 308, 320.P 401, 416, 417, IT30B, GT :108.P 13, H. 25, 26.BF 167, 182, 18:), 200, 101, 180, 2&1, 214,BFX 8~1,BF'Y 90 , 2N!H2, EFT212, ACY16.ACl84, EFT:l7:1.,AC 180K, 181K. 187K, 18RK.BC 171, 172. 25,131, 132, 149, EFT 2S0, 212, 213, 2NU74,2Nll83, B0Y90, Au31. 113,OC26. 28DD 135, 136, 137, 138, 139, BO, 2:.17. 238,SIll F 1. sxn1. SPD 1SNF4, SNF5, SPF2F:FDlO3-11S, IN4149, IN541


24/48

TaNha. 3. 7aELATJI DINTa!! TIINSIUNE. INTENSITATB. aEZI8TI:N1'A $PVTEa IN CUaENTUL CONTlNUUv - Vol\1 IV) I - ampeli IA I

1V=1 000 mV=IO" ....V 1A=1 000 rnA-lOll I'A .U 1mV-'O,OOI Y I 1 mA=-'lA=O,OOI A\ V mVA=V 11- rnA=c: - =-t: -' kU nlJ=IR V=A-U=mA-kQ 1--R V,...A,.,-,-, !\IU

W mViv---- A=\\,/V/' - A - mA' "= - 1=-/ ~W 11m=- mA=MW/V=,...W/mYmAl . ' = ' I " R V='/WO P A~ V\VO1=-mV=10-3 v w : r r - R mA=lO-JYWiC

\

R - Ohml 10) P - watt IW I

10000=1 ItU 1000 \\'=1 kWR 1OOokU=1 MC P 1W-I0-JkW100Q=1 MU 1CP ....745W

.Q=~V/A W=V'IOlJR",,- kU..,.,VmA P=Ul ,...V=VmAIMO=V/,...A I kW=l,J6CP

Us ~Q=ya/W

UIW=V'/OR=- kQ=Y/lOOOW p=- ,...W=V'/MO-mV'/lO'_Op ~ R

MC=V';'lO'WQ=W/A' W=A2O, . -=- kU=IOOO-W/mA: P=J2R W=mAIkUllooOIIMC=W/mAz W=mA%MU

3 - ElectronJca ABC 25


25/48

Cnpitolul4

Minilaboratorul electronistului

Pentru a putea Iucra diverse montaje, este necesars a ne amenajim un mlc atelier, eu unele dotarl speci-fice ~l eu un minim de scule. Pentru inceput trebuie slatragem atentla cl locul unde vorn luera trebuie sA albiIumina naturali cit mai multa, iar rnasa de lucru s A .alba 0 inlipme corespunzatoare,Pentru experimentaroa dlferitelor receptoare radio,este necesar s a instalim 0 antena l ' i i 0 prizA de pAmlnt,ambele de buna calitate. Antena poate avea una dinformele din figura 4.1. Pentru receptoarele simple, sau

nG. Ll." y - " ' ,'\ '.I- . _ . . Anten. radio

pentru unde scurte, se recomanda 0 antt"ni filiform I,din slrma specia1i, de 10-15 m 1ungime, montatA citmal sus posibll. Capetele se izoleazi eu clte 3 lzolatoarespeciale din portelan, ce se procura de la magazinelede speclalltate. Pentru cobortrea care se leagl la unuldin capetele antenei, se utilizeazA fir de coborlre, carese gase!ite tn magazine. Antena IImitura" se realizeazAdin slrme de alurniniu de 1-3 mm groslme ,i 35-40 em lungime. La un capit ele se s~ng mAnunchi ,1 se

leagA tot cu fir de alumlniu, Jegind ~1 firul de cobo-rire. Matura se lzoleaza ratA de bil1ul suportului cu 0bucatl de teavA de plastic sau un lzolator din portelan.In timpul In care nu este utilizati, antena se leaga IapAmtnt en un comutator de antena. De asemenea, nuse va utiliza antena exterioara in timpul furtunilor, clva fi legata la parnlnt.Pentru amatorii care locuiesc tn blocuri cu Instalatilde antenA colectivA, se poate utiliza borna .Radio" inlocul antenei exterloare.

Priza de Dimint

Pamtntul - priza de pamtnt - se utllizeazA aUt pen-tru receptoare radio, elt ~ pentru legarea antenel atuncicind este necesar. Priza de pAmlnt are una dintre for-mele din figura 4.2. Cea mal bunl solutie fiind de arealiza 0 prlu speciala, care se obtine Ingroptnd Ia 0adtncirne de 1,5-2 m 0 bucati de tablA zincat! de c1rca1ml!. Groapa se va face intr-un loe cu umlditatea ma-ximA, de exemplu acolo unde se seurge burlanul. Flru1prizei de pimtnt se race din cupru de 3 nun grosime.


26/48

bine lipit eu cositor de tablA. Foaia de tablA se poatelnlocul eu 0 glleatA veche de tablA sau cu 2-3 tevlde 2-3 m lungime batute In plmtnt. Se mal recornan-d! ca in groapa sA se verse carbune pisat amestecat cusare,Daci avem instalatil de spl curenta pe teavi rnetallca,sau de ealorifer, se poate suda flrul prizel de pAmtntde teavi.Firu1 antenei ! J i 81 pAmtntului vor fi aduse la Inde-mtnl. pe mass de lucru. 0 protectie la desclrcArl elec-trice accidentale se rea1izeazA Iegtnd de cele douA fire

un beculet de neon de semnalizare care se cumpAr~.dlncomert. La aparitla unei tensluni de peste 100 V ~u-letul va licAri, protejind clrcuitul la care se leagA an-tena. Pentru a lucra comod slnt necesare 0multlme descule, dtntre care pe cele mal multe le vedetl In fi-gura 4.3. In ordinea numcrelor avem:1.Menghini de bane - nu mal mare de 2,5 kg.2. FerAstrAu pentru rnetale - eu unele precautii seepoate ut.illza numai ptnza de ferestrAu.3. Foarfecl - este bine sA avem dou! foarfeci -,una pentru tablA. ~l una pentru htrtie.

n a . u.s e a l . utRbate de eleetnnaIfUI . .. . tort


27/48

4. Chei tubulare - de 6, 8 ~i 10 -, care se pot in-lo~ ~ eu chei din trusa biddetei.5. Surubelnlte de diferite mAriml - se gist'sc intruse, de diferite grupAri (3-10 dimensiuni). S f > vorutiliza . numal . surubelnite izolate care au marcat pemtner tenslunea de 500 V.6. Surubelnite de ceasornicarie - se procura tot intruse.7. M~inA de gaurit manual A - de orice tip can'

poatt" utiliza burghie de la 1-6 mm.8. Cleste de taiat strrna - pentru firele subtlr], carepoate IiInlocuit cu un cleste vechi de manichiuri.9-12. Cle~ti diferiti - dar eel putin un cleste pa-

tent sau eu rAId late.13. Subler - pentru lnceput se va utiliza un simplu,,~her din plastic gradat,14. Penseta - se pot utiliza pensetele medlcale, carese procura de la magazin, sau 0 penseta veche de cos-metica.15. Mkromctru pentru grosimi - nu este necesardedt atunei elnd realizAm singuri bobine ~i transfer-matoare. Daca cunoastem diametrul exact a] sirmei decare dispunem, ne putem Jipsi de e1.16. Dispozitiv de dezizolat fire - sc realizeaza dintablA, eu fonna unei pensete ~i cu marginile ascutite.17. Pile dlferlte - se recomanda sA avern un set depile de mid dimensiuni, care S(' vlnd la un Ioc, ~i unasau doua pile mai mari.18. Briceag - pentru curatlt ~i dezizolat conductoare.19. Surubelnita ell ' Introdus suruburi - ne scutestede multe necaaurl, dar nu estc absolut necesara.20. Clocane diferlte - unul va avea 250 g, iar unul

va Iimai mare, de circa 1 kg.21. Ciocan de lipit electric - se recomanda unul micde 35-40 W sau un pistol electric de lipit.Seulele se pot procura pe parcurs, pe misuri ce apa-re ~i nevoia lor. Lipsa unor scule nu lnseamna cit nuvorn putea Incepe ~ lucrAm.Pentru reallzarea bobinelor ~i transforrnatoarelor, da-

Fl. U.'Dispozltlv r.lmplu pentru bobinaJ

C'j nu avem multe spire de realizat, putcm bobina "tnmini". Daca fnsa avern un numir mal mare de spire,va trebuie s a ne realizim un slstem de bobinat, cumeste eel din figura 4.4.Pentru aceasta vom face din tablA de Iier de 1--1,5mm doi suporti, Intre care se montl"W 0 maniveladin slrmA de 3-4 mm groslme. Bobina se pune pe unmiez cioplit din lemn moell' ltl lie fixeaza eu ni~te cuie

prlnse in gAurile date tn axul manivelei. Forma ~i di-mensiunile dnt rcallzate dupi dorinta _ poIibllltJtUf'fiecirula dintre vol. Dad In partesopusI manivelelvorn cupla un contor de biclc1etA. vom .we ~I () numa-rare automata a spirelor reallza1&.o alti solutle slmpl' este de utlllza masina de g~u-rit prlnsa In menghinl (fIIura 4.5). In acest caz, avernavantajul de a utiliza mwUpllcarea de turatie a rnasi-nii. Este suficient s A .um de clte o n se tnvtrte mandri-na in care am prins CJirt'Rsa,('&1 sii numaram t U I ' E " I t > ma-nivelei in locul splrelor.

28


28/48

nG.4.5..ali7..r~. bohinelor cu uJuturuJmqlnli de Ilurit

In pradieil vorn mal avea nevoie !i i de alte scule sidlspozltlve, pe care le Yeti realfza slnguri, eu timpul,dupa idei proprii !>8U din reviste de speclalitate (Startspre vlitor, Tehnium etc.),Mai este nevole s a realizati 0 sursA de tensluni mul-tiple din baterii, dupa modelul din figura 4.6.Pentru sursa de allmentare este necesar un tub dinplastic sau carton, ales astfel tnctt s4 putem introduceusor bateriile In el. Lungimea va fi corespunzatoare nu-marului de baterli pe rare dorim sA le montim. Vornface apoi niste gaur! dintr-o parte tn alta a tubulul.

FIG. . & . 6 .Sarsi de .liment.,.e mllltiDIl

Din tablA subtire, de Is 0 cutle veche de conserve vomt4ia nlste fJ~1i late de 5 mm la care vom Upi fire delegAtllrA. Montarea sursel incepe eu Introducerea lame-lei de jos. Peste lamelA punem 0 rnoneda de 15 bani,apoi prima baterie. A doua lameli trebuie sA intre for-tat, aslgurlnd contaetul cu polul pozltiv al baterlel. Pen-tru celelalte baterU continuAm montarea tn aeeeasl or-dine.Din aceasta sursi se poate folosl tenslunea necesarlexperimentAril montajelor cu diferite tenstunl, de 1.

1,5 ... 4,5 V.


29/48

Capitolul5

SFATURI PRACTICE

Pentru fnceput, trebuie s a spunem col un electro-nist trebule s a fie Ioarte ordonat. AUt sculcle, cit ':ipiesele trebuie ~ fie asesate in online. astfel ca Intot-deanna si fie usor de g45it. Daca ne vorn obisnui cuordinea va fi mai simplu s a tnvatam sA construirn r a n tmotive de enervare inutile.Reallzarea lipiturllor reprezinti un punct dificll, datfUnd faptul ci un mare numir de cause de netuncno-nare pornesc de la Uplturi prost eIectuate.. Pentru 0 Qun! llpiturl nu vom uttliza paste deca-pante, solu1ll de acizi, deoarece aceasti lipiturl va aveao via" scurti. eel mai bun decapant este sactzul (colo-fonlu), care se poate utilba ~ dlzolva tn spirt. 0 bunilipJturA se obtlne ~ cu utilizarea fludorului - careest. 0 drml de cositor ali at, ce contlne tn interior undecapant.Pentru Upiturile micl, se poate utiliza sistemul dinflgura 5.1. Este vorba de risuclrea.pe vtrful clocanululde Upit a unei strme de cupru de 1-2 mm grosime,turUll co clocanul la capat. La fel ca !It virful c1oca-

FIG. 5.1Efeduarea Ilpiturilor mirunte

nului de liplt, slrma se va curata binc cu 0 pilA. !i i seva decapa eu colofoniu, apoi se va cosltori.Pentru fire subtlrl, lzolate cu email, cositortrea sepoate face direct. f a r a a curata stratul de lac. daea pre-sam strma cu virfu! ciocanului de llpit, pe 0 tabletAde a;pirina.Ffrele subt 11'ide bobinaj se pot suda cu un slmpluchlbrlt. ca in Iigura 5.2. In acest seep Sf:' rasucesc cell'douA fire. se tale capitul co foarfeca, ~I se lntroducfirele in Ilacara unui chibrit. CapAtul flrelor se va topi'ii se va forma 0 bllutJ,. Sudura se Indoaie in lungulfj rulul ~ise izoleaza.

no. 5.2.SlJdarea flrclor lub,lri cuadlate

Pentru Upirea termllualelor tranzistoarelor ~ dlode-lor se recomandi tin~a lor cu un cleste plat en infigura 5.3. Astfel se reduce Incalzirea tranzlstorululrespectiv ~l decl "I riscul de defectare.

30


30/48

La lipirea pe cablaj Irnprimat se va avea gdjA sa seIncalzeasca minim posibil cablajul pentru a evils dez-lipirea stratului de cupru.Dispozitivele semiconductoare slnt sensibile la curen-

tul electric. lumina ~i temperatura. S-a recomandat ca.fn timpul cositoririi terminalelor, acestea sA fie tinutecu 0 pensetA metallca sau eu cleste plat, spre a preluao parte din caldura Iurnizata de elocanul de liplt, ce setransmite prin conductie la [oncthmea semiconductoa-

nG.5.3.Lipirea terminalelor 18 lemiconductori

re o Cantitatea de cAldura depinde de puterea clocanuluide lipit, dimensiunlle terminalulul ,1 natura materialu-lui, dt ~i de durata liphii. Penseta sau clestele careabsoarbe caldura devine un sunt termic.Se !?tie eA orlee consurnator de eurent electric "disi-peazA'~ (tmprastle) caldurA in rnedlul ambiant, cu atttmal mult ell cit este mal mare energla consumata.Pentru a nu se dlstruge, tn cazul nostru dispozitiveleelectronice (diode, tranzistoare, tiristoare), se reco-Manda construirea unor mici radiatoare.Tranzistoarele de micA putere (sub 1 W) nu necesitA

radiatoare; celelalte toate au nevole de asemenea pro-teetii antitermiee, temperatura capsulelor puttnd aUngeternperaturl de 50-70OC. risdnd sA se deterloreze. Inschimb radiatoarele prezentate In figura 5.4 mal of erAImportantul avantaj de a reduce curen~ll rezlduall , I Inacelasl limp Iactorul de zgomot.

FIG. 5.~.Radlatoare pent"l tranzlstoare

Stabilirea tipului trunzistorului ~i identificarea ter-minalelor este freevent tntUnitA in practlca construe-torUor Incepatori. Solutla rea mal simplA constl In ve-rificarea [onctlunllor cu ajutorul ohmmetrului. Se ~t1eci un tranzistor bipolar este aleAtuit din doua jonctiuniserniconductoare, avtnd comuns reglunea baza, careeste catod com un la pnp !} i anod comun la npn. Aeeste[onctiuni se comporti ea niste diode semieonductoare,avtnd rezlstenta electrict mica la conductle ~l mare lacurent lnvers.Veriflcarea tranzistorului este, de Iapt, verificarea

celor douA diode, despre care 5-a amintit. Veorlfica.reatranzistorulul se face dupA cum indica figura 5.5. Se co-necteazi ohmmetrul (a cArul polaritate se cunoaste) eupolul negaUv 18 unul din termlnalele tranzlstorulul.Polul pozitiv al ohmmetrului se lcagA pe rind 18 eele-lalte douA terminale ~i dacA polul negativ este conectat

31


31/48

500 kSl~+LQ..-- -

500k2PNP

nG.5.5.VerWcarea ruldl a tJoanmtoareior

la baza tranzlstorulul, ohmmetrul va Indica valorileorientatlve Inscrlse pe schema (c). Daci nu se obtln va-lori ldentlce tntre Be ,i BE se comutA mlnusul ohm-metrulul pe aIt terminal pinA ce se obtlne sltuatla depe schemA ,I deci minusul va indica baza tranzistoruluLDacA se schlmbi polarltatea ohmmetrul ul, punlndplusul la bad, realstenta masurati tntre BE va fi malmare, plnA Ia cUeva sute de ldloohml. In f e1u l acestaam identlflcat baza. Urmeazi s A fie determinate cele-lalte doua termJnale, emitorul ,I colectorul. Se conectea-zI In acest scop ohmmetrul dln nou ~l dacl valoarearezlstentel este de elteva zed de ldloohnrl InseamnA cApolul negatlv este legat 18 colector ,I decl tranzistoruleste pnp, Iar dad rezlstenta are 0 valoare de sute deldloohml atuncl colectorul este polarlzat !il decl tran-zistorul este npn. Valor-He rezlstcntelor indicate stntaproximatlve (!ntre micA ~i foarte mare), ele deplnztndde tlpul tranzlstorului masurat,Reallzarea radiatoarelor din tablA (de alumlniu, cu-pru, alama) $1 montarea lor este slmplA, dupA cum seobservA din figurA, tnclt nu necesitA alte expllcatil, Nu-mai In cazul unor casete de menta] meta lice, fnsA.'}ipla-sarea semiconductoarelor direct pe panou oferl 0 bunadlspozltie, Inclt nu mal trebuie radiatoare. La dlodeleredresoare de putere, pentru montarea lor in punte,

se confectloneaza bride de tablA, In llpsa radiatoarelorgroase fabricate.Pentru 8 Impledica rasplndlrea pieselor mArunte pemasa In timpul lucrului se poate reallza un suport mag-netic ca In figura ~.6.DacA nu avem 0 plae6 de magnet suficlent de mare.putem utlliza un magnet mare de la un dlfuzor vechl,pe care lipim 0 plac6 de Iler de 1mm grosime, pe caretraslm cu vopsea un slstem de pAtrAtele ca In flgurA.Verificarea rapicUi a diodelor se face cu un instru-ment de masurA (miliampermetru) ,lobatE-de. Ca s Anu deterioram aparatul de mlsura, se introduce in clr-

nG.5.6.S.poa1 magnetic peDtra DI..

cult 0 rezlstentl, a caret valoare tn klloohml se obtineimpAr1ind tensiunea bateriei In volts 18 valoarea ceamal mare de pe scala aparatulul In mWamperl. FActndconexiunlle ca fn figura 5.7 dacA dioda este In bunastare, aparatul va indica Inu-un lens trecerea curentu-lui, iar In eelalalt sens DU va devta deloc, Pentru dio-dele redresoare se poate Inlocul aparatul de mAsurA euun bec de 3,5 V-O,2 A, care se VB aprinde tntr-un sensal legArll diodel, ,1 va rlmlne stlns In sens contrar.

Cea mal &impiAsoluue de reallzare a clrcuitulul pe


32/48

-

"G. 5.7.Verlticarea cliodelor cu _parat de mAsurl

Daci Indlferent de legAturl, valorile sint egale In sen-surl dlferlte de legare (EB-BE, CB-BC, EC-CE),tnseamnA cl tranzlstorul este defect.Realizarea cablaJelor ImprlmateElectronlca semiconductoarelor a dus 18 Inloculreaaproape IntegralA a asa-nurnltulul cablaj conventional

- eu fire - In montajele electronice. ExistA multe so-luttl - ii i merit! mentlonat cA cea mal bUM solutle deconectare numltA Wraper, provine de 18 ronstatarea cAmontajele improvizate de amatori cu fire rasuclte fArAlIptre au 0 viatA mal lungA declt un menta] lipit. Intreaclt fie spus, este mal blne sA rAsuclm strlns douafire declt sA Ie Uplm defectuos.Solutia cu cea mal mare rAsptndire, attt In aparatelerealizate Industrial. cit ~l ce1e realizate de amatorl, 0represlnta cablajul Imprtmat. Acesta este format dinfolll plate din eupru, liplte pe 0 placA lzolantA. In rea-lltate, se face un material cu un strat de cupru pe unstrat lzolant, Iii apot eu 0 metodA sau alta se ellminlpartial cuprul ca s A obtlnem conduetoarele dorite.Pentru tnceput, se deseneazA pe 0 htrtle ptesele cudlmenslunlle reale, asezate pe elt posibll dupA schema.Apol se traseau ronexlunlle tntre plese, astfel ca sAnuavem tncrucl~rt. Traseele de conexlune tree pe subplese.

placA, este de a grava ni!ite ~nturl cu un vtrf ascutltastfel tnclt sA iz()IAmzone care sA reallaeae conexlunile(figura 5.8).

nG.5.8.Cablaj ImDrlmat ..qtrlat ..

Atragem atentla ell aiel eablajul este v~zut dlnspreIata pe care se pun piesele, fIlnd neeesara 0 r!stumarea desenului pe partea cu cupru.Solutla moderna este de a desena circuitul cu atentle,prin transpunere cu indlgou (fig. 5.9, a), reallztnd C8-blajul ca In figura 5.9, b. Se va tine seam a ci plasareapieselor se face pe partea opusa (metaUzat6) a plAdi.Pe urmele trasate de Indigo Sf > va acoperl cu lac deojA de unghU desenul cablajului apol se va coroda cu-prul ce a rAmas intact cu 0 solutie de add azotlc 50'/,.diluat In api sau acid azotic 30' l /0.o alt! metoda de realizare a plAcil pentru circulteImprlmate const! In seufundarea el tntr-o solutle de sul-fat de eupru (platr! '\inAtl), avtnd concentratla 20-30010, lar In fata plAcii se a!}au 0 pIasa din sfrma decupru (10/15 mm). Leglnd placa 18 borna plus f $ t pIasala borna minus ale unel baterll de acurnulator 6 V/2 Ah,se obtine prln electrolisa, desenul curat al circuitulul.

33

de 0 singul'A parte a placii, simetric pe cit posibil, Iar


33/48

nC.5.9.CablaJ imprimat Hdesenat..

Le terminarea operatiei se spala bine placa ell tix ~iapoi en acetona ~i Sf' curAtAeventualele puncte rArnaseneatacate.In cazul intreruperii Ioliei de cupru se va cornpletacu un conductor lipit ca 0 punte de trecere a curen-tului.and nu avem pertinax rnetalizat, se mai poate con-Iectiona un suport miniaturizat astfel: pe 0 placa elec-

troizolantA (pertinax, ebonita, placaj) se lipeste schltade montaj a pieselor. In punctele de fixare ,1 Iipire cucositor a pieselor, se dau gAuri cu diametrul de ma-xim 1 mm, in care se preseaza cuie din sirrnA decupru dezizolata, eu lungirnea de 10 mm ltl eu dlame-trul de 1 mm. Sf' va avea grija ca aeeste sttftur] sA fi('if'~he t-'gal PI"arnbcle pArti ale placii. Piescle se fixpaza

firele de conexiune izolate se monteazA pe partea opusaUri a se Incruclsa sau atinge intre ele. Pentru lipireaterrnlnalelor tranzistoarelor se vor pIasa stiftur! la dis-tante convenabile sau in caz cA se cxperimenteazA di-ferite tipuri de tranzistoare, se vor fixa cite trel capetede la pArtlle de rezerva termlnale ale pixurilor. In acestcaz terminalr-le tranzistoarelor nu se sudeaza, ci se in-troduc in acest "soc1u" irnprovlzat, dupa ce s-au scosbilutele din capete.In figura 5.10 prezentarn schema rare este realizataJ'f' cablajele de rnai sus. Este vorba de un sistern descmnalizare cu doua bccuri care pulseaz8 alternativ.Frecventa pulsatillor pstI.' datA de valorile cornponen-telor folosite in montaj.Becurlle slnt de 3,5 V/0.2 A, de lanterna. Tranzis-toarele r; T:, slnt de Upul EFT 352, 353. 322, ACt80.180K sau slmilare. Valorile rezistoarelor R io R ~ slnt cu-prinse tntre ]0 ~l 47 kohmi, tar eondensatoarele CII C2electrolitice au 50-100 J..lFla 0 tensiune de 10 V mi-nim. Atentie la rnodul de conectare al condesatoarelorpentru respectarea polarltatli l

\ S r V- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . _ - - - u e

nG.5 .1o.&-beml reallzatl de ('ablojul de mal SUI

34

Indicator eu bee de laaieml de buzunar - 2,5 V/0,16 A) se poate masura legtnd-o


34/48

Cei ce nu posedi un aparat de mAsurA, pot realizamAcar un indIcator de rezistent!, curent, tenslune,foarte simplu tii usor de construit. Cu ajutorul acestuimic "AVOMETRU" vetl verifies atit componentele,cit lfi circultele electronice din montsjele realizste.Se ~tie cA lampa cu incandescent! folositA ca indica-tor vlzual sensibU se bazeazl pe fenomenul cA ochiulpoate seslza usor iluminarea "initialA" pe punctul dedllparl,ie mai bine dedt variatllle unei strAluclrl pu-temice.Cei 2 parametri: "Cw'entul de aprindere" - I.~i"tensiunea de aprtndere" - VII stnt propril fleclrul tipde lamp! ~i depinde In micA mAsurA de subiectlvitatealndividualA a oehlului sau de condltllle de Uuminareexterioara.

R a dvs u r s av

L

nG.5.1I.Indkator CD bee

Curentul de aprlndere, III, al unei limpi cu incandes-cen~A(cele mal indicate fUnd cell' destinate lanternelor

tn serie cu un element uscat de 1,5 V , 0 rezlstenta \la-riabill de 50-70 Q ~i cu un miliampermetru pentru30-150 mAo In cazul folosirii unei baterll electrice de4,5 V, aceasta se lnseriaza cu 0 rezisten1A variabilA de200-300 Q.StrAlucirca filamentului scade pe masurA ce eresterezlstenta ~i cind devine abia perceptlblla (asa-alsa Ilu-min are initialA) se citeste "curentul de aprlndere"

(fig. 5.11, a).Tensiunea de aprlndere se citeste la un voltrnetru cumagnet permanent, avlnd scara 1-1,5 V, care se conec-teaza tn paralel numai dupa ce s-a masurat .. curen-tul de aprlndere"; altfel miliampermetrul introduceerori tnsurntnd ~i curentil ce tree prin voltrnetru,Valorile medii ale curentulul de aprindere ~i tenslu-nil de aprindere la ctteva Iarnpi de tensiune micAuzuale slnt:- lampA 2,5 V/O,16 A - 1.= 67 rnA- lampA 3,5 V/O,28 A - 141=100 rnA- lampA 6,3 V/O,65 A - 1.=-250 rnAIndicator de tensluneAceasta Ioloseste pentru controlul tensiunii sursel ~ise poate construi dupa obisnuita schema din fig. 5.11, b.Comutatorul autotransformatorului se ~azA In pozi-tla pentru care stralucirea filamentului lAmpil este ceamal apropiata de iluminaroa Inltlala. Rezistenta aditio-nalA, Rad, se alege de 0 asemenea mArime Incit filamen-tul llmpil sA llumlneze eel mai slab la tensiunea nor-malA a radloreceptorului. 0 crestere a tensiunii ar duce

la aprinderea becului "ii deci la 0 supratensiune pentrureceptor ~i Invers.MAsurarea tenslunllSe vor folosi lAmpi economlce de 6 V /05 rnA, 12 V I

/65 rnA sau de 2,5/0,16 A.

35

Lampa L Be monteazA ca In fig. 5.11, c. It.de 1 a 10 Q In sus; cu 0 lampi de 8,5 VI 85 mA U-


35/48

Inalnte de a apllea tenslunea, reztstenta R se reglea-zI pe valoarea maximA, apol mlcsortnd rezistenta se vaajunge la aparitia celel mal slabe strAluclrl a fi1amen-tulul IlmpU, ..tlumlnare initiall".

Ca rezistentA, se va Iolosl un reostat etalonat In voltidupa un voltmetru de precizie.Misuruea rezistentei eledrlceFolosind 0 lampa eu incandescent! de 2,5 V/0,16 A,tn menta] ca In fig. 5.11, d. se pot misura rezistente

mlta inferloarl R. devine 50 a , lar IImlta superioarAdeplnde de tenslunea baterlel. Lamps se Ieag. In elr-cultul rtzlstorulul ntcUnoscut It. (poz. 1) ,I se apUcltenslunea V. Se trece apol comutatorul In pozlt(a (2)1 i i varilnd rezlstenta etalonetl R!!se stabn~te din neucurentul de aprindere 81 llmpll. RegUnd rezlstenta R,se stabililite Ilumlnarea minimA a Ilmpll L. Lamps secornutl de ctteva ori de pe pozltla 1 pe 2, plnA se ob-tine egallzarea eurentllor tn cele 2 clrcuite, edicA strl-lucirea fUamentului lAmpU va fi aceeas t clnd R.=Rz .Reostatul HI va fl etalonat dupA un ohmmetru de pre-clzie. Cu el se stablleste valoarea tenslunU apUcatemontajulul.


36/48

Capitnlul 6

VERIFICAREA ~I MASURAREA. CIRCUITELOR

Electrontstul mcepatcr are nevoie de uncle dispozi-tive cu care sA verlfice plesele utlltzate, mal ales atunclclnd acestea provln din demontarea unor aparate scoasedin UZ. Vom prezenta ctteva scheme simple dar efi-dente.In figura 6.1 avern un ueriiicator cu bee pontru tran-zlstoare de putere. Baterla are 1,5 V. Doell tranzlstorulse leagi tn schema cu fiecare terminal la unul din pune-tele ebe, functle de tlpul tranzlstorului (PNP sau NPN),~l becul se aprinde, tranzlstorul cste bun dadi la decu-plarea bazel se stlnge becul. In caz eontrar, tranzistoruleste defect.

acest caz nu apare sunetul In casell, tranzlstorul estedefect sau are 0 ampllficare foarte mica.Pentru uerijicarea montajeloT realizate este utll slrealizat! un verfffcator de circuite, ca in figura 6.3.T v

nG.6.2.VerWcator de tr.DZI.stoare ca eucl

B

FIG. 6.1.Verlflcator de traazlstoareR=lO; B~c 3,~V/O,lA

Foloslnd primarul unul transformator de Ieslre de laaparate de tip Albatros, obtlnern verificatorul din fi-gura 6.2.Functionarea este indicati de aparitia incascll a unui FIG. 1.3.ton.Daca nu apare nic1 un ton, se Inverseaza polil bate- Verifle.tor de cirelliriel ( l e t schimbarca tlpului tranzistorului). Daca nici in RI=R~~2.2; RFR~-41K; '1-50pF;C,=3,6 F4 - Elcctl"OnJca ABC 37

Este un multlvibrator, tare produce un scmnal drr; t- rmrum sau chlar dispare. Dara am pus 1,5 kQ. roziv-


37/48

unghiular ca forma, ~i deci foarte bogat In armon!ei.Functle de valoarea condensatorulul de leslre obtinemun semnal de radlofrecventa RF sau de audiofrccvema

1;8(178

rto, C 1 . 4 .Verlfirator de continultatc

AF. care permit veriCicarea respectlv a circuitelor Inain-te ~i dupa etajul de detectie. Se recomnnda constructlaIntr-un tub de plastic in care s5 se introduca ~i colodouA baterii de 1,5 V.Pentru veri/korea continuitlitU ciicuitelor putcm

utiliza montajul din Ilgura 6.4, care, spre deosebire demontajul cu bee, nu sollcita circuitul pe care il vr-ri-fidim (eurentul de control ("stt, foarte mic).I" ineheierea acestei surnare rubricl vA prezentarntrel aparate de rnasura, utile clcctrnnlstllor amntorl.

Primul, prezentat In Iigura 6.5 este 0puntc care rna-soara rezlstoare ~l condensatoarc, In schema avern ungenerator de curent alternatlv audibil, cu transfer-mater. Transformatorul este acelasl recornandat la mon-taJul de la fig. 6.2 eu prirnarul 1('gnt tn colector 'it se-cundarul legat In bazA.Rezistorul sau condensatorul veri Heat se compari curezlstoarele sau condensatoarele din monta], pe poten-110metrul PJ ob\lntndu-se raportul mtre ele. Cum seregleaUi Rparatul? Se la 0 l'ezisten1A de valoare eunos-cutA, se monteazA la borne. Se roteste opal potentlome-trul, plnA ctn1 sunetul Buzlt In cascl (semnalul) devine

tcnta de cornparatie filnd ]0 kQ, pe scara potentio-rnotrului marcarn 0,15. Cu dlferlte valori gradarn in-treaga s(,FlrA de la 0,1 1a 1,0. Vnlorllr- gradate se pas-treaza pe tonto scalcle. Darfj legnm acurn 0 l' l'zistC'nta devaloare nccunoscutri. Ineercam dlferite valorl ale re-ztstentclor UP comparatlc, rotlnd potentiornetrul, pinala obtlnerea minimulul. In acest moment, valoaren ne-cunoscuta ('!'it!' datA de produsul dint!"!' vnloarea de com-parutle ~i lncticutia potcntiomctrulul.Precizia aparatulul depinde de precizla cu care slnt

alese valorile de comparatle ~i cu care se face gradarenpo ten tlometrulul care trebuie sA fie de buna calitate.Comutarea se poate face fie eu comutator, fie cu unfir cu fi~li,care se cuplcasa In borne dtrerite.o solutlc este sl de a conecta va loa rea de comparatie- etalonul - I n b0r1H'. similar eu rezlstenta de masu-

no.....Pante mllW'l ..aC"

I


38/48

FIG. 6.6.Tranzlstornletna aitnpla

rat. In acest cas, etaloanele se vor pastra eu gl'ijA Intr-ocutiuta separata.Cu 0 (Oomplexitate redusa este ~1aparatul din figura6.6, care permite verificarea ~i mAsurarea Iactorulul dearnpllflcare la tranzlstoare.Tranzistorul vcrificat Impreuna eu tranzlstorul dinmontaj Iormeaza un generator de ton, care intrA Infunctlune numal dad rezlstenta din baza tranzlstorululde vel'ificat are valoares in kiloohmi egali sau maimica eu valoarea factorului de amplifleare. Bezistentabasel este formati din R. - concctatA Is borne, careda valoarea sutelor Il i Indicatia potentlometrulul de100 k2, care d4 valoarea zecilor ~1 unltAtilor. Pentrurealizarea practlca avem nevoie de rez1stoarele etalonde 100, 200, 300, 400, 500. 600, 700, 800 kQ. La ince-put vom pune in montaj un tranzistor cu ampliflcareacunoscuta (prin masurare pe un aparat industrial). Vomconecta cu potentiometrul la minim valoarea cea malmarc a ctalonulul la care se mal aude un sunet tn cas-

+250n. / l .w

- ~4.SV A 8. _ - - - - - - ~ - - - o o-~R" . ,FIG. 6.7.

Obmmetna slmplu

ca. Apol roUm potentlornctrul pinA clnd dispare tonul.Cradam aceasta valoare cunoseuta pe potentlometru.De exernplu, dad! arnpllflcarca este 350, vom avea unetalon de 300 ka, tar pe potcntiometru vom grada 50.Cu diferite tranzistoare gradam tot potentlometrul, apolutillzarea este simp)4 ~i Ioarte precisa.Comutatorul de tip Zeflr se utilizeazi pentru cornu-lares PNP-II ~i NPN-I. Casca aloe minim 2000 ohmi.OhmmetruZ prezentat in Iigura 6.7, extrem de slmplumascara valori de rezlst('nla electrice cuprinse Intre1 ! 1 i 900.Instrurnentul indicator este un miliampermetru de1 mA ~i rezistcnta interna de 100.Gradarea scalei so face incheind contactul K, contac-tele AU f i ind in scurtcircuit. Se rcgleazA potentlornetrulP, ptna ce indicatla instrumentului este maxima, sdklR.=O. Concctind apoi rezistosre de diverse valori (1 ...900) cunoscutc, se noteaza pc scalA aceste valorl ~j gra-datia este cfcctuata .

39

Capitolul '(


39/48

MONTAJE RAD IOELECTRON ICE

MlnlradloreccptoarePentru orlee lncepator, reallzarea unui aparat de ra-

dio estc prlmul pas In lumea electronicil. Ca acest passi fie mai usor, vom Incepe cu cele mal simple recep-toare, din figura 7.1.

'I'

' r : . ~ L 'C 1 D-EFD f08< D C vnG. 7.1.

Cele mal simple radloreceptoarePrimele modele notate cu I ,I II In figurl reprczintAaparate cu slmplA detectle, care nu au circuit aeordat.Ele constitule 0 etapA de fnceput, mal mult demonstra-

t ivA. deoarece nu poate separa posturile, ele auzindu-sesimultan. Cases are 2000 ohmi, tar dloda este de orleetip de Inalta frecventa (EFD 108).Daci aceste scheme simple se completeazA cu un cir-

cuit acordat format dlntr-o boblni ~i un eondensatorvariabil, obtinem un receptor care se poate utiliza (fi-gurat.I. 111).Bobina se poate reallza tn mai multe V8-

riantc, fiind de preferat 0 carcasa de carton de 8 mmdlametru, po care bobinam, spirA tinga splra, 60 spirecu strrna de bobinaj de 0,1 mm sau lltA de inaltA free-v('nta. Condensatorul variabll are 500 pF !} i se poateutillza 0scetiune de la un bloc de acord de Ia un ra-dlou vechi cu larnpl, sau ambcle sl'C\iuni de la un va-riabU pentru rcceptoare portabilc lip Zeffr. Condensa-torul C1 are 100 pF, C~ - 1 000 pF. Realizarea cstesirnpla ~i daca este corect montat, reccptorul functio-neaz.i irnediat. Se pot receptlcna statitle locale, lar searachlar ! ? i posturi de la distante mal mario Antena ~iprlzade parnlnt trebuie si fie de bun Acalltate.Performante mat bune se obtin daca mal adaugam untranzlstor, C8 in figura 7.2. Varianta I nu are alimen-tare, doci ~I ampllflcarca nu este prea mare. Boblnaare in acest caz 60 de spire pen tru Ll iii 6 spire pentruL'l - boblnatl peste L Ambelc boblne se reallzeazApe 0 carcass de carton. In care se introduce 0 barl deferitA de 8-12 mill dlarnetru Iii 0 lunghne, de 80-120 mm. Datorlta anlend de ferltA. reeeptla posturilorlocale ponte fl facutA ,1 fArA0 antenA exterioarA. Cuanteni exterloara se poate receptlcna Iii In dlfuzor (deradloficare eu transformator, fArA potentlornetru). Va-rianta II are ,isursi de allmentare, ceea ce permlte 0audltle bunA, casca putlnd n ~i de Up telefonle, sauchiar dlnamlca, lega~ prlntr-un transforrnator de ie-slre de 18 aparatele Albatros.

40

o imbunata\irC' a varlantei eu doua tranzlstoare este


40/48

FIG. 1.2.Radloreceptor cu un tran71stor

nG.7.3.Receptor simplu CD dod traozistoare

Boblna este cea de mal sus (Ll +Lt), dar cele douaboblne se lcaga in serie. De pe bobina de 6 spire scpreia semnalul cu dioda D, se detecteaea, ~i prin con-densatorul Cl de 100 nF, se apllca 18 tranzistor. Aeestaare 0 polarizare cu 0 rezistenta de 300 kQ. Condensn-torul C: are 1000-2000 pF. Cu inversarea diodei ~iutilizarca unui tranzlstor NPN se obtin rezu1tate malbune. 'Iranztstorul poate fi orlcare din familia BC.Cu doua tranzistoare sc poote realiza schema din fi-gura 7.3. Ioarte simpl!. Tranzistcarele stnt fie EFT 323

~1EFT 377, fie din seria AC. Auditla se poate face slcu un difuzor de radiofieare. Bobina este identicl eucea de mal sus. Posturile locale sc pot receptlona ! 3 ifAni antena exterioara (Atentie! nu In blocurlle de be-ton armat),

cpa din figura 7.4. Bobina are 70 spire cu sirmA emai-lata de 0,1-0,2 mm dlarnetru, boblnati pe 0 bar! def('dta (spre unul din capete),Cuplajul bazei lui Tl se face prin condensator elec-troliUc cu polul negativ pe bazA, Iar prin R. se pola-

rizeau baza lui T2o schema foarte interesanta este cea din figura 7.5.Aid se apllca prlncipiul reactlei, adlca a parte din sem-nalul de tnalti frecventa rama:s dupA detectie se Intoar-cc 1a Intrare, marind astfel amplificarea. Bobina are9 - 1- 70 spire eu sirmii de 0.1-0,25 mm. Bara de feriti

FIG. 7.4.Receptor ('U dod tranzlstoare

270k2

FIG. 7.5.Mllliradiore


41/48

are 100-200 spire. cu sirma de 0,1-0.2 rnm, boblnatpe 0 bucitici de ferita. Reactla se regleaza astfel: semanevreazi trimerul de 2-10 pI-" pini cind receptiaeste maximA, fira ca aparatul sA .Jtulere''. Sensiblllta-tea se t!sleazi eu potentlometrul.o solutte mal eficlenta este datA de varianta REFLEXdin figura 7.6. Aiel se aplica unele principii interesante.Primul este utilizarea dublel detectll (dublor de ten-siune), care mareste mult sensibllltatca. In al doilearind, primul tranzistor amplificA atlt in inaltA Irecventa,cit ~i in audlofrecventa, Constructia este putin malcomplexa, Pentru tneeput, pe 0 bani de f('rita de 8 mmdiametru ~i 120 mm lungirnc se boblnaaza. pc douacarcase dlferltc. bobina LI de 70 spire < ; ; i bobina L: de8 spire. Socul are 350 spire eu sirml de 0,08-0.15 mm,bobinate suprnpus, pe un miez de feritA rnlc. Trans-formatorul este fie de la un difuzor de radloflcare, fiede 1a aparatele Albatros (0 slngura sectiune a prima-rului). Variabilul are 500 pF. Tranzistoarele slnt: TJ -EFT 319, EFT 317, 2SAI02, lar r, - EFT 353, EFT 323etc. La punerea in functlune, bobinele se dis pun la uncapit al barei de feritA, apol se cauta cu C; receptlaunuf semnal DupA ce a Iost reeeptlonat un post, se

FIG. 7.6.Radior~Dtor re'les cu diJu70r

in acelasl scop. Dupa cc s-a atins un maxim, se ll-pesc bobinelc pe bara, cu un adeziv.o varlanta eu trel tranzlstoare cstc prezcntata in Ii-gura 7.7. Bobinele slnt identicc cu ccle din figura 7.6.Amplificarca cste, la acest rnonta], mai marc ~i pos-turile se vor auzi mal puternic.Accasta con structie meritA s a fie realizata pe 0 pla-

cuti de cabla] irnprirnat, radlorcceptorul fUnd suficientde senstbil pentru aslgurarea unei receptli bune a pos-turtle lrx'ale si din , ! \'a Iarnilinrizeze ~i eu alte apllcatii aleclectronlcll .In Iigura 7.8 aveti un ampllficator pentru plcup cu

dozii cu crlstal, de 0 simp1itate extrema.Tranzistonrelc sint fit l de Upul nc 109 - cu Be 107,

fie Be 109 C'U HD 135.l v n tr u a inva\a a lfabetu l 1 \JORSE u tillza t In tc le-

grafi!:', se ponte realiza una dintre variantele din Ii-gurlle 7.9-7.11. A


42/48

470kn+9 V

nG.7.8.Ampllflcator pentru piCUP

FIG. 7.9.Generator morse - I

FIG. 7.10.Gt'nerator morse - n

B

FIG. 7.11.

Variants II are 18 bad acelasl multivibrator utllizat!jolla lumlnile pulsatoare, dar cu aIte valori de plese.ACC'Stlucru ne aratA cit de marl slnt poslbilitAtilc deutilizare a acestui tip de circuit, cu care vA veti malintnni.Variaftta III poate sta 18 baza unul telegraf eu douAposturl identice, legate Intre bornele A lJi B eu un con-densator de 0,5-1,5 f.IF. Transrnlsia are loc in ambelesensurl, fiind posiblla ~i suprapunerea. Pentru a dife-rentla tn acest caz transmlsllle, la una din scheme semodifica C1 de la 20 la 36 nF, obtlnlnd douA tonurldiferlte. In ('a~di so aude ~l transmisia proprie.Un rnlcrofon se poate obtlne '11prln utilizarea unuldlfuzor mlnlatura, legat cu adaptorul ca in fig. 7.12.

FIG. 7.1Z.Adaptor de microfoD

43

Iesirca se poate cupla la un aparat de radio, sau 13ampllftcatorul din figura 7.8.


43/48

o sonerie electronica slrnpla se reallzeaza en In fi-gura 7.1:t 'Bobina 1, este {armata do cele doua sectiunidin pr imarul unui transformator de Icxlre de Ia 1'(,CPP-torul Albatros. DifuzOIUI este mlnlntura, de 8 ohrni.

Rt - 47ksz

nG.7.13.Sonerie eJedtonlei

F

fFT353

nG.7.14.Metronom etectronte

Cu acelasi transformator se poate realiza ! ? i metro-nomul din figura 7.14. Frecventa "bAtililor'" se regleazaeu potentiometrul de 220 kQ.

>en-I -R R LJ'). . r " '

10K_(2 111n. . . .

nC.7.IS.Instrument eJeclronic monotonal

T ,trrss11('801(

FIG. 7.li.

44

9 V+

Pentru amatorll de rnuzlca, In figura 7.15 prezentarnun instrument monotonal cu doua tranztstoare. Tona- te 0 reprezinta catelul electronic din figura 7.16. Laalimentarea montajului, din difuzor se aud IlltrAturi


44/48

litatea se regleazA din condensatorul C care are 5-10 nF, Iar rezlstoarele R, care au 0 valoare de 10 K 181 M, se monteazAca 0 clavlatura, obtlntnd diferite note.Pentru censtrucue se recomanda ca rezlstoarele R sAfie potentlomotre sernlreglabile, acordul notel fUnd rca-lizat prin reglarea lor tn comparatle cu notele unuiplan.o ap1ica1ie Interesanta a douA multivibratoare cupla-

foarte aseminAtoare eu eele ale unul ci1d adevArat.Potentiometrul semireglabil se ajustcuzA 1a punerea tnfunctlune, pentru un sunet cit mal natural. Schemase poate utiliza In locul soneriei, avind un elect deo-sebit.Aceste citeva SChl'ITIC sint numai un inceput; pen-tru alte rnontaje se recomanda bibliografia selectivade la sfil1itul di.rtii.

BIBLIOGRAFIE SELECTW A


45/48

jolosit4 la elaborarea Zucrarii, pe care 0 recoman-d4m spre consu ltare c i ti tor ilor.

1. Boghiloiu, I. - Electronl.ca peate tot, Ed. Albatros, 1985.2. Boghl,oiu, I. - Elcctronlca ajutlf . F.d. Albatros, 19E2.3. Ratrlneanu. N. - Cacul de radio I>ionieresc, Ed. Dldac-tic! !il pedagogic!, 1971.4. - Radioreceplla A-Z. Ed. Albatros, 1982.5. - PracHca elt'ctronistului amator, Eel. Albatros, 1983.6. Cod&U$ , D. - Cercul de radiotehPlkd, Ed. Albatros, 1976.7. Codaus, D. - Radiodepanare AUC, Ed. Atbatros, 1981.8. Codaus, D. - Electro ABC, Ed. Ion Creanga, 1983.O. DriiglllAnescu. N. - Agenda electTonistulul. Ed. Tehntc4.1983.10.Ghe\il" r . - Electronica in lotogra/ic. Ed. Tehniea, 1982,11. Gherbanovschl, N., s.a. - FizkiJ, Ed. Dldaenca ,:i pedago-glel, 1982.12. KrlsUc, V. - ABC de construCfU radio (vol. I. II), F.d.Tchnic4, 1983.13. Macoveanu, L. - Indreptar radio, Ed. l'ehnlc4, 1959.H. Mlha('scu. I . Florlca, S. - 101 montaje electrenke, Ed.Albatros. 1971.1:1.l\{ihAescu, I. - U n tranzis tor, doua tranzistCXJre, Editur.Albatros. 1978.16. Nlcolau. Ed - Radloelectronl.ca peturu loti. Ed. Albatros,1972.17. Oprescu, Gh. - Caleidoscop audio, Ed. Albatros, 1982-18. Opre9CU. Gh. - ni-n ABC, Ed. Albatros, 1978.19. Popescu. st. - NOfiun' de electrotehn.tc4 It electTonJdJ,Ed. Didactic! ,I peda,ogicA, 1918.20. Silvestro, P., "a. - InteUgenla p Indemlnare tehnfc4, Ed.Ion CrelUll4, 1981.22. Hagen, J. - Das KleJne EledrobGdelbuch, De.' Kinderver-,leA., 1983.22. Halen, J. - Das Kleine Electroba.",-,lbuch. Der Kinderver-

buchverlag, 1975.ReVlste: .,start spre vUtor" - anti 1982-1986; "Tehnlum" - anti 1980-1986.

46

Cuprins


46/48

IniroducereCapitolul IPRIN LVMEA ELECTRONICII 8Capitolul 2COMPONENTE ELECTRONICE. 12Capitolul 3!\oIJCMDIORATOR ELECTRONIC . . . . . . 21Capitolul 4MINILABORA roRUL ELECTRONISTULUI. . . 26Capitolul 5SFATURI PRACTICE. . . . . . . . . . . 30Capitolul 6V ER IF IC AR EA ~I MASURAREA CIRClJITELOR. 37Capitolul 1MONTAJE RADIOELECTRONICE 40Bibliowa/ie selectiv1 . . . . . 40


47/48

Lector: Pa!;slonarla Stvlcescu-h'annvT.,hnoredaC'tor: Dolna r:tena NanaBun de tlpar . 2 iulle 1987.ApArut: 1987.

Coli de tlpar: 4.Tiparul exeeutat sub cda. nr. 97/1987. Ia

lntreprlnderea Poligl'aficii ..Crisana", OmdC'.1,str. Lcontln Saliijnn 111'. lr.:;Republlcn ~hcialt~t


48/48

-.coeftcieot Tor : 0 .I..c if ra ' .~-II~acitra':>

"0 mu l tipL icat o r . --~~...., . toleranta -

In sprijinul formarii deprinderilor practiceau mai aparut la Editura "Ion Creanga"RAD ,ION N.FLORlCA, SERGIUVODA, ELENAVODA, CLAUDIUNEAGU,DRAGACUCU-STAUBLE.VIRGINIAFLORI CA. SERGIUCODAUS.DUAfiTRUDOAGA, AURELIAVAITEANU. DANFLOREA,CORNELCOD U$. DUMlTRUVAlTEANU. MlHAELACOD U$, DUMITRULAzARESCU, CLAUDIUTA~-OJTUZ, EUGENGU,DRAOA

- Rachetomod@le- Sta~ii de teleeomanda pentru mod Ie re-d\) e

- Experl nt fAr! labor tor- Cu acut ~i ata- 0 prAjlturl1, dollA prAJUurl- Robotul- Laboratcrul foto-mm- Cu&Aturi l 'omBn~li- Atellprul miculul 8utomobHl t- Construf~i mlcrornot08re- Experlente de flzlcl1 18 mdemtn- Electro ABC- Atelier1l1 ml ulul ttmplar- Midi lngtnttri con tructori- Natura ne daru1 fie joe-Mil

oricu!

Electronic A ABC

Documents

Transcript of Electronic A ABC