Drept International Public.ovidius Politie Locala Dna Brasoveanu

8/10/2019 Drept International Public.ovidius Politie Locala Dna Brasoveanu

1/31

Cursul 1: Participantii la raporturile juridice internationale

[Societatea internationala- din ea fac parte statele(subiecte principale ale dr

international public), organizatiile internationale guvernamentale( organizatiile

internationale guvernamentale sunt subiecte de drept public derivate), popoarelecare la un moment dat lupta pt castigarea independentei, persoane imputernicite

de stat(nu ca si pers zica), persoane zice ale caror drepturi fundamentale au fost

incalcate.

Statele care fac parte din societatea internationala sunt egale din punct de vedere

uridic(in realitate e!ista o alta situatie). "

#ersonalitatea uridica internationala se diferentiaza pentru ecare dintre

participantii la raporturile uridice internationale dupa cum urmeaza:

1. Statele $ considerate subiecte originare, tipice si primare ale dreptului

international public%. &rganizatiile internationale guvernamentale $ considerate subiecte

derivate ale dreptului international public si ind constituite prin asocierea

unor state'. #opoarele sau natiunile care lupta pentru cucerirea independentei $

considerate subiecte cu personalitate uridica limitata si tranzitorie pana la

formarea statului independent. lte entitati care participa la raporturi uridice internationale, dar a caror

personalitate uridica nu este recunoscuta in dreptul international public,

respectiv organizatiile internationale neguvernamentalesi persoanele

zice.

Caracteristici ale dreptului international public*enitie: *reptul intrenational public constituie un ansamblu de norme

uridice care guverneaza raporturile care se stabilesc in cadrul societatii

internationale.

+n societatea internationala, pozitia statelor este cea de egalitate uridica, iar

indegalitatile care apar in mod resc intre state nu determina din ppunct de vedere

al dreptului international public relatii de subordonare intre state, ecare dintre ele

beneciind de atributul de stat suveran si egal in drepturi cu celelalte, de aici teza

ca dreptul international public este un drept de coordonare si nu un drept de

subordonare cum este dreptul intern al statelor. +n societatea internationala nu

e!ista o ierarie care sa situeze statele unele deasupra altora, ele ind considerate

egale din punct de vedere uridic.

*in raportarea dreptului international public la dreptul intern al statelor

rezulta anumite particularitati ale dreptului international public.

1. Sub aspectul modului de elaborare a normelor, in societatea

internationala nu e!ista un for legislativ unic similar parlamentului din

dretul intern si supraordonat statelor care sa elaboreze o legislatie

intrenationala, astfel statele sunt cele care creeaza normele intrenationale


2/31

prin acordul de vointa e!primat in mod liber si concretizatin tratate si

cutuma si tot statele sunt si destinatarele acestor norme, astfel statele

accepta sa isi conformeze comportamentul lor pe plan e!tern in functie de

normele dreptului intrenational public.%. Sub aspectul aplicarii normelor dreptului intrenational public, in raporturile

dintre subiectele acestuia, in societatea intrenationala nu e!ista organee!ecutive asemanatoare guvernului , aceasta atributie revine tot statelor .

'. +n comunitatea intrenationala nu e!ista organe udecatoresti cu

competenta generala si obligatorie care sa intrevina din ociu stabilind

sanctiuni atunci cand normele de drept nu sunt respectate, aceasta nu

inseamna ca nu ar e!istaorganisme intrenationale cu functii

urisdictionale, competenta acestora ind conditionata de e!primarea

acordului e!pres al statelor aate in cauza. #entru ca un stat sa poata

gura in calitate de parte in fata curtii intrenationale de ustitie este

necesar consimtamantul acestuia, in alte cazuri pentru ca un stat sa

poata tras la raspundere in fata unei curti internationale acesta trebuie

sa e parte la tratatul care a instituitacea instanta ( Curtea uropeana a

*repturilor &mului si respectiv Curtea uropeana de ustitie). /ormele dreptului intrenational public nu prevad in mod e!pres sanctiuni

pentru cazul nerespectarilor spre deosebire de dreptul intern al statelor,

ceea ce nu inseamna ca aceste norme ar facultative, dar intrucat

statelesunt cele care creeaza normele intrenationale prin tratate sau

cutuma se prezuma buna credinta a acestora in a le respecta, deci

respectarea normelor drpetului intrenational public nu se bazeaza in

principiu pe constrangere, desi aceasta nu este e!clusa in anumite cazuri.

Curs %- 1'. 10. %010

Raportul dintre dreptul international si dreptul intern

*esi cele doua sisteme de drept sunt distincte, aceste sisteme se

intrepatrund in sensul ca in baza tratatelor internationale pe care le inceie, statele

sunt obligate sa ia anumite masuri pe plan intern pt a indeplini obligatiile

internationale la care s-au angaat. #e de alta parte, in legislatia interna a statelor

e!ista reglementari care depasesc cadrul lor national regizand comportamentul lor

pe plan e!tern. *e e!emplu- normele interne prin carre se desemneaza organele

statale cu atributii in relatiile cu , proceduri de semnare si raticare a tratatelor,

statutul uridic al strainilor si respectiv, normele legale privind recunoasterea

cetateniei. +n practica se pune problema de a stabili care este impactul dreptului

international asupra dreptului intern, mai precis de a sti in cazul unui conict intre

normele unui sistem de drept care dintre acestea prevaleaza. stfel, in literatura

uridica, s-au conturat doua teorii, respectiv teoria dualistasi teoria monista.

I. Conform teoriei dualiste elaborata in doctrina germana si italiana, la

sfarsitul sec + si inceputul sec dreptul international si dreptul intern


3/31

reprezinta sisteme uridice cu valoare egala dar distincte, care actioneaza pe

planuri diferite, avand izvoare si destinatari diferiti. +n consecinta, cele doua

sisteme uridice nu se pot intersecta in nicio situatie ecare dintre ele

reglementand un domeniu specic de raporturi uridice. Se sustine de asemenea

ca poate sa e!iste neconformitati intre actele interne si cele internationale, ceea

ce in dreptul contemporan nu este de acceptat.II. Teoria monista are la baza ideea ansamblului normelor juridice ale

celor doua sisteme de drept si subordonarea unui drept fata de celalalt si

cuprinde doua variante: a)monismul- cu primatul dreptului intern asupra

dreptului international, si a doua varianta, b)monismul- cu primatul dreptului

international asupora dreptului intern. #rima varianta a), dominanta in doctrina

sec + sustinand independenta si suveranitatea deplina a statelor, incearca sa

demonstreze ca dreptul international reprezinta o proiectare in sfera raporturilor

dintre state a unor norme de dreptul international derivand deci din dreptul

intern al ecarui stat.

Ce-a de-a doua varianta a aparut ca o reactie fata de prima, sustinand ca

dreptul international public ar determina limitele competentelor dreptului intern al

statelor. ceasta varianta porneste de la conceptiile dreptului natural armand ca ar

e!ista o ordine uridica universala superioara ordinilor uridice nationale, un

adevarat stat mondial care atribuie competente statelor in cadrul acestei ordini

uridice universale. #ractica internationala nu a conrmat acesta teorie care neaga

competentele statului, rezultand din suveranitatea acestora. +n dreptul

contemporan, se manifesta o tot mai acccentuata determinare a dreptului intern de

dreptul international, fara ca vreuna din cele doua teorii sa se validat in totalitate.

/u e!ista insa, o practica uniforma a statelor in acest sens, primatul unuia sau a

altuia dintre cele doua sisteme uridice apreciindu-se pt ecare caz in parte in

functie de prevederile constitutiilor nationale dar si ale conventiei de laViena din 1969 privind dreptul tratatelor in care se arma: 2o parte nu poate

invoca dispozitiile dreptului sau intern pentru a ustica nee!ecutarea unui tratat3.

Izvoarele dreptului international public

*enitie: +zvoarele sunt forme specice de e!primare a normelor acestui

drept care rezulta din acordul de vointa al statelor. #rin urmare, izvoarele dreptului

international public, sunt surse ale normelor dreptului international public sau

miloace uridice de e!primare a acestora.

Categorii de izvoare

Sediul materiei este art. '4 din statutul Curtii +nternationale de 5ustitie in caresunt identicate principalele izvoare si se ofera o ierarizare a acestora. Se disting

astfel ca izvoare principale tratatul, cutuma si principiile generale de drept, iar ca

miloace au!iliare de determinare a regulilor dreptului international public, otararile

udecatoresti si doctrina. Statutul Curtii alatura acestor categorii de izvoare

echitatea considerata ca potential de drept. +n doctrina uridica

contemporana, se arma ca aceste categorii prevazute de statutul curtii nu

epuizeaza lista izvoarelor dreptului international public, adaugand izvoarelor


4/31

enumerate alte doua categorii, respectiv actele adoptate de &rganizatiile

+nternationale si unele dintre actele unilaterale ale statelor.

Tratatul ca izvor de drept

6ratatul international reprezinta in sens larg, un acord sau o intelegere acrese inceie intre membrii Comunitatii +nternationale si care este destinat sa produca

efecte de drept international. +n perioada de inceput a evolutiei dreptului

international public, cutuma reprezenta milocul principal de e!primare a normelor

sale uridice, iar dupa cel de-al doilea razboi, ca urmare a inceierii unui mare

numar de tratate internationale care au marcat sfarsitul razboiului, tratatul devine

milocul cel mai frecvent de e!primare a normelor dreptului international. #rimatul

acestei categorii de izvoare(tratate) asupra altora reprezinta si un efect al aparitiei

de noi state si organizatii internationale guvernamentale pe scena vietii

internationale iar raporturile dintre acestea concretizandu-se in tratate. 6otodata, s-

a e!tins numarul tratatelor multilaterale cu caracter universal, care reglementeaza

din punct de vedere uridic domenii de interes general al comunitatii internationale

cum sunt cel al pacii si securitatii internationale, al drepturilor fundamentale ale

omului, respectiv al dezvoltarii economice si comertului international.

Cutuma internationala

Contine un izvor nescris al dreptului international public ind cel mai veci in

ordinea istoricasi cel mai frecvent in perioada de inceput a formarii dreptului

international publi.ceasta este denita ca o practica generala relativ indelungata si uniforma,

considerata de catre state ca e!primand o regula de conduita cu forta uridica

obligatorie, iar sarcina vericarii e!istentei unei cutume revine statului care o

invoca.

Pricipiile !enereale de drept

Sunt acele princii de drept care sunt identice sau nu difera substantial in

legislatia interna a diferitelor state, ele ind comune marilor sisteme de dreptsi

impunandu-se ca principii fundamentalein legislatia maoritatii statelor ca notiuni

intrinseci ideii de drept.#rincipiile generale de drept nu trebuie sa e confundate cu principiile

fundamentale ale dreptului internationa, ele facand pate din dreptul intern al

statelor.

"urisprudenta internationala


5/31

7eprezinta practica instantelor de udecata, asa cum aceasta rezulta din

otararile date de acestea care au relevanta pentru e!istenta unei norme de drept

international.

& deosebita importanta prezinta pentru dreptul international hotarariledate de curtea internationala de justitie dar si de alte instante judiciare

internationale, iar uneori si de tribunalele interne ale statelor.

#octrina dreptului international

7eprezinta opiniile formulate de specialistii cei mai calicati in aceasta

materie dar si deforurile stiintice intrenationale, cum ar +nstitutul de drept

international, si care se impun prin analiza stiintica profunda a ordini normative

internationale in lumina preincipiilor de drept si a nalitatii dreptului.

Principiul etitatii

#oate invocat in solutionarea unor probleme internationale in lipsa unor

izvoare de drept clasice sau in situatia cand aplicarea unor prncipii de drept ar

ducela solutii inecitabile.

Pricipiile dreptului international public

#rincipiile fundamentale ale dreptului international sunt norme de ma!ima

generalitatecu apicare universala a caror respectare este obligatorie pentru toate

statele si care gideaza conduita tuturor entitatilor internationale in raporturile lor

reciproce.*in cuprinsul Cartei &/8 precum si din declaratia referitoare la principiile

dreptului international privind relatiile prietenestisi cooperarea dintre state adoptata

de adunarea generala a natiunilor unite in 190 rezulta ca dreptul international se

bazeaza pe urmatoarele principii fundamentale:

1. #rincipiul egalitatii suverane a statelor%. #rincipiul indeplinirii cu buna credinta a obligatiilor intrnationale asumate'. #rincipiul solutionarii pe cale pasnica a diferendelor internationala. #rincipiul abtinerii de a recurge la amenitarea cu forta sau folosirea fortei

impotriva integritatii teritoriale sau independentei politice a oricarui stat e in

orice alt mod incompatibil cu scopurile /atiunilor 8nite

;. +ndatorirea statelor de a coopera unele cu altele conform Cartei natiunilor

unite


6/31

$ubiectele dreptului international public

Sunt caele entitati capabile sa participe la raporturi stabilite la nivelul

societatii intrenationale si in cadrul acestor raporturi sa e titulare de drepturi si

obligatii.

*octrina si practica dreptului international stabilesc drept subiecte aledreptului international urmatoarele: statele, organizatiile internationale

interguvernamentale, popoarele sau natiunile care lupta pentru eliberare nationala,

precum si alte entitati ce participa la raporturi in cadrul societatii internationale.

$tatele ca subiect de drept international

Sunt subiecte tipice fundamentale ale dreptului international constituind

entitatile politico-uridice care au dreptul nelimitat de a participa la elaborarea

normelor de drept international.

#entru a subiecte de drept international, personalitatea uridica a aceastora

este denita prin urmatoarele elemente: o populatie permanent, un teritoriu

determinat, o autoritate guvernamentala si respectiv capacitatea de a intra in relatii

cu alte state.

*in punct de vedere al organizarii statele pot unitare sau compuse, e!ista

insa ma multe tipuri de state compuse, respectiv: uniunea personala, uniunea reala,

confederatia, federatia si asociatia de state.

%eutraliatea statelor

*reptul interantional recunoaste dreptul statelor ca in anumite situatii sa-si

declare neutralitatea.

/eutralitatea statelor este de % feluri, respectiv neutraliate clasica si

nutralitate permanenta./eutralitatea clasica este situatia uridica speciala in care se aa un stat care

in timpu unui conict armat international nu ia parte la ostilitati continuind sa

intretina relatii normale cu celelalte state, inclusiv cu cele beligerante.

Statul neutruare obligatia de a nu spriini vreun stat aat in conict atitudinea

sa trebuind sa se caracterizeze prin impartialitate, iar celelalte state trebuie sa ii

recunoasca statutul de neutralitate.

/eutralitate permanenta este situatia in care un stat se angaeaza sa ramana

neutru fata de orice conicte armate care ar interveni si sa duca o politica generala

in acest sens.

8n e!emplu clasic de stat permanent neutru pentru o lunga perioada de timpil constituie lvetia.

Conceptul de neutralitate diferentiara permite pastrarea drepturilor si

obligatiilor statului neutru fata de statele angaate in conict.

Statul neutru are dreptul si obligatia de a da autor victimei agresiunii sau

statelor membreale &/8 ce iau parte la actiunea armata, dar numai prin miloace

care nu implicaparticiparea la ostilitati.


7/31

Recunoasterea statelor

7eprezinta un act unilateral prin care statele admit ca ele considera o noua

entitate politico-uridica drept stat recunoscandu-i personalitatea uridica in planul

relatiilor internationale.

7ecunoasterea este un act politic generator de efecte uridice. 7ecunostereaare un caracter declarativ si nu constitutiv de drept, statul e!istand si in lipsa

recunoasterii, dar neputand avea relatii cu statele care nu il recunosc.

7ecunoasterea statelor cunoaste urmatoarele forme:

- 7ecunoastere de drept- 7ecunoastere de fapt

7ecunoasterea de drept este recunoasterea deplina si denitiva a unui stat,

este irevocabila, efectele ei stingandu-se numai odata cu incetareacaltatiid e

subiect de drept international a statului recunoscut7ecunoasterea de fapt e!prima o atitudine de rezerva fata de noul stat si se

manifesta intr-un camp mai putin larg de relatii, de obicei relatii diplomatice sicomerciale de nivel redus. ceasta are un caracter limitat si provizoriu putand

revocata oricand.

*in punctul de vedereal modalitatii de e!primare, recunoasterea poate :- !presa- 6acita

7ecunoasterea unui guvern nu pune in discutie recunoasterea statelor.7ecunaosterea guverneleor poate ca si in cadrul statelor de drept sau de

fapt, si respectiv e!presa sau tacita.

Cursul ; '.11.%010 *rept international public

#opulatia in dreptul international public.

#opulatia reprezinta totalitatea persoanelor respectiv cetateni ai statului,cetateni straini si apatrizi care traiesc pe teritoriul unui stat si care sunt supuse

urisdictiei sale. & alta denitie are in vedere numai masa indivizilor legati de statprin cetatenie ciar daca o parte din ei se aa pe teritoriile altor state. Statutul

uridic al ecarei categorii ce formeaza populatia este stabilit prin legile interne aleecarui stat. !ceptie fac insa persoanele cu statut diplomatic asupra carora

urisdictia statului este limitataCetatenia-reprezinta legatura politica si uridica permanenta dintre o

persoana zica si un stat care genereaza plenitudinea drepturilor si obligatiilorreciproce dintre acea persoana si statul al carui cetatean este. Cetatenia e!primaapartenenta persoanei la statul respectiv ind pastrata si prelungita oriunde s-argasi cetateanul. 8n stat nu poate sa conteste altui stat dreptul de a stabili prinnorme proprii regimul uridic al cetateniei si in acelasi timp nu poate obligat sarecunoasca sau sa accepte consecintele unor asemenea reguli daca sunt nesocotiteprincipii sau norme de drept international.

=odalitati de dobandire si modalitati de pierdere a cetateniei


8/31

=odalitati de dobandire a cetateniei-prin nastere: dupa % sisteme uridice respectiv legea sangelui si legea locului-prin naturalizare conditionata de vointa persoanei in cauza si de indeplinirea

conditiilor prevazute de legea statului in care se dobandeste: #rin casatorie,rezidenta pe teritoriul statului, adoptie, redobandire sau reintegrare, transfer sau

stramutare respectiv acordare.

=odalitati de pierdere a cetateniei:-renuntare:-retragere:

*atorita legislatiei interne diferita in modalitatea de acordare a cetateniei sirespectiv de pierdere a cetaniei ne apar in sfera internationala anumite conicte decetatenie.

Conicte de cetatenie in sfera internationala: par ca urmare a diferentelor

e!istente in legislatia diferitelor state in privinta principiilor modurilor de dobandiresi respectiv de pierdere a cetateniei. s>el putem discuta despre conicte pozitiverespectiv bipatridia care apare in principal pe % cai:

-in situatia dobandirii cetateniei prin nastere pe teritoriul unui stat care aplicalegea locului. Si de asemenea bipatridia mai poate apare in situatia naturalizariidaca persoana nu renunta la vecea cetatenie. +n cazul bipatridiei pot aparea oserie de complicatii ce rezulta e din e!ecutarea de catre cetatean a drepturilorfundamentale, fata de statele al carui cetatean este, e in privinta e!ercitiuluiprotectiei diplomatice de catre unul din cele % state impotriva celuilalt, caz in carepractica internationala a incercat indenticarea asa zisei cetatenii dominante. +ncazul conictelor pozitive.

Conicte negative de cetatenie? patridia. 7eprezinta situatia lipsei oricareicetatenii si se poate intalni in situatia nasterii din parinti apatrizi pe teritoriul unuistat care aplica legea sangelui. +n cazul pierderii cetateniei initiale fara dobandireauneia noi. patridul nu are obligatiile ce rezulta din legatura uridica a cetatenieiind totodata lipsit de protectia oricarui stat. patrizii sunt obligati sa respectelegislatia statului de resedinta avand in general un regim similar celui acordatstrainilor. +n acest sens pentru eliminarea cazurilor de apatridie au fost elaborate %conventii cu privire la apatrizi respectiv:

-conventia privind statutul apatrizilor din 19;-conventia pentru reducerea cazurilor de apatridie din 19


9/31

stiintice, religioase, ce nu sunt in concordanta cu ordinea de drept a statuluirespectiv reprezinta dreptul la azil.

cordarea azilului semnica refuzul e!tradarii. *reptul la azil este un drepte!clusiv al statului, nu al persoanei care il solicita. @a baza acordarii azilului, stauratiuni de drept umanitar, motiv pentru care acordarea nu este apreciata ca act

inamical in relatiile dintre statul care acorda si cel al carui cetatean este azilantul.*in punctul de vedere al individului dreptul de a solicita azil, este apreciat ca dreptfundamental al omului ind prevazut de declaratia universala a drepturilor omului.zilul diplomatic consta in primirea si protectia acordata in localurile ambasadelorsau ociilor consulare dintr-un stat a unor cetateni ai acestui stat urmariti depropriile autoritati sau a caror viata este in pericol din cauza unor evenimenteinterne. zilul diplomatic nu este recunoscut ca institutie uridica a dreptuluiinternational general. Cu toate acestea el a fost practicat in calitate de cutumalocala, ori pe baza de conventii internationale intre unele state latino- americane.

!pulzarea si e!tradarea

!pulzarea reprezinta actul prin care un stat constrange unul sau mai multistraini aati pe teritoriul sau sa-l paraseasca si de regula aceasta vizeaza strainiicare devin indezirabili ca urmare a savarsirii unor fapte ce incalca legile sauinteresele statului de resedinta.

!tradarea este actul prin care un stat preda la cererea altui stat o persoanaaata pe teritoriul sau presupusa a autorul unei infractiuni pentru a udecat saupentru a e!ecuta o pedeapsa la care a fost condamnata anterior. Ca regula cetateniiproprii nu se e!tradeaza.

Teritoriul in dreptul international public

7eprezinta spatiul geograc in limitele caruiaun statisi e!ercita suveranitatea.

!presia politicasi uridica a limitelor teritoriale ale stateloro constituie

frontiera de stat care este inviolabila. Arontierele statelor sunt naturale atunci cand

urmeaza formele de reliefsi conventionale cand se traseaza prin linii care nu tin cont

de formele de relief ci de meridianele sau paralelele geograce .

Arontierele pot : terestre, uviale, maritime sau aeriene.

Arontierea de stat se stabileste prin lege in conformitate cu tratatele

internationale in cadrul a doua operatiuni respectiv delimitarea si demarcarea.

6ertoriul unui stat cuprinde spatiul terestru, spatiul acvatic si spatiul aerian.

Spatiul terestru este reprezentatde zona de uscat.

Spatiul acvatic este compus din raurile, lacurile si marile interioare, din apelemaritime interioare si marea teritoriala.

Spatiul aerian este reprezentatde coloana de aer de deasupra celorlalte %

componente.

=area teritoriala este portiunea de mare care se intinde de-a lungul spatiului

terestru al unui sta. a are drept limita interioara linia de baza care poate

normala, la litoralul fara sinuozitati, identicandu-se cu linia reu!ului de-a lungul


10/31

tarmului sau dreapta atunci cand uneste punctele e!treme ale formatiuniilor de

stanci sau insule strans legate de uscat cu punctele cele mai avansate ale unui

litoral sinuos incluzand si instalatiile portuare permanente.

@imita e!terioara a marii teritoriale o constituie o linie paralela cu linia de

baza situata la 1% mile marine in larg.

Specic marii teritoriale fata de celelalte componente ale teritoriului de stateste ca in aceasta zona navele comerciale ale statelor straine au un drept de

trecere inofensiva. ceasta presupune ca navele respective pot naviga liber prin

marea teritoriala a altui stat cu respectarea legiilor si regulamentelor statului

respectiv si fara a stationa in zona, abtinandu-se de la alte activitati care ar face ca

trecerea sa nu mai e inofensiva, astfel maera teritoriala constituie parte integranta

a teritoriului de stat asupra careia statul riveran isi e!ercita suveranitatea.

Bonele maritime asupra carora statele e!ercita unele drepturi suverane

/evoile de securitatea sau de aparare a intereselor economice ale statelor

riverane , marilor si oceanelorau impus in dreptul international recunoastearea in

favoarea acestor state a unor derepturi suverane in anumite zone situate dincolo de

limitele frontierei lor maritime si respectiv in continuarea marii teritoriale. ceste

zone sunt: zona contigua, platoul continental, zona economica e!clusiva.

Bona contigua $ este portiunea de mare care se intinde pana la o distanta de

% mile marine de la liniile de baza spre larg, in care statul riveran e!ercita controlul

pentru prevenirea incalcarii legilor si regulamentelor sale in domeniile vamal, scal,

sanitar si al regimului de frontiera. Bona contigua nu constituie teritoriu de stat, iar

in aceasta zona statul riveran isi e!ercita unele drepturi suverane.

#latoul continental $ estereprezentat de solul si subsolul spatiilor maritimecare se intinde pana la limita e!terioara a taluzului continental si pana la o distanta

de %00 mile marine de la liniile de baza de la care se masoara marea teritoriala

atunci cand taluzul continental nu aunge la aceatsa distanta. +n aceasta zona statul

riveran isi e!ercita drepturi de e!plorare si e!ploatare a resurselor sale naturale, dar

cu conditia ca prin aceasta sa nu staneneasca navigatia libera si sa nu aduca

atingeri graveresurselor biologice ale marii. #latoul continental nu constituie

teritoriu de stat, dar statul riveran poate sa e!ercite unele drepturi suverane in

aceasta zona.

Bona economica e!clusiva $ este o portiune a marii libere adiacenta marii

teritoriale a unui stat care se intinde pe o distanta de %00 mile marine de la liniilede baza. Bona economica e!clusiva nu este teritoriu de stat, iar in caeasta zona

sattul riveran isi e!ercita drepturi suverane in ceea ce priveste e!plorarea si

e!ploatarea, conservarea si gestionarea resurselor biologice si nebiologice ale

apelor marilor si oceanelor.

=area libera $ este acea parte a marilor si oceanelor care nu apartine marii

teritoriale sau apelor teritoriale ale unui stat si asupra careia nu se e!ercita

suveranitatea vreunui stat ind descisa tuturor natiunilor. 7egimul uridic al amrii


11/31

libere este guvernat de principiul libertatii marilor si in aceasta zona toate statele

lumii indiferent daca au sau nu iesire la mare pot sa-si e!ercite urmatoarele

libertati:

- de navigatie- de survol

- de pescuit- de a aseza cabluri si conducete submarine- de a construi insule articiale- de a efectua cercetari stiintice

Statele au obligatia de a coopera in aceatsa zona, de a o utiliza in scopuri

e!clusiv pasnice, de a prevenii si sanctiona infractiuniile internationale sid e a lua

masuri pentru securitatea navigatiei si autorarea navelor, dar si a ecipaelor aate

in pericol.

=area libera va folositain scopuri pasnice.

Bona internationala a teritoriilor submarine

ceasta zona cuprinde solul si subsolul fundului marilor si oceanelor situate

dincolo de limita urisdictiei nationale a statelor.

#rin prevederile conventiei asupra dereptului marii semnata la =ontego aD

in 194%, aceasta zona a fost declarata patrimoniu comun al umanitatii,

astfelresursele acestei zone sunt inalienabile, iar drepturile asupra acestora a[artin

intregii omeniri, iar e!ploatarea si e!plorarea lor trebuie sa se faca cu participarea si

in beneciul tuturor statelor si popoarelor. /ici un stat nu poate sa revendice sau sa

e!ercite suveranitate ori anumite drepturi suverane asupra vreunei parti a zonei sau

asupra resurselor sale.

#rin intermediul Conventiei din 194% asupra *reptului =arii a fost creeat un

mecanism international pentru gestionarea resurselor din aceatsa zona care

cuprinde urmatoarele componente, respectiv utoritatea +nternationala a 6eritoriilor

submarine, +ntreprinderea, Camera pentru rezolvarea diferendelor .

Stramtorile internationale $ intinderi de apa situate intre portiuni de uscat,

care formeaza treceri inguste pentru navigatie. /reptul international recunoaste

tuturor statelor un drept de tranzit prin stramtori similar dreptului de trecere

inofensiva prin marea teritoriala cu respectarea suveranitatii statelor pe teritoriul

carora se aa aceste stramtori.

Stramtorile =arii /egre ( osfor si *ardanele) au beneciat de o prima

regelementare internationala in anul 1, iar in prezent regimu international estestabilit prin conventia din 19'


12/31

trecere pentru toate categoriile de nave ale tuturor statelor atat in timp de pace cat

si in timp de razboi, precum si dreptul statelor riverane ca in anumite conditii sa

impuna unele restrictii pentru apararea propriei securitati.

#rincipalele canale maritime internationale sunt: Canalul Suez (al carui regim

este stabilit prin conventia de la Constantinopole din 1444), Canalul #anama

(reglementat prin tratatul dintre S8 si =area ritanie in 1901 si dintre S8 si#anama in anul 190'), Canalul Eiel (leaga =area altica de marea /ordului si a fost

reglementat initial prin tratatele de pace de la Fersailles ).

Aluviile internationale $ ape curgatoare care traverseaza sau separa teritoriile

a doua sau mai multe state si sunt navigabile pana la varsarea lor in mare.

7egimul interantional al acestor uvii se refera in general la navigatie in

privinta careia se aplica principiul libertatii de navigatie. #e uviile internationale

navele comerciale ale tuturor statelor pot naviga liber ind interzisa circulatia

navelor de razboi ale statelor neriverane.e

7egimul uridic al navigatiei pe *unare a fost conrmat in plan international

prin conventia de la viena din anul 141; prin 6ratatul de pace de la #aris 14;< si

prin Conventia de la paris 19%1. +n prezent regimul uridic este stabilit prin

conventia de la belgrad din anul 194 si amendata prin protocolul aditional de la

udapesta de la 1994

*reptul 6ratatelor

*enitia 6ratatului: 6ratatul reprezinta un acord inceiat in forma scrisa intre

doua sau mai multe subiecte de drept international public pe baza

consimtamantului liber e!primat al acestora.

Sediul materiei cu privire la dreptul tratatelor il intalnim in conventia de la

Fiena din 19


13/31

+nceierea tratatelor

#rincipalele etape identicate la inceierea unui tratat interantional sunt:

1. /egocierea te!tului

%. Semnarea (poate provizorie sau denitiva)'. !primarea consimtamantului statelor de a obligate prin tratat

Conditii de fond si de forma

#entru e!istenta tratatelor este necesara indeplinirea unor conditii de fond

care privesc manifestarea de vointa a partilor, obiectul si scopul tratatului, calitatea

subiectelor, dar si intentia acestora de a aproduce efecte uridice.

Conditii de fond ca tratatul sa e valabil:

1. cordul de vointa liber e!primat al partilor

%. &biectul tratatului sa e realizabil si licit

'. #artile care inceie tratatul trebuie sa e subiecete de drept international

. cordul de vointa al statului trebuie sa e guvernat de normele dreptului

international

/egocierea te!tului

7eprezinta prima etapa a procesului de inceiere a unui tratat in cadrul careia

se eleboreaza te!tul tratatului. @a procesul de negociere participa reprezentantii

partilor la tratat inputerniciti cu documentul *eplinele #uteri, iar cei care detin acest

document se numesc plenipotentiari.

Semnarea tratatuluicivaleaza cu o autenticare a te!tului. #oate provizorie sau denitiva.

+ntotdeauna semnearea provizorie va urmata de semnearea denitiva.

!primarea consimtamantului partilor de a legate prin tratat

Cea mai frecventa modalitate de e!primare a consimtamantului este

reprezentata de raticare.

+ntalnim si modalitati alternative de e!primare a consimtamantului statelor

de a legate la tratat cum ar : acceptarea, aprobarea si aderarea.

8n alt mod de e!primare a consimtamantului statelor de a legate prin

tratateste prevazut in art 1' al Conventiei privind *reptul 6ratatelorsi estereprezentat de scimbul de instrumente.

+ntrarea in vigoare a tratatului reprezinta momentul de la care acestea produc

efecte si are loc la data si dupa modalitatiile stabilite prin dispozitiile tratatului sau

prin acordul statelor participante la negociere.

+n cazul tratatelor multilaterale intrarea in vigoare se stabileste in functie de

depunerea unui anumit numar din instrumentele de raticare pe langa unul din


14/31

guvernele statelor parti sau pe langa o organizatie internationala special

desemnataca depozitar.

@egislatia romana privind inceierea tratatelor

Constitutia 7omaniei si @egea nr. ;90G%00' privind tratatele stabilesc normele

privind inceierea tratelor internationale de catre statul roman.

7ezervele la tratate

rt % al Convenntiei de la Fiena din 19


15/31

difera, dupa cum este vorba de tratate care prevad obligatii pentru statele terte sau

de tratate care prevad drepturi pentru statele terte.

=odicarea tratatelor

Ca si inceierea, si modicarea tratatelor depinde de consimtamantul partilorin temeiul principiului libertatii de vointa si al egalitatii suverane a statelor.

+n general te!etele tratatelor prevad si caluzele aplicabile modicarii

acestora.

8neori se apeleaza la asa numita clauza a unanimitatii, potrivit careia pentru

a intervenii o modicare este nevoie de consimtamantul tuturor satatelor parti.

lteori, mai frecvent pentru o mai mare fel!ibilitate a procesului de modicare se

recurge la regula maoritatii partilor.

#entru situatiile in care tratatele nu contin astfel de referiri e!prese la

clauzele de modicare, conventia din 19


16/31

+nterpretarea tratatelor

re ca scop asigurarea aplicarii lor corecte si uniforme de catre toate statele

aprti.

Competenta principala de a interpreta tratatele internationale revine statelor

parti daca acestea nu recurg la interpretarea unui tribunal ad-oc sau a uneiinstante internationale.

Conventia din 19


17/31


18/31

etnice, religioase sau lingvistice dreptul de a se bucura impreuna cu altimembri ai grupului lor de cultura proprie de a profesa si practicapropria religie sau de a folosi propria limba. #rintre drepturile garantatede pact, care nu sunt mentionate in declaratia universala privinddrepturile omului, se numara: libertatea de a nu incis pentru datorii,dreptul copilului de a dobandi o cetatenie, dreptul de a solicita si de a

primi azil, dreptul la cetatenie. #entru a asigura respectarea obligatiilorasumate prin pact, acesta instituie un mecanism de aplicare prinintermediul comitetului drepturilor omului, organ inintat prin tratat sicare isi desfasoara activitatea pe % planuri, prin procedura de raportaresi prin procedura de e!aminare a plangerilor interstatale si individuale.

%. #actul international privind drepturile economice, sociale si culturalecuprinde urmatoarele drepturi: dreptul la munca, dreptul de a sebucura de conditii de munca uste, dreptul de a ininta si de a faceparte din sindicate, dreptul la securitate sociala, dreptul la protectiafamiliei, dreptul la educatie, dreptul de a participa la viata culturala.

#e langa aceste documente internationale, &./.8 a adoptat de-a lungul

timpului o serie de conventii specializate pentru protectia unor categorii speciale de

drepturi sau de beneciari:

- conventia pentru eliminarea oricarei forme de discriminare fata de femei(19


19/31

$istemul )uropean al protectiei drepturilor omului

+ntregul comple! de factori care a condus &./.8. la preocuparea deosebitapentru protectia drepturilor omului a avut un efect similar si in uropa.

8nul dintre acesti factori a fost in mod special reactia impotriva sistemelor

fasciste care au provocat cel de-al %-lea razboi mondial.

/egarea e!istentei drepturilor omului nu a fost doar un rezultat incident al

acestor sisteme, ci un instrument deliberat de politica interna si ciar o preconditie

a ascensiunii lor.

8n alt factor a fost necesitatea protectiei sistemelor democratice ale uropei

&ccidentale, nu doar impotriva unei renasteri a regimurilor dictatoriale fasciste, ci siimpotriva unui altfel de regimuri care preluasera controlul asupra unei umatati a

continentului, regimurile comuniste.

@a nivel uropean, cel mai important document cu privire la protectia

drepturilor omului il reprezinta conventia europeana a drepturilor omului elaborata

sub egida consiliului europei si semnata in 19;0 la 7oma si ind urmata de 1'

protocoale aditionale.

*repturile garantate de conventia europeana a drepturilor omului militeaza in

principal pentru urmatoarele drepturi:

-dreptul la viata

- dreptul de a nu supus torturii sau altor tratamente, sau pedepse inumanesau degradante

- dreptul de a nu tinut in sclavie- dreptul la libertatea si siguranta persoanei- dreptul la un process ecitabil- dreptul la viata privata si de familie, libertatea de gandire, de e!presie, de

asociere si de intrunire pasnica.Curtea europeana a drepturilor omului are % categorii de competente, respectiv

solutionarea litigiilor si emiterea de avize consultative.

Conditiile de admisibilitate ale unei cereri individuale introduse la curtea

europeana a drepturilor omului sunt prevazute in art. '; al conventiei si sunt

urmatoarele:

1. puizarea prealabila a tuturor cailor de recurs interne%. +ntroducerea cererii intr-un termen de < luni de la data deciziei interne

denitive'. Cererea sa nu e anonima. Cererea sa nu e esential aceeasi cu o cerere anterior e!aminata de curte.


20/31

;. Cererea sa nu mai fost supusa e!aminarii unei alte instante internationaledaca nu contine fapte noi.


21/31

+n vederea reformarii sistemului african, subiect al unor serioase lacune, s-a

impus ideea crearii unui organism urisdictional de protectie a drepturilor omului la

nivel african.

+n acest sens, a fost inintata curtea africana a drepturilor omului si popoarelor

cu o competenta consultativa dar si contencioasa.

Curs , -

#reptul #iplomatic si Consular -

*reptul diplomatic si consular constituie un ansamblu de reglementari privind

diferite aspecte ale activitatilor diplomatice si consulare desfasurate de catre state

prin organele lor interne si e!terioare, in scopul realizarii politicii lor e!terne si a

colaborarii cu alte state in mod individual sau in cadrul unor congrese si conferinte

internationale, precum si al organizatiilor internationale.

/ormele dreptului diplomatic si consular sunt astazi codicate in cea mai

mare parte in cadrul a doua conventii internationale semnate la Fiena $ Conventia

privind relatiile diplomatice (19


22/31

ingerinte din partea autoritatilor statului, de ea beneciind sediul misiunii, arivele

diplomatice, corespondenta diplomatica si personalul diplomatic si imbraca forme

consacrate : penala, administrativa, civila si de e!ecutare. #rivilegiile diplomatice

reprezinta anumite avantae pe care statul acreditar le acorda misiunii diplomatice

acreditate si personalului acesteia.

=isiunea diplomatica beneciaza de dreptul de a arbora drapelul statului saupe localul ambasadei si pe miloacele de transport, de scutiri de impozite si ta!e

pentru toate bunurile si actele ociale pe care le intocmeste. #ersonalul diplomatic

beneciaza de scutire de ta!e si impozite personale si pentru bunurile ce-+ apartin.

/. isiunea consulara -ctivitatea consulara este indeplinita de catre consuli de cariera sau de catre

consuli onorici. =isiunea consulara poate avea una din urmatoarele clase,

dupa rangul consulului care o conduce : consulat general , consulat,

viceconsulat sau agentie consulara. Aunctiile unei misiuni consulare sunt

urmatoarele : protearea intereselor statului si a cetatenilor proprii,

informarea, favorizarea relatiilor, eliberarea de pasapoarte si acordarea de

vizite diplomatice, activitati de notar si de oter de stare civila sau de

reprezentare in ustitie, inspectarea si autorarea e!ipaelor navelor si

aeronavelor etc.

#rivilegiile si imunitatile consulilor, daca acestia nu sunt, totodata, si membri

ai misiunii diplomatice, sunt relativ restranse in raport cu cele ale diplomatilor.

ijloace de solutionare pasnica a diferendelor internationale -

*iferendul international este un dezacord asupra unei probleme de drept sau

de fapt, o opopzitie de teze udiciare sau de interese intre state.+n interesele internationale, miloacele de solutionare a diferendelor au fost

e cele bazate pe forta, pe presiuni si razboaie, e cele cu caracter pasnic. 8nele

miloace pasnice au aparut inca din nticitate, dar zionomia lor uridica moderna

a fost stabilita prin conventiile inceiate la Conferinta de pace din 19


23/31

- Tratativele 0ne!ocierile -6ratativele constituie principala metoda de solutionare a oricaror

diferende sau litigii dintre state prin tratative prevenindu-se ori rezolvandu-se

cele mai multe diferende internationale. le constituie metoda cea mai putin

incorsetata de detalii procedurale, caracterizandu-se prin suplete,

operativitate si o mare ecatitate in cautarea de solutii, printr-un grad redusde formalism si capacitate de adaptare la diversitatea situatiilor conictuale

care apar in planul relatiilor internationale. +n acelasi timp, tratativele

constituie singura metoda care se desfasoara in intregime intre partile

implicate, prin confruntarea directa a pozitiei partilor, care pot adopta o

atitudine mai e!ibila si pot pastra secretul discutiilor, inlaturandu-se mai

usor e!agerarile si falsele susceptibilitati si evidentiindu-se mai prenant

punctele de acord intre parti.- 2unele o3cii -

unele ocii consta in actiunea unui stat tert, a unei organizatii

internationale sau a unei

personalitati inuente de a convinge statele aate in diferend sa rezolveneintelegerile dintre ele pe cale pasnica si de a pune in contact sau a restabili

contactele intre respectivele state. +n cadrul misiunii sale de bune ocii, tertul

binevoitor are o contributie discreta, el neparticipand la rezolvarea propriu-

zisa a diferendului, ci propunand doar un teren de intelegere intre statele

aate in dezacord, pentru a le pune in situatia sa trateze direct.

+n acest scop, tertul binevoitor efectueaza unele activitati cum sunt

asigurarea conditiilor pentru realizarea de comunicatii si contacte, e!plorarea

unor posibilitati si domenii de acord, informarea unei parti asupra punctelor

de vedere si a cerintelor celeilalte, transmiterea de mesae, punerea la

dispozitie a unor facilitati de ordin logistic etc.

- ediatiunea -=ediatiunea este denita ca actiunea unui stat, a unei organizatii

internationale sau a unei persoane ociale care se bucura de reputatie

si de prestigiul impartialitatii de a participa in mod direct la tratativele

dintre parti si de a le conduce spre un acord pe baza solutiilor pe care

le propune el insusi. *esi se aseamana cu bunele ocii, esential pentru

mediatiune este ca tertul binevoitor contribuie efectiv la rezolvarea

diferendului, luand parte in mod public si ocial la tratativele dintre

parti, pe care le conduce, propunand partilor propria sa conceptie si

solutii concrete asupra modului de rezolvare a diferendului.- +ncheta -

nceta este metoda de solutionare care consta in claricarea de catre

o comisie de anceta

desemnata de partile aate in diferend sau de o organizatie internationala a

unor situatii de fapt controversate ce formeaza obiectul diferendului. ste o

metoda au!iliara celorlalte, constituind de regula o operatiune preliminara


24/31

solutionaii prin alte metode a fondului problemelor asupra carora e!ista un

diferend.

- Concilierea -Concilierea este metoda prin care un diferend este e!aminat de o

comisie compusa din

persoane particulare numite sau agreate de parti, care propune solutii deimpacare.

Comisia de conciliere cuprinde un numar impar de membri si este

independenta fata de parti, cu care tine, insa, o legatura permanenta. a

poate pree!istenta diferendului sau constituita ad oc. Concilierea se

realizeaza in doua faze : cercetarea faptelor si formularea de propuneri de

conciliere a partilor.

b. ijloace cu caracter jurisdictional: arbitraul international si ustitia

internationalaJCaracteristic acestor miloace este ca se folosesc numai pentru

solutionarea diferendelor carepresupun aplicarea dreptului, nu si a diferendelor cu caracter preponderent

politic, iar otararile date sunt obligatorii pentru partile la diferend.

- +rbitrajul international -ste o metoda de solutionare in cadrul careia un numar de arbitri

impartiali analizeaza diferendul in cadrul unei proceduri contencioase pe

baza aplicarii regulilor convenite anterior de parti si a dreptului

international in ansamblul sau si dau o otarare care este obligatorie in

temeiul consimtamantului prealabil al partilor.cordul partilor de a apela la arvitra se materializeaza intr-un act

numit compromis, in care se stabilesc obiectul concret al diferendului,

componenta si intinderea competentei organului arbitral, principiile si

normele de drept aplicabile si procedura de lucru.6ribunalul arbitral se compune dintr-un numar impar de membri

desemnati sau agreati de parti si este condus de un supraarbitru neutru.rbitrarea se face in doua faze distincte: scrisa si oral. Iotararea

tribunalului arbitral este denitiva si e!ecutorie. #rincipalul organ arbitral

international este Curtea #ermanenta de rbitra de la Iaga, inintata in

190.- "ustitia internationala -

ste forma udiciara institutionalizata in cadrul careia un corp de

udecatori, numiti anterior pe operioada determinata, analizeazadiferendul potrivit unei proceduri prestabilite prin statutul tribunalului

si da o otarare care este obligatorie pentru partile aate in diferend.

#rima instanta de udecata internationala de prestigiu a fost Curtea

#ermanenta de 5ustitie +nternationala, care a e!istat intre anii 19%0-19;.

+n present principala instanta internationala este Curtea +nternationala de

5ustitie inintata odata cu &./.8, ca principal organ udiciar al acesteia.


25/31

c. ijloace si proceduri de solutionare in cadrul or!anizatiilor

internationale cu vocatie universala sau re!ionala.&rganizatiile internationale, in special cele cu functii politice si atributii

in mentinerea pacii si Securitatii internationale, au prevazute in

statutele lor de functionare si unele proceduri pentru rezolvarea pecale pasnica a diferendelor internationale.

ctiunea acestor organizatii este complementara sau sibsidiara, statele

trebuind sa apeleze mai intai ele insele la miloacele de solutionare pasnica

prevazute de dreptul international. +n cadrul &./.8, atributiile principale in

rezolvarea problemelor controversate intre state si aplanarea conictelor

revin dunarii Kenerale, Consiliul de Securitate si Secretarului general.

&rganizatiile regionale pot solutiona diferendele din zona lor de

responsabilitate, fara a aduce insa atingere rolului si atributiilor organismelor

&./.8 in mentinerea pacii si securitatii internationale.

4olosirea le!ala a fortei potrivit dreptului international -

*reptul international contemporan permite ca, in amsura in care nu se

incalca principiul nerecurgerii la forta, statele, individual, dar mai ales colectiv, in

cadrul &./.8 si al celorlalte organizatii de securitate internationala, sa recurga la

anumite miloace de constrangere, constand in presiuni sau ciar in folosirea fortei

armate, pentru sanctionarea statelor care incalca ordinea politica si uridica

internationala.

=iloacele de constrangere in relatiile internationale sunt grupate in doua

categorii :

- Aara folosirea fortei armate : retorsiunea, represaliile, embargoul, boicotul,

ruperea relatiilor diplomatice si e!cluderea de la conferintele si congreseleinternationale sau din organizatiile internationale.

- Cu folosirea fortei armate : represaliile armate, blocada maritima pasnica,

demonstratiile cu fortele armate si ocuparea militara a teritoriului.

*reptul international permite, de asemenea, ca forta armata sa e folosita ca

un miloc de ultim recurs

pentru contracararea sau sanctionarea actelor cu agresiune. Statele sunt

indreptatite sa-si utilizeze fortele lor armate impotriva altor state care incalca grav

legalitatea internationala, pentru a-si apara propria integritate teritoriala,

independenta si suveranitatea atunci cand sunt victime ale unor agresiuni armate,

in care scop sunt indreptatite sa adopte in propriul teritoriu masuri adecvate de

aparare inca din timp de pace.

ctiunea in acest sens a statelor se bazeaza pe dreptul lor de autoaparare

individuala sau colectiva prevazut de art.;1 al Cartei &./.8. Carta &./.8 prevede

ca una din functiile principale ale organizatiei universale este mentinerea pacii si

securitatii internationale. +n vederea realizarii acestei functii, Carta cuprinde un

sistem comple! de principii si mecanisme de sanctionare a agresorului in colectiv de

catre statele membre, menit a asigura restabilirea legalitatii internationale,


26/31

inlaturarea actelor de agresiune si a urmarilor acestora, repunerea in drepturi a

celui lezat si prevenirea unor noi incalcari. Sisteme similare de asigurare a

securitatii internationale functioneaza si in plan zonal, in cadrul organizatiilor

regionale.

7ecunoasterea dreptului de autodeterminare al popoarelor a dus in planul

dreptului international la legitimarea luptei armate duse de popoarele dependenteimpotriva asupritorilor,

recurgerea la forta armelor de catre aceste popoare incadrandu-se in situatiile

legitime de folosire a fortei armate.

Raspunderea internationala -

7aspunderea internationala este institutia uridica in virtutea careia un stat

sau un alt subiect de drept international care a comis un act ilicit, dupa dreptul

international, datoreaza reparatii celui lezat prin acel act. 7aspunderea

internationala ia nastere din savarsirea unui act ilicit, adica din violarea unei reguli

de conduita internationala, stabilita printr-un tratat ori in baza unei cutume, care

atrafe in mod necesar o sanctiune.

7aspunderea internationala clasica era conceputa numai in raporturile

bilaterale dintre state si era tratata in general ca o raspundere de drept civil, bazata

pe culpa. +n dreptul international contemporan raspund nu numai statele, ci si

celelalte subiecte de drept international recunoscute.

+ntr-o lume a interdependentelor, cum este cea de astazi, raspunderea

internationala se angaeaza in mult mai multe domenii alre relatiilor internationale,

care au dobandit dimensiuni universale, intre care cel al drepturilor omului, aldreptului marii, al dreptului aerian sau al dreptului cosmic sau in legatura cu

activitati ce depasesc granitele statelor si sunt susceptibile a prezenta riscuri mari si

un pericol sporit pentru alte state sau pentru mediul inconurator (energia nucleara,

industriile poluante, transportul anumitor produse etc. )

+n dreptul clasic nu e!ista o raspundere internationala pentru actele de

agresiune, iar numarul faptelor penale cu consecinte deosebit de grave, care fac

astazi obiectul dreptului international penal, era redus. +n dreptul international

contemporan, raspunderea nu este angaata numai pentru faptele producatoare de

preudicii imediat,ci, in primul rand, pentru incalcarea normelor si principiilor

colaborarii dintre state, pentru lezarea intereselor generale ale comunitatiiinternationale.

#entru a se angaa raspunderea internationala este sucient sa se retina in

sarcina unui stat sau altui subiect de drept un act contrar dreptului international,

care poate o actiune sau o omisiune, fara sa se faca in mod obligatoriu apel la

culpa, intrucat actul ilicit a avut loc si nu poate ramane fara consecinte la nivelul

conunitatii internationale.


27/31

Stattul raspunde pentru toate actele savarsite in cadru ocial de catre

organele sale, legislative, administrative sau udecatoresti, actele acestora ind

considerate ca acte ale statului insusi.

*reptul international contemporan admite si raspunderea obiectiva, bazata

pe risc ciar daca preudiciul produs nu constituie urmarea unui act ilicit, caz in care

producerea preudiciului este sucienta pentru angaarea raspunderii. ceastaraspundere este consacrata in cateva domenii : pentru preudiciile cauzate unui

strain de catre functionarii care au actionat prin depasirea competentei lorJ pentru

daunele cauzate prin riscul normal de vecinatateJ pentru daunele produse prin

utilizarea pasnica a energiei nucleare sau prin poluarea marilor.

7aspunderea internationala poate inlaturata daca intervine una din

urmatoarele cauze : consimtamantul unui statJ luarea unor masuri de constrangere

autorizate de dreptul internationalJ forta maoraJ starea de necesitateJ legitima

aparare.

Aormele raspunderii internationale sunt : politica, morala, materiala si penala.

#reptul international umanitar -

*reptul international umanitar este ansamblul de norme uridice aplicabile in

perioada de conict armat cu caracter international sau fara caracter international.

*reptul umanitar este cunoscut si ca dreptul conictelor armate, iar in dreptul

international clasic se intitula Hlegile si obiceiurile razboiului3. +n dreptul

international umanitar se disting doua mari categorii de reglementari :

- Cele privind drepturile si obligatiile partilor beligerante in desfasurarea

operatiilor militare, precum si cele prin care se stabilesc limitele in care se

pot utiliza miloacele si metodele de ducere a razboiului, denumite si

Hdreptul de la Iaga3.- Cele privind protectia anumitor persoane si bunuri fata de efectele

distructive ale ducerii actiunilor de lupta, denumite si Hdreptul de la

Keneva3.

#rincipiile fundamentale, precum si principalele reguli ale dreptului pozitiv in

materie sunt cuprinse in

Conventia a +F-a de la Iaga din 190 referitoare la legile si obiceiurile razboiului

terestru, in cele conventii de la Keneva din 199 privind protectia victimelor

razboiului, care se refera la imbunatatirea soartei ranitilor si bolnavilor din fortele

armate in campanie (+), la imbunatatirea soartei ranitilor, bolnavilor din fortelearmate maritime (++) , la tratamentul prizonierilor de razboi (+++) si la protectia

persoanelor civile in timp de razboi (+F). 6oate aceste reglementari au fost

rearmate la Keneva in 19 prin doua protocoale aditionale, care se refera la

protectia victimelor armate internationale (+), respectiv ale conictelor armate fara

caracter international (++). lte instrumente uridice conventionale reglementeaza

aspecte particulare ale dreptului conictelor armate, in special in domeniul

interzicerii sau limitarii folosirii anumitor categorii de arme sau metode de lupta.


28/31

#revederile referitoare la starea de razboi se refera la inceperea si consecintele

declararii razboiului, teatrul de razboi, ocupatia militara, captura de razboi,

incetarea ostilitatilor militare si a razboiului, la statutul uridic al combatantilor, al

spionilor si al mercenarilor.

/umeroase prevederi ale conventiilor de drept umanitar trateaza problemele

privind protectiaprizonierilor de razboi, a ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor, a populatiei civile si a

persoanelor civile, precum si a bunurilor cu caracter civil si a bunurilor culturale. +n

baza dreptului international umanitar este limitata sau interzisa utilizarea

urmatoarelor miloace si metode de lupta : armele si metodele de razboi

nediscriminatorii, armele si metodele de razboi care produc suferinte inutile

(superue), miloacele si metodele de razboi ecologic.

#rin conventii speciale, anumite categorii de arme si metode de lupta care

contravin principiilor

dreptului umanitar au fost interzise sau li s-a limitat folosirea. semenea arme sunt

: proiectilele de mic calibru, gloantele Hdum-dum3, gazele as!iante si to!ice,

armele cimice, armele biologice (bacteriologice), otravurile si armele otravite,

minele si torpilele, inclusiv cele antipersonal, capcanele si alte asemenea

dispozitive, armele cu laser, armele incendiare, proiectilele cu scie nelocalizabile,

tenicile de modicare a mediului in scopuri militare.

+n ce priveste metodele de lupta, sunt interzise : perdia, refuzul crutarii si

terorizarea populatiei

civile.

#reptul international penal -

1. #reptul international penal si infractiunea internationala -

Dreptul international penal poate denit ca un ansamblu de norme

uridice, conventionale

sau cutumiare, stabilite sau acceptate de state, in baza carora sunt organizate

incriminarea si reprimarea faptelor antisociale prin care se aduce atingere unor

interese fundamentale ale comunitatii internaitonale. Conventiile internationale din

acest domeniu cuprind, de regula, faptele care se incrimineaza, angaamentul

statelor parti de a le considera ca infractiuni grave prin legislatia lor interna si

variate forme de cooperare intre state pentru prinderea si sanctionarea penala ainfractorilor internationali. le nu cuprind si sanctiunile penale corespunzatoare,

facand trimitere la legislatia interna a statelor parti , care trebuie sa stabileasca si

pedepsele aplicabile, de regula cele care sunt rezervate faptelor criminale.

Infractiunea internationala este o fapta, constand dintr-o actiune sau o

omisiune, savarsita cu vinovatie de catre o persoana in calitate de agent al statului

sau in nume si in interes propriu, prin care se incalca drepturile si interesele ocrotite


29/31

de dreptul international si care este sanctionata prin incriminarea sa de catre

dreptul international.

Aaptele penale care fac obiectul de reglementare al dreptului international

sunt atat cele prin care se aduc atingeri relatiilor pasnice dintre state, precum si

drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt crimele contra pacii, crimele

impotriva umanitatii si crimele de razboi, cat si cele prin care sunt afectate sautulburate alte valori fundamentale pentru societatea umana sau activitati

importante pentru colaborarea internationala.

@a baza reglementarilor de drept international penal stau cateva importante

principii :

- 7epresiunea universalaJ- @egalitatea incriminariiJ- 7aspunderea penala individualaJ- +mprescriptibilitatea crimelor impotriva umanitatii si a crimelor de razboiJ- +relevanta uridica a scuzei indeplinirii unui act de statJ- &rdinul superiorului nu inlatura raspunderea penala.

/. Crimele contra pacii -

Sanctionarea crimelor contra pacii a devenit necesara si posibila o data cu

interzicerea razboiului ca miloc de solutionare a diferendelor internationale si

ca instrument al politicii nationale a statelor. Crimele contra pacii constituie

cele mai grave crime de drept international. cestea sunt agresiunea armata

si propaganda in favoarea razboiului.

a. Agresiunea armata : statutul 6ribunalului de la /urenberg considera drept

crime contra pacii conducerea, rpegatirea, declansarea sau purtarea unui

razboi de agresiune sau a unui razboi cu violarea tratatelor, a garantiilor ori a

acordurilor internationale ca si participarea la un plan concertat sau la un

complot pentru savarsirea oricaruia din actele mentionate. #rintr-o rezolutie a

dunarii Kenerale a &./.8 din 19 s-a dat o denitie a agresiunii, potrivit

careia folosirea fortei armate prin violarea Cartei &./.8 de catre un stat care

a actionat primul constituie dovada sucienta, prima facie, a unui act de

agresiune. Aaptul de a sanctionat primul prin folosirea fortei armate contrar

principiilor si normelor cuprinse in Carta &./.8. poate sa stabileasca

e!istenta unei agresiuni si in lumina altor impreurari relevante. +n cuprinsul

denitiei agresiunii sunt enumerate principalele acte de agresiune :- +nvadarea sau atacarea teritoriului unui stat de catre fortele armate ale

altui stat sau orice ocupatie militara, ciar temporara, rezultand dintr-o

asemenea invazie sau dintr-un asemenea atac, precum si orice ane!areprin folosirea fortei a teritoriului sau a unei parti a teritoriului altui statJ

- ombardarea de catre fortele armate ale unui stat a teritoriului altui stat

sau folosirea oricaror arme de catre un stat impotriva teritoriului altui statJ- locada porturilor sau a coastelor unui stat de catre fortele armate ale

altui statJ- tacul efectuat de catre fortele armate ale unui stat impotriva fortelor

armate ale altui statJ


30/31

- Aolosirea fortelor armate ale unui stat , care sunt situate pe teritoriul altui

stat cu acordul statului gazda, contrar conditiilor stabilite prin acord sau

e!tinderea prezentei lor dupa e!pirarea acorduluiJ- Aapta unui stat de a admite ca teritoriul sau sa e utilizat de catre alt stat

pentru comiterea unui act de agresiune impotriva unui stat tertJ

- 6rimiterea de catre un stat de bande ori grupuri inarmate, de forteneregulate sau de mercenari care se dedau la acte grave de forta armata

impotriva altui stat.

7ezolutia privind denirea agresiunii prevede ca razboiul de agresiune este o

crima impotriva pacii, care da nastere la raspundere internationala.

b. Propaganda in favoarea razboiului : numeroase documente

internationale statueaza ca propaganda prin care se face apologiamrazboiului

sau se indeamna la recurgerea la razboi constituie o crima contra pacii.

5. Crimele impotriva umanitatii -

Crimele impotriva umanitatii sunt denite ca fapte grave de violenta comise

pe scara larga de catreindivizi, e ca acestia sunt sau nu agenti ai statului, impotriva altor indivizi, e ca

acestia sunt sau nu agenti ai statului, impotriva altor indivizi, intr-un scop

esentialmente politic, ideologic, rasial, national, etnic sau religios.

Caracteristice pentru crimele impotriva umanitatii urmatoarele fapte, daca

acestea intrunesc caracteristicile mentionate : asasinatulJ e!terminareaJ aducerea

in sclavie sau obligarea la munca fortataJ dezertarea, inclusiv purarea etnicaJ

e!pulzarile fortateJ orice acte inumane impotriva oricarei populatii civileJ

persecutiile pentru motive politice, rasiale sau religioaseJ practica sistematica a

disparitiilor fortateJ folosirea armelor nucleare si a altor tipuri de arme de distrugere

in masaJ genocidulJ aparteidul.

. Crimele de razboi -

Crimele de razboi sunt fapte penale grave savarsite pe timpul unui conict

armat prin incalcarea

regulilor de ducere a razboiului prevazute de dreptul international umanitar. Sunt

crime de razboi urmatoarele fapte :

a. Crimele impotriva persoanelor si bunurilor protejate : omorurile,

tortura si relele tratamente aplicate persoanelor, efectuarea de e!periente

biologice si medicale asupra persoanelor, luarea de ostaticiJ deportarea

populatiei civileJ detinerea ilegala a persoanelor civileJ inrolarea fortata a

persoanelor aate in puterea inamiculuiJ refuzul unui proces ecitabilJintarzierea neusticata a repatrierii prizonierilor de razboi si a civililorJ

aparteidul si alte practici inumane rasisteJ aplicarea unor pedepse colectiveJ

efuirea bunurilor publice sau privateJ producerea de distrugeri inutileJ

atingerile aduse bunurilor culturaleJb. Crimele savarsite prin violarea regulilor de intrebuintare a unor

mijloace si metode de lupta :atacurile diriate impotriva civililor, atacurile


31/31

fara discriminareJ atacurile impotriva lucrarilor care contin forte periculoase

(diguri, barae, centrale nucleare )J atacurile impotriva localitatilor neaparate

sau a zonelor demilitarizateJ atacarea unei persoane scoase din luptaJ

utilizarea perda a semnelor protectoareJ utilizarea tenicilor de modicare a

mediului, utilizarea anumitor tipuri de arme interzise prin conventii

internationale speciale.

7. Infractiuni internationale comise de catre persoane

particulare -

+n aceasta categorie de infractiuni internationale intra faptele penale care, de

regula, sunt savarsite de

persoane ce nu au calitatea de agenti ai statului si nu actioneaza din insarcinarea

sau in numele unor guverne, ci in nume si interes propriu. Aaptele personale de

aceasta natura sunt : terorismul internationalJ pirateria maritimaJ distrugerea

cablurilor submarineJ tracul ilicit de stupeanteJ circulatia si tracul publicatiillor

obsceneJ falsicarea de monedaJ sclavia si tracul de sclaviJ tracul de femei si de

copii etc.

6. "urisdictia penala internationala -

!istenta unor instante penale internationale, care sa completeze sistemul

udiciar al statelor si sa udece direct principalele infractiuni internationale,

constituie astazi o necesitate, resimtita ca atare de comunitatea

internationala.

S-a dovedit ca lipsa unei urisdictii internationale, permanenta si impartiala,

competenta sa udece infractiunile cu caracter international, constituie o

lacuna maora a dreptului international actual, cu consecinte defavorabile

pentru comunitatea statelor in efortul sau tot mai organizat de a controlafenomenul infractional si de a sanctiona pe cei ce incalca legalitatea

internationala.

+n 19; s-au constituit tribunalele militare internationale de la /urenberg si

6oLio, care au udecat pe principalii vinovati de declansarea unor razboaie de

agresiune, iar mai tarziu s-au inintat si functioneaza si astazi doua alte

tribunale internationale speciale : 6ribunalul +nternational pentru fosta

iugoslavie (199') si 6ribunalul +nternational pentru 7uanda (199). forturile

pentru constituirea unui tribunal penal international cu caracter permanent si

competenta universala par sa-si gasit o fericita incununare prin semnarea

la 7oma la iulie 1994 a Statutului Curtii #enale +nternationale. /oua instanta

urmeaza sa udece cele mai grave crime : genocidul, cimele impotriva

umanitatii, crimele de razboi si crima de agresiune, asa cum se prevede in

art.; al statutului acesteia.

Drept International Public.ovidius Politie Locala Dna Brasoveanu

Documents

Transcript of Drept International Public.ovidius Politie Locala Dna Brasoveanu