Documents.tips 54452809 Creditare Raiffeisen Bank

8/20/2019 Documents.tips 54452809 Creditare Raiffeisen Bank

1/137

CUPRINSIntroducere: 1

Capitolul I: RAIFFEISEN SA şi pozi ia sa în ansamblul sistemului bancar din România 1!1! Instituţii "inanciar bancare: apariţie "uncţii! Rolul b#ncilor comerciale în cadrulsistemului bancar actual 1!$! %ipuri de b#nci &1!! Sistemul "inanciar ' bancar şi de asi(ur#ri e)istent în România *1!+! Necesitatea pri,ind înt#rirea sistemului bancar în România -1!.! RAIFFEISEN SA' în sistemul "inanciar ' bancar din România 1

1!.!1! Structura "ondurilor proprii şi or(anizarea b#ncii 11!.!$! /pera iuni e"ectuate de RAIFEISEN SA 1.

1!.!! 0roduse bancare lansate de RAIFFEISEN SA 1-1!.!+! ana(ementul acti,elor şi pasi,elor b#ncii $$Capitolul II: Creditul bancar $*

$!1! Con inutul2 tr#s#turile şi clasi"icarea creditului $*$!$! Creditul bancar! Forme şi "unc ii 1

$!$!1! Caracteristicile şi "ormele creditului bancar 1$!$!$! Func iile creditului bancar +

$!! Rolul creditului bancar în economia de tranzi ie &Capitolul III: Riscurile "inanciare! Riscul de nerambursare: pre,enire şi mod de (estionare +1

!1! Riscuri bancare2 prezentare (eneral# +1!$! Elemente principale de risc în procesul de creditare! Factori de risc +!! ana(ementul (lobal al riscurilor +&

!!1! Identi"icarea şi e,aluarea riscurilor bancare! +&!!$! Controlul riscurilor +*!!! #suri de e,itare a riscurilor bancare +*

!+! Riscurile bancare şi clasi"icarea lor în di"erite ipostaze +-!.! Riscul de nerambursare .1

!.!1! Calitatea şi selectarea creditelor .$!.!$! 3estiunea pre,enti,# a riscului client .*

. 4 t i i l i d b &1


2/137

. 4 t i i l i d b &1

INTRODUCERE

Economia de piaţ# presupune în mod necesar e)istenţa unui

sistem bancar care s# asi(ure mobilizarea tuturor disponibilit#ţilor

monetare ale economiei şi orientarea lor temporar# în des"#şurarea de

acti,it#ţi economice e"iciente!

0rin acti,itatea des"#şurat# de b#nci2 de colectare de resurse

"inanciare concomitent cu plasarea acestora spre unit#ţile care resimt

ne,oi temporare suplimentare2 acestea îndeplinesc un rol important de

intermediere bancar#! =n acest sens2 creditul de,ine instrument acti, în

stimularea dez,olt#rii economiei2 prin intermediul lui încura>ânduor#2 aici inter,enind "uncţia


3/137

Acordând credite banca îşi asum# mai multe tipuri de riscuri2

acestea "iind determinate "ie de calitatea celui care "ace împrumutul2 "ie

de e,oluţia economic# (eneral#2 "ie de structura (eneral# a b#ncii!

Se cunoaşte "aptul c# per"ormanţa bancar# are dou# dimensiuni:

rentabilitate şi risc2 iar mana(ementul bancar urm#reşte ma)imizarea

per"ormanţelor bancare prin armonizarea urm#toarelor obiecti,e:

ma)imizarea rentabilit#ţii b#ncii2 minimizarea expunerii la risc şi încadrarea în normele de calitate şi comportament prudenţial!

Considerarea tuturor riscurilor este un "apt necesar şi important

pentru "iecare banc#2 dar în condiţiile amplitudinii procesului de

recreditare2 cunoaşterea2 e,itarea şi pre,enirea lor este de o deosebit#

rele,anţ# la ni,el naţional!

ucrarea de "aţ# este structurat# pe + capitole!

=n Capitolul I2 intitulat BRAIFFEISEN S!A! şi poziţia sa în

ansamblul sistemului bancar din România sunt prezentate tipurile de

b# i i t l "i i b i d i # i i t t î R â i


4/137

ucrarea de licenţ# se înc?eie cu concluziile pe care mi leDam

e)primat în urma anlizei realizate prin studiul unor lucr#ri de specialitate

şi a le(islaţiei în ,i(oare e)istente în România!


5/137

CAPITOLUL I

RAIFFEISEN SA !I PO"I#IA SA

$N ANSA%&LUL

SISTE%ULUI &ANCAR DIN RO%'NIA

(( Institu)ii *inanciar bancare+ apari)ie *unc)ii R,lul

b-ncil,r c,merciale .n cadrul sistemului bancar actual

I i iil i li î i l ii l i


6/137

;#ncile2 instituţiile "inanciare2 societ#ţile de asi(ur#ri ' pri,ate2

publice2 mi)te ' reprezint# acel a(ent economic a(re(at care

îndeplineşte rolul de intermediar "inanciar între ceilalţi a(enţi economici2

(estioneaz# instrumentele monetare şi pâr(?iile "inanciare ale unei ţ#ri!

Ser,iciile "inanciar < bancare2 indi"erent de "orma de proprietate a celor

care le presteaz#2 se des"#şoar# pe baz# comercial#2 lucrati,#! ;#ncile

au îndeplinit şi îndeplinesc dou# cate(orii de "uncţii: acti,e şi pasi,e!0rincipala "uncţie acti,# a b#ncilor comerciale const# în

acordarea de împrumuturi solicitanţilor care întrunesc condiţiile de

bonitate "inanciar#: capacitate economic# a unei persoane "izice sau

>uridice de a restitui2 la scadenţ#2 creditele contractate împreun# cu

dobânzile a"erente2 respecti, încrederea pe care o inspir# un solicitant de

credite!

=mprumuturile se acord# "ie pe seama capitalurilor proprii ale

b#ncilor2 "ie pe cea a soldului acti, rezultat din di"erenţa relati,


7/137


8/137

%rebuie ţinut cont ca prin (estiunea mi>loacelor de plat# b#ncile

au drept clienţi c,asitotalitatea a(enţilor economici şi în condiţiile creşterii

rolului creditului le pot in"luenţa şi acţiona asupra acti,it#ţii şi

comportamentului acestora! Ca urmare acordarea sau re"uzarea unui

credit poate e)ercita o in"luenţ# important#2 bene"ic# sau in,ers asupra

situaţiei economice a unei întreprinderi!

(/ Tipuri de b-nci

Amploarea crescând# a rolului instituţiilor "inanciar < bancare2 ca

şi di,ersi"icarea operaţiunilor e"ectuate de ele au condus la constituirea

di"eritelor "orme de b#nci şi de instituţii "inanciare la specializarea lor! Cea

mai (eneral# (rupare a b#ncilor se concretizeaz# în b#nci de emisiune

@una în "iecare ţar# şi b#ncile comerciale!


9/137

Central# pune în circulaţie cantit#ţile de bani care2 de re(ul#2 corespund

ne,oilor de lic?iditate a economiei în ansamblul ei şi care se încadreaz#

în obiecti,ele de politic# monetar# şi bu(etar# a ţ#rii! =n acest sens2

;anca Central# >oac# un rol indirect dar important în crearea de moned#!

;#ncile Comerciale reprezint# un tip de întreprindere lucrati,#

specializat#2 care "urnizeaz# bani ' capital ' celorlalţi a(enţi economici2

persoane "izice şisau >uridice! Aceast# acti,itate se realizeaz# mai alespe baza resurselor b#neşti atrase2 dar şi a capitalului propriu! ;#ncile

comerciale se împart în b#nci de depozit şi b#nci ipotecare!

a ;#ncile comerciale de depozit îşi procur# mi>loacele "inanciare

de care au ne,oie de pe piaţ#2 prin depunerile pe termen scurt ale

clienţilor!

a rândul lor2 acestea pot "i:

< b#nci de depozit propriu < zise2 care primesc depuneri la

,edere şi pe termen şi care acord# credite pe termen scurt7


10/137

(0 Sistemul *inanciar 1 bancar 2i de asi3ur-ri existent

.n R,m4nia

=n România2 ;anca Central# denumit# ;anca Naţional# a

României este or(anismul de stat cu sarcina principal# de a emite şi

(estiona moneda naţional# @leul şi de a stabili şi coordona politica

monetar# şi de credit a ţ#rii!Con"orm e(ii nr!+ din $+ martie 15512 pri,ind Statul ;#ncii

Naţionale a României2 ;NR stabileşte şi conduce politic monetar# şi de

credit în cadrul politicii economice şi "inanciare a statului2 cu scopul de a

menţine stabilitatea monedei naţionale! ;anca Naţional# a Românieiparticip# în numele statului la tratati,e şi ne(ocieri e)terne în probleme

"inanciare2 monetare şi de pl#ţi7 poate ne(ocia şi înc?eia acorduri pri,ind

împrumuturi pe termen scurt şi e"ectuarea de operaţiuni de sap cu

b#ncile centrale2 b#ncile comerciale şi instituţiile monetare internaţionale2


11/137

(5 Necesitatea pri6ind .nt-rirea sistemului bancar .n

R,m4nia

=n economia mondial# societ#ţile bancare s


12/137

< stabilirea competenţelor în aprobarea normelor de lucru interne2

an(a>area personalului şi numirile în "uncţiile de conducere ale b#ncii7

< interzicerea e"ectu#rii oric#rei operaţiuni bancare în a"ara

normelor de lucru aprobate2 inclusi, interzicerea dispunerii de c#tre

persoanele cu "uncţii de conducere de a se e"ectua operaţiuni bancare în

a"ara normelor de lucru interne aprobate7

< or(anizarea şi e)ercitarea controlului bancar intern de c#trecentrala b#ncii asupra acti,it#ţii sucursalelor şi "ilialelor din subordine7

< precizarea atribuţiilor comisiilor de cenzori la speci"icul societ#ţii

bancare respecti,e7

< stabilirea atribuţiilor de control bancar pre,enti, şi2 ulterior2 în

banc# şi pe teren la a(enţii economici7

< condiţiile şi re(imul de aprobare a in,estiţiilor şi dot#rilor de orice

"el7

< stabilirea raporturilor societ#ţii bancare cu or(anele de control şi


13/137

< re(imul actual de aprobare a creditelor2 pe tranşe de ,alori

or(anizatorice ' central#2 sucursal#2 "ilial# ' sunt corespunz#toare şi

asi(ur# pre,enirea abaterilor semnalate pân# în prezent7

< aprobarea unor operaţiuni bancare este bine s# se "ac# de c#tre

comisii şi nu de c#tre o persoan#2 pentru a e,ita subiecti,ismul şi abuzul7

< stabilirea unor termene limit# pentru e"ectuarea di"eritelor

operaţiuni bancare2 în scopul creşterii operati,it#ţii!/ menţiune special#: necesitatea creşterii operati,it#ţii în

e"ectuarea pl#ţilor între a(enţii economici şi între aceştia şi or(anele

"iscale2 a,ând în ,edere c# accelerarea numai cu o zi a decont#rilor

reduce bloca>ul "inanciar pe economie2 de ordinul zecilor de miliarde de

lei!

! /r(anizarea şi e)ercitarea controlului bancar intern prezint#

mare importanţa2 pornind de la principiul2 recunoscut pe plan mondial2 c#

orice acti,itate sau persoan# trebuie supus# controlului2 "#r# e)cepţie!


14/137

+! Controlul bancar la sediul a(enţilor economici! =ntrucât în

domeniul p#str#rii şi utiliz#rii numerarului de c#tre a(enţii economici2 câtşi în domeniul ,alutar2 (u,ernul a dispus nişte m#suri se,ere2 iar pe de

alt# parte2 urm#rirea respect#rii destinaţiei creditelor2 toate acestea

"#când necesar un control bancar la sediul a(enţilor economici!

Se impune ast"el o concepţie unitar# în or(anizarea şi e)ercitarea

unui control bancar sub aspectul or(anelor care s#


15/137

Este necesar# elaborarea unui statut al "uncţionarului de banc#2

care s# cuprind# condiţiile şi criteriile de selecţionare2 an(a>are2

promo,are2 stimulare şi sancţionare a între(ului personal bancar2 inclusi,re"eriri la per"ecţionarea acestuia2 prin şcolariz#ri şi test#ri periodice

obli(atorii!

4at "iind c# "uncţia director de bancă din central#2 sucursale şi

"iliale are un rol deosebit2 propunem dou# m#suri:I ' pornind de la compromiterea moral# şi pro"esional# a unor

directori de sucursal# şi "ilial# bancar#2 apare necesar s# se analizeze

situaţia tuturor persoanelor ce îndeplinesc aceste "uncţii şi luarea de

m#suri de înlocuire2 "#r# mena>amente2 a celor care impun o ast"el de

m#sur#7

II ' a,ând în ,edere continua dez,oltarea a acti,it#ţii bancare în

ţar# noastr#2 consider#m c# ar "i indicat ca ;anca Naţional# a României

s# iniţieze cursuri de pre(#tire şi per"ecţionare a celor ce urmeaz# a "i


16/137

ta)elor2 cât şi în ceea ce pri,eşte aplicarea m#surilor stabilite de (u,ern

pentru înt#rirea disciplinei "inanciar ' ,alutare!

/ colaborare mai bun# s


17/137


18/137

Fondurile de rezer,# sunt utile c#ci pot acoperi pierderile ce

rezult# din acti,itatea de creditare7 cu cât "ondurile de rezer,# sunt mai

bine proporţionate în raport cu probabilitatea şi intensitatea riscului2 cuatât z(uduirile produse de con>uncturile ne"a,orabile pot "i mai uşor

suportate! Acest "ond de rezer,# se subdi,ide pe cate(orii de riscuri2

ceea ce do,edeşte c# banca pre,ede e,entualitatea lor şi este (ata s# le

"ac# "aţ#! =n principiu2 banca trebuie s# "ie propriul s#u asi(urator2 adic# s#

"ie în m#sur# s# "ac# "aţ# prin mi>loace proprii prime>diilor ce pot apare ca

urmare a plasamentelor "#cute!

Fondul de dez,oltare se constituie pe seama cotelor din ,eniturile

brute aprobate pentru "iecare e)erciţiu "inanciar! Fondul de dez,oltare al

RAIFFEISEN S!A! la s"ârşitul anului 155- era de aproape 5. milioane lei

şi a "ost destinat realiz#rii de in,estiţii proprii2 constituind şi o (aranţie a

an(a>amentelor b#ncii!


19/137


20/137

> e"ectueaz# operaţiuni de scontare a e"ectelor de comerţ şi

rescontare a porto"oliului2 în lei şi ,alut#7

H e"ectueaz# operaţiuni de ,ânzare ' cump#rare şi alte operaţiicu titluri emise de stat2 precum şi cu acţiuni2 obli(aţiuni şi ?ârtii de

,aloare2 pe cont propriu sau pe terţi2 în ţar# şi în str#in#tate2 potri,it le(ii7

l înc?eie aran>amente de corespondent cu b#nci şi instituţii

"inanciare str#ine şi con,enţii pri,ind acti,it#ţi "inanciar ' bancare şi"inanciare în ţar# şi în str#in#tate7

m particip# cu capital la a(enţii economici din ţar# şi din

str#in#tate7

n particip# ca membru2 în or(anisme "inanciar ' bancare

internaţionale la operaţiuni "inanciare şi bancare în cadrul unor acorduri2

con,enţii şi înţele(eri înc?eiate de autorit#ţile române pe plan intern şi

internaţional2 particip# la reuniuni internaţionale cu caracter "inanciar2

bancar sau monetar7


21/137

comerciale! Ea contribuie la aplicarea politicii monetare şi "inanciare a

statului nostru şi2 respecti,2 a asi(ur#rii unor corelaţii cerute de e"ortul

întreprins în instaurarea ec?ilibrului monetar2 a "orm#rii unei masemonetare ec?ilibrate şi nu în ultimul rând2 la preîntâmpinarea acelor

"actori (eneratori de distorsiuni in"laţioniste!

;aza de clienţi a b#ncii este constituit# în principal din a(enţi

economici mici şi mi>locii2 persoane "izice2 precum şi mari întreprinderi,iabile române şi str#ine!

a 1 decembrie $6612 din totalul conturilor desc?ise în toat#

ţara2 pe primul loc se situa Sucursala RAIFFEISEN S!A! ;ucureşti cu

1+-66 conturi desc?ise pentru persoane "izice şi $666 conturi desc?ise

pentru persoane >uridice2 urmat# de Sucursala RAIFFEISEN S!A! ;raşo,

cu .+- conturi pentru persoane >uridice!

Sucursala RAIFFEISEN S!A! Constanţa are +666 conturi

desc?ise pentru persoane >uridice7 se sper# ca acestea din urm# s#


22/137

/ preocupare ma>or# pentru RAIFFEISEN S!A! o constituie

dez,oltarea rapid# a operaţiunilor de atra(ere şi p#strare de disponibilit#ţi

b#neşti în lei şi în ,alut#2 constituite în depozite de la persoane "izice şi >uridice!

RAIFFEISEN S!A! an(a>eaz# "onduri bazate pe disponibilit#ţile în

banc# ale titularilor de conturi2 pe economiile populaţiei şi pe resursele

e)istente pe piaţa "inanciar ' bancar#!0entru a


23/137

- sustra(erea de la îndeplinirea obli(aţiilor din contract prin

,alori"icarea total# sau parţial#! RAIFFEISEN S!A!

recupereaz# din sumele rezultate din ,alori"icarea înscrisurilor2creditele acordate2 dobânzile şi orice c?eltuieli e"ectuate în

le(#tur# cu ,alori"icarea2 e,entual surplus!

b declanşarea2 potri,it le(ii2 a procedurii >uridice de punere în

"aliment şi lic?idare!4epozitele constituie sau creditele acordate sunt purt#toare de

dobânzi din momentul constituirii şi respecti, al acord#rii lor! 4obânda

este ne(ociabil#!

0entru titlurile sau e"ectele de comerţ primite în p#strare sau (a>2

banca este obli(at# s# elibereze clientului o do,ad# din care s# reias#

toate elementele distincti,e2 ,aloarea nominal#2 numere şi seriile ce le

poart#2 precum şi semnele ce le deosebesc de alte titluri purtând aceeaşi

denumire!


24/137

conturi tranzitorii ale ordinelor de plat#7

conturi de cec cu limit# de sum#7

conturi de acoperire "inanciar# @scrisoare de (aranţii şiacreditare!

$ desc?iderea de conturi de economii:

conturi de depozit la termen2 în lei şi în ,alut#7

depozite (u,ernamentale la termen7 conturi de acrediti, în ,alut#!

împrumuturi şi credite acordate societ#ţilor în lei şi în ,alut#:

pe termen scurt @pân# la 1$ luni

pe termen lun( @pân# la . ani

4estinaţia:

- acti,it#ţi curente: producţie2 comerţ2 prestare de ser,icii7

- e)port: producerea de bunuri pentru e)port7

- import7

-


25/137

- primeşte şi emite scrisori de (aranţie bancar# în ,alut#7

- sconteaz# e"ectele de comerţ7

- acord# credite din "onduri proprii!. (arantarea creditelor şi tipuri de bunuri admise:

depozit de colateral:

- constituit într


26/137

se pot con"runta cu alternati,a risc ' pro"it2 mai precis ea trebuie s#

satis"ac# deopotri,# cerinţele lic?idit#ţii şi s#


27/137

4e aceea succesul acti,it#ţii bancare este le(at de acti,ele+ şi

pasi,ele e)istente! Aceast# comparare şi corelare trebuie s# se realizeze

pe dou# planuri:a al duratei de mobilizare şi an(a>are a resurselor! 4urata de

mobilizare şi an(a>are a disponibilit#ţilor este în le(#tur# cu poziţia de

lic?iditate a b#ncii şi de,ine mi>loc de operare pentru e,itarea riscului

lic?idit#ţii!b al preţului2 al costului creditului!

0reţul creditului2 ni,elul dobânzii practicate2 constituie un criteriu

important de optimizare prin corelare a operaţiunilor acti,e cu cele

pasi,e! ;anca2 în calitatea sa de intermediar2 are drept baz# "uncţionarea

şi obţinerea unui pro"it2 di"erenţa dintre ,aloarea dobânzilor încasate şi a

celor pl#tite!

Compararea2 corelarea şi con"runtarea acti,elor şi pasi,elor

trebuie s# se "ac# ţinând seama de durata de an(a>are a resurselor2 de


28/137

CAPITOLUL II

CREDITUL &ANCAR

/( C,n)inutul8 tr-s-turile 2i clasi*icarea creditului

Creditul sau relaţia de credit reprezint# o cate(orie important# a

relaţiilor economice de piaţ#! /peraţiunile economice din care decur(e

aceast# relaţie sunt: ,ânzarea de m#r"uri sau prestarea de ser,icii a

c#ror plat# urmeaz# s# se "ac# la o dat# ulterioar#2 numit# scadenţ# şi

acordarea de împrumuturi în bani unor persoane "izice sau >uridice pe o

perioad# determinat#!

Conceptul de credit se poate con"unda în practica monetar '


29/137

,ânzare de m#r"uri cu plata amânat# sau cu trans"erarea temporar# de

moned# cu titlu de împrumut!

BCreditul 2 în esenţ#2 reprezint# sc?imbul unei ,alori monetareprezente contra unei ,alori monetare ,iitoare!

0e m#sur# ce societatea se dez,olt#2 acest concept încorporeaz#

tot mai multe tr#s#turi şi atribute7 aşa se şi e)plic# "aptul c# el este

considerat când capital2 când bani2 când "inanţe! Alţi (ânditori a"irm# c# el@creditul reprezint# circulaţia capitalului de împrumut! Aceste

neconcordanţe îşi au ori(inea şi în "aptul c# nu e)ist# un mod unitar de

(ândire în ceea ce pri,eşte (eneza creditului şi nici a surselor de

"ormare! 4up# unii2 apariţia de capitaluri temporar libere s


30/137

4eci în de"inirea creditului apar trei accepţiuni:

1 e)istenţa unor disponibilit#ţi la unii a(enţi economici şi

acceptarea de a "i cedate @împrumutate altor a(enţi economici @debitori7$ pierderea temporar# a unor drepturi ale celui care împrumut# şi

instituirea altor drepturi pentru cel împrumutat7

obli(ati,itatea împrumutului de a restitui împrumutul la un

termen numit scaden)-2 însoţit în mod obli(atoriu de dobând#!%r#s#turile caracteristice creditului2 ca relaţie economic#2 sunt

urm#toarele:

1 creditul aduce în planul relaţiilor economice dou# subiecte

distincte: creditorul ' cel care d# cu împrumut sau ,inde pe credit şi are

de primit o ,aloare la scadenţ# şi debitorul ' cel care primeşte

împrumutul sau mar"a şi trebuie s# restituie suma primit# sau s#

pl#teasc#2 la scadenţ#2 ,aloarea bunului primit!

$ rambursabilitatea lui la o dat# reciproc con,enit#2 denumit#


31/137

+ creditul purt#tor de dobând#2 concretizat# în suma de bani

pl#tit# de debitor2 pentru creditul primit! Sub aspectul stabilit#ţii2 dobânda

poate "i "i)#2 atunci când ni,elul ei nu se modi"ic# pentru toat# perioadade creditare şi ,ariabil# @sensibil#2 care se modi"ic# anual sau c?iar la

inter,ale mai scurte @de câte,a luni ca m#sur# de protecţie a creditorului

sau debitorului împotri,a pierderilor ce ar putea rezulta din caracterul

ri(id al ni,elului dobânzii pentru o perioad# de timp îndelun(at#!

4obânda este în mod "iresc comun# cu conceptul de capital şi cu

elementele timp şi risc! =n sens restrâns2 dobânda este suma ce re,ine

proprietarului la rambursarea sumei împrumutate sau preţul "olosirii

capitalului şi totodat# remunerarea riscului pe care îl implic# împrumutul

respecti,!

. creditul are o (aranţie real# @material# atunci când un bun

e)istent poate "i ,ândut în cazul neramburs#rii creditului sau (aranţie

personal#2 în cazul în care este su"icient an(a>amentul personal al


32/137

instrumente este obli(aţia "erm# a debitorului pri,ind rambursarea

împrumutului2 respecti, dreptul creditorului de a i se pl#ti suma an(a>at#!

%rans"erabilitatea instrumentelor de credit şi deci trans"erul acordurilor decredit de la un bene"iciar la altul @de la un creditor la altul este în primul

rând o e)presie a lic?idit#ţii porto"oliului de creanţe2 posibilitatea "iec#rui

creditor de a trans"orma creanţe în bani2 potri,it unei necesit#ţi sau unei

noi opţiuni! =n practica bancar# trans"erabilitatea are un loc important2

deoarece permite asi(urarea utiliz#rii "lu)urilor "ireşti de constituire şi de

utilizare a capitalurilor temporar disponibile mobilizate de ele2 urmând ca

într


33/137

- pe termen scurt: pân# la un an ' se "oloseşte pentru acti,itatea

economic# curent#7

- pe termen mi>lociu @de la 1 an pân# la . ani7- pe termen lun( ' peste . ani ' se utilizeaz# îndeosebi pentru

in,estiţii!

E)iste şi credite "#r# termen2 cum sunt operaţiunile de credit în

cont curent2 practicate atunci când raporturile dintre creditor şi debitor se

caracterizeaz# prin continuitate şi mare "rec,enţ#!

c 4in punct de ,edere a modalit#ţii de (arantare a creditului2

acesta poate "i personal @se acord# pe baz# de încredere personal# şi

real @se contracteaz# pe baza unei (aranţii! 3aranţiile sunt2 la rândul lor2

de mai multe "eluri2 de"inind prin ele şi "elul de credit! =n acest sense)ist#:

- credit pe amanet ' când (aranţia const# dintr


34/137

Creditul de consum presupune trans"eruri de ,enituri dintr


35/137

Creditul c,mercial este "orma cea mai reprezentati,# a

creditului în economia de piaţ#! Aceast# "orm# de credit const# în

acordarea lui reciproc# de c#tre a(enţii economici acti,i cu prile>ul,ânz#rii m#r"urilor cu plata ulterioar#2 "#r# inter,enţia unei ,eri(i

intermediare!

Creditul bancar reprezint# cea mai e)tins# "orm# de credit! El

poate "i acordat atât de b#nci cât şi de instituţii "inanciare şi de credit şi

acoper# orice scop al debitorului în condiţii stabile cu banca! 4eci2 putem

spune c# e)ist# o ,arietate de credite bancare care se deosebesc între

ele dup# obiectul creditului2 dup# (aranţia o"erit#2 dup# sezonalitate!

Creditul ,bli3at,riu =n cadrul acestui credit inter,in relaţiile

între unit#ţile economice şi instituţii2 în calitate de debitori care emitobli(aţiuni şi deţin#torii de obli(aţiuni2 în calitate de creditori2 care îşi

a,anseaz# capitalul în scopul obţinerii unor ,enituri si(ure sub "orm# de

dobânzi!


36/137

//( Caracteristicile 2i *,rmele creditului bancar

a baza "orm#rii creditului bancar stau disponibilit#ţile de,enite

temporar libere în urma rotaţiei de ansamblu a "ondurilor participante la

procesele economice @producţie2 circulaţie2 repartiţie2 consum2 cât şi

depunerile la b#nci ale di"eriţilor a(enţi economici2 instituţii şi populaţie!

Creditul bancar poate "i acordat atât de b#nci cât şi instituţiile

"inanciare şi de credit şi acoper# orice scop al debitorului în condiţiilestabilite cu banca! 4eci2 e)ist# o ,arietate de credite bancare care se

deosebesc între ele dup# obiectul creditului2 dup# (aranţia o"erit#2 dup#

sezonalitate!

0articipanţii la an(a>area creditului bancar sunt pe de o parteb#ncile care apar în calitate de creditori2 iar pe de alt# parte2 di"eriţi a(enţi

economice care solicit# credit2 în calitate de debitori!

=n raporturile de credit cu banca se pot an(a>a şi persoane care

nu au calitatea de a(enţi economici!


37/137

deosebit de mari pe care urm#resc s# le ,alori"ice pe calea dobânzilor în

urma împrumuturilor ce le contacteaz# întrament! Aceste credite de "apt nu sunt (arantate "ormal! Ele

sunt menite s# satis"ac# necesit#ţile curente pri,ind acoperirea

c?eltuielilor de producţie cu caracter impre,izibil şi (reu de localizat2 în


38/137

dar stabilit de re(ul#2 în mod obişnuit de utilizarea suplimentar# pentru

remunerarea b#ncii2 a unui comision!

Sistemul (eneral de acordare care a c#p#tat o lar(# circulaţieeste linia de credit2 în condiţiile c#reia se stabileşte limita ma)im# a

creditului acordat în acest cadru!

=ntr


39/137

denumirea de credite de companie2 ce sunt menite s# asi(ure resursele

necesare în cazul irebularit#ţii ciclului de apro,izionare ' producţie '

,ânz#ri2 de e)emplu: producţia de conser,e2 bl#nuri2 etc! Aceste creditesunt (arantate cu m#r"urile a"late în procesul de producţie sau de

circulaţie!

/// Func)iile creditului bancar

Creditul bancar realizeaz# dou# "uncţii:

1 Redistribuirea "ondurilor temporar disponibile7

$ Emisiunea monetar#!

(9 Func)ia de redistribuire! =n acti,itatea de creditare b#ncile

"olosesc nu numai "onduri lor proprii ci şi un însemnat ,olum de "onduri

atrase de la terţi2 cum ar "i: disponibilit#ţile e)istente în conturile clienţilor

bancari2 di,erse plasamente pe termen scurt e"ectuate de întreprinderi şi


40/137

0olitica de credit al b#ncilor constituie totodat# şi politic# de

emisiune2 întrucât creditul acordat de b#nci este sursa unor mi>loace

b#neşti suplimentare pentru a(enţii economici2 contribuind la realizareaunei corelaţii între masa banilor în circulaţie şi ne,oile producti,e!

4ac# pulsul de mi>loace b#neşti cerut de dez,oltarea economic#

nu poate "i acoperit prin "uncţia de redistribuire a creditului2 el poate "i

completat prin l#r(irea creditului pe calea cre#rii de noi mi>loace b#neşti!

/ depunere la banc# de 166!666 lei2 de c#tre un client bancar

oarecare poate pro,oca o l#r(ire a posibilit#ţilor de creditare ale b#ncilor2

mult peste aceast# sum# atras# iniţial2 în "elul urm#tor! =n con"ormitate cu

pre,ederile le(ale2 banca primitoare a depunerii iniţiale de 166!666 lei

este obli(at# s# p#streze lic?id un anumit procent din aceast# depunere2iar restul poate "i utilizat pentru acordarea unui credit2 depunânduul le(al2 iar restul poate "i utilizat pentru un nou


41/137

surselor pentru rambursarea creditelor! Nerealizarea acestor condiţii mai

sus enumerate "ace ca suplimentarea mi>loacelor b#neşti s# nuele2 este necesar# întrunirea mai multor condiţii

obiecti,e şi subiecti,e pe care le putem (rupa în cinci mari cate(orii:

A9 C,ndi)ii de ,rdin :uridic8 le3al re"eritoare la e)istenţa unuicadru >uridic2 a unor le(i care s# re(lementeze cu precizie2 "#r# ec?i,oc2

m#surile de protecţie acordate contractelor înc?eiate între creditor şi

debitor2 procedurile de coerciţie "aţ# de debitorii recalcitranţi2 modul de


42/137

clare2 ,or a"ecta elementul esenţial creditului2 încrederea2 descura>ând

atât economisirea prin intermediul instituţiilor specializate2 cât şi apelul la

credite sau acordarea lor!D9 C,ndi)ii de ,rdin ec,n,mic le(ate de situaţia de ansamblu a

economiei naţionale2 de perspecti,ele ei2 dar şi de con>unctura

economic# a momentului pe plan intern şi internaţional are importanţ#

situaţia resurselor e)istente în economie la dispoziţia a(enţilor economici2

accesul la acestea2 structura economiei naţionale2 situaţia pieţei de

m#r"uri2 a pieţei capitalurilor!

E9 C,ndi)ii de ,rdin psi;,l,3ic re"eritoare nu numai la

încredere ca suport ?ot#râtor al creditului2 ci şi la comportamentul

a(enţilor economici2 a întreprinz#torilor2 dar şi a populaţiei în ansamblulei! Nu putem "ace abstracţie de înclinaţiile di"eritelor (rupuri sociale

despre economisire sau consum2 spre in,estiţii sau tezaurizare2 de

atitudinile populaţiei în raport cu libera iniţiati,#2 care ţin de tradiţii2 de


43/137

completarea celor proprii2 iar în anumite cazuri poate constitui sursa

unic# de "inanţare!

Consider#m c# sunt mai puţin importante "ormele pe care le îmbrac# creditul în etapa actual#2 dac# el se acord# pe termen scurt2

mediu sau lun(! Esenţial este scopul în care sunt utilizate creditele în

etapa actual#2 etapa de tranziţie!

;#ncile în ţara noastr#2 radical restructurate2 c?iar dac# şi


44/137

este c?emat# s# preîntâmpine necorelaţiile şi e,entualele dezec?ilibre

care ar putea s# apar#! 4ac# se consider# c# economia se a"l# în "aţa

Bsupraînc#lzirii2 creditarea prea intens# putând antrena creştereapreţurilor şi ampli"icarea in"laţiei2 statul poate inter,eni pentru

Btemperarea creşterii2 printr


45/137

cerinţele pieţei şi printr


46/137

lic?iditate• Riscul de ,ariaţie

a ratei dobânzii•

Riscul de capitalSer,icii bancare $! Risc de prestare • Riscul operaţional• Riscul te?nolo(ic• Riscul produselor noi

• Riscul strate(icCadrul de acti,itate ! Risc ambiental • Riscul de "raud#

• Riscul economic• Riscul concurenţional• Riscul le(al

( Riscurile *inanciare sunt (enerate de operaţiuni care se

re"lect# în bilanţul b#ncii şi reprezint# principala cate(orie de riscuri

bancare pentru c# producerea lor este cauza principal# a "alimentelor

bancare!Riscurile "inanciare reprezint# de "apt riscurile probabile în

procesul credit#rii2 iar acestea sunt:

- riscul de nerambursare7

- riscul lipsei de lic?iditate7


47/137

a9 Riscul ,pera)i,nal ' se re"er# la probabilitatea c# banca nu

,a satis"ace în condiţii optime cererile clienţilor7

b9 Riscul te;n,l,3ic ' acest risc ţine de structura o"ertei deser,icii bancare care trebuie s# "ie optim ec?ilibrat# sau de modul în care

îşi eşaloneaz# în timp ser,iciile bancare7

c9 Riscul pr,dusel,r n,i ' apare în momentul în care se

?ot#r#şte lansarea produselor noi pe baza unui plan de marHetin(! Riscul

sur,ine în momentul în care cererea pentru aceste produse nu este la

ni,elul estimat sau când c?eltuielile pentru aceste produse sunt mai mari

decât cele estimate7

d9 Riscul strate3ic ' reprezint# probabilitatea ca decizia

strate(ic# pri,ind dez,oltarea anumitor pieţe @aceste pieţe pot "i produsebancare2 sectoare de acti,itate2 sau pieţe ca zon# (eo(ra"ic# s# se

do,edeasc# slab#!

0 Riscul ambiental reprezint# probabilitatea ca în mediul de


48/137

0/ Elemente principale de risc .n pr,cesul de

creditare Fact,ri de risc

=nainte de luarea unei decizii de creditare2 inspectorul de credite

,a lua în considerare o mulţime de criterii2 iar obiecti,ul principal urm#rit

de acesta este descoperirea şi e,aluarea riscului în ,ederea diminu#rii

(radului de incertitudine2 inerent ramburs#rii împrumutului!4eci2 primul pas în orice relaţie de creditare este strân(erea

sistematic# a in"ormaţiilor de ordin "inanciar2 economic2 de piaţ#2

industrial2 de producţie re"eritoare la solicitantul creditului2 toate a,ând o

natur# speci"ic# sau (eneral#2 în scopul determin#rii tipului de risc

implicat şi a cuanti"ic#rii acestuia!

Sarcina inspectorului de credite este de a cânt#ri di,erşi "actori şi

de a>un(e la o concluzie pri,itoare la (radul de si(uranţ# al solicit#rii de

credit!


49/137

consecinţ# controlul periodic al mediului în care "uncţioneaz# a(entul

economic2 constituie o parte ,ital# a procesului de creditare7 o banc#

prudent# trebuie s# obţin# o con"irmare periodic# a "aptului c# e,aluareape care s


50/137

Ade,#ratul risc de creditare const# în aprecierea an(a>amentului

de plat#!

3radul de certitudine şi sursele de acoperire ale an(a>amentuluide plat# trebuie identi"icate c?iar de la început! Aceast# capacitate de

plat# a ser,iciului datoriei în termenii dobânzii şi a ,alorii creditului trebuie

corelat# cu termenii contractului de credit!

=n (eneral b#ncile consider# c# riscul "inanciar depinde de

m#rimea întreprinderii debitoare! Cu cât o întreprindere are ci"ra de

a"aceri mai mare2 cu atât riscul este mai mic la creditele pe termen scurt

şi in,ers! 4e aceea2 b#ncile clasi"ic# întreprinderile dup# m#rimea ci"rei

de a"aceri2 clasi"icarea di"er# de la o banc# la alta2 ultima cate(orie

constituind bancar aceast# cot# de risc se numeşte ma>orarea

dreptului comun!

0entru stabilirea cotei de risc inter,ine şi cunoaşterea

întreprinderii de c#tre b#nci din relaţiile anterioare2 estimarea riscului


51/137

,edere c# e)punerea b#ncii se realizeaz# pentru ansamblul riscurilor şi

mai mult2 riscurile sunt interdependente! Aceast# realitate impune

abordarea (lobal# a (estiunii riscurilor care trebuie s# asi(ure b#nciicapacitatea de a identi"ica şi e,alua riscurile2 de a le controla de a le e,ita

şi elimina şi de a le "inanţa!

00( Identi*icarea 2i e6aluarea riscuril,r bancare

Riscul este un însoţitor permanent al acti,it#ţii bancare2 strate(ia

şi or(anizarea b#ncii "iind a"ectate dac# riscurile actuale şi de perspecti,#

nu sunt luate în considerare!

Inte(rarea identi"ic#rii şi e,alu#rii riscurilor bancare în strate(iab#ncii impune în prealabil identi"icarea principalelor produse şi pieţe

consacrate2 precum şi a procedurilor de li,rare a produselor bancare!

3estiunea riscului demareaz# cu desci"rarea pro"ilului de risc al

di"eritelor produse bancare2 pentru principalele acti,it#ţi bancare2


52/137

Controlul riscurilor ,izeaz# în minimizarea c?eltuielilor asociate

riscurilor pentru e)punerile care au "ost identi"icate2 îns# nu pot "i e,itatesau eliminate2 luând în considerare ni,elurile de risc identi"icate pentru

"iecare cate(orie de riscuri! Controlul riscurilor2 component# a (estiuni

acestora2 utilizeaz# te?nici speci"ice "iec#rei cate(orii de risc: te?nici de

(estiune a bilanţului sau de di,ersi"icare a porto"oliului pentru riscul de

piaţ#7 tritizarea creditelor pentru riscul de lic?iditate7 calitatea produselor

bancare2 analiza creditelor neper"ormante pentru riscul operaţional!

000 %-suri de e6itare a riscuril,r bancare

Aceast# etap# presupune realizarea prealabil# a identi"ic#rii şi

cuanti"icarea riscurilor şi apoi îndep#rtarea cauzelor care le produc!

=n acest sens2 b#ncile pot utiliza di,erse metode:

- reproiectarea acti,it#ţilor asociate şi "lu)urilor de operaţii7


53/137

Riscul datei d,b4nzii

0entru a prote>a împotri,a riscului ratei dobânzii2 ;anca stabileşte

rate ale dobânzii ,ariabile pe termen scurt pentru împrumuturile pe care

le acord#!

Riscul de pia)-Economia româneasc# este într


54/137

riscului ,alutar2 politica ;#ncii este de a menţine o poziţie ,alutar# lun(#

@adic# acti,ele în ,alut# s# dep#şeasc# pasi,ele în ,alut#!

C,ncentrarea riscului de credit

=n acordarea "acilit#ţilor şi împrumuturilor2 ;anca îşi asum# un risc

de credit2 adic# riscul nerecuper#rii creanţei asupra debitorului! Acesta

este le(at de posturi bilanţiere precum: disponibilit#ţile2 împrumuturile

acordate2 titlurile de ,aloare purt#toare de dobând# sau elementelee)trabilanţiere! Concentrarea riscului de credit ar putea s# rezulte într


55/137

;anca emite (aranţii şi acrediti,e în "a,oarea clienţilor s#i2 riscul

de credit a"erent (aranţiilor este similar cu acela (enerat de acordarea de

împrumuturi! =n cazul unei pretenţii "aţ# de banc#2 rezultat# din neplatade c#tre client a unei sume (arantate2 aceste instrumente prezint# de

asemenea2 un (rad de risc al lic?idit#ţii pentru ;anc#! %oate acrediti,ele

emise de c#tre ;anc# sunt (arantate! a 1 decembrie 155-2

probabilitatea unor pierderi materiale le(ate de acrediti,ele emise este

considerat# a "i nesemni"icati,# neconstituindu


56/137

0ri,itor la riscul de credit a"erent an(a>amentelor de e)tindere a

creditului2 ;anca este în mod potenţial e)pus# la o pierdere e(al# cu

suma2 cu totalul an(a>amentelor neutilizate! %otuşi2 ,olumul probabil alpierderii2 deşi di"icil de cuanti"icat2 este considerabil mai mic decât totalul

an(a>amentelor neutilizate2 din moment ce ma>oritatea an(a>amentelor de

e)tindere a creditului sunt condiţionate de respectarea de c#tre clienţi a

unor anumite standarde speci"ice de credit

4eşi e)ist# un anumit risc de credit asociat se(mentelor

neutilizate de an(a>amente2 acest risc este considerat modest2 dat "iind

c#2 în primul rând2 rezult# din posibilitatea ca clientul s# uzeze de

se(mentul neutilizat de autorizare a împrumutului2 şi în al doilea rând2

depinde de probabilitatea ca tra(erile respecti,e s# nu "ie rambursate latimp!

;anca monitorizeaz# scadenţele an(a>amentelor de credit pentru

c#2 în (eneral2 an(a>amentele pe termen lun( prezint# un (rad mai ridicat

de risc de credit decât an(a>amentele de credit pe termen scurt! Suma


57/137

Riscul de nerambursare se mai numeşte şi risc de creditare sau

insol,abilitate a debitorilor sau de risc de deteriorare a acti,elor bancare

şi reprezint# principalul risc asumat de banc#!Riscul de nerambursare const# în probabilitatea întârzierii pl#ţii

sau a incapacit#ţii de plat# datorit# con>uncturii2 di"icult#ţilor sectoriale

sau de"icienţelor împrumutatului2 deci se mani"est# ca urmare a

neîndeplinirii contractului de credit de c#tre client!

4eci2 "ie c# aduce o pierdere de capital de"initi,#2 "ie c#

presupune o recuperare parţial# şi târzie prin acţiuni în instanţele >uridice2

insol,abilitatea pre>udiciaz# interesele b#ncii!

=n aprecierea riscului de nerambursare2 trebuie studiate cu atenţie

urm#toarele probleme:- rolul calit#ţii creditului7

- selectarea creditelor7

- aprecierea riscului (lobal de nerambursare7

- controlul intern asupra porto"oliului de credite!


58/137

sec?estrate şi nu în ultimul rând pentru economie2 în ansamblul ei2

alocarea creditelor presupunând o dez,oltare economic#!

Selectarea creditel,r are loc în "aza de acordare a acestora2reprezentând momentul în care banca îşi asum# riscul şi îi poate

in"luenţa m#rimea!

0rin selectare se ale(e din mulţimea cererilor de credite doar pe

acelea care se estimeaz# c# au probabilitatea ramburs#rii mai mare

decât cea a neramburs#rii!

0entru pre,ederea riscului trebuie s# se analizeze temeinic

împrumutatul prin prisma cerinţelor respect#rii raportului de credit sub

di,erse aspecte:

- umane: competenţ# moralitate7- economice: situaţia internaţional#2 naţional#2 cadrul

pro"esional7

- "inanciare: situaţia "inanciar#2 îndatorarea e)istent#2

capacitatea de rambursare7


59/137

(!a Ac,rdarea creditel,r a3en)il,r ec,n,mici pe termen

scurt presupune analiza cererii de creditare şi a ne,ii de "inanţare a

a(entului economic!Studiul cererii de creditare presupune identi"icarea2 e,aluarea şi

protecţia împotri,a riscului! Identi"icarea şi e,aluarea riscului înseamn#

de "apt identi"icarea şi e,aluarea "actorilor care pot duce la rambursare!

=n cadrul acestor "actori se deosebesc "actori interni le(aţi de

acti,itatea a(entului economic2 de realizarea sau nerealizarea

obiecti,elor propuse şi "actori e)terni2 le(aţi de alţi a(enţi economici cu

care a(entul economic ,ine în contact2 şi care nu şi "inanciar în sectorul respecti, sau de con>unctura

economic# @criza economic# (eneral#2 sectorial#!E,aluarea ne,oii de "inanţare2 determinat# de de"icitele temporare

în "lu)ul de încas#ri şi pl#ţi2 presupune analiza contractelor a(enţilor

economici respecti,i2 "lu)ul cas?


60/137

Mi în acordarea creditelor pe termen lun( se are în ,edere

identi"icarea2 e,aluarea şi protecţia împotri,a riscului care ,izeaz# acele

(rupe de "actori interni determinaţi de necesitatea2 e"icienţa şioportunitate proiectului in,estiţiei şi "actori e)terni le(aţi de mediul

economic în care a(entul economic respecti, apeleaz# la credit2 "actori

de natur# politic#2 economic# @import2 e)port!

0rotecţia împotri,a riscului în mod cert este le(at# de e,aluarea

(aranţiilor! =n acest caz creditelor pentru in,estiţii2 e,aluarea (aranţiilor

este necesar# pentru c# e)ist# incertitudinea e,oluţiei preţurilor în timp şi

a calit#ţii acti,it#ţii în care in,esteşte a(entul economic!

Este de reţinut "aptul c# nici o in,estiţie nu se "inanţeaz# în

între(ime de c#tre banc#2 preîntâmpinându


61/137

a RAIFFEISEN S!A! limita de acordare şi respin(ere a creditului

pentru a(enţii economici este stabilit# la $6 de puncte:

- între +6


62/137

4in punct de ,edere a riscurilor de creditare acestea pot "i: risc

speci"ic or(anismelor (u,ernamentale2 instituţiilor publice şi statelor

debitoare şi risc suplimentar pentru persoane sau a(enţi ai c#ror insol,abilitate este determinat# de localizarea (eo(ra"ic#2 nu de

deteriorarea situaţiei lor "inanciare!

Riscul de ţar# are dou# dimensiuni:

< risc politic sau risc su,eran! 3radul de instabilitate politic# poate

duce la modi"icarea atitudinii o"iciale "uncţie de atitudinea (u,ernului

re"eritoare la in,estiţii str#ine2 limitarea sau interzicerea ieşirilor de

capital2 repunerea în discuţie sau rene(ocierea unor contracte2 re"uzul de

a recunoaşte an(a>amentele (u,ernelor anterioare!

< risc economic incapacitatea autorit#ţilor monetare de a asi(uratrans"erul drepturilor creditorilor2 deci autoritatea monetar# a ţ#rii

debitoare nu dispune de ,aluta de care are ne,oie!

4ac# ,aluta este liber con,ertibil# atunci acest risc nu e)ist#!

E,aluarea riscului de ţar# se poate realiza:


63/137

07/ =estiunea pre6enti6- a riscului client

=n (estiunea riscului de creditare o importanţ# deosebit# re,inestudiului (estiunii pre,enti,e2 a riscului pentru creditele acordate

populaţiei2 care presupune de "apt urm#rirea creditului acordat şi a

calit#ţii debitorului! 0entru a(enţii instituţionali (estiunea este asi(urat#

permanent de inspectorii de credite care au un num#r de a(enţi

economici pe care îi supra,e(?eaz#!

3estiunea procesului de creditare este or(anizat# separat la

ni,elul ;#ncii "iind or(anizate dou# compartimente:

< ser6iciul de 3;i2eu ?Fr,nt O**ice9 unde se des"#şoar#

acti,itatea comercial# şi administrati,#! =n cadrul acestui ser,iciu are loc întocmirea dosarelor de creditare şi trierea lor!

< ser6iciul de credite pr,priu@zis ?&ac@O**ice9 ce se ocup# cu

(estiunea e,enimentelor pe parcursul derul#rii procesului de creditare!

0entru urm#rirea (estion#rii pre,enti,e a riscului client2 important


64/137

proceduri standardizate pe care cei de la ;/ le aplic#: modi"icarea ratei

dobânzii2 reeşalonarea creditului2 trecerea clientului în alt# cate(orie!

;/ ar trebui s# ia le(#tura cu F/ pentru a intra în contact cuclientul2 dar se aplic# mai întâi procedurile standardizate şi apoi se ia

le(#tura cu clientul! =n acest caz e)ist# dou# posibilit#ţi:

< rezol,area problemei: clientul rede,ine bun2 cu toate

antecedentele sale şi în acest moment se întrerupe le(#tura ;/ cu F/7

< nerezol,area problemei2 clientul este problematic ap#rând o

situaţie con"lictual# @;anca ,a apela în aceast# situaţie la (aranţii!

Abordarea clasic# se mai numeşte şi reacti,# pentru c# banca

reacţioneaz# dup# e,enimentele ce se produc!

Sc?ematic A&ORDAREA CLASIC> ?%OD REACTI


65/137

b9 Ab,rdarea m,dern- ?acti6-9

Incident fa! de scaden!

Detecie la BAC"#OFFICE

Aciune la FRONT#OFFICE

Client

Incident reglementat

Client normal

Incident

Client du$ios

Contencios


66/137

Spre deosebire de riscul de nerambursare care ,izeaz# aspectul

termenului şi a sumei de rambursare2 riscul client este riscul de

deteriorare a calit#ţii clienţilor!0rincipalele obiecti,e urm#rite de abordarea modern# sunt:

- 9ni"icarea aprecierii riscului de creditare2 e)clusi, prin prisma

riscului client2 care presupune renunţarea din punct de ,edere

a riscului de nerambursare la ;/7

- Stabilirea unui sistem coerent de indicatori care s# e)prime

riscul client7

- Introducerea procedurilor de analiz# şi actualizarea a

dosarelor clienţilor care ,or trebui s# simpli"ice acti,itatea

personalului din ;anc#!0entru implementarea acestor proceduri sunt necesare

urm#toarele operaţii:

- 4e"inirea in"ormaţiilor necesare pentru un dosar client tip

@robot şi a bazei de date din care se pot obţine in"ormaţiile de


67/137

Ar?itectura SISTE%ULUI DE =ESTIUNE PRE


68/137

Restrân(erea creditului conduce la sc#derea cazurilor de

insol,abilitate2 întrucât în primul rând2 clienţii cu sol,abilitate îndoielnic#

sunt e)cluşi de la creditare!Creşterea ratei dobânzii conduce la creşterea cazurilor de

insol,abilitate a debitorilor2 ma>oreaz#2 în (eneral2 obli(aţiile bene"iciarilor

de credite2 iar pe de alt# parte2 c# aceştia2 clienţi apreciaţi ca riscanţi2 au

un re(im de creditare speci"ic2 cu dobânzi mai ridicate!

Mi în cadrul RAIFFEISEN S!A! pentru "iecare cate(orie de credite

se percepe o anumit# dobând#2 dup# cum urmeaz#:

Cate3,ria de credit D,b4nd-

Credite standard Normal#Credite în obser,aţie Normal# D pCredite substandard Normal# D .pCredite îndoielnice Normal# D 16pCredite în pierdere '


69/137

,a a,ea un pra( de credite2 indi"erent de condiţiile de dobând# e)trem de

"a,orabile! 4eci2 e)ist# o zon# inelastic# în relaţia:

/"ert# de credit ' Risc de insol,abilitateFiecare banc# se con"runt# pe de o parte cu tendinţe de

anticipare de conser,e şi deci2 de reţinere în creditare2 ceea ce înseamn#

si(uranţ#2 iar pe de alt# parte banca este interesat# în ,alori"icarea

o"ertei de credite2 pe care ar "i trebuit în mod normal s# le re"uze!

0B =estiunea riscului de credit 3l,bal

0B( Principiile 3estiunii riscului de credit 3l,bal

3estiunea riscului de credit (lobal are la baz# dou# principii:

di,iziunea şi limitarea riscurilor!

Di6izarea riscului de creditare urm#reşte e,itarea concentr#rii


70/137

/ alt# soluţie o reprezint# constituirea de poolul c# dilueaz# responsabilitatea b#ncilor

participante2 dar şi a,anta>ul di,iz#rii riscurilor! 0ool


71/137

Indicat,rii de structur- sau de p,ndere e)prim# procentual2 la

un moment dat2 structura acti,elor bancare sau a porto"oliului de credite!

%rebuie s# amintim aici c# din punctul de ,edere al b#ncii risc decreditare nu prezint# doar operaţia de creditare propriu ' zis#7

plasamentele în titluri de credit @între operaţiile bilanţiere2 acordarea de

(aranţii @în a"ara bilanţului şi participarea înseşi a b#ncii la sistemul

interbancar de decont#ri sunt purt#toare2 şi ele2 de risc de creditare! Ca

indicatori de risc monitorizaţi se pot "olosi unul sau mai mulţi dintre

urm#torii:

< Credite totale raportate la total acti,e7 cu cât ponderea creditelor

în total acti,e este mai ridicat#2 cu atât acti,itatea bancar# este perceput#

ca "iind mai riscant#7 prin politica de creditare se pot stabili un pla"on alacestei m#suri şisau pra(uri de alert#! 4ac# ,aloarea porto"oliului de

,alori mobiliare este semni"icati,#2 atunci trebuie calculat şi raportul

dintre creanţele totale asupra debitorilor @credite acordate plus titluri de

credit în porto"oliu şi acti,ele totale7


72/137

stabilirea rezer,elor la porto"oliul de credite din care sunt acoperite

aceste pierderi! Analo( se poate calcula ,aloarea raportului pierderi la

porto"oliul de titluri de credite raportate la ,aloarea total# a porto"oliului detitluri de credit!

Indicat,rii de dinamic- e)prim# e,oluţia în timp a unor indicatori

,alorici a c#ror m#rime este corelat# cu e,oluţia riscului de creditare post

"actum!

< 4inamica "ondului de rezer,# pentru acoperirea pierderilor la

porto"oliul de credite e)prim# "elul în care conducerea b#ncii anticip#

e,oluţia e)punerii la riscul de creditare: cu cât creşterea rezer,elor

plani"icate pentru care se constituie pro,izioane este mai mare2 cu atât se

poate presupune c# banca anticip# pierderi mai mari şi c#2 deci2 este deaşteptat o sc#dere a calit#ţii porto"oliului de credite! Aceast# in"ormaţie

trebuie interpretat# în conte)tul dat de dinamica porto"oliului de credite

însuşi c#ci2 dac# cei doi parametri cresc în acelaşi ritm2 atunci nu poate "i

,orba de o creştere a e)punerii la risc! =n plus2 în "uncţie de


73/137

este limitat# de per"ormanţele personalului2 de cadrul politicii de

creditare2 de structura or(anizatoric# şi2 în (eneral2 de ansamblul

resurselor b#ncii şi de modul lor de (estionare! / creştere accelerat# @dee)emplu de .6G într


74/137

< Mi mai edi"icator este raportul dintre "ondul de rezer,# şi

pierderile înre(istrate la porto"oliul de credite! Acest raport trebuie s# "ie

mai mare decât 1 pentru a putea aprecia c# mana(ementul este prudent!8aloarea acestor indicatori ne permite s# apreciem calitatea

porto"oliului de credite şi e,oluţia acestuia! =n a"ara b#ncii ma>oritatea

acestor indicatori pot "i calculaţi cu o relati,# întârziere pe baza datelor

din bilanţul şi repartizarea pro"itului publicate de b#nci! Ei pot "i "olosiţi

pentru a se aprecia calitatea mana(ementului bancar de c#tre operatorii

de pe pieţele "inanciare şi de autoritatea bancar#!

0B0 Finan)area riscului 3l,bal de creditare

0entru acoperirea pierderilor la porto"oliul de credite se "olosescatât reţinerea riscurilor @proponderent#2 cât şi cedarea lor prin asi(urare!

Se pot înc?eia asi(ur#ri pentru bunurile ce se constituie (aranţie

material# a creditului acordat sau asi(ur#ri de ,iaţ# şi de accident pentru

titularii pri,aţi ai unor contracte de creditare pe termen lun(! 4eşi nu este


75/137

9nele b#nci pre"er# s# menţin# creanţele acti,e pân# când

debitorul se redreseaz#2 pân# când sunt presate de timp sau pân# când

sunt "orţate de autoritatea bancar# s# recupereze pierderea înre(istrând<o ca atare! Este cazul cel mai "rec,ent în "ostele ţ#ri socialiste pentru

b#ncile de stat care au o clientel# "ormat# predominant din întreprinderi

de stat!

Alte b#nci consider# creanţa nerambursat# pierdere pe care o

acoper# din rezer,#2 iar apoi încearc# s# recupereze cât mai mult de la

debitor!

%ratamentul e"ecti, al acestor credite presupune2 deci2 "ie

colectarea "ondurilor din creanţe reduse @diminuate sau trecute la

pierderi2 "ie rene(ociereaanularea creanţei!;#ncile încearc# s# rene(ocieze termenii contractului de creditare

dac# ast"el au şanse mai mari s# recupereze ' cel puţin parţial ' creanţa!

Alt"el re(ula bunului simţ în domeniu cere ca în cazul în care o scadenţ#

nu a "ost onorat# de cel puţin 1-6 zile2 creanţa s# "ie redus# sau trecut#


76/137

Stabilirea ratei d,b4nzii la creditele bancare! Rata dobânzii

perceput# de banc# la creditele acordate poate "i o modalitate e"ecti,# de

"inanţare indirect# a riscurilor! =n stabilirea ni,elului minim al ratei dobânziipe care o ne(ociaz# cu clientul2 banca poate a,ea dou# strate(ii:

tari"area la cost sau tari"area în "uncţie de rata sol,abilit#ţii bancare!

=n cazul tari"#rii la cost rata de baz# a dobânzii bancare percepute

de la debitori este calculat# în "uncţie de costul resurselor de creditare!

4ac# abordarea este cea a pool


77/137

%,del de e6aluare pe baz- de rat- a rentabilit-)ii *inanciare 2i

rat- a s,l6abilit-)ii bancare

Re(lement#rile în ,i(oare cer ca pentru "iecare 1666 lei acti,ebancare a>ustate în "uncţie de risc s# "ie asi(uraţi -6 lei "onduri bancare

@capital în sens lar(! Aceasta înseamn# c# "iecare 166 lei capital poate

susţine acti,e bancare a>ustate în "uncţie de risc în ,aloare de 1$.6 lei! =n

acest "el talia unei b#nci este limitat# de capitalul pe care îl poate atra(e

sau (enera! Aceste restricţii2 impuse prin normele pri,ind rata sol,abilit#ţii

bancare2 le "ac pe b#nci s# realizeze c# nu mai pot o"eri toate (amele de

produse "inanciare2 c# nu au su"icient capital pentru toate aceste operaţii

şi c# trebuie luate anumite decizii pri,ind renunţarea la anumite produse

şi introducerea sau e)tinderea o"ertei pentru altele2 mai puţinBcapitalo"a(e!

0entru a ma)imiza rata rentabilit#ţii "inanciare @R/E2 în conte)tul

actualei le(islaţii2 banca trebuie s#


78/137

determinat corect necesarul de capital pentru un nou produs2 atunci

b#ncile constat# c# atin(erea R/E propus ar însemna s# e,alueze

produsele la preţuri care le


79/137

suplimentare a "ondului de rezer,# este "oarte util# pentru a putea

aprecia (lobal calitatea porto"oliului de credite7 aceasta deoarece ea

e)prim# punctul de ,edere intern al b#ncii: mai multe rezer,e suntnecesare doar dac# se anticip# pierderi mai mari2 ceteris paribus!

Ast"el spus2 în principiu2 rezer,a se constituie în "uncţie de

calitatea porto"oliului de credite!

Tipuri de rezer6e bancare

=n scopuri analitice2 la multe b#nci2 rezer,ele se (rupeaz# în:

< Rezer,e speci"ice sau alocate7 sunt cele pe care banca le

consider# asociate unei anumite (rupe de credite sau unui anumit credit!

4ac# un credit anume de,ine mai riscant decât celelalte credite din

aceeaşi cate(orie2 atunci banca "ie ma>oreaz# anume rezer,ele sale

pentru acel credit sau aloc# o parte din rezer,ele sale special pentru

acoperirea pierderilor potenţiale la acel credit7


80/137

< Re(imul "iscal7 dac# se suport# din pro"itul brut rezer,ele tind s#

"ie mai mari decât cele "inanţate din pro"itul net7

< 0re,ederile normati,e7 ele pot impune un anumit mod deconstituire a "ondului de rezer,# care determin# direct şi e)clusi,

m#rimea rezer,elor @România7

< Calitatea porto"oliului de credite şi a mediului economic7 în

perioade de recesiune rezer,ele sunt mai mari c#ci şi probabilitatea de

nerambursare este mai mare!

0entru a stabili ,olumul "ondului de rezer,# pentru pierderi la

porto"oliul de credite se pot "olosi2 în principiu2 mai multe metode de

calcul @"undamentare!

Folosirea unui proces constant "aţ# de ,aloarea porto"oliului decredite se "oloseşte în perioade de stabilitate economic# şi nu necesit#

e,aluarea prealabil# a riscurilor! 0rocentul "olosit este2 cel mai adesea2

ma)imul admis de le(e pentru a "i prele,at din pro"itul brut! Folosirea

acestei metode limiteaz# analiza pe care banca trebuie s# o "ac# pentru


81/137

accesibile! Se presupune c# aceste b#nci au in,estit su"icient în

pro(noza condiţiilor de pe pieţele creditului pentru ca ni,elul rezer,elor

lor s# poat# "i considerat ca "iind corespunz#tor! Este o soluţie economic#şi care poate da bune rezultate2 cu condiţia ca b#ncile s# opereze pe

aceleaşi pieţe şi s# aib# rentabilit#ţi apropiate! Cel mai adesea este

"olosit# pentru "undamentarea complementar# a ni,elului rezer,elor şi

rareori e)clusi,!

4ac# ne baz#m pe e)perienţa anterioar#2 atunci m#rimea

rezer,elor se determin# pe baza seriilor de date re"eritoare la pierderile

înre(istrate în anii anteriori! Este "olosit# relati, "rec,ent de b#ncile mici

c#ci pierderile înre(istrate anterior la (rupe relati, omo(ene de credite

@ipotecare2 personale2 pentru c#rţi de credit sau cump#r#ri de automobilepot o"erii o bun# estimare a e,oluţiei ,iitoare @în condiţii similare!

Interpretarea trebuie "#cut# cu discern#mânt c#ci trebuie selectate

tendinţele reale de in"luenţele sezoniere2 precum şi de "aza ciclului

economic şi e,entuala modi"icare a strate(iei mana(eriale!


82/137

imunizare la condiţiile ad,erse de mediu2 de e)emplu2 b#ncile mari pot "i

scutite de plata impozitelor a"erente @prele,are din pro"itul brut doar

pentru pierderile e"ecti, suportate! Analiza creditelor este o metod# analitic#2 recomandat# de

autorit#ţile bancare! 0resupune un ,olum mai mare de munc# ' este deci

mai scump# ' dar şi o determinare apropriat# de ni,elul necesar al

prele,#rilor pentru "ondul de rezer,#! =n principiu acestea ar trebui s# "ie

cât mai reduse @minimul necesar c#ci reprezint# c?eltuieli7 îns# "aptul c#

pot a,ea un tratament "iscal particular şi sunt luate în calcul la

determinarea (radului de capitalizare "ace ca b#ncile s# "ie interesate '

între anumite limite re"eritoare în primul rând la rentabilitate ' s# nu

reduc# ,olumul rezer,elor!8olumul rezer,elor necesare este estimat pentru "iecare tip de

credite apoi însumat şi comparat cu ,aloarea iniţial# a rezer,elor!

4i"erenţa o reprezint# prele,#rile necesare!

Metoda normativă de stabilire a rezer,elor este impus# de


83/137

CAPITOLUL I<

STUDIU PRITRE

&ANCA A=RICOL> SA

5( SC PRODUCT SRL 1 prezentare 3eneral-

S!C! 0R/49C% S!R! este o societate cu capital pri,at care are

ca obiect de acti,itate producerea şi comercializarea produselor

le(umicole!


84/137

Ec?ipa mana(erial# a "irmei este "ormat# din specialişti cu înalt#

pre(#tire2 ec?ipa ce a asi(urat dez,oltarea continu# a "irmei!

Societatea este or(anizat# pe trei compartimente! Fiecarecompartiment are propria lui or(anizare şi propriile sarcini! 4intre acestea

cele mai importante2 pentru acti,itatea societ#ţii2 sunt compartimentul

comercial şi "inanciar


85/137

5/ Analiza ec,n,mic, 1 *inanciar-

5/( Analiza situa)iei ec,n,mice .n c,ntextul pie)ei

Analiza economic# se re"er# la importanţa pe care o are

societatea şi acti,itatea acesteia pe piaţa local#!

Societatea ocup# o poziţie important# în conte)tul economic

local! /dat# cu preluarea patrimoniului S!C! 0R/49C% S!A!2 S!C!

0R/49C% S!R!! a preluat şi cea mai important# parte a clienţilor

acesteia2 num#rul de contracte cu bene"iciarii determin# situarea

societ#ţii printre cei mai importanţi "urnizori de produse le(umicole pe

piaţa local#2 asi(urând mar"a pentru cei mai importanţi a(enţi importanţidin zon# care se ocup# cu industrializarea produselor le(umicole!

5// Analiza *inanciar-


86/137

• Sol,abilitate patrimonial# O 100× Pasiv

propriiCapitaluri O 11G

• Randamentul capitalului utilizat O 100Pr

×

utilizat Capital

ofit O $G

• Randamentul acti,elor O 100..

×

utilizat Capital

AC O .*G

• ar>a pro"itului impozabil @rentabilitatea "inanciar# în "uncţie de

C!A! O 100..

Pr ×

AC

net ofit O 62.G

• C?eltuieli la 1666 lei C!A! O 1000..

×

AC

totaleCheltuieli O 5$6G

• 3radul de acoperire a c?elt! din ,enituri O 100×Venituri

CheltuieliO

16$2*G


87/137

50/ E6aluarea in6esti)iei

E,aluarea in,estiţiei se ,a realiza pe baza o"ertelor de preţ primitede la principalii "urnizori de produse şi utila>e le(umicole şi de materiale

de construcţii2 "irme de proiectare!

In,estiţia cuprinde:

a 0roiectul de e)ecuţie şi planul de detaliu al construcţiilor:

Suma O $ mil lei

0rocent din total in,estiţii O +G

b Cl#dire:

- ma(azin des"acere

Suma O .$6 mil- drumuri de acces

Suma O $66 mil

- parc#ri şi alte dot#ri

Suma O 1.6 mil


88/137

500 Date pri6ind datele de des*acere 2i pr,m,6area

64nz-ril,r

0iaţa de des"acere este asi(urat# prin sistem en


89/137

505 In*,rma)ii *inanciare pri6ind acti6itate trecut- a *irmei

a prezentul plan de a"aceri s


90/137


91/137

SITUA#IA


92/137

=RAFICUL DE REALI"ARE A INelor P P P

Construcţii şiinstalaţii P P P P P P P P

%ransport şimonta> mi>loace

"i)eP P P

9tilit#ţi P P0robe te?noli(ice P

Atin(erea,ânz#rilor plani"icate

P


93/137

CERERE DE CREDIT

SC 0R/49C% S!R!!2 cu sediul în Constanta2 cod -*662 cu num#r de înre(istrare la Re(istru

Comerţului K1+-$*5* din Constanta2 şi cod "iscal: R&**&&&12 a,ând obiect de acti,itate comercializarea

produselor le(umicole2 prin reprezentanţii s#i le(ali şi anume: Administrator 3eneral şi 4irector economic2 ,#ru(#m s# ne aprobaţi un credit în ,aloare de $!+$$ mil! lei2 pe care s#e a(ricole! Resursele proprii de

161* mil! lei se asi(ur# potri,it bu(etului de ,enituri şi c?eltuieli a unit#ţii ast"el:

•surse proprii 161* mil! lei

•alte surseQQ


94/137

4eclar#m pe propria r#spundere ca toate datele din prezenta cerere2 precum şi din declaraţiile

ane)ate2 sunt reale şi corespund cu cele din e,idenţele noastre2 şi ne an(a>#m s# respect#m toate obli(aţiile ce

ne re,in din contractul de credit!

0ersoane autorizate2FI!A CLIENTULUI

SC! 0R/49C% SR2 are ca obiect de acti,itate comerţul cu produse le(umicole şi o ci"r# de a"aceri de +

mld! lei7

Sediul societ#ţii este în Constanţa2 şi este înre(istrat# la Re(istrul Comerţului cu num#rul de *55++2 şicod "iscal *$5&5!

Capitalul social este inte(ral pri,at2 în ,aloare de $6!666!

0ersoanele autorizate s# reprezinte societatea în înc?eierea de contracte sunt Administratorul şi

4irectorul Economic!

0ersonalul societ#ţii este de 6 an(a>aţi2 din care $6 cu carte de munc# şi 16 cu con,enţie ci,il#! 4atorit#

obiectului de acti,itate2 e)ista personal sezonier an(a>at pe perioada cu acti,itate ma)ima!0ersonalul societ#ţii este specializat pentru acti,itatea pe care o des"#şoar# prin studii de specialitate!

Conducerea societ#ţii este realizat# de c#tre ec?ipa mana(erial#2 care este "ormat# din cadre cu studii

< 5 <


95/137

superioare de specialitate în domeniul a(ricol si economic! Acestea contribuie la buna des"#şurare a acti,it#ţii

societ#ţii şi asi(ur# o acti,itate rentabil#2 bazat# pe e"icienţ# economic#!

Ec?ipamentele constau în marea lor ma>oritate în mi>loace de transport2 şi utila>e a(ricole!

Capacit#ţile de producţie ale unit#ţii sunt "olosite la capacitate ma)ima2 pentru a putea permite

des"#şurarea unei lar(i acti,it#ţi2 în ,ederea atin(erii obiecti,elor propuse!

Societatea nu are nici o in,estiţie în curs de e)ecuţie în momentul solicit#rii creditului!

Societatea o"er# spre ,ânzare toata (ama de produse le(umicole în re(im enudeţean2 a,ând o pondere pe piaţ# de 16G!

Strate(ia de dez,oltare2 se re"er# la creşterea o"ertei2 atât din punct de ,edere cantitati,2 prin dez,oltarea

de noi puncte de des"acere2 cât şi din punct de ,edere calitati,2 prin promo,area unor produse cu un înalt ni,el

calitati, pe piaţa!

9nitatea doreşte sa


96/137

0entru promo,area ,ânz#rilor se des"#şoar# acti,it#ţi de reclam# şi publicitate2 orientate spre

promo,area ima(inii "irmei!

0rincipalii concurenţi pe piaţa sunt marii produc#tori de produse le(umicole din ţar#2 care des"#şoar#

acelaşi tip de acti,itate2 ca şi "irma analizat#!

< 5. <


97/137

ANALI"A &>NCII

PENTRU ACORDAREA CREDITULUI

1! 4ate (enerale:

• Denumire+ SC! 0R/49C% SR

• F,rma de pr,prietate+ inte(ral pri,at

• Obiectul de acti6itate+ comerţ produse le(umicole

• Capital s,cial+ pri,at românesc

$! 4ate pri,ind creditul solicitat:• Cate3,ria de credit+ pentru dez,oltare2 în completarea surselor proprii

• e a(ricole

• Durata de creditare+ $ ani

< din care perioada de (ratie: <

< 5& <


98/137

! 4ocumentaţia "olosit# la e"ectuarea analizei:

0entru e"ectuarea prezentei analize s


99/137

0ro"it brut ' -621 mil! lei

Acti,e totale ' $*25 mld! lei

• Credite de)inute de c-tre client

< mii lei < Credite (e

termen scurt

Credite (e

termen mediu şi

ultima $alana la data anali)ei ultima $alana la data anali)ei

TOTAL

re!"#$e

- %" &R'

re!"#$e

- %" "%!e ()#*+

re!"#$e

< 5- <


100/137

• Per*,rman)a *inanciar-

Indicatori > (uncta?

"#

re*e-e#!

!r+.

re*e-e#!

/%!+"

("%"#!"

"#

re*e-e#!

!r+.

re*e-e#!

/%!+"

("%"#!"

,1Grad de indatorare 0 1 0 4*!. 4*!. 4*!.

-1Lic7iditate imediata 978 965 967 4*!. 4*!. 4*!.

.1@olva$ilitate

(atrimoniala11 12 12,50 2*!. 2*!. 2*!.

/1Renta$ilitate in

functie de CA1,9 2,5 3,50 2*!. 2*!. 2*!.

01Gradul de aco(erire a

c7eltuielilor din venituri103,00 101,00 102 2*!. 2*!. 2*!.

;1@erviciul datoriei

• =arantarea creditului se "ace cu imobilul ce constituie sediul unit#ţii şi alte dou# construcţii ce"olosesc ca spaţii de depozitare!

Societatea prezint# credibilitate pentru creditare2 a,ând perspecti,e bune pentru rambursarea creditului!

Indicatorii de bonitate recomand# creditarea societ#ţii solicitante!

+! 0ropuneri

• e a(ricole• Durata creditului $ ani

< din care: perioada de (ratie: <

< 55 <


101/137

• Punerea la disp,zi)ie +eşalonat @con"orm (ra"icului de realizare a in,estiţiei

• D,b4nd- &*G• Rambursarea ultimei rate la data de+

=N%/CI%2 A0R/;A% =NS9MI%

DECI"IE+ nrJdataJJNota: Analiza este con"orm# cu normele de creditare în ,i(oare ale b#ncii!

< 166 <

CONTRACT DE CREDIT


102/137

CONTRACT DE CREDIT nr J

.nc;eiat ast-ziJJJJ

=ntre:

< ;anca A(ricola2 societate pe acţiuni2 sucursala Constanţa2 în baza împuternicirii date prin 4ecizia Consiliului

de Administraţie al RAIFFEISEN S!A!2 cu sediul în ;ucureşti2 Str! 4oamnei 1+2 denumit# în contract ;ANC2

reprezentat# prin 4e a(ricole2 pe o perioada

de $ ani2 începând cu data de 1.!6.!$66$ şi pân# la data de 1.!6.!$66. @con"orm (ra"icului ane)at

$! Creditul acordat se ,a pune la dispoziţia =0R99%A%99I eşalonat2 con"orm (ra"icului de utilizare a

creditului!

< 161 <


103/137

;anca percepe pentru creditul aprobat şi acordat urm#toarele comisioane:

• comisionul iniţial de an(a>ament de 62.G la ,aloarea creditului aprobat ' la semnarea contractului de credit7

• comisionul de urm#rire @(estionare a respect#rii condiţiilor contractuale de 6266. G la soldul creditului

e)istent în ziua de $1 a "iec#rei luni2 calculat lunar pe toata durata de creditare7

• comision de neutilizare de - G pe trimestru an2 calculat zilnic asupra sumei neutilizate din credit la datele şi

în ,alorile stabilite în contract7

! Creditul se acord# cu o dobând# de &*G pe an!

0e parcursul utiliz#rii şi ramburs#rii creditului2 ;ANCA poate inde)a procentul de dobând#2 în con"ormitate

cu costul resurselor de creditare şi dobânda de re"inanţare practicat# de ;!N!R! Noul procent de dobând# se ,a

comunica =0R99%A%99I în scris2 în termen de 16 zile de la aprobare2 şi se ,a aplica la soldul creditului

e)istent de la data modi"ic#rii dobânzii!

+! =n cazul neramburs#rii ratelor de credit la termenele stabilite prin (ra"icul de rambursare ane)at2 ;ANCA este

îndrept#ţit# s# treac# ratele la restanţ# în ziua urm#toare e)pir#rii termenului şi s# încaseze de la

=0R99%A% o dobând# ma>orat# cu G pe an peste dobânda curent#!

< 16$ <

C dit l t "i b t d #t =0R99%A% i î i t d d ţ# î î t i ţi l i


104/137

Creditul poate "i rambursat2 de c#tre =0R99%A%2 şi înainte de scadenţ# în între(ime sau parţial2 numai

cu acordul şi condiţiile b#ncii!

.! =0R99%A%9 se obli(#:

a s# respecte pre,ederile din prezentul contract şi din ane)ele la acesta7

b s# asi(ure şi s# participe cu resurse proprii la realizarea obiectului credit#rii2 în proporţie de $21G2

respecti, mil! lei7

c s# "oloseasc# creditul primit numai în scopul pentru care a "ost solicitat şi aprobat2 în condiţiile stabilite prin

contract7

d s# restituie ;ANCII creditul potri,it (ra"icului ane)a la contract şi s# pl#teasc# dobânzile şi comisioanele

bancare2 la termenele şi în sumele con,enite în contract7

e s# re"lecte corect2 şi la zi2 în e,identele sale contabile2 toate operaţiunile le(ate de utilizarea şi rambursarea

creditului2 în con"ormitate cu normele în ,i(oare7

" s# suporte c?eltuielile de urm#rire "#cute de ;ANC pentru recuperarea creditelor nerambursate la

scadenţ#7

( s# solicite acordul ;NCII în cazul modi"ic#rilor or(anizatorice şi statutare @di,izare2 asociere2 etc!2 care

au implicaţii asupra obli(aţiilor asumate prin prezentul contract7? s# p#streze în bune condiţii şi s# nu înstr#ineze (aranţiile care au stat la baza acord#rii creditului7

< 16 <

i pe întrea(a perioada de der lare a credit l i respecti pân# la restit irea acest ia şi a dobân ii s# şi


105/137

i pe întrea(a perioada de derulare a creditului2 respecti, pân# la restituirea acestuia şi a dobânzii2 s#at de drept în "a,oarea b#ncii!

Aceste (aranţii sunt indi,izibile pân# la rambursarea inte(ral# creditului!

*! 0rezentul contract intr# în ,i(oare dup# înscrierea contractului de ipoteca şisau de (a> în re(istru de

inscripţiuni şi transcripţiuni imobiliare al Kudec#toriei2 respecti, la mapa de amanet2 precum şi înre(istrarea la

societ#ţile de asi(urare a cesiunii drepturilor de desp#(ubire2 pentru bunurile ipotecate şi (a>ate în "a,oarea;NCII! 0e toata durata derul#rii creditului2 pân# la rambursarea inte(ral# a acestuia şi plata inte(ral# a

datoriilor c#tre banc#2 în cazul nereânoirii poliţelor de asi(urare2 împrumutatul se obli(# s# permit# b#ncii a

< 16+ <

pl#tii în continuare cu nota contabil# din contul curent plata la societatea de asi(urare contra,aloarea primei


106/137

pl#tii în continuare cu nota contabil# din contul curent! plata la societatea de asi(urare2 contra,aloarea primei

de a asi(urare2 a"erenta dreptului de desp#(ubire pentru bunurile ipotecate şi (a>ate în "a,oarea b#ncii2

pentru care se ,a urm#rii primirea de la societatea de asi(urare a prelun(irii poliţei de asi(urare!

-! 0e toat# perioada derul#rii creditului şi pân# la rambursarea inte(ral# a acestuia2 împrumutatul se obli(# s#

permit# b#ncii ,eri"icarea situaţiei economicousti"icate2 dup#

e)pirarea unui termen de prea,iz de minim . zile2 care ,a "i comunicat în scris =0R99%A%99I2 ast"el:

< 16. <


107/137

• în cazul când indicatorii de per"ormant# "inanciar# înre(istreaz# ni,ele sub cele a,ute în ,edere în momentul

acord#rii creditului şi care pot conduce la nerambursarea creditelor con"orm pre,ederilor din contract! ;ANCA

poate decide continuarea credit#rii2 în alte condiţii de dobânda şi de (arantare a creditului2 începând cu data

de 1 ale lunii urm#toare celei pre,#zute pentru depunerea bilanţului contabil2 a situaţiei patrimoniale2 sau

dup# caz2 a întocmirii balanţei de ,eri"icare! 4reptul de decizie aparţine b#ncii2 iar împrumutatul se obli(# s#

accepte necondiţionat noile condiţii de creditare!

• în cazul înre(istr#rii de 0IER4ERI2 în cazul "urniz#rii2 de c#tre I0R99%A% a unor date nereale2 ;ANCA

este în drept s# întrerup# imediat2 "#r# prea,iz2 utilizarea de câtre împrumutat a creditului aprobat2 în cazul în

care acesta a înc#lcat condiţiile contractuale sau în cazul în care situaţia economica şi "inanciara a acestuia

nu mai asi(ur# condiţiile de rambursare!

11! Neplata ratelor şi dobânzilor a"erente la creditul acordat2 precum şi nerespectarea ,reuneia din clauzele

contractuale2 dau ;NCII dreptul s# treac# la retra(erea imediat# a creditului şi dobânzilor datorate din contul

de disponibilit#ţi al împrumutatului2 iar când acest lucru nu este posibil2 se ,a trece la recuperarea creditului

prin e)ecutare silit#!

< 16& <

1$ ;ANCA nu preia riscul politic sau cel determinat de calamit#ţile naturale şi nu r#spunde de autenticitatea


108/137

1$! ;ANCA nu preia riscul politic sau cel determinat de calamit#ţile naturale2 şi nu r#spunde de autenticitatea

documentelor prezentate de =0R99%A%!

1! 0rezentul contract şi (aranţiile reale şi personale constituite2 reprezint# titlu e)ecutoriu2 con"orm art! .& din

e(ea bancar# nr! .-155-

1+! Acest contract a "ost înc?eiat în num#r de $ e)emplare2 din care 1 e)emplar r#mâne la ;ANC2 şi 1

e)emplar la =0R99%A%

ANEXELE:

Contractul de (aranţie imobiliara2 (ra"icul de utilizare a creditului şi (ra"icul de rambursare a creditului "ac parte

inte(rant# din contract!

;ANCA2 =0R99%A%92

< 16* <

CONCLU"II


109/137

CONCLU"II

Sistemul bancar reprezint# una din cele mai importante ,eri(i ale economiei de piaţ# bazat# pe libera

iniţiati,# şi concurenţ#! Stabilitatea unei economii naţionale este în le(#tur# direct# cu stabilitatea sistemului

bancar naţional! %ocmai de aceea b#ncile trebuie s# reduc# riscul acti,it#ţilor şi proceselor bancare care ar putea

(enera pierderi!

Economia în tranziţia U#rii noastre a demonstrat "oarte multe cazuri în care b#ncile au disp#rut de pe

piaţ# datorit# unor di,erşi "actori printre care unul dintre cele mai importante îl reprezint# m#surile inadec,ate ce

au "ost luate în calculul riscului bancar! 4e aceea pentru consolidarea acti,it#ţii şi obţinerea de rezultate

economicouridic7

- asi(urarea permanent# a ec?ilibrului între resursele de creditare şi plasamente7

- cunoaşterea în teritoriu a normelor metodolo(ice de e,aluarea bunurilor ce constituie (aranţia

credit#rii7

- reanalizarea tuturor dosarelor neper"ormante pentru (#sirea soluţiilor de recuperare a creditului7

- instruirea periodic# a personalului pentru aplicarea unitar# a normelor de lucru!

< 16- <

=n ceea ce pri,eşte obiecti,ul de diminuare a riscului din cadrul acti,it#ţi des"#şurate e)perienţa bancar#


110/137

=n ceea ce pri,eşte obiecti,ul de diminuare a riscului din cadrul acti,it#ţi des"#şurate e)perienţa bancar#

impune cu strin(enţ# implementarea şi (eneralizarea unor modalit#ţi e"iciente de atenuare2 dar mai întâi2 de

preîntâmpinare a riscului!

E,itarea şi minimizarea riscului se realizeaz# prin luarea unor decizii şi (#sirea unor te?nici >uridice cât

mai coerente!

inimizarea riscurilor suportate de c#tre banc# contribuie la minimizarea pierderilor înre(istrate de c#tre

banc# şi ma)imizarea rentabilit#ţii acesteia!

Controlul şi e,aluarea riscului se poate realiza în condiţiile în care e)ist# un personal cali"icat superior în

domeniu cu e)perienţ#2 care îns# s# nu de,in# un obstacol pentru creditarea a(enţilor comerciali2 motorul

economiei contemporane!

< 165 <

&I&LIO=RAFIE


111/137

&I&LIO=RAFIE

1! Cezar ;asno2 Nicolae 4ardac2 Constantin Floricel ' Monedă, Credit, Bănci 2 Editura 4idactica si 0eda(o(ica2

;ucureşti 199

$! Cezar ;asno2 Nicolae 4ardac < Operaţiuni Bancare2 Editura 4idactica si 0eda(o(ica2 ;ucureşti 199

! Cezar ;asno2 Nicolae 4ardac Riscuri bancre. Cerinţe prudenţiale. Monitorizare - Editura 4idactic# şi

0eda(o(ic#2 ;ucureşti !"""

+! uminiţa Ro)in ' Gestiunea riscurilor bancare - Editura 4idactic# şi 0eda(o(ic#2 ;ucureşti !""1

.! 3eor(eta 8intil# < Diagnosticul financiar şi ealuarea !ntreprinderilor Editura 4idactic# şi 0eda(o(ic#2

;ucureşti !""1

&! /priţ

Documents.tips 54452809 Creditare Raiffeisen Bank

Documents

Transcript of Documents.tips 54452809 Creditare Raiffeisen Bank