DOCUMENTAREA RAPOARTELOR

8/16/2019 DOCUMENTAREA RAPOARTELOR

1/29

DOCUMENTAREA RAPOARTELOR (MISIUNILOR) DE

AUDIT

ASPECTE GENERALE

Referintele de baza privind documentarea auditului financiar sunt date de ISA 230 –

“Documentatia”, ISA 500 – “Probele de audit”, ISA 501 – “Probe de audit - considerente

suplimentare pentru elemente specifice”, ISA 505 – “Confirmarile externe”, ISA 520 –

“Proceduri analitice” , ISA 530 – “Esantionarea in audit si alte proceduri de testare selective”.

rebuie de asemenea avute in vedere si “!ormele minimale de audit” elaborate de C"#R.

Respectarea $aplicarea% celorlalte standarde $ ISA% completeaza intr-un fel sau altul

documentarea si sustinerea opiniei $raportului% de audit.

Potrivit ISA 230 $para&raful '% documentarea este reprezentata de date si informatii $documente

de lucru% pre&atite de catre sau puse la dispozitia auditorului, pe diferite suporturi $(artie, film,

electronice, etc.%.

Potrivit para&rafului )) al ISA 230 , documentele de lucru includ printre altele

• date si informatii privind structura or&anizatorica si *uridica, sectorul + mediul de activitate

$economic, le&islativ%

• copii+extrase ale documentelor le&ale relevante privind tranzactiile $operatiunile% efectuatede entitate $procese verbale, acte constatatoare, contracte, acte de proprietate, conturi

bancare, conturi+balante contabile, situatii financiare%

• documente de planificare $pro&ramele de audit ale misiunii%, de evaluare a sistemului de

control $audit% intern si a riscurilor existentei unor erori semnificative in situatiile

financiare, de planificare $pro&ramare% a procedurilor de audit $contracarare riscuri%

)


2/29

• documentele de analiza a soldurilor+rula*elor si a evolutiei unor indicatori semnificativi

$proceduri analitice%

• documente de comunicare+confirmare transmise catre sau primite de la terti si conducerea

entitatii• referentieri+indexari+adnotari pe toate documentele ce compun dosarele misiunii, cu

a*utorul carora sa fie identificabile toate datele si informatiile ce le contin, precum si

persoanele responsabile cu intocmirea+avizarea acestora.

ana&ementul entitatii auditate este responsabil de prezentarea corecta a datelor si

informatiilor din situatiile financiare.

Pentru exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare ale clientului, auditorul colecteaza

probe efectuand $aplicand% proceduri de audit, pentru a testa asertiunile managementului

$reprezenta ii explicite sau implicite privind respectarea re&ulilor contabile si asi&urarea

caracteristicilor calitative ale componentele situatiilor financiare%.

/n "!E0" nr. ) se prezinta o lista $exemplu% pentru doua pozitii bilantiere a principalelor

documente si revizuiri $verificari% in care se urmaresc principalele asertiuni ce trebuie avute in

vedere la intocmirea situatiilor financiare respectiv1 aparitia/existenta,

exhaustivitatea/separarea exercitiilor, drepturi si o ligatii, evaluarea !alocarea", acuratetea,

pre#entarea !clasi$icarea" si descrierea%

Probele obtinute prin intermediul procedurilor de audit sunt utilizate pentru a determina &radul

de corectitudine si obiectivitate $impartialitate% a situatiilor financiare si tipul raportului

$opinii%.

Fig. 1 de mai *os reprezinta o sinteza a relatiilor dintre situatiile financiare, asertiunile

mana&ementului referitoare la componentele situatiilor financiare, procedurile de audit

utilizate, probele obtinute si raportul de audit.

&ig% ' Sinteza relatiilor dintre situatiile financiare si raportul de audit

2


3/29

Dupa cum se observa din Fig. 1 , situaţiile financiare sunt afectate in mod determinant de

asertiunile mana&ementului cu privire la diferitele componente ale acestora.

"uditorul aplica procedurile specifice pentru a obtine probe referitoare la faptul daca fiecare

asertiune relevanta a mana&ementului este conforma cu principiile si re&ulile contabile

aplicabile, aceste proceduri si probe urmand sa-i sustina in final raportul $opinia%.

"ctivitatea auditorului financiar priveste in cea mai mare masura colectarea de probe si

evaluarea acestora prin diferite metode, astfel incat sa le poata ierar(iza si clasifica cat mai

corect atunci cand isi fundamenteaza opinia.

"uditorul trebuie sa documenteze toate aspectele importante sesizate in urma aplicarii

diferitelor proceduri $teste%, cu probe ce sa-i sustina apoi opinia asupra situatiilor financiare .

Documentarea facuta in timpul misiunii va reflecta atat modul in care s-au desfasurat lucrarile

de audit, cat si procedurile ce au fost aplicate si probele ce au fost culese.

Raportul de3itua iile

"sertiunilemana&ementului

referitoare la com onentele

Probele referitoare lacorectitudinea,obiectivitate

a $impartialitatea%

Procedurile

'


4/29

inand cont de le&atura stransa care exista intre probele de audit, procedurile aplicate si

documentatia intocmita pe parcursul desfasurarii misiunii de audit, in continuare se va face o

scurta prezentare a unor aspecte privind probele de audit si a modului de colectare a acestora si

respectiv in le&atura cu documentatia de audit $documentarea auditului%.

4


5/29

PR()ELE *E A+* T

Concepte cheie

Probele de audit !atura probelor de audit5radul de adecvare a probelor de auditRelevantaCredibilitatea3uficienta probelor de audit

aterialitateaRiscul de denaturare

arimea si caracteristicile populatiei6mo&enitatea populatieiCalitatea probelor de audit

Evaluarea probelor de audit

Pro ele de audit

Proba de audit reprezinta intrea&a informatie utilizata de catre auditor pentru a a*un&e la

concluziile pe care se bazeaza opinia sa, continand atat informatii preluate din contabilitate si

care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare $operatiuni+tranzactii, balantele de

verificare% cat si alte informatii relevante in le&atura cu acestea.

Probele de audit si procedurile de cule&ere a acestora sunt re&lementate de standardele ISA 500

si ISA 501 , ISA 505 , ISA 520 si+sau ISA 530 .

6 buna intele&ere a caracteristicilor probelor de audit $natura, &radul de adecvare, suficienta,

evaluarea% reprezinta un important instrument conceptual atat pentru auditorii financiari cat si

pentru profesionistii contabili in &eneral.

Natura pro elor de audit

/n functie de natura lor, probele de audit pot fi

7


6/29

• probe obtinute pe baza docu entelor contabile $facturi, contracte, *urnale, documente

de calcul al modului de alocare a costurilor, etc.% prin aplicarea diferitelor proceduri de

audit.

• probe obtinute din alte surse . $an&a*amente de audit anterioare, proceduri impuse desistemele de control al calitatii, etc.%.

Gradul de adecvare a pro elor de audit

!radul de adec"are a probelor de audit da in fapt asura calitatii acestora, astfel, probele de

audit, indiferent de forma lor, sunt considerate ca fiind adecvate atunci cand ele ofera

informatii ce sunt si rele"ante 8i credibile .

• #ele"anta probelor de audit este data de masura in care acestea sunt in concordanta cu

asertiunile $re&ulile contabile% aplicate de mana&ement la intocmirea situatiilor

financiare.

6 proba de audit cu privire la o asertiune nu se poate substitui unei probe de audit

le&ate de alta asertiune, fiind important sa se tina cont de relatia existenta intre probele

de audit si asertiunile aplicate de mana&ement la intocmirea situatiilor financiare.

De exemplu, existenta stocurilor poate fi probata prin participarea auditorului la

operatiunile de inventariere or&anizate de client, insa aceasta proba nu este relevanta$suficienta% si pentru determinarea drepturilor si obli&atiilor clientului in le&atura cu

aceste stocuri sau pentru determinarea costului lor.

• $redibilitatea probelor de audit se refera la faptul daca auditorul se poate baza pe un

anumit tip de probe pentru a evalua corect modul de aplicare a unei aser iuni sau a

alteia, fiind influentata de sursa, de natura si de circumstantele in care aceste probe sunt

obtinute.

9rmatoarele referinte sunt utile atunci cand analizam credibilitatea probelor de audito 6 proba de audit obtinuta de catre auditor dintr-o sursa independenta externa

entitatii $confirmari ale soldurilor primite direct de la clienti% este mult mai

credibila decat una obtinuta $numai% din interiorul entitatii.

:


7/29

o Proba obtinuta direct de catre auditor prin examinarea fizica $inspectie,

observatie% sau calcul, este mai credibila decat informatia obtinuta indirect sau

prin deductie $evaluarea sistemului de control intern%.

o "tunci cand auditorul evalueaza eficienta sistemului de control intern ca fiindridicata, probele &enerate de contabilitatea entitatii pot fi considerate ca fiind

mai credibile.

o Probele furnizate de documente ori&inale sunt mai credibile decat cele furnizate

de $foto%copii.

o Probele documentare in format electronic sau pe suport de (artie, sunt mai

credibile decat alte probe insa, si credibilitatea acestora este mai mare sau mai

mica in functie anumiti factori $vezi Fig. 2 de mai *os%.

&ig% - Factori care influenteaza credibilitatea probelor docu entare

Sursa%;.o(nson , &odern Auditing

Su$icienta pro elor de audit

CELE MAI CREDIBILE

Exemple

Con irmari primate !e la "an#i

$a#turi !e la urni%ori

Or!ine !e plata

Copii ale unor !o#umente !e&estiune ( ise !e ma&a%ii et#')

Do#umente &enerate !in exteriorulentitatii trimise !ire#t au!itorului

Do#umente &enerate !in exteriorulentitatii si !etinute !e #lient

Do#umente &enerate !in interiorulentitatii si #are #ir#ula in exterior

Do#umente &enerate in interiorulentitatii si #are nu #ir#ula in

exterior

CELE MAI PUTIN CREDIBILE

?


8/29

5radul de suficienta reprezinta asura cantitatii probelor de audit, respectiv cantitatea de

materiale doveditoare necesare pentru a oferi o baza rezonabila exprimarii unei opinii asupra

situatiilor financiare, stabilirea acestor “cantitati” depinzand in mare masura de exercitarea

rationamentelor profesionale in acest sens.De re&ula auditorul trebuie sa se bazeze mai de&raba pe probele ce sunt $ele insale%

convin&atoare decat pe propriile convin&eri.

rebuie de asemenea sa existe o relatie rationala intre costul si utilitatea probelor $dovezilor%

obtinute pe parcursul misiunii de audit.

Cantitatea probelor de audit este influentata de o serie de factori $materialitatea, riscul de

denaturare, marimea si caracteristicile populatiei, omo&enitatea populatiei, calitatea probelor

de audit culese%, astfel

&aterialitatea ' se refera la importanta $relevanta+ pra&ul de semnificatie% claselor de

tranzactii si a conturilor pentru utilizatorul informatiilor, astfel incat, cu cat

tranzactiile+pozitiile+elementele din situatiile financiare sunt mai importante, cu atat

este nevoie de o cantitate mai mare de probe.

#iscul de denaturare ' se refera la riscul $inerent% de a exista unele erori in aplicarea

re&ulilor contabile si la riscul de nedetectare a acestor erori prin sistemul de control

intern, astfel incat, cu cat acest risc va fi mai mare, cu atat vor fi cerute mai multe probe

de audit.

• &ari ea populatiei ' in cadrul unei misiuni de audit, de multe ori este necesar sa se

lucreze cu esantioane din cadrul unor populatii statistice, nefiind posibila analizarea

tuturor elementelor $tranzactiilor, operatiunilor% dintr-o astfel de @populatie”

odul de determinare $stabilire% a esantioanelor in audit, si alte aspecte le&ate de

acestea sunt tratate in standardul ISA 530 , numarul probelor de audit in acest cazdepinzand de ari ea si caracteristicile populatiei analizate, astfel incat, cantitatea de

probe necesare este cu atat mai mare, cu cat populatia $numarul

tranzactiilor+operatiunilor% este mai mare.

A


9/29

• ( ogenitatea populatiei ' daca populatia statistica este omo&ena respectiv elementele

care o formeaza au caracteristici asemanatoare, aceasta poate fi analizata $testata% cu

a*utorul unui esantion de dimensiuni mai mici.

$alitatea probelor de audit culese - cu cat calitatea probelor de audit este mai ridicata,cu atat numarul acestora va putea fi mai mic.

#actorii care influenteaza suficienta probelor sunt sintetizati in Fig. 3 de mai *os.

&ig%. Factori care influenteaza suficienta probelor Sursa%;.o(nson , &odern Auditing

/n consecinta, gradul de adecvare si gradul de su$icienta al probelor de audit sunt in stransa

interdependenta, iar simpla obtinere a unei cantitati mari de probe de audit nu poate compensa

calitatea slaba a acestora.

Evaluarea pro elor de audit

Pe parcursul unei misiuni de audit, rationamentul profesional al auditorului este un element

deosebit de important, acesta trebuind sa aiba capacitatea de a evalua in mod corect atat

cantitatea cat si calitatea probelor de audit ce ii sustin opinia.

"uditorul trebuie sa aiba cunostinte temeinice cu privire la natura probelor de audit, tipul si

cantiteatea acestora, astfel incat sa fie suficiente pentru a-i documenta si sustine opinia cu

privire la situatiile financiare auditate.

MAIMULTEPROBE

Materialitate

Ris# !e !enaturare

Dimensiunea populatiei

Omo&enitatea populatiei

Calitatea pro"elor

M a r e ) R i ! i # a t a

Mi#aS#a%uta

MAIPUTINE

PROBE

B


10/29

/n evaluarea probelor colectate, rationamentul auditorului trebuie sa ramana obiectiv

$impartial% si sa nu fie influentat de factori de alta natura $simpatie + antipatie fata de persoana

c(estionata%, respectand cerintele Codului de Conduita Etica a profesiei.

PR(CE*+R *E C(LECTARE !C+LEGERE" A PR()EL(R *E A+* T

Concepte cheie

/nspectia6bservarea/nvesti&areaConfirmareaRecalculareaReefectuareaRevizuirea $verificarea%Proceduri analitice

e(nici de audit asistate de computer $C"" %

"uditorul financiar obtine probe de audit cu scopul de a-si fundamenta in mod rezonabil

concluziile ce vor sta la baza opiniei sale, aplicand in acest sens diverse proceduri de audit, cu

a*utorul carora

• 3a obtina o intele&ere a activitatilor entitatii si a mediului in care aceasta si le desfasoara,

inclusiv a controlului intern, pentru a putea astfel evalua riscurile unor denaturari

semnificative, evaluand si testand in acest sens asertiunile $re&ulile contabile% aplicate de

mana&ement la intocmirea situatiilor financiare $@proceduri de evaluare a riscurilor ) %.

• 3a testeze, atunci cand este necesar si+sau a decis sa faca astfel, eficienta sistemului de

control intern in prevenirea+detectarea + corectarea denaturarilor semnificative de la nivelul

asertiunilor aplicate de mana&ement $@teste ale controalelor”%.

• 3a detecteze denaturarile semnificative de la nivelul asertiunilor aplicate de mana&ement

$@proceduri de fond”%.

/n Fig. * de mai *os, sunt prezentate te(nicile $metodele% de baza pe care un auditor le poate

avea cu privire la procedurile de audit.

)


11/29

&ig% +e nicile de baza pri"ind procedurile de audit

3ursa1 ;.o(nson , &odern Auditing

nspectia !veri$icarea" inregistrarilor / documentelor

Inspectia inre&istrarilor+documentelor consta in examinarea evidentelor contabile

$contabilitatea financiara, contabilitatea mana&eriala% privind tranzactiile si operatiunile

efectuate precum si a documentelor ce le sustin $pe suport (artie, format electronic%, avand ca

finalitate colectarea unor probe de audit cu &rade variate de credibilitate.

6 mare parte a probelor obtinute de auditor sunt rezultatul aplicarii acestei proceduri de audit,

in acest sens insa, acesta nu va putea face abstractie de &radul de credibilitate a acestor probe side le&atura lor cu modul de aplicare a asertiunilor mana&ementului la intocmirea situatiilor

financiare .

nspectia imo ili#arilor corporale si a altor active

* Inspe#tia (+eri i#area) !o#umentelor inre&istrarilor

, Inspe#tia imo"ili%arilor #orporale si a altor a#ti+e

- O"ser+area

In+esti&area.

Con irmarea/0 Re#al#ularea

Ree e#tuarea1

Re+i%uirea (+eri i#area)2

Pro#e!uri analiti#e3

))


12/29


13/29

/n mod obisnuit, in"estigarea nu ofera, ca atare, suficiente probe de audit si de asemenea, nu

este suficienta pentru a testa eficienta sistemului de control intern.

Con$irmarea

$onfir area este un tip specific de investi&are si reprezinta procesul de obtinere a unei

declaratii directe de la o terta parte, cu privire la o informatie sau la o situatie $conditie%

existenta.

Confirm rile sunt utilizate frecvent atunci c nd este vorba despre soldurile conturilor 8i

componenta lor, dar nu trebuie limitate doar la aceste elemente, ele fiind utilizate de asemenea

si pentru a obtine probe de audit referitoare existenta + inexistenta anumitor conditii

$operatiuni, documente%, cum ar fi $de exemplu% absenta unui contract, ce poate la randul sau

influenta recunoasterea unor venituri.

5radul de incredere in probele obtinute prin confirmari, este direct influentat de forma

confirmarii, de experienta anterioara cu entitatea auditata, de natura informatiei confirmate

si+sau de destinatarul cererii de confirmare.

De exemplu, daca se solicita si obtine o confirmare unui consi&natar privind faptul daca o

cate&orie $stocuri% de bunuri au fost primite in consi&natie, aceasta reprezinta o proba ca

entitatea detine stocurile respective respectiv sustine asertiunea privitoare la drepturi si

obli&atii.

Fig. 5 de mai *os prezinta solduri $sume% selectate si informatiile confirmate prin aplicarea de

catre auditor a acestei proceduri specifice.

&ig% 0 Su e si infor atii confir ate frec"ent in isiunile de audit

)'

Sume si/sau in$ormatii con$irmate Sursa con$irmarii !tertii"3oldurile de numerar $trezorerie% si

imprumuturi"ctiuni si alte titluri de valoare

Creante+"lti debitori3tocuri in consi&natie6bli&atii curente"coperire a riscurilor Cautiuni, &arantii


14/29

Ree$ectuarea

#eefectuarea reprezinta executarea de catre auditor, in mod independent, a procedurilor sau

controalelor pe care entitatea le-a efectuat initial prin sistemul sau de control intern, fie manual,

fie utilizand te(nici de audit asistate de calculator $C"" %.

/ntrucat auditorul verifica direct prin acest tip de probe fiabilitatea sistemului de control intern,

ele sunt percepute ca avand un &rad de credibilitate foarte ridicat.

Recalcularea

#ecalcularea consta in verificarea acuratetei $matematice% a informatiile din documente sau din

inre&istrarile contabile, putand fi efectuata si prin utilizarea te(nolo&iei informatice $obtinerea

unor fisiere + baze de date, folosirea C"" %.Exemple specifice acestui tip de proceduri includ recalculari ale c(eltuielilor cu amortizarea

activelor fixe, recalculari ale valorilor stocurilor functie de metodele $#/#6, C P, etc.%

utilizate de entitate, recalculari ale unor obli&atii + creante rezultand din contracte, etc.

Revi#uirea !veri$icarea"

#e"izuirea reprezinta procesul prin care se analizeaza si verifica datele din contabilitate pentru

a identifica situatii $sume + rula*e + solduri + operatiuni% importante sau neobisnuite."ceasta procedura presupune identificarea unor nere&ularitati $valori, componenta% din cadrul

soldurilor conturilor sau din alte sume din situatiile financiare , in urma analizarii tranzactiilor,

a re&istrelor $*urnalelor% contabile, a a*ustarilor, a reconcilierilor, precum si a altor documente

si raportari detaliate.

#e"izuirea -"erificarea include identificarea operatiunilor mari $neobisnuite% din inre&istrarile

contabile precum si verificarea + analiza datelor $inre&istrarilor% privind anumite cate&orii de

c(eltuieli $speciale, neobisnuite% si+sau a*ustarile + stornarile efectuate.

#e"izuirea -"erificarea poate fi folosita si in le&atura cu procedurile analitice dar si ca o

procedura de sine statatoare, putand fi efectuata manual cat si prin utilizarea te(nicilor de audit

asistate de calculator $C"" %.

)4


15/29

Proceduri analitice

Procedurile analitice reprezinta de asemenea probe importante si eficiente, colectate pe tot

parcursul misiunii de audit, inclusiv in etapa stabilirii termenilor an&a*amentului si a

planificarii, constand in evaluari ale informatiilor din situatiile financiare , bazate pe analiza

unor indicatori $evolutii, comparatii% si a unor corelatii intre aceste informatii si+sau intre

acestea si alte date + informatii nefinanciare.

Procedurile analitice presupun de asemenea analiza $investi&area% unor fluctuatii si+sau a unor

relatii + corelatii identificate, ce nu sunt consecvente $corelate% cu alte informatii relevante sau

care se abat in mod semnificativ de la valorile rezonabile $previzionabile%.

!ivelul de asi&urare $si&uranta% oferit de probele colectate prin procedurile anlitice este

determinat printre altele de

• masura in care sunt disponibile si ofera o si&uranta a datelor si informatiilor utilizate

• plauzabilitatea 8i predictibilitatea $co%relatiilor testate

• precizia $rezonabilitatea% si ri&oarea analizei si investi&atiilor efectuate.

Fig. / de mai *os prezinta o ierar(izare a coeficientilor de si&uranta $nivelelor de asi&urare% a

diferitelor tipuri de proceduri de audit.

&ig%1 Ierar ia gradelor de siguranţ a diferitelor tipuri de proceduri de audit

)7

Gradul de siguran23!nivelul de asigurare"

Tipul procedurii !pro ei"

/nalt

ediu

3cazut

/nspectia activelor corporaleReefectuareaRecalcularea

/nspectia $verificarea% inre&istrarilor + documentelor Revizuirea $verificarea%ConfirmareaProcedurile analitice

6bservarea/nvesti&area


16/29

*(C+4ENTAT A *E A+* T

Concepte cheie

Continutul documentatiei de auditPlanul si pro&ramele de auditDosarele de auditContinutul documentelor de lucru#orma documentelor de lucru

Continutul documentatiei de audit

Probele colectate si procedurile aplicate de auditorii financiari trebuie sa se re&aseasca in

documentatia de audit, urmand sa le serveasca acestora la fundamentarea rapoartelor si sa lesustina opiniile.

ocu entatia de audit respectiv docu entarea isiunilor rapoartelor de audit este

reprezentata de materialele + informatile $documentele de lucru% intocmite de auditor, sau

obtinute $pastrate% de catre acesta pe parcursul efectuarii misiunii sale, &rupate in dosarele sale

de lucru in mod sistematic si in conformitate cu cerintele standardelor profesionale aplicabile.

ocu entele de lucru se pot prezenta sub forma unor inscrisuri pe suport de (artie, a unor

fotocopii, a unor inre&istrari $baze de date% pe suporti electronici sau pe alti purtatori de

informa ii.

ocu entatia de audit $ ocu entarea auditului are in principal, urmatoarele scopuri si

obiective

Sa ser+eas#a (a4ute) la plani i#area e e#tuarea supra+e&5erea si re+i%uirea

a#ti+itatii (misiunii) !e au!it'

Planificarea auditului precum si descrierea activitatilor specifice $operatiuni, proceduri,

pro&rame, etc.% trebuie sa se re&aseasca in documente de lucru astfel incat cu a*utorul

acestora, mana&erii + partenerii din ec(ipa auditorului sa poata verifica munca

subalternilor si sa efectueze controale de calitate privind activitatea desfasurata.

):


17/29

odul de intocmire a documentelor de lucru trebuie sa confirme respectarea

standardelor de audit aplicabile $ ISA, alte re&uli si proceduri specifice date de C"#R% si

a re&ulilor proprii stabilite la nivelul cabinetului $societatii% auditoare , cu precadere a

celor privind la munca $documentarea% @de teren”.

Sa #lasi i#e (sistemati%e%e) pro"ele !e au!it #ole#tate pe par#ursul misiunii potri+it

#erintelor stan!ar!elor pro esionale in#lusi+ a #elor !e #alitate'

Sa sustina si sa ar&umente%e raportul (opinia) !e au!it'

Pe baza documentatiei intocmite, a probelor colectate si a concluziilor inscrise in

documentele de lucru, auditorul va lua decizia cu privire la tipul de raport ce il vaintocmi si respectiv cu privire la opinia ce o va exprima.

"cest obiectiv este practic, de cea mai mare importanta in ceea ce priveste activitatea si

raspunderea auditorului fata de terti.

ocu entatia de audit -docu entarea auditului intrucat ofera principala baza pentru

continutul raportului si felul opiniei de audit, mai trebuie sa

• demonstreze modul in care auditorul a respectat standardele de audit si practicile

profesionale a&reate

• ofere o baza pentru concluziile auditorului cu privire la fiecare din asertiunile aplicate

de conducerea entitatii la intocmirea situatiilor financiare

• demonstreze faptul ca inre&istrarile din contabilitate sunt efectuate corect in raport cu

cadrul de re&lementare aplicabil si astfel situatiile financiare reflecta+ nu reflecta fidel

operatiunile+ tranzactiile din exercitiul financiar auditat.

3tandardul ISA 230 re&lementeaza si ofera recomandari cu privire la aspectele susmentionate,

inclusiv cu privire la ar(ivare si proprietatea asupra docu entatiei de audit iar @!ormele

minimale de audit” elaborate de C"#R, dau referinte importante si in unele cazuri minime,

privind continutul sectiunilor dosarelor de audit.

)?


18/29

ocu entatia de audit trebuie intocmita astfel incat sa permita orcarui utilizator avizat sa

intelea&a problemele specifice si sa testeze riscurile existente, declaratiile conducerii, utilizarea

procedurillor specifice de audit pentru colectarea probelor, constatarile facute si concluziile la

care a a*uns auditorul.

ocu entatia de audit trebuie de asemenea sa ofere informatii relevante pentru

• a intele&e natura, durata, intinderea si rezultatele procedurilor de audit aplicate, probele

obtinute, si concluziile formulate

si

• a se putea identifica cine a executat diferitele operatiuni si a intocmit documentele

aferente, data cand acestea au fost finalizate, precum si persoanele care au revizuit

documentele $munca% executantilor din cadrul ec(ipei de audit, inclusiv data acestor

revizuiri .

Cu alte cuvinte docu entatia de audit trebuie sa reflecte intrea&a activitate intreprinsa de

auditor pentru atin&erea obiectivelor in cadrul unui an&a*ament de audit.

Continutul dar si forma documentelor de lucru sunt influentate de urmatorii factori

• natura an&a*amentului

• forma raportului si felul misiunii de audit

• natura si complexitatea afacerii $activitatilor% clientului

• natura si complexitatea sistemelor de control intern ale entitatii auditate

• necesitatile de monitorizare, suprave&(ere si revizuire a lucrarilor efectuate de ec(ipa

de audit

• metodolo&iile si te(nicile de audit specifice auditorului $persoana fizica+ *uridica%,

utilizate pe parcursul misiunii.

)A


19/29

Planul si programele de audit

ocu entatia de audit trebuie sa contina un plan si progra e de audit cu privire la

an&a*ament, astfel• Planul de audit contine strate&ia ce trebuie urmata in desfasurarea misiunii, bazandu-se

in primul rand pe intele&erea de catre auditor a caracteristicilor activitatilor clientului si

a riscurilor potentiale de audit decur&and din acestea.

• Planul de audit reprezinta de asemenea cadrul pe baza caruia resursele ec(ipei

$misiunii% de audit $orele om% sunt alocate diferitelor etape $parti% ale an&a*amentului.

• Progra ele de audit stabilesc procedurile ce vor fi aplicate de catre membrii ec(ipei

precum si timpii alocati acestora si altor operatiuni specifice.• /n &eneral, pentru fiecare proces $tip de activitate+ ciclu% si fiecare sold al unui cont

trebuie facut un progra separat de audit.

• /n cadrul progra elor de audit vor fi stabilite+ detaliate in mod rezonabil procedurile ce

vor fi aplicate, testele+ analizele+ revizuirile $verificarile% ce se vor efectua.

.

Pentru imbunatatirea eficientei activitatii ec(ipei, auditorul poate utiliza si tabele, analize 8i

alte informatii intocmite de entitate, insa in astfel de situatii, acesta trebuie sa se convin&a si

prin metode alternative de faptul ca acele documente au fost intocmite corespunzator si sunt

credibile.

*osarele de audit

a*oritatea auditorilor $societatilor de audit% pastreaza documentatia in doua tipuri de dosare

$permanent, curent%.

osarul per anent contine date $informatii% istorice ce au continuitate in ce priveste

activitatile clientului, si care sunt relevante pentru mai multe exercitii financiare, fiind

actualizat, de cate ori este cazul, cu noi informatii de aceeasi natura.

)B


20/29

osarul curent include date 8i informatii aferente exercitiului financiar auditat conform

an&a*amentului.

Fig. de mai *os prezinta exemple de informatii incluse in fiecare tip de dosar.

&ig%5% Infor atii continute de dosarele de audit

Continutul documentelor de lucru

"ctivitatea ec(ipei de audit se concretizeaza in cea mai mare parte in docu ente de lucru, ce

compun din dosarul curent , acestea intocmindu-se atat manual cat si cu a*utorul unor pro&rame

informatice $balante de lucru, foi de lucru, documente de analiza a conturilor, documente

centralizatoare privind a*ustarile si reclasificarile ce se impun, memorandumuri catre + pentru

conducere, etc.%

4alantele de lucru ' fac le&atura dintre sumele existente Fn situatiile financiare, balantele de

verificare contabile si foile de lucru aferente.

Dosarul permanentDocumentele privind or&anizarea activitatii entitatii $actele constitutive, structuraor&anizatorica, re&ulamentul de or&anizare si functionare, etc.%

ono&rafii contabile aplicabile, modul de or&anizare si conducere a contabilitatii$financiare si mana&eriale%Copii ale contractelor importante $contracte colective de munca, contracte de leasin&% cu

aplicabilitate pe mai multe exercitii financiareGotarari "5" + C" si Decizii ale mana&ementului"lte documente $re&lementari% privind sistemul de control intern si auditul intern

Dosarul #urentermenii an&a*amentului de audit

Copii ale balantelor de verificare $sintetice, analitice% si ale situatiilor financiarePlanul + pro&ramele de audit3crisoarea de reprezentare a conducerii

!ote ale sedintelor, analizelor si revizuirilor efectuate in cadrul misiuniiDocumente $foi% de lucru in formatul impus de normele minimale ale C"#R si de normele

$standardele% proprii ale auditoruluiCopii ale documentelor testate $esantionate%

2


21/29

/n afara de o coloana privind denumirea contului, balanta de lucru contine si coloane de

referentiere pentru foile de lucru, pentru soldurile aferente anului anterior si soldurile

nea*ustate aferente anului curent, si respectiv pentru a*ustari+ reclasificari.

Fig. de mai *os prezinta un exemplu de balanta de lucru.

&ig% 6 67e plu de balanta de lucru

s#' ABC sa'


22/29

&e orandu ul de audit 7 cea mai mare parte a activitatii auditorului este consemnata in

memorandumuri scrise privitoare $de exemplu% la discutiile purtate cu personalul de

specialitate si conducere, privind sistemul de control intern, observarea $analiza% situatiei unor

active, erorile identificate precum si alte probleme aparute pe parcursul misiunii de audit.

A8ustarile sunt facute cu scopul de a corecta erorile identificate in inre&istr rile contabile

efectuate de catre client cum ar fi $de exemplu% anumite elemente bilantiere incorect evaluate,

respectarea + nerespectarea principiului prudentei, etc. si pentru care auditorul propune

corectarea respectivelor elemente din situatiile financiare.

#eclasificarile sunt efectuate cu scopul de a prezenta cat mai corect conform cerintelor

cadrului de re&lementare contabila clasele + cate&oriile de informatii din situatiile financiare .

&orma documentelor de audit

/ndiferent de for a docu entelor de audit , ce se pot prezenta atat pe suport de (artie sau alti

suporti cat si in format electronic, acestea trebuie in mod obli&atoriu sa cuprinda in afara

informatiilor propriu zise $financiar-contabile si nu numai% si adnotarile $insemnarile%

specifice.

Antetul -capul de tabel 7 include numele clientului, denumirea documentului de lucru, data de

sfar8it de an sau o alta data de referinta a exercitiului financiar auditat, denumirile $explicatiile%

din capul de tabel cand este cazul.

Inde7area si referentierea ' reprezinta procesul $operatiunile% prin care se stabileste o le&atura

intre situatiile financiare si documentele de audit precum si intre datele si informatiile dindocu entatia de audit.

Documentele de audit trebuie or&anizate $structurate% de asa maniera incat membrii ec(ipei de

audit sau orice alt utilizator avizat, sa poata &asi cu usurinta probele de audit si informatiile

relevante privind desfasurarea misiunii.

22


23/29

/n vederea indexarii $abrevierii% documentelor de audit, se utilizeaza un sistem de notatie cu

a*utorul literelor sau al cifrelor, sumele sau elementele importante ale situatiilor financiare

trebuind sa fie referentiate si @reciproc” pe aceste documente.

De exemplu, atunci cand auditorul utilizeaza la intocmirea unor foi de lucru si informatiile

aferente din alte foi de lucru, acestea vor fi referentiate pe fiecare foaie de lucru in parte.

Adnotarile -inse narile constituie notatii simple facute de catre membrii ec(ipei de audit,

mana&eri si parteneri alaturi de un articol $o informatie% sau o suma dintr-un document de

audit.

3imbolul adnotarii este in &eneral explicat sau definit la sfar8itul documentului de audit, multi

auditori si societati de audit utilizand un set standard de astfel de insemnari.

/n "!E0" nr.2 la prezenta se prezinta o foaie de lucru avand o forma $continut% standard

potrivit celor de mai sus.

/n Fig. 9 de mai *os se prezinta un exemplu al modului in care documentele de audit ar putea fi

or&anizate pentru a sustine fiecare element de numerar.

"stfel, suma de )7, lei prezentat Fn bilan este pus de accord cu


24/29

ABC saBilant

31/12/05Numerar si echivalente de numerar 15,000 lei

Creante 42,000lei * * * * * *

ABC saBalanta de lucru (BL)

Numerar 15,000 lei * * * * * *

ABC sa L 5!ituatia numerarului si echivalentel"r de numerar

C"nt !"lduri Nr#$e%a&ustate 531 L 5#1Numerar in casa 500lei

512 L 5#2'is "ni ilitati ancare12,000lei532 L 5#3Alte val"ri 2,500lei

15,000lei C"n%"rm BL

ABC sa L 5#2$ec"ncilierea dis "ni ilitatil"r ancare

!"ldul c"nturil"r curente14,000 leilus+ de " ite in tran it 2,000lei

-inus+ cecuri ne latite (scadente)(4,000)lei!"ld12,000lei

C"n%"rm L 5

ABC sa L 5#2#1C"n.rmarea ancara

!"ldul dis "ni ilitatil"r anesti din anci 14,000 lei C"n%"rm L 5#2

Arhivarea documentelor de audit

24

"


25/29

3tandardele ISA cer auditorilor sa pastreze documentele de audit un anumit numar de ani dupa

ce raportul de audit a fost finalizat.

/n acest sens de exemplu, standardele americane $He&ea 3arbanes-6xle=, 3tandardul PC"6< – "3'% cer ca documentatia de audit sa fie pastrata pentru o perioada de sapte ani de la data

finalizarii an&a*amentului $data raportului sau data la care activitatea practic s-a Fnc(eiat%,

daca le&islatia speciala nu cere o perioada mai mare de timp $asteptarea sentintei finale in cazul

unor procese%.

/n Romania nu exista prevederi le&ale speciale in acest sens, dar se poate considera ca fiind

rezonabila o perioada de pastrare a documentatiei de audit de minim 7-: ani daca prin termenii

an&a*amentului nu se stabileste altfel si+sau n-ar putea fi aplicabile unele prevederi le&ale

speciale.

"uditorul trebuie sa decida in le&atura cu durata de pastrare si modul de ar(ivare a

documentatiei de audit tinand seama de cantitatea $volumul% acesteia si raspunderile ce si le-a

asumat in cadrul misiunilor sale.

"uditorul trebuie sa adopte de asemenea proceduri corespunzatoare pentru mentinerea

confidentialitatii asupra datelor si informatiilor precum si a pastrarii in conditii de si&uranta a

documentatiei de audit, respectiv pentru ar(ivarea acesteia pe o perioada suficienta pentru a

satisface nevoile proprii si cerintele le&ale+profesionale in materie.

Alte aspe#te

ocu entele de lucru sunt proprietatea auditorului, acestea incluzand nu numai pe celeintocmite de catre auditor, ci si cele puse la dispozitia sa de c tre client.

Desi anumite parti sau extrase din documente de lucru pot fi lasate si la dispozitia entitatii

auditate, cu acordul auditorului, astfel de documente nu inlocuiesc si nu pot reprezenta

componente ale evidentelor financiar-contabile ale acesteia.

27


26/29

Desi auditorul detine dreptul de proprietate asupra documentelor de audit, acestea nu pot fi

prezentate, decat cu unele exceptii impuse de le&e, nici unei alte persoane fara consimtamantul

clientului.

CATE9A C(NCL+:

Pro ele de audit repre%inta totalitatea !o#umentelor !atelor si in ormatiilor ( inan#iar6

#onta"ile si nu numai) utili%ate !e au!itor la un!amentarea #on#lu%iilor pri+in!

2:


27/29

an&a4amentul respe#ti+ la into#mirea raportului si emiterea opiniei !e au!it in#lusi+ la

into#mirea altor rapoarte an&a4amente $cu scop special, de revizuire, alte an&a*amente, de

asi&urare, de examinare a informatiilor financiare previzionate% si sau ser+i#iile #onexe .

/ntr-un audit propriuzis, #ea mai mare parte a mun#ii au!itorului este a e#tata o"tinerii si

e+aluarii pro"elor prin utili%area !i+erselor proceduri $inspectia, observarea, investi&area,

confirmarea, recalcularea, reefectuarea, revizuirea + verificarea, etc.%.

Pentru a-si efectua misiunea corect si eficient, au!itorul tre"uie sa intelea&a oarte "ine

#ara#teristi#ile #ele mai importante ale pro elor de audit $natura, &radul de adecvare si

suficienta%si sa ai"a #ompetenta si experienta ne#esara pentru a le e+alua #orespun%ator'

/n scopul or&anizarii si conducerii eficiente a activitatii $misiunii% de audit in mod obi8nuit

au!itorii !e al#a in ormatiile !in situatiile $inanciare 7n #omponente sau se&mente ast el

in#at planul si programele de audit respe#ti+ pro#e!urile si testele #e se +or e e#tua sa

raspun!a #el mai "ine #erintelor SA si sa le o ere o "a%a pentru #ele mai "une

(re%ona"ile) #on#lu%ii'

Natura !urata si intin!erea procedurilor de audit ne#esar a i apli#ate se !etermina in

esenta prin rationament pro$esional pro#e!urile sta"ilite (sele#tate) tre"uin! sa satis a#a

o"ie#ti+ele au!itului si sa re!u#a su i#ient !e mult ris#ul !e ne!ete#tare a unor erori !in

situatiile $inanciare '

Au!itorul +a utili%a unul sau mai multe tipuri (#om"inatii) !e proceduri de audit a#estea

putan! i olosite atat #a te5ni#i !e e+aluare a ris#urilor si sau !e testare a #ontroalelor

#at si #a pro#e!uri !e on! , in functie de natura an&a*amentului, specificul activitatii sisistemul de control intern al clientului.

nspectarea activelor corporale, ree$ectuarea si recalcularea sunt #onsi!erate in &eneral #a

o erin! un &ra! !e si&uranta mai mare intrucat auditorul realizeaza prin aplicarea acestor

proceduri o colectare directa a elementelor probante.

2?


28/29

nspectia inregistrarilor conta ile si a documentelor, revi#uirea !veri$icarea", con$irmarea si

procedurile analitice sunt in &eneral #onsi!erate #a o erin! un &ra! !e si&uranta me!iu'

( servarea si investigarea pre%inta in &eneral un &ra! !e si&uranta mai s#a%ut !atorita

aptului #a am"ele #ate&orii !e pro"e #ole#tate in a#est el ne#esita si re#on irmari

+iitoare !in partea au!itorului'

Au!itorul tre"uie sa !o#umente%e si sa #ole#te%e atat pro"ele #e pri+es# aspe#tele

importante in into#mirea raportului si sustinerea opiniei exprimate #at si toate #elelalte

pro"e #e !o+e!es# #a au!itul a ost reali%at in #on ormitate #u stan!ar!ele SA'

*ocumentatia de audit !documentarea auditului"

repre%inta prin#ipalele !o+e%i (inre&istrari) ale mun#ii !epuse !e au!itor pre#um si

"a%a !e !ate si in ormatii ne#esare #on#lu%iilor raportului si opiniei !e au!it8

pri+este !ire#t plani i#area si exe#utarea an&a4amentului (misiunii !e au!it)

repre%entan! materialul !e "a%a pentru re+i%uirile (super+i%arile) ne#esare in#lusi+

pentru #ontrolul #alitatii mun#ii e#5ipei !e au!it8

• repre%inta prin#ipalele 9piese: (#onsemnari) in !osarele !e au!it (permanent #urent)pri+in! pro#e!urile apli#ate si pro"ele o"tinute'

Cu alte cuvinte, documentatia de audit !documentarea auditului" poate i per#eputa #a iin!

9po+estea: misiunii tre"uin! sa permita ori#arui utili%ator (a+i%at) al a#esteia sa

intelea&a mai usor ris#urile existente asertiunile testate pro#e!urile apli#ate mo!ul in

#are s6au o"tinut pro"ele si respe#ti+ s6a #on#lu%ionat asupra situatiilor inan#iare prin

raportul si opinia !e au!it'

O!ata #u inali%area an&a4amentului au!itorul tre"uie sa !e#i!a asupra #elui mai a!e#+at

tip !e raport pe #are6l +a emite "a%a pentru a#easta !e#i%ie re%ultan! !in pro ele

#ole#tate si !in #on#lu%iile #onsemnate in documentele de lucru '

2A


29/29

*ocumentele de lucru #e #uprin! si planul / programele de audit tre"uie sa #onsemne%e

(!o+e!eas#a) #on ormitatea au!itului e e#tuat #u #erintele stan!ar!elor apli#a"ile (ISA

et#)'

*ocumentele de lucru sunt stru#turate si or&ani%ate pentru a respe#ta atat #erintele

stan!ar!elor apli#a"ile #at si ne#esitatile au!itorului pentru ie#are a#ti+itate

(in!i+i!uala) impusa !e an&a4amentul sau'

Utili%area unor documente de lucru stan!ar!i%ate poate im"unatati e i#ienta mun#ii !e

au!it mai ales in #eea #e pri+este a#ti+itatile !e #ole#tare a in ormatiilor (pro"elor) !e

into#mire si !e re+i%uire a a#estor !o#umente'

In mo! normal documentele de lucru in#lu! in mo! o"li&atoriu in a ara !atelor si

in ormatiilor propriu %ise un antet si un sistem !e in!exare re erentare a!notare'

Pastrarea si ar5i+area !o#umentatiei !e au!it tre"uie sa ie a#uta #u respe#tarea

#erintelor le&ale si ale stan!ar!elor !e au!it apli#a"ile pre#um si un#tie !e alti a#tori

spe#i i#i (+olum spatii tipuri !e suporti eluri !e misiuni et#') in le&atura #u #are +a

!e#i!e au!itorul'

DOCUMENTAREA RAPOARTELOR

Documents

Transcript of DOCUMENTAREA RAPOARTELOR