DOCUMENTAȚIE DE SOLICITARE

Documentație de solicitare pentru revizuirea Autorizației integrate de mediu Nr.2/21.10.2019 CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ȚUȚORA

-S.C. EDIL INDUSTRY S.R.L..-

1

DOCUMENTAȚIE DE SOLICITARE

REVIZUIRE AUTORIZAȚIE INTEGRATĂ DE MEDIU

CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR

ȚUȚORA

TITULARUL ACTIVITĂȚII: S. C. EDIL INDUSTRY S.R.L.

LIDER AL ASOCIERII SORAIN CECCHINI TECHNO ESPANA-S.C. IASICON

S.A.

PUNCT DE LUCRU: LOCALITATEA ȚUȚORA, COMUNA ȚUȚORA,

JUDEȚUL IAȘI

Realizat de: ing. IACOB MARIA

Persoană fizică înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului -

poziția nr. 734 și în Lista experților care elaborează studii de mediu- document constituit în baza

prevederilor Ord.MAPPM nr. 1134/20.05.2020 - poziția 494.



2

CUPRINS

SECȚIUNEA I- REZUMAT NETEHNIC

1. Descrierea instalației și a activităților desfășurate 3

2. Tehnici de management 9

3. Intrări de materiale 10

4 Principalele activități 21

5. Emisii și reducerea poluării 24

6. Minimizarea și reciclarea deșeurilor 26

7. Energie 26

8. Accidentele și consecințele lor 27 9. Zgomot și vibrații 28

10. Montorizare 28

11. Dezafectare 30

12 Aspecte legate de amplasamentul pe care se află instalația 30

13. Limitele de emisie 31

14. Impact 32

15. Planul de măsuri obligatorii și programele de modernizare 35

SECȚIUNEA 2

2. Tehnici de management 35

3. Intrări de materii prime 44

3.1. Selectarea materiilor prime 43

3.2. Cerințele BAT 47 3.3. Auditul privind minimizarea deșeurilor 50

3.4. Utilizarea apei 51

3.4.1. Consumul de apă 52

3.4.2. Compararea cu limitele existente 53

3.4.3. Cerințele BAT pentru utilizarea apei 53

4. Principalele activități 59

4.1. Inventarul proceselor 60

4.2. Descrierea proceselor tehnologice 62

4.3 Inventarul ieșirilor ( produselor) 74

4.4. Inventarul ieșirilor ( deșeurilor) 74

4.5. Diagrama elementelor principale ale instalației 77 4.6. Sistemul de exploatare 78

4.7. Studii pe termen lung considerate a fi necesare 83

4.8. Cerințe caracteristice BAT 84

4.9. Reducerea poluării din surse punctiforme în aer 95

4.10. Minimizarea emisiilor fugitive în aer 99

4.11. Reducerea poluării din surse punctiforme în apa de suprafață și canalizare 102

4.12. Pierderi și scurgeri în apa de suprafață, canalizare și apa subterană 106

4.13. Emisii în ape subterane 108

4.14. Miros. Planul de gestionare a disconforului olfactiv 109

4.15. Tehnologii alternative de reducere a poluării 116

5. Minimizarea și recuperarea deșeurilor 116

6. Energie 121 7. Accidentele și consecințele lor 126

8. Zgomot și vibrații 131

9. Monitorizare 134

10. Dezafectare 141

11. Aspecte legate de amplasamentul pe care se află instalația 144

12. Limitele de emisie 151

13. Impact 153

14 Planul de acțiune și programul de modernizare 159



3

REZUMAT NETEHNIC

- DESCRIEREA INSTALAȚIEI ȘI A ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE

Activități desfășurate la punctul de lucru conform anexei 1 din Legea nr. 278/2013 privind emisiile

industriale

Categoria de activitate conform prevederilor Legii nr. 278/ 2013 privind emisiile industriale:

Anexa nr. 1- pct. 5.3.b)-Valorificarea sau o combinație de valorificare și eliminare a deșeurilor

nepericuloase cu o capacitate mai mare de 75 de tone pe zi, implicând, cu excepția activităților care

intră sub prevederile anexei 1 la HG nr. 188/2002 cu modificările și completările ulterioare, una sau

mai multe activități: (i) tratarea biologică.

Cod CAEN Rev.1/

Rev.2

Activitatea Categorie de activități din Anexa 1 la

Legea 278/2013

9002/ 3821 Tratarea și eliminarea deșeurilor

nepericuloase

5.3.b) pct. (i)-Valorificarea sau o

combinație de valorificare și eliminare a

deșeurilor nepericuloase cu o capacitate

mai mare de 75 de tone pe zi implicând activități de tratare biologică

3710; 3720/3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate -

5157/4677 Comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor -

Activitățile înscrise la pct 5.3.b) din Anexa 1 la Legea 278/2013 nu sunt nominalizate în Anexa nr. 1 la

REGULAMENTUL (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 Ianuarie 2006

privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor

Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE .

1. DESCRIERE

Descrierea succintă a activităților desfășurate

Sistemul propus de management al deșeurilor acoperă aspectele de management necesare pentru

gestionarea deșeurilor municipale și asimialbile acestora generate în judetul Iași, respectiv:

o activitățile aferente stațiilor de transfer Ruginoasa, Bălțați și Hârlău: depozitarea

intermediară a deșeurilor menajere nepericuloase colectate selectiv din zonele de

colectare 1, 2 și 4 ( urbane și rurale) pe fracțiile: deșeuri reziduale, hârtie și carton,

metal, plastic și sticlă; sortarea, compactarea și transportul deșeurilor cu mijloace de

transport lung-curier la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Țuțora;

o activitățile aferente C.M.I.D. Țuțora: sortarea deșeurilor reciclabile primite de la

stațiile de transfer, compostarea deșeurilor verzi, tratarea mecano-biologică a

deșeurilor;

o reciclarea și reutilizarea fracțiilor recuperabile;

o transferul în vederea depozitării conforme a deșeurilor care nu pot fi supuse tratării

biologice (deșeuri rămase dupa sortarea fracțiilor reciclabile), a deșeurilor rezultate din

tratarea mecano-biologică și a celor mixte care nu au fost colectate separat.

Toate activitățile subordonate se bazează pe schema de colectare selective a deșeurilor.

In funcție de sistemul de colectare, stațiile de sortate separă diferitele tipuri de deșeuri reciclabile

(metal, sticlă, plastic, hartie/carton) pentru a permite utilizarea lor de către operatorii autorizați pentru

valorificarea finală prin reciclare. In mod similar, stația de de tratare biologică tratează fracția



4

biodegradabilă a deșeurilor care este colectată separat în pubela pentru deșeuri reziduale pentru a

minimiza cantitățile de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare.

Outputul rezultat de la stația de tratare mecano-biologică (TMB) este reprezentat de materialul

biostabilizat, iar de la stația de compostare de compost.

Acesta va fi utilizat pentru realizarea acoperirilor zilnice la depozitul conform.

1.1.Prezentarea condiţiilor actuale ale amplasamentului

Amplasamentul punctului de lucru:

Coordonatele amplasamentului :

Latitudine : 47°09'08.74567"N

Longitudine : 27°44'20.94814"E

Amplasamentul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Țuțora este poziționat în partea de

Vest a comunei Țuțora ( în zona neîncorporată a comunei Țuțora) pe un teren în suprafață totală de 69 ha, din care 50 ha au fost concesionate de Primăria Comunei Țuțora către Primăria Municipiului

Iași.

Amplasamentul CMID Țuțora

Suprafețe amenajate în interiorul amplasamentului CMID Țuțora:

Stație de sortare -0,38 ha;

Stație de tratare mecano-biologica 3,34 ha;

Spații comune intre celule – 3,62 ha;

Spații comune si administrative – 4,40 ha.

Vecinătăți:

Nord- Municipiul Iași-Depozitul de deșeuri Țuțora având ca operator S.C. SALUBRIS S.A.

Sud- terenuri agricole- proprietăți particulare

Est - canalul de desecare HCA-46/4 aparținând A.N.I.F. Iași

Vest -teren concesionat de Municipiul Iasi



5

Accesul la amplasamentul CMID Țuțora se realizează din DJ 249A până la podul peste raul Jijia și

din DC 22- spre localitatea Țuțora.

Amplasamentul studiat se afla situat in imediata vecinatate a raului Jijia, pe partea stângă a acestuia,

la o distanta de cca. 360 m, după digul de protecție.

Distanțele amplasamentului față de zonele rezidențiale :

2,30 km față de localitatea Cristești;

3,80 km față de localitatea Țuțora;

3,20 km față de localitatea Holboca;

cca. 8 km față de municipiul Iași

Distanțele amplasamentului față de ariile naturale protejate de interes comunitar :

Situl Natura 2000 ROSCI 0213-„Râul Prut”- 1840 m.

Situl Natura 2000 ROSCI 0135-„Pădurea Bârnova -Repedea”- 7910 m.

Situl Natura 2000 ROSPA 0092-„Pădurea Bârnova”- 5640 m.

Condiţiile naturale ale zonei de amplasament

Amplasamentul CMID Țuțora este situat în extremitatea sudica a Campiei Moldovei, subregiunea

Campia Jijiei inferioare. Din punct de vedere geologic teritoriul reprezinta o parte din Platforma

Moldoveneasca caracterizata prin aparitia la zi numai a unei parti din depozitele neogene de

cuvertura: Sarmațian - Bessarabian și Kersonian.

Din punct de vedere hidrologic amplasamentul CMID Tutora se află situat in:

Bazinul hidrografic Prut- Cod bazin hidrografic: P

Curs de apă: râu Jijia- Cod cadastral: XIII-1.015.00.00.00.0

Corp de apă de suprafață : sector confl. Sitna-confl. Prut;

Cod corp de apă de suprafață:RORW 13.1.15_B4

Corp de apă subterană: Lunca și Terasele Prutului Mediu și Inferior și afluenții săi-

Cod corp apă subterană: ROPR02

Date climatice şi seismice

Climatul zonei – este temperat-continental, cu influențe baltice. Temperatura medie anuală este de

9,8°C, luna cea mai caldă fiind iulie- cu o medie de 21,7°C, iar luna cea mai rece este ianuarie- cu o

medie de -5,6°C.Numărul mediu multianual al zilelor cu îngheț este de 146 zile/an.

Media multianuală a cantității de precipitații se situează în jurul valorii de 750 mm, cele mai multe

precipitații fiind înregistrate în sezonul cald ( în lunile iunie, iulie și august) și în special sub formă de

averse ( maxim 82 l/24 h), determinând intense procese de eroziune.

Conform codului de proiectare CR 1-1-4/2012, presiunea de referință a vântului este de 0.7 KPa

mediata pe 10 minute la10.0 m, pentru un interval mediu de recurenta de 50 de ani. Deplasarea

maselor de aer este mai frecventă din V-SE mai ales iarna și V-SV, NV mai ales vara.

Precipitațiile oscilează în limite foarte mari, media multianuală fiind 531,70 mm (conform datelor

furnizate de ABA Prut-Bârlad-SGA Iași).

Conform codului de proiectare CR 1-1-3-2012, încarcarea cu zăpadă pentru amplasamentul analizat

este de 2.5 KN/m2, pentru un interval mediu de 50 ani.

Din punct de vedere seismic amplasamentul se află sub incidenţa cutremurelor moldave, cu epicentrul

în zona Vrancea.

Conform prevederilor Normativului P100-1/2013, zona amplasamentului, se încadrează astfel:

zonă cu valoarea de vârf a accelerației terenului, ag =0,25 g pentru un interval mediu de

recurență de 50 de ani;



6

perioada de control ( colt) Tc=0,7 sec a spectrului de răspuns.

Adâncimea maximă de îngheț conform prevederilor STAS6054-77 este de 0,90 m de la suprafața

terenului.

Informații privind poluarea istorică

Utilizarea anterioară și existentă a terenului: activități specifice Depozitului de deșeuri Țuțora

Categoria de folosință a terenului: folosință mai puțin sensibilă conform prevederilor Ord. MAPPM

nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările și

compleările ulterioare, art.8, lit.b).

Până în prezent titularul activității nu a analizat calitatea solului din incinta obiectivului și din zona de

influență a acestuia. Se precizează că în conformitate cu prevederile Legii nr. 278/2013 privind

emisiile industriale, art. 16 alin (3) titularul ativității are obligația de a realiza monitorizarea calității

solului înainte cel puțin o dată la 10 ani.

Scopul investigației calității solului este reprezentat de identificarea unor posibile zone contaminate

din interiorul amplasamentului ca urmare a desfășurării activităților anterioare/ prezente, extinderea

unei potențiale contaminări și recomandarea unor acțiuni corective posibile pentru zonele în care

concentrațiile poluanților specifici analizați depășesc pragurile/ valorile limită prevăzute de legislația

în vigoare.

Analiza ce va fi efectuată pe amplasament va lua în calcul poluarea potențială a solului prin:

Poluarea directă ca urmare a posibilității de depozitare și manipulare necontrolată

(neconformă) a deșeurilor gestionate pe amplasment.

Poluarea indirectă prin:

- depunerea agenților poluanți emiși (ejectați) inițial în atmosferă și ulterior "spălați"

din atmosfera contaminată;

- transportul agenților poluanți emiși de către vânt de pe un loc pe altul;

- infiltrarea prin sol a apelor tehnologice, a levigatului și a apelor pluviale potențial

contaminate.

Tipul de poluare a solului investigat după natura poluanţilor: poluarea chimică.

Indicatori analizați: conținutul de umiditate, pH, substanțe organice, metale grele, alți poluanți

caracteristici profilului de activitate.

Rezultatele obținute privind concentrațiile în sol ale poluanților analizați vor fi comparate cu valorile

de referință pentru urmele de elemente chimice în soluri prezentate în Anexa- Tabelul 1 și Tabelul 2

din Ord. MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

Având în vedere faptul că funcțiunea existentă și cea viitoare a terenului necesită categoria de

folosință mai puțin sensibilă (conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997,Cap. III

„Reglementări privind poluarea solului”, art.8b) –concluziile investigațiilor preliminare privind

calitatea solului din zonă se vor raporta la valorile de prag stabilite pentru categoria de folosință mai

puțin sensibilă a terenului.

Rapoartetele de încercare (buletinele de analiză) efectuate pentru probele sol prelevate din incinta

amplasamentului punctului de lucru având ca operator SC EDIL INDUSTRY SRL se vor transmite la

APM Iași, iar rezultatele analizelor fizico-chimice efectuate vor constitui probe de referință ( probe

martor) în zonă.



7

1.2. Alternativele principale studiate de către solicitant (legate de locație, justificare economică,

orientare spre alt domeniu, etc)

Alternativa studiată de titularul activității a constat în menținerea facilităților existente pe

amplasament și dezvoltarea în zonă a unui obiectiv care are ca activitate principală sortarea deșeurilor

primate de la stațiile de sortare și transfer Ruginoasa, Bălțați și Hârlău și tratarea mecano-biologică a

deșeurilor municipale și asimilabile- fracții biodegradabile- rezultate din stațiile de sortare.

Se precizează că în conformitate cu prevederile Planului Național privind Gestiunea Deșeurilor

(PNGD), tratarea deșeurilor reziduale în instalații de tratare mecano-biologică (cu biostabilizare)-

TMB-reprezintă o tratare mecano-biologică în vederea eliminării finale prin depozitare, fiind încadrată

astfel ca și operație de eliminare (D).

Oportunitatea realizării obiectivului pe amplasamentul propus a derivat din faptul că zona a fost

utilizată anterior pentru activități de gestionare a deșeurilor municipale și asimilabile prin sortare,

compostare deșeuri verzi și respectiv prin eliminare finală în Depozitul ecologic Țuțora.

Funcționarea activităților aferente obiectivului pe amplasamentul existent asigură:

valorificarea caracteristicilor și a potențialului de dezvoltare al zonei în ceea ce privește

asigurarea unui management corespunzător pentru deșeurile municipale și asimilabile;

asigurarea tratării corespunzătoare a deşeurilor municipale şi asimilabile acestora provenite

din județul Iași, reducand astfel cantitățile de deșeuri eliminate prin depozitare cu ajutorul

soluției alternative de reciclare și tratare biologică;

îndeplinirea obiectivelor și țintelor de gestionare a deșeurilor municipale stabilite de PNGD

referitoare la:

creșterea gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare la 50% din cantitatea

totală de deșeuri municipale generată (Metoda 4 de calcul din Decizia Comisiei

2011/753/UE)- termen 2025;

permiterea eliminării prin depozitare numai a deșeurilor care au fost supuse în

prealabil unor operații de tratare fezabile tehnic- termen 2025;

pregătirea pentru reutilizare și reciclare a minimum 65% din greutatea tuturor

deșeurilor de ambalaje- termen 2025.

Criteriile utilizate pentru selectarea alternativei optimale de amplasare a obiectivului în satul Țuțora,

comuna Țuțora, județul Iași:

Criteriu Descriere

Relevanță Alternativa face posibilă funcționarea activităților desfășurate pe amplasament- tratarea

corespunzătore a deșeurilor municipal și asimilabile.

Fezabilitate din perspectiva mediului

Alternativa aleasă respectă obiectivele de mediu relevante: impactul desfășurării activităților asupra mediului este redus.

Alternativa are efecte pozitive în realizarea obiectivelor și țintelor stabilite prin Planul

Național privind Gestiunea Deșeurilor (PNGD)

Fezabilitate tehnică Funcțiunile existente sunt fezabile din punct de vedere tehnic și permit funcționarea

activităților la punctul de lucru.

Fezabilitate economică Alternativa este suportabilă din punct de vedere economic.

Acceptabilitate socială Alternativa de dezvoltare propusă este acceptabilă pentru public.

Control Alternativa de amplasament este sub controlul Consiliului Județean Iași și l Consilului

Local al Municipiului Iași .



8

Obiectivele stabilite în domeniul protecţiei mediului pentru activitățile desfășurate de SC EDIL

INDUSTRY SRL în cadrul CMID Țuțora

Stabilirea obiectivelor de protecţie a mediului în scopul evaluării efectelor activităților desfășurate la

punctul de lucru asupra mediului înconjurător, asociate priorităţilor propuse au fost selectate şi

formulate ținând cont de:

problemele de mediu relevante rezultate în urma analizării stării actuale a mediului;

obiectivele și prioritățile activităților desfășurate pe amplasament.

Lista obiectivelor relevante privind protecția mediului pentru realizarea activităților desfășurate la

punctul de lucru din satul Țuțora, comuna Țuțora, județul Iași, respectă următoarele cerințe:

corespund scopului, respectiv pot fi utilizate ca „ repere” pentru activitățile desfășurate;

se adresează nevoilor, preocupărilor și așteptărilor factorilor interesați;

pot fi revizuite pe măsură ce apar noi date privind situația de bază;

sunt realiste și pot fi monitorizate în timpul și cu resursele disponibile.

Aspecte / Factori de

mediu

Obiective relevante de mediu

Aer

Menținerea calității aerului in limitele concentrațiilor maxime admisibile prevăzute de legislația în vigoare .

Prevenirea/reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă generate de activitățile desfășurate

pe amplasament.

Utilizarea în activitatea desfășurată a celor mai bune tehnologii existente din punct de

vedere economic şi ecologic; introducerea criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile

desfășurate pe amplasament

Energie

Îmbunătățirea eficienței energetice și a utlizării resurselor

Luarea în considerare a standardelor de eficiență energetică în activitățile desfășurate;

respectarea prevederilor legislației privind performanța energetică.

Zgomot Prevenirea/reducerea zgomotului și vibrațiilor în zonele sensibile.

Apa

Prevenirea poluării punctiforme și difuze a corpurilor de apă; menținerea calității și

stării apelor de suprafață și a apelor subterane.

Prevenirea deteriorării corpurilor de apă de suprafață și subterane.

Reducerea consumului de resurse naturale.

Sol, subsol Prevenirea poluării solului din surse punctiforme și difuze

Deșeuri

Reducerea la minimum a producției de deșeuri din activitățile desfășurate pe

amplasament

Realizarea colectării selective a deşeurilor; creşterea gradului de recuperare şi reciclare a

deşeurilor generate pe amplasament.

Gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile desfășurate pe amplasament cu respectarea

prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare.

Transport Reducerea volumului traficului de tranzit în zonele sensibile

Populație și sănătate

publică

Asigurarea stării de sănătate a populației și a calității mediului urban prin implementarea de măsuri

care să vizeze prevenirea poluării mediului înconjurător.

Revitalizarea zonei agro-industriale a comunei Țuțora, județul Iași prin diversificarea

funcțiilor economice, îmbunătățirea dotării și echipării zonei în ceea ce privește

gestionarea deșeurilor municipale și a celor asimilabile.

Managementul

riscurilor de mediu

Creșterea gradului de siguranță în condiții de riscuri naturale și antropice.

Sensibilizarea

publicului cu privire la

aspectele de mediu

Informarea publicului cu privire la activitățile desfășurate la punctul de lucru și de

efectele probabile ale acestora asupra mediului înconjurător și a sănătății populației.

Îmbunătățirea calității activităților desfășurate ca urmare a luării în calcul a observațiilor,

propunerilor justificate formulate de publicul interesat și a recomandărilor autorităților

interesate de efectele realizării activităților pe amplasament.

Creşterea responsabilităţii publicului faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului



9

la informaţie şi cunoaştere.

Informarea/ consultarea publicului în vederea găsirii unor oportunităţi de diversificare a

beneficiilor pentru comunitatea locală şi de armonizare a măsurilor conservative cu

interesele de dezvoltare.

2. TEHNICI DE MANAGEMENT

2.1. Sistemul de management

S.C. EDIL INDUSTRY S.R.L.. a implementat:

Sistemul de Management de Mediu în conformitate cu cerințele Standardului ISO 14001:2015

având ca obiectiv îmbunătăţirea performanţei de mediu - Certificat nr. 2012/23.09.2018 cu

valabilitate până la data de 23.09.2021 emis de I.C.CERT.- International Certification

Conformity.


pentru pentru Recuperarea materialelor reciclabile sortate-activitatea Cod CAEN 3832-

Certificat nr. 4156831/26.11.2019 cu valabilitate până la data de 26.11.2022 emis de Quay

Audit UK Limited.

Sistemul de Management al Calității în conformitate cu cerințele Standardului ISO 9001: 2015

- Certificat nr.2011/23.09.2018 cu valabilitate până la data de 23.09.2021 emis de emis de

I.C.CERT.- International Certification Conformity.


pentru Recuperarea materialelor reciclabile sortate-activitatea Cod CAEN 3832-Certificat nr.

4156830/26.11.2019 cu valabilitate până la data de 26.11.2022 emis de Quay Audit UK

Limited.

Sistemul de Management al Mediului (SMM) este aplicat de SC EDIL INDUSTRY SRL prin

următoarele obiective:

transpunerea în practică, menținerea și îmbunătățirea continuă a sistemului de management de

mediu;

conformarea cu politica de mediu adoptată;

certificarea/înregistrarea sistemul management de mediu de către un organism exterior;

autoevaluarea şi declararea conformităţii cu Standardul Internaţional ISO 14001.

Managementul integrat de mediu se aplică prin integrarea problemelor de mediu în cadrul sistemului

de management general al obiectivului bazat pe procesul ciclic şi dinamic, planificare, implementare,

verificare şi analiză.

Procesul tehnologic vizează asigurarea condiţiilor de producție în vederea respectării legislației în

vigoare privind sănătatea publică şi protecția mediului înconjurător.

In dezvoltarea Sistemului de Management de Mediu în acord cu cerintele standardului SR EN ISO

14001 titularul activității a procedat la identificarea și cunoașterea cerințelor legale de mediu

aplicabile activității desfășurate la punctul de lucru, a proceselor, produselor și serviciilor la nivelul

tuturor compartimentelor din cadrul obiectivului.

Acestea au constituit criterii de bază pentru :

identificarea aspectelor de mediu, îndeosebi a celor cu impact potențial semnificativ asupra

factorilor de mediu;



10

indentificarea măsurilor de control operațional și a obiectivelor specifice de mediu în vederea

eliminării sau minimizării impactului de mediu asociat activităților desfășurate la punctul de

lucru.

SC EDIL INDUSTRY SRL a implementat politica de mediu pe baza procedurilor operaţionale care

au fost stabilite. Orientarea, preocuparea și angajamentul personal al managementului de la cel mai

înalt nivel către un sistem de management integrat sunt concretizate în Politica SC EDIL

INDUSTRY SRL în domeniul calității, mediului, sănătății și securității ocupaționale.

Fiecare angajat este responsabil pentru implementarea acestei politici conform poziției și rolului în

structura organizatorică a societății.

In concordanță cu politica adoptată au fost identificate obiectivele calității, ale mediului, ale sănătății

și securității ocupaționale precum și procesele operaționale și resursele necesare îndeplinirii acestora.

Angajamentul emis de conducerea SC EDIL INDUSTRY SRL se bazează pe:

examinarea și supravegherea activităților desfășurate la punctul de lucru și analiza punctelor

critice pentru mediu;

luarea de măsuri pentru prevenirea, reducerea poluării mediului;

evaluarea preliminarã a impactului pe care activitățile desfășurate le au sau le pot avea asupra

mediului;

prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a produselor poluante și de risipire a energiei

în caz de incidente/accidente tehnice;

compararea permanentă a programului de acțiune de mediu cu politica de mediu;

realizarea sistematicã a obiectivelor de mediu;

colaborarea cu autoritățile în vederea minimalizării riscurilor și accidentelor de mediu, cu

ajutorul unor tehnici adecvate;

sensibilizarea și eco-conștientizarea angajaților;

informarea publicului și promovarea unui dialog deschis cu privire la impactul pe care

obiectivul îl are asupra mediului înconjurător.

3. INTRĂRI DE MATERIALE

3.1.Selectarea materiilor prime

Materiile prime utilizate în activitățile desfășurate la punctul de luvcru sunt prezentate în Secțiunea 2,

pct. 3.1.

3.2. Cerințele BAT

Evaluarea activităţii desfășurate de SC EDIL INDUSTRY SRL s-a realizat conform cerinţelor celor

mai bune tehnici disponibile (BAT) prin compararea tehnicilor aplicate cu tehnicile integrate pentru

prevenirea și controlul ingrat al poluării.

În conformitate cu prevederile Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din 10

august 2018 de stabilirea a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru

tratarea deșeurilor, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului

[notificată cu numărul C(2018) 5070] se recomandă următoarele tehnici:

TEHNICA

RECOMANDATĂ

DESCRIEREA TEHNICII APLICABILITATE

BAT 1 - PERFORMANȚA GENERALĂ DE MEDIU

Punerea în aplicare

și aderarea la un

Elemente caracteristice EMS.

angajamentul conducerii;

definirea politicii de mediu

Tehnica recomandată se aplică.

SC EDIL INDUSTRY SRL a implementat sistemul de



11

sistem de

management de

mediu (SMM)

planificarea și stabilirea

procedurilor, a obiectivelor și a

țintelor

punerea în aplicare a

procedurilor

verificarea performanței și

luarea măsurilor corective; urmărirea dezvoltării unor

tehnologii curate

efectuarea periodică de evaluări

sectoriale comparative.

management de mediu.

Domeniul de aplicare și natura SMM este în general

corelată cu natura, dimensiunea și complexitatea

instațiilor pe care operatorul le exploatează și cu gama

de efecte pe care le-ar putea avea acestea asupra

mediului, determinate în funcție de tipul și cantitatea

deșeurilor prelucrate.

Sistemul de management de mediu implementat

include elementele caracteristice recomandate de

tehnicile BAT.

BAT 2- ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI GENERALE DE MEDIU A INSTALAȚIEI DE TRATARE

Instruirea și

punerea în aplicare

a unor proceduri de

caracterizare,

preacceptare și

acceptare a

deșeurilor

Procedurile au scopul de a asigura

adecvarea tehnică ( și juridică) a

operațiilor de tratare a unui anumit deșeu

înante ca acesta să ajungă în instalație.

Tehnica recomandată se aplică

Există proceduri de colectare de informații despre

intrările de deșeuri care presupun – în funcșie de caz-

inclusiv prelevarea de probe și caracterizarea deșeurilor

pentru a obține informații suficiente privind compoziția

acestora.

Aceste proceduri definesc elementele care trebuie

verificate la sosirea deșeului la instalație, criteriile de

acceptare și de respingere a deșeului.

Procedurile de preacceptare/ acceptare a deșeurilor

sunt bazate pe riscuri- se iau în considerare

caracteristicile deșeurilor din punct de vedere al

siguranței procesului de tratare, al securității în muncă

și al impactului asupra mediului.

Instituirea și


a unui sistem de

urmărire și a unui

inventar al

deșeurilor

Sistemul de urmărire și inventarul

deșeurilor au scopul de a urmări locul și

cantitatea deșeurilor aflate în instalație.


Există un sistem de urmărire și un inventar al deșeurilor

care conține toate informațiile generate în cursul

procedurilor de preacceptare și acceptare : ex. data

sosirii în instalație, natura și cantitatea deșeurilor, calea

de tratare preconizată și/sau de transfer al deșeurilor în

afara amplasamentului, eventuale pericole, etc.

Sistemul de urmărire al deșeurilor este bazat pe riscuri-

se iau în considerare caracteristicile deșeurilor din

punct de vedere al siguranței procesului de tratare, al

securității în muncă și al impactului asupra mediului.

Instituirea și


a unui sistem de

management al calității deșeurilor

rezultate

Tehnica presupune instituirea și punerea

în aplicare a unui sistem de management

al calității deșeurilor rezultate care să

asigure conformitatea acestoar cu așteptările , utilizând de exemplu

standardele EN existente.


Sistemul de management aplicat permite monitorizarea

și optimizarea procesului de tratare mecano-biologică a

deșeurilor, incluzând o analiză a fluxului de materiale pentru componentele relevante de pe tot parcursul

tratării deșeurilor.

Utilizarea analizei fluxului de deșeuri este bazată pe

riscuri- se iau în considerare caracteristicile deșeurilor

din punct de vedere al siguranței procesului de tratare,

al securității în muncă și al impactului asupra mediului.

Asigurarea trierii

deșeurilor

Deșeurile se păstrează separat, în funcție

de proprietățile lor pentru ușura tratarea.


Trierea deșeurilor se bazează pe separarea fizică a

acestora și pe proceduri de tratare aplicate.

Asigurarea

compatibilității

deșeurilor înainte

de amestecarea sau combinarea

Compatibilitatea se asigură prin

aplicarea măsurilor de verificare și de

testare pentru a detecta orice reacții

chimice nedorite între deșeuri în timpul amestecării , al combinării sau al


Se efectuează – în funcție de caz- teste de

compatibilitate ale deșeurilor bazate pe riscuri- se iau

în considerare proprietățile deșeurilor, respectiv riscurile pe care le prezintă deșeurile din punct de



12

acestora desfășurării operațiilor de tratare. vedere al siguranței procesului de tratare, al securității

în muncă și al impactului asupra mediului.

Sortarea deșeurilor

intrate

Sortarea deșeurilor intrate are scopul de

a preveni pătrunderea materialelor

nedorite în procesele de tratare

ulterioară.


Se realizează sortarea deșeurilor intrate prin:

separarea manuală a fracțiilor reciclabile prin

intermediul examinărilor vizuale;

separarea metalelor feroase, a metalelor

neferoase și/sau a tuturor metalelor; separarea granulometrică prin ciuruire/

cernere.

BAT 3- REDUCEREA EMISIILOR ÎN AER ȘI APĂ

Întocmirea și

menținerea unui

inventar al

fluxurilor de ape

uzate și gaze

reziduale

Inventarul fluxurilor de ape uzate și gaze

reziduale face parte din managementul

de mediu și cuprinde următoarele

elemente:

informații despre deșeurile

tratate și despre procesele de

tratare,

informații despre

caracteristicile fluxurilor de ape

uzate și de gaze reziduale.


Se realizează un inventar al fluxurilor de tratatre a

deșeurilor,a fluxurilor de ape uzate și de gaze reziduale

care conține următoarele elemente:

diagrame de flux simplificate ale proceselor

care să indice originea emisiilor;

descrieri ale tehnicilor integrate în procese și

ale tratăriiapelor uzate/ gazelor reziduale,

inclusiv rezultatele lor;

informații referitoare la caracteristicile

fluxurilor de ape uzate și de gaze reziduale:

valorile medii și variabilitateadebitului și a

temperaturii; concentrațiile medii ale

poluanților specifici, etc.

Nivelul de detaliere și natura inventarului sunt corelate

cu natura, dimensiunea și caracteristicile instalației de

tratare și cu efectele pe care le-ar putea avea aceasta

asupra mediului ( determinate de tipul și natura

deșeurilor tratate/ prelucrate).

BAT 4- REDUCEREA RISCULUI DE MEDIU ASOCIAT DEPOZITĂRII DEȘEURILOR

Optimizarea amplasării locului

de depozitare

Amplasarea locului de depozitare: cât mai departe posibil din

punct de vedere tehnic și

economic de receptorii

sensibili, de cursurile de apă,

etc.;

într-un mod care elimină sau

minimizează manipularea

inutilă a deșeurilor.


Depozitarea temporară a deșeurilor în cadrul stațiilor de

transfer, de sortare și de tratare mecano-biologică a

deșeurilor respectă tehnicile recomandate.

Amplasarea stațiilor de transfer elimină posibilitatea

manevrării inutile a deșeurilor și respectiv

transportarea deșeurilor pe distanțe inutil de lungi de la

acestea la stațiile de sortare și de tratare a deșeurilor

Țuțora.

Amplasamentele aferente stațiilor de transfer, de sortare

și de tratare a deșeurilor respectă recomandarea

referitoare la distanțele față de zonele sensibile.

Capacitatea de

depozitare adecvată

și funcționarea în

condiții de siguranță.

Se vor lua măsuri pentru a se evita

acumularea de deșeuri prin stabilirea

clară și nedepășirea capacității maxime

de depozitare a deșeurilor.


Se respectă măsurile prevăzute privind încadrarea

volumului de deșeuri în capacitatea de preluare/

depozitare proiectată prin:

monitorizarea fluxului de deșeuri-corelat cu

capacitatea maximă proiectată;

stabilirea clară a timpului maxim de staționare

al deșeurilor;

depozitarea adecvată, în condiții de siguranță a

containerelor cu deșeuri.



13

Zonă separată

pentru depoziatrea

și manipularea

deșeurilor

periculoase

ambalate

Zonă specială de depozitare pentru

deșeurile periculoase Tehnica recomandată se aplică numai în caz de

necesitate, motivat de faptul că stațiile de transfer, de

sortare și de tratare a deșeurilor nu gestionează deșeuri

periculoase.

Pe ampalsament, în incinta stațiilor de transfer și de

sortare, există zone special amenajate în care pot fi

depozitate temporar, în condiții de siguranță pentru

mediu și sănătatea populației ,deșeurile periculoase

care pot apărea în situații accidentale printre deșeurile

municipale și asimilabile colectate selectiv de

operatorii de salubritate .

BAT 5- REDUCEREA RISCULUI DE MEDIU ASOCIAT MANIPULĂRII ȘI TRANSFERULUI DEȘEURILOR

Pentru a reduce

riscul de mediu

asociat manipulării

și transferului

deșeurilor, BAT

constă în plicarea

unor proceduri de

manipulare și

transfer.

Întocmirea de proceduri de manipulare

și transfer pentru deșeuri. Tehnica recomandată se aplică

Există proceduri pentru manipularea și transferul

deșeurilor care cuprind următoarele elemente:

manipularea și transferul deșeurilor se

realizează de personal competent, instruit

corespunzător;

manipularea și transferul deșeurilor sunt

documentate în mod corespunzător, validate

înainte de executare și verificate după

executare;

luarea măsurilor ce se impun pentru prevenirea, detectarea și diminuarea

scurgerilor;

luarea măsurilor de precauție la realizarea și

conceperea operațiilor de amestecare sau

combinare a deșeurilor înainte de tratarea

acestora..

Procedurile de manipulare și transfer sunt bazate pe




CONCLUZIILE BAT PRIVIND TEHNICILE DE SORTARE

Separarea

pneumatică

Separarea pneumatică este un proces de

clasare aproximativă a amestecurilor uscate cu particule de diferite

dimensiuni.

Tehnica recomandată nu se aplică

Nu este cazul

Separator pentru

toate metalele

Metalele ( feroase și neferoase) sunt

sortate cu ajutorul unei bobine de

detecție al cărei câmp magnetic este

influențat de particulele de metal,

conectată laun procesor care controlează

un jet de aer pentru ejectarea

materialelor detectate.


Metalele ( feroase și neferoase) sunt sortate cu ajutorul unui electromagnet.

Separareaelectro-

magnetică a

metalelor neferoase

Metalele neferoase sunt sortate cu

jutorul separatoarelor cu curenți

turbionari.


Nu este cazul

Separarea manuală Materialele se separă manual Tehnica recomandată se aplică

Materialele se separă manual în urma examinării

vizuale de către personal, pe o bandă de sortare.

Sortarea se realizează pentru a îndepărta în mod

selectiv fracțiile reciclabile, respectiv pentru a îndepărta eventualii contaminanți din deșeuri.

Tehnica este utilizată pentru separararea materialelor

reciclabile: sticlă, plastic, lemn, etc și orice

contaminanți, materiale periculoase ( conținute în mod



14

accidental- ex. DEE)

Separarea

magnetică

Metoda este utilizată pentru separarea

metalelor feroase. Tehnica recomandată se aplică

Metalele feroase sunt sortate cu ajutorul unui magnet

care atrage materialele alcătuite din metale feroase.

Ex: cu un separator magnetic aflat deasupra benzii de

sortare sau cu un tambur magnetic.

Spectroscopie în

infraroșu apropiat

(Near –infrared

spectroscopy-

NIRS)

Materialele sunt sortate cu ajutorul unui

senzor în infraroșu apropiat care

scanează întreaga lățime a benzii

transportoare și transmite caracteristicile

spectrale ale diverselor materiale unui procesor de date care controlează un jet

de aer pentru ejectarea materialelor

detectate.


Nu este cazul.

Rezervoare de

plutire-detectare

Materialele solide sunt separate în două

fluxuri prin valorificarea densităților

diferite ale materialelor.


Nu este cazul

Separarea

granulometrică

Materialele sunt sortate în funcție de

dimensiunea particulelor acestora. Tehnica recomandată se aplică

Stația de sortare Țuțora utilizează un ciur rotativ cu

mișcări circulare și grătare mobile.

Masă vibrantă Materialele sunt separate în funcție de

densitate și dimensiune, deplasându-se

de-a lungul unei mese înclinate

oscilante.


Nu este cazul

Sisteme de raze X Materialele compozite sunt sortate în

funcție de densitățile diferitelor

materiale, de componentele halogenate

sau de componentele organice cu jutorul razelor X. Caracteristicile diferitelor

materiale sunt transmise unui procesor

de date care controlează un jet de aer

pentru ejectarea materialelor detectate.


Nu este cazul.

CONCLUZIILE BAT PENTRU TRATAREA MECANO-BIOLOGICĂ A DEȘEURILOR (TMB)

BAT 33- reducerea emisiilor de mirosuri

Reducerea

emisiilor de

mirosuri.

În vederea reducerii emisiilor de

mirosuri și a îmbunătățirii performanței

generale mediu BAT constă în

selectarea deșeurilor intrate.


Tehnica constă în realizarea etapelor de preacceptare,

acceptare și sortare a intrărilor de deșeuri ( conform

BAT 2)astfel încât să se asigure faptul că intrările de

deșeuri sunt adecvate pentru tratare.

BAT 34- Tehnici de reducerea emisiilor dirijate în aer

Adsobție Metoda se utilizează pentru rețirea

poluanților: Hg, COV; H2O, compuși

mirositori.


Nu se utilizează reținerea ( prin reacții eterogene ) a

poluanților din fluxurile de efluent gazos pe suprafața unui solid sau lichid care prezintă selectivitate pentru

anumiți compuși.

Biofiltru Metoda se utilizează pentru rețirea

poluanților: NH3, H2 S; COV; compuși

mirositori.

Unii copuși mirositori ( de ex.

mercaptanii, H2S) pot cauza acidifierea

mediului biofiltrului și în acest caz este

necesară utilizarea unui scruber cu apă

sau cu soluție alcalină pentru pretratarea

gazelor reziduale înainte de biofitru.


Fluxul de gaze reziduale este trecut printr-un pat de

material organic( de ex. turbă, iarbă neagră, compost,

rădăcini, scoarțăde copac, lemn de esență moale și

diferite combinații) sau printr-un material inert ( de ex.

argilă, cărbune activ și poliuretani) în care este oxidat

biologic de microorganismele naturale la CO2 și H2O.

Se selectează un mterial adecvat pentru pat din punct de

vedere al capacității de reținere a apei, al densității

aparente, al porozității și al integrității structurale. Biofiltrul se conectează la un sistem adecvat de

ventilare și de circulare a aerului pentru a se asigura o



15

distribuție uniformă a aerului prin pat și un timp de

staționare suficient pentru gazele reziduale din

interiorul acestuia.

Instalația de filtrare a gazelor reziduale nu are în

dotare scrubere pentru pretratarea gazelor înainte de

biofitre.

Filtru textil Tehnica se utilizează în cazul tratării

mecano-biologice a deșeurilor.


Nu este cazul.

Oxidare termică Tehnica se utilizează pentru reținerea compușilor organici volatili (COV).

Tehnica constă în oxidarea gazelor

combustibile și a agenților odorizanți din

fluxul de gaze reziduale prin încălzirea

amesteculu format din contaminanți și

aer sau oxigen la o temperatură

superioară celei de autoaprindere într-o

cameră de ardere.

Tehnica recomandată nu se aplică Nu este cazul

Epurarea umedă Tehnica prevede utilizarea scruberelor

cu apă, cu soluție acidă sau bazică în

combinație cu un biofitru, cu oxidarea

termică sau cu adsorția pe cărbune activ.


Nu este cazul.

BAT 39- Tehnici de reducerea emisiilor în aer

Separarea fluxurilor de gaze

reziduale

Divizarea fluxului total de gaze reziduale cu conținut ridicat de poluanți

și fluxuri de gaze reziduale cu conținut

scăzut de poluanți conform identificării

inventarului menționat la BAT3

Tehnica recomandată nu se aplică Nu este cazul

Recircularea

gazelor reziduale

Recircularea gazelor reziduale cu

conținut scăzut de poluanți în procesul

biologic, urmată de tratarea gazelor

reziduale adaptată la concentrația

poluanților (conform BAT 34)


Nu este cazul

BAT 35- Tehnici de reducere a consumului de apă și de reducere a volumului de ape uzate

Separarea fluxului

de ape uzate

Levigatul scos din șirurile și grămezile

de compost este separat de apele de

șiroiere de suprafață


Recircularea apei Recircularea fluxurilor de apă

tehnologică. Gradul de recirculre este limitat de

bilanțul apei caracteristic instalației, de

conținutul de impurități și/asu de

caracteristicile fluxurilor de ap ( ex.

conținutul în nutrienți)


Nu este cazul.

Minimizarea

generării de levigat

Optimizarea conținutului de umiditate al

deșeurilor pentru a minimiza generarea

de levigat.


Se urmărește permanent conținutul de umiditate al

deșeurilor supuse tratării biologice.

BAT 36- PERFORMANȚA GENERALĂ DE MEDIU

Monitorizarea și/sau controlul deșeurilor și al parametrilor principali ai procesului

Monitorizarea caracteristicilor intrărilor de deșeuri (de ex.

raportul C/N; mărimea particulelor


Monitorizarea temperaturii și controlul umidității în diferite

puncte ale șirei


Aerarea șirurilor : frecvența de întoarcere a șirei, concentrația

de oxigen , temperatura fluxurilor de aer în cazul aerării forțate


BAT 6- MONITORIZAREA

Pentru emisiile

relevante în apă identificate în

inventarul

Monitorizarea apelor uzate evacuate

(levigate).


Se monitorizează parametrii de proces.: debiul de ape uzate (levigate) ; pH-ul, temperatura, conductivitatea,

CBO la ieșirea din istalația de tratare biologică și la



16

fluxurilor de ape

uzate ( BAT 3) se

monitorizează

principalii

parametri de

proces.

instalația de compostare.

Se monitorizează calitatea efluenților tehnologici

evacuați la stația de epurare pentru levigate operată de

SC SALUBRIS SA

BAT 7 - TRATAREA MECANO-BIOLOGICĂ A DEȘEURILOR

FRECVENȚA DE MONITORIZAREA EMISIILOR ÎN APE

Substanța/

parametrul

Standardul de analiză Frecvența minimă

Consum chimic de

oxigen (CCO)

Nu sunt disponibile standarde O dată pe lună

Carbon organic

total (COT)

EN 1484 O dată pe lună

Metale grele: AS,

Cd, Cr, Cu, Ni, Pb,

Zn

EN ISO 1185; EN ISO 17294-2;EN ISO

15586

O dată pe lună

Mercur (Hg) EN ISO 17852; EN ISO 12846 O dată pe lună

Materii solide în

suspensie totale

(TSS)


Azot total ( N total) EN 12260; EN ISO 11905-1 O dată pe lună

Fosfor total ( P total) EN ISO 1581- părțile 1 și 2

EN ISO 6878; EN ISO 11885

O dată pe lună

PFOA ( acid

perfluorooctanoic)

Nu sunt disponibile standarde

EN

O dată la 6 luni

PFOS ( acid

perfluoroctan

sulfonic)

BAT 8- MONITORIZAREA EMISIILOR DIRIJATE ÎN AER

Substanța/

parametrul

Standardul de analiză Frecvența miimă

Puberi EN 13284-1 O dată la 6 luni ( monitorizare asociată cu BAT 34)

Amoniac (NH3) Nu sunt disponibile standarde EN O dată la 6 luni ( monitorizare asociată cu BAT 34)

Concentrație de

miros

EN 13727 O dată la 6 luni ( monitorizare asociată cu BAT 34)

TCOV- Carbon

organic volatil

total, exprimat în C


BAT 9- MONITORIZAREA EMISIILOR DIFUZE ÎN AER

Tehnică Descriere

Măsurare Metode de detectare a săpărilor de gaze :

cu ajutorul unui senzor ;

prin termoviziune;

prin tehnica spectroscopiei în infraroșu

Factori de emisie Calculul emisiilor pe baza factorilor de emisie, validat periodic ( de ex. o dată la 2 ani) prin

măsurători.

Bilanț masic Calculul emisiilor difuze utilizînd bilanțul masic, ținînd cont de emisiile dirijate în aer, de emisiile

în apă, etc.

BAT 21- EMISII DIN ACCIDENTE ȘI INCIDENTE

Tehnica

recomandată

Descrire Modul de aplicare

Măsuri de protecție Prevederea de măsuri de protecșie

specifice


Sunt prevăzute măsuri pentru asigurarea protecției:

împotriva:

actelor răuvoitoare;

incendiilor și a exploziilor (sunt asigurate



17

echipamente de prevenire, detectare și

stingere).

Este asigurată accesibilitatea și operabilitatea

echipamentelor de control relevante în situații de

urgență.

Gestionarea

emisiilor

incidentale/ accidentale

Proceduri de gestionare a emisiilor

provenite din accidente și incidente


Există proceduri de intervenție în sensul unei eventuale

izolări a emisiilor rezultate din deversări ale instalaiilor de canalizare, sau din apa folosită pentru stingerea

incendiilor.

Sistem de

înregistrare și

evaluare a

incidentelor/accide

ntelor

Utilizarea de tehnici de înregistrare și de

identificare a accidentelor/ incidentelor

tehnice.


S-au prevăzut și s-au elaborat proceduri de înscriere

într-un registru (jurnal) a accidentelor/ incidentelor

tehnice și a constatărilor inspecțiilor de specialitate.

Se vor elabora proceduri de identificare a incidentelor

și accidentelor, proceduri de răspuns la acestea și de

tragere de învățăminte.

BAT 24- REUTILIZAREA AMBALAJELOR

În vederea reducerii cantității de deșeuri trimise spre eliminare

BAT constă în maximizarea reutilizăriiambalajelor, ca parte a

planului de management al reziduurilor ( BAT 1)


Ambalajele (containere, saci, IBC-uri, paleți, etc) se

reutilizează pentru depozitarea deșeurilor în stațiile de

transfer, dacă sunt în stare bună, fiind verificate din punct de vedere al compatibilității cu deșeurile ce vor fi

depozitate.

În funcție de caz, ambalajele se trimit pentru o tratare

corespunzătoare înainte de reutilizare: ex.

recondiționare, curățare.

Aplicabilitatea reutilizării este limitată în condițiile în

care există riscul de contaminare a deșeurilor de către

ambalajele reutilizate.

TEHNICI GENERALE RECOMANDATE DE BAT

Proiectarea corectă

a instalațiilor

Tehnica include furnizarea unui sistem

de tratare a gazelor reziduale cu o

capacitate suficientă și utilizarea de

sisteme de evacuare de înaltă integritate


Sistemele de tratare a gazelor reziduale sunt

dimensionate pentru asigurarea unei capacități

suficiente iar sistemele de evacuare sunt eficiente.

Gestionarea

instalațiilor

Tehnica include garantarea echilibrului

sistemului de gaze reziduale evacuate din instalație și utilizarea unui control

avansat al proceselor.


Sistemele de tratare a gazelor reziduale se bazează pe controlul proceselor biologice din instalația de tratare.

TEHNICI DE MANAGEMENT RECOMANDATE DE BAT

Plan de gestionare

a accidentelor

Planul face parte din sistemul de

management de mediu (BAT1).


Planul identifică pericolele pe care le prezintă instalația

și riscurile asociate și definește măsurile pentru

abordarea acestor riscuri.

Planul ia în considerare inventarul poluanților care ar

putea avea consecințe asupra mediului.

Plan de gestionare

a reziduurilor

Planul de gestionare a reziduurilor face

parte din sistemul de management de

mediu (BAT1) .


Planul constă într-un set de măsuri care au ca scop:

minimizarea generării de reziduuri rezultate

din tratarea deșeurilor; asigurarea eliminării corespunzătoare a

reziduurilor.



18

3.3. Auditul privind minimizarea deșeurilor (minimizarea utilizării materiilor prime)

Cerința caracteristică

BAT

Răspuns Responsabilitate

A fost realizat un audit

al minimizării

deşeurilor?

Indicaţi data şi numărul

de înregistrare al

documentului.

Anual se realizează un audit intern privind modul de gestionare a

deșeurilor generate din activitățile desfășurate lapunctul de lucru.

Tehnici utilizate pentru minimizarea cantității de deșeuri:

a) reducerea la sursă a deșeurilor prin:

achiziționarea de materiale care generează cantități mici de

deșeuri;

gestionarea corespunzătoare a depozitelor de materiale.;

b) separarea la sursă prin asigurarea că deșeurile sunt colectate în

ambalajele corespunzătoare fiecărei categorii;

c) eliminarea finală a deșeurilor în condiții de siguranță pentru mediu

și sănătatea populației.

Evidența gestiunii deșeurilor se realizează în conformitate cu

prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu

modificările și completările ulterioare, ale Deciziei Comisiei

2014/955/UE și ale HG 856/2002 cu completările ulterioare- anexa

nr. 1, pentru fiecare tip de deșeu, în ceea ce privește cantitatea, natura

și originea și, după caz destinația, frecvența colectării, mijlocul de

transport, respectiv operațiunile de valorificare sau eliminare a

deșeurilor.

Rezultatul se consemnează într-un registru destinat evidenței

gestiunii deșeurilor.

Frecvența: Lunar.

Raportarea la APM Iași: Anual- până la data de 31 martie a anului

curent pentru anul anterior și la solicitarea APM Iași/ GNM-SCJ Iași.

Raportarea se realizează atât pe suport hârtie cât și electronic

(conform prevederilor art. 49 (4) din Legea nr. 211/2011).

Șefii punctelor

de lucru

Responsabilul de

mediu

Listaţi principalele

recomandări ale

auditului şi data până

la care ele vor fi

implementate.

Anexaţi planul de

acţiune cu măsurile

necesare

pentru corectarea

neconformităţilor

înregistrate în raportul

de audit.

Auditul extern realizat de organismul de certificare I.C. CERT nu

a relevat neconformități cu privire la activitatea de gestionare a

deșeurilor generate din activitățile desfășurate și/ sau cu măsurile

adoptate pentru minimizarea cantităților de deșeuri produse la punctul

de lucru.

Auditul intern se efectuează anual și analizează inclusiv măsurile

tehnice și operaționale luate în vederea minimizării cantităților de

deșeuri generate la punctul de lucru.

Șefii punctelor

de lucru

Responsabilul de

mediu

Acolo unde un astfel de

audit nu a fost realizat,

identificaţi principalele

oportunităţi de

minimizare a deşeurilor

şi data până la care ele

vor fi implementate.

Sistemul de management permite monitorizarea și optimizarea- în

funcție de caz- a proceselor tehnologice încluzând o analiză a

fluxului de deșeuri utilizate în procesele de sortare și tratare.

Utilizarea analizei fluxului de deșeuri este bazată pe riscuri- de

exemplu se iau în considerare proprietățile periculoase ale deșeurilor

generate, riscurile pe care le prezintă deșeurile din punctul de vedere

al siguranței procesului, al securității în muncă și al impactului asupra

mediului.

Șefii punctelor

de lucru

Responsabilul de

mediu



19

Indicaţi data

programată pentru

realizarea viitorului

audit.

Audit extern: luna septembrie 2021.

Audit intern :anual-în primul trimestru al anulu i în curs pentru anul

anterior.

Șefii punctelor

de lucru

Responsabilul de

mediu

Confirmaţi faptul că

veţi realiza un audit

privind minimizarea

deşeurilor cel puţin o

dată la doi ani.

SC EDIL INDUSTRY SRL realizează anual un audit intern privind

analiza modului de gestioanare a deșeurilor generate la punctul de

lucru.

Procedura de audit constă în realizarea inventarului privind deșeurile

generate, analiza fluxului de materiale și analiza modului de

aplicare a măsurilor stabilite prin procedurile de lucru (proceduri

operaționale). Rezultatele/ recomanările auditului precum şi modul

de punere în practică a acestorase vor prezenta managementului

organizației și persoanelor implicate în termen de 2 luni de la

încheierea lui.

Rezultatele auditului se vor prezentă anual în cadrul Raportului de

mediu care se prezintă la APM Iași conform prevederilor autorizației

integrate de mediu..

Șefii punctelor

de lucru

Responsabilul de

mediu

3.4. Utilizarea apei

Alimentarea cu apă în scop igienico-sanitar și tehnologic se asigură prin intermediul unui

branșament contorizat la rețeaua de alimentare cu apă existentă în zonă, conform prevederilor

Contractului de furnizare/ prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr,

U2439/27.09.2009 încheiat cu SC APAVITAL SA. Conducta de aducțiune a apei este de tip PEHD, De

90mm, L= cca. 250 m.Conductele de alimentare cu apă tehnologică sunt din țeavă PEHD cu diametre

variabile: Dn 63 mm și Dn 90 mm; L= 613,96 m.

Modul de utilizare al apei :

potabil și igienico-sanitar;

tehnologic în procesul de tratare mecano-biologică a deșeurilor;

igienizări ale instalațiilor tehnologice și ale spațiilor interioare aferente stațiilor de sortare, a

stației de tratare mecano-biologică;

stingerea incendiilor interioare și exterioare ( rezerva de incendiu).

Volumele și debitele de apă autorizate- conform prevederilor Autorizației de gospodărire a apelor

emisă de ANAR-ABA PRUT-BÂRLAD:

DEBITE DE APĂ UTILIZATE ÎN SCOP IGIENICO-SANITAR

Necesarul de apă Cerința de apă

Q n zi med= 1,90 mc/zi Q s zi med= 1,99 mc/zi

Q n zi max= 2,09 mc/zi Q s zi max= 2,19 mc/zi

Q n orar max = 0,087 mc/h Q n orar max = 0,091 mc/h

DEBITE DE APĂ UTILIZATE ÎN SCOP TEHNOLOGIC




Q n orar max = 0,045 mc/h Q s orar max = 0,048 mc/h

Gospodăria de apă pentru incendiu

Este formată dintr-un rezervor de înmagazinare a apei, V= 500mc, amplat subteran, prevăzut cu 2(

două) electropompe (1A+1R) amplasate în camera de vane. Pornirea electropompelor se realizează



20

automat în cazul reducerii presiunii apei în instalație la 30mCA. Golirea rezervorului de

înmagazinare a apei se realizează în canalul de desecare existent în vecinătatea amplasamentului,

prin intermediul unei conducte de evacuare comună cu conducta de preaplin aferentă bazinului de

retenție a apelor pluviale convențional curate.

Rețeaua de hidranți exteriori din incinta C.M.I.D. Țuțora,m formată din 15 hidranți cu Dn 150mm,

este alimentată prin intermediul unei rețele subterane alcătuită din țeavă PEHD, Dn 150 mm, L=

1467,67 m, montată la adâncimea de îngheț și aflată permanent sub presiune. Rețeaua de hidranți

interiori deservește stația de sortare și hala de tratare mecano-biologică a deșeurilor. Căminele de

vane sunt prevăzute cu electroventile cu deschidere automată și robinete de by-pass manuale de

alimentare cu apă a rețelelor interioare de hidranți.

Sistemul de alarmare în caz de incendiu este automatizat.

Compararea cu limitele existente

Consum Cerințe

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Apa pentru consum tehnologic-tratarea mecano-

biologică a deșeurilor

Concluziile BAT pentru tratarea deșeurilor – Decizia

UE 2018/1147 a Comisiei nu prevăd cerințe privind

consumul de apă

Apa pentru spălarea/ igienizarea spațiillor și instalațiilor

Evacuarea apelor uzate și a apelor pluviale

SURSELE DE APE

UZATE

MODUL DE EVACUARE

EVACUAREA APELOR UZATE

Consum tehnologic

Ape uzate tehnologice

Q uz zi med = 1,05 mc/zi

Q uz zi max= 1,15 mc/zi

Q uz zi orar= 0,048 mc/h

Apele uzate tehnologice provenite de la spălarea platformelor interioare din cadrul stației

de sortare și a stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor, a instalațiilor/

echipamentelor de lucru sunt colectate printr-un sistem de canalizare interior alcătuit din

conducte PVC cu diametre variabile Dn 160 mm-Dn 200 mm, prevăzut cu guri de

scurgere fiind direcționte prin pompare către 2 (două) bazine de stocare supraterane

construite din beton, cu capacitățile de 100 mc și respectiv 300mc.

Bazinele sunt prevăzute cu conducte de evacuare și 6 ( șase) agregate de pompare a

apelor către stația de epurare a levigatului existentă, aflată în exploatarea SC

SALUBRIS SA.

Consumul igienico-

sanitar

Ape uzate menajere




Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare se evacuează prin intermediul

unor conducte din PVC, Dn 110 mm către cele 2 ( două) stații de epurare de tip Aqua

Clean SBR, amplasate astfel:

o stație amplasată lângă pavilionul administrativ aferent stației de sortare

deșeuri- Q max= 4,0 mc/zi;

o stație amplasată lângă stația de tratare mecano-biologică a deșeurilor;

Qmax= 4,0 mc/zi.

După epurare, apele uzate menajere sunt evacuate prin 2 ( două) conducte de tip PVC,

Dn 110 mm; L= 9,0 m, respectiv Dn 110 mm, L= 4,0 m , în canalul de desecare (aflat în

administrarea A.N.I.F. Iași ) situat în partea de vest a amplasametului, cu descărcare

finală în râul Jijia, mal stâng.

Instalația de epurare este alcătuită din 3 (trei) bazine alcătuite din plăci sudate de

polipropilenă și echipamente de epurare care constau în:

2 (două) aeratoare submersibile tip Aqua 5;

o pompă de evacuare apă epurată ATBLift2;

o pompă de nămol tip ATB Lift2; unitate de control electronică;

cămin de prelevre probe de ape uzate epurate.

Regimul de funcționare al stațiilor de epurare pentru apele uzate menajere:



21

3 cicluri/zi; cca. 8 ore/ ciclu.

Calitatea apelor uzate epurate evacuate în râul Jijia prin intermediul canalulu d desecare

va respecta prevederile HG nr. 352/ 2005 privind modificarea și completarea HG nr.

188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate- NTPA 001-2005.

Ape uzate (levigate)

provenite din procesele de sortare și de tratare

mecano-biologică a

deșeurilor.

Q levigat= cca. 10,23

mc/zi

Levigatul provenit din procesele de tratare mecano-biologică din hala de maturare, hala

de tratare mecanică și hala de tratare biologică se colectează prin conducte din PVC cu

diametre variabile Dn 160 mm-Dn 200 mm, rigole betonate prevăzute cu grătare

metalice tip Gieger și se evacuează prin pompare (6 agregate de pomapre) în cele 2

bazine de stocare a apei: V= 300 mc; V= 100mc.

Levigatul provenit din procesul de sortare al deșeurilor este colectat și transportat prin

intermediul unor conducte tip PVC, Dn 160 mm , fiind evacuate prin pompare ( 2

agregate de pompare) către spre stația de epurare a levigatului existentă, aflată în

exploatarea SC SALUBRIS SA.

Lungimea totală a rețelei de canalizare pentru levigatul provenit din stația de sortare și de

tratare mecano-biologice a deșeurilor , L= 768,70 m.

Permeatul rezultat după epurarea levigatului este evacuat în canalul de desecare existent

HCA-46/4, aflat în administrarea ANIF Iași

EVACUAREA APELOR PLUVIALE

Apele pluviale potențial impurificate

Apele pluviale provenite de pe suprafața platformelor exterioare și din zona de spălare a roților autovehivculelor

aferente stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor, sunt colectate prin intermediul unei rețele de canalizare ape

pluviale acătuite din conducte de tip PVC, Dn160 mm, Dn 200mm prevăzute cu guri de scurgere și cămine de

vizitare.

Apele pluviale sunt preepurate prin intermediul unui separator de hidrocarburi prevăzut cu filtru coalescent,

(dimensionat pentru Qpl=60 l/s) înainte de evacuarea într-un bazin de retenție.Bazinul de retenție este din beton,

este construit în debleu, în regim deschis, fiind impermeabilizat cu membrană pe toată suprafața sa.

Din bazinul de retenție apele pluviale sunt evacuate periodic printr-o conductă de tip PEID, De 110mm, prin

pompare (2 două agregate de pompare), către bazinul de levigat cu capacitatea de 300 mc.

Bazinul de retenție pentru apele pluviale are dimensiunile în plan L x l= 30 x 10 m, are capacitatea de 110 mc și este

prevăzut cu un preaplin alcătuit din conductă PVC, Dn400 mm; l=63 m, cu evacuare în canalul de desecare, în

taluzul stâng al acestuia și descărcate în final în râul Jijia, mal stâng.

Apele pluviale convențional curate

Apele pluviale colectate de pe acoperișurile halelor de tratare mecono-biologică și de maturare sunt preluate de o

rețea de de canalizare alcătuită din:

- conducte de tip PVC KG SN4, cu diametre variabile Dn 200 mm, Dn 315 mm, Dn 500mm;

- cămine prefabricte din beton cu Dn 1000 mm prevăzute cu rame și capace carosabile din fontă;

- cămine prefabricate din PE sau PVC cu Dn 315 mm cu capace neracosabile.

Apele pluviale sunt stocate, după deznisiparea prin intermediul a 2 bazine de decantare, se evacuează în 2 ( două)

bazine de retenție din beton imperabilizate cu membrană, fiind utilizate ulterior în procesul tehnologic de tratare

biologică a deșeurilor și pentru spălarea platformelor interioare betonate.

Bazinele de retenție au volulmul total util, Vu= 320 m (Vu= 120 mc/ buc), având dimensiunile în plan: Lx l= 30 x

12m. Apele puviale colectate se evacuează prin pompare ( prin intermediul a 4 agregate de pompare) într-un

rezervor de înmagazinare cu capacitate de 500 mc, amplasat în imediata vecinătate a rezervorului de apă folosit

pentru rezerva intangibilă de incendiu.

Există posibilitatea golirii rezervorului de înmagazinare prin intermediul unei conducte de evacuare în canalul de

desecare din vecinătatea, comună cu conducta de preaplin aferentă bazinului de retenție ape pluviale potențial

impurificate și ape tehnologice.

Cele 2 bazine de retenție sunt prevăzute cu conducte de preaplin de tip PVC cu Dn 400 mm, L= 133 m, cu

descărcare în canalul de desecare HCA 46/4 din vecinătatea amplasamentului și cu evacuare finală în râul Jijia, mal

stâng.



22

Apele pluviale convențional curate provenite de pe acoperișul halelor de sortare a deșeurilor

Se colectează într-un bazin de retenție cu capacitatea de 20 mc din PVC, longitudinal; apele pluviale colectate în

bazin se utilizează , ca apă tehnologică la spălarea platformelor betonate interioare; evacuarea apelor din bazin se

realizează prin pompare ( 2 agregate de pompare).

4. PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI

Numele procesului Descriere Capacitatea maximă

OPERAREA STAȚIILOR DE TRANSFER A DEȘEURILOR MUNICIPALE ÎN JUDEȚUL IAȘI *)

Staţia de tranfer și de

sortare Ruginoasa Suprafata terenului :

St= 25000 m2.

Stația este situată în

partea de Vest a localităţii

Ruginoasa, la o distanţă

de 2 km de zona locuită și

la cca. 85 km de CMID

Iași/ Depozitul de deșeuri

Țuțora

Accesul la facilitate se asigură pe drumul

european E58 Iaşi –

Paşcani.

Populația deservită -

177822 locuitori zona 1

din care:

61751 locuitori

în zona urbană;

116071 locuitori

în zona rurală

Fluxurile de deşeuri transferate la această staţie sunt cele colectate din zona 1, cât şi refuzul de sortare provenit de la staţia

de sortare Ruginoasa.

Fluxuri de deșeuri transferate:

deșeuri mixte: cca. 4000 tone/an;

deșeuri biodegradabile- cca. 1500 to/an;

refuz la sortare- cca. 3000 to/an;

deșeuri reziduale- cca. 35000 to/an eșeuri mixte

Densitatea medie a deșeurilor în containere- 0,65 tone/mc

Transferul deşeurilor se face cu compactare, în containere de 24

m3. Tehnologia de transfer este automată cu un cap de presare

fix cu capacitatea de 20 to/oră, iar sistemul de schimbare va avea 5 containere de 24 mc.

Numărul total de containere necesare în staţia de transfer este de

11, cu o capacitate de 24 mc.

Pentru această facilitate au fost prevăzute 6 vehicule de lung

curier.

Regimul de lucru: un singur schimb de lucru de 8 ore/zi.

Stația de transfer- capacitatea proiectată=

44.000 to/an.

Stația de sortare -

capacitatea proiectată=

10000 to/an

( fără sticlă și deșeu

voluminos**)

Fracția de sticlă- 2000 to/an

Stația de transfer Bălțați

Suprafata terenului: St= 10000 m2.


partea de est a comunei

Bălţaţi, la graniţa cu

localitatea Erbiceni, la o

distanţă de aproximativ 1

km de zona locuită de cca.

55 km de CMID Iași/

Depozitul de deșeuri

Țuțora

Accesul la această

facilitate se face prin drumul comunal pietruit

DC 115.


71441locuitori zona 2 din

care:

11371 locuitori

în zona urbană;

60070 locuitori

în zona rurală

Deşeurile transferate la această staţie sunt cele colectate din

zona 2. Fluxurile de deșeuri trasferate:


deșeuri biodegradabile- cca. 600 to/an

deșeuri reciclabile- cca. 3500 to/an;

deșeuri reziduale- cca. 11000 to/an.

Densitatea medie a deșeurilor în containere- 0,65 tone/m.

Deşeurile sunt transportate fără a fi compactate în prealabil, de

la camioanele de colectare direct în containerele deschise de 32

m3. Containerele se transportă cu camioane cu remorcă ( se

transportă 2 containere în acelaşi timp).

Tehnologia de transfer este simplă, fără cap de presare.

Numărul total de containere -11 buc; capacitate de 32 m/ buc. Numărul de autovehicule de lung curier cu remorcă- 2 buc.

Numărul de transferuri zilnice-2.

Regimul de lucru: un singur schimb de lucru de 8 ore/zi.; 5

zile/săptămână; 260 zile/an

Staţia de transfer

Bălţaţi – capacitatea

proiectată=17.000

tone/an.

Stația de transfer Hârlău

Suprafața terenului:

St= 4100 mp


zona 4.

Stația de transfer este prevăzută cu :

Stația de transfer

Hârlău-

capacitatea



23

Stația este amplasată în

partea de Nord-Vest a

orașului Hârlău.

Linie de sortare

Linie de tansfer

Linie de presare

Mijloace de transport pentru deșeuri nepericuloase


zile/săptămână

proiectată=8.000

tone/an.

Notă*)- Activitate preluată prin Contractul nr. 371/22.05.2019 de delegare prin concesiune a operării stațiilor de

transfer și a instalațiilor de tratare a deșeurilor municipale în județul Iași , încheiat între ADIS Iași și Asocierea

SORAIN CECCHINI ESPANA ASLA-SC IASICON SA-SC EDIL INDUSTRY SRL.

**)- Deșeurile voluminoase sunt colectate prin intermediul unor campanii periodice, se transportă direct la Țuțora și se

depozitează numai în cadrul stației de sortare Țuțora.

ACTIVITATEA CENTRULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ȚUȚORA

Activitatea de sortare a deșeurilor Stația de sortare-

realizată prin proiectul

SMID Iași-TMB

ȚUȚORA

Suprafața terenului:

St= 5900 mp

Zonarea funcțională:

hala de sortare cu zona de receptie, sortare-balotare si

livrare;

zona de depozitare temporara deșeuri voluminoase;

rampa de descarcare sticla colectata selectiv;

zona de stationare temporara containere pentru

transport lung-curier;

platforme de acces utilaje si autocamioane.

Dotări specifice:

Linia de sortare a fracțiilor reciclabile colectate.

Linia de balotare a fracțiilor reciclabile sortate

Instalația de comandă și control

Fracții recuperate în procesul de sortare: hârtie/carton;

materilae plastice; metale feroase; lemn; sticlă.

Toate fractiile, cu exceptia metalelor, se colectezaă manual, in

timp ce metalele sunt colectate cu ajutorul magnetilor.

Procesul de sortare generează refuz, in special organic și părți

de reciclabile care nu au putut fi recuperate.

Regimul de lucru: 2 schimburi/zi; 8 ore/schimb; 260 zile/an.

Capacitatea liniei de

sortare = 22000 tone/an deșeuri

reciclabile

(cca. 5-6 tone/oră)

Stația de sortare Țuțora

preluată de la SC

SALUBRIS SA

Zonarea funcțională

zona de descărcare și depozitare temporară ( primire);

zona de sortare propriu-zisă ( zona de sortare);

zona de balotare/ depozitare ( zona de livrare).

Alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace

mecanizate (buncăr cu snec alimentator, bandă transportoare,

prelucrare mecanică primară deşeu de tip sortare

granulometrică).

Regimul de lucru: 2 schimburi/zi; 8 ore/schimb; 260 zile/an


sortare= 29000

tone/an ( cca. 7 tone/oră)

Activitatea de tratare mecano-biologică a deșeurilor Stația de compost -

stație preluată de la SC

SALUBIS SA

Suprafața terenului, St=

12300 mp.

Stația prelucrează

deșeurile verzi colectate

din municipiul Iasi –

fracția biodegradabilă din

Stația realizează compostarea deșeurilor verzi prin convertirea

materiilor organice heterogene în materii mai omogene, cu

particule fine asemanatoare humusului.

Prin compostare au loc transformări microbiene, biochimice,

chimice si fizice pe care le suferă deseurile de la starea lor

initiala si pâna ajung în diferite stadii de humificare, stare

calitativ deosebita de cea initiala, caracteristica produsului nou

format, denumit compost.

Capacitatea de tratare:

10.000 tone / an*)



24

deșeurile din parcuri,

grădini, piețe și cimitire.

Stația de tratare

mecanobiologică


SMID Iași-

STAȚIA TMB ȚUȚORA


două hale, St= 13545 mp

Tratarea mecano-biologica a deșeurilor municipale reziduale

(DMR) include:

Tratarea mecanică.

Tratarea biologică: descompunere aerobă

(stabilizarea materialului biodegradabil).

Platforma de maturare pentru continuarea

biodegradarii.

Capacitatea de tratare

140000 tone / an**)

Notă: *)- Conform prevederilor Studiului de oportunitate efectuat se preconizează că în Stația de compost preluatăde

la SC SALUBRIS SA se vor trata cca 5500 de tone deșeuri verzi/an; capacitatea stației de compost neutilizata va fi

utilizată pentru tratarea biologica a deșeurilor din TMB ȚUȚORA (instalație subdimensionată).

**) –Conform prevederilor Studiului de oportunitate efectuat Stația de tratare mecano-biologica TMB Țuțora are o

capacitate proiectată de tratare a deșeurilor mai mică cu cca. 6% comparativ cu cantitatea medie anuală de deșeuri

estimată a fi supusă operațiilor de tratare.

Având în vedere cantiatatea mai mare de deșeuri cu cca. 6800 tone/an față de capacitatea proiectată a stației TMB

Țuțora care se supun operaților de tratare mecano-biologică se prevede adoptarea următoarelor măsuri:

Stabilirea unui program de funcționare cu 2 schimburi/zi pentru instalația de tratare menanică.

Utilizarea platformei de la Stația de compostare preluată de la SC SALUBRIS SA pentru tratarea biologică a

cantității suplimentare de deșeuri pretabile operaținii de tratare biologică.

5. EMISII ȘI REDUCEREA POLUĂRII

Emisii în aer

Proces/ Fază a

procesului

tehnologic

Intrări Ieșiri Sisteme de

reducere a

poluării

Sistemul de

purificare a

fluxului de gaze

reziduale

Punctul de emisie

Procesul tehnologic în stațiile de transfer și de sortare

Preluarea/

descărcarea pe

platformele de

recepție a

deșeurilor

colectate selectiv

de

operatorii de

salubritate din

zonele 1, 2 și 4

Deșeuri

solide

municipale

și

asimilabile;

deșeuri

vegetale ,

deșeuri de

ambalaje;

deșeuri reciclabile;

deșeuri

stradale.

Deșeuri

sortate,

compactate

, pregătite

pentru

transportul

cu

autovehicul

e lung-

curier

Nu este cazul Nu este cazul Emisii nedirijate-difuze

Poluanți specifici: pulberi

sedimentabile și în suspensie;

compuși mirositori ( H2S,

mercaptani, etc)

Emisii din surse mobile

Poluanți specifici:monoxid de

carbon (CO); dioxid de carbon

(CO2); oxizi de azot (NOx);

dioxid de sulf (SO2); particule în suspensie; hidrocarburi

nearse.

Procesul tehnologic în stația de compost Țuțora

Preluarea/

descărcarea

deșeurilor pe

platforma de

Deșeuri

verzi

colectate

selectiv din municipiul

Iași

Compost-

deșeu bio-

stabilizat

Nu este cazul Nu este cazul Emisii nedirijate-difuze

Poluanți specifici: pulberi, gaze

de fermentare aerobă: amoniac

(NH3), dioxid de carbon (CO2), compuși organici volatili

(COVnm), compuși mirositori

[hidrogen sulfurat (H2S), metan

(CH4), mercaptani, etc.]

Procesul tehnologic în Stația de tratare mecano-biologică (TMB) Țuțora

Stația de tratare

mecanică a

deșeurilor

Deșeuri

rezultate

după sortare

care se toacă

Deșeuri cu

conținut de

fracții

adecvate

Filtre plate G4

/ filtre textile

Se asigură o

optimizare a

Densitatea

straturilor de

fibre în crestere

spre partea de

Punctul de emisie-ieșirea din

instalația de mărunție/

dezintegrare a deșeurilor-ciurul

rotativ



25

și se

omogenizea

ză pentru

transferal la

stația de

tratare

biologică.

tratării

biologice

performanței de

filtrare si de

retinerea a

prafului,

cumulate cu o

cadere de

presiune scazuta

aer curat.

Materialele

filtrante sunt

produse cu

formula eco-

friendly; sunt

rezistente la umiditate de

pana la 100%

umiditate

relativa si stabile

termic pana la

cel putin 100°C.

Emisii dirijate

Poluanți specifici: pulberi,

compuși mirositori

Stația de tratare

biologică-

fermentare

aerobă

Deșeuri cu

conținut

decvat de

fracții pentru

tratarea

bilogică

Deșeuri

bio-

stabilizate

(compost)

Biofiltre

BIOMAX- 2

buc.

Q aer ventilat=

3200 mc/h (125

mc/h/mp) Suprafața

filtrantă, S=

2200 mp;

H= 1,50 m

Fluxul de gaze

reziduale este

trecut printr-un

pat de material

inert ( cărbune

activ) în care este oxidat

biologic de

microorganismel

e naturale la CO2

și H2O.

Biofiltrul este

conectat la

sistemul de

ventilare și de

circulare a

aerului.

Instalația de ventilație

Emisii dirijate

Poluanți specifici: pulberi, gaze

de fermentare aerobă: amoniac

(NH3), dioxid de carbon (CO2),

compuși organici volatili (COVnm), compuși mirositori



Hala de maturare-

continuarea

biodegradării în

vederea bio-

stabilizării

deșeurilor

Deșeuri tratate

biologic

Deșeuri bio-

sabilizate

maturat

Emisii în ape

Sursa de apă

uzată

Metode de

minimizare a

cantității de

apă consumată

Metoda de epurare/ tratare* )

Punctul de evacuare


Consumul

igienico- sanitar Ape uzate

menajere

Q uz zi med = 1,99

mc/zi

Q uz zi max= 2,19

mc/zi

Q uz zi orar= 0,091

mc/h

Sunt prezentate

în Secțiunea 2, pct. 3.4.3.3

Apele uzate menajere provenite de la grupurile

sanitare se evacuează prin intermediul unor

conducte din PVC, Dn 110 mm către cele 2 ( două)

stații de epurare de tip Aqua Clean SBR:

o stație amplasată lângă pavilionul

administrativ aferent stației de sortare


o stație amplasată lângă stația de tratare

mecano-biologică a deșeurilor ( container

sanitar2); Qmax= 4,0 mc/zi.

După epurare, apele uzate menajere sunt evacuate

prin 2 ( două) conducte de tip PVC, Dn 110 mm;

L= 9,0 m, respectiv Dn 110 mm, L= 4,0 m , în

canalul de desecare (aflat în administrarea A.N.I.F.

Iași ) situat în partea de vest a amplasametului, cu

descărcare finală în râul Jijia, mal stâng.

Instalația de epurare este alcătuită din 3 (trei)

bazine alcătuite din plăci sudate de polipropilenă și

echipamente de epurare care constau în: 2 (două)

Apele uzate epurate se

evacuează în râul Jijia prin intermediul canalulu

de desecare existent pe

amplaasment.

Din punct de vedere

calitativ apele uzate

epurate vor respecta, la

evacuarea în emisar ( râul

Jijia) prevederile HG nr.

352/ 2005 privind

modificarea și

completarea HG nr. 188/2002 pentru

aprobarea unor norme

privind condițiile de

descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate-

NTPA 001-2005.



26

aeratoare submersibile tip Aqua 5; o pompă de

evacuare apă epurată ATBLift2; o pompă de nămol

tip ATB Lift2; unitate de control electronică; cămin

de prelevre probe de ape uzate epurate.

Consum tehnologic

Ape uzate

tehnologice

Q uz zi med =

1,05 mc/zi

Q uz zi max=

1,15 mc/zi

Q uz zi orar=

0,048 mc/h

Sunt prezentate în Secțiunea 2,

pct. 3.4.3.3

Apele uzate tehnologice provenite de la spălarea

platformelor interioare din cadrul stației de sortare

și a stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor,

a instalațiilor/ echipamentelor de lucru sunt

colectate printr-un sistem de canalizare interior

alcătuit din conducte PVC cu diametre variabile Dn

160 mm-Dn 200 mm, prevăzut cu guri de scurgere

fiind direcționte prin pompare către 2 (două)

bazine de stocare supraterane construite din beton,

cu capacitățile de 100 mc și respectiv 300mc.

Bazinele sunt prevăzute cu conducte de evacuare și 6 ( șase) agregate de pompare a apelor către stația

de epurare a levigatului existentă, aflată în


Apele uzate tehnologice și levigatele se evacuează în

spre stația de epurare a

levigatului existentă,

aflată în exploatarea SC

SALUBRIS

SA.evacuează în stația de

epurare a levigatului

existentă, aflată în

exploatarea SC

SALUBRIS SA.

Din punct de vedere calitativ apele uzate

tehnologice vor respecta ,

la evacuarea în stația de

epurare, prevederile HG

nr. 352/ 2005 privind

modificarea și

completarea HG nr.

188/2002 pentru



descărcare în mediul acvatic a apelor uzate-

NTPA 002-2005.

Ape uzate

(levigate)

provenite din

procesele de

sortare și de

tratare mecano-

biologică a

deșeurilor.

Q levigat= cca.

10,23 mc/zi

Sunt prezentate

în Secțiunea 2,

pct. 3.4.3.3

Levigatul provenit din procesele de tratare mecano-

biologică din hala de maturare, hala de tratare

mecanică și hala de tratare biologică ( 2 biofiltre de

tip BIOMAX) se colectează prin conducte din PVC

cu diametre variabile Dn 160 mm-Dn 200 mm,

rigole betonate prevăzute cu grătare metalice tip

Gieger și se evacuează prin pompare (6 agregate de

pompare) în cele 2 bazine de stocare a apei: V=

300 mc; V= 100mc.

Permeatul rezultat după epurarea levigatului este

evacuat în canalul de desecare existent HCA-46/4,

aflat în administrarea ANIF Iași

6. MINIMIZAREA ȘI RECUPERAREA DEȘEURILOR

Tip deșeu Codul deșeurilor Cantități

Modul de

colectare

Modul de

valorificare/eliminare

Tipurile de deșeuri generate

din activitățile desfășurate

în stațiile de sortare și de

transfer Ruginoasa, Bălțați

și Hârlău și la CMID Țuțora

sunt prezentate în Secțiunea

2, pct. 4.3. din documentație.

Codul deșeurilor

generate din

activitățile

desfășurate de

operator sunt

prezentate în

Secțiunea 2, pct. 4.3.

Cantitățile de

deșeuri generate

sunt prezentate

la Secțiunea 2-

pct.4.3. pentru

fiecare

categorie de deșeuri

Manuală

Recipiente/

containere

specializate

pentru

colectarea selective.

Evacuarea din instalații la

sfârșitul proceselor

tehnologice specifice,

depozitarea temporară în spații

special amenajate în incinta

obiectivului,.

Modul de gestionare a deșeurilor este prezentat la

pct.4.3.

7. ENERGIE

Alimentarea cu energie electrică a obiectivului se realizează prin branșamentrifazat ( 380 V) la

rețeaua de distribuție existentă în zonă în conformitate cu prevederile Contractului de furnizare a

energiei electrice nr.166953/18.07.2019 încheiat între E.ON.Energie România și SC EDIL

INDUSTRY SRL



27

Consumul de energie electrică conform prevederilor contractului încheiat cu E.ON.Energie România

Locul de consum Nivel de tensiune Cantitatea totală

( MWh/an)

Bălțați Tensiune medie-20KV 80,0

Țuțora Tensiune medie-20KV 8300,0

Ruginoasa Tensiune medie-20KV 1620

În ceea ce privește managementul energiei, respectiv planificarea şi optimizarea sistematică a

consumului de energie pentru funcţionare, SC EDIL INDUSTRY SRL urmăreşte să îmbunătăţească

permanent eficienţa energetică şi să scadă costurile asociate.

La sistemul de management de calitate conform cu ISO 9001 și al mediului în conformitate cu ISO

14001, s-au adăugat elemente de management al energiei, după cum urmează:

o s-a actualizat politica companiei;

o s-au stabilit obiectivele în ceea ce priveşte reducerea consumului energetic;

o s-au actualizat procedurile şi instrucţiunile de lucru.

8. ACCIDENTELE ȘI CONSECINȚELE LOR

La punctul de lucru nu se desfășoară activități care intră sub incidența Legii nr. 59/ 2016 privind

controlul pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase (SEVESO II). Din

analiza efectuată a rezultat că pe amplasamentul aferent societății există surse potențiale care pot

cauza accidente/ incidente tehnice, cu impact potențial semnifictiv asupra mediului și a sănătății

populației.

Pentru prevenirea/ limitarea/ diminuarea eventualelor consecințe S.C. EDIL INDUSTRY SRL a

întocmit Planul de intervenție în caz de accidente.

Scopul planului: realizarea în timp scurt,în mod organizat şi într-o concepţie unitară a mãsurilor de

prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă determinate de producerea unor accidente tehnologice,

asigurarea şi coordonarea resurselor umane,materiale şi de altă natură necesare restabilirii stării de

normalitate.

Obiectivele planului:

Limitarea şi controlul incidentelor pentru reducerea la minimum şi limitarea efectelor asupra

sănătăţii populaţiei, mediului şi bunurilor materiale;

Aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului împotriva

efectelor accidentelor produse;

Comunicarea informaţiilor necesare populatiei şi serviciilor / autorităţilor implicate din zona

respectivă;

Asigurarea refacerii ecologice a zonei afectate;

Stabilirea măsurilor în vederea limitării riscurilor pentru persoanele aflate în obiectiv;

Stabilirea măsurilor pentru transmiterea avertismentelor cu privire la incident autorităţii

responsabile pentru declanşarea planului de urgenţă externă;

Pregătirea personalului în privinţa sarcinilor interne şi pentru coordonarea cu serviciile de

urgenţă din exterior.



28

9. ZGOMOT ȘI VIBRAȚII

Surse de zgomot/ vibrații Natura zgomotului/ vibrațiilor Acțiuni pentru prevenirea/ minimizarea

emisiilor de zgomot conform BAT

Funcționarea echipamentelor/ a

sistemului de ventilație-

exhaustare *)

Zgomot continuu la care predomină

componentele de joasă frecvență

Măsurile tehnice, operaționale adoptate

pentru prevenirea/ minimizarea

emisiilor de zgomot

Funcționarea istalațiilor/ utilajelor

specifice activităților desfășurate

Zgomot discontinuu- frecvență

joasă

Notă*) Ventilatoarele utilizate sunt performante, au viteze de rotaţie moderate și implicit generează zgomot redus.

Din analiza efectuată a rezultat că nivelul de zgomot înregistrat în mediul ambiant ca urmare a

desfășurării activităților pe amplasament nu vor depăși valoarea maximă admisă de Standardul SR

10009/2017- Acustică-Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul , respectiv 65 dB.

Din acest punct de vedere, se apreciază că zgomotul generat ca urmare a desfășurării activității pe

amplasament, nu are impact semnificativ asupra sănătății populației.

Funcținile sensibile -zonele rezidențiale din localitățile Cristești, Țuțora și Holbca -se află la o distanță

mai mare de 2 km față de amplasamentul obiectivului.

10. MONITORIZARE

Din analiza efectuată în conformitate cu prevederile Documentului de Referinţă (BREF) privind

Principiile Generale de Monitorizare a Emisiilor ca urmare a luării în considerare a criteriilor pentru

evaluarea consecinţelor depăşirilor VLE, respectiv:

durata potenţialelor avarii;

amplasarea instalaţiei (tip receptori, distanţa până la receptori, densitatea receptorilor

sensibili);

gradul de diluţie a poluanţilor dispersaţi în atmosferă la nivelul receptorilor;

condiţiile meteo în zona de interes;

a rezultat că activitatea desfășurată de S.C. EDIL INDUSTRY SRL se încadrează în categoria „Risc

cu nivel scăzut”, stabilindu-se regimului de monitorizare prin măsurare: „Monitorizarea discontinuă

cu frecvență semestrială”.

Frecvența de monitorizare:

Semestrial și la solicitarea autorităților cu atribuții de monitorizare și control.


Substanța/ parametrul Standardul de analiză Frecvența miimă

Puberi EN 13284-1 O dată la 6 luni

Amoniac (NH3) Nu sunt disponibile standarde EN

O dată la 6 luni

Concentrație de miros EN 13727 O dată la 6 luni

TCOV- Carbon organic volatil total,

exprimat în C

EN 12619 O dată la 6 luni


Tehnică Descriere

Măsurare Metode de detectare a scăpărilor de gaze :


prin termoviziune;


Factori de emisie Calculul emisiilor pe baza factorilor de emisie, validat periodic ( de ex. o



29

dată la 2 ani) prin măsurători.

Bilanț masic Calculul emisiilor difuze utilizînd bilanțul masic, ținînd cont de emisiile

dirijate în aer, de emisiile în apă, etc.

Monitorizarea emisiilor în apă

Ape uzate Tip poluanti in apa evacuată, conform

registrului EPTR

Concentrații de poluanti admise

la evacuare

Apele uzate menajere epurate

evacuate prin intermediul canalului

de desecare existent, în emisar- râul Jijia.

Indicatorii monitorizați în apele uzate și metodele de analiză sunt prezentate

la Secțiunea 2, Cap. 4, pct. 4.11.5. ”Compoziția efluentului”

Frecvența- conform prevederilor Autorizației de gospodărire a apelor valabilă emisă de ABA PRUT-BÂRLAD.

Punctul de monitorizare: gura de descărcare în emisar.

Monitorizarea calității apei se va realiza pe bază de contract cu laboratoare

autorizate.

Apele uzate tehnologice și

levigatele evacuate prin

intermediul rețelei de canalizare

din incintă în stația de epurare

pentru levigat aflată în exploatarea

SC SALUBRIS SA.

Indicatorii monitorizați în apele uzate și metodele de analiză sunt prezentate

la Secțiunea 2, Cap. 4, pct. 4.11.5. ”Compoziția efluentului”

Frecvența- conform prevederilor Autorizației de gospodărire a apelor

valabilă emisă de ABA PRUT-BÂRLAD.

Punctul de monitorizare: gura de descărcare în stația de epurare aflată în

administrarea SC SALUBRIS SA.

Monitorizarea calității apei se va realiza pe bază de contract cu laboratoare

autorizate

Monitorizarea consumurilor specifice și a cantităților de deșeuri generate

Monitorizarea consumurilor specifice și a cantității de deșeuri generate

Parametru Descriere Aplicabilitate

Consumul de apă.

Înregistrarea prin utilizarea aparatelor de măsură

adecvate sau a facturilor.

Se monitorizează consumurile

de utilități, de materii prime și

de materiale auxiliare și

cantitățile de deșeuri generate din procesele tehnologoice.

Consumurile înregistrate și

evidența gestiunii deșeurilor se

consemnează în Registrul de

evidență.

Evidențele înregistrate se

comunicăanual la APM Iași

cu ocazia întocmirii

Raportului de mediu

Consumul de energie

electrică

Înregistrarea prin contorizare.; consemnarea în

registru a evidenței cantității de energie consumată.

Consumul de combustibil- motorina

Înregistrarea prin contorizare.; consemnarea în registru a evidenței cantității de combustibil

consumată

Consumul de materiale Înregistrarea cantităților de material utilizate în

procesele tehnologice; consemnarea în registru a

evidenței cantităților utilizate .

Cantitățile de deșeuri

generate

Înregistrarea cantităților de deșeuri generate din


evidenței gestiunii deșeurilor .

Monitorizarea calității apei subterane

Nu există emisii directe sau indirecte de ape uzate rezultate din funcționarea obiectivului în apele

subterane și de suprafață. În prezent nu se realizează monitorizarea calității apei subterane din zona de

amplasament a obiectivului.

Pe amplasamentul aferent CMID Țuțora există 2 ( două) foraje de observație pentru monitorizarea

calității apelor freatice, aflate în administrarea SC SALUBRIS SA, în zona clădirii administrative și în

zona rezervoarexistente pe amplasament pot fi utilizate pentru monitorizarea calității apelor subterane

în baza unui acord de utilizare a echipamentelor din cadrul C.M.I.D. Țuțora încheiat între SC

SALUBRIS SA și SC EDIL INDUSTRY SRL.

În conformitate cu prevederile art. 7 lit.d) din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și

completările ulterioare și a Autorizației de gospodărire a apelor nr. 134/10.08.2018 emisă de



30

ABAPRUT-BÂRLAD, titularul activității va monitoriza calitatea apelor subterane din zona de

influență a obiectivului la o adâncime dată de primul acvifer freatic interceptat în zona de

amplasament.

Indicatori monitorizați din forajele de observație: pH, CCO Cr, amoniu (NH4 +), cloruri (Cl

-), reziduu

fix.,sulfați (SO42-

).

Frecvența de monitorizare: conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor valabilă.

Monitorizarea și raportarea deșeurilor

Evidența gestiunii deșeurilor se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind

regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, ale Deciziei Comisiei 2014/955/UE și

ale HG 856/2002 cu completările ulterioare- anexa nr. 1, pentru fiecare tip de deșeu, în ceea ce

privește cantitatea, natura și originea și, după caz destinația, frecvența colectării, mijlocul de transport,

respectiv operațiunile de valorificare sau eliminare a deșeurilor, conform prevederilor Deciziei

Comisiei 2014/955/UE.

Frecvența: Lunar.

Raportarea la APM Iași: Anual- până la data de 31 martie a anului curent pentru anul anterior și la

solicitarea APM Iași/ GNM-SCJ Iași. Raportarea se va realiza atât pe suport hârtie cât și electronic (

conform prevederilor art. 49 (4) din Legea nr. 211/2011).

SC EDIL INDUSTRY SRL a întocmit și păstrează un Registru de evidență a gestiunii deșeurilor și

raporteazîă anual la APM Iași datele statistice privind gestiunea deșeurilor în conformitate cu

prevederile Legii nr. 211/ 2011 privid regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare.

11. DEZAFECTARE

Pentru prevenirea riscului de poluare a factorilor de mediu la dezafectarea obiectivului măsurile de

prevenire a poluării prevăd utilizarea următoarelor tehnici:

Elaborarea instrucțiunilor pentru golirea echipamentelor / instalațiilor utilizate în timpul

funcționării.

Asigurarea unui mecanism de închidere atunci când obiectivul nu funcționează, de

exemplu, pentru curățarea și reabilitarea șantierului de dezafectare.

Funcțiile solului natural trebuie protejate, dacă acest lucru este posibil.

Utilizarea unui program de monitorizare,în special în ceea ce privește solul și apele

subterane în scopul detectării posibilelor efecte viitoare asupra șantierului sau asupra

zonelor învecinate.

Dezvoltarea și menținerea unui plan de închidere sau de încetare a activității bazat pe o

analiză a riscurilor care să includă o organizare transparentă a închiderii activității și de

realizare a lurărilor necesare închiderii ținând seama de condițiile locale specifice

La închiderea instalației autorizate, respectiv la încetarea definitivă a activităților desfășurate la

punctul de lucru se vor realiza măsurile cuprinse în Planul de închidere.

12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLĂ INSTALAȚIA

Terenul aferent punctului de lucru se află în satul Țuțora, comuna Țuțora, județul Iași.

Se precizează că în zona de amplasament aferentă punctului de lucru aparținînd SC EDIL

INDUSTRY SRL există surse de poluare – Depozitul de deșeuri Țuțora -care să producă efecte



31

sinergice, respectiv efecte nocive amplificate, astfel încât să poată fi influențată calitatea mediului în

zona aferentă activității obiectivului.

13. LIMITELE DE EMISIE

13.1. Emisii în aer

Surse punctiforme

Sursa de emisie Parametrul (indicatorul)

monitorizat

Unitatea de

măsură

Nivelul de emisie asociat BAT ( BAT-AEL *)


Tratarea mecanică a

deșeurilor

Pulberi mg/Nmc 2 – 5- 10**)

Tratarea biologică a

deșeurilor

Amoniac (NH3) mg/Nmc 0,30 – 20

Pulberi mg/Nmc 2-5

Compuși organici volatili

total (TCOV)

mg/Nmc 5-40

Notă*)- Conform prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din10 august 2018 de stabilire a

concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European

și a Consiliului [notificată cu numărul C(2018) 5070 ] - tab. 6.1. și tab 6.7

**) –Conform prevederilor DEciziei (UE) 2018/1147 CE ( tab.6.1.), dacă nu se poate utiliza un filtru textil , limita

superioară a intervalului este 10 mg/Nmc. Conform BAT-AEL, limita inferioară a intervalului poate fi obținută cu ajutorul

oxidării termice . NU este cazul TMB Țuțora

13.2. Emisii în ape

Sursele de poluanți pentru ape Natura apelor uzate

Consumul tehnologic- ape uzate

rezulate din procesele de spălare a

pardoselilor incintelor interioare +

levigate

Apele uzate tehnologice și levigatele se evacuează prin intermediul rețelei de

canalizare din incintă în stația de epurare pentru levigat aflată în exploatarea SC

SALUBRIS SA.

Condițiile de evacuare a efluentului uzat în stația de epurare a levigatului se

stabilesc de SC SALUBRIS SA în calitate de operator al stației.

Consumul igienico-sanitar

Apele uzate menajere epurate prin intermediul celor 2 stații de epurare tip Aqua Clean SBR se evacuează prin intermediul canalului de desecare existent în

râul Jijia, după monitorizarea prealabilă a calității acestora și numai în condițiile

în care conținutul în poluanții specifici respectă prevederile HG nr. 352/2005

privind modificarea și completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate- NTPA

001-2005:

- pH= 6,5-8,5 unităţi de pH;

- temperatura= max 35°C

- materii în suspensie: max. 60 mg/dmc;

- consum biochimic de oxigen (CBO5)=max.25 mgO 2/dmc;

- consum chimic de oxigen (CCOCr)= max. 125 mgO 2/dmc;

- azot amoniacal (NH4)= max. 2 mg/dmc;

- azotiți= max. 1 mg/dmc

- azotați= max. 25 mg/dmc

- substanțe extractibile= max. 20 mg/ dmc;

- fosfor total= max. 1,0 mg/dmc

- fenoli= max. 0,30 mg/dmc

- detergenți= max. 0,5 mg/dmc

- H2S și sulfuri= max. 0,5 mg/dmc

- alte caracteristici şi alţi poluanţi conform prevederilor NTPA 001/2005



32

14. IMPACT

Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului

Evaluarea impactului potențial are la bază condițiile și caracteristicile generale ale acrivităților

desfășurate pe amplasament, caracteristicile mediului și prevederile legislative în vigoare.

Acolo unde a fost posibil, fiecare efect a fost cuantificat prin:

Ni Nu sunt deduse forme de impact.

Neglijabil Impactul este posibil dar se poate produce la un nivel nemăsurabil sau

are efecte pentru o perioadă de timp foarte scurtă Redus Impactul este sigur, dar se anticipează niveluri care se vor mențin în

limitele condițiilor de mediu existente sau va fi tolerat de populația

umană

Moderat Impactul este prognozat la nivelul indezirabil (negativ) sau dezirabil

(pozitiv) care să determine modificări ale condițiilor actuale de mediu

sau să aibă efecte asupra populației umane;

Major Impactul este prognozat cu efecte semnificative, cu arie largă de

manifestare sau cu perioadă lungă de acțiune asupra mediului sau a

populației umane.

Scara de manifestare a impactului

Local/Zonal Efectul se produce doar în zona amplasamentului sau în cea riverană

Caracterizarea impactului potențial

Factori

de mediu

Surse de impact potențial

Măsuri de prevenire/ minimizare a impactului potențial

AER

Transportul deșeurilor


Tratarea mecano-biologică a

deșeurilor

Depozitarea temporară a

deșeurilor

Depozitarea și distribuția

motorinei la autovrhiculele

din dotarea obiectivului

Asigurarea exploatării instalațiilor / echipamentelor/ utilajelor din dotare

la parametrii tehnici proiectați .

Respectarea în funcționare a tehnicilor și tehnologiilor BAT specifice

activităților desfășurate.

Aplicarea măsurilor/tehnicilor de optimizare a proceselor de tratare a

deșeurilor și de urmărire a parametrilor de funcționare.

Compararea permanentă a programului de acțiune cu politica de mediu.

Adoptarea de măsuri organizatorice /tehnice/ operaționale pentru

prevenirea/ reducerea impactului asupra calității aerului.

Respectarea programului de monitorizare stabilit prin autorizația

integrată de mediu emisă de APM Iași.

Prevenirea/diminuarea riscurilor de emitere a substanțelor poluante și de

risipire a energiei în caz de incidente/accidente tehnice.

Sensibilizarea și eco-conștientizarea angajaților.

Informarea publicului și promovarea unui dialog deschis despre impactul

pe care activitățile desfășurate în zonă îl pot avea au asupra mediului și a

sănătății populației.

Impactul direct asupra aerului va redus - se va manifesta în perioada de funcționare ca urmare a emisiilor de

poluanți specifici rezultați din funcționarea autovehiculelor de transport deșeuri: monoxid de carbon (CO);

dioxid de carbon (CO2); oxizi de azot (NOx); dioxid de sulf (SO2); particule în suspensie; hidrocarburi nearse:



33

poluanți specifici proceselor de sortare/ tratare deșeuri: pulberi; amoniac ( NH3) , compuși organici volatili

(COVnm), compuși mirositori [hidrogen sulfurat (H2S), metan (CH4), mercaptani, etc.] ;

Impactul este sigur, dar se anticipează niveluri care se vor menține în limitele condițiilor de mediu existente.

Impactul prognozat asupra calității

aerului în perioada de funcționare

Impact redus

Impactul este sigur, este perceptibil pe termen lung- pe timpul

defășurării activităților la punctul de lucru.

Impactul se manifestă local- efectul se produce în zona

amplasamentului și/sau în zona riverană

ZGOMOT ȘI

VIBRAȚII

Funcționarea

instalațiilor/

echipamentelor/

utilajelor specifice din

dotarea obiectivului..

Funcționarea

instalațiilor/

echipamentelor de

ventilație- exhaustare

din dotarea

obiectivului.

Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici

de management pentru a minimiza la sursă zgomotul şi vibraţiile

generate de activităţile desfășurate pe amplasament, oriunde acest lucru

va fi posibil.

Alegerea și utilizarea echipamentelor/ utilajelor cu emisii de zgomot

scăzute.

Verificarea nivelului de zgomot al echipamentelor/ instalațiilor în

condiții de funcționare.

Respectarea:

Procedurilor de întreținere pentru identificarea cazurilor în care

este necesară întreținerea pentru minimizarea emisiilor de

zgomot. Asigurarea întreținerii corecte pe întreaga durată de

viață a echipamentelor, plecând de la principiul conform căruia

„un utilaj menținut în bune condiții este un utilaj mai silențios”.

Procedurilor de exploatare pentru identificarea cazurilor în

care sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea/

minimizarea emisiilor de zgomot

Monitorizarea eficacităţii măsurilor de atenuare a impactului ţinând

seama de limitele impuse prin reglementările în vigoare.

Impactul prognozat în perioada

de funcționare

Ni- Nu sunt deduse forme de impact

Impact nesemnificativ

APĂ

Evacuarea apelor

uzate menajere

epurate în emisar- râul

Jijia .

Evacuarea apelor

uzate tehnologice și a

levigatului în stația de


aflată în administrarea

SC SALUBRIS SA.

Evacuarea apelor

pluviale.

Asigurarea funcționării la parametrii tehnici proiectați a instalației de

canalizare din incinta obiectivului și a stațiilor de epurare pentru

efluentul menajer .

Implementarea unui program de inspecții periodice a rețelei de canalizare

din incintă pentru detectarea în timp util a eventualelor disfuncționalități/

defecțiuni și adoptarea imediată a măsurilor ce se impun pentru

remedierea acestora

Aplicarea în caz de necesitate a tuturor măsurilor de prevenire si

combatere a poluarii accidentale conform prevederilor legislației în

vigoare.


de funcționare

Impact redus

Impactul este perceptibil pe termen lung- pe timpul defășurării


Evacuarea Asigurarea funcționării la parametrii tehnici proiectați a instalației de



34

Calitatea solului,

subsolului și a

apelor subterane

necorespunzătoare

a apelor uzate

menajere, a apelor

uzate tehnologice,

a levigatului și a

apelor pluviale.

Gestionarea

necorespunzătoare

a deșeurilor

procesate și/ asu

generate pe

amplasament


efluentul menajer .




remedierea acestora

Depozitarea deșeurilor în spațiile special amenajate în incinta

obiectivului; respectarea capacității maxime de stocare existente pe

amplasament pentru depozitarea deșeurilor procesate/ generate din

activitățile desfășurate pe amplasament.

Gestionarea deșeurilor pe amplasament cu respectarea prevederilor Legii

nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările

ulterioare.


de funcționare

Impact redus




amplasamentului și/sau în zona riverană.

Protecţia

aşezărilor umane

şi a altor obiective

de interes public

Depozitarea

necontrolată a

deșeurilor -poate

genera un impact

estetic negativ.

Emisiile de

mirosuri specifice

Gestionarea corespunzătoare/ eficientă a deșeurilor cu respectarea

prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu

modificările și completările ulterioare și ale Ord. MS nr. 119/2014 , astfel

încât să nu se pericliteze starea de sănătate a populației din zonele

învecinate amplasamentului.

Aplicarea măsurilor tehnice/ organizatorice ce se impun pentru

respectarea valorilor limită de emise în er și apă

Impactul prognozat în perioada de

funcționare

Ni- Nu sunt forme de impact


Prevenirea riscului

declanşării unor

accidente sau

avarii

Posibilitatea

apariției situațiilor

de risc ca urmare a

nerespectării

instrucțiunilor de

desfășurare a

activităților la

punctul de lucru

Pentru evitarea oricăror situaţii de risc şi de accidente în perioada de

operare titularul activității va respecta prescripţiile tehnice de exploatare

și de întreținere ale echipamentelor/ instalațiilor/ utilajelor din dotare

prevăzute de normativele în vigoare.

Se vor respecta măsurile de prevenire a producerii incidentelor/

accidentelor tehnice stabilite în planurile întocmite în acest sens.

Bunuri materiale

(altele decât

patrimoniul

arhitectural)

Efecte posibile:

-Daune produse în

timpul

transportulul

deșeurilor asupra

infrastructurii

(drumuri, conducte

de apă, canale de

scurgere, clădiri,

utilități, etc)

- Deranjarea

temporară a

zonelor

Coordonarea lucrărilor în punctele de intersecție cu alți deținători de

utilități ( apă, rețele de electricitate și telecomunicații, etc.).

În cazul producerii unor daune, lucrările de reparații trebuie executate cât

mai repede posibil.

Transportul deșeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile HG

nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase

pe teritoriul României.

Personalul lucrător va fi instruit pentru încărcarea, transportul și

descărcarea deșeurilor în condiții de siguranță și pentru intervenție în

cazul unor defecțiuni sau accidente.

Transportul va fi însoțit de toate documentele necesare din care să rezulte

deținătorul, destinatarul, tipurile de deșeuri, locul de încărcare, locul de

destinație, cantitatea de deșeuri transportată, codificarea acestora.



35

rezidențiale. Mijloacele de transport vor fi asigurate împotriva deversării molozurilor

și a materialelor de construcții care pot fi spulberate de curenții de aer.


funcționare



Valori materiale, patrimoniul cultural

Pe amplasamentul aferent proiectului nu au fost identificate valori

materiale culturale sau istorice care să necesite protecție în faza operare.

Economic și social

În perioada de operare activitățile desfășurate la punctul de lucru au un

impact pozitiv asupra condițiilor de gestionare a deșeurilor la nivelul

județului Iași.

Crearea de noi locuri de muncă în perioada de operare a activităților pe

amplasament.


funcționare

Pozitiv, de lungă durată

15. PLANUL DE MĂSURI OBLIGATORII ȘI PROGRAMELE DE MODERNIZARE

Având în vedere faptul că activitatea desfășurată de SC EDIL INDUSTRY SRL la punctul de lucru

din satul Țuțora, comuna Țuțora, județul Iași se conformează cu prevederile recomandărilor generale

și specifice formulate de cele mai bune tehnici disponibile în domeniu și cu prevederile legislației în

vigoare privind protecția mediului și sănătatea populației nu este oportună și necesară întocmirea

unui Plan de acțiuni, respectiv a unui Program de modernizare în vederea conformării.

SECȚIUNEA 2

2. TEHNICI DE MANAGEMENT

S.C. EDIL INDUSTRY S.R.L.. a implementat:


având ca obiectiv îmbunătăţirea performanţei de mediu - Certificat nr. 2012/23.09.2018 cu

valabilitate până la data de 23.09.2021 emis de I.C.CERT.- International Certification

Conformity.


pentru pentru Recuperarea materialelor reciclabile sortate-activitatea Cod CAEN 3832-

Certificat nr. 4156831/26.11.2019 cu valabilitate până la data de 26.11.2022 emis de Quay

Audit UK Limited.


- Certificat nr.2011/23.09.2018 cu valabilitate până la data de 23.09.2021 emis de emis de

I.C.CERT.- International Certification Conformity.


pentru Recuperarea materialelor reciclabile sortate-activitatea Cod CAEN 3832-Certificat nr.

4156830/26.11.2019 cu valabilitate până la data de 26.11.2022 emis de Quay Audit UK

Limited.

Sistemul de Management al Mediului (SMM) este aplicat de SC EDIL INDUSTRY SRL prin

următoarele obiective:

transpunerea în practică, menținerea și îmbunătățirea continuă a sistemului de management de

mediu;

conformarea cu politica de mediu adoptată;



36

certificarea/înregistrarea sistemul management de mediu de către un organism exterior;

autoevaluarea şi declararea conformităţii cu Standardul Internaţional ISO 14001.

Managementul integrat de mediu se aplică prin integrarea problemelor de mediu în cadrul sistemului

de management general al obiectivului bazat pe procesul ciclic şi dinamic, planificare, implementare,

verificare şi analiză.

Procesul tehnologic vizează asigurarea condiţiilor de producție în vederea respectării legislației în

vigoare privind sănătatea publică şi protecția mediului înconjurător.

In dezvoltarea Sistemului de Management de Mediu în acord cu cerintele standardului SR EN ISO

14001 titularul activității a procedat la identificarea și cunoașterea cerințelor legale de mediu

aplicabile activității desfășurate la punctul de lucru, a proceselor, produselor și serviciilor la nivelul

tuturor compartimentelor din cadrul obiectivului.

Acestea au constituit criterii de bază pentru :

identificarea aspectelor de mediu, îndeosebi a celor cu impact potențial semnificativ asupra

factorilor de mediu;

indentificarea măsurilor de control operațional și a obiectivelor specifice de mediu în vederea

eliminării sau minimizării impactului de mediu asociat activităților desfășurate la punctul de

lucru.

SC EDIL INDUSTRY SRL a implementat politica de mediu pe baza procedurilor operaţionale care

au fost stabilite. Orientarea, preocuparea și angajamentul personal al managementului de la cel mai

înalt nivel către un sistem de management integrat sunt concretizate în Politica SC EDIL


Fiecare angajat este responsabil pentru implementarea acestei politici conform poziției și rolului în


In concordanță cu politica adoptată au fost identificate obiectivele calității, ale mediului, ale sănătății

și securității ocupaționale precum și procesele operaționale și resursele necesare îndeplinirii acestora.

Angajamentul emis de conducerea SC EDIL INDUSTRY SRL se bazează pe:

examinarea și supravegherea activităților desfășurate la punctul de lucru și analiza punctelor

critice pentru mediu;

luarea de măsuri pentru prevenirea, reducerea poluării mediului;

evaluarea preliminarã a impactului pe care activitățile desfășurate le au su le pot avea asupra

mediului;

prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a produselor poluante și de risipire a energiei

în caz de incidente/accidente tehnice;

compararea permanentă a programului de acțiune de mediu cu politica de mediu;

realizarea sistematicã a obiectivelor de mediu;

colaborarea cu autoritățile în vederea minimalizării riscurilor și accidentelor de mediu, cu

ajutorul unor tehnici adecvate;

sensibilizarea și eco-conștientizarea angajaților;

informarea publicului și promovarea unui dialog deschis cu privire la impactul pe care

obiectivul îl are asupra mediului înconjurător.

In scopul implementarii Politicii în domeniul calității, mediului, sănătății și securității ocupaționale,

SC EDIL INDUSTRY SRL și-a propus următoarele obiective strategice:



37

Îmbunătățirea eficacității sistemului de management integrat și a performanțelor de mediu,

prin:

reducerea consumului specific de resurse naturale (apă, energie, gaze naturale);

diminuarea impactului asupra factorilor de mediu: aer, apă, sol;

îmbunătățirea condițiilor de gestionare a deșeurilor;

conformarea cu legislația de mediu în vigoare și cu alte cerințe la care organizația a

subscris.

Prevenirea și reducerea impactului asupra mediului.

Instruirea, conștientizarea și motivarea salariaților pentru crearea unei culturi proactive în

domeniul calității, protecției mediului, a sănătății și securității la locul de muncă.

Alocarea de resurse pentru înlăturarea neconformităților identificate si implementarea

acțiunilor corective necesare.

Diminuarea continuă a costurilor generate de noncalitate.

Creșterea încrederii și a satisfacției clienților precum și a altor părți implicate prin

îmbunătățirea continuă a calității produselor și a răspunderii față de mediu.

Politica de mediu a SC EDIL INDUSTRY SRL este definită clar de către conducerea obiectivului și

precizează obiectivele şi priorităţile acestuia în domeniul mediului.

Politica de mediu întocmită este eficientă și îndeplinește următoarele cerinţe:

o corespunde naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului al activităţilor

desfășurate în cdrul obiectivului;

o include un angajament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării;

o include un angajament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu

existente;

o oferă cadrul necesar pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor şi ţintelor de mediu;

o se adresează întregului personal;

o este disponibilă pentru public.

Reprezentantul managementului pentru sistemul de management în domeniul calității, mediului,

sănătății și securității ocupaționale este numit prin decizie și este investit cu autoritatea și

responsabilitatea pentru coordonarea și implementarea politicii de mediu și realizarea obiectivelor

stabilite în domeniul calității, mediului, sănătății și securității ocupaționale.

Funcționarea adecvată și îmbunătățirea sistemului de management integrat implică participarea și

responsabilitatea tuturor angajaților și a fiecărui angajat în parte.

Controlul managerial intern

SC EDIL INDUSTRY SRL răspunde la cerinţele impuse de Codul controlului intern managerial prin

principiile specifice sistemului de management implementat.

Organizarea sistemului de control intern managerial are în vedere realizarea a următoarelor obiective:

Obiective operaţionale - cuprind obiectivele legate de scopul obiectivului cu privire la

eficacitatea şi eficienţa funcţionării acestuia, respectiv utilizarea în condiţii de economicitate,

eficienţă şi eficacitate a resurselor, incluzând şi obiectivele privind protejarea resurselor.

Obiective de raportare - cuprind obiectivele cu privire la fiabilitatea informaţiilor externe şi

interne și sunt legate de calitatea informaţiilor utilizate sau difuzate către terţi, de protejarea

documentelor.



38

Obiective de conformitate - cuprind obiectivele privind conformitatea cu legislația în

domeniu, cu regulamentele şi politicile interne, fiind legate de asigurarea ca activităţile

obiectivului să se desfăşoare în conformitate cu obligaţiile impuse de prevederile legislației în

vigoare și de politica internă.

Diagrama de proces pentru realizarea procedurii de sistem (PS)-Controlul managerial intern.

2.1. Sistemul de management

În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a obiectivului, BAT constă în punerea în

aplicare și aderarea la un sistem de management de mediu (EMS) având următoarele caracteristici:



39

angajamentul conducerii, inclusiv al conducerii superioare;

definirea de către conducere a unei politici de mediu care include îmbunătățirea continuă a

instalației;

planificarea și stabilirea procedurilor necesare și fixarea obiectivelor și a țintelor care trebuie

atinse, în strânsă corelare cu planificarea financiară și investițiile;

punerea în aplicare a procedurilor acordând o atenție deosebită:

o structurii și responsabilității;

o formării, sensibilizării și competenței angajaților;

o comunicării și documentării;

o implicării personalului;

o controlului eficient al proceselor;

o programelor de întreținere;

o pregătirii și reacției în caz de urgență;

o garantării conformității activităților desfășurate cu legislația de mediu în vigoare ;

verificarea performanței și luarea de măsuri corective atunci când este cazul, acordând o

atenție deosebită monitorizării și măsurării acțiunilor de preventive;

ținerea unui registru intern;

auditul intern și extern independent (dacă este posibil) pentru a stabili dacă sistemul de

management de mediu respectă dispozițiile prevăzute și dacă a fost pus în aplicare și menținut

în mod corespunzător;

revizuirea de către conducerea superioară a sistemului de management de mediu în vederea

adecvării și eficacității permanente a acestuia;

urmărirea dezvoltării tehnologiilor curate;

luarea în considerare pe durata ciclului de viață a efectelor asupra mediului produse de

eventuala dezafectare a instalației;

efectuarea cu regularitate de evaluări sectoriale comparative.

S-au stabilit la nivelul societății indicatorii de performanță care permit urmărirea simplă, concretă și

vizibilă a îmbunătățirii continue a performanței de mediu realizate.

Acești indicatori sunt utilizați pentru eco-conștientizarea angajaților, formarea profesionalăa acestora

și planificarea activității desfășurate la punctul de lucru.

Politica de mediu a fost adusă la cunoştinţă întregului personal al societății prin informările prezentate

în cadrul şedinţelor operative și prin notele interne difuzate la nivelul secțiilor de producție și a

compartimentelor auxiliare.

Sunteţi certificaţi conform ISO 14001 sau înregistraţi

conform EMAS (sau/ambele) - dacă da indicaţi aici

numerele de certificare/ înregistrare

DA

Furnizaţi o organigramă de management

Director

Șefi- puncte lucru

Responsabiltăți: -QEHS (calitate, mediu, sănătate și

securitate în muncă).

Compartiment juridic

Resurse umane

Nr.

crt.

Cerinţa caracteristică a BAT DA /

NU

Documentul de referință sau data până la care

sistemele vor fi aplicate (valabile)

Responsabilități-

pentru fiecare

cerință



40

1 Aveţi o politică de mediu

recunoscută oficial?

DA Politica de mediu s-a realizat în cadrul

procedurii de implementare a SMM în

conformitate cu standardul SR EN ISO 14001:

2015.

Director

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

2 Aveţi programe preventive de

întreţinere pentru instalaţiile şi

echipamentele relevante?

DA Program de mentenanță: revizii şi reparaţii

pentru întreținerea instalațiilor/ echipamentelor

utilizate în activitățile desfășurate la punctele de

lucru.

Există proceduri specifice stabilite pentru

verificarea tehnică a instalațiilor / utilajelor /

echipamentelor specifice, astfel încât acestea să

fie menținute în stare de funcționare la

parametrii tehnici proiectați.

Director

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

3 Aveţi o metodă de înregistrare

a necesităţilor de întreţinere şi

revizie?

DA Urmărirea și consemnarea parametrillor de

funcționare aferente activităților desfășurate la

punctele de lucru..

Consemnarea eventualelor disfuncționalități

privind funcționarea instalațiilor/echipamentelor

specifice și raportarea neconformităților

Compartimentului de mentenanță din cadrul

obiectivului.

Consemnarea acțiunilor corective și preventive

întreprise

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

4 Performanţa/acurateţea de

monitorizare şi măsurare

DA Raport anual de mediu.

Monitorizarea emisiilor de poluanți pe factori de

mediu se realizează în conformitate cu

prevederile autorizației integrate de mediu, cu

laboratoare specializate/ acreditate pentru tipul

de poluanți monitorizați.

Șefi puncte de

lucru

Responsabil de

mediu

5 Aveţi un sistem prin care

identificaţi principalii

indicatori de performanţă în

domeniul mediului?

DA Indicatori de performanțã al managementului de

mediu (IPMM)

• Formarea în domeniul protecției mediului ai

angajaților exprimat în număr de ore de

instruire.

• Obiective de mediu realizate în %

• tone deșeuri tratate / punct de lucru

• kWh / to deșeu

Indicatori de condiții de mediu

• Concentrația poluanților specifici în apele

uzate evacuate

• Concentrația poluanților specifici la emisiile în

aer

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

De mediu

6 Aveţi un sistem prin care

stabiliţi şi menţineţi un

program de măsurare şi

monitorizare a indicatorilor

care să permită revizuirea şi

îmbunătăţirea performanţei?

DA Program de monitorizare a indicatorilor de

performanţă în domeniul mediului.

Evidența statistică a consumurilor specifice-

materiale, utilități, generare deșeuri raportat la

prevederile recomandărilor BAT/ BREF

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

demediu

7 Aveţi un plan de prevenire şi

combatere a poluărilor

accidentale?

DA Planul de prevenire și combatere a poluărilor

accidentale s-a întocmit cu prezentarea modului

de acționare în caz de producere a unei poluari

Director

Șefi puncte de

lucru



41

accidentale și/sau a unui eveniment care poate

conduce la poluarea factorilor de mediu

La nivelul obiectivului s-a întocmit Planul de

intervenție în caz de avarii

Responsabil

de mediu

8

Instruire

DA

Se realizează instruirea periodică a personalului

cu privire la:

▪ reglementările relevante privind activitățile

desfășurate la punctul de lucru;

▪ planificarea activităților;

▪planificarea și gestionarea situațiilor de urgență;

▪ repararea și întreținerea echipamentelor.

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

Resurse Umane

9 Există o declaraţie clară a

calificărilor şi competenţelor

necesare pentru posturile

cheie?

DA

Fișa posturilor personalizată pentru fiecare

salariat

Șefi puncte de

lucru

Resurse Umane

10 Care sunt standardele de

instruire şi în ce măsură vă

conformaţi lor?

DA Informări periodice privind :

-performanțele înregistrate în procesele

tehnologice specifice ;

-normele și reglementările privind protectia

mediului, SSM și SU.

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

Resurse Umane

11 Aveţi o procedură scrisă pentru

rezolvarea, investigarea,

comunicarea şi raportarea

incidentelor de neconformare

actuală sau potenţială,

incluzând luarea de măsuri

pentru reducerea oricărui

impact produs şi pentru

iniţierea şi aplicarea de

măsuri preventive şi corective?

DA Proceduri de control le posibilelor

neconformități cu indicarea acțiunilor corective

si preventive.

Plan de măsuri operaționale pentru prevenirea/

reducerea poluării.

Registru pentru consemnarea incidentelor de

neconformare cu menționarea cauzelor tehnice

care au generat situația și a măsurilor corective

adoptate.

Consemnarea în registru a raportării

incidentelor semnalate cu respectarea procedurii

stabilite.

Se consemnează inclusiv a măsurile stabilite de

factorii de decizie.

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

12 Aveţi o procedură scrisă pentru

evidenţa, investigarea,

comunicarea şi raportarea

sesizărilor privind protecţia

mediului incluzând luarea de

măsuri corective şi de

prevenire a repetării?

DA

Registru de evidență a sesizărilor/

observațiilor formulate de publicul

interesat.

Înregistrarea măsurilor corective

întreprinse în vederea prevenirii

repetării incidentelor semnalate.

Se respecta întocmai instrucţiunile de

lucru stabilite pentru activităţile cu

potenţial impact asupra mediului.

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

13 Aveţi în mod regulat audituri

independente ?

Denumiți organismul de

auditare

DA Au fost efectuate audituri desfășurate de

organismul de certificare I.C. CERT.

Periodic se efectuează audituri interne de

pentru verificarea conformării activității

desfășurate cu politica de mediu..

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu



42

14 Frecvenţa acestora este de cel

puţin o dată pe an?

DA Frecvența efecturii de audituri se stabilește de

organismul de certificare.

Auditul de supraveghere se efectuează anual de

I.C. CERT.

Auditul intern se realizează cu o frecvență

stabilită prin programul de audit anual întocmit

la nivelul obiectivului.

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

15 Revizuirea şi raportarea

performanţelor de mediu

DA

Politica SC EDIL INDUSTRY SRL în domeniul

calității, mediului, sănătății și securității

ocupaționale prevede că magementul de vârf al

organizației este promotorul îmbunătățirii

continue în strategia proceselor și sistemelor

organizaționale, în scopul creșterii

performanțelor și a prestigiului organizației

Director

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

16 Este demonstrat în mod clar,

printr-un document, faptul că

managementul de vârf al

companiei analizează progresul

programelor de îmbunătăţire a

calităţii mediului cel puţin o

dată pe an?

DA

Raportul anual de mediu care se întocmește în

conformitate cu prevederile autorizației integrate

de mediu

Director

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

17 Există o evidenţă demonstrabilă că aspectele de mediu sunt incluse în următoarele domenii aşa cum sunt cerute

de IPPC:

▪ controlul modificării

procesului în instalaţie;

DA Proiect tehnic în cazul execuției de modificări

ale procesului tehnologic

Director

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

▪ proiectarea şi retrospectiva

instalaţiilor noi, tehnologiei

sau altor proiecte importante;

DA Proiecte tehnice pentru instalațiile/ tehnologiile

adoptate

Director

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

▪ aprobarea de capital;

▪ alocarea de resurse;

DA Devize economice

Studii de fezabilitate

Director

Compartiment

Financiar

▪ planificarea şi programarea; DA Programe de planificare a investițiilor Director

Șefi puncte de

lucru

Compartiment

Financiar

▪ includerea aspectelor de

mediu în procedurile normale

de funcţionare;

DA Proceduri tehnice și operaționale conform

prevederilor autorizației integrate de mediu

Director

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

▪ politica de achiziţii; DA Proceduri de achiziții Director Serv.

Financiar



43

▪ evidenţe contabile pentru

costurile de mediu comparativ

cu procesele implicate şi nu cu

cheltuielile (de regie).

DA Evidențe înregistrate în contabilitate

Devize economice

Director

Compartiment

Financiar

18 Rapoarte privind performanţele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management, pentru:

▪ informaţii solicitate de

autoritățile de reglementare

DA Raportul anual de mediu; Rapoarte periodice Director

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

▪ eficienţa sistemului de

management faţă de obiectivele

şi scopurile organizației şi

îmbunătăţirile viitoare

planificate.

DA Incadrarea emisiilor poluanților specifici în

limitele maxime admise de reglementările în

vigoare.

Șefi puncte de

lucru

Responsabil

de mediu

19 Se fac raportări externe,

preferabil prin declaraţii

publice privind mediul?

DA Se realizează raportări externe cu ocazia

organizării de evenimente și/sau de acțiuni de

promovare a activității desfășurate și în cazul

înregistrării de sesizări/ observații/ propuneri

justificate formulate de publicul interesat de

efectele impactului activității obiectivului

asupra mediului și a sănătății umane.

Direcror

Responsabil de

mediu

Informatii suplimentare: Nu este cazul.

Cerința caracteristică BAT/

BREF- Managementul

documentaţiei şi a registrelor

Unde este pastrată Cum se identifică Cine este responsabil

Politica de mediu Responsabilul de

mediu

Suport electronic

Evidențe protectia mediului

Director

Responsabilul de mediu

Responsabilităţi Director

Responsabilul de

mediu

Suport electronic


Director


Ţinte Director

Responsabilul de

mediu

Suport electronic


Director


Evidenţele de întreţinere Șefii punctelor de

lucru

Suport electronic

Program Revizii

Șefii punctelor de lucru


Proceduri Director

Responsabil QEHS

Suport electronic

Evidente SSM+SU



Registru de monitorizare Responsabilul de

mediu

Suport electronic



Rezultatele auditurilor Responsabil QEHS –

Protectia mediului

Suport electronic


Rezultatele revizuirilor Director general

Responsabilul de

mediu

Suport electronic



Evidenţele privind sesizările

şi incidentele

Responsabilul de

mediu

Suport electronic


Director





44

Evidenţele privind instruirile Departament Resurse

Umane

Suport electronic

Evidente RU


Resurse Umane

3. INTRĂRI DE MATERIALE

3.1. Selectarea materialelor

Deșeuri

Alte materiale

Utilizare Natura

chimică/compoziția

Modul de

depoziatre

Periculozitate

STAȚIILE DE TRANSFER

Deșeurile solide municipale (DSM) și deșeurile

asimilabile acestora provenite din comerț , deșeurile

generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme

prestatoare de servicii.

Deșeurile vegetale provenite din parcuri si gradini –

includ, de obicei, frunze, resturi de iarba, crengi si

tufisuri, etc.

Deșeurile din ambalaje

Deșeurile provenite din sortarea deseurilor menajere

colectate separat in cadrul pubelei „deșeuri

reciclabile”

Deșeurile provenite din cuățenia stradală - colectate

separat, destinate depozitarii directe in cadrul depozitului de deseuri Țuțora.

Materiale organice,

celulozicemateriale

solide diverse cu

compoziție chimică organică și

anorganică

Se depozitează

temporar în

incinta stațiilor

de transfer.

Se sortează și se

transferă, la

STMB Țuțora și

respectiv la

Depozitul de

deșeuri Țuțora.

Deșeurile

colectate de

operatorii de

salubritate și

transportate în stațiile de

transfer sunt

deșeuri

nepericuloase.

STAȚIILE DE SORTARE (SS)

DEȘEURI

15 01 01- ambalaje de hârtie și

carton

Se predau la

operatori

autorizați pentru

reciclarea/

valorificarea

finală.

material celulozic-

fibre celulozice

amestecate

Se depozitează în

stația de sortare,

în recipiente

specializate în

funcție de tipul și

caracteristicile

deșeului sortat

Deșeuri

nepericuloase

15 01 02- ambalajede materiale

plastice

materiale organice

polimerimerice: PE,

PP; PVC, PET, PS, c.

15.01 03-ambalaje din lemn material natural,

organic, de origine

vegetală

15 01 04 –ambalaje metalice metale diverse

15 01 06- ambalaje amestecate materiale organice și

anorganice diverse

15 01 07- ambalaje din sticlă material solid amorf

(necristalin) pe bază

de SiO2

15 01 09- ambalaje din materiale

textile

materiale din fibre

textile

20 01- fracțiuni colectate separat (cu excepția 15 01)

20 01 01- hârtie și carton


2001 02- sticlă

20 01 11- textile

20 01 39 – materiale plastice

20 01 40 metale

Predare la operatori

autorizați pentru

valorificarea

finală prin

reciclare.

materiale solide diverse cu

compoziție chimică

organică și

anorganică

ALTE MATERIALE

Sârmă neagră Se utilizează

pentru balotarea

deșeurilor

Materiale anorganice

Fe-C

Depozitarea se

realizează în

stația de sortare a

Produs

nepericulos

https://www.greelane.com/link?to=definition-of-amorphous-604365&lang=ro&alt=https://www.thoughtco.com/definition-of-amorphous-604365&source=glass-composition-and-properties-608351

https://www.greelane.com/link?to=definition-of-amorphous-604365&lang=ro&alt=https://www.thoughtco.com/definition-of-amorphous-604365&source=glass-composition-and-properties-608351



45

reciclabile deșeurilor

reciclabile

TRATAREA MECANO-BIOLOGICĂ

STAȚIA DE COMPOSTARE

20 02 –deșeuri din grădini și

parcuri incluzând deșeurile din

cimitire

Se tratează prin

compostare -

proces aerob,

termofil.

Compostul este un

produs obtinut prin

procese microbiene,

biochimice, chimice

si

fizice pe care le sufera deseurile

organice vegetale de

la starea lor initiala si

pâna ajung

în diferite stadii de

humificare.

Depozitarea se

realizează în

hala/ secția de

compost.

Produs

nepericulos

STAȚIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICĂ

DEȘEURI

01 01 03 –deșeuri de țesuturi

vegetale

02 01 07- deșeuri din exploatarea

forestieră

02 03 04- materii care nu se

pretază consumului sau procesării 20 01 -fracțiuni colectate separat

(cu excepția 15 01)

20 01 01 hârtie și carton

20 01 08- deșeuri biodegradbile de

la bucătării și cantine

20 01 38-lemn, altul decât cel

specifiact la 20 01 37*

20 02 –deșeuri din grădini și

parcuri 20 02 01- deșeuri

biodegradabile 20 03 –alte deșeuri

municipale

20 03 01- deșeuri municipale amestecate

20 03 02- deșeuri din piețe

Tratarea

mecanică- separarea

deșeurilor în

componente

folositoare și/sau în fracții

adecvate tratării

biologice

Tratarea

biologică –

transformarea

deșeurilor

biodegradabile

în deșeuri bio-

stabilizate .

Deșeul biostabilizat Se depozitează

intermediar în

stația de tratare

mecano-

biologică

Produs

nepericulos- se

elimină prin

depozitare în

depozitul

Țuțora

ALTE PRODUSE/ MATERIALE

Apa Consum

tehnologic-

stropirea

prismelor de

deșeuri pentru

facilitarea

procesului de

fermentare

aerobă a

produselor biodegradabile

din deșeuri.

Compoziție

anorganică

Se alimentează

din instalația de

alimentare cu

apă a

obiectivului.

Produs nepericulos

Saci de rafie/ plastic Se utilizează –

în funcție de

caz pentru

ambalarea

compostului (în

cazul în care

acesta nu se

elimină prin

Compoziție

organică/

anorganică-

amestec de fibre/

materiale organice

polimerimerice

Se

achiziționează

de la furnizori

și se

depozitează în

magazia de

materiale sau în

hala de sortare.

Produs nepericulos



46

depozitare) și/

sau ambalarea

materialelor

reciclabile

sortate.

Cleaner ECO A Se utilizează

pentru curățarea

filtrelor de sedimentele

organice și

anorganice

Produsul conține

NaOH-1-10%;

EDTA -1-5%; D- glucopiraniză

15%

Se

achiziționează

de la furnizori și se

depozitează în

magazia de

materiale.

Produs

nepericulos *)

Cleaner ECO D Se utilizează

pentru

inhibarea

procesului de

dezvolatre a

microorganism

elor

NaHSO3 ( Bisulfit

de sodiu)

Se

achiziționează

de la furnizori

și se

depozitează în

magazia de

materiale

Produsul

nepericulos*).

Glicerină Reducerea punctului de

îngheț al apei

Compoziție organică

(CH2OH)2CHOH

Se achiziționează

de la furnizori

și se

depozitează în

magazia de

materiale

Nr. REACH-01-2119471987-18-

xxxx

Nr EC 200-289-5

Nr CAS 56-81-5

Notă*) Produsul nu îndeplineşte criteriile de clasificare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008/CE

SECTORUL ADMINISTRATIV

Motorina*) Se utilizează

pentru

funcționarea

utilajelor/

autovehiculelor

din dotare

Motorian este o

combinație

complexă de

hidrocarburi,

formată din

amestecuri de hidrocarburi cu

12-20 atomi de

carbon în

moleculă, obținută

prin distilarea

primară a

petrolului

Se depozitează

în rezervor de

comvbustibil;

V= 10000 l

Nr. înregistrare

REACH: 01-

211948466-27-

0115;

Nr. Index: 649-224-

00-6; Nr. EC-269-822-7;

Nr. CAS-68334-30-

5

Fraze de risc: R40;

R 51/53; R 65;R20;

R38.

Uleiuri și lubrifianți Se utilizează

pentru

funcționarea

utilajelor/

instalațiilor

Se depozitează

în butoaie,

magazia de

materiale

Produse

periculoase*)

Materiale dezinfectante diverse Dezinfectarea sistemelor de

scugere a

apelor;

neutralizarea

mirosurilor

Se achiziționează

de la furnizori

și se

depozitează în

magazia de

materiale

Produsele nu îndeplinesc criteriile

de clasificare în

conformitate cu

Regulamentul (CE)

nr. 1272/2008/CE.

Clorura de calciu Se utilizează în

instalația de

spălare a

anvelopelor,

etc.

Substanță

anorganică

CaCL2

Nr. REACH: 01-

2119494219-28-

xxxx; Index 017-

013-00-2

Nr. CE 233-140-8



47

Nr. CAS-10043-52-

4

H319; P280;

P305+P351+P338

Notă*-)Produse periculoase.

Uleiuri de transmisie și uleiuri de motor- produse cu componente periculoase în sensul Regulamentului

CE1272/2008 (CLP )

Cantitate Denumire Numărde identificare Clasificare Număr de

înregistrare

40 -<50% Distilat de petrol hidrotratat, ușor

parafinic

CAS:64742-55-8

EC:265-158-7

H304 01-2119487077-29-

xxxx

6,25-<10% Uleiuri minerale sintetice parafinice

puternic rafinate. Vîscozitate 40°C≤20cST

CAS:Mixture

EC: Mixture

H304 -

0,5- <0,95% C14-C18 alpha-olefinepoxide- produc

reactive cu acidul boric

CAS: Polymer

EC:939-580-3

H317 01-2119976364-28

Se precizează că tehnologia de depozitare a deșeurilor și a materialelor / produselor auxiliare utilizată

de SC EDIL INDUSTRY SRL a fost comparată cu recomandările tehnologice din documentele de

referință rezultând respectarea în totalitate a recomandărilor ( cerințelor) BAT, respectiv:

- Amplasarea zonelor de stocare departe de cursurile de apă și de perimetre sensibile, în așa fel

încât să se elimine sau să se minimizeze dubla manipulare a deșeurilor în cadrul instalației.

- Marcarea și semnalizarea zonelor de stocare cu privire la proprietățile deșeurilor/ produselor

depozitate.

- Menținerea permanentă a unui acces liber pentru utilaje și personal în întreaga zonă de

stocare, astfel încât tranferul recipientelor de colectare (containere) să nu depindă de

îndepărtarea altora care ar putea bloca accesul.

- Nu se utilizează recipienții (containerele) de depozitare peste durata de viață specificată, decât

dacă acestea sunt inspectate la intervale regulate pentru a se putea dovedi că ele sunt potrivite

pentru depozitarea deșeurilor.

- Stocarea temporară deșeurilor în spațiile special amenajate se realizează în funcţie de starea de

agregare, compoziția fizico-chimică, natura substanțelor de stingere şi de modul de ambalare.

Pe durata stocării recipientele de stocare sunt supravegheate din punct de vedere al integrităţii

fizice şi al stabilităţii în vederea evitării scurgerilor sau împrăştierii accidentale.

- Titularul activității păstrează evidența cantităţilor de deșeuri stocate temporar pe amplaasment

până la utilizarea în procesele de sortare/compostare/ tratare mecano-biologică, a datei de

recepţie şi a modului de gestionare ulterioară stocării temporare.

- Întreţinerea spațiului de depozitare temporară a deșeurilor constă în executarea unor

activităţi care să asigure buna funcţionare a utilajelor aferente spațiului de depozitare.

- Verificarea periodică a echipamentelor de supraveghere, control şi intervenţie în caz de

urgenţă precum: stingătoarele de incendiu cu spumă şi elementele de semnalizare aferente.

3.2. Cerinţele BAT

Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) reprezintă referința pentru stabilirea

condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva 2010/75/UE.

SC EDIL INDUSTRY SRL aplică în activitatea desfășurată principiile și orientările de bune

practici prin punerea în aplicare a unui sistem efectiv de gestionare a calității fazelor tehnologice

de sortare și de tratare a deșeurilor nepericuloase și de recuperare a materialelor reciclabile sortate.



48

Se precizează că „buna practică” reprezintă asigurarea calității referitoare la deșeurile prelucrate și

controlate în mod constant în conformitate cu standardele de calitate corespunzătoare destinației

lor.

Evaluarea activităţii desfășurate de SC EDIL INDUSTRY SRL s-a făcut conform cerinţelor celor

mai bune tehnici disponibile prevăzute de:

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din 10 august 2018 de stabilire a

concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor

elaboartă în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

Domeniul de aplicare a concluziilor BAT conform prevederilor Anexei 1 la Directiva 2010/75/UE

Pct.5.3 (a) -Eliminarea deșeurilor nepericuloase cu o capacitate de peste 50 tone/zi,

implicând desfășurarea uneia sau a mai multor activități și cu excepția activităților care

intră sub incidența Directivei 91/271 CEE a Consiliului privind tratarea apelor reziduale

urbane:

(ii)- tratare biologică

(iii) tratare fizico-chimică

Pct. 5.3.(b)-Recuperarea sau o combinație de recuperare și eliminare a deșeurilor

nepericuloase cu o capacitate mai mare de 75 tone/zi, implicând una sau mai multe din

activitățile următoare și excluzând activitățile care intră sub incidența Directivei 91/271

CEE a Consiliului privind tratarea apelor reziduale urbane:

( i) tratarea biologică.

Pct. 6.11- Tratarea independentă a apelor uzate care nu sunt vizate de Directiva 91/271

CEE a Consiliului și evacuate printr-o instalație care desfășoară activități vizate de pct.5.3.

Cerința caracteristică a BAT

Răspuns

Indicați persoana sau

grupul de persoane

responsabil pentru

fiecare cerință

Există studii pe termen lung care sunt

necesare a fi realizate pentru a stabili

emisiile, mediul şi impactul materiilor

prime şi materiilor utilizate?

NU este necesară efectuarea de studii pentru

stabilirea nivelului emisiilor.

-

Listaţi orice substituţii identificate şi

indicaţi data la care acestea vor fi

finalizate în cadrul programului de

modernizare.

NU au fost identificate substituții pentru

deșeurile și materialele auxiliare utilizate în

procesele tehnologice de sortare și tratare a

deșeurilor nepericuloase.

Procesele tehnologice se desfășoară cu

respectarea celor mai bune tehnici disponibile

în domeniu și nu necesită implementarea unui

program de modernizare.

-

Confirmaţi faptul că veţi menţine un

inventar detaliat al deșeurilor și al

materialelor utilizate pe amplasament?

DA

Registru de evidență a modului de gestionare

a deșeurilor și a materialelor auxiliare

utilizate în procesele tehnologice.





49

Confirmaţi faptul că veţi menţine

proceduri pentru revizuirea sistematică

în concordanţă cu noile progrese

referitoare la tehnologiile de tratare a

deșeurilor nepericuloase şi utilizarea

unora mai adecvate, cu impact mai redus

asupra mediului?

DA

Există proceduri de lucru pentru respectarea

tehnologiei de tratare a deșeurilor

nepericuloase conform celor mai bune tehnici

disponibile



Confirmaţi faptul că aveţi proceduri de

asigurare a calităţii pentru controlul

deșeurilor nepericuloase recepționate?

Aceste proceduri includ specificaţii

pentru evaluarea oricăror modificări

referitoare la impactul asupra mediului

cauzat de conținutul deșeurilor şi care

modifică structura şi nivelul emisiilor.

DA

Există proceduri de recepție calitativă și

cantitativă a deșeurilor și a materialelor

auxiliare înainte de introducerea acestora în

procesul tehnologic.

Deșeurile și materialele auxiliare neconforme

din punct de vedere calitativ nu se introduc în

procesele tehnologicede sortare și tratare a

deșeurilor.



Se precizează că tehnicile indicate și descrise în concluziile privind BAT nu sunt nici prescriptive,

nici exhaustive.

Se pot utiliza și alte tehnici care asigură cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.

Cu excepția cazului în care se precizează alfel, concluziile privind BAT sunt general aplicabile.

Nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în aer

Cu excepția cazului în care se precizează altfel, nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici

disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în aer se referă la concentrații (masa substanțelor emise

raportată la volumul de gaze reziduale) în următoarele condiții: gaz uscat la o temperatură t= 273,15

K și o presiune p=101,3 kPa, exprimate în µg/Nm3

sau în mg/Nm3

.

Pentru perioadele de calculare a valorilor medii BAT-AEL pentru emisiile în aer, se aplică

următoarele definiții:

Tipul măsurătorii Perioada de calculare a valorii medii Definiție

Continuă Medie zilnică Valoarea medie pe o perioadă de o zi, bazată pe

mediile valabile pe oră sau pe jumătate de oră.

Periodică Medie pe perioada de prelevare Valoarea medie a trei măsurători consecutive de

cel puțin 30 de minute fiecare*)

Notă*)- Pentru orice parametru în cazul în care măsurătoarea timp de 30 de minute este inadecvată din cauza unor

limitari analitice sau legate de modul de prelevare, se poate utiliza o perioadă de măsurare adecvată.

Nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în apă

Cu excepția cazului în care se precizează altfel, nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici

disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în apă se referă la concentrații (masa substanțelor emise

raportată la volumul de apă) exprimate în µg/ l sau în mg/ l (dmc).

Cu excepția cazului în care se precizează altfel, perioadele de calculare a valorilor medii asociate cu

BAT-AEL se referă la unul ditre cele două cazuri:

Modul de evacuare

a apelor

Modul de calculare a valorilor medii associate cu BAT-AEL*

Continuă Valorile medii zilnice obținute prin prelevarea unor probe composite proporționale cu

debitul evacuat în 24 ore.

Intermitentă Valorile medii pe durata eliberării obținute prin prelevarea unor probe compozite



50

proporționale cu debitul evacuat sau, dacă efluentul este amestecat în mod

corespunzător și omogen, prin prelevarea unei probe instantanee înainte de evacuare.

Notă*- BAT-AEL pentru emisiile în apă se aplică în punctul în care emisile de apă ies din instalație

Pentru a facilita reducerea emisiilor în aer și apă, BAT constă în întocmirea și ținerea la zi a unui

inventar al fluxurilor de ape uzate și de gaze reziduale care face parte din Sistemul de Management se

Mediu (SMM) și cuprinde cel puțin următoarele:

o diagrame de flux simplificate ale proceselor care să indice originea emisiilor;

o descrieri ale tehnicilor integrate în procese și ale tratării la sursă a apelor uzate/ gazelor

reziduale, inclusiv ale rezultatelor lor;

o informații referitoare la caracteristicile fluxurilor de ape uzate, de ex:

valorile medii și variabilitatea debitului, a pH-ului, a temperaturii și a

conductivității;

concentrația medie și valorile medii ale încărcării poluante a substanțelor relevante

precum și variabilitatea acestora;

date privind capacitatea de bioeliminare ( în funcție de caz).

o informații referitoare la caracteristicile fluxurilor de gaze reziduale, de ex:

valorile medii și variabilitatea debitului și a temperaturii;

concentrația medie și valorile medii ale încărcării poluante a substanțelor relevante

precum și variabilitatea acestora;

inflamabilitatea, limitele de expolozie inferioare și superioare, reactivitatea (în

funcție de caz);

prezența altor substanțe care ar putea să afecteze sistemul de tratare a gazelor

reziduale sau siguranța instalației.

Domeniul de aplicare, nivelul de detaliere și natura inventarului sunt corelate cu natura, dimensiunea

și complexitatea instalației și cu efectele pe care aceasta le-ar putea avea asupra factorilor de mediu.

3.3. Auditul privind minimalizarea deșeurilor rezultate din proces

Cerința caracteristică

BAT

Răspuns Responsabilitate

A fost realizat un audit

al minimizării

deşeurilor?

Indicaţi data şi numărul

de înregistrare al

documentului.

Anual se realizează un audit intern privind modul de gestionare a

deșeurilor generate din activitățile desfășurate lapunctul de lucru.

Tehnici utilizate pentru minimizarea cantității de deșeuri:

a) reducerea la sursă a deșeurilor prin:

achiziționarea de materiale care generează cantități mici de

deșeuri;

gestionarea corespunzătoare a depozitelor de materiale.;

b) separarea la sursă prin asigurarea că deșeurile sunt colectate în

ambalajele corespunzătoare fiecărei categorii;

c) eliminarea finală a deșeurilor în condiții de siguranță pentru

mediu și sănătatea populației.

Evidența gestiunii deșeurilor se realizează în conformitate cu

prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu

modificările și completările ulterioare, ale Deciziei Comisiei

2014/955/UE și ale HG 856/2002 cu completările ulterioare- anexa

nr. 1, pentru fiecare tip de deșeu, în ceea ce privește cantitatea,

natura și originea și, după caz destinația, frecvența colectării,

Șefii punctelor de

lucru

Responsabilul de

mediu



51

mijlocul de transport, respectiv operațiunile de valorificare sau

eliminare a deșeurilor.

Rezultatul se consemnează într-un registru destinat evidenței

gestiunii deșeurilor.

Frecvența: Lunar.

Raportarea la APM Iași: Anual- până la data de 31 martie a anului

curent pentru anul anterior și la solicitarea APM Iași/ GNM-SCJ

Iași.

Raportarea se realizează atât pe suport hârtie cât și electronic (

conform prevederilor art. 49 (4) din Legea nr. 211/2011).

Listaţi principalele

recomandări ale

auditului şi data până

la care ele vor fi

implementate.

Anexaţi planul de

acţiune cu măsurile

necesare

pentru corectarea

neconformităţilor

înregistrate în raportul

de audit.

Auditul extern realizat de organismul de certificare I.C. CERT nu

a relevat neconformități cu privire la activitatea de gestionare a

deșeurilor generate din activitățile desfășurate și/ sau cu măsurile

adoptate pentru minimizarea cantităților de deșeuri produse la

punctul de lucru.

Auditul intern se efectuează anual și analizează inclusiv măsurile

tehnice și operaționale luate în vederea minimizării cantităților de

deșeuri generate la punctul de lucru.

Șefii punctelor de

lucru

Responsabilul de

mediu

Acolo unde un astfel de

audit nu a fost realizat,

identificaţi principalele

oportunităţi de

minimizare a deşeurilor

şi data până la care ele

vor fi implementate.

Sistemul de management permite monitorizarea și optimizarea- în

funcție de caz- a proceselor tehnologice încluzând o analiză a

fluxului de deșeuri utilizate în procesele de sortare și tratare.

Utilizarea analizei fluxului de deșeuri este bazată pe riscuri- de

exemplu se iau în considerare proprietățile periculoase ale

deșeurilor generate, riscurile pe care le prezintă deșeurile din

punctul de vedere al siguranței procesului, al securității în muncă și

al impactului asupra mediului.

Șefii punctelor de

lucru

Responsabilul de

mediu

Indicaţi data

programată pentru

realizarea viitorului

audit.

Audit extern: luna septembrie 2021.

Audit intern :anual-în primul trimestru al anulu i în curs pentru

anul anterior.

Șefii punctelor de

lucru

Responsabilul de

mediu

Confirmaţi faptul că

veţi realiza un audit

privind minimizarea

deşeurilor cel puţin o

dată la doi ani.

Prezentaţi procedura de

audit şi rezultatele/

recomanările auditului

precum şi modul de

punere în practică a

acestora în termen de 2

luni de la încheierea

lui.

SC EDIL INDUSTRY SRL realizează anual un audit intern

privind analiza modului de gestioanare a deșeurilor generate la

punctul de lucru.

Procedura de audit constă în realizarea inventarului privind

deșeurile generate, analiza fluxului de materiale și analiza

modului de aplicare a măsurilor stabilite prin procedurile de lucru

(proceduri operaționale).

Rezultatele auditului se prezentă anual în cadrul Raportului de

mediu care se prezintă la APM Iași conform prevederilor

autorizației integrate de mediu..

Șefii punctelor de

lucru

Responsabilul de

mediu.



52

3.4. Utilizarea apei

3.4.1.Consumul de apă

Alimentarea cu apă în scop igienico-sanitar și tehnologic se asigură prin intermediul unui

branșament contorizat la rețeaua de alimentare cu apă existentă în zonă, conform prevederilor

Contractului de furnizare/ prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr,

U2439/27.09.2009 încheiat cu SC APAVITAL SA.

Conducta de aducțiune a apei pentru stația de sortare a deșeurilor nepericuloase, respectiv stația de

tratare mecano-biologică a deșeurilor este de tip PEHD, De 90mm, L= cca. 250 m.

Conductele de alimentare cu apă tehnologică sunt din țeavă PEHD cu diametre variabile: Dn 63 mm

și Dn 90 mm; L= 613,96 m.

Spălarea pardoselilor halelor și a roților autovehiculelor se realizează cu echipamente sub presiune

(de tip turbojet) cu un consum de apă de 0,13-2,0 l/s.

Stația de tratare mecano-biologică a deșeurilor este prevăzută cu un inel de distribuție a apei cu Dn 90

mm din care se alimentează cele 2 ( două) biofiltre de tip BIOMAX din hala de tratare biologică.

Inelul de distribuție se utilizează și pentru apa de spălare a platformei din hala de maturare prin

intermediul a 3 ( trei) cămine de vane cu racord pentru furtunutrile flexibile utilizate la spălare.

Modul de utilizare al apei :

potabil și igienico-sanitar;

tehnologic în procesul de tratare mecano-biologică a deșeurilor;

igienizări a instalațiilor tehnologice și ale spațiilor interioare aferente secțiilor de sortare, a

stației de tratare mecano-biologică, a stației de compostare, etc.;

stingerea incendiilor interioare și exterioare ( rezerva de incendiu).

Volumele și debitele de apă autorizate- conform prevederilor Autorizației de gospodărire a apelor

emisă de ANAR-ABA PRUT-BÂRLAD:

DEBITE DE APĂ UTILIZATE ÎN SCOP IGIENICO-SANITAR





DEBITE DE APĂ UTILIZATE ÎN SCOP TEHNOLOGIC





Gospodăria de apă pentru incendiu

Este formată dintr-un rezervor de înmagazinare a apei, V= 500mc, amplat subteran, prevăzut cu 2(

două) electropompe (1A+1R) amplasate în camera de vane. Pornirea electropompelor se realizează

automat în cazul reducerii presiunii apei în instalație la 30mCA. Golirea rezervorului de înmagazinare

a apei se realizează în canalul de desecare existent în vecinătatea amplasamentului, prin intermediul

unei conducte de evacuare comună cu conducta de preaplin aferentă bazinului de retenție a apelor

pluviale convențional curate.



53

Rețeaua de hidranți exteriori din incinta C.M.I.D. Țuțora formată din 15 hidranți cu Dn 150mm, este

alimentată prin intermediul unei rețele subterane alcătuită din țeavă PEHD, Dn 150 mm, L= 1467,67

m, montată la adâncimea de îngheț și aflată permanent sub presiune.

Rețeaua de hidranți interiori deservește stația de sortare și hala de tratare mecano-biologică a

deșeurilor. Căminele de vane sunt prevăzute cu electroventile cu deschidere automată și robinete de

by-pass manuale de alimentare cu apă a rețelelor interioare de hidranți.

Sistemul de alarmare în caz de incendiu este complet automatizat.

În conformitate cu prevederile SR 8591/97, tab. 1, construcțiile aparținând SC EDIL INDUSTRY

SRL sunt amplasate la o distanță mai mare de 3,00 m față de extradosul rețelei publice de distribuție a

apei, inclusiv față de căminul de branșament, respectiv la o distanță mai mare de 2,00 m față de

extradosul rețelelor publice de canalizare, inclusiv față de căminele de racord.

Traseele rețelelor exterioare hidroedilitare și gruparea lor s-au realizat astfel încât să se reducă la

minim numărul intrărilor și ieșirilor prin fundațiile clădirilor.Coloanele instalațiilor sanitare sunt

acoperite cu măști de protecție demontabile care permit depistarea eventualelor defecțiuni și

executarea operativă a reparațiilor.

Căminul de branșament este întreținut în permanență de către SC EDIL INDUSTRY SRL în stare de

curățenie, fără apă rezultată din pierderi interioare sau din infiltrații, asigurându-se funcționarea în

condiții de securitate a contorului și accesul permanent al delegatului SC APAVITAL SA în vederea

verificării contorului și citirii indexului pentru facturarea consumului înregistrat.

Instalația situată după secțiunea de ieșire din contor în sensul de curgere a apei reprezintă instalația

interioară de apă și se află în administrarea SC EDIL INDUSTRY SRL.

3.4.2. Compararea cu limitele existente

Consum Cerințe

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Apa pentru consum tehnologic Concluziile BAT pentru tratarea deșeurilor – Decizia

UE 2018/1147 a Comisiei nu prevăd cerințe privind

consumul de apă

Apa pentru spălarea/ igienizarea spațiillor și instalațiilor

3.4.3. Cerințele generale ale BAT pentru utilizarea apei

BAT 19. În vederea optimizării consumului de apă, a reducerii volumului de ape uzate generat și a

prevenirii sau, dacă aceasta nu este posibilă, a reducerii emisiilor în apă, BAT constă în utilizarea

unei combinații adecvate tehnicilor indicate:

Tehnica indicată

de BAT

Descrierea tehnicii BAT Aplicabilitate

Gestionarea apei Consumul de apă se optimizează prin

utilizarea unor măsuri care pot include:

Planuri de economisire a apei,

de ex: instituirea unui obiectiv

de utilizare eficientă a apei, a

unei diagrame flux și a unui

bilanț masic al apei.

Optimizarea utilizării apei

pentru spălare, de ex:

curățatarea uscată în locul

Tehnicile recomandate se aplică.

Optimizarea consumului de apă se aplică prin:

Utilizarea bilanțului masic al apei și a

diagramelor de flux tehnologic caracteristice

fiecărei instalații.

Curățarea preponderent în sistem uscat a

platformelor betonate din incinta stațiilor de

sortare și de tratare mecano-biologică a

deșeurilor și utilizarea unor echipamente de

spălare eficiente ( de tip turbo jet) cu consum



54

spălării cu furtunul, utilizarea

controlului pornirii

echipamentelor de spălare.

Reducerea utilizării apei

pentru generarea vidului.

redus de apă.

Pe amplaasment nu există instalații pentru generarea

vidului.

Recircularea apei Fluxurile de apă se recirculă în

interiorul instalației, după tratare, dacă

este necesar.

Gradul de recirculare al apei este

limitat de bilanțul apei caracteristic

instalației, de conținutul de impurități

(de ex. compuși mirositori) și/sau de

caracteristicile fluxurilor de apă.

Tehnica recomandată nu se aplică.

Nu se realizează recircularea apei utilizate în procesul

tehnologic de tratare al deșeurilor.

Se folosesc în schimb apele pluviale convențional curate

colectate în cele două bazine de retenție existente pe

amplasament ca apă tehnologică în procesul de tratare

biologică a deșeurilor și pentru spălarea platformelor

interioare betonate.

Impermeabilizare

a suprafeței

În funcție de riscurile pe care le

prezintă deșeurile din punct de vedere

al contaminării solului și/sau a apei,

întreaga zonă de tratare a deșeurilor se

impermeabilizează.


Spațiile aferente stațiilor de sortare , de tratare mecano-

biologică și de compostare a deșeurilor sunt

impermeabilizate prin betonare pentru evitarea

contaminării suprafețelor.

Tehnici pentru

reducerea

probabilității și a

impactului

debordărilor și

pierderilor din

rezervoare


prezintă lichidele din rezervoare și

bazine din punctul de vedere al

contaminării solului și/ sau al apei, se

recomandă următoarele tehnici:

detectoare de preaplin;

țevi de preaplin orientate către

un sistem de drenare închis ( o

zonă secundară de reținere sau

un alt bazin);

rezervoare pentru lichide

amplasate într-o zonă

secundară de reținere

adecvată;

izolarea rezervoarelor, a

bazinelor și a zonei secundare

de reținere, de ex: prin

închiderea valvelor.


Rezervorul de motorină existent pe amplasament:

este prevăzut cu detector de preaplin;

este amplasat într-un spațiu amenajat adecvat,

prevăzut cu sistem de reținere a scurgerilor în

caz de incidente/ accidente tehnice.

Pe amplasament nu există ale rezervoare utilizate pentru

stocarea substanțelor / produselor lichide cu potențial

de contaminare a solului și/ sau a apelor subterane.

Acoperirea

zonelor de

depozitare și de

tratare a

deșeurilor


prezintă deșeurile din punct de vedere

al contaminării solului și/sau a apei,

acestea se depozitează și se tratează în

zone acoperite pentru a preveni

contactul cu apele pluviale,

minimizându-se astfel volumul de apă

de șiroire contaminată


La punctul de lucru deșeurile se depozitează și se

tratează în zone acoperite pentru a preveni contactul cu

apele pluviale.

Nu există riscul ca ativitățile desfășurate pe

amplasament să contamineze solul, apele pluviale și

apele subterane.

Separarea

fluxurilor de ape

uzate

Fiecare flux de apă de apă( de ex.apele

de șiroire de suprafață, apele

tehnologice) se colectează și se tratează

separat, în funcție de conținutul în

poluanți și de combinația tehnicilor de


Fluxurile de ape uzate tehnologice și menajere se

colectează și se tratează separat.

Se realizează monitorizarea calității:

apelor uzate tehnologice pentru determinarea



55

tratare.

În special fluxurile de ape uzate

necontaminate se separă de fluxurile de

ape uzate care necesită tratare.

concentrațiilor în contaminanți specifici

înainte de evacuarea la stația de epurare a

levigatului existentă pe amplasament, aflată în

exploatarea SC SALUBRIS SA;

apelor uzate menajere epurate înainte de

evacuarea în canalul de desecare existent pe

amplasament ( aflat în administrarea ANIF

Iași) și ulterior în emisar-râul Jijia.

Infrastructură de

drenaj

corespunzătoare

Zona de tratare a deșeurilor este

conectată la infrastructura de drenaj.

Apele pluviale căzute pe zonele de

tratare și de depozitare sunt colectate

de infrastructura de drenaj împreună cu

apa de spălare, cu deversările

ocazionale, etc. și în funcție de

conținutiul de poluanți sunt recirculate

sau trimise către o tratare suplimentară.

Tehnica recomandată se aplică parțial.

Zona de sortare și de tratare mecano-biologică a

deșeurilor aferentă CMID nu este conectată la

infrastructura de drenaj existentă în cadrul Depozituluide

deșeuri Țuțora aflat în operarea SC SALUBRIS SA.

Sortarea și tratarea mecano-biologică a deșeurilor se

realizează în spații închise care nu au contact direct cu

apele pluviale.

Stația de sortare a deșeurilor și stația de compost

preluate de la SC SALUBRIS SA sunt conectate la

sistemul de drenaj existent în incinta Depozitului de

deșeuri Țuțora.

Dispoziții

referitoare la

proiectare și

întreținere care

permit detectarea

și eliminarea

scăpărilor de apă.

Se efectuează o monitorizare regulată

bazată pe riscuri pentru detectarea

eventualelor scăpări și, dacă este cazul,

se repară echipamentele.

Se minimizează utilizarea

echipamentelor subterane.

Atunci când se utilizează componente

subterane, în funcție de riscurile pe

care le prezintă substanțele/ produsele/

deșeurile conținute în aceste

componente din punctul de vedere al

contaminării solului și/sau a apei , se

instituie o zonă secundară de reținere

pentru componentele subterane.


Periodic se realizează inspecția instalației de alimentare

cu apă și de canalizare din incinta obiectivului pentru

detectarea eventualelor scurgeri și asigurarea

funcționării la parametrii proiectați

În cazul în care se constată neconformități se intervine

imediat.

Pe amplasament nu există echipamente / instalații

subterane pentru depozitarea substanțelor/ produselor

utilizate, respectiv pentru depozitarea deșeurilor tratate

și a celor generate pe amplasament.

Sunt asigurate măsuri de întreținere în condiții tehnice

corespunzătoare a instalațiilor ce au legătură cu apele în

scopul minimizării pierderilor de apă.

Se asigură exploatarea, întreținerea, repararea și

verificarea metrologică a echipamentelor de măsură

montate pe sursa de alimentare cu apă .

Intervențiile de orice natură la rețeaua de alimentare cu

apă și la rețeaua de canalizare se realizează de SC EDIL

INDUSTRY SRL în prezența unui delegat din partea

SC APAVITAL SA. și respectiv ABA Prut-Bârlad-SGA

Iași.

Capacitate de

stocare adecvată

a rezervorului

tampon

Se asigură un rezervor tampon cu

capacitate de stocare adecvată pentru

apele uzate generate în condiții de

exploatare excepționale, utilizându-se

o abordare bazată pe riscuri, ținându-se

cont de natura poluanților, de efectele

tratării apelor uzate .


Pe amplasament există capacități de stocare- bazine

betonate supraterane pentru stocarea:

apelor uzate tehnologice provenite de la

spălarea instalațiilor/ echipamentelor de lucru

și a platformelor interioare din cadrul stației de

sortare și a stației de tratare mecano-biologică

a deșeurilor;

levigatului provenit din procesele de tratare



56

mecano-biologicăa deșeurilor;

apelor pluviale potențial impurificate și apele

pluviale convențional curate.

3.4.3.1. Sistemul de canalizare

SURSELE DE APE

UZATE

MODUL DE EVACUARE


Consum tehnologic

Ape uzate tehnologice




Apele uzate tehnologice provenite de la spălarea platformelor interioare din cadrul stației de

sortare și a stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor, a instalațiilor/ echipamentelor

de lucru sunt colectate printr-un sistem de canalizare interior alcătuit din conducte PVC cu

diametre variabile Dn 160 mm-Dn 200 mm, prevăzut cu guri de scurgere fiind direcționte

prin pompare către 2 (două) bazine de stocare supraterane construite din beton, cu

capacitățile de 100 mc și respectiv 300mc.

Bazinele sunt prevăzute cu conducte de evacuare și 6 ( șase) agregate de pompare a apelor

către stația de epurare a levigatului existentă pe amplasament, aflată în exploatarea SC

SALUBRIS SA.

Consumul igienico-

sanitar

Ape uzate menajere




Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare se evacuează prin intermediul unor

conducte din PVC, Dn 110 mm către cele 2 ( două) stații de epurare de tip Aqua Clean SBR,

amplasate astfel:

o stație amplasată lângă pavilionul administrativ aferent stației de sortare deșeuri- Q

max= 4,0 mc/zi;

o stație amplasată lângă stația de tratare mecano-biologică a deșeurilor ( container

sanitar 2); Qmax= 4,0 mc/zi.

După epurare, apele uzate menajere sunt evacuate prin 2 ( două) conducte de tip PVC, Dn

110 mm; L= 9,0 m, respectiv Dn 110 mm, L= 4,0 m , în canalul de desecare (aflat în

administrarea A.N.I.F. Iași ) situat în partea de vest a amplasametului, cu descărcare finală

în râul Jijia, mal stâng.

Instalația de epurare este alcătuită din 3 (trei) bazine alcătuite din plăci sudate de

polipropilenă și echipamente de epurare care constau în:

2 (două) aeratoare submersibile tip Aqua 5;

o pompă de evacuare apă epurată ATBLift2;

o pompă de nămol tip ATB Lift2;

unitate de control electronică;

cămin de prelevre probe de ape uzate epurate.

Regimul de funcționare al stațiilor de epurare pentru apele uzate menajere:

3 cicluri/zi; cca. 8 ore/ ciclu.

Calitatea apelor uzate epurate evacuate în râul Jijia prin intermediul canalulu d desecare va

respecta prevederile HG nr. 352/ 2005 privind modificarea și completarea HG nr. 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor

uzate- NTPA 001-2005.

Ape uzate (levigate)

provenite din procesele

de sortare și de tratare

mecano-biologică a

deșeurilor.

Q levigat= cca. 10,23

mc/zi

Levigatul provenit din procesele de tratare mecano-biologică din hala de maturare, hala de

tratare mecanică și hala de tratare biologică ( 2 biofiltre de tip BIOMAX) se colectează prin

conducte din PVC cu diametre variabile Dn 160 mm-Dn 200 mm, rigole betonate prevăzute

cu grătare metalice tip Gieger și se evacuează prin pompare (6 agregate de pomapre) în cele

2 bazine de stocare a apei: V= 300 mc; V= 100mc.

Levigatul provenit din din procesul de sortare al deșeurilor este colectat și transportat prin

intermediul unor conducte tip PVC, Dn 160 mm , fiind evacuate prin pompare ( 2 agregate

de pompare) către spre stația de epurare a levigatului existentă, aflată în exploatarea SC

SALUBRIS SA.

Lungimea totală a rețelei de canalizare pentru levigatul provenit din stația de sortare și de

tratare mecano-biologice a deșeurilor , L= 768,70 m.



57

Permeatul rezultat după epurarea levigatului este evacuat în canalul de desecare existent

HCA-46/4, aflat în administrarea ANIF Iași



Apele pluviale provenite de pe suprafața platformelor exterioare și din zona de spălare a roților autovehivculelor

aferente stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor, sunt colectate prin intermediul unei rețele de canalizare ape

pluviale acătuite din conducte de tip PVC, Dn160 mm, Dn 200mm prevăzute cu guri de scurgere și cămine de vizitare.

Apele pluviale sunt preepurate prin intermediul unui separator de hidrocarburi prevăzut cu filtru coalescent,

(dimensionat pentru Qpl=60 l/s) înainte de evacuarea într-un bazin de retenție.

Bazinul de retenție este din beton, este construit în debleu, în regim deschis, fiind impermeabilizat cu membrană pe

toată suprafața sa.

Din bazinul de retenție apele pluviale sunt evacuate periodic printr-o conductă de tip PEID, De 110mm, prin pompare

(2 două agregate de pompare), cătrebazinul de levigat cu capacitatea de 300 mc.


prevăzut cu un preaplin alcătuit din conductă PVC, Dn400 mm; l=63 m, cu evacuare în canlul de desecare, în taluzul

stâng al acestuia și descărcate în final în râul Jijia, mal stâng.


Apele pluviale colectate de pe acoperișurile halelor de tratare mecono-biologică și de maturare sunt preluate de o rețea

de de canalizare alcătuită din:




Apele pluviale sunt stocate, după deznisiparea prin intermediul a 2 bazine de decantare, se evacuează în 2 ( două)

bazine de retenție din beton imperabilizate cu membrană, fiind utilizate ulterior în procesul tehnologic de tratare

biologică a deșeurilor și pentru spălarea platformelor interioare betonate.

Bazinele de retenție au volulmul total util, Vu= 320 m (Vu= 120 mc/ buc), având dimensiunile în plan: Lx l= 30 x 12m.

Apele puviale colectate se evacuează prin pompare ( prin intermediul a 4 agregate de pompare) într-un rezervor de

înmagazinare cu capacitate de 500 mc, amplasat în imediata vecinătate a rezervorului de apă folosit pentru rezerva

intangibilă de incendiu.

Există posibilitatea golirii rezervorului de înmagazinare prin intermediul unei conducte de evacuare în canalul de

desecare din vecinătatea, comună cu conducta de preaplin aferentă bazinului de retenție ape pluviale potențial

impurificate și ape tehnologice.

Cele 2 bazine de retenție sunt prevăzute cu conducte de preaplin de tip PVC cu Dn 400 mm, L= 133 m, cu descărcare

în canalul de desecare HCA 46/4 din vecinătatea amplasamentului și cu evacuare finală în râul Jijia, mal stâng.


Se colectează într-un bazin de retenție cu capacitatea de 20 mc din PVC, longitudinal; apele pluviale colectate în bazin

se utilizează , ca apă tehnologică la spălarea platformelor betonate interioare; evacuarea apelor din bazin se realizează

prin pompare ( 2 agregate de pompare).

BAT 20 -În vederea reducerii emisiilor în apă, BAT constă de tratarea apelor uzate tehnologice

impurificate prin utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate:

Tehnică Poluanți specifici Aplicabilitate

Tratare preliminară , primară

Egalizare Toți poluanții specifici Tehnica se aplică

Neutralizare Acizi, substanțe alcaline Tehnica nu se aplică.

Nu este cazul

Separare fizică, de ex. prin grătare, site, deznisipatoare,

separatoare de grăsimi,

separatoare de hidrocarburi sau

decantoare primare

Materii solide grosiere, materii solide în suspensie, hidrocarburi / grăsimi.

Tehnica se aplică Apele uzate tehnologice sunt

preeepurate prin decantare în cele 2

bazine de colectare ( V= 100 mc;

V=300 mc) , iar apele pluviale sunt

preepurate prin intermediul unui



58

separator de hidrocarburi prevăzut cu

filtru coalescent.

Tratarea fizico-chimică

Adsorbție

Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori

dizolvați adsorbabili, de ex.

hidrocarburi, mercur, AOX

Nu este cazul.

Tehnicile indicate nu se aplică

motivat de faptul că apele uzate tehnologice nu conțin poluanți

nebiodegradabili dizolvați

adsorbabili, precipitabili (metale,

fosfor), oxidabili (nitriți, cianuri),

reductibili, poluanți ionici, etc.

Precipitare Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori

dizolvați precipitabili, de ex. metale,

fosfor

Oxidare chimică Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori

dizolvați oxidabili, de ex.nitrit, cianură

Reducere chimică Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori dizolvați reductibili, de ex. crom hexa

valent (Cr6+)

Evaporare Contaminanți solubili

Schimbare de ioni Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori

dizolvați ionici, de ex.metale

Stripare Poluanți care pot fi purjați, de ex.

hidrogen sulfurat (H2S), amoniac (NH3),

unii compuși organici halogenați

adsorbabili (AOX), hidrocarburi

Tehnica nu se aplică.

Nu este cazul utilizării acestor tehnici

motivat de faptul că apele uzate

tehnologice nu conțin poluanți

specifici care pot fi purjați [ (H2S),

(NH3), (AOX), hidrocarburi ] Distilare/rectificare Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori

dizolvați care pot fi distilați, de

ex.anumiți solvenți

Îndepărtarea solidelor

Coagulare și floculare Materii solide în suspensie

Tehnicile indicate se utilizează în

stația de epurare aflată în exploatarea

SC SALUBRIS SA în funcție de

conținutul apelor uzate în materii în suspensie .

Sedimentare

Filtrare, de ex: filtrare cu nisip,

microfiltratre, ultrafiltrare

Flotație

3.4.3.2. Recircularea apei - Nu este cazul.

3.4.3.3. Alte tehnici de minimizare a consumului de apă

În activitatea desfășurată la punctul de lucru SC EDIL INDUSTRY SRL respectă prevederile BAT

pentru utilizarea eficientă a apei, prin utilizarea următoarelor tehnici:

Tehnica recomandată de BAT Aplicabilitate

Menținerea unei evidențe a utilizării apei.

Înscrierea într-un registru a consumului de apă.


Se înregistrează consumurile de apă.

Consumurile de apă se înscriu într-un registru de

evidență.

Adoptarea de măsuri operaționale pentru reducerea

consumului de apă prin verificarea periodică a modului de

funcționare a instalațiilor de distribuție a apei, inclusiv a

instalațiilor sanitare.

Înlocuirea instalațiilor în cazul în care se constată

neconformități în funcționare.


Se realizează verificări interne și externe ale

instalațiilor de alimentare cu apă și a instalațiilor

sanitare.

Instalațiile la care se constată neconfomități în

funcționare se repară sau se înlouiesc.

Detectarea și repararea scurgerilor de apă Tehnicile recomandate se aplică

Se realizează verificări interne și externe ale

instalațiilor de canalizare din incinta obiectivului.

Curățarea spațiilor de producție se realizează cu

dispozitive de curățare sub presiune care minimizează

consumul de apă.

Utilizarea dispozitivelor de curățare cu înaltă presiune

pentru curățarea spațiilor de producție și după caz a

instalațiilor.



59

Spălarea-igienizarea paltformelor interioare din stațiile

de sortare și de tratare a deșeurilor și a instalațiilor/

echipamentelor specifice utilizte se realizează cu

respectarea procedurilor de lucru stabilite.

3.4.3.4. Apa utilizată la spălare

Curățenia în spațiilor aferente stațiilor de sortare și de tratare a deșeurilor se asigură în sistem uscat și

prin utilizarea apei sub presiune.

Apele uzate tehnologice provenite de la spălarea platformelor interioare din cadrul stației de sortare

și a stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor și a instalațiilor/ echipamentelor de lucru sunt

colectate printr-un sistem de canalizare interior alcătuit din conducte PVC cu diametre variabile Dn

160 mm-Dn 200 mm, prevăzut cu guri de scurgere fiind direcționte prin pompare către 2 (două)

bazine de stocare supraterane construite din beton, cu capacitățile de 100 mc și respectiv 300mc.

Bazinele sunt prevăzute cu conducte de evacuare și 6 ( șase) agregate de pompare a apelor către

stația de epurare a levigatului existentă aflată în exploatarea SC SALUBRIS SA.

Apele uzate rezultate de la spălare nu sunt reutilizate.

Minimizarea consumului de apă folosită pentru curățire și spălare se realizează prin:

Verificarea stării tehnice a echipamentelor și instalațiilor utilizate la spălare.

Utilizarea unor echipamente de curățare și spălare eficiente, cu consum redus de apă.

Analiza posibilității de utilizare a substanțelor tensioactive cu capacitate de curățire crescută la

igienizarea spațiilor aferente secțiilor de producție și sectorului administrativ.

4. PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI

Sistemul propus de management al deșeurilor acoperă aspectele de management necesare pentru

gestionarea deșeurilor municipale și asimialbile acestora generate în judetul Iași, respectiv:

o activitățile aferente stațiilor de transfer Ruginoasa, Bălțați și Hârlău;

o activitățile aferente C.M.I.D. Țuțora: sortarea deșeurilor primite de la stațiile de

transfer, compostarea deșeurilor verzi, tratarea mecano-biologică a deșeurilor;

o valorificarea fracțiilor recuperabile;

o transferul în vederea depozitării conforme a deșeurilor care nu pot fi supuse tratării

biologice (deșeuri rămase dupa sortarea fracțiilor reciclabile), a deșeurilor rezultate din

tratarea mecano-biologică și a celor mixte care nu au fost colectate separat.

Toate activitățile subordonate se bazează pe schema de colectare selective a deșeurilor.

Fiecare componentă a sistemului integrat se află în corelare cu activitatile desfășurate în vederea

maximizarii eficienței costului și a beneficiilor asupra mediului ale sistemului integrat de gestionare a

deșeurilor municipale și asimilabile acestora.

In funcție de sistemul de colectare, stațiile de sortate separă diferitele tipuri de deșeuri reciclabile

(metal, sticlă, plastic, hartie/carton) pentru a permite utilizarea lor de către operatorii autorizați pentru

valorificarea finală prin reciclare.

In mod similar, stația de de tratare biologică tratează fracția biodegradabilă a deșeurilor care este

colectată separat în pubela pentru deșeuri reziduale pentru a minimiza cantitățile de deșeuri

biodegradabile eliminate prin depozitare.

Outputul rezultat de la stația de tratare mecano-biologică (TMB) și de la stația de compostare este

reprezentat de materialul biostabilizat – compost.



60

Acesta va fi utilizat pentru realizarea acoperirilor zilnice la depozitul conform.

4.1. Inventarul proceselor

Numele procesului Descriere Capacitatea maximă

OPERAREA STAȚIILOR DE TRANSFER A DEȘEURILOR MUNICIPALE ÎN JUDEȚUL IAȘI *)

Staţia de tranfer și de

sortare Ruginoasa Suprafata terenului :

St= 24383 m2.


partea de Vest a localităţii

Ruginoasa, la o distanţă

de 2 km de zona locuită și

la cca. 85 km de CMID

Iași/ Depozitul de deșeuri Țuțora

Accesul la facilitate se

asigură pe drumul

european E58 Iaşi –

Paşcani.


177822 locuitori zona 1

din care:

61751 locuitori

în zona urbană;

116071 locuitori

în zona rurală

Fluxurile de deşeuri transferate la această staţie sunt cele

colectate din zona 1, cât şi refuzul de sortare provenit de la staţia

de sortare Ruginoasa.

Fluxuri de deșeuri transferate:


deșeuri biodegradabile- cca. 1500 to/an;

refuz la sortare- cca. 3000 to/an;

deșeuri reziduale- cca. 35000 to/an eșeuri mixte

Densitatea medie a deșeurilor în containere- 0,65 tone/mc

Transferul deşeurilor se face cu compactare, în containere de 24 m3. Tehnologia de transfer este automată cu un cap de presare

fix cu capacitatea de 20 to/oră, iar sistemul de schimbare va

avea 5 containere de 24 mc.

Numărul total de containere necesare în staţia de transfer este de

11, cu o capacitate de 24 mc.

Pentru această facilitate au fost prevăzute 6 vehicule de lung

curier.

Regimul de lucru: un singur schimb de lucru de 8 ore/zi.

Stația de transfer-


44.000 to/an.

Stația de sortare -


10000 to/an

( fără sticlă și deșeu voluminos**)

Fracția de sticlă- 2000

to/an

Stația de transfer Bălțați Suprafata terenului:

St= 10000 m2.


partea de est a comunei

Bălţaţi, la graniţa cu

localitatea Erbiceni, la o

distanţă de aproximativ 1

km de zona locuită de cca.

55 km de CMID Iași/

Depozitul de deșeuri

Țuțora Accesul la această

facilitate se face prin

drumul comunal pietruit

DC 115.


71441locuitori zona 2 din

care:

11371 locuitori

în zona urbană;

60070 locuitori

în zona rurală

Deşeurile transferate la această staţie sunt cele colectate din zona 2.

Fluxurile de deșeuri trasferate:


deșeuri biodegradabile- cca. 600 to/an

deșeuri reciclabile- cca. 3500 to/an;

deșeuri reziduale- cca. 11000 to/an.

Densitatea medie a deșeurilor în containere- 0,65 tone/m.

Deşeurile sunt transportate fără a fi compactate în prealabil, de

la camioanele de colectare direct în containerele deschise de 32

m3. Containerele se transportă cu camioane cu remorcă ( se

transportă 2 containere în acelaşi timp). Tehnologia de transfer este simplă, fără cap de presare.

Numărul total de containere -11 buc; capacitate de 32 m/ buc.

Numărul de autovehicule de lung curier cu remorcă- 2 buc.

Numărul de transferuri zilnice-2.


zile/săptămână; 260 zile/an

Staţia de transfer Bălţaţi –

capacitatea

proiectată=17.000

tone/an.

Stația de transfer Hârlău

Suprafața terenului: St= 4100 mp


partea de Nord-Vest a


zona 4. Stația de transfer este prevăzută cu :

Linie de sortare

Linie de tansfer

Stația de transfer

Hârlău- capacitatea

proiectată=8.000

tone/an.



61

orașului Hârlău. Linie de presare

Mijloace de transport pentru deșeuri nepericuloase


zile/săptămână

Notă*)- Activitate preluată prin Contractul nr. 371/22.05.2019 de delegare prin concesiune a operării stațiilor de

transfer și a instalațiilor de tratare a deșeurilor municipale în județul Iași , încheiat între ADIS Iași și Asocierea

SORAIN CECCHINI ESPANA ASLA-SC IASICON SA-SC EDIL INDUSTRY SRL.

**)- Deșeurile voluminoase sunt colectate prin intermediul unor campanii periodice, se transportă direct la Țuțora și se

depozitează numai în cadrul stației de sortare Țuțora.

ACTIVITATEA CENTRULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ȚUȚORA

Activitatea de sortare a deșeurilor Stația de sortare-


SMID Iași-TMB

ȚUȚORA

Suprafața terenului: St= 5900 mp

Zonarea funcțională:

hala de sortare cu zona de receptie, sortare-balotare si

livrare;

zona de depozitare temporara deșeuri voluminoase;

rampa de descarcare sticla colectata selectiv;

zona de stationare temporara containere pentru

transport lung-curier;

platforme de acces utilaje si autocamioane.

Dotări specifice:

Linia de sortare a fracțiilor reciclabile colectate.

Linia de balotare a fracțiilor reciclabile sortate

Instalația de comandă și control

Fracții recuperate în procesul de sortare: hârtie/carton;

materiale plastice; metale feroase; lemn; sticlă.

Toate fractiile, cu exceptia metalelor, se colectezaă manual, in

timp ce metalele sunt colectate cu ajutorul magnetilor.

Procesul de sortare generează refuz, in special organic și părți

de reciclabile care nu au putut fi recuperate.

Regimul de lucru: 2 schimburi/zi; 8 ore/schimb; 260 zile/an.


sortare = 22000

tone/an deșeuri

reciclabile (cca. 5-6 tone/oră)


preluată de la SC

SALUBRIS SA

Zonarea funcțională

zona de descărcare și depozitare temporară ( primire);

zona de sortare propriu-zisă ( zona de sortare);

zona de balotare/ depozitare ( zona de livrare).

Alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace

mecanizate (buncăr cu snec alimentator, bandă transportoare,

prelucrare mecanică primară deşeu de tip sortare

granulometrică).

Regimul de lucru: 2 schimburi/zi; 8 ore/schimb; 260 zile/an

Capacitatea stației

sortare= 29000

tone/an

( cca. 7 tone/oră)

Activitatea de tratare mecano-biologică a deșeurilor Stația de compost -

stație preluată de la SC

SALUBIS SA

Suprafața terenului, St=

12300 mp.

Stația prelucrează

deșeurile verzi colectate

din municipiul Iasi –

fracția biodegradabilă din

deșeurile din parcuri,

grădini, piețe și cimitire.

Stația realizează compostarea deșeurilor verzi prin convertirea

materiilor organice heterogene în materii mai omogene, cu

particule fine asemanatoare humusului.

Prin compostare au loc transformări microbiene, biochimice,

chimice si fizice pe care le suferă deseurile de la starea lor

initiala si pâna ajung în diferite stadii de humificare, stare

calitativ deosebita de cea initiala, caracteristica produsului nou

format, denumit compost.

Capacitatea de tratare:

10.000 tone / an*)



62

Stația de tratare

mecanobiologică


SMID Iași-

STAȚIA TMB ȚUȚORA


două hale, St= 13545 mp

Tratarea mecano-biologica a deșeurilor municipale reziduale

(DMR) include:

Tratarea mecanică.

Tratarea biologică: descompunere aerobă

(stabilizarea materialului biodegradabil).

Platforma de maturare pentru continuarea

biodegradarii.

Capacitatea de tratare

140000 tone / an**)

Notă: *)- Conform prevederilor Studiului de oportunitate efectuat se preconizează că în Stația de compost preluatăde

la SC SALUBRIS SA se vor trata cca 5500 de tone deșeuri verzi/an; capacitatea stației de compost neutilizata va fi

utilizată pentru tratarea biologica a deșeurilor din TMB ȚUȚORA (instalație subdimensionată).

**) –Conform prevederilor Studiului de oportunitate efectuat Stația de tratare mecano-biologica TMB Țuțora are o

capacitate proiectată de tratare a deșeurilor mai mică cu cca. 6% comparativ cu cantitatea medie anuală de deșeuri

estimată a fi supusă operațiilor de tratare.

Având în vedere cantiatatea mai mare de deșeuri cu cca. 6800 tone/an față de capacitatea proiectată a stației TMB

Țuțora care se supun operaților de tratare mecano-biologică se prevede adoptarea următoarelor măsuri:

Stabilirea unui program de funcționare cu 2 schimburi/zi pentru instalația de tratare menanică.

Utilizarea platformei de la Stația de compostare preluată de la SC SALUBRIS SA pentru tratarea biologică a

cantității suplimentare de deșeuri pretabile operaținii de tratare biologică.

4.2. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

4.2.1. STAȚIILE DE TRANSFER

Judetul Iași este deservit de 3 statii de transfer:

Zona 1 Ruginoasa și Târgu Frumos – este deservita de stația de transfer de la Ruginoasa cu o

capacitate de 44.000 to/an.

Zona 2 Balțați – este deservită de o stație de transfer cu o capacitate de 17.000 to/an;.

Zona 4 Harlau – este deservitădin anul 2010 de o statie de transfer cu o capacitate de 8.000

to/an, finantata prin programul PHARE CES 2005.

În vederea otimizării transportului deșeurilor, județul Iași a fost împărțit în 4 zone de colectare.

Zona/ Centrul de

colectare

Localități

urbane

Localități rurale Modul de operare

Zona 1 RUGINOASA

Stația de sortare și de

transfer Ruginoasa

Pașcani Târgu

Frumos

Ciohorani, Cristești, Lespezi, Sirețel, Tătăruși, Vânători, Todirești, Valea Seacă,

Hărmănești, Ruginoasa, Moțca, Mogoșești-

Siret. Stolniceni-Prăjescu, Miroslovești,

Balș, Cucuteni, Heleșteni, Strunga, Brăești,

Alexandu Ioan Cuza, Hălăucești, Ion

Neculce, Mircești, Răchiteni, Oțeleni,

Butea, Costești, Ceplenița, Cotnari

Deșeurile colectate sunt transportate direct catre statia

de sortare; prin intermediul

statiei de transfer, deșeurile

reziduale si refuzul de la

sortare se transportă către

depozitul conform de la

Țuțora.

Zona 2 BĂLȚAȚI

Stație de transfer Bălțați

Podu

Iloaiei

Plugari, Șipote, Fântânele, Coarnele Caprei,

Gropnița, Focuri, Belcești, Bălțați, Erbiceni,

Românești, Lungani, Popești, Sinești,

Dumești

Zona 3 IAȘI

CENTRUL DE

MANAGEMENT AL

DEȘEURILOR ȚUȚORA

Stație de sortare Țuțora

Stație TMB

Stație de compost Țuțora

Depozit ecologic Țuțora

Iași Voinești, Horlești, Mădârjac, Dagâța,

Țibana, Tansa, Țibănești, Mogoșești Iași, Mironeasa, Ipatele, Scânteia, Șcheia,

Drăgușeni, Grajduri, Andrieșeni, Vlădeni,

Bivolari, Trifești, Roșcani, Probota,

Țiganași, Movileni, Victoria, Rediu, Valea

Lupului, Miroslava, Holboca,Ungheni,

Ciurea, Bârnova, Tomești, Țuțora,

Dobrovăț, Schitu Duca, Comarna, Prisacani,

Costuleni, Răducăneni, Ciortești, Grozești,

Deșeurile colectate se

transportă direct transportat la statia de sortare si statia de

TMB; refuzul de la statia de

sortare si de la statia de TMB

vor fi depozitate in cadrul

depozitului conform din cadrul

CMID Țuțora.



63

Moșna, Dolhești, Gorban, Lețcani,

Popricani,.

Zona 4 HÂRLĂU

Stația de sortare și transfer

Hârlău

Hârlău Deleni, Scobinți Deșeurile colectate sunt

transportate direct catre statia

de sortare; prin intermediul

statiei de transfer, deșeurile

reziduale si refuzul de la

sortare se transportă catre depozitul conform de la

Tutora.

Stațiile de transfer pentru deșuri un un rol important in sistemul general de management al deșeurilor,

servind drept legaturî între programul comunitar de colectare al deșeurilor menajere și asimilabile și

locația finală pentru depozitarea deșeurilor.

Daca dimensiunile locațiilor și serviciile oferite variază într-o mare masura in cazul statiilor de

transfer, in practica servesc aceluiasi scop de baza — compactarea deseurilor colectate si transportate

pe distante relativ scurte de autospecialele cu volum mic si mediu in vederea incarcarii in vehicule de

mare volum. De asemenea, gradul de compactare al deșeurilor pentru transport crește la transportul

lung curier fata de cel scurt curier (de colectare), rezultând astfel o încărcare masică mai mare. Astfel

crește eficiența economică a transportului deșeurilor către locațiile de depozitare sau de tratare aflate

la distanță. Cea mai simpla formă de statie de transfer este o locație cu zona desemnată pentru recepție

unde camioanele pentru colectarea deseurilor își descarcă încărcăturile.

Deșeurile sunt compactate, încarcate în vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer) pentru

transporturi grele către locația finală de depozitare- depozitul ecologic, o stație de sortare deșeuri sau

o stație de prelucrare deșeuri organice (statie de compost, stație de tratare mecano-biologică).

În stațiile de transfer nu se depoziteaza dșeurile pe termen lung, compactarea și încărcarea deșeurilor

în camioanele mari de transport lung curier fiind realizată de obicei în cateva ore după descarcare.

Motivul principal pentru utilizarea stațiilor de transfer este reducerea costurilor de transport a

deșeurilor catre locatiile de depozitare.

Compactarea încărcăturilor mici din camioanele de colectare a dșeurilor pentru a le transfera în unele

mai mari pentru transportul la distanțe mari reduce costurile deoarece echipele pierd mai puțin timp

cu deplasarea la și de la locațiile de depozitare, colectând astfel mai multe deșeuri.

De asemenea, astfel se reduc atat consumurile de combustibil cat si costurile de întreținere pentru

autovehicule, traficul se descongestionează si emisiile poluante se reduc.

In plus, o statie de transfer oferă:

oportunitatea de a tria deșeurile înainte de a fi prelucrate sau depozitate;

flexibilitatea în selectarea opțiunilor privind depozitarea deșeurilor;

oportunitatea de a servi ca locație la îndemana publicului larg pentru categoriile de deșeuri ce

nu sunt cuprinse în schema generală de management (agabaritice, din debarasari de spații,

etc.).

Planurile stațiilor de transfer includ următoarele amenaări și dotari principale:

Intrări și ieșiri: includ benzi pentru accelerare / franare pe drumurile publice si puncte de

acces pentru deseurile care sosesc si pleaca la / de la statia de transfer. Unele locatii sunt

prevazute cu acces separat pentru vizitatori si angajati astfel incat vehiculele acestora sa nu

blocheze benzile destinate camioanelor.

Zone pentru camioanele aflate în așteptare.



64

Locația cântarului: spațiul unde sunt cantarite incarcaturile care intra si ies si tot aici sunt

colectate taxele (daca este cazul).

Zona principala de transfer: clădirea principala de transfer. Aici, camioanele isi descarca

incarcatura intr-o palnie cu rol de buncar ce se afla la capatul unei rampe de acces ce asigura o

inaltime suficienta pentru alimentarea prin cadere a capului de presare.

Sistemul de compactare: este reprezentat de un cap fix de presare a deseurilor in containerele

metalice cu care se va face transportul lung curier al deseurilor. Capul fix de presare este

prevazut cu sistem de impingere cu actionare hidraulica cu inaintare lenta si revenire rapida,

pompa hidraulica, rezervor de ulei hidraulic, instalatie de alimentare de forta si panou de

comanda si automatizare.

Containerele de transport: sunt containere metalice cu capacitati de 24-32 mc realizate din

tabla tratata pentru lucrul in medii dificile. Au o structura de rezistenta ce permite compactarea

deseului in interiorul acestora. Sunt prevazute cu elemente interioare de dirijare a deseului in

procesul de umplere cu compactare si au forma usor conica pentru a facilita descarcarea prin

rasturnare. Sunt prevazute cu urechi de andocare la capul fix de presare, sibar de separare a

volumului de deseu compactat de capul de alimentare si sistem de agatare specific masinilor

port-container. Au de asemenea usa de descarcare cu pivotare in sus cu actionare hidraulica.

Sistemul de siftare: asigura schimbarea (siftarea) containerelor la atingerea gradului de

umplere/compactare specific. Sistemul asigura toate operatiunile in mod automat: decupleaza

containerul plin prin inchiderea sibarului de separare, deplaseaza containerul plin in lateral

prin culisare pe un carucior cu deplasare pe sine, pozitioneaza un container gol in dreptul

capului de presare, cupleaza containerul gol la capul de presare, deschide sibarul de separare si

comanda inceperea procesului de umplere/compactare.

Zona de așteptare pentru verificarea incarcaturilor care intra si pentru blocarea incarcaturilor

necorespunzatoare sau a materiilor care urmeaza a fi scoase din circuitul de procesre in statia

de transfer.

Zona tampon: spatiu deschis, teren, spații verzii, berme si pereti care reduc impactul asupra

comunitatii.

Echipamentele de transport de la punctul de transfer la zona depozitului ecologic au o capacitate

medie de 15 to și un volum de incarcare de aproximativ 20 mc .

Zonele locațiilor aferente stațiilor de transfer sunt înconjurate de un gard de sarma inalt de 3 m pentru

a ține la distanță intrușii și animalele și pentru a ține în interiorul stației deșeurile în cazul în care

acestea sunt accidental împrăștiate de vânt.

Dotări specifice ale stațiilor de transfer

STAȚIA DE SORTARE ȘI TRANSFER DEȘEURI RUGINOASA

Poartă batantă cu 2 deschideri pentru accesul pe amplasament

Bariere de acces- 2 bariere de acces cu comandă de la distanță

Cântar rutier (Lxl= 18 x 3,0 m ); capacitatea de cântărire= 60 tone ;

Cântarul este prevăzut cu 6 celule de cântărire, afișaj pentru înregistrarea vehiculelor; sistem PC cu bază de date pentru

înregistrări cu software integrat; sistem de tipărire fișiere de transport.

Cabină cântar- pentru monitorizarea cantităților de deșeuri care intră și ies pe/ de pe amplasament

Zonă de gospodărire a apei

Alimentarea cu apă a stației de transfer și sortare Ruginoasa se realizează prin intermediul unui puț forat cu adâncimea de

100 m prevăzut cu pompă submersibilă.



65

Instalație de purificare a apei: stație de dedurizare prevăzută cu echipament de osmoză inversă.

În cabina puțului este montată instalația hidraulică care distribuie apa către rezervorul de înmagazinare a apei de incendiu

(V= 180 mc) care alimentează două grupuri de pompare pentru rețeaua de hidranți interiori și exteriori ( 3 hidranți)

Rețeaua de hidranți exteriori : conducte din PEID De160 mm( Q=15 l/s) Rețeaua de hidranți exteriori : conducte din PEID

De75 mm..

Clădirea administrativă: Sc= 196,40 mp ( L xl= 30,45 x 6,45 m).

Funcțiuni: 2 birouri; secretariat, grupuri sanitare; camera pentru centrala termică

Clădire intervenții utilaje; Sc= 300,51 mp ( Lxl= 18,90 x 15,90 m)

Este destinată reparațiilor curente la echipamentele și utilajele din incintă

Hala de sortare- este alcătuită din 2 zone:

platforma pentru descărcarea deșeurilor;

stația de sortare + platform de stocare/ expediere a deșeurilor reciclabile.

Stația de sortare -zonificarea funcțională:

o zona de recepție deșeuri;

o zona de sortare a deșeurilor reciclabile;

o zona de depozitare a baloților;

o zona SCADA

Dotări specifice ale stației de sortare:

o B01- Buncăr de alimenatre cu bandă-canal ( L xl= 6 x 1,2 m) cu viteză variabilă.

o Desfăcător de saci cu gheare retractabile.

o B02- bandă înclinată cu racleți pentru alimenatrea cabinei de sortare ( Lxl= 14,3 x 1,2 m).

o B03- bandă de sortare cu 12posturi de sortare(Lxl xh= 18,3 x 5,5 x 6,3 m), prevăzută cu instalație de ventilație și

climatizare.

o Separator magnetic Overband- pentru materiale metalice feroase.

o Separator metale inductive-pentru materiale metalice neferoase.

o Mărunțitor sticlă.

o Perforator PET

o Presă de balotat cu legare automată 50tof.

o B04- bandă de canal pentru alimentarea presei de balotat prevăzută cu structură metalică pentru acoperire canal (

l x l= 18 x 1,20 m).

o B05- bandă înclinată cu racleți pentru alimentarea presei de balotat ( Lxl= 12,5 x 1,2 m)

o Abrollcontainer deschis cu capacitatea de 18 mc.

o Încărcător frontal- 1 mc- 4 buc; Motostivuitoare- 2 buc; Spălător cu jet de apă- 1 buc.

o Containere pentru colectarea deșeurilor- 4 buc

o Instalație electronică de comandă și control

Stație de carburanți- platformă betonatăpe care este amplasat un rezervor de stocare a motorinei cu capacitatea = 6 mc;

Q= 56 l/min. Rezervorul este prevăzut cu cuvă de retenție pentru colectarea eventualelor scurgeri în acz de accidente/

incidente tehnice.

Stația de transfer- zonificarea funcțională:

Zona de transfer- planșeu betonat ( Lxl= 8,30 x 7,35 m) încastrat pe 3 laturi cu ziduri de sprijin.

Sistem de compactare a deșeurilor: este prevăzut cu o presă cre compactează deșeurile în prescontainere; cap de

presare 20 to/h- 2 buc; prescontainere Abroll închis (24 mc)-11 buc.

Sistem de șiftare prevăzut cu 3 containere:platformă special amenajată pentru mutarea prescontainerelor pline cu

deșeuri în vederea depozitării/ transportării acestora.

Zona de stocare pentru containere: - platformă prevăzută cu containere metalice închise.

Cmioane de transport containere ( 37 tone) cu sistem de încărcre/ descărcare tip cârlig – - 5 buc.

Zona de colectare a apelor uzate menajere și a apelor reziduale provenite de la spălarea platformelor din

interiorul Halei de sortare: Bazin etanș vidanjabil ( V= 36 mc). Evacuarea apelor uzate în bazinul vidanjabil se

realizează prin conducte PVC Dn250mm.

Zona de retenție ape pluviale: Bazin de retenție ( V= 84,50 mc).

Evacuarea apelor pluviale se realizează prin conducte PVC, De 250-400 m în bazinul de retenție, după

preepurarea prealabilă prin intermediul unui separator de hidrocarburi prevăzut cu filtru coalescent.



66

Șanț betonat- pentru preluarea apelor pluviale provenite din exteriorul stației de sortare și transfer- punct de

descărcare-căminul CC2.

Canalizare pluvială: apele pluviale provenite de pe platform betonată și din șanțul betonat , preluate în căminul

CC2, se evacuează gravitational, prin intermediul unui colector de canalizare, în pârâul Hărmănești.

Împrejmuirea amplasamentului: gard din plasă de sârmă; h= 2,50 m.

Perdea vegetală- alcătuită din copaci plantați perimetral amplaasmentului.

Zonele libere de construcții vor fi amenajate ca spații verzi

STAȚIA DE TRANSFER DEȘEURI BĂLȚAȚI

Poartă batantă cu 2 deschideri pentru accesul pe amplasament

Bariere de acces- 2 bariere de acces cu comandă de la distanță

Cântar rutier (Lxl= 18 x 3,0 m ); capacitatea de cântărire= 60 tone ;

Cântarul este prevăzut cu 6 celule de cântărire, afișaj pentru înregistrarea vehiculelor; sistem PC cu bază de date pentru

înregistrări cu software integrat; sistem de tipărire fișiere de transport.

Cabină cântar- pentru monitorizarea cantităților de deșeuri care intră și ies pe/ de pe amplasament

Zonă de gospodărire a apei

Alimentarea cu apă a stației de transfer se face zilnic cu cisterne de apă alimentate din rețeaua de distribuție a apei aflată

în exploatarea SC APAVITAL SA. Apa se înmagzinează într-un rezervor ( V= 5,50 mc) amplaast îngropat prevăzut cu

vas hidrofor și sistem de pompare

Container cu 2 grupuri sanitare racordate prin conducte de tip PVC , Dn 110 mm la un bazin etanș vidanjabil ( V= 5,6

mc)

Zona de retenție a apelor pluviale- bazin de retenție deschis, V= 43 mc. Evacuarea apelor pluviale în bazinul de retenție se

realizează prin conducte de tip PVC , Dn 315 mm, după preepurarea prealabilă prin intermediul unui separator de

hidrocarburi prevăzut cu filtru coalescent.

Deversarea apelor pluviale preepurate ( Qpl= 40,20 l/s) colectate în bazinul de retenție se realizează printr-o conductă de

tip PEID, Dn 63 mm, în canalul de desecare I Nord din cadrul Amenajării Hidroameliorative Complexe –Irigații-Desecări

– Sculeni-Țuțora-Gorban, județul Iași, amplasat în afara incintei stației de transfer, în taluzul stâng al acesteia.

Stația de transfer- zonificarea funcțională

Zona de transfer-rampa înclinată și zona de transfer propriu-zisă.

Dotări specifice: platformă de cântărire; camioane ( 24 tone) transport containere cu sistem încărcare/ descărcare

tip cârlig- 2 buc; remorca cu 2 axe pentru transport containere Abroll -2 buc

Zona de stocare containere: platformă prevăzutăcu containere metalice închise.

Împrejmuirea amplasamentului: gard din plasă de sârmă; h= 2,50 m.

Zona postului de transformare- platform betonată

Perdea vegetală- alcătuită din copaci plantați perimetral amplaasmentului.

Zonele libere de construcții vor fi amenajate ca spații verzi

STAȚIA DE TRANSFER DEȘEURI HÂRLĂU

Hala de soratere și depozitare deșeuri sortate compactate ( L x l= 27 x12,80 xm)

Linia de sortare deșeuri :

Buncăr metalic ( L x lxh= 5 x 3 x 1,5 m) pentru prelurea deșeurilor.

Bandă de primire/ alimentare deșeuri cu racleți din cauciuc ( L x lxh= 6 x 1,2 x 0,5 m)

Desfăcător de saci ( L x lxh= 1,5 x 1,5 x 1,6 m)

Bandă recepție deșeuri, L= 2 m

Bandă de alimentare cu deșeuri, L= 3,50 m.

Bndă transportoare, L= 10,0 m, prevăzută cu 4 posturi de lucru cu sistem automat de curățare

Sistem de comandă și automatizare

Linia de transfer deșeuri

Buncăr metalic ( L x lxh= 5 x 3 x 1,5 m) pentru prelurea deșeurilor.

Bandă de primire/ alimentare prescontainer, (L x l= 6,0 x 1,2 m)

Buncăr metalic cu bandă cu racleți din cauciuc(L x l= 7,5 x 1,2 m)

Cap presare prescontainer ( Lxlxh= 1,7 x 1,6 x 1,6 m)



67

Container ROLLO ( Lxlxh= 6,36 x2,36 x 2,68 m)

Linia de presare deșeuri

Bandă de primire/ alimentare deșeuri cu racleți din cauciuc ( Lxl= 5,5 x 1,2 m)

Perforator PET ( Lxlxh= 1,7 x 1,28 x 1,c m)

Container metallic pentru deșeuri din sticlă ( V= 5 mc)

Containere metalice pentru deșeuri sortate ( V= 5 mc)

Pavilion administartiv, Sc= 17,60 mp

Cabina poartă, Sc= 3,30mp ( modul metallic)

Cântar tip basculă: capacitatea de cântărire: 60 tone

Bazin vidanjabil pentru colectarea apelor uzate menajere; V= 70,50 mc

Alimentarea cu apă potabilă a stației de transfer se realizează prin branșament la rețeaua publică de distribuție a apei din

orașul Hârlău aflată în exploatarea SC APAVITAL SA.

Evacuarea apelor pluviale colectate de pe amplasamentul stației de transfer se realizează în rigola stradală, după

preepurarea prealabilă prin intermediul unui separator de hidrocarburi ( Qpl= 20l/s). Separatorul de hidrocarburi constă

dintr-un bazin metallic compact multicameral ( Lxlxh= 3,0 x1,25 x 1,3 )prevăzut cu guri de vizitare și capace din fontă.

Faze ale procesului tehnologic de sortare a deșeurilor în cadrul stațiilor de transfer

Cu toate ca dimensiunile locațiilor și tehnologiile utilizate variază într-o mare masură, stațiile de

sortare realizează aceleași funcții de bază :

preluarea deșeurilor colectate selectiv pentru reciclare

selectarea deșeurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare;

sortarea deșeurilor reciclabile pe categorii si calitati de materii si materiale;

colectarea refuzului de sortare;

prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor;

stocarea temporara a fracțiilor selectate si a refuzurilor.Transportul baloţilor şi a containerelor de

refuz compactat se realizează mecanizat

Deșeurile acceptate la stațiile de transfer:

- Deșeurile solide municipale (DSM) și deșeurile provenite din comerț similare cu cele menajere

- generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme prestatoare de servicii.

DSM include de obicei o gama larga de materiale inclusiv PET-uri de unica folosinta,

ambalaje, deseuri alimentare si maculatura. DSM includ un amestec de materii usor alterabile

si nealterabile. Prin implementarea colectarii selective se pot aduce separat la stația de transfer

cele doua fractii. Fracțiile vor fi mentinute separate si pe parcursul transportului lung curier,

fractia deseuri reciclabile fiind destinta procesarii pe linii de selectare, fractia deseuri menajere

fiind destinată tratării mecano-biologice iar fracția deșeuri mixte fiind destinată depozitarii

directe.

- Deșeurile vegetale provenite din parcuri si gradini – includ, de obicei, frunze, resturi de iarba,

crengi si tufisuri. Deseurile sunt sortate astfel incat sa poata fi tratate prin tehnica de

compostare.

- Deșeurile din ambalaje - se colecteaza direct de la populatie sau agenti economici (pe filiere

diferite de colectarea deșeului municipal menajer) și includ materii care pot fi reprocesate

pentru introducerea in procesul de fabricatie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile

obisnuite se numara hartia, hartia pentru ziare, metalele feroase, plasticul, recipientele din

sticla si cutiile de aluminiu.

- Deșeurile provenite din sortarea dșeurilor menajere colectate separat in cadrul pubelei

„deșeuri reciclabile”



68

- Deșeurile provenite din cuățenia stradală - colectate separat, destinate depozitarii directe in

cadrul depozitului Țuțora.

Deșeurile care nu sunt acceptate la stațiile de transfer:

Reziduuri rezultate din construcții și demolări (C&D) de cladiri, drumuri si altele: beton,

caramida, lemn, zidarie, materiale pentru acoperis, ghips, mortar, metale si trunchiuri de lemn.

Deșeurile C&D vor fi transportate direct la depozitul ecologic deoarece pe de o parte

genereaza probleme de transport (in special in cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale

datorita densitatii mari a deseurilor) iar pe de alta parte datorita posibilitatii de utilizare ca strat

de acoperire zilnica la depozitul ecologic.

Deșeurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de spitale,

cabinete dentare, alte unitati medicale precum si materiile speciale de uz domestic precum

produsele de curatare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei de

motor, lichid de frana, antigel si vopsea. Pentru fiecare categorie se ofera o filiera specifica de

tratare in conformitate cu cerintele legale specifice fiecarei categorii in parte.

4.2.2. STAȚIILE DE SORTARE

Sortarea reciclabilelor reprezinta o etapa tehnologica esențială a procesului de tratare ecologiă a

deșeurilor in cadrul schemei de management la nivelul județului Iași.

Se prelucrează prin sortare numai deșeurile reciclabile rezultate din colectarea selectivă în vederea

obținerii de fracții reciclabile (hârtie, carton, PET, plastic, metale feroase, metale neferoase, sticla,

lemn).

Obiectivele stațiilor de sortare:

Recuperarea/reciclarea deșeurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile legislatiei în

vigoare.

Reducerea cantității de deșeuri depozitate.

Funcțiile principale ale stațiilor de sortare sunt:

Preluarea deșeurilor colectate selectiv in vederea reciclarii („fracția uscată”).

Selectarea deșeurilor necorespunzatoare în stare bruta, inaintea procesului de sortare.

Sortarea deșeurilor reciclabile pe categorii si aspecte si calitatea materialelor.

Colectare refuzului de la sortare.

Transportul refuzului.

Depozitarea temporară a deșeurilor selectate și a refuzului.

Stații de sortare Capacitatea proiectată

Stația de sortare Ruginoasa 10000 tone/an ( fără sticlă și deșeu voluminos)

2000 tone/an- fracția sticlă

Stația de sortare Țuțora 29000 tone/an

Stația de sortate TMB Țuțora 22000tone/an

Procesul de sortare a deșeurilor se desfășoară cu respectarea cerințelor de atribuire și a indicatorilor

de performanță stabiliți.

DEȘEURILE ACCEPTATE

LA STAȚIILE DE SORTARE

DEȘEURILE REZULTATE

DIN STAȚIILE DE SORTARE 15 01 01 ambalaje de hartie si carton 15 01 01 ambalaje de hartie si carton

15 01 02 ambalaje de materiale plastice 15 01 02 ambalaje de materiale plastice

15 01 03 ambalaje de lemn 15 01 03 ambalaje de lemn

15 01 04 ambalaje metalice 15 01 04 ambalaje metalice

15 01 06 ambalaje amestecate 15 01 06 ambalaje amestecate



69

15 01 07 ambalaje de sticla 15 01 07 ambalaje de sticla

15 01 09 ambalaje din materiale textile 15 01 09 ambalaje din materiale textile

19 12- deșeuri de la tratarea mecanică a deșeurilor:

19 12 01- hârtie și carton; 19 12 02- metale feroase;

19 12 03- metale neferoase; 19 12 04- material

plastic și de cauciuc; 19 12 05- sticlă; 19 12 07-

lemn, altul decât cel specificat la 19 12 06*; 19 12

08- material texile; 19 12 12 –alte deșeuri (

(inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanică a deșeurilor, alteledecât cele specificate la

19 12 11*

20 01 fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01) 20 01 fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01)

20 01 01 hartie si carton 20 01 01 hartie si carton

20 01 02 sticla 20 01 02 sticla

20 01 11 textile 20 01 11 textile

20 01 39 materiale plastice 20 01 39 materiale plastice

Dotări specifice – Stații de sortareȚuțora

STAȚII DE SORTARE ȚUȚORA

Capacitatea proiectată a stațiilor de sortare existente la punctul de lucru Țuțora: 51000 tone/an din care :

o Stația de sortare 1- preluată de la SC SALUBRIS SA – capacitatea proiectată -29000 tone/an ; 7 tone/oră

o Stația de sortare 2 –din cadrul STMB Țuțora- capacitatea proiectaă-22000 tone/an

Stațile de sortare asigură sortarea deșeurilor reciclabile colectate selectiv de pe teritoriul zonei 2- Bălțați și a zonei 3

Țuțora. Populația deservită : 603139 locuitori, din care :

305000 locuitori din mediulurban ( municipiul Iași și orașul Podu Iloiei).

298139 locuitori din mediul rural ( 62 comune)

Stația de sortare 1 ( preluată de la SC SALUBRIS SA)

Capacitatea liniei de sortare : 29000 tone/an ( cca. 7,0 tone/oră)

Hală metalică divizată în 3 zone distincte : Sc= 2852,25 mp

Zona de primire deșeuri : zona de descărcare și depozitare temporară a deșeurilor ; S= 1265 mp (8 travei x 5

m/buc ; deschidere= 30 m ; h= 8m)

Dotări specifice: cântar ; încărcător frontal ;bandă de canal ; bandă înclinată ; ciur rotativ cu dimensiuni mai

mici de 2500mm ;, bandă de preluare sort 1 ; bandă transversală ;.

Zona de sortare propriu-zisă , S= 799,10 mp ( 6 travei x 5 m/buc ; deschidere= 30 m ; h= 6m)

Dotări specifice : separator magnetic overband ; 2 benzi de sortare ( 12 posturi de sortare/ bandă ); plaformă de

sortare amplasată la înălțimea de 3,5 m față de pardoseală ; bandă înclinată cu racleți pentru alimentarea presei de

balotat ; containere ( V= 30 mc) pentru colectarea refuzului de sortare.

Zona de livrare deșeuri :presare/ balotare/ depozitare/ livrare , S= 788,15 mp (5 travei x 5 m/buc ; deschidere= 30

m ; h= 6m).

Dotări specifice : presă orizontală de balotat ; motostivuitor ; autovehicule de transport deșeuri reciclabile sortate.

Zona de presare- balotare- livrare face corp comun cu hala de sortare și comunică direct cu exteriorul, astfel încât

alimentarea presei să sepoată face și direct din exterior atuncă când deșeurile recepționate sunt deja sortate.

Dotări specifice : Hala de sortare- S=3201,25 mp

Utilaje : motostivuitor- 2 buc ; utilaje stație de sortare- 1 buc ; încărcător frontal ( 1 mc) – 1 buc ; camion transport

containere cu sistem de încărcare/ descărcare tip cârlig ( 24 t) – 1 buc ; containere specializate pentru colectarea selectivă a

deșeurilor :deșeuri reciclabile și refuzuri de sortare- 10 buc.

Regimul de lucru : 2 schimburi/zi ; 8 ore/ schimb ; 260 zile/an

Stația de sortare 2- din cadrul proiectului CMID

Capacitatea liniei de sortare : 22000 tone/an ( cca. 5-6 tone/oră)

Zonificarea funcțională :

Hala de sortarecu zona de recepție, sortare- balotre și livrare.

Zona de depozitare temporară pentru deșeuri voluminoase.

Rampa de descărcare stclă colectată selectiv.

Zona de staționare temporară containere pentru transport lung- curier



70

Platforme de acces utilaje și autovehicule.

Stația de sortare are un nivel mediu de mecanizare : încărcarea, transportul , sortarea și procesarea deșeurilor se realizează

parțial mecanic și parțial mecanizat :

o Încărcarea liniei de sortare se realizează automat :buncăr de alimentare ; banda transportoare ; prelucrarea

mecanică a deșeurilor granulometrice.

o Sortarea manuală :hârtie, carton ; PET-uri, materiale plastice diverse ; ssticlă ; lemn.

o Separarea automatizată a metalelor feroase și neferoase : transportor magnetic sau electro-magnetic pentru

selectarea metalelor cu descărcare directă în container ; agreagt pentru separarea automată cu curent Eddy sau cu

jet de curent comprimat.

o Tansportul fracţiilor sortate la instalaţiile de balotare se realizează manual cu containere împinse de oameni.

o Balotarea tuturor fracţiilor prin utilizarea de maşini de balotare semi-automate (încărcarea manuală şi descărcarea

automată) cu legarea baloţilor şi maşini de prelucrare primară a unor fracţii (sfărâmător de sticlă, găuritor de

PET-uri, etc.).

o Tansportul refuzului de sortare la instalaţiile de compactare în containere se realizează mecanizat cu benzi

transportoare.

Tehnologia de lucru în stația de sortare este de tip semi- mecanizat :

Operațiile care se realizează mecanizat :

verificarea, înregistrarea și recepția deșeurilor ;

transportul deșeurilor din depozitul provizoriu pe banda de transport ;

transportul deșeurilor cu ajutorul benzilor transportoare către instalațiile de selectare ( sortare) ;

extragerea materialelor feroase cu magneți ;

balotarea deșeurilor sortate ;

transportul baloților către zona de depozitare/ livrare ;

încărcarea baloților în mijloacele de transport ;

încărcarea și transportul containerelor cu materiale feroase și sticlă către platforma de depozitare temporară și a

refuzului de sortare către depozitul Țuțora.

Operațiilecare se realizează manual :

îndepărtarea deșeurilor voluminose înainte de alimenatrea buncărului de primire ;

sortarea pe bandăa deșeurilor din hârtie, carton PET,PE,PVC, DDPE, tetrapak, aluminiu, sticlă, etc.

4.2.3. TRATAREA MECANO-BIOLOGICĂ A DEȘEURILOR

Obiectivele stațiilor de tratare a deșeurilor:

Reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile depozitatate in vederea reducerii impactului

asupra mediului cauzat de depozitarea acestei fracții.

Reducerea cantitatii totale de deșeuri depozitate.

STAȚIA DE COMPOSTARE – preluată de la SC SALUBRIS SA

Stația deservește numai municipiul Iași, inputul acesteia fiind reprezentat de deșeurile verzi din

parcuri și grădini, cimitire, străzi, gospodăriile populației, etc.

Cantitatea de deșeuri verzi estimată a fi compostată- cca. 4500 to/an.

Produsul rezultat: compostul conține peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa

microbiana, care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu

se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N = 10-15

În urma proceselor de tratare se estimează că va rezulta o cantitate de cca. 1350 to/an compost care va

fi valorificat și respectiv o cantitate de cca. 225 to/an reziduuri care se va depozita în depozitul

Țuțora.

Fazele procesului de compostare

S—au identificat 3 faze principale ale procesului de compostare:



71

Faza 1- stadiul de fermentare mezofilă- este caracterizat prin crestearea bacteriilor si

temperaturi între 25 si 400C.

Faza 2-stadiul termofil- în care sunt prezente bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul

nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C, descompunînd celuloza, lignina si alte

materiale rezistente; limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se

mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si

contaminanților.

Faza 3- stadiul de maturare- în care temperaturile se stabilizeaza si se continua unele

fermentatii, convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si

polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat

cu privire la raportul C:N; materialele bine compostate au un raport C:N redus.

În timpul compostarii active, descompunerea aerobă generează CO2 și vapori de apă.

Descompunerea anaeroba activa genereaza CO2, CH4 și alte produse de fermentație care creează

mirosuri neplăcute.

Factorii care determină generarea de mirosuri:

cantitatea de oxigen din gramadă ( la valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si începe

procesul de anaerobioză); pH-ul coborât si aparitia mirosurilor sunt indicatorii caracteristici ai

nevoii de oxigen; o gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia

oxigenului în gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %.

caracteristicile materialelor supuse compostării;

pH –ul initial al amestecului( în conditii de pH≤ 4,5 microorganismele aerobe mor, se

corodeaza echipamentele de lucru si apar mirosuri);

materialele utilizate ca aditivi.

Procesul de compostare, respectiv abilitatea gramezii de compostare de a se încălzi și de a menține o

temperatură ridicata este dependentă de următorii factori:

compoziția fizică și biologică a materialelor supuse compostării;

accesibilitatea elementelor nutritive, inclusiv a carbonului pentru microorganismele ce produc

compostarea;

nivelul umidității în deșeurile supuse compostării;

structura grămezii (marimea particulelor, textura si densitatea aparenă);

rata de aerare în gramadă ori în șiră;

mărimea grămezii de compostare;

condițiile mediului din interiorul halei de compostare (temperatura, umiditate, etc.).

Dotări specifice: Hala de compost, S= 4893,75 mp ; Hala de maturare compost, S= 1292,50 mp.

Utilaje : extractor metale 1 buc ; tocător de crengi- 1 buc ; mașina de întors brazde- 1 buc ; ciur

totativ- 1 buc ; încărcător frontal ( 2,5 mc) –1 buc ; rezervor transport concentrat- 1 buc ; grup

electrogen ; stație de distribuție carburanți de incintă- rezervor de motorină, V= 10000 l ; instalație de

spălare roți – 1 buc ; instalație de stropire deșeuri verzi- 1 buc.

STAȚIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICĂ -TMB ȚUȚORA

Stația de tratare mecano-biologică include:

Treapta de tratare mecanică.

Treapta de tratare biologică prin descompunere aerobă a fracțiilor biodegradabile din deșeuri.



72

Platforma de maturare pentru continuarea proceselor de biodegradare în masa deșeurilor.

DEȘEURILE ACCEPTATE LA STAȚA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICĂ (TMB)

01 01 03 deșeuri de țesuturi vegetale

02 01 07 deșeuri din exploatarea forestieră

02 03 04 materii care nu se pretează consumului sau procesării

20 01 fracțiuni colectate separate ( cu excepția 15 01)

20 01 01 hârtie și carton ( reviste, ziare, etc)

20 01 08 deșeuri biodegradabile de la bucătării și cantine

2001 38 lemn altul decât cel specificat la 20 01 37*

20 02 deșeuri din grădini și parcuri ( incluzând deșeuri din cimitire)

20 02 01 deșeuri biodegradabile

20 03 alte deșeuri municipale

20 03 01 deșeuri 72municipal amestecate

20 03 02 deșeuri din piețe

DEȘEURILE REZULTATE DIN PROCESUL DE TRATARE BIOLOBGICĂ 19 05 01 fracție necompostată din deșeuri municipale și asimilabile

19 05 02 fracție necompostată din deșeuri vegetale

19 05 03 compost de calitate inferioară

19 12 12- alte deșeuri ( inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanică a deșeurilor, altele

decât cele specificate la 19 12 11*

Stația de tratare mecano-biologica – TMB Țuțora este amplasata în două hale, St=13545 mp.

Parametru Stația TMB Țuțora

Capacitatea de prelucrare 140000 tone/an

Intrare- deșeuri reziduale 140000 tone/an

Refuz 28000 tone/an ( depozitat)

Deșeuri – faza de tratare biologică 112000 tone/an

Deșeuri – faza de maturare 75040 tone/an

Deșeuri depozitate 71288 tone/an

TRATAREA MECANO - BIOLOGICĂ A DEȘEURILOR MUNICIPALE REZIDUALE (DMR)

Capacitatea proiectată: 140000 tone deșeuri/an

Tratarea mecano-biologică are loc în două faze:

Pre-tratarea mecanică.

Tratarea biologică-stabilizarea materialului biodegradabil

TRATAREA MECANICĂ

Are scop separarea deșeurilor în componente folositoare și/sau în fracții adecvate tratării biologice. Suprafata totala

a halei este de aproximativ 2.100 mp

Prin tratarea mecanică se realizează:

sortarea deșeurilor;

separarea fracției cu capacitate calorică ridicată pentru a fi folosita ca si combustibil derivat din deșeuri;

separarea fracției metalice prin intermediul unui separator magnetic;

dezintegrarea si omogenizarea deșeurilor ce se vor supune tratării biologice.

Fluxul tehnologic :

Cantarirea vehicolelor de colectare a refuzului la platforma cantar de la intrarea in facilitate;

Descarcarea deseului municipal rezidual intr-o zona de depozitare temporara de aproximativ 1.000 mp ;

Pregatirea deșeurilor (suprafata de aproximativ 2.000 mp ) -două linii de pregătire în care se realizaeză:

o separarea manuală a deșeului voluminos;

o reducerea dimensiunilor prin utilizarea unui tocator;

o separarea deșeului cu ajutorulunui ciur rotativ cu ochiuri de 75 mm;



73

o separarea metalului.

Din hala de tratare mecanică refuzul de ciur este transportat catre depozit, iar materialul biodegradabil rezultat catre

banda de încarcare în tranșee.

TRATAREA BIOLOGICĂ

Are ca scop descompunerea biologica transforma fractia biodegradabila intr-un compus de tip compost sau/si deșeu

bio-stabilizat ce poate fi depozitată.

In statia de tratare mecano-biologică Țuțora, are loc un proces aerob in doua etape:

Prima etapă – descompunere aerobă intensivă are loc într-o hală inchisă (S=10223 mp), utilizand un sistem

de tip tranșee, cu o capacitate de intrare de 112000 tone/an~ 224000 mc/an ( 614 mc/zi).

Aerarea se realizează cu un utilaj de întoarcere a deșeului în tranșee- o dată la 2 zile; alimentarea tranșeelor se

realizează cu ajutorul unei benzi transportoare. În această etapă are loc descompunerea intensivă a fracțiilor

biodegradabile din deșeurile reziduale pre-tratate în partea mecanică a stației.

Tehnica de descompunere utilizată- caracteristicile unui tranșeu: lățimea deschiderii – 5 m; lățimea peretului

tranșeului – 0,3 m; înălțimea totală a tranșeului – 3 m; înălțimea deșeului în tranșeu – 2,7 m; volumul de

deșeu/metru – 13,5 mc /m; lungimea tranșeelor- 40m; numărul tranșeelor- 32; 4 grupuri x 8 tranșee/ buc.; unitatea

de masă a deșeului -0,5 t/mc.

Reducerea masei de deșeu în prima etapă este de cca. 33%, reprezentand un total de aproximativ 75040 t/an; la o

unitate de masa de 0,55 t/mc, rezultă o cantitate de 136.000 mc de deșeu parțial stabilizat care merge la etapa de

maturare.

A doua etapa – maturarea are loc intr-o hala din oțel cu o capacitate de intrare de 75.040 t/an ~ 136.000

mc/an

Din prima etapă de descompunere, deșeul parțial stabilizat este transportat catre o zona de receptie, cu o suprafata de

250 mp. De aici, cu ajutorul a 2 incarcatoare frontale (alternativ) se formeaza gramezile ( h= 2m; l= 5 m).

In vederea reducerii perioadei de maturare la 6 saptamani, aerarea se va realiza cu ajutorul unei masini speciale care

va intoarce gramezile, o data la 5 zile.

Suprafata totala necesara pentru faza de maturare este determinata de urmatorii parametri:

volumul de deseu stabilizat per metru – 6,2 mc/m;

lungimea necesara pentru o perioada de maturare de 6 saptamani – 2.097 m;

înălțimea gramezii – 5 m;

distanta intre brazde – 0,5 m;

lățimea totala – 5,5 m; suprafata totala necesara = 5,5 m x 2.097 m ~ 11.692 mp;

lungimea gramezii ~ 40 m;

numarul total de gramezi ~ 42.

Suprafata totală efectivă a zonei de maturare (constructie din otel) este de 11.692 mp inclusiv zona de receptie din

etapa de descompunere. In urma acestei etape se va realiza o reducere a masei de aprox. 5%, care va conduce la o

cantitate de 71.288 t/an, transportata catre depozit.

Dotări specifice ale Stației de sortare și de tratare mecano- biologică Țuțora

Hala stației de sortare; S= 2780,12 mp.

Container șef stație; s= 14,40 mp

Rampa de descărcare deșeuri din sticlă; S=85,00 mp

Stația de tratare mecano-biologică : hala trataremecanică/ tratare biologică/ haal de maturare, S= 21216,00

mp

Biofiltre- 2 buc; S= 711,49 mp/ buc Container personal, S= 14,40 mp

Grup electrogen

Utilaje și echipamente specific operațiilor de tratare mecano-biologică:

Utilaje de tratare mecanică- 2 buc

Utilaje biostabilizare- 1 buc

Încărcător frontal ( 2,5 mc) -5 buc

Benă basculabilă- 1 buc

Camion transport containere cu system de încărcare/ descărcare tip cârlig ( 24 tone)- 1 buc

Containere pentru colectarea și transportul deșeurilor ( 18 mc) – 6 buc



Containere pentru colectarea și transportul deșeurilor voluminoase ( 40 mc) – 6 buc



74

4.3./ 4.4. Inventarul ieșirilor – Inventarul deșeurilor

Numele procesului Numele produsului Utilizarea produsului Cantitatea

STAȚII DE TRANSFER Deșeuri nepericuloase compactate Deșeurile solide municipale (DSM) și deșeurile provenite din comerț similare

cu cele menajere - generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme

prestatoare de servicii.

Deșeurile vegetale provenite din parcuri si gradini – includ frunze, resturi de

iarba, crengi si tufisuri. Deseurile sunt sortate astfel incat sa poata fi tratate

prin tehnica de compostare.

Deșeurile din ambalaje - se colecteaza direct de la populatie sau agenti

economici (pe filiere diferite de colectarea deseului municipal) si includ

materii care pot fi reprocesate pentru introducerea in procesul de fabricatie a

unor noi produse. Printre materiile reciclabile obisnuite se numara hartia, hartia

pentru ziare, metalele feroase, plasticul, recipientele din sticla si cutiile de

aluminiu.

Deșeurile provenite din sortarea deseurilor menajere colectate separat in

cadrul pubelei „deșeuri reciclabile”

Deșeurile provenite din curățenia stradală - colectate separat, destinate

depozitarii directe in cadrul depozitului Țuțora.

Deșeurile compactate sunt încarcate în

vehicule mai mari( (rremorci de

transfer) către locația finală de

depozitare- depozitul ecologic, o stație

de sortare deșeuri sau o stație de

prelucrare deșeuri organice (statie de

compost, stație de tratare mecano-

biologică).

Fracțiile colectate separate vor fi

mentinute separate pe parcursul

transportului lung curier, fracția deseuri

reciclabile fiind destinta procesarii pe

linii de selectare, fractia deseuri

menajere fiind destinata compostarii,

iar fractia deseuri mixte fiind destinata

depozitarii directe.

Stația de transfer

Ruginoasa- capacitatea:

44000 tone/an

Stația de transfer Bălțați-

17000 tone/an

Stația de transfer Hârlău 8000 to/an

STAȚII DE SORTARE

Stația de sortare

Ruginoasa


Stația de sortare CMID

Țuțora

15 01 01 ambalaje de hartie si carton 15 01 02 ambalaje de material plastice

15 01 03 ambalaje de lemn

15 01 04 ambalaje metalice

15 01 06 ambalaje amestecate

15 01 07 ambalaje de sticla

15 01 09 ambalaje din material textile

19 12- deșeuri de la tratarea mecanică a deșeurilor:

19 12 01- hârtie și carton;

19 12 02- metale feroase;

19 12 03- metale neferoase;

19 12 04- material plastic și de cauciuc; 19 12 05- sticlă;

19 12 07- lemn, altul decât cel specificat la 19 12 06*;

19 12 08- materiale texile;

19 12 12 –alte deșeuri ( (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea

mecanică a deșeurilor, alteledecât cele specificate la 19 12 11*

Deșeurile reciclabile sortate se predau pe bază de contract la operatori

autorizați pentru reciclare- valorificarea

finală prin care deșeurile sunt

reprocesate în produse și/sau materiale

pentru a-și îndeplini funcția lor inițială

sau pentru alte scopuri.

Procesul de sortare va genera și refuz de

componență majoritar organică , părți

reciclabile care nu pot fi recuperate.

Acestea se vor compacta și se vor transporta în vederea tratării mecano-

biologice sau eliminării la depozitul

Țuțora.

Stația de sortare Ruginoasa - capacitatea

proiectată= 10000 to/an

( fără sticlă și deșeu

voluminos**)

Fracția de sticlă- 2000

to/an

Stația de sortare preluată

de la SC SALUBIRIS SA-

29000 tone/an

Stația de sortare CMID

Țuțora -22000 tone/an



75

20 01 fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01)

20 01 01 hartie si carton

20 01 02 sticla

20 01 11 textile

20 01 39 materiale plastice

STAȚIA DE COMPOST

Capacitate proietată-

10000 tone/an

Cantitatea estimată de

deșeuri tratate prin

copostare: cca. 4500

tone/an

Compost obținut prin descompunere si sinteza microbiana a substantelor

organice din deșeurile verzi care contine peste 25 % humus relativ stabil

format predominant din biomasa microbiana si care în continuare este supus

unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N

= 10-15.

Se transportă în vederea eliminării prin

depozitare la Depozitul de deșeuri

Țuțora*)

cca. 1350 tone/an

Deșeu rezidual Se transportă la depozitul Țuțora cca. 225 tone/an

19 07 03- levigate din depozitele de deșeuri - altele decât cele specificate la 19

07 02*

În funcție de cantitatea de

deșeuri tratate prin

compostare.

INSTALAȚIA DE TRATARE MECANICĂ-

TMB Țuțora

Deșeu biodegradabil Se transferă la stația de tratare biologică 112000 tone

Deșeu rezidual Se transportă la depozitul Țuțora ( eliminare prin depozitare)

28000 tone

INSTALAȚIA DE

TRATARE

BIOLOGICĂ- TMB

Tratarea biologică prin

descompunere intensivă

aerobă și maturare

19 05 01- fracție necompostată din deșeuri 7575unicipal și asimilabile Deșeu biostabilizat –se transportă la

depozitul Țuțora (eliminare prin

depozitare)

71288 tone 19 05 02- fracție necompostată din deșeuri vegetale

19 035 03 – compost de calitate inferioară

19 07 03- levigate din depozitele de deșeuri - altele decât cele specificate la 19

07 02*

Se evacuează în stația de epurare pentru

levigat aflată în exploatarea SC

SALUBRIS SA

În funcție de cantitatea de

deșeuri tratate biologic

ACTIVITĂȚI DE

EXPLOATARE ȘI

ÎNTREȚINERE

15 02 03-absorbanți, material filtrante( inclusiv filtre fără alte specificații),

altele decât cele specificate la 15 02 02*

Se predau pe bază de contract la

operatori autorizați pentru colectarea și

transportul deșeurilor nepericuloase în

vederea valorificării și/sau a eliminării

finale.

În funcție de activitățile

de mentenanță

programate 19 08 14- nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale,

altele decât cele specificate la 19 08 13*

16 01 03- anvelope scoase din uz

16 01 17*-filtre de ulei Se predau pe bază de contract la


transportul deșeurilor periculoase în


finale.

În funcție de activitățile

de mentenanță

programate 13 02 08*- uleiuri de motor, de transmisie și de ungere

13 01 13*-alte uleiuri hidraulice

15 02 02*-absorbanți, materiale filtrante, îmbrăcăminte de protecție

16 06 01*- baterii de acumulatori

16 01 12-plăcuțe de frână, altele decât cele specificate la 16 01 11*

15 01 10*- ambalaje csre conțin reziduuri sau sunt contaminate cu substanțe

periculoase

16 01 18- metale feroase Se predau pe bază de contract la În funcție de activitățile



76

16 01 19-materiale plastice operatori autorizați pentru colectarea și

transportul deșeurilor nepericuloase în


finale.

de mentenanță

programate.

15 01 03- ambalaje din lemn

1501 05- ambalaje din material compozite

ACTIVITĂȚI

ADMINISTRATIVE

20 03 01- deșeuri municipale amestecate


15 01 01- ambalaje din hârtie și carton

15 01 02- ambalaje din materiale plastice

ALTE INSTALAȚII

Instalații de -preepurare

ape pluviale- separator de

hidrocarburi

Instalații de epurare ape

uzate menajere

13 05 02*-nămoluri de la separatoarele ulei/apă

Se predau pe bază de contract la


transportul deșeurilor periculoase în

vederea eliminării finale

Notă*) Compostul poate fi valorificat prin predarea la operatori autorizați prin utilizarea ca:

ameliorator al solului( îmbunatățește structura solului, are un aport de materie organica și reduce potentialul pentru eroziunea solului);

fertilizant pentru grădini, fiind recomandat în special pentru răsad deoarece compostul are un potențial antifungic;

material pentru biofiltre.



77

4.5. Diagramemele proceselor tehnologice

4.5.1. Diagrama fluxului procesului tehnologic în stațiile de sortare

4.5.2. Diagrama fluxului tehnologic în stația de tratare mecano-biologică (TMB)

Platformă pentru descărcarea deșeului reciclabil

Bandă de alimentare cu deșeu reciclabil

Hale de sortare pentru deșeuri

reciclabile cu linii de sortare

Refuzul de sortare Descărcarea refuzului

de sortare

Depozitarea deșeurilor

reciclabile

Presă balotare

Platforma de descărcare pentru deșeu rezidual (biodegradabil + altele) – 140.000 tone

Tratarea mecanică – 140.000 tone:

- Cântărire;

- Separare manuală a deșeului voluminos;

- Deschizător de saci;

- Tocător;

- Ciur rotativ;

- Separarea metalelor.

Deșeu biodegradabil 112.000 tone Deșeu rezidual (refuz) – 28.000 tone

Descompunere intensivă

aerobă – 112.000 tone

Depozit Țuțora – 28.000 tone Maturare

75.040 tone

Deșeu stabilizat – 71.288 tone

Depozit Țuțora – 71.288 tone



78

4.6. Sistemul de exploatare

Ținând cont de informațiile de exploatare relevante din punct de vedere al protecției mediului,

titularul activității monitorizează parametrii caracteristici de funcționare ale istalațiilor existente la

punctul de lucru:

Parametrul de exploatare Inregistrat

Da/Nu

Alarma

N/L/R*

Ce acțiune a

procesului rezultă din

feedback-ul acestui

parametru

Care este

timpul de

răspuns?

STAȚIILE DE TRANSFER

Controlul respectării fluxului tehnologic al

deșeurilor cu privire la:

preluarea deșeurilor colectate selectiv

pentru reciclare;

selectarea deșeurilor neadecvate de tip

grosier inainte de prelucrarea de sortare;

sortarea deșeurilor reciclabile pe

categorii si calitati de materii si

materiale;

colectarea refuzului de sortare;

prelucrarea pentru transport a fracțiilor

selectate si a refuzurilor;

stocarea temporara a fracțiilor selectate

si a refuzurilor.

Da N Respectarea tehnologiei

de preluare și sortare a

deșeurilor conform

prevederilor

procedurilor de lucru

stabilite.

În cel mai scurt

timp posibil de

la constatarea

neconformității

.

STAȚIILE DE SORTARE

Respectarea fluxului tehnologic stabilit privind :

sortarea deșeurilor primite în stații;

încărcarea și transportul fracțiilor

selectate la operatori autorizați pentru



de sortare a deșeurilor

conform prevederilor


stabilite.

În cel mai scurt

timp posibil de

la constatarea

neconformității

.

STAȚIA DE COMPOSTARE

Controlul parametrilor de proces cu privire la:

caracteristicile deșeurilor supuse

compostării;

cantitatea de oxigen din gramadă

pH –ul initial al amestecului

materialele utilizate ca aditivi. ( în

funcție de caz)


de prelucrare a

compostului conform

prevederilor


stabilite.

În cel mai scurt

timp posibil de

la constatarea

neconformității

.

Controlul levigatului

debit;

pH,

conținut în poluanți specifici

Da N Prevenirea poluării

solului, a apelor de

suprafață și subterane

În cel mai scurt

timp posibil de

la constatarea

neconformității

STAȚIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICĂ

Controlul parametrilor de proces în etapele de :

funcționarea utilajului care asigură

întorcearea deșeurilor în tranșee pentru

facilitarea descompunerii aerobe

intensive a deșeurilor.

Respectarea perioadei de maturare a

deșeului bio-stabilizat


de tratare mecano-

biologică a deșeurilor

conform prevederilor


stabilite.

În cel mai scurt

timp posibil de

la constatarea

neconformității

.



79

Controlul levigatului

debit;

pH conținut în poluanți specifici

Da N Prevenirea poluării

solului, a apelor de


În cel mai scurt

timp posibil de

la constatarea

neconformității

Notă*) N- Fără alarmă; L- Alarma la nivel local; R- Alarma dirijată de la distanță de camera de control.

4.6.1. Conditii anormale

Condițiile anormale de lucru pot interveni în următorele situații:

Defecţiuni, incidente, avarii

Măsuri întreprinse pentru prevenirea producerii de defecțiuni la utilajelor/instalațiile/ echipamentele

din dotare:

- elaborarea şi afişarea schemelor operative de intervenţie pentru incidente şi avarii;

- executarea instructajelor şi exerciţiilor de prevenire a incidentelor/ accidentelor tehnice;

- păstrarea documentelor de certificare a calităţii echipamentelor, cărţile tehnice ale utilajelor,

procesele-verbale de autorizare şi funcţionare;

- efectuarea probelor la echipamente, conducte la presiunea necesară, la rece şi la cald.

La apariţia de defecţiuni se execută imediat reparaţiile necesare, menţinând în permanentă siguranţă

funcţionarea instalaţiilor.

Regimurile anormale de funcţionare care pot apărea în instalaţia electrică: supracurenţii;

supratensiunile; scăderea tensiunii sub anumite limite.

Regimul anormal de funcționare a instalației electrice determină opririle și întreruperile momentane

ale funcționării instalațiilor. La apariţia unor astfel de defecţiuni se alertează echipele specializate de

intervenție care execută imediat reparaţiile necesare, asigurând siguranţa în funcţionare a instalaţiilor /

echipamentelor.

Erorile umane în exploatare:

- erori făcute în condiţiile desfăşurării activităţii (manevre greşite, interpretarea eronată a

unor informaţii, comunicarea defectuoasă etc.);

- erori făcute în activitatea de mentenanţă – nerespectarea procedeelor şi/sau procedurilor

de supraveghere tehnică, monitorizare, control, întreţinere etc., utilizarea unor procedee

incomplete sau perimate de supraveghere, control, întreţinere sau intervenţie, reparare sau

recondiţionare, omiterea unor operaţii din activităţile de mentenanţă preventivă sau

corectivă care potenţează anumiţi factori de risc intrinseci sau asociaţi condiţiilor de

exploatare.

Pornirile și opririle instalațiilor la întreruperea planificată/programată a procesului

tehnologic.

In situatiile în care instalațiile / echipamentele functionează în afara parametrilor normali de operare,

se vor aplica procedurile de interventie stabilite pentru fiecare tip de avarie si instalație. În cazuri de

incidente, avarii, care pot produce/ au produs accidente se va dispune reducerea sau oprirea activității

imediat ce acest lucru este posibil, până la restabilirea funcționării normale. Intervențiile în instalații

se vor realiza numai de personal specializat, instruit și testat periodic.

Instrucţiunile de lucru elaborate pentru activităţile desfăşurate de SC EDIL INDUSTRY SRL includ

măsuri tehnice/ organizatorice/ operaționale referitoare la intreţinerea preventivă şi reparaţii,

intervenţia în caz de avarii, protecția mediului, protecția muncii, intervenții pentru situații de urgență.



80

Măsurile preventive urmăresc reducerea riscului de producere a unui accident de muncă sau de

apariție a unei boli profesionale.

Măsurile preventive:

măsuri tehnice – menite să acționeze direct asupra sursei de risc, în scopul eliminării, reducerii

sau înlocuirii acesteia.

măsuri organizaționale sau administrative – au rolul de a schimba comportamente și atitudini

și de a promova o cultură pozitivă a securității.

Factorii dăunători sunt în mare măsură legați de tipul proceselor, tehnologiilor și echipamentelor de la

locul de muncă, dar pot fi influențați și de modul de organizare a muncii.

Măsurile preventive trebuie să fie completate de măsuri de protecție și de atenuare.

Sectorul de activitate Acțiuni prevăzute pentru:

Opriri planificate Opriri neplanificate

( întreruperi momentane)

Stațiile de transfer Se asigura depozitarea deșeurilor în

condiţii de siguranţă pentru mediu și sănătatea umană .

Periodic se verifică etanşeitatea

containerelor de depozitare a deșeurilor.

Se înregistrează și se verifică stocurile de

deșeuri depozitate temporar până la

transferarea acestora la stațiile de sortare

și/sau de tratare mecano-biologice sau

direct la depozitul Țuțora.

În cazul producerii de incidente sau accidente

tehnice ( defecțiuni mecanice, electrice, etc) sau de altă natură se iau măsuri organizatorice

pentru:

scoaterea din funcţiune a

echipamentelor în condiţii de

siguranţă;

acționarea conform procedurilor de

lucru în sensul izolării sau eliberării

echipamentelor pentru intervenţii cu

scopul remedierii defecţiunilor;

decontaminarea zonei de lucru- în

funcție de caz.

Stațiile de sortare Se asigura depozitarea deșeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu și

sănătatea umană .

Periodic se verifică etanşeitatea

containerelor de depozitare a deșeurilor


deșeuri reciclabile sortate depozitate

temporar până la transferarea acestora la

operatori autorizați pentru valorificarea

prin reciclare.

Se înregistrează și se verifică stocul de

deșeuri care reprezintă refuzul de sortare

până la trasferarea acestuia la stația de

tratare mecano-biologică sau la depozitul

Țuțora.

În cazul producerii de incidente sau accidente tehnice ( defecțiuni mecanice, electrice, etc)

sau de altă natură se iau măsuri organizatorice

pentru:



siguranţă;

acționarea conform procedurilor de




decontaminarea zonei de lucru- în

funcție de caz.

Stația de compostare

Stația de tratare

mecano-biologică

Țuțora

Se asigura depozitarea deșeurilor în

condiţii de siguranţă pentru mediu și

sănătatea umană


deșeuri existente în tranșee .

Se asigură ventilarea în condiții

corespunzătoare a halelor de tratare

biologică a deșeurilor.

În cazul producerii de incidente sau accidente

tehnice ( defecțiuni mecanice, electrice, etc)

sau de altă natură se iau măsuri organizatorice

pentru:



siguranţă; acționarea conform procedurilor de




decontaminarea zonei de lucru.



81

SITUAȚII DE RISC

Managementul riscului constă în identificarea eventualelor riscuri de poluări, stabilirea probabilității

de apariție a riscului, factorii de mediu susceptibili a fi afectați, precum și modalitățile de prevenire și

control pentru riscurile identificate. Ca orice procedeu de estimare ce ține de sfera probabilității,

evaluarea riscului reprezintă un grad de eroare sistematic introdusă, considerată a fi în max. 3%.

Metodologia de identificare a riscului descrisă de literatura de specialitate cuprinde în general trei

categorii din care fac parte:

metode comparative;

metode fundamentale;

metode bazate pe diagrame logice.

În situația de față abordarea a fost făcută printr-o metodă de tip fundamental care poartă denumirea

uzuală „ Analiza WHAT IF” ( ce se întâmplă dacă ?).

În această tehnică identificarea riscului care se leagă de localizarea și caracterizarea surselor

potențiale de poluare și estimarea frecvenței se face în baza unor date statistice din situații similare.

Dată fiind natura activităților desfășurate la punctul de lucru și dimensiunea (amploarea) acestora, o

încadrare realistă a unor evenimente cauzate de poluarea factorilor de mediu se încadrează în

categoria „incidentelor sau accidentelor tehnologice”. Termenul se traduce în practică prin eliminarea

necontrolată în mediu a unor deșeuri și/ sau produse ca urmare a unor accidente locale sau

nefuncționarea corespunzătoare a instalațiilor, inclusiv a celor de tratare/ epurare a gazelor reziduale

și a apelor uzate menajere și tehnologice ( levigate).

Hazardul se identifică ca orice situație cu potențial de producere a unui accident.

Riscul este probabilitatea ca hazardul existent să se transforme în fenomene cu impact negativ

semnificativ asupra factorilor de mediu.

Pentru cuantificarea riscului s-a utilizat o scară graduală de apreciere a gravității și probabilității de

apariție a riscului:

Probabilitatea Valori cuantificate Gravitatea

redusă 1 mică

medie 2 medie

mare 3 majoră

La modul general, un sistem va fi cu atât mai puțin poluant, mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai

mic.

După Alvin Toffler și Al.Ozunu (Elemente de hazard și risc- Ed. Accent, 2000), se disting două

categorii de analize de identificare și caracterizare a riscului (HAZID):

Analize calitative (HAZard Operability Study).

Analize cantitative (PQRA-Process Quantitative Risk Analysis).

Între nivelele de risc și cele de securitate există un raport de inversă proporționaliatte, conform

modelului:

Nivel I Nivel II Nivel II Nivel IV Nivel V Nivel VI Nivel VII

Nivel de risc (N) minim foarte mic mic mediu mare foarte mare maxim

Nivel de securitate (S) maxim foarte mare mare mediu mic Ffarte mic minim

Decizia privind alegerea unei anumite analize și gradul de aprofundare este legată de scara

probabilistică de toleranță a riscului.



82

Evaluarea cuantificată a riscului este un proces probabilistic cu posibilitatea introducerii unor erori

de ± 3%. Printre cele mai importante surse de incertitudine sunt: modelele matematice de estimare a

concentrațiilor și accidentelor majore.

Gestionarea integrată a riscului se bazează pe ipoteza că toate fazele de gestionare: localizare,

prevenire, diminuare, protecția și elementul instituțioanl pot fi explorate într-un mod holistic și

complementar, astfel ca resursele procesului de gestionare a riscului să fie optimizate.

Deși evaluarea și gestionarea integrată a riscului ecologic necesită luarea în considerare a tuturor

riscurilor posibile, nivelul de detaliere în fiecare caz în parte poate varia în funcție de prioritățile

prestabilite. Analizând posibilitatea apariției unor situații de risc datoarte fenomenelor naturale

(inundații catastrofale, alunecări de teren, cutremure), se apreciază că probabilitatea apariției acestora

este minimă, astfel încât nivelul de securitate (S) este maxim.

Activitățile care se desfășoară la punctul de lucru aparținând SC EDIL INDUSTRY SRL implică

manevrarea, depozitarea, tratarea deșurilor municipale și asimilabile care în anumite condiții pot

reprezenta un risc de poluare pentru factorii de mediu: aer, sol/subsol/apă fretică, apă de suprafață.

Factorii de mediu cu probabilitatea cea mai mare de impact în cazul apariției unor factori de risc sunt

aerul și solul/ apa freatică.

Nu trebuie exclus factorul uman (respectiv personalul deservent al instalațiilor) care în cazul unor

accidente care poate avea urmări severe.

Ca posibile riscuri pentru factorii de mediu la punctul de lucru, au fost identificate:

defecțiuni apărute la sistemul de canalizare din incinta obiectivului și/sau la stația de epurare

pentru levigat aflată în exploatarea SC SALUBRIS SA;

o exploatare necorespunzătoare a sistemului de epurare a gazelor reziduale și lipsa

monitorizării efleuentului evacuat;

zonele de depozitare temporară a deșeurilor preluate în vederea tratării și a deșeurilor generate

pe amplasament.

Sintetic, sursele de riscuri de poluare se pot prezenta gradual astfel:

Sursa riscului de poluare Factor de mediu

afectat

Probabilitatea

producerii

Gravitatea

poluării

Nivelul de risc

(N)

Nivelul de

securitate(S)

Defecțiuni la sistemul de canalizare; scurgeri

accidentale produse la

instalațiile locale de epurare a

apelor uzate menajere și la

sistemul de evacuare a apelor

uzate tehnologice ( levigate).

Aer 0 0 foarte mică foarte mare

Sol 1 mică mic mare

Subsol 1 mică mic mare

Freatic 1 mică mic mare

Apa de suprafață 2 medie mediu mediu

Exploatarea

necorespunzătoare a

sistemului de epurare a

gazelor reziduale

Aer 2 medie mediu mediu

Sol 1 mică mic mare

Subsol 0 0 foarte mic foarte mare

Freatic 0 0 foarte mic foarte mare

Apa de suprafață 0 0 foarte mic foarte mare

Depozitarea și manipularea

necorespunzătoare a

deșeurilor.

Scurgeri accidentale, accidente

involunatre, manevrări

neglijente, etc

Aer 1 mică mic mare

Sol 2 medie mediu mediu

Subsol 2 medie mediu mediu

Freatic 1 mică mic mare

Apa de suprafață 1 mică mic mare



83

4.7. Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare în situația identificării de omisiuni în

informațiile referitoare la modul de acțiune în situații anormale

În activitatea desfășurată de S.C. EDIL INDUSTRY SRL nu au fost identificate omisiuni în ceea ce

privește informațiile/ planurile disponibile privind modul de acțiune, măsurile de remediere stabilite

pentru prevenirea/ limitarea funcționării utilajelor/ echipamentelor/instalațiilor în condiții anormale.și

respectiv în activitatea de depozitare/ manipulare/ tratare/procesare a deșeurilor gestionate la punctul

de lucru.

Titularul activității va întocmi Planul de management şi de inspecţie a activităților specifice

desfășurate în stațiile de transfer, în stațiile de sortare și în stațiile de tratare a deșeurilor: stația de

compost și stația TMB Țuțora.

Periodic se vor actualiza:

Procedurile tehnice de execuție care reprezintă instrucțiuni de lucru pentru fiecare etapă a

activitățiilor desfășurate pe amplasament – recepție, manipulare, depozitare și tratare deșeuri

municipal și asimilabile acestora, etc;

Programul de inspecţie şi de monitorizare- parte componentă a Regulamentului de

monitorizare elaborat la nivelul amplasamentului

La punctul de lucru va fi implementat un program operaţional zilnic – realizarea zilnică a inspecției

utilajelor/echipamentelor aflate în funcţiune, sau care nu au fost recent utilizate. Această inspecţie se

va face în acord cu planul de mentenanţă preventivă, iar dacă în acesta nu sunt prevăzute măsuri

specifice pentru acea zi, inspecţia se va rezuma la verificarea vizuală a integrităţii şi/sau bunei

funcţionări a utilajelor/echipamentelor specifice, a racordului la energia electrică, sau a altor

caracteristici specifice dotărilor existente pentru care producătorul a recomandat inspecţii periodice.

Personalul desemnat cu manipularea deșeurilor va verifica zilnic, pe toata suprafaţa de stocare

temporară, existenţa unor scurgeri sau deversări din recipiente; se va verifica stabilitatea rândurilor de

recipientele/ containere aşezate în stive.

Titularul activității va întocmi Planul operaţional pe termen mediu şi lung care va cuprinde:

Planul de inspecţie şi mentenanţă:

Verificarea periodică – la intervalele de timp recomandate în instrucţiunile de exploatare

specifice.

Semnalarea oricăror neconformităţi şi dispunerea măsurilor de intervenţie necesare;

dezvoltarea unei baze de date a evenimentelor şi echipamentelor/ utilajelor care au impus

intervenţii corective (mai ales la instalaţiile care funcţionează permanent).

Stabilirea, în baza istoricului de funcţionare sau a experienţei personalului, a unui necesar de

piese de schimb şi materiale (inclusiv materiale de intervenţie în caz de urgenţă în vederea

înlăturării unor efecte negative asupra mediului şi persoanelor), pentru echipamentele

tehnologice utilizate în facilitatea pentru stocare temporară.

Planul de intervenţie: va stabili modalitatea de acţiune în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale:

incidente în stocarea deşeurilor (scurgeri, emisii, împrăştieri generate de deşeurile stocate în

facilitate) care pot genera poluarea mediului;

incendii care îşi au sursa în interiorul obiectivului;

explozii, etc..



84

Se apreciază că nu este necesară întocmirea unor studii de specialitate pe termen mediu și lung cu

scopul furnizării de informații noi, necunoscute în prezent, privind modul de acțiune în condiții

anormale de funcționare.

Proiecte curente în derulare Rezumatul proiectului

Nu sunt proiecte în derulare.

Nu este cazul

-

Studii propuse Rezultatul studiului

Nu sunt propuse studii propuse.

Nu este cazul

-

4.8. Cerințe caracteristice BAT

Activitatea desfășurată de S.C. EDIL INDUSTRY SRL este conformă cu recomandările celor mai

bune tehnici disponibile (BAT) prin aplicarea de tehnici integrate în activitățile desfășurate pentru

prevenirea și controlul ingrat al poluării.

În conformitate cu prevederile Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din 10

august 2018 de stabilirea aconcluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru

tratarea deșeurilor, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului

[notificată cu numărul C(2018) 5070] se recomandă următoarele tehnici:

TEHNICA

RECOMANDATĂ

DESCRIEREA TEHNICII APLICABILITATE

BAT 1 - PERFORMANȚA GENERALĂ DE MEDIU

Punerea în aplicare

și aderarea la un

sistem de

management de

mediu (SMM)

Elemente caracteristice EMS.

angajamentul conducerii;

definirea politicii de mediu

planificarea și stabilirea

procedurilor, a obiectivelor și a

țintelor

punerea în aplicare a

procedurilor

verificarea performanței și

luarea măsurilor corective;

urmărirea dezvoltării unor

tehnologii curate

efectuarea periodică de evaluări

sectoriale comparative.


SC EDIL INDUSTRY SRL a implementat sistemul de


Domeniul de aplicare și natura SMM este în general

corelată cu natura, dimensiunea și complexitatea

instațiilor pe care operatorul le exploatează și cu gama

de efecte pe care le-ar putea avea acestea asupra

mediului, determinate în funcție de tipul și cantitatea

deșeurilor prelucrate.

Sistemul de management de mediu implementat

include elementele caracteristice recomandate de

tehnicile BAT.

BAT 2- ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI GENERALE DE MEDIU A INSTALAȚIEI DE TRATARE

Instruirea și


a unor proceduri de

caracterizare,

preacceptare și

acceptare a

deșeurilor

Procedurile au scopul de a asigura

adecvarea tehnică ( și juridică) a

operațiilor de tratare a unui anumit deșeu

înante ca acesta să ajungă în instalație.


Există proceduri de colectare de informații despre

intrările de deșeuri care presupun – în funcșie de caz-

inclusiv prelevarea de probe și caracterizarea deșeurilor

pentru a obține informații suficiente privind compoziția

acestora.

Aceste proceduri definesc elementele care trebuie

verificate la sosirea deșeului la instalație, criteriile de

acceptare și de respingere a deșeului.

Procedurile de preacceptare/ acceptare a deșeurilor

sunt bazate pe riscuri- se iau în considerare

caracteristicile deșeurilor din punct de vedere al

siguranței procesului de tratare, al securității în muncă

și al impactului asupra mediului.



85

Instituirea și


a unui sistem de

urmărire și a unui

inventar al

deșeurilor

Sistemul de urmărire și inventarul

deșeurilor au scopul de a urmări locul și

cantitatea deșeurilor aflate în instalație.


Există un sistem de urmărire și un inventar al deșeurilor

care conține toate informațiile generate în cursul

procedurilor de preacceptare și acceptare : ex. data

sosirii în instalație, natura și cantitatea deșeurilor, calea

de tratare preconizată și/sau de transfer al deșeurilor în

afara amplasamentului, eventuale pericole, etc.

Sistemul de urmărire al deșeurilor este bazat pe riscuri-

se iau în considerare caracteristicile deșeurilor din

punct de vedere al siguranței procesului de tratare, al

securității în muncă și al impactului asupra mediului.

Instituirea și


a unui sistem de

management al

calității deșeurilor

rezultate

Tehnica presupune instituirea și punerea

în aplicare a unui sistem de management

al calității deșeurilor rezultate care să

asigure conformitatea acestoar cu

așteptările , utilizând de exemplu

standardele EN existente.


Sistemul de management aplicat permite monitorizarea

și optimizarea procesului de tratare mecano-biologică a

deșeurilor, incluzând o analiză a fluxului de materiale

pentru componentele relevante de pe tot parcursul

tratării deșeurilor.

Utilizarea analizei fluxului de deșeuri este bazată pe




Asigurarea trierii

deșeurilor

Deșeurile se păstrează separat, în funcție

de proprietățile lor pentru ușura tratarea.


Trierea deșeurilor se bazează pe separarea fizică a

acestora și pe proceduri de tratare aplicate.

Asigurarea

compatibilității

deșeurilor înainte

de amestecarea sau

combinarea

acestora

Compatibilitatea se asigură prin

aplicarea măsurilor de verificare și de

testare pentru a detecta orice reacții

chimice nedorite între deșeuri în timpul

amestecării , al combinării sau al

desfășurării operațiilor de tratare.


Se efectuează – în funcție de caz- teste de

compatibilitate ale deșeurilor bazate pe riscuri- se iau

în considerare proprietățile deșeurilor, respectiv

riscurile pe care le prezintă deșeurile din punct de

vedere al siguranței procesului de tratare, al securității

în muncă și al impactului asupra mediului.


intrate

Sortarea deșeurilor intrate are scopul de

a preveni pătrunderea materialelor

nedorite în procesele de tratare

ulterioară.


Se realizează sortarea deșeurilor intrate prin:

separarea manuală a fracțiilor reciclabile prin

intermediul examinărilor vizuale;

separarea metalelor feroase, a metalelor

neferoase și/sau a tuturor metalelor;

separarea granulometrică prin ciuruire/

cernere.

BAT 3- REDUCEREA EMISIILOR ÎN AER ȘI APĂ

Întocmirea și

menținerea unui

inventar al

fluxurilor de ape

uzate și gaze

reziduale

Inventarul fluxurilor de ape uzate și gaze

reziduale face parte din managementul

de mediu și cuprinde următoarele

elemente:

informații despre deșeurile

tratate și despre procesele de

tratare,

informații despre

caracteristicile fluxurilor de ape

uzate și de gaze reziduale.


Se realizează un inventar al fluxurilor de tratatre a

deșeurilor,a fluxurilor de ape uzate și de gaze reziduale

care conține următoarele elemente:

diagrame de flux simplificate ale proceselor

care să indice originea emisiilor;

descrieri ale tehnicilor integrate în procese și

ale tratăriiapelor uzate/ gazelor reziduale,

inclusiv rezultatele lor;

informații referitoare la caracteristicile

fluxurilor de ape uzate și de gaze reziduale:

valorile medii și variabilitateadebitului și a



86

temperaturii; concentrațiile medii ale

poluanților specifici, etc.

Nivelul de detaliere și natura inventarului sunt corelate

cu natura, dimensiunea și caracteristicile instalației de

tratare și cu efectele pe care le-ar putea avea aceasta

asupra mediului ( determinate de tipul și natura

deșeurilor tratate/ prelucrate).

BAT 4- REDUCEREA RISCULUI DE MEDIU ASOCIAT DEPOZITĂRII DEȘEURILOR

Optimizarea

amplasării locului

de depozitare

Amplasarea locului de depozitare:

cât mai departe posibil din

punct de vedere tehnic și

economic de receptorii

sensibili, de cursurile de apă,

etc.;

într-un mod care elimină sau

minimizează manipularea

inutilă a deșeurilor.


Depozitarea temporară a deșeurilor în cadrul stațiilor de

transfer, de sortare și de tratare mecano-biologică a

deșeurilor respectă tehnicile recomandate.

Amplasarea stațiilor de transfer elimină posibilitatea

manevrării inutile a deșeurilor și respectiv

transportarea deșeurilor pe distanțe inutil de lungi de la

acestea la stațiile de sortare și de tratare a deșeurilor

Țuțora.

Amplasamentele aferente stațiilor de transfer, de sortare

și de tratare a deșeurilor respectă recomandarea

referitoare la distanțele față de zonele sensibile.

Capacitatea de

depozitare adecvată

și funcționarea în

condiții de

siguranță.

Se vor lua măsuri pentru a se evita

acumularea de deșeuri prin stabilirea

clară și nedepășirea capacității maxime

de depozitare a deșeurilor.


Se respectă măsurile prevăzute privind încadrarea

volumului de deșeuri în capacitatea de preluare/

depozitare proiectată prin:

monitorizarea fluxului de deșeuri-corelat cu

capacitatea maximă proiectată;

stabilirea clară a timpului maxim de staționare

al deșeurilor;

depozitarea adecvată, în condiții de siguranță a

containerelor cu deșeuri.

Zonă separată

pentru depoziatrea

și manipularea

deșeurilor

periculoase

ambalate

Zonă specială de depozitare pentru

deșeurile periculoase

Tehnica recomandată se aplică numai în caz de

necesitate, motivat de faptul că stațiile de transfer, de

sortare și de tratare a deșeurilor nu gestionează deșeuri

periculoase.

Pe ampalsament, în incinta stațiilor de transfer și de

sortare, există zone special amenajate în care pot fi

depozitate temporar, în condiții de siguranță pentru

mediu și sănătatea populației ,deșeurile periculoase

care pot apărea în situații accidentale printre deșeurile

municipale și asimilabile colectate selectiv de

operatorii de salubritate .

BAT 5- REDUCEREA RISCULUI DE MEDIU ASOCIAT MANIPULĂRII ȘI TRANSFERULUI DEȘEURILOR

Pentru a reduce

riscul de mediu

asociat manipulării

și transferului

deșeurilor, BAT

constă în plicarea

unor proceduri de

manipulare și

transfer.

Întocmirea de proceduri de manipulare

și transfer pentru deșeuri.


Există proceduri pentru manipularea și transferul

deșeurilor care cuprind următoarele elemente:

manipularea și transferul deșeurilor se

realizează de personal competent, instruit

corespunzător;

manipularea și transferul deșeurilor sunt

documentate în mod corespunzător, validate

înainte de executare și verificate după

executare;



87

luarea măsurilor ce se impun pentru

prevenirea, detectarea și diminuarea

scurgerilor;

luarea măsurilor de precauție la realizarea și

conceperea operațiilor de amestecare sau

combinare a deșeurilor înainte de tratarea

acestora..

Procedurile de manipulare și transfer sunt bazate pe




CONCLUZIILE BAT PRIVIND TEHNICILE DE SORTARE

Separarea

pneumatică

Separarea pneumatică este un proces de

clasare aproximativă a amestecurilor

uscate cu particule de diferite

dimensiuni.


Nu este cazul

Separator pentru

toate metalele

Metalele ( feroase și neferoase) sunt

sortate cu ajutorul unei bobine de

detecție al cărei câmp magnetic este

influențat de particulele de metal,

conectată laun procesor care controlează

un jet de aer pentru ejectarea

materialelor detectate.


Metalele ( feroase și neferoase) sunt sortate cu ajutorul

unui electromagnet.

Separareaelectroma

gnetică a metalelor

neferoase

Metalele neferoase sunt sortatecu jutorul

separatoarelor cu curenți turbionari.


Nu este cazul

Separarea manuală Materialele se separă manual Tehnica recomandată se aplică

Materialele se separă manual în urma examinării

vizuale de către personal, pe o bandă de sortare.

Sortarea se realizează pentru a îndepărta în mod

selectiv fracțiile reciclabile, respectiv pentru a îndepărta

eventualii contaminanți din deșeuri.

Tehnica este utilizată pentru separararea materialelor

reciclabile: sticlă, plastic, lemn, etc și orice

contaminanți, materiale periculoase ( conținute în mod

accidental- ex. DEE)

Separarea

magnetică

Metoda este utilizată pentru separarea

metalelor feroase.


Metalele feroase sunt sortate cu ajutorul unui magnet

care atrage materialele alcătuite din metale feroase.

Ex: cu un separator magnetic aflat deasupra benzii de

sortare sau cu un tambur magnetic.

Spectroscopie în

infraroșu apropiat

(Near –infrared

spectroscopy-

NIRS)

Materialele sunt sortate cu ajutorul unui

senzor în infraroșu apropiat care

scanează întreaga lățime a benzii

transportoare și transmite caracteristicile

spectrale ale diverselor materiale unui

procesor de date care controlează un jet

de aer pentru ejectarea materialelor

detectate.


Nu este cazul.

Rezervoare de

plutire-detectare

Materialele solide sunt separate în două

fluxuri prin valorificarea densităților

diferite ale materialelor.


Nu este cazul



88

Separarea

granulometrică

Materialele sunt sortate în funcție de

dimensiunea particulelor acestora.


Stația de sortare Țuțora utilizează un ciur rotativ cu

mișcări circulare și grătare mobile.

Masă vibrantă Materialele sunt separate în funcție de

densitate și dimensiune, deplasându-se

de-a lungul unei mese înclinate

oscilante.


Nu este cazul

Sisteme de raze X Materialele compozite sunt sortate în

funcție de densitățile diferitelor

materiale, de componentele halogenate

sau de componentele organice cu jutorul

razelor X. Caracteristicile diferitelor

materiale sunt transmise unui procesor

de date care controlează un jet de aer

pentru ejectarea materialelor detectate.


Nu este cazul.

CONCLUZIILE BAT PENTRU TRATAREA MECANO-BIOLOGICĂ A DEȘEURILOR (TMB)

BAT 25- tehnici recomandate pentru reducerea emisiilor de pulberi

Ciclon Cicloanele se utilizează în principal ca

separatoare preliminare pentru pulberile

grosiere


Nu este cazul.

Filtru textil Se utilizează pentru reținerea pulberilor Tehnica recomandată se aplică

Fluxul de gaze reziduale este trecut prin materialul

filtrant- filtru textil ( filtru cu saci) în care sunt reținure

pulberile.

Epurare umedă Se utilizează pentru reținerea pulberilor,

a compușilor organici volatili, a acizilor

gazoși ( scruber alcalin), a substanțelor

alcaline gazoase (scruber acid)


Nu este cazul.

Injectare de apă în

tocător

Deșeurile care urmează să fie mărunțite

sunt umezite prin injectarea cu apă în tocător.

Gazele reziduale cu conținut de pulberi

sunt dirijate către un ciclon și/ sau către

un scruber umed.


Nu este cazul.

BAT 33- Reducerea emisiilor de mirosuri

Reducerea

emisiilor de

mirosuri.

În vederea reducerii emisiilor de

mirosuri și a îmbunătățirii performanței

generale mediu BAT constă în

selectarea deșeurilor intrate.


Tehnica constă în realizarea etapelor de preacceptare,

acceptare și sortare a intrărilor de deșeuri ( conform

BAT 2)astfel încât să se asigure faptul că intrările de

deșeuri sunt adecvate pentru tratare.

BAT 34- Tehnici de reducerea emisiilor dirijate în aer

Adsobție Metoda se utilizează pentru rețirea

poluanților: Hg, COV; H2O, compuși

mirositori.


Nu se utilizează reținerea ( prin reacții eterogene ) a

poluanților din fluxurile de efluent gazos pe suprafața

unui solid sau lichid care prezintă selectivitate pentru

anumiți compuși.

Biofiltru Metoda se utilizează pentru rețirea

poluanților: NH3, H2 S; COV; compuși

mirositori.

Unii copuși mirositori ( de ex.

mercaptanii, H2S) pot cauza acidifierea

mediului biofiltrului și în acest caz este

necesară utilizarea unui scruber cu apă


Fluxul de gaze reziduale este trecut printr-un pat de

material organic( de ex. turbă, iarbă neagră, compost,

rădăcini, scoarțăde copac, lemn de esență moale și

diferite combinații) sau printr-un material inert ( de ex.

argilă, cărbune activ și poliuretani) în care este oxidat




89

sau cu soluție alcalină pentru pretratarea

gazelor reziduale înainte de biofitru.

Se selectează un material adecvat pentru pat din punct

de vedere al capacității de reținere a apei, al densității

aparente, al porozității și al integrității structurale.

Biofiltrul se conectează la un sistem adecvat de

ventilare și de circulare a aerului pentru a se asigura o

distribuție uniformă a aerului prin pat și un timp de

staționare suficient pentru gazele reziduale din

interiorul acestuia.

Instalația de filtrare a gazelor reziduale nu are în

dotare scrubere pentru pretratarea gazelor înainte de

biofiltre.

Filtru textil Tehnica se utilizează în cazul tratării

mecano-biologice a deșeurilor.


Nu este cazul.

Oxidare termică Tehnica se utilizează pentru reținerea

compușilor organici volatili (COV).

Tehnica constă în oxidarea gazelor

combustibile și a agenților odorizanți din

fluxul de gaze reziduale prin încălzirea

amesteculu format din contaminanți și

aer sau oxigen la o temperatură

superioară celei de autoaprindere într-o

cameră de ardere.


Nu este cazul

Epurarea umedă Tehnica prevede utilizarea scruberelor

cu apă, cu soluție acidă sau bazică în

combinație cu un biofitru, cu oxidarea

termică sau cu adsorția pe cărbune activ.


Nu este cazul.

BAT 39- Tehnici de reducerea emisiilor în aer

Separarea

fluxurilor de gaze

reziduale

Divizarea fluxului total de gaze

reziduale în fluxuri de gaze reziduale cu

conținut ridicat de poluanți și fluxuri de

gaze reziduale cu conținut scăzut de

poluanți conform identificării

inventarului menționat la BAT3


Nu este cazul

Recircularea

gazelor reziduale

Recircularea gazelor reziduale cu

conținut scăzut de poluanți în procesul

biologic, urmată de tratarea gazelor

reziduale adaptată la concentrația

poluanților (conform BAT 34)


Nu este cazul

BAT 35- Tehnici de reducere a consumului de apă și de reducere a volumului de ape uzate

Separarea fluxului

de ape uzate

Levigatul scos din șirurile și grămezile

de compost este separat de apele de

șiroire de suprafață


Recircularea apei Recircularea fluxurilor de apă

tehnologică.

Gradul de recirculare este limitat de

bilanțul apei caracteristic instalației, de

conținutul de impurități și/asu de

caracteristicile fluxurilor de ap ( ex.

conținutul în nutrienți)


Nu este cazul.

Minimizarea

generării de levigat

Optimizarea conținutului de umiditate al

deșeurilor pentru a minimiza generarea


Se urmărește permanent conținutul de umiditate al



90

de levigat. deșeurilor supuse tratării biologice.

BAT 36- PERFORMANȚA GENERALĂ DE MEDIU

Monitorizarea și/sau controlul deșeurilor și al parametrilor principali ai procesului

Monitorizarea caracteristicilor intrărilor de deșeuri (de ex.

raportul C/N; mărimea particulelor


Monitorizarea temperaturii și controlul umidității în diferite

puncte ale șirei


Aerarea șirei : frecvența de întoarcere a șirei, concentrația de

oxigen , temperatura fluxurilor de aer în cazul aerării forțate


BAT 6- MONITORIZAREA

Pentru emisiile

relevante în apă

identificate în

inventarul

fluxurilor de ape

uzate ( BAT 3) se

monitorizează

principalii

parametri de

proces.

Monitorizarea apelor uzate evacuate

(levigate).


Se monitorizează parametrii de proces.: debiul de ape

uzate (levigate) ; pH-ul, temperatura, CBO la ieșirea

din istalația de tratare biologică și la instalația de

compostare.

Se monitorizează calitatea efluenților tehnologici

evacuați la stația de epurare pentru levigate operată de

SC SALUBRIS SA



Substanța/

parametrul

Standardul de analiză Frecvența minimă

Consum chimic de

oxigen (CCO)


Carbon organic

total (COT)


Materii solide în

suspensie totale

(TSS)


Azot total ( N total) EN 12260; EN ISO 11905-1 O dată pe lună


EN ISO 6878; EN ISO 11885

O dată pe lună


Substanța/

parametrul

Standardul de analiză Frecvența miimă

Puberi EN 13284-1 O dată la 6 luni ( monitorizare asociată cu BAT 34)

Amoniac (NH3) Nu sunt disponibile standarde EN O dată la 6 luni ( monitorizare asociată cu BAT 34)

Concentrație de

miros


TCOV- Carbon

organic volatil

total, exprimat în C


BAT 21- EMISII DIN ACCIDENTE ȘI INCIDENTE

Tehnica

recomandată

Descrire Modul de aplicare

Măsuri de protecție Prevederea de măsuri de protecșie

specifice


Sunt prevăzute măsuri pentru asigurarea protecției:

împotriva:

actelor răuvoitoare;



91

incendiilor și a exploziilor (sunt asigurate

echipamente de prevenire, detectare și

stingere).

Este asigurată accesibilitatea și operabilitatea

echipamentelor de control relevante în situații de

urgență.

Gestionarea

emisiilor

incidentale/

accidentale

Proceduri de gestionare a emisiilor

provenite din accidente și incidente


Există proceduri de intervenție în sensul unei eventuale

izolări a emisiilor rezultate din deversări ale instalaiilor

de canalizare, sau din apa folosită pentru stingerea

incendiilor.

Sistem de

înregistrare și

evaluare a

incidentelor/accide

ntelor

Utilizarea de tehnici de înregistrare și de

identificare a accidentelor/ incidentelor

tehnice.


S-au prevăzut și s-au elaborat proceduri de înscriere

într-un registru (jurnal) a accidentelor/ incidentelor

tehnice și a constatărilor inspecțiilor de specialitate.

Se vor elabora proceduri de identificare a incidentelor

și accidentelor, proceduri de răspuns la acestea și de

tragere de învățăminte.

BAT 24- REUTILIZAREA AMBALAJELOR

În vederea reducerii cantității de deșeuri trimise spre eliminare

BAT constă în maximizarea reutilizăriiambalajelor, ca parte a

planului de management al reziduurilor ( BAT 1)


Ambalajele (containere, saci, IBC-uri, paleți, etc) se

reutilizează pentru depozitarea deșeurilor în stațiile de

transfer, dacă sunt în stare bună, fiind verificate din

punct de vedere al compatibilității cu deșeurile ce vor fi

depozitate.

În funcție de caz, ambalajele se trimit pentru o tratare

corespunzătoare înainte de reutilizare: ex.

recondiționare, curățare.

Aplicabilitatea reutilizării este limitată în condițiile în

care există riscul de contaminare a deșeurilor de către

ambalajele reutilizate.

TEHNICI GENERALE RECOMANDATE DE BAT

Proiectarea corectă

a instalațiilor

Tehnica include furnizarea unui sistem

de tratare a gazelor reziduale cu o

capacitate suficientă și utilizarea de

sisteme de evacuare de înaltă integritate


Sistemele de tratare a gazelor reziduale sunt

dimensionate pentru asigurarea unei capacități

suficiente iar sistemele de evacuare sunt eficiente.

Gestionarea

instalațiilor

Tehnica include garantarea echilibrului

sistemului de gaze reziduale evacuate

din instalație și utilizarea unui control

avansat al proceselor.


Sistemele de tratare a gazelor reziduale se bazează pe

controlul proceselor biologice din instalația de tratare.

TEHNICI DE MANAGEMENT RECOMANDATE DE BAT

Plan de gestionare

a accidentelor

Planul face parte din sistemul de

management de mediu (BAT1).


Planul identifică pericolele pe care le prezintă instalația

și riscurile asociate și definește măsurile pentru

abordarea acestor riscuri.

Planul ia în considerare inventarul poluanților care ar

putea avea consecințe asupra mediului.

Plan de gestionare

a reziduurilor

Planul de gestionare a reziduurilor face

parte din sistemul de management de

mediu (BAT1) .


Planul constă într-un set de măsuri care au ca scop:

minimizarea generării de reziduuri rezultate



92

din tratarea deșeurilor;

asigurarea eliminării corespunzătoare a

reziduurilor.

4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului

S.C. EDIL INDUSTRY SRL a implementat un sistem eficient de management al mediului (SMM) în

conformitate cu cerințele Sandardului SR EN ISO 14001:2015 având ca obiectiv îmbunătăţirea

performanţei de mediu- Certificat nr.2012/23.09.1018 cu valabilitate până la data de 23.09.2023 emis

de I.C.CERT în numele INTERNATIONAL CERTIFICATION CONFORMITY

Funcționarea SMM asigură ameliorarea performanțelor organizației prin impactul pozitiv pe care îl

poate avea asupra urmatoarelor aspecte:

- reducerea costurilor;

- gestionarea riscurilor;

- sporirea credibilitatii;

- creșterea competitivității;

- relația cu partenerii;

- motivarea personalului.

Managementul de mediu, ca orice management, trece dincolo de litera strictă a legii și pune în

aplicare spiritul ei, principiile protecției mediului care vizează prevenirea impactului potential asupra

mediului.

Titularul activității a implementat în acest sens:

Politica de mediu: declarație care reflectă faptul că principiile și intențiile organizației

referitoare la performanța de mediu sunt identificate, documentate, implementate și

comunicate.

Planificarea activităților de mediu: s-au stabilit aspectele relevante de mediu, obiectivele

generale și obiectivele specific,programul de management de mediu; s-au dezvoltat resursele

și mecanismele de susținere necesare îndeplinirii politicii de mediu, a obiectivelor și țintelor

propuse.

Verificarea și acțiunea corectivă: pentru stabilirea neconformităților și stabilirea acțiunilor

corrective și/sau preventive necesare.

Analiza conducerii pentru îmbunătățirea continuă a sistemului de management de mediu,

având ca obiectiv îmbunătățirea performanței globale.

Pentru implementarea Sistemului de Management de Mediu în acord cu cerințele standardului SR EN

ISO 14001 titularul activității a procedat la identificarea și cunoașterea cerințelor legale de mediu

aplicabile activității desfășurate pe amplasament, a proceselor, produselor și serviciilor la nivelul

tuturor compartimentelor din cadrul organizației.

Acestea au constituit criteriul de bază pentru:

- identificarea aspectelor de mediu, îndeosebi a celor care pot produce un impact potențial

semnificativ asupra factorilor de mediu;

- indentificarea măsurilor de control operațional sau prin obiective specifice de mediu în

vederea eliminării sau minimizării impactului de mediu asociat activitații organizației.

Orientarea, preocuparea și angajamentul personal al managementului de la cel mai înalt nivel în

demersul organizației catre un sistem de management integrat este concretizat în Politica SC EDIL




93

Fiecare angajat este responsabil pentru implementarea acestei politici, conform poziției și rolului în


In scopul implementarii Politicilor în domeniul calității, mediului, sănătății și securității

ocupaționale, SC EDIL INDUSTRY SRL și-a propus următoarele obiective strategice:

o Îmbunătățirea eficacității sistemului de management și a performanțelor de mediu, prin:

reducerea consumului specific resurse naturale ( apă, energie, gaze naturale);

prevenirea/diminuarea impactului asupra factorilor de mediu: aer, apă, sol;

îmbunătățirea condițiilor de gestionare a deșeurilor;

conformarea cu legislația de mediu în vigoare și cu alte cerinte la care organizația a

subscris.

o Prevenirea și reducerea impactului asupra mediului.

o Instruirea, conștientizarea și motivarea salariaților pentru crearea unei culturi proactive în

domeniul calității, protecției mediului, a sănătății și securității la locul de muncă.

o Alocarea de resurse pentru înlaturarea neconformităților identificate si implementarea

acțiunilor corective necesare.

o Diminuarea continuă a costurilor generate de noncalitate.

o Creșterea încrederii și satisfacției părților implicate prin îmbunătățirea continuă a activității,

răspunderea față de mediu și pentru sănătatea și securitatea oamenilor.

Reprezentantul managementului pentru sistemul de management în domeniul calității și al mediului,

este numit prin decizie și este investit cu autoritatea și responsabilitatea de a coordona și implementa

acestor politici și realizarea obietivelor în domeniul calității mediului, al sănătății și securității

ocupaționale.

La punctul de lucru există următoarele documente privind Sistemul de Management al Mediului:

descrierea metodelor și a procedurilor de lucru;

diagramele fluxurilor tehnologice care cuprind și elemente relevante din punct de vedere al

protecției mediului ( puncte de emisie, evacuri, etc.);

bilanțul energetic anual, fiind asigurată evidența consumurilor de energie;

sistemul de control al instalațiilor include monitorizarea emisiilor;

proceduri pentru condiții de funcționare anormale: întreruperi momentane a funcționării

instalațiilor; porniri și opriri; există proceduri privind intervențiile necesare în astfel de situații;

instrucțiunile de lucru specifice fiecărui loc de muncă;

jurnalul operațional ( fișă de urmărire zilnică a producției);

evidența lunară a gestiunii deșeurilor generate în instalație.

SMM cuprinde proceduri adecvate inclusiv proceduri de întreținere, programe de instruire pentru

personalul angajat atât în ceea ce privește aspectele privind sănătatea și securitatea în muncă cât și

riscurile potențiale privind protecția mediuluicînconjurător.

4.8.2. Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şi

management al situaţiilor de urgenţă

Pentru evitarea oricăror situaţii de risc şi accidente în perioada de funcționare titularul activității

asigură managementul desfășurării activității referitoare la verificarea respectării programului de

lucru, a instrucțiunilor tehnice de exploatare şi de întreţinere a instalațiilor/ utilajelor / echipamentelor

din dotare, a posibilelor surse de risc de accidente și/ sau de incidente tehnice, asfel încât să se asigure

un nivel de protecție ridicat al sănătății umane și al mediului înconjurător.



94

Măsurile prevăzute pentru prevenirea accidentelor în perioada de exploatare:

Realizarea lucrărilor de monitorizare, de întreținere, de revizie și de reparații aferente

utilajelor/instalațiilor/echipamentelor din dotare conform prevederilor prescripțiilor tehnice ale

acestora.

Semnalarea din timp a eventualelor deficiențe apărute și remedierea operativă a acestora.

Controlul strict al personalului privind disciplina în producție: instructajul periodic, prezența

personalului lucrător numai la locurile de muncă unde acesta are atribuții.

Verificarea la perioade normate de timp a instalațiilor electrice, de gaze, etc.

Instalarea și verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului în anumite zone, a plăcuțelor

indicatoare cu însemne de pericol.

Controlul accesului persoanelor în incinta obiectivului.

Pentru prevenirea/ limitarea/ diminuarea eventualelor consecințeîn cazul producerii de accidente sau

incidente tehnice, titularul activității va întocmi:

Planul de prevenire si combatere a poluărilor accidentale



asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale şi de altă natură necesare restabilirii stării de

normalitate.


- Limitarea şi controlul incidentelor pentru reducerea la minimum şi limitarea efectelor asupra

sănătăţii populaţiei, mediului şi bunurilor material.

- Aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a mediului împotriva

efectelor accidentelor/ incidentelor tehnice.

- Comunicarea informaţiilor necesare populatiei şi serviciilor / autorităţilor implicate din zona

respective.

- Stabilirea măsurilor în vederea limitării riscurilor pentru persoanele aflate în obiectiv.

- Stabilirea măsurilor pentru transmiterea avertismentelor cu privire la incident autorităţii

responsabile pentru declanşarea planului de urgenţă externă.

- Pregătirea personalului în privinţa sarcinilor interne şi pentru coordonarea cu serviciile de


Acțiuni și măsuri de prevenire a producerii de accidente

- Identificarea, monitorizarea si evaluarea factorilor de risc specifici,generatori de accidente

tehnologice (obiective,instalații cu pericol potențial ).

- Înștiintarea ISUJ Iași asupra factorilor de risc si semnalarea iminentei producerii sau

producerea accidentelor tehnologice.

- Stabilirea și urmărirea indeplinirii măsurilor și actiunilor de prevenire și de pregătire a

intervenției, organizarea și dotarea formațiunii proprii de interventie.

- Luarea măsurilor ce se impun pentru prevenirea producerii de accidente si pentru limitarea

consecințelor acestora asupra sănătății populatiei și calității factorilor de mediu.

- Menținerea în functiune a sistemelor de siguranță din dotare.

- Instruirea personalului cu privire la cunoașterea și respectarea prevederilor politicii de

prevenire a accidentelor.



95

- Alarmarea salariatilor și a populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activitatilor proprii

desfasurate;. Intervenţia operativă cu forţe şi mijloace,în funcţie de situaţie,pentru limitarea şi

înlăturarea efectelor negative.

Argumente:

- În activităţile desfășurate pe amplasament, există riscul producerii de accidente care pot afecta

desfăşurarea normală a activității, viaţa sau integritatea fizică a personalului muncitor.

- Amploarea şi gravitatea efectelor depind de tipul şi complexitatea fenomenelor, dar şi de

eficienţa măsurilor prestabilite pentru protecţia personalului şi bunurilor materiale.

Planul de prevenire și stingere a incendiilor

Are scopul stabilirii măsurilor corespunzătoare fiecăreia dintre situațiile de urgență identificate/

produse cu stabilirea responsabilităților concrete pentru punerea în practică a măsurilor tehnice/

operaționale / organizatorice stabilite.

Planul de intervenție a fost avizat de Inspectoratului pentru Situații de Urgență Iași.

Planul de prevenire și combatere a efectelor și fenomenelor meteorologice periculoase și a

accidentelor la construcțiile hidroedilitare

Managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase,

accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale va prevedea măsuri preventive, operative

de intervenţie şi de reabilitare, care constau în identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc

şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea, alarmarea,

evacuarea şi adăpostirea personalului, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative

produse ca urmare a manifestării factorilor de risc.

4.8.3. Cerinţele relevante suplimentare pentru activităţile specifice

Nu este cazul

EMISII ȘI REDUCERA POLUĂRII

4.9. REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME

Schemele simple ale proceselor tehnologice

Stațiile de transfer și de sortare – Surse de emisii difuze-fugitive/ mobile

Stațiile de transfer

Preluarea/ descărcarea pe

platformele de recepție a

deșeurilor colectate selectiv de

operatorii de salubritate din

zonele 1, 2 și 4

Stațiile de sortare

Sortarea deșeurilor prin

selectare manuală/

balotarea deșeurilor sortate

Compactarea deșeurilor

menajere și transportul la

depozitul de deșeuri Țuțora /

TMB Țuțora

Surse difuze- fugitive

Poluanți specifici: pulberi sedimentabile și

în suspensie, compuși mirositori ( H2S,

mercaptani, etc)

Surse mobile:

Poluanți specifici:monoxid de carbon (CO);

dioxid de carbon (CO2); oxizi de azot (NOx);

dioxid de sulf (SO2); particule în suspensie;

hidrocarburi nearse.



96

Stația de tratare mecano-biologică (TMB) Țuțora - Surse de emisii punctiforme

Stația de compost Țuțora

4.9.1. Emisii și reducerea poluării

Emisii în aer

Proces/ Fază

a procesului

tehnologic

Intrări Ieșiri Sisteme de

reducere a

poluării

Sistemul de

purificare a fluxului

de gaze reziduale

Punctul de emisie

Procesul tehnologic în stațiile de transfer și de sortare

Preluarea/

descărcarea

pe

platformele

de recepție a

deșeurilor

colectate

selectiv de

operatorii de

salubritate

din zonele 1, 2 și 4

Deșeuri solide

municipale și

asimilabile;

deșeuri

vegetale,

deșeuri de

ambalaje;

deșeuri

reciclabile;

deșeuri

stradale.

Deșeuri

sortate,

compactate,

pregătite

pentru

transportul

cu

autovehicule

lung-curier

Nu este cazul Nu este cazul Emisii nedirijate-

difuze

Poluanți specifici: pulberi

sedimentabile și în suspensie;

compuși mirositori ( H2S,

mercaptani, etc)

Emisii din surse

mobile

Poluanți specifici:monoxid de

carbon (CO); dioxid de carbon

(CO2); oxizi de azot (NOx); dioxid de sulf (SO2); particule

în suspensie; hidrocarburi

nearse.

Procesul tehnologic în stația de compost Țuțora

Preluarea/

descărcarea

deșeurilor

verzi

Deșeuri verzi

colectate

selectiv din

municipiul Iași

Compost-

deșeu bio-

stabilizat

Nu este cazul Nu este cazul Emisii nedirijate-

difuze


gaze de fermentare aerobă:

amoniac (NH3), dioxid de

carbon (CO2), compuși

organici volatili (COVnm),

compuși mirositori [hidrogen sulfurat (H2S), metan (CH4),

Stația de tratare mecanică

Stația de tratare biologică

Sursa de emisie – sistemul de ventilație

Poluanți specifici: pulberi, compuși

mirositori


Poluanți specifici :pulberi, gaze de fermentare aerobă:

amoniac (NH3), dioxid de carbon (CO2), compuși

organici volatili (COVnm), compuși mirositori

[hidrogen sulfurat (H2S), metan (CH4), mercaptani,

etc.]

Hala de maturare deșeuri

bio-degradate

Stația de compostare pentru

deșeuri verzi


Poluanți specifici: pulberi, gaze de fermentare aerobă:

amoniac (NH3), dioxid de carbon (CO2), compuși

organici volatili (COVnm), compuși mirositori

[hidrogen sulfurat (H2S), metan (CH4), mercaptani, etc.]



97

mercaptani, etc.]

Procesul tehnologic în Stația de tratare mecano-biologică (TMB) Țuțora

Stația de

tratare

mecanică a

deșeurilor

Deșeuri

rezultate după

sortare care se

toacă și se

omogenizează

pentru

transferal la

stația de tratare

biologică.

Deșeuri cu

conținut de

fracții

adecvate

tratării

biologice

Filtre plate

G4 / filtre

textile

Se asigură

optimizare a

performanței

de filtrare si

de retinerea a

prafului,

cumulat cu o

cadere de presiune

scazuta

Densitatea straturilor

de fibre în creștere spre

partea de aer curat.

Materialele filtrante

sunt produse cu

formula eco-friendly;

sunt rezistente la

umiditate de pana la

100% umiditate

relativa si stabile

termic pana la cel putin 100°C.

Emisii dirijate


compuși mirositori

Punctul de emisie-ieșirea din

instalația de mărunție/

dezintegrare a deșeurilor-

ciurul rotativ

Stația de

tratare

biologică-

fermentare

aerobă

Deșeuri cu

conținut decvat

de fracții pentru

tratarea

biologică

Deșeuri bio-

stabilizate

(compost)

Biofiltre

BIOMAX- 2

buc.

Q aer

ventilat= 3200

mc/h ( 125

mc/h/mp)

Suprafața

filtrantă, S=

2200 mp;

H= 1,50 m

Fluxul de gaze

reziduale este trecut

printr-un pat de

material inert ( cărbune

activ) în care este

oxidat biologic de

microorganismele

naturale la CO2 și H2O.

Biofiltrul este conectat

la sistemul de ventilare

și de circulare a aerului.

Instalația de ventilație

Emisii dirijate


gaze de fermentare aerobă:

amoniac (NH3), dioxid de

carbon (CO2), compuși

organici volatili (COVnm),

compuși mirositori [hidrogen

sulfurat (H2S), metan (CH4),

mercaptani, etc.]

Hala de

maturare-

continuarea

biodegradării

în vederea

bio-

stabilizării deșeurilor

Deșeuri tratate

biologic

Deșeuri bio-

sabilizate

maturat

Surse punctiforme

Limitele de emisie în aer stabilite pentru poluanții specifici


monitorizat

Unitatea de

măsură



Tratarea mecanică a

deșeurilor



deșeurilor


Pulberi mg/Nmc 2-5


total (TCOV)

mg/Nmc 5-40


concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European

și a Consiliului [notificată cu numărul C(2018) 5070 ] - tab. 6.1. și tab 6.7


superioară a intervalului este 10 mg/Nmc. Conform BAT-AEL, limita inferioară a intervalului poate fi obținută cu ajutorul

oxidării termice . NU este cazul TMB Țuțora



98

Surse difuze –Emisii fugitive de mirosuri

Tehnici recomandate de BAT pentru monitorizarea periodică a

emisiilor de mirosuri – BAT 10

Aplicabilitate

Metodele de detectare a emisiei de mirosuri recomandă utilizarea:

Standardului EN 13725 – pentru determinareaconcentrației

de miros;

Standardului EN 16841- partea 1 sau 2 pentru determinarea

expunerii la miros;

Standardelor ISO naționale sau alte standarde internaționale

care asigură furnizarea unor date de o calitate științifică

echivalentă, atunci când se aplicî metode alternative pentru

care nu sunt disponibile standarde EN.

Tehnicile recomandate se vor aplica.

Se va elabora și se va pune în aplicare un plan de

gestionare a mirosurilor în cadrul Sistemului de

management de mediu (SMM)

Conform prevederilor BAT 12 aplicabilitatea este

limitată la cazurile în care se preconizează și/ sau

au fost dovedite neplăceri cauzate de mirosuri la

nivelul receptorilor sensibili.

BAT 39- Tehnici recomandate pentru reducerea emisiilor în aer

Tehnică Descriere Aplicabilitate

Separarea

fluxurilor de gaze

reziduale

Divizarea fluxului total de gaze reziduale

cu conținut ridicat de poluanți și fluxurile

de gaze cu conținut scăzut de poluanți,

conform identificării din inventarul

fluxurilor de gaze reziduale-BAT 3

Tehnica recomandată se aplică parțial.

Fluxul total de gaze este purificat și evacuat conform

diagramelor de flux ale proceselor care indică originea

emisiilor.

Nu se realizează o separare a fluxurilor de gaze bazată

pe conținutul poluanților specifici din gazele rezultate

în procesul de tratare mecano-biologică a deșeurilor.

Recircularea

gazelor reziduale

Recircularea gazelor reziduale cu conținut

scăzut de poluanți în procesul biologic

urmată de tratarea gazelor reziduale

adaptată la concentrația poluanților.

Tehnica recomandată nu se aplică motivat de faptul

că evacuarea gazelor reziduale se realizează printr-un

circuit cu o configurație care nu permite recircularea

acestora.

Recircularea gazelor reziduale este condiționată de :

răcirea gazelor ;

existența unui sistem de condensare a

vaporilor de apă din gazle reziduale;

existența unui sistem de recirculare a apelor

de condens sau a unui sistem de purificare a

acestora înainte de evacuare.

4.9.2. Protecția muncii și sănătatea publică

S.C. EDIL INDUSTRY SRL nu a implementat până la această dată Sistemului de Management al

Sănătății și Securității Ocupaționale în conformitate cu cerințele ISO 45001:2018 ca parte

componentă a managementului generalcu scopul de:

conștientizare a angajaților în cunoașterea și respectarea normelor și standardelor de securitate

și sănătate în muncă;

eliminare sau de diminuare a factorilor de risc, de accidentare și/sau de îmbolnăvire

profesională;

obținere a unor performanțe superioare din partea angajaților prin asigurarea stării de bine la

locul de muncă.

Ca și standardele ISO pentru Calitate si Mediu, standardul pentru Sanatate și Securitate Ocupațională

se bazează în funcționarea sa pe integrarea proceselor în bucla „Plan-Do-Check-Act”-„Planifică-



99

Derulează-Controlează-Acționează” punând un accent deosebit pe îmbunătățirea condițiilor de

muncă.

Se precizează că S.C. EDIL INDUSTRY SRL asigură un mediu sigur tuturor angajaților săi.

Managemetul societății se preocupă în mod constant pentru:

implicarea întregului personal în implementarea sistemului de management stabilit la nivelul

societății;

identificarea și evaluarea riscurilor asociate activității desfășurate;

preocuparea pentru prevenirea/minimizarea riscurilor care se răsfrâng asupra sănătății și

securității personalului lucrător prin utilizarea de celor mai bune pratici disponibile în

domeniu și cu riscuri reduse pentru lucrători;

prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale;

încurajarea anagajaților de a comunica cu managementul de vârf referitor la problemele de

securitate și sănătate ocupațională și de a propune măsuri de îmbunătățire a activității.

Personalul lucrător beneficiază de echipamente de protecție adecvate, corespunzătoare fiecărui loc de

muncă, diferențiat de natura activității și condițiile specifice de lucru.

4.9.3. Echipamente de depoluare

Sistemele/ tehnicile utilizate pentru reducerea emisiilor de poluanți specifici rezultați din activitatea

desfășurată sunt prezentate la pct. 4.9.1.

Se precizează că tehnicile aplicate la punctul de lucru pentru reducerea emisiilor de poluanți specifici

în aer și ape sunt conforme cu tehnicile recomandate de BAT analizate.

4.9.4. Studii de referință

Având în vedere:

condițiile de amplasament ale obiectivului;

măsurile și tehnicile operaționale/ organizatorice adoptate pentru prevenirea/ reducerea

emisiilor de poluanți specifici activităților desfășurate la punctul de lucru;

se apreciază că nu este necesară efectuarea unui studiu suplimentar privind stabilirea celei mai

adecvate metode de încadrare a emisiilor de poluanți în limitele stabilite de prevederile legale în

vigoare.

4.9.5 Compuși organici volatili (COV)

Activitățile desfășurate la punctul de lucru nu se supun prevederilor Directivei 1999/13/CE privind

reducerea emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenților organici în anumite

activități și instalații, transpusă în legislația românească prin Legea nr. 278/2013 privind emisiile

industriale.

4.9.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV

Nu este cazul

4.9.7. Eliminarea penei de abur

Nu este cazul



100

4.10. Minimizarea emisiilor difuze/ fugitive în aer

Sursa Poluantul evacuat Masa / unitatea de timp –

unde este cunoscută

% din evacuările

totale ale poluantului din instalație

Rezervoare deschise

Bazinele pentru stocarea

temporară a levigatului și

a apelor uzate tehnologice

provenite de la spălarea

platformelor interioare din

cadrul stației de tratare

mecano-biologică a

deșeurilor.( V= 100 mc;

V= 300 mc)

Emisii de (NH3) şi hidrogen

sulfurat (H2S) care pot rezulta din

acumularea în conductele de

transport pentru apele uzate, ca

urmare a operaţiilor de întreţinere

inadecvate sau a

disfuncţionalităţilor în reţeaua de

canalizare.

Mirosuri neplăcute ( indoli, scatoli,

H2S, CH4 ) în zonele de evacuare a

levigatului.

Cantitatea poluanților

evacuate nu poate fi

apreciată.

Perioada de timp pentru

emisiile fugitive/ difuze este

reprezentată de perioada de

funcționare a stației de

preepurare.

Procentul de

evacuare a poluanțior

nu poate fi estimatl

Zone de depozitare

a deșeurilor


H2S, CH4,etc. ).

Cantitatea de poluanți nu

poate fi apreciată. Perioada de timp pentru

emisiile fugitive/ difuze este

reprezentată de operații de

manipulare, transfer al

deșeurilor, etc.

Procentul de

evacuare a poluanțior nu poate fi estimatl

Transferarea deșeurilor Pulberi totale și pulberi în

suspensie


H2S, CH4 ) în zonele de transfer și

depozitare evacuare a levigatului.


poate fi apreciată..


emisiile fugitive/ difuze:

operațiile de manipulare,

transferare a deșeurilor.

Procentul de


nu poate fi estimatl

Sisteme de transport: de

ex: benzi transportoare deșeuri; sisteme de

colectare și transport a

levigatului.

Pulberi totale și pulberi în

suspensie Compuși mirositori [hidrogen

sulfurat (H2S), metan (CH4),

mercaptani, etc.] .


poate fi apreciată.. Perioada de timp pentru

emisiile fugitive/ difuze:

perioada de funcționare a

instalațiilor.

Procentul de

evacuare a poluanțior nu poate fi estimatl

Deficiențe de etanșare/

etanșare slabă

Nu este cazul - -.

Posibilitatea de by-pass-

are a echipamentului de

depoluare ( în aer sau

apă).

Posibilitatea ca poluantul

să evite echipamentul de

depoluare a aerului sau a stației de epurare a apelor.

În instalațiile existente pe

amplasament nu există această

posibilitate tehnică

- -

Pierderi accidentale ale

conținutului instalațiilor

sau echipamentelor în caz

de avarii.

Amoniac (NH3), dioxid de carbon

(CO2), compuși organici volatili

(COVnm), compuși mirositori



Masa poluantului în aer în

caz de avarii nu poate fi

apreciată.


emisiile fugitive/ difuze în

aer: până la intervenția

conform programului

stabilit.

Procentul de


ca urmare a

pierderilor

accidentale în caz de

avarii nu poate fi

estimat.

4.10.1. Studii

Urmare analizei efectuate a rezultat că nu este necesară întocmirea unui studiu suplimentar privind

stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor dirijate și nedirijate.



101

Prin măsurile tehnice/ operaționale aplicate se realizează prevenirea/ reducerea emisiilor fugitive/

difuze rezultate din desfășurarea activității pe amplasament.

4.10.2. Pulberi și fum

Măsurile tehnice/ operaționale adoptate în vederea prevenirii/ reducerii emisiilor fugitive/ difuze de

pulberi, sunt prezentate la Cap. 4.9.1. „ Emisii și reducerea poluării”.

Tehnici generale aplicabile pentru reducerea emisiilor de pulberi

Tehnica Aplicabilitatea

Acoperirea rezervoarelor și a vagoneților Nu este cazul

Evitarea depozitării exterioare sau

neacoperie


În cazul depozitărilor exterioare, în spații special amenajate,

recipientele ( containerele) sunt acoperite.

Acolo unde depozitarea exterioară este

inevitabilă, utilizați stropirea cu apă,

materiale de fixare, tehnici de management

al depozitării, paravânturi, etc.


Se utilizează, când este cazul, stropirea cu apă a zonelor de

depozitare.temporară a deșeurilor.

Deșeurile transferate în vederea tratării mecano-biologice se se

depozitează în interiorul obiectivului, în spații închise, special

amenajate.

La punctul de lucru există implementat un sistem de management al

depozitării care prevede proceduri și tehnici de depozitare stabilite

în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu luarea în

considerare a caracteristicilor deșeurilor.

Curățarea roților autovehiculelor și curățarea

drumurilor ( se evită astfel transferul

poluării în apă și împrăștierea pulberilor de

către vânt)


Se realizează în permanență curățarea incintei interioare și

exterioare aferente obiectivului.

La intrarea în incinta obiectivului se curăță roțile autovehiculelor.

Benzi transportoare închise, transport

pneumatic.


În incinta obiectivului există benzi transportoare acoperite parțial .

Nuse realizează activități de transport pneumatic.

Curățenie sistematică Tehnica recomandată se aplică.

Se realizează salubrizarea / igienizarea permanentă a spațiilor

aferente incintei exterioare și interioare a obiectivului.

Captarea adecvată agazelor rezultate din

proces.


Gazele reziduale se captează și se tratează în mod eficient pentru

reducerea concentrațiilor poluanților specifici.

4.10.3. COV- Informații privind transferul de COV

Nu este cazul.

4.10.4. Sisteme de ventilație

Identificati fiecare sistem de ventilare Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

Sitemul de ventilație al halei de tratare biologică*)

sistem de introducere a aerului desprafuit –

Q aer =100000 mc/h;

două sisteme de evacuare a aerului;

Q aer=175000 mc/h;

sistem de transfer al aerului din exterior

catre hala TMB pentru un debit de 75000

mc/h.

Biofiltru BIOMAX Fluxul de gaze reziduale este trecut printr-

un pat de material inert ( cărbune activ) în care este oxidat


Biofiltrul este conectat la sistemul de ventilare și de circulare a

aerului.



102

Ventilarea mecanică in cabina de comandă - statia

TMB

Q aer ventilat= 17000 mc/h

Tubultură de aspirție/ refulre : L= 280 ml, grile de

asprație: L x l = 1000 x 500 mm

Pentru asigurarea calitatii aerului in cabina de comanda s-a

prevazut un sistem de asigurare a suprapresiunii format din:

grila de exterior si filtru de aer G4

canale de introducere aer exterior;

ventilator de introducere cu debit de aer variabil

Ventilatoarele aferente sunt prevazute cu trepte de turatie si

controlul temperaturii aerului refulat.

Ventilarea mecanică- a spațiului aferent cabinelor

de sortare

Avand in vedere suprafetele mari de transfer ale aerului s-a

adoptat solutia de introducere a unei cantități mari de aer ( 20

de schimburi orare), aer refulat la o temperatura de 20-24° C.

Avand in vedere continutul ridicat de praf in aerul exterior, la

nivelul grilelelor de aspiratie montate pe fatada s-a prevăzut un

sistem de filtre plate G4 cu densitatea straturilor de fibre în

crestere spre partea de aer curat.

Se asigură optimizarea performanței de filtrare si de retinerea a

prafului cumulat cu o cadere de presiune scazuta.

Materialele filtrante sunt produse folosind o formula eco-

friendly; sunt rezistente la umiditate de pana la 100% umiditate

relativa si stabile termic pana la cel putin 100°C.

Notă*) Sistemul este alcătuit dintr-o centrală de tratare parţială a aerului (filtrare şi încălzire), reţea de canale pentru

transportul aerului către şi de la încăperea deservită, dispozitive de introducere a aerului (guri, grile, anemostate etc.),

dispozitive de evacuare (guri, grile), reţea de aspiraţie a aerului viciat din încăpere, care este apoi evacuat în exterior

sau (dacă este posibil) recirculat parţial sau total.

4.11. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafață și canalizare

4.11.1. Sursele de emisie

Sursa de apă

uzată

Metode de

minimizare a

cantității de

apă consumată

Metoda de epurare/ tratare

Punctul de evacuare


Consumul

igienico- sanitar

Ape uzate

menajere

Q uz zi med = 1,99

mc/zi

Q uz zi max= 2,19

mc/zi

Q uz zi orar= 0,091

mc/h

Sunt prezentate

la pct. 3.4.3.3

Apele uzate menajere provenite de la grupurile

sanitare se evacuează prin intermediul unor

conducte din PVC, Dn 110 mm către cele 2 ( două)

stații de epurare de tip Aqua Clean SBR:

o stație amplasată lângă pavilionul

administrativ aferent stației de sortare


o stație amplasată lângă stația de tratare

mecano-biologică a deșeurilor ( container

sanitar2); Qmax= 4,0 mc/zi.

După epurare, apele uzate menajere sunt evacuate

prin 2 ( două) conducte de tip PVC, Dn 110 mm;

L= 9,0 m, respectiv Dn 110 mm, L= 4,0 m , în

canalul de desecare (aflat în administrarea A.N.I.F.

Iași ) situat în partea de vest a amplasametului, cu

descărcare finală în râul Jijia, mal stâng.

Instalația de epurare este alcătuită din 3 (trei)

bazine alcătuite din plăci sudate de polipropilenă și

Apele uzate epurate se

evacuează în râul Jijia

prin intermediul canalulu

de desecare existent pe

amplaasment.

Din punct de vedere

calitativ apele uzate

epurate vor respecta, la

evacuarea în emisar ( râul

Jijia) prevederile HG nr.

352/ 2005 privind

modificarea și

completarea HG nr.

188/2002 pentru



descărcare în mediul



103

echipamente de epurare care constau în: 2 (două)

aeratoare submersibile tip Aqua 5; o pompă de

evacuare apă epurată ATBLift2; o pompă de nămol

tip ATB Lift2; unitate de control electronică; cămin

de prelevre probe de ape uzate epurate.

acvatic a apelor uzate-

NTPA 001-2005.

Consum

tehnologic

Ape uzate

tehnologice

Q uz zi med = 1,05

mc/zi

Q uz zi max= 1,15

mc/zi

Q uz zi orar= 0,048

mc/h

Sunt prezentate

la pct. 3.4.3.3

Apele uzate tehnologice provenite de la spălarea

platformelor interioare din cadrul stației de sortare

și a stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor,

a instalațiilor/ echipamentelor de lucru sunt

colectate printr-un sistem de canalizare interior

alcătuit din conducte PVC cu diametre variabile Dn

160 mm-Dn 200 mm, prevăzut cu guri de scurgere

fiind direcționte prin pompare către 2 (două)

bazine de stocare supraterane construite din beton,

cu capacitățile de 100 mc și respectiv 300mc.

Bazinele sunt prevăzute cu conducte de evacuare și

6 ( șase) agregate de pompare a apelor către stația

de epurare a levigatului existentă, aflată în


Apele uzate tehnologice și

levigatele se evacuează în

stația de epurare a

levigatului existentă,

aflată în exploatarea SC

SALUBRIS SA.

Condițiile de evacuare a

efluentului uzat în stația

de epurare pentru levigat

se vor stabili de SC

SALUBRIS SA în calitate

de operator al stației de

epurare.

Ape uzate

(levigate)

provenite din

procesele de

sortare și de

tratare mecano-

biologică a

deșeurilor.

Q levigat= cca.

10,23 mc/zi

Sunt prezentate

la pct. 3.4.3.3

Levigatul provenit din procesele de tratare mecano-

biologică din hala de maturare, hala de tratare

mecanică și hala de tratare biologică ( 2 biofiltre de

tip BIOMAX) se colectează prin conducte din PVC

cu diametre variabile Dn 160 mm-Dn 200 mm,

rigole betonate prevăzute cu grătare metalice tip

Gieger și se evacuează prin pompare (6 agregate de

pompare) în cele 2 bazine de stocare a apei: V=

300 mc; V= 100mc.

Permeatul rezultat după epurarea levigatului este

evacuat în canalul de desecare existent HCA-46/4,

aflat în administrarea ANIF Iași

4.11.2. Minimizarea consumului de apă

Măsuri/ tehnici prevăzute pentru minimizarea consumului de apă:

Verificarea rețelei de alimentare cu apă și de canalizare din incintă în vederea asigurării

funcționării la parametrii proiectați.

Adoptarea de măsuri tehnice și operaționale pentru reducerea consumului de apă prin

verificarea periodică a modului de funcționare a instalațiilor de distribuție a apei, inclusiv a

instalațiilor sanitare. Înlocuirea instalațiilor în cazul în care se constată neconformități în

funcționare.

Alte tehnici de minimizare a consumului de apă au fost prezentate la pct. 3.4.3.3.

4.11.3. Separarea apei meteorice



Apele pluviale provenite de pe suprafața platformelor exterioare și din zona de spălare a roților autovehivculelor aferente

stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor, sunt colectate prin intermediul unei rețele de canalizare ape pluviale

acătuite din conducte de tip PVC, Dn160 mm, Dn 200mm prevăzute cu guri de scurgere și cămine de vizitare.

Apele pluviale sunt preepurate prin intermediul unui separator de hidrocarburi prevăzut cu filtru coalescent, (dimensionat



104

pentru Qpl=60 l/s) înainte de evacuarea într-un bazin de retenție.

Bazinul de retenție este din beton, este construit în debleu, în regim deschis, fiind impermeabilizat cu membrană pe toată

suprafața sa. Din bazinul de retenție apele pluviale sunt evacuate periodic printr-o conductă de tip PEID, De 110mm, prin

pompare (2 două agregate de pompare), cătrebazinul de levigat cu capacitatea de 300 mc.


prevăzut cu un preaplin alcătuit din conductă PVC, Dn400 mm; l=63 m, cu evacuare în canlul de desecare, în taluzul stâng

al acestuia și descărcate în final în râul Jijia, mal stâng.


Apele pluviale colectate de pe acoperișurile halelor de tratare mecono-biologică și de maturare sunt preluate de o rețea de

de canalizare alcătuită din:




Apele pluviale sunt stocate, după deznisiparea prin intermediul a 2 bazine de decantare, se evacuează în 2 ( două) bazine

de retenție din beton imperabilizate cu membrană, fiind utilizate ulterior în procesul tehnologic de tratare biologică a

deșeurilor și pentru spălarea platformelor interioare betonate.

Bazinele de retenție au volulmul total util, Vu= 320 m (Vu= 120 mc/ buc), având dimensiunile în plan: Lx l= 30 x 12m.

Apele puviale colectate se evacuează prin pompare ( prin intermediul a 4 agregate de pompare) într-un rezervor de

înmagazinare cu capacitate de 500 mc, amplasat în imediata vecinătate a rezervorului de apă folosit pentru rezerva

intangibilă de incendiu. Există posibilitatea golirii rezervorului de înmagazinare prin intermediul unei conducte de

evacuare în canalul de desecare din vecinătatea, comună cu conducta de preaplin aferentă bazinului de retenție ape

pluviale potențial impurificate și ape tehnologice.

Cele 2 bazine de retenție sunt prevăzute cu conducte de preaplin de tip PVC cu Dn 400 mm, L= 133 m, cu descărcare în

canalul de desecare HCA 46/4 din vecinătatea amplasamentului și cu evacuare finală în râul Jijia, mal stâng.


Se colectează într-un bazin de retenție cu capacitatea de 20 mc din PVC, longitudinal; apele pluviale colectate în bazin se

utilizează , ca apă tehnologică la spălarea platformelor betonate interioare; evacuarea apelor din bazin se realizează prin

pompare ( 2 agregate de pompare).

4.11.4. Justificarea evacuării efluentului neepurat

De la punctul de lucru aparținând SC EDIL INDUSTRY SRL nu se evacuează efluenți de ape uzate

neepurate.

4.11.4.1. Studii necesare pentru stabilirea celei mai adecvate metode în vederea încadrării în

valorile limită de emisie

Nu sunt necesare studii specifice pentru stabilirea unor noi metode de tratare/ epurare a apelor uzate

pentru încadrarea concentrațiilor poluanților specifici în limitele maxime admise de legislația în

vigoare pentru evacuarea efluentului preepurat în stația din incintă în rețeaua de canalizare a

municipiului Iași.

4.11.5. Compoziția efluentului


Consumul tehnologic- ape

uzate rezulate din procesele de

spălare a pardoselilor incintelor

interioare + levigate

Apele uzate tehnologice și levigatele se evacuează prin intermediul rețelei de

canalizare din incintă în stația de epurare pentru levigat aflată în exploatarea SC

SALUBRIS SA.

Din punct de vedere calitativ apele uzate tehnologice evacuate în stația de epurare

pentru levigat vor respecta condițiile stabilite de SC SALUBRIS SA- operator al

stației de epurare.


Apele uzate menajere epurate prin intermediul celor 2 stații de epurare tip Aqua

Clean SBR se evacuează prin intermediul canalului de desecare existent în râul Jijia,

după monitorizarea prealabilă a calității acestora și numai în condițiile în care



105

conținutul în poluanții specifici respectă prevederile HG nr. 352/2005 privind

modificarea și completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind

condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate- NTPA 001-2005:















4.11.6. Studii necesare pe termen lung referitoare la destinația evacuărilor de ape uzate

Nu este cazul să se întocmească studii de specialitate referitoare la destinația evacuării în mediu a

apelor uzate în vederea stabilirii impactului unor posibile deversări de ape neepurate.

4.11.7. Toxicitate

Efluentul de ape uzate tehnologice evacuate în stația de epurare pentru levigat aflată în exploatarea

SC SALUBRIS SA nu conține substanțe prioritar periculoase, respectiv substanțe prioritare care sunt

toxice, persistente și bioacumulabile (PBT), precum și alte substanțe sau grupuri de substanțe toxice

sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în pericol personalul de

exploatare al stației sau care pot afecta procesul de epurare a apelor uzate.

4.11.8. Reducerea CBO în cazul evacuării directe în emisar

Apele uzate menajere epurate prin intermediul celor 2 stații de epurare tip Aqua Clean SBR se

evacuează prin intermediul canalului de desecare existent în râul Jijia, după monitorizarea prealabilă a

calității acestora și numai în condițiile în care conținutul în poluanții specifici respectă prevederile

HG nr. 352/2005 privind modificarea și completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme

privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate- NTPA 001-2005.

4.11.9. Eficienta stației de epurare orășenești

Apele uzate evacuate de SC EDIL INDUSTRY SRL nu au legătură cu Stația de epurare a

municipiului Iași (SEAU) aflată în exploatarea SC APAVITAL SA.

SC EDIL INDUSTRY SRL deține autorizație de gospodărire a apelor emisă de ABA PRUT-

BÂRLAD pentru evacuarea apelor uzate menajere epurate în canalul de desecare existent pe

amplasament și ulterior în emisar-râul Jijia.

4.11.10. By-pass-area și protecția stației de epurare a apelor uzate orășenesti

Nu este cazul.

4.11.11. Rezervoare tampon

Levigatul provenit din procesele de tratare mecano-biologică din hala de maturare, hala de tratare

mecanică și hala de tratare biologică ( 2 biofiltre de tip BIOMAX) se colectează prin conducte din

PVC cu diametre variabile Dn 160 mm-Dn 200 mm, rigole betonate prevăzute cu grătare metalice



106

tip Gieger și se evacuează prin pompare (6 agregate de pomapre) în cele 2 bazine de stocare a apei:

V= 300 mc; V= 100mc.

Apele pluviale sunt stocate, după deznisiparea prin intermediul a 2 bazine de decantare, se evacuează

în 2 (două) bazine de retenție din beton imperabilizate cu membrană, fiind utilizate ulterior în

procesul tehnologic de tratare biologică a deșeurilor și pentru spălarea platformelor interioare

betonate. Bazinele de retenție au volulmul total util, Vu=320 m;(Vu=120 mc/buc), având

dimensiunile în plan: Lx l= 30 x 12m. Apele puviale colectate se evacuează prin pompare ( prin

intermediul a 4 agregate de pompare) într-un rezervor de înmagazinare cu capacitate de 500 mc,

amplasat în imediata vecinătate a rezervorului de apă folosit pentru rezerva intangibilă de incendiu.

4.11.12. Epurarea pe amplasament

Caracteristici tehnice ale stațiilor de epurare

Capacitatea celor 2 stații de epurare de tip AquaClean SBR (Q=4 mc/zi, respectiv Q=2 mc/zi) permite

prelucrarea volumelor de ape uzate rezulate din consumul igienic-sanitar al personalului aferent

Centrului de Management Integrat al Deșeurilor uțora. Apele uzate epurate pe amplasament nu conțin

soluţii cu compuşi periculoşi pentru organismele acvatice, substanţe prioritare acizi, baze, aditivi

tehnologici care sunt substanţe nominalizate în HG 351/2005 ca substanţe prioritar periculoase,

respectiv substanţe cu metale care pot constitui inhibitori pentru procesul biologic de epurare din

staţia de preepurare.

4.12. Pierderi și scurgeri în apa de suprafață, canalizare și apa subterană

4.12.1. Oferiți informații despre pierderi și scurgeri

Sursa Poluanți Masa/ unitatea de timp

unde este cunoscută

% estimat din evacuările

totale ale poluantului

respectiv din instalație

Evacuarea apelor uzate menajere

epurate în cele 2 stațiile de

epurare existente pe

amplasament.

Nu se înregistrează alte scurgeri

sau pierdei de ape uzate în emisar

rezultate din activitățile

desfășurate la punctul de lucru.

Poluanți specifici cu valori

maxime admise la

evacuarea în emisar- râul

Jijia, conform prevederilor

autorizației de gospodărire

a apelor vaalbilă, emisă de

ABA PRUT-Bârlad



Q uz zi orar= 0,091 mc/

Nu poate fi estimat

Nu se înregistrează scurgeri sau pierderi cuantificabile de ape uzate și de ape pluviale din rețeaua de canalizare din

incinta obiectivului. Sistemul de canalizare din incinta obiectivului este verificat periodic pentru identificarea și

respectiv remedierea eventualelor pierder/ scurgeri accidentale..

4.12.2. Structuri subterane

Se prezintă Planul de amplasament și Planul rețelei de canalizare din incinta obiectivului care

identifică traseul conductelor și canalelor subterane.

Pe amplasament nu există rezervoare de depozitare subterane pentru apele uzate și/ sau pentru ale

produse/ deșeuri.



107

4.12.3. Acoperiri izolante

Cerința DA/NU

Există un proiect de program

pentru asigurarea calității, pentru

inspecție și întreținere a

suprafețelor impermeabile și a

bordurilor de protecție care ia în

considerare:

- capacități

- grosime

- material

- permeabilitate

- stabilitate/consolidare

- proceduri de inspecție și

întreținere și asigurarea

calității construcției

DA Suprafețele aflate în exploatare din cadrul obiectivului sunt

betonate și bordurate. Suprafețele nebetonate sunt reprezentate

de spații verzi.

Periodic titularul activității verifică integritatea suprafețelor

impermeabilizate prin betonare în vederea constatării și

remedierii- în funcție de caz- a zonelor care prezintă deteriorări/

fisuri.

La nivelul societății există întocmit un plan pentru stabilirea

procedurilor de inspecție a incintei interioare și exterioare

aferente obiectivului și un program de mentenanță pentru

întreținerea și exploatarea la parametrii optimi a rețelei de

canalizare din incintă.

Prin măsurile adoptate se asigură și se protejează calitatea

construcțiilor aferente rețelei de alimentare cu apă și a rețelei de

canalizare.

Au fost cele de mai sus aplicate în

toate zonele de acest fel?

DA Măsurile operaționale stabilite se aplică întregului amplasament

aferent punctului de lucru.

4.12.4. Zone de poluare potențială

Surse potențiale de poluare a apei subterane

Pe amplasamentul aferent punctului de lucru nu există zone în care să existe posibilitatea ca

activităţile desfășurate să polueze apa subterană.

Structurile instalaţiei de canalizare sunt impermeabilizate, iar straturile izolatoare corespund

standardelor în vigoare.

Cerința- Confirmați conformarea sau o dată pentru conformare

cu prevederile pentru:

Mod de conformare

Suprafața de contact cu solul sau subsolul este impermeabilă Se conformează

Îmbinări etanșe ale construcției Se conformează

Cuve etanșe de reținere a deversărilor Se conformează

Conectarea la un sistem etanș de drenaj Nu este cazul

4.12.5. Cuve de retenție

Rezervorul de combustibil ( motorina) existent la punctul de lucru de la Țuțora este prevăzut cu cuvă

de retenție pentru reținerea eventualelor scurgeri în caz de accidente/ incidente tehnice.

Cerințe specifice conform recomandărilor BAT Aplicabilitate

Să fie impermeabile și rezistente la materialele

depozitate. Să nu aibă orificii de ieșire ( drenuri

sau racorduri) și să se scurgă/ colecteze în cuva de

retenție.


Cuva de retenție pentru combustibil ( motorina) este

confecționată din metal și nu este prevăzută cu orificii de ieșire

în exterior (drenuri sau racorduri) .

Eventualele scurgeri accidentale din rezervorul de stocare al

combustibilului se colectează integral în cuvele de retenție.

Să aibă traseele de conducte în interiorul cuvei de

retenție și să nu pătrundă în suprafețele de

siguranță.


Rezervorul de stocare al motorinei are traseele de conducte în

interiorul cuvelor de retenție.

Traseele de conducte nu pătrund în suprafețele de siguranță.

Să fie proiectate pentru captarea scurgerilor de la

rezervoare sau robinete.


Cuva de retenție este proiectată pentru asigurarea captării în

siguranță a scurgerilor accidentale provenite din rezervor..



108

Să aibă o capacitate care să fie cu 110% mai mare

decât cel mai mare rezervor sau cu 25% din

capacitatea totală a rezervoarelor.


Capacitatea proiectată a cuvei de retenție asigură preluarea

integrală în caz de accidente/ incidente tehnice a întregii

capacități de depozitare a rezervorului de combustibil.

Să facă obiectul inspecției vizuale regulate și

orice conținuturi să fie pompate afară sau

îndepărtate în alt mod, sub control manual, în caz

de contaminare.


Cuva de retenție și rezervorul de motorină sunt supuse unui

program zilnic de inspecție vizuală.

Eventualele conținuturi din cuva de retenție ( în caz de

contaminare)vor fi evacuate prin pompare sau sub control

manual.

Atunci când nu este inspectat în mod frecvent, să

fie prevăzut cu un senzor de ridicare a nivelului și

cu alarmă adecvată.

Tehnica recomandată se aplică partțial.

Cuva de retenție nu este prevăzută cu senzori de ridicare a

nivelului și cu alarmă adecvată.

Programul de inspecție zilnică al cuvei de retenție asigură

conformarea.

Să aibă puncte de umplere în interiorul cuvei de

retenție, acolo unde este posibil sau să aibă o

izolație adecvată.


Punctul de unmplere ai rezervorului de combustibil este situat în

interiorul cuvei de retenție.

Umplerea rezervorului de combustibil se realizează prin

utilizarea de echipamente/dispozitive etanșe.

Să aibă un program sistematic de inspecție a

cuvelor de retenție- în mod normal vizual ;

sistemul poate fi extins la teste cu apă acolo unde

integritatea structurală este incertă.


Zilnic se realizează inspecția vizuală a cuvei de retenție.

4.12.6. Alte riscuri asupra solului

Identificați orice alte structuri, activități,

instalații, conducte care, datorită scurgerilor,

pierderilor, avariilor ar putea duce la poluarea

solului, apelor subterane su a cursurilor de apă

Tehnici implementate sau propuse pentru prevenirea unei astfel

de poluări

Gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor

preluate/ transferate/prelucrate la punctele de

lucru.

Gestionarea deșeurilor preluate/ transferate/tratate/prelucrate la

punctele de lucru și a celor generate din activitățile desfășurate

se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 211/2011

privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările

ulterioare.

Scurgeri de ape uzate ( menajere sau

tehnologice) datorită unor eventuale fisuri

existente la rețeaua de canalizare din incintă.

Rețeaua de canalizare din incinta obiectivului este etanșă - nu

prezintă deteriorări/ fisuri care să reprezinte surse potențiale de

poluare a solului.

Periodic se verifică starea tehnică a conductelor de transport a

apei și a rețelei de canalizare din incintă pentru evitarea

eventualelor defectiuni/accidente tehnice.

Sunt stabilite măsuri privind intervenția rapidă in caz de avarii/

accidente tehnice.

4.13. Emisii în ape subterane

4.13.1. Nu există emisii directe sau indirecte rezultate din instalații în apa subterană.

La punctele de lucru aferente Stațiilor de tranfer Ruginoasa, Bălțați, Hârlău și la la punctul de lucru

Țuțora nu se utilizează produse/substanțe nominalizate în Anexa nr. 5 și Anexa nr. 6 la Legea

310/2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, care transpune Directiva



109

2455/2001/ EC. Măsurile de precauție luate pentru prevenirea poluării solului și a apei subterane au

fost prezentate la pct. 4.12.6.

4.13.2. Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare,

precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care tranzitează, respectiv sunt

depozitate substanţele periculoase

Informații/ specificații solicitate Modul de aplicare

Frecvenţa controlului şi personalul

responsabil

Frecvența controlului: conform planului de inspecție stabilit.

Răspunde: Șeful punctului de lucru; responsabilul de mediu

Cum se face întreţinerea Activitățile de mentenanță se realizează în conformitate cu prevederile planului

întocmit în acest scop, la termenele programate și imediat în cazul producerii

de accidente/ incidente tehnice.

Există sume cu această destinaţie

prevăzute în bugetul anual al

firmei?

Bugetul de cheltuieli întocmit la nivelul societății asigură resursele economico-

financire pentru realizarea activităților de verificare și de mentenanță a

instalațiilor de alimentare cu apă și de canalizare existente pe amplasament.

4.14. Mirosul. Planul de gestionare al disconfortului olfactiv.

Conform prevederilor Standardului Național 12574/87 - Condiţii de calitate pentru aerul din zonele

protejate se consideră că emisiile de substanţe puternic mirositoare depăşesc concentraţiile maxim

admise atunci când în zona de impact mirosul lor dezagreabil şi persistent este sesizabil olfactiv.

În general mirosul neplăcut poate fi perceput în vecinatatea unui obiectiv atunci este cauzat de o

mixtură de compuși chimici provenind din surse diferite. Caracterul, intensitatea, frecvența sau durata

sunt factorii care influenteaza percepția acestuia și respectiv gradul de disconfort produs.

Deși în mod normal mirosul neplăcut nu produce efecte directe asupra stării de sănătate, disconfortul

și stresul indus de prezența acestuia poate provoca manifestări precum dureri de cap și/sau stări de

greață. Pentru oameni, importanţa mirosurilor la concentraţii scăzute este legată în primul rând de

stresul psihologic provocat de mirosuri, mai degrabă decât răul fiziologic produs de ele.

Fiecare persoană percepe în mod diferit mirosul: unele persoane pot fi extrem de deranjate de un

miros pe care însă alții nu par sa-l perceapă ca fiind neplăcut.

Răspunsul individual depinde de următorii factori:

frecvența mirosului;

intensitatea sau concentrația mirosului;

durata percepției mirosului;

ofensivitatea mirosului;

localizarea mirosului.

Frecvența expunerii la un miros neplăcut influențează gradul de disconfort perceput și este influențată

de factori precum sursa generatoare și caracteristicile acesteia, direcția predominantă a vântului,

locația și topografia zonei în care se află sursa generatoare de miros.

Intensitatea este o măsura a concentrației mirosului respectiv. Creșterea intensității mirosului conduce

la creșterea gradului de disconfort perceput. Chiar și un miros perceput inițial ca plăcut, poate deveni

dezagreabil și deranjant doar prin creșterea intensității lui.

Intensitatea mirosului poate fi controlată prin:

scăderea ratei de generare și de eliberare în mediu;

reducerea concentrației;



110

măsuri adresate sursei de producer;

plasarea surselor la distanță de așezările umane ( locuințe).

Durata este reprezentată de intervalul de timp în care o persoană este expusă la mirosul neplăcut.

Durata împreună cu frecvența caracterizează expunerea.

Durata expunerii este influențată de tipul sursei, amplasarea ei și condițiile de mediu din zonă.

Ofensivitatea mirosului este un factor subiectiv strans legat de gradul de disconfort.

Ofensivitatea se corelează cu procesul care generează mirosul respectiv.

Localizarea sursei este foarte importantă, deoarece în unele zone anumite tipuri de miros pot fi mai

ușor acceptate decat in altele.

Se precizează că în zona de amplasament a punctului de lucru Țuțora aparținând SC EDIL

INDUSTRY SRL este sesizabil din punct de vedere olfactiv un miros dezagreabil, persistent, datorat

în principal Depozitului de deșeuri Țuțora aflat în operarea SC SALUBRIS SA.

Având în vedere că amplasamentul punctului de lucru nu are în vecinătate receptori sensibili, nu au

fost înregistrate până în prezent observații/ sesizări din partea publicului interesat cu privire la un

disconfort olfactiv potențial semnificativ în zonă.

Se precizează că titularul activităţii programează activităţile din care pot rezulta mirosuri

dezagreabile, persistente, sesizabile olfactiv cu luarea în considerare a condiţiile atmosferice specifice

amplasamentului.

Emisii de mirouri neplăcute rezultă în principal din activitățile specifice desfășurate în cadrul stațiilor

de transfer Ruginoasa, Bălțați, Hârlău și a celor desfășurate la Centrul de Management Integrat al

Deșeurilor Țuțora, inclusiv activitatea de colectarea și epurarea apelor uzate menajere, colectarea

apelor uzate tehnologice și a levigatelor rezultate din tratarea biologică a deșeurilor la punctul de

lucru Țuțora. Cu puţine excepţii, compuşii mirositori de obicei conţin fie sulf fie azot. Mirosul

caracteristic al compuşilor organici care conţin sulf este acela al materialului organic putrezit.

La punctul de lucru Țuțoar principalele surse de compuşi mirositori sunt reprezentate de procesele de

manipulare/ depozitare temporară a deșeurilor și procesele de sortare și tratare mecano-biologică a acestora.

Se precizează că pentru identificarea unor compuşi specifici responsabili de mirosuri poate fi utilizată

cromatografia în stare gazoasă, tehnică care însă s-a dovedit că nu poate fi aplicată în detectarea şi

cuantificarea mirosurilor provenite de la infrastructura de colectare, tratare şi eliminare adeșeurilor

din cauza multitudinii de compuşi care pot fi implicaţi.

Sursele de mirosuri în sistemul de management al deșeurilor

Pragurile de miros pentru compuşii mirositori şi caracteristicele lor asociate cu managementul

deșeurilora)

Compuşi mirositori Formula chimică Greutatea moleculară Pragul de

miros, ppmvb

Mirosul caracteristic

Amoniac NH3 17.0 46,8 Înţepător, iritant

Clor Cl2 71,0 0,314 Înţepător, sufocant

Chlorophenol ClC6H4OH 0,00018 Miros de medicamente

Crotyl mercaptan CH3-CH=CH-CH2-SH 90,19 0,000029 De sconks

Dimethyl sulfide CH3-S-CH3 62 0,0001 Varză putredă

Diphenyl sulfide (C6H5)2S 186 0,0047 Neplăcut, cauciuc ars

Ethyl mercaptan CH3CH2-SH 62 0,00019 Varză putredă

Ethyl sulfide (C2H5)2SH 0,000025 Miros respingător

Hidrogen sulfurat H2S 34 0,00047 Ouă clocite



111

Indol C8H6NH 117 0,0001 Fecal, respingător

Methyl amine CH3NH2 31 21,0 De putred, miros de peşte

Methyl mercaptan CH3SH 48 0,0021 Varză putredă

Skatol C9H9N 131 0,019 Fecal, respingător

Dioxidde sulf SO2 64,07 0,009 Înţepător, iritant

Thiocresol CH3-C6H4-SH 124 0,000062 De sconks, rânced

Trimethyl amine (CH3)3N 59 0,0004 Înţepător, de peşte

Notă - aAdaptat în parte după Patterson ş.a. (1984), U.S. EPA (1985), şi WEF (1998).

bPărţi pe milion de volum.

Circulaţia mirosurilor generate la punctele de lucru

În condiţiile meteorologice calme, gazele mirositoare tind să planeze deasupra punctului de

generare deoarece acestea sunt mult mai dense decât aerul.

În funcţie de condiţiile meteorologice locale, mirosurile pot fi măsurate la concentraţii nediluate, la

mari distanţe de punctul de generare.

Se pot întâmpla următoarele evenimente:

în orele de seară sau dimineaţă devreme, în condiţii meteorologice calme, se va dezvolta un

nor de mirosuri deasupra unităţilor de tratare a deșeurilor care sunt predispuse la eliberarea

de mirosuri;

norul de mirosuri concentrate poate fi apoi transportat (în timp ce se dezvoltă) la distanţe

mari de brizele slabe de seară sau de dimineaţă devreme.

Acest fenomen de transport a fost numit „circulaţia pufăit” de mirosuri (Techobanoglous şi

Schroeder, 1985, Wilson,1975). Cea mai comună metodă indicată de literatura de specialitate ca

fiind utilizată pentru a atenua efectele adierii de miros, este aceea de a instala bariere la limita

surselor de miros pentru a se crea turbulenţe care sparg și dispersează norul concentrat de mirosuri

şi/sau de a folosi generatoarele de vânt pentru a menţine o viteză minimă dincolo de sursă.

Conform prevederilor Deciziei depunere în aplicare (UE) a Comosiei 2018/1147 a Comisiei-BAT

12- în vederea prevenirii, sau atunci când acest lucru nu este posibil, a reducerii emisiilor de mirosuri

tehnicile recomandate constau în elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea cu regularitate a unui

Plan de gestionare a mirosului în cadrul sistemului de management de mediu (BAT 1) care va

include următoarele elemente:

un protocol care să conțină măsuri și grafice de aplicare;

un procol pentru monitorizarea mirosurilor conform prevederilor BAT 10.

un protocol de răspuns în cazul incidentelor de miros identificate, a sesizărilor și

reclamațiilor;

un program de prevenire și reducere a mirosurilor conceput pentru a identifica sursa/sursele

acestora, pentru:

măsurrea /estimarea gradului de expunere la mirosur;

caracterizarea contribuțiilor sursei/ surselor;

aplicarea măsurilor de prevenire și/sau de reducere a emisiilor de miros.

Aplicabilitatea acestor măsuri este limitată la cazurile în care se preconizează și/sau au fost dovedite

neplăceri cauzate de mirosuri la nivelul receptorilor sensibili.

Tehnici recomandate de BAT pentru prevenirea/ reducerea emisiilor de mirosuri

BAT 13- În vederea prevenirii sau, dacă acest lucru nu este posibil, a reducerii emisiilor de mirosuri,

se recomandă utlizarea uneia dintre următoarele tehnici:



112


Reducerea la

minimum a timpului

de staționare

Reducerea la minimum a

timpului de staționare a

deșeurilor depozitate temporar

la punctul de lucru..


Depozitarea temporară a deșeurilor se realizează:

în spații deschise în containere închise; și

în spații din incinta interioară a stațiilor de sortare și

de transfer.

Se respectă procedurile stabilite pentru acceptarea deșeurilor în

stațiile de transfer și de sortare.

Utilizarea tratării

chimice

Utilizarea de produse chimice

pentru a distruge compușii

mirositori sau pentru a limita

formarea acestora ( de ex.

oxidarea sau precipitarea

hidrogenului sulfurat)

Tehnica recomandată nu se aplică.

În procesele de sortare și de tratare a deșeurilor nu se utilizează

substanțe chimice pentru prevenirea formării/ reducerea/

distrugrea compușilor mirositori.

Igienizarea cu substanțe dezinfectante biodegradabile a

spațiilor din incinta obiectivului și a utilajelor de lucru

contribuie parțial la reducerea formării compușilor mirositori.

Optimizarea tratării

aerobe a deșeurilor

Întreținerea frecventă a

sistemului de aerare.


Procedurile de lucru stabilite la punctul de lucru Țuțora prevăd

măsuri de verificare și întreținere adecvată a sistemului de

aerare a grămezilor de deșeuri ( șirurilor) supuse tratării

biologice.

Pentru optimizarea tratării aerobe a deșeurilor se adoptă măsuri

specifice de monitorizare și/sau control a deșeurilor și a

parametrilor procesului de aerare, respectiv:

caracteristicile deșeurilor intrate în instalație ( raportul

C/N; mărimea particulelor);

temperatura și umiditatea în diferite puncte ale șirei;

aerarea șirei de deșeuri;

porozitatea, înălțimea și lățimea șirei.

PLANUL DE GESTIONARE A DISCONFORTULUI OLFACTIV

Planul de gestioanare a disconfortului olfactiv se întocmește în conformitate cu prevederile Legii nr.

123/10.07.2020 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, art.

2, pct 49 ҇1 și cuprinde măsuri cu etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate în scopul

identificării, prevenirii și reducerii disconfortului olfactiv produs ca urmare a desfășurării activității

desfășurate de SC EDIL INDUSTRY SRL la punctul de lucru din satul Țuțora, comuna Țuțora,

județul Iași.

Mirosul neplăcut care este posibil să fie perceput în vecinatatea obiectivului poate fi cauzat de o

mixtură de compuși chimici cum ar fi: mercaptani, hidrogen sulfurat ( H2S), tiocresol, tiofenol, metan

(CH4), amoniac, comuți oragnici volatili (COVnm) provenind din surse diferite și poate determina, în

anumite condiții meteorologice nefavoarbile dispersiei pe verticală, disconfort olfactiv în zonă.

Având în vedere faptul că prin specificul activității desfășurate se pot emana mirosuri neplăcute,

titularul activității are obligația:

adoptării de măsuri tehnice fezabile din punct de vedere tehnic și economic pentru prevenirea

și reducerea emisiilor de miros, astfel încât disconfortul olfactiv potențial să nu afecteze

sănătatea lucrătorilor, a populației și mediul înconjurător;

programării activităţilor din care pot rezulta mirosuri dezagreabile, persistente, sesizabile

olfactiv ( în special a activităților de transport deșeuri) cu luarea în considerare a condiţiilor

atmosferice specifice amplasamentului activității.



113

Inventarierea surselor emisiilor de miros

Sursa Intensitatea mirosului*) Tehnici de prevenire

Descărcarea/ manipularea /

sortarea/compactarea/

transportul deșeurilor

de la stațiile de tranfer la

depozitul Țuțora și/ sau la

CMI Țuțora

Sesizabil – emisii difuze de

amoniac și compuși

mirositori [hidrogen sulfurat

(H2S), metan (CH4),

mercaptani, indoli, scatoli,

etc.]

Utilizarea de echipamente cu integritate ridicată.

Prevenirea, în limite rezonabile, a emisiilor difuze de

mirosuri prin adoptarea de măsuri specifice, adecvate.

Monitorizarea emisiilor difuze de mirosuri la solicitarea

autorităților cu atribuții de monitorizare și control și în

caz de reclamații/ sesizări formulate de publicul interesat.

Prelucrarea deșeurilor:

compostarea deșeurilor

verzi, tratarea mecano-

biologică a deșeurilor cu

conținut adecvat tratării

biologice (fracții oragnice)




(H2S), metan (CH4),


etc.]

Utilizarea de utilaje/echipamente cu integritate ridicată.

Prevenirea, în limite rezonabile, a emisiilor difuze de

mirosuri- asigurarea unei aerări corespunzătoare pentru

facilitarea proceselor-biochimice de fermentare aerobă a

deșeurilor.

Asigurarea funcționării la capacitatea proiectată a

instalațiilor de purificare a aerului viciat din hale:

biofiltre.

Monitorizarea emisiilor difuze de mirosuri la solicitarea

autorităților cu atribuții de monitorizare și control și în

caz de reclamații/ sesizări formulate de publicul interesat.

Părți componente ale rețelei

de canalizare; camine de

vizitare




(H2S), metan (CH4),


etc.].

Eliminarea staționării pe canale a scurgerilor din camine

si a baltirilor in zona de interventie

Spațiul de depozitare aferent

depozitului de combustibil

(motorina).

Sesizabil -emisii difuze

rezultate din procesul de

manipulare: compuși

organici volatili

Utilizarea de echipamente cu integritate ridicată.

Utilizarea unui program de detectare și de reparare a

scurgerilor în funcție de riscuri.

Monitorizarea – în funcție de caz- a emisiilor difuze de

COV.

Funcționarea stațiilor de

epurare a apelor uzate

menajere

Sesizabil -emisii difuze

rezultate din funcționarea

stațiilor de epurare a apelor

uzate: amoniac, hidrogen

sulfurat, amine, indoli,

scatoli, etc

Utilizarea de echipamente conforme cu cele mai bune

practici disponibile în domeniu.

Asigurarea măsurilor tehnice și operaționale ce se impun

pentru funcționarea stațiilor la capacitățile și eficiența

proiectate.

Notă*) Monitorizarea mirosurilor se va realiza în conformitate cu prevederile autorizației integrate de mediu.

Determinarea și evaluarea mirosurilor se poate realiza, la solicitarea autorităților cu atribuții de monitorizare și control,

conform prevederilor Directivei Imisiilor de Miros-DIM din ediția din 21.09.2004, cu motive și indicații de interpretare,

care are ca referențial standardul SR EN 13725: 2003-„Calitatea aerului. Determinarea concentrației de miros prin

olfactometrie dinamică”.

Receptori. Zone identificate pentru emisiile de miros

Identificați și descrieți

fiecare zonă afectată de

prezența mirosurilor

Au fost realizate

evaluări ale

efectelor mirosului

asupra mediului

Se

realizează o

monitorizare

de rutină?

Prezentarea generală a

sesizărilor primite

Au fost

aplicate

limite sau

alte condiții?



114

Punctele de lucru aparținând

SC EDIL INDUSTRY SRL-

Stațiile de sortare și transfer

Ruginoaas, Bălțați, Hârlău,

CMID Țuțora

Zonele de amplasament ale

punctelor de lucru nu au în

vecinătatea directă

receptori sensibili.

NU

NU

Observațiile/propunerile

publicului interesat afectat/

posibil a fi afectat de un potențial

disconfort olfactiv vor fi analizate

cu celeritate și, în condițiile în

care observațiile formulate sunt

justificate se vor dispune măsuri

suplimentare de monitorizare ale

proceselor tehnologice pentru

eliminarea cauzelor care au

generat disconfortul olfactiv.

NU

Nu este cazul.

Separarea instalațiilor care nu generează miros

Activitățile desfășurate la punctul de lucru care nu generază substanțe urât mirositoare: activitățile

administrative.

Tehnici utilizate pentru prevenirea/ reducerea emisiilor de miros

Localizarea sursei de miros / Actiuni pentru reducerea emisiilor de miros

Activitatea de tratare mecano-bilogică a deșeurilor

- Controlul permanent al climatului în interiorul halelor de tratare biologică.

- Respectarea procedurilor de lucru stabilite în ceea ce privește verificarea și întreținere adecvată a sistemului de

aerare a grămezilor de deșeuri ( șirurilor) supuse tratării biologice.

- Optimizarea tratării aerobe a deșeurilor prin măsuri specifice de monitorizare și/sau control al deșeurilor și a

parmetrilor procesului de aerare:

caracteristicile deșeurilor intrate în instalație ( raportul C/N; mărimea particulelor);

temperatura și conținutul în umiditate în diferite puncte ale șirei;

aerarrea șirei de deșeuri;

porozitatea, înălțimea și lățimea șirei.

- Verificarea stării tehnice a instalațiilor de ventilație în vederea asigurării funcționării acestora la parametrii

tehnici proiectați.

- Luarea măsurilor tehnice ce se impun în cazul constatării de neconformități.

- Analiza performanțelor instalațiilor de exhaustare a gazelor reziduale din instalații, respectiv analiza opotunității

creșterii capacității de exhaustare prin montarea de ventilatoare suplimentare, sau a montării, pe traseul de

evacuare a aerului viciat, a filtrelor de aer/ de miros.

Curățarea / igienizarea halelor de procesare a deșeurilor

- Respectarea întocmai a tehnologiei de igienizare avizate; utilizarea substanțelor/ produselor de curățenie

omologate.

Manipularea și transportul deșeurilor

Transportul și manipularea deșeurilor se realizează cu respectarea procedurilor stabilite, cu luarea în considerare a

condițiilor atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluantilor

(inversiuni termice, timp înnourat).

Exploatarea sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare din incintă

- Asigurarea măsurilor de mentenanță și de control al rețelei de canalizare din incinta obiectivului în vederea

asigurării funcționării la capacitatea proiectată.

- Dezvoltarea unui program de control la sursele de emisii ape uzate tehnologice și levigate pentru a limita efectele

concentraţiilor constituenţilor urât mirositori.

- Asigurarea funcționării stațiilor de epurare la parametrii tehnici proiectați.

- Asigurarea măsurilor ce se impun pentru transferul ( predarea) periodică a nămolulu rezultat din epurarea apelor

uzate menajere pe bază de contract la operatori autorizați pentru colectarea și transportul în vederea

valorificării/ eliminării finale.



115

Declarația titularului activității privind managementul mirosurilor

Sursa/

Punctul de emanare

Natura/

cauza avariei

Măsuri

implemenatte pentru prevenirea

sau reducerea

riscului de

producere a

avariei

Ce se întâmplă

atunci când se produce o avarie

Ce măsuri sunt

luate când apare?

Cine este

responsabil pentru

inițierea

măsurilor?

Există alte

cerințe specifice cerute de

autoritatea de

reglementare?

Hala de

tratare

biologică a

deșeurilor;

sistemul de

ventilație/

exhaustare

Defectarea

sistemului

de

ventilare/

exhaustare

Avarie/

pană la

curentul electric

Verificarea

periodică și

realizarea de

intervenții /

reparații atunci

când se constată

defecțiuni.

Atmosfera din hală

deveni periculoasă

pentru personalul

lucrător din secții

datorită creșterii

concentrațiilor de

gaze în spațiul

închis

Se acționează

sistemele

secundare de

ventilație –

ventilarea

naturală

Șeful

sectorului/

punctului

de lucru

Se vor specifica-

în funcție de caz

în AIM.

Exploatarea

stațiilor de

epurare

pentru apele

uzate

menajere

Defecțiuni

apărute la

instalațiile

de tratare

Avarie/

pană la

curentul

electric

Verificarea

periodică și

realizarea de

intervenții /

reparații atunci

când se constată

defecțiuni.

Se iau măsurile

tehnice ce se

impun pentru

remedierea

defecțiunilor

constatate.

Nu se evacuează în

canalul de desecare

ți ulterior în emisar

efluent neepurat

sau inuficient epurat.

Se oprește

funcționarea

stațiilor de

epurare și se

remediază

operativă a

defecțiunilor

constatate.

Șeful

sectorului /

punctului

de lucru

Se vor specifica-

în funcție de caz

în AIM

SC EDIL INDUSTRY SRL va desfășura activitatea la punctul de lucru astfel încât emisiile și

mirosurile specifice generate de compușii volatili urât mirositori (organici și anorganici) să nu

determine deteriorarea semnificativă a calității aerului în zona de amplasament a obiectivului.

În cazul în care publicul interesat formulează propuneri/ observații/ sesizări adresate titularului

activității și/ sau autorităților avizatoare, SC EDIL INDUSTRY SRL are obligația transmiterii la

APM Iași, GNM-SCJ Iași și-după caz- autorităților avizatoare implicate în sesizare, informațiile

cuprinse în tabelul de mai jos:

Protocol pentru răspunsul la cazurile identificate de neplăceri cauzate de mirosuri

Autorul

sesizarii

Modul in care

s-a luat la cunostinta

Actiuni intreprinse Mod de urmarire Responsabil

Riveran

sau din

altă

localitate

Sesizare

scrisă/verbală

Verificarea imediată a situatiei

semnalate.

Luarea actiunilor de remeridiere în

condițiile în care sesizarea este

intemeiata.

Consemnarea sesizării primite in

Registrul de evidență al sesizărilor.

Consemnarea în registru a acțiunilor

întreprise, respectiv a măsurilor

suplimentare dispuse și adoptate pentru

rezolvarea situației semnalate și pentru prevenirea înregistrării de situații

similare.

Control periodic pentru

evitarea cauzelor care au

determinat incidentul

semnalat.

Managerii

secțiilor

Compartimentul

de mediu



116

Protocol pentru monitorizarea mirosurilor conform prevederilor BAT

Monitorizarea mirosurilor se va realiza în situația înregistrării unor reclamații/ sesizări din partea

publicului interesat și/ sau al solicitarea autorităților cu atribuții de monitorizare și control.

În acest caz se vor utiliza laboratoare acreditate pentru realizarea monitării mirosurilor în aer.

Emisiile de mirosuri vor fi monitorizate prin:

determinarea concentrației mirosului- conform SR EN 13725-„ Determinarea mirosului prin

olfactometrie dinamică;

măsurarea / estimarea gradului de expunere la mirosuri-estimarea impactului mirosurilor –

conform prevederilor SR EN 16841 partea 1- „Metoda grilei” și SR 16841- partea 2-

„Metoda dârei de miros”.

BAT 8- Monitorizarea concentrației de miros

Parametru Standard utilizat Procesul de tratare al

deșeurilor

Frecvența minimă de

monitorizre

Monitorizarea

asociată cu:

Concentrație de

miros

EN 13725-

„Calitatea aerului.

Determinarea

concentrației de miros

prin olfactometrie dinamică”.


deșeurilor*)

O dată la 6 ( șase) luni Emisiile dirijate de

poluanți specifici în

aer ( BAT 34)

Expunerea la

miros

La limita perimetrului

obiectivului

- În caz de reclamații/

sesizări și/sau la

solicitarea autorităților

cu atribuții de

monitorizare și control.

SR EN 16841 partea

1- „Metoda grilei”

SR 16841- partea 2-

„Metoda dârei de

miros”

Notă*)- Se poate monitoriza concentrația NH3 și a H2S ca alternativă la monitorizarea concentrației de miros

Monitorizarea emisiilor de mirosuri în aer se va realiza de laboratoare acreditate .

În cazul în care se aplică metode alternative pentru care nu sunt disponibile standarde EN (de exemplu prin

măsurarea/estimarea gradului de expunere la mirosuri, prin estimarea impactului mirosurilor), se pot utiliza standarde ISO,

standarde naționale sau alte standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Având în vedere măsurile de prevenire/ reducere adoptate de SC EDIL INDUSTRY SRL și distanța

mare de la obiectiv până la receptorii sensibili (zone rezidențiale) se preconizează că nu vor exista

neplăceri cauzate de mirosuri, respectiv producerea unui disconfort olfactiv semnificativ sesizabil la

nivelul receptorilor sensibili.

4.15. Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul analizei / evaluării

BAT

Având în vedere aplicarea în activitățile desfășurate la punctele de lucru a tehnologiilor recomandate

de DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1147 A COMISIEI din 10 august 2018 de

stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor în

temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul

C(20186) 5070], se apreciază că nu este necesară studierea unor tehnologii alternative pentru

reducerea poluării. În documentația tehnică sunt prezentate măsurile adoptate de titularul activității

pentru prevenirea/ reducerea emisiilor de poluanți specifici rezultați din activitatea desfășurată de SC

EDIL INDUSTRY SRL la punctul de lucru din satul Țuțora, comuna Țuțora, județul Iași.



117

5. MINIMIZAREA ȘI RECUPERAREA DEȘEURILOR

5.1. Surse de deșeuri

Tip deșeu Codul deșeurilor Cantități

Modul de

colectare

Modul de

valorificare/eliminare

Tipurile de deșeuri generate

din activitățile desfășurate

în stațiile de sortare și de

transfer Ruginoasa, Bălțați

și Hârlău și la CMID Țuțora

sunt prezentate la pct. 4.3.

din documentație.

Codul deșeurilor

generate din

activitățile

desfășurate de

operator sunt

prezentate la pct.

4.3 din

documentație

Cantitățile de

deșeuri generate

sunt prezentate

la pct.4.3.

pentru fiecare

categorie de

deșeuri

Manuală

Recipiente/

containere

specializate

pentru

colectarea

selective.

Evacuarea din instalații la

sfârșitul proceselor

tehnologice specifice,

depozitarea temporară în spații

special amenajate în incinta

obiectivului,.

Modul de gestionare a

deșeurilor este prezentat la

pct.4.3.

În vederea reducerii cantităților de deșeuri care trebuie eliminate, BAT constă în aplicarea unui

sistem de evaluare (inclusiv inventariere) și de management al deșeurilor, astfel încât să se

faciliteze reutilizarea sau, în lipsa acesteia, reciclarea deșeurilor sau, în lipsa acesteia „altă formă

de recuperare”, inclusiv o combinație a tehnicilor indicate mai jos:

Tehnici Aplicabilitate

Colectarea separată a diferitelor fracțiuni de deșeuri (inclusiv separarea și

clasificarea deșeurilor periculoase)

Tehnica se aplică

Fuzionarea unor fracțiuni de reziduuri pentru a obține amestecuri care pot fi

mai bine utilizate

Tehnica se aplică

Recuperarea materialelor și reciclarea reziduurilor rezultate, în măsura în

care acest lucru este posibil

Tehnica se aplică în măsura în care din

punct de vedere tehnic este posibil.

Titularul activității a întocmit Planul privind gestionarea deșeurilor- parte integrantă a sistemului de


Planul constă în stabilirea unui set de măsuri cre au ca scop:

minimizarea generării de reziduur rezultate din tratarea deșeurilor;

asiguraarea valorificării și/ sau a eliminării corespunzătoare a reziduurilor.

5.2. Evidența deșeurilor

Evidența gestiunii deșeurilor se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind



privește cantitatea, natura și originea și, după caz destinația, frecvența colectării, mijlocul de transport,

respectiv operațiunile de valorificare sau eliminare a deșeurilor, conform prevederilor Deciziei

Comisiei 2014/955/UE.

Frecvența: Lunar.


solicitarea APM Iași/ GNM-SCJ Iași. Raportarea se va realiza atât pe suport hârtie cât și electronic




118

Evidența deșeurilor generate pe amplasament, inclusiv documentele justificative care confirmă

operațiunile de gestionare raportate se păstrează pentru o perioadă de cel puțin 3 ani.

Lista de verificare pentru cerinţele caracteristice BAT Da/Nu

Este implementat un sistem prin care sunt incluse în documente următoarele informaţii despre deşeurile (eliminate

sau recuperate) rezultate din instalaţie referitoare la:

Cantitate (t/an) Da

Natura Da

Origine (acolo unde este relevant) Da

Destinaţie (obligaţia urmăririi - dacă sunt trimise în afara amplasamentului) Da

Frecvenţa de colectare Da

Modul de transport Da

Metoda de tratare Da

5.3. Zone de depozitare

Zona Deșeurile depozitate Proximitatea față de

cursuri de ape/zone de

interes public/ alte

zone vulnerabile.

Amenajarile existente ale zonei de

depozitare

In incintă, în zone/

spații special

amenajate,

semnalizate

corespunzător

Deșeuri municipale și

asimilabile primite de la

stațiile de transfer.

Nu este cazul

Platforme de depozitare în incinta

stațiilor de sortare – spații special

amenajate pentru depozitarea

containerelor.

Bazine exterioare de

ape tehnologice

V= 100 mc; V=300

mc.

Colectează apele uzate

tehnologice provenite de la

spălarea platformelor

interioare din cadrul TMB și

levigatul rezultat din procesul

de tratare biologică a

deșeurilor.

Nu este cazul

Bazinele sunt prevăzute cu

conducte de evacuare și agregate

de pompare a apelor către stația de

epurare a levigatului aflată în

administrarea SC SALUBRIS SA.

Deșeurile reciclabile sortate se depozitează temporar în incinta obiectivului și se predau la operatori

autorizați în vederea valorificării finale prin reciclare.

Zonele din incintă destinate depozitării temporare a deșeurilor sunt marcate si semnalizate

corespunzător fiecărui tip de deșeu. Transportul deșeurilor reciclabile rezultate din operațiile de

sortare se realizează de operatorii autorizați pentru transportul mărfurilor nepericuloase cu respectarea

prevederilor HG nr.1061/2008 privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei.

Gestionarea nămolului rezultat din epurarea apelor uzate menajere (nămol de epurare)

Nămolul este clasificat ca şi deşeu însă, în conformitate cu ierarhia gestionării deşeurilor, politica

acceptată este aceea de a se utiliza nămolul în mod benefic ori de câte ori este fezabil, fie ca şi

fertilizator organic pe terenuri, fie ca şi sursă de energie recuperată prin combustie.

Adoptarea și implementarea celor mai bune practici de gestionare a nămolurilor contribuie la:

o respectarea cerințelor legale din partea producătorului de nămol;

o protecția mediului înconjurator;



119

o beneficiile utilizării nămolului odată cu reducerea unor potențiale neplăceri cauzate în

principal de disconfortul olfactiv;

o monitorizarea, înregistrarea și auditarea operațiunilor;

o durabilitatea și eficiența costurilor privind operațiunile de gestionare a nămolului.

In conformitate cu politica națională și a Uniunii Europene, nămolul trebuie utilizat în mod benefic cu

ajutorul celor mai practice și eficiente mijloace astfel încât să se evite pe cat posibil, eliminarea

nămolului în depozitele de deșeuri.

Operatorul stației de epurare are responsabilitatea de a dezvolta, conform circumstanțelor locale și a

abordărilor recomandate, posibilitățile benefice de valorificare a namolului ca și „piețe” de nămol. In

cazul nămolului “piețele” sunt reprezentate în general prin utilizarea nămolului pe terenurile agricole

ca și fertilizator organic și pentru recuperarea de energie din combustia nămolului.

Utilizarea nămolului în agricultură reprezintă una dintre cele mai durabile opţiuni de gestionare a

nămolului; preferinţa pentru agricultură este reiterată în legislaţia CE (Directiva 91/271/EEC si

Directiva 86/286/EEC) [transpusă în legislația românească prin Ord. comun MMGA și MAPDR nr.

344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor,

când se utilizează namolurile de epurare în agricultură] dat fiind faptul că standardul de calitate al

nămolului îndeplineşte anumite cerinţe, iar utilizarea sa este controlată şi monitorizată pentru a

minimiza potenţialul impact asupra mediului şi al sănătăţii umane.

Utilizarea nămolului în agricultură presupune tratarea acestuia iar metoda cea mai preferată este

fermentarea anaerobă. Acest proces nu doar stabilizează nămolul reducându-i mirosul şi elemenetele

patogene ci produce şi biogazul ce poate fi utilizat ca şi sursă de căldură şi energie în cadrul staţiei de

epurare, reducându-se astfel cererea de energie pentru staţia de epurare precum şi amprenta de carbon

a staţiei.

Principalele opţiuni care trebuie avute în vedere pentru valorificarea nămolului rezultat din stațiile de

epurare pentru apele uzate menajere existente pe ampalasment sunt următoarele:

o utilizarea în agricultură și silvicultură;

o compostare;

o fermentare anaerobă;

o coincinerare;

o incinerare cu recuperare de energie.

Se precizează că legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităţilor de deşeuri

biodegradabile eliminate prin depozitare. Astfel, nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de

epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri periculoase.

Nămolurile rezultate de la epurarea apelor uzate pot fi folosite în agricultură (având în vedere

compoziţia sa preponderent organică) dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor

agricole rezultate.

Pentru a se putea utiliza drept fertilizant în agricultură nămolul generat din treapta biologică a staţiilor

de epurare trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Ordinul comun al MMGA şi al MAPDR

nr. 344/708/2004 şi să obţină permisul de utilizare în agricultură.

Nămolul de la epurarea apelor uzate are un conţinut de 97 % apă, iar prin centrifugare sau filtrare

conţinutul de apă poate fi micşorat la 70 – 80 % . Din acest considerent, procesul de deshidratare este

o precondiţie pentru un transport economic şi o posibilă depozitare / eliminare.

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/212103



120

Cerinţele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare de 90 %, pentru a se

asigura faptul că nămolul nu este fermentabil şi poate fi stocat în silozuri până la reutilizare.

Valorificarea nămolului în silvicultură

Romania deține zone forestiere largi însă acestea sunt în general păduri naturale situate în zone

montane unde nu se practică utilizatrea nămolului și nici nu este recomandabilă pentru a se proteja

biodiversitatea și sănătatea populatiei. Prin urmare, singura opțiune fezabilă privind utilizarea

nămolului este în momentul plantării puieților.

Valorificarea energetică

În cazul în care calitatea nămolului de la staţiile de epurare nu este pretabilă folosirii în agricultură, se

vor identifica alte modalităţi de eliminare a nămolului prin valorificarea energetică precum: co-

incinerarea în fabricile de ciment și incinerarea în pat fluidizat, operațiuni care necesită o putere

calorifică suficientă a nămolului. Aceasta presupune ca procesul de uscare să se producă într-o

instalaţie separată sau în combinaţie cu un incinerator. Astfel, pentru incinerare, se recomandă

reducerea prealabilă a umidităţii nămolului brut şi evitarea stabilizării aerobe sau fermentării

anaerobe, care diminuează puterea calorică a materialului supus incinerării.

Coincinerarea nămolului în incineratoarele de deșeuri solide este o opțiune fezabilă atunci când

incineratorul este proiectat și pentru arderea nămolului.

Se precizează că în prezent nu există asemenea incineratoare în România.

Teoretic, fabricile de ciment dețin o amplă capacitate de coprocesare a nămolului produs în stațiile de

epurare, deși în practică, aceasta depinde de cerințele procesului de producție a cimentului din punct

de vedere al echilibrului energetic, de alte tipuri de deșeuri ce sunt arse, de posibilele implicații

privind emisiile de gaze și calitatea cimentului obținut.

5.4. Cerințe speciale de depozitare pentru deșeuri inflamabile, deșeuri sensibile la lumină,

separarea deșeurilor incompatibile, deșeuri care se pot dizolva sau pot reacționa cu apa

Pentru CMID Țuțora nu se stabilesc alte cerințe speciale privind depozitarea temporară a deșeurilor

generate din activitățile specifice desfășurate pe amplasament.

La punctul de lucru nu se gestionează deșeuri inflamabile, sensibile la lumină, respectiv deșeuri care

se pot dizolva sau pot reacționa cu apa.

Depozitarea deșeurilor primite la CMID Țuțora de la stațiile de transfer se depozitează tempoarr în

interiorul obiectivului, în spații special amenajate.

5.5. Recipienți de depozitare (acolo unde sunt folosiți)

În gestionarea deșeurilor generate pe amplasament se utilizează recipienți specializați: containere/

recipiente adecvate pentru colectarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile desfășurate la

punctul de lucru.

Lista de verificare pentru cerinţele caracteristice BAT DA/NU

Sunt recipienţii de depozitare:

▪ prevăzuţi cu capace, valve etc. şi securizaţi;

▪ inspectaţi în mod regulat şi înlocuiţi sau reparaţi când se

deteriorează (când sunt folosiţi, recipienţii de depozitare

trebuie clar etichetaţi)

DA- recipienții de depozitare sunt prevăzuți cu capace.

Recipentele de depozitare a deșeurilor:

sunt inspectate în mod regulat pentru sesizarea

eventualelor deteriorări/ scurgeri;

sunt menținute în stare bună de funcționare;

sunt înlocuite imediat la primele semne de

pierdere a etanșeității sau în caz de deteriorare.

Este implementată o procedură documentată pentru Recipienții deteriorați și cei care prezintă neetanșeități



121

cazurile recipienţilor care s-au deteriorat sau curg? se înlocuiesc imediat ce se constată neconformarea.

5.6. Recuperarea sau eliminarea deșeurilor cu conținut de metale asociate/ PCB /azbest

Din activitatea desfășurată la punctul de lucru nu se generează deșeuri cu conținut de metale asociate,

de PCB sau deșeuri din azbest.

Din acest punct de vedere nu este oportună, nefiind necesară, identificarea de opțiuni practice pentru

reciclarea/ recuperarea/ eliminarea acestor categorii de deșeuri.

5.7. Ambalaje și deșeuri de ambalaje

Deșeurile de ambalaje rezultate din procesul de sortare al deșeurilor sunt prezentate la pct. 4.3 din

documentație. Se depozitează temporar în incinta obiectivului în containere specializate amplasate în

spațiile special amenajate și se predau pe bază de contract către opratori autorizați pentru


6. ENERGIE

6.1. Cerințe energetice de bază

6.1.1. Consumul de energie

Alimentarea cu energie electrică a obiectivului se realizează prin branșament la rețeaua de distribuție

existentă în zonă în conformitate cu prevederile Contractului de furnizare a energiei electrice

nr.166953/18.07.2019 încheiat între E.ON.Energie România și SC EDIL INDUSTRY SRL.

Consumul de energie electrică conform prevederilor contractului:

Locul de consum Nivel de tensiune Cantitatea totală

( MWh/an)

Bălțați Tensiune medie-20KV 80,0

Țuțora Tensiune medie-20KV 8300,0

Ruginoasa Tensiune medie-20KV 1620

În ceea ce privește managementul energiei, respectiv planificarea şi optimizarea sistematică a

consumului de energie pentru funcţionare, SC EDIL INDUSTRY SRL urmăreşte să îmbunătăţească

permanent eficienţa energetică şi să scadă costurile asociate.

La sistemul de management de calitate conform cu ISO 9001 și al mediului în conformitate cu ISO

14001 s-au adăugat elemente de management al energiei, după cum urmează:

o s-a actualizat politica companiei;

o s-au stabilit obiectivele în ceea ce priveşte reducerea consumului energetic;

o s-au actualizat procedurile şi instrucţiunile de lucru.

Pentru asigurarea securității în alimentarea cu energie SC EDIL INDUSTRY SRL adoptă

următoarele măsuri:

o asigură mentenanța instalațiilor, inclusiv mentenanța preventivă conform cu specificațiile și

recomandările producătorilor utilajelor/echipamentelor aflate în exploatare;

o asigură măsuri de îmbunătățire a operării instalațiilor prin elaborarea de proceduri de operare;

o asigură formarea profesională a angajaților;

o planifică operațiile de urgență în cazul producerii de intervenții la întreruperea alimentării cu

energie electrică, stabilește proceduri de oprire de urgență, etc.

Sursa de energie Consumul de energie

Furnizată, MWh Primară. MWh % din total

Electricitate din rețeaua publică 10000 MWh/an - 100



122

Electricitate din altă sursă Nu este cazul - -

Abur/apă fierbinte achiziționată și nu generate pe amplasament

Nu este cazul - -

Gaze naturale Nu este cazul - -

Petrol Nu este cazul - -

Cărbune Nu este cazul - -

6.1.2. Energie specifică

Activitatea Procesul Consum spefic de

energie (CSE) conform

BREF

Activități de manipulare și

procesare / tratare a

deșeurilor; activități

auxiliare

Manipularea și sortarea deșeurilor Necuantificabil.

Nu sunt stabilite valori

pentru consumul specific

de energie

Activitățile de tratare mecano-

biologică a deșeurilor.

Ventilarea halelor de tratare a deșeurilor

Iluminare

Activități administrative

de întreținereși mentenanță

lIluminare Necuantificabil

Tehnici aplicate pentru utilizarea eficientă a energiei

Aplicarea tehnicilor pentru utilizarea eficientă a energiei implică o bună practică la nivelul

obiectivului prin utilizarea de instalații și echipamente specifice adecvate pentru activitățile


Se precizează că măsurile luate pentru reducerea nivelului de consum de energie contribuie la

reducerea costurilor anuale pentru operare.

Măsurile generale de reducere a consumului de energie electrică recomandate de BAT:

o menținerea unei alimentări stabile a instalațiilor de procesare a deșeurilor; evitarea

întreruperilor sau a supraîncărcării în alimentarea cu deșeuri care ar putea duce la opriri și

porniri repetate ale instalațiilor de tratare mecanică ( BAT 28);

o selectarea corectă a tipului de ventilatoare şi analiza poziţionării lor în spațiile de tratre

biologică a deșeurilor;

o instalarea ventilatoarelor cu un consum de energie scăzut/mc aer;

o utilizarea eficientă a ventilatoarelor: ex. operarea unui ventilator la întreaga capacitate este

mai economică decât operarea a două ventilatoare la jumătate din capacitatea lor;

o aplicarea luminii fluorescente în loc de becuri cu incandescenţă.

Titularul activității înregistrează și raportează anual (în cadrul Raportului de mediu) consumul de

energie electrică conform prevederilor autorizației integrate de mediu.

6.1.3. Întreținere

Măsurile fundamentale pentru funcționarea și întreținerea eficientă din punct de vedere energetic:

Există măsuri documentate de funcționare,

întreținereși gospodărire a a energiei pentru

următoarele componente? ( acolo unde este

relevant)

DA/NU Nu este

relevant

Informații suplimentare (documentele de

referință, termenele la care măsurile vor fi

implementate sau motivul pentru care nu sunt

relevante/aplicabile)

Aer condiționat, proces de refrigerare și

sisteme de răcire ( scurgeri, etanșări,

controlul temperaturii, întreținerea

NU Nu se utilizează instalații de aer condiționat și de

refrigerare



123

evaporatorului/ condensatorului)

Funcționarea motoarelor și mecanismelor de

antrenare

DA Service-ul motoarelor și al echipamentelor în

mișcare se realizează prin operatori specializați

Sistemele de gaze comprimate (scurgeri,

proceduri de utilizare)

NU Nu se utilizează sisteme de gaze comprimate

Sisteme de distribuție a aburului ( scurgeri,

izolații)

NU Nu se utilizează abur tehnologic

Sisteme de încălzire a spațiilor și de

furnizare a apei calde

Nu este

relevant

Încălzirea spațiilor de lucru aferente personalului

se realizează cu aparate electrice.

Lubrifiere pentru evitarea pierderilor prin

frecare

DA Se asigură conform programului de mentenanță

stabilit pentru utilajele/ echipamentele specifice

Întreținerea boilerelor de ex. optimizarea

excesului de aer

NU Nu se utilizează boilere

Alte forme de întreținere relevante pentru

activitățile din instalație

DA Registru de planificare și de evidență a

activităților de mentenanță la instalațiile/

echipamentele/ utilajele din dotarea obiectivului

6.2. Măsuri tehnice

Măsuri tehnice fundamentale pentru eficiența energetică

Confirmati că următoarele măsuri tehnice

sunt implementate pentru evitarea

încălzirii excesive sau pierdeilor din

procesul de răcire pentru următoarele

aspecte : ( acolo unde este relevant)

Da/

Nu

Nu este

relevant

Informatii suplimetare ( termenele prevăzute pentru

aplicarea măsurilor sau motivul pentru care nu

sunt relevante/aplicabile)

Izolarea suficientă a sistemelor de abur, a

recipienților și conductelor de încălzire

Nu

Nu este cazul

Prevederea de metode de etanșare și izolare

pentru menținerea temperaturii

Da

Izolarea sectoarelor/ spațiilor de lucru este realizată

corespunzător.

Senzori și întrerupătoare temporizate

simple prevăzute pentru a preveni

evacuările inutile de lichide și gaze

încălzite.

Nu Nu este cazul

Alte măsuri adecvate

Da

Iluminarea spațiilor de lucru și a spațiilor

administrative se realizează cu sisteme de iluminat

care asigură un consum redus de energie.

Contorizarea și înregistrarea consumului de energie

în vederea analizei periodice a eficienței energetice.

6.2.1. Măsuri de service ale clădirilor pentru eficiența energetică

Confirmati că următoarele măsuri de service al

clădirilor sunt implementate pentru următoarele

aspecte:

Da/Nu

Nu este

relevant

Informatii suplimetare

Există o iluminare artificială adecvată şi eficientă din

punct de vedere energetic

Da

Becuri economice



124

Există sisteme de control a climatului eficiente din

punct de vedere energetic pentru:

▪ încălzirea spaţiilor;

▪ apă caldă;

▪controlul temperaturii;

▪ventilaţie;

▪ controlul umidităţii

Da

În sectoarele de lucru există

sisteme de control a

microclimatului interior.

6.3. Eficiența energetică

Eficienţa energetică reprezintă raportul dintre valoarea rezultatului performant obţinut, constând în

servicii, bunuri sau energia rezultată şi valoarea energiei utilizate în acest scop.

Performanța energetică a unei clădiri- reprezintă energia efectiv consumată sau estimată pentru a

răspunde necesităților legate de utilizarea normală a clădirii, necesități care includ în principal

încălzirea, prepararea apei calde pentru consum, răcirea, instalațiile de climatizare și de iluminare.

Performanța energetică a clădirilor se determină conform unei metodologii de calcul și se exprimă

prin unul sau mai mulți indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolația

termică, caracteristicile tehnice ale clădirii și instalațiilor, proiectarea și amplasarea clădirii în raport

cu factorii climatici externi, expunerea la soare și influența clădirilor învecinate, sursele proprii de

producere a energiei și alți factori, inclusiv climatul interior al clădirii care influențează necesarul de

energie.

Măsurile aplicabile pentru sporirea eficienţei energetice:

o termoizolarea pereţilor clădirilor;

o utilizarea unei tâmplării exterioare (uși) termoizolante;

o termoizolarea conductelor;

o evidenţa si contorizarea agentului termic.

Avantajele construcțiilor eficiente energetice sunt:

o scăderea consumurilor energetice în exploatare;

o scăderea costurilor de întreţinere pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum cu cca. 40 -

60% din valorile actuale;

o reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie;

o îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi confort termic interior.

Pentru utilizarea eficientă a energiei în cadrul obiectivului conform recomandărilor BAT se utilizează

o combinație de tehnici, după cum urmează:

o utilizarea de sisteme de încălzire și de ventilație cu eficiență ridicată;

o izolarea pereților clădirilor;

o utilizarea iluminatului eficient din punct de vedere energetic.

În vederea reducerii consumului de combustibil și de energie, SC EDIL INDUSTRY SRL

utilizează un sistem de gestionare a energiei care include:

o evaluarea consumului total de energie la nivelul obiectivului;

o monitorizarea și menținerea situației optime privind consumul de energie



125

BAT 23- Tehnici recomandate în vederea utilizării eficiente a energiei

Tehnică *)

Descrierea tehnicii Aplicabilitate

Plan pentru eficiența

energetică

Definirea și calcularea consumului specific

de energie a activităților desfășurate ,

stabilirea indicatorilor-cheie de

performanță și planificarea unor ținte

periodice de îmbunătățire și a măsurilor

aferente.


Planul pentru eficiența energetică

este adaptat în funcție de

particularitățile activităților


Înregistrarea bilanțului

enegetic

Defalcarea energiei consumate pe tipuri de

surse (electricitate, gaz, combustibili lichizi

și solizi convenționali, etc)


Se înregistrează informațiile

privind consumul de energie

exprimat ca energie furnizată din

SEN.

Înregistrarea bilanțului energetic

se adaptează în funcție de

particularitățile activităților

desfășurate pe amplasament.

Notă*) Se recomandă utilizarea ambelor tehnici ( tehnici cumulative).

6.3.1. Cerințe suplimentare privind eficiența energetică

Concluzii BAT pentru principiile de recuperare/ economisire a

energiei

Este această

tehnică utilizată

în mod current

în instalație?

Da/ Nu

Dacă NU-

explicați

Recuperarea căldurii în diferite părți ale proceselor Nu Nu este cazul

Tehnici de deshidratare de mare eficiență pentru minimizarea

necesității uscării

Nu Nu este cazul

Minimizarea consumului de apă și utilizarea sistemelor închise pentru

circulațai apei

Da

Izolație bună( clădiri, conducte) Da

Amplasamentul instalației pentru reducerea distanțelor de pompare Da

Optimizarea fazelor motoarelor cu comandă electronică Da

Utilizarea apelor de racire reziduale pentru recuperarea căldurii Nu Nu este cazul

Transportul cu benzi transportoare în locul celui pneumatic Da

Măsuri optimizate de eficiență pentru instalațiile de ardere Nu Nu este cazul

Procesarea continua în locul proceselor discontinue Da

Valve automate Nu Nu este cazul

Valve de returnare a condensului Nu Nu este cazul

Utilizarea sistemelor naturale de uscare Nu Nu este cazul

Altele Nu este cazul

6.4. Alternative de furnizare a energiei

Tehnici de furnizare a energiei Este această tehnică utilizată în mod

curent în instalație

Daca NU explicați de ce tehnica

nu este adecvată

Utilizarea unităţilor de co-

generare

Nu La punctul de lucru nu există

unități de co-generare.

Recuperarea energiei din

deşeuri

Nu Nu este cazul



126

Utilizarea de combustibili mai

puţin poluanţi.

Da- se utilizează motorina pentru

autovehiculele de transport deșeuri

Alte alternative Nu este cazul

7. ACCIDENTELE ȘI CONSECINȚELE LOR

7.1. Controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate

substanțe periculoase-SEVESO.

Da/Nu Da/Nu

Instalația se încadrează în categoria de risc major

conform prevederilor Legii nr. 59/2016 ce

transpune Directiva SEVESO

Nu Dacă da, ati depus raportul de

securitate?

Nu este

cazul

Instalatia se incadreaza in categoria de risc minor

conform prevederilor Legii nr. 59/2016 ce

transpune Directiva SEVESO?

Nu Daca da, ati realizat Politica de

Prevenire a Accidentelor

Majore?

---

Nu este

cazul

Activitatea de depozitare a motorinei în cadrul microstației de distribuție carburanți de incintă

existentă la punctul de lucru intră sub incidenta Directivei 2004/35/CE transpusă in legislația

românească prin OUG nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și

repararea prejudiciului asupra mediului, Anexa nr. 3 pct. 7. „Depozitarea substantelor și

preparatelor periculoase”

În conformitate cu prevederile OUG nr. 68/2007 pentru prevenirea şi repararea prejudiciului asupra

mediului titularul activității are următoarele obligaţii:

o În conformitate cu prevederile art.10 din OUG nr.68/2007 :

În cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului, operatorul este obligat să ia

imediat măsurile preventive necesare şi, în termen de 2 ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei

ameninţării, să informeze APM Iași şi GNM-SCJ Iași.

Informaţiile pe care operatorul este obligat să le aducă la cunoştinţă autorităţilor, conform

prevederilor alin. (1), se referă la:

- datele de identificare ale operatorului;

- momentul şi locul apariţiei ameninţării iminente;

- elementele de mediu posibil a fi afectate;

- măsurile demarate pentru prevenirea prejudiciului;

- alte informaţii considerate relevante de operator.

Măsurile preventive prevăzute la alin. (1) trebuie să fie proporţionale cu ameninţarea iminentă şi să

conducă la evitarea producerii prejudiciului, luând în considerare principiul precauţiei în luarea

deciziilor. În termen de 1 oră de la finalizarea măsurilor preventive operatorul informează autorităţile

prevăzute la alin. (1) despre măsurile întreprinse pentru prevenirea prejudiciului şi eficienţa acestora.

În cazul în care ameninţarea iminentă persistă în ciuda măsurilor preventive adoptate, operatorul

informează, în termen de 6 ore de la momentul la care a constatat ineficienţa măsurilor luate, APM

Iași şi GNM-SCJ Iași , despre:

- măsurile întreprinse pentru prevenirea prejudiciului;

- evoluţia situaţiei în urma aplicării măsurilor preventive;

- alte măsuri suplimentare, după caz, care se iau pentru prevenirea înrăutăţirii

situaţiei.



127

o În conformitate cu prevederile art. 11 din OUG 68/2007

Titularul activității este obligat sa respecte instructiunile date de catre conducatorul APM Iasi cu

privire la măsurile preventive necesar a fi luate in cazul unei ameninţari iminente cu un prejudiciu

asupra mediului sau in cazul unei suspiciuni de ameninţare iminentă.

o În conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr.68/2007

În cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, operatorul este obligat sa informeaze, în maxim

2 ore de la producerea prejudiciului, APM Iași şi GNM-SCJ Iași despre:

- datele de identificare ale operatorului;

- momentul şi locul producerii prejudiciului adus mediului;

- caracteristicile prejudiciului adus mediului;

- cauzele care au generat prejudiciul;

- elementele de mediu afectate;

- măsurile demarate pentru prevenirea extinderii sau agravării prejudiciului adus

mediului;

- alte informaţii considerate relevante de operator.

o În conformitate cu prevederile art. 14 din OUG nr.68/2007, titularul activității este obligat să:

- acţioneze imediat pentru a controla, izola, elimina sau, în caz contrar, pentru a gestiona

poluanţii respectivi şi/sau orice alţi factori contaminanţi, în scopul limitării sau prevenirii

extinderii prejudiciului asupra mediului şi a efectelor negative asupra sănătăţii umane sau

agravării deteriorării serviciilor.

- ia măsurile reparatorii necesare, conform art. 17 – 19 din OUG nr.68/2007.

Măsurile reparatorii trebuie să fie proporţionale cu prejudiciul cauzat şi să conducă la îndepărtarea

efectelor prejudiciului, luând în considerare principiul precauţiei în luarea deciziilor.

o În conformitate cu prevederile art. 15 din OUG nr.68/2007 titularul este obligat:

- să furnizeze informaţii suplimentare despre orice prejudiciu care s-a produs şi despre

măsurile luate conform prevederilor art. 13, la solicitarea APM Iași.

- să acționeze la solicitarea APM Iași, pentru a controla, a izola, a elimina imediat sau,

în caz contrar, pentru a gestiona poluanţii respectivi şi/sau alţi factori contaminanţi, în

scopul limitării sau prevenirii extinderii prejudiciului asupra mediului şi a efectelor

adverse asupra sănătăţii umane sau agravării deteriorării serviciilor;

o În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) din OUG nr.68/2007

Titularul are obligatia de a identifica măsurile reparatorii posibile în conformitate cu anexa nr. 2 şi de

a le transmite la APM Iași spre aprobare, în termen de 15 zile de la data producerii prejudiciului, cu

excepţia cazului în care APM Iași a luat măsurile reparatorii respective conform prevederilor art. 15

lit. e) şi ale art. 16.

7.2. Planul de management al accidentelor

Din analiza efectuată a rezultat că la punctul de lucru există surse potențiale care pot cauza accidente/

incidente tehnice, cu impact potențial semnifictiv asupra mediului și a sănătății populației.

Pentru prevenirea/ limitarea/ diminuarea eventualelor consecințe S.C. EDIL INDUSTRY SRL a

întocmit Planul de intervenție în caz de accidente.





128

asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale şi de altă natură necesare restabilirii stării de

normalitate.


Limitarea şi controlul incidentelor pentru reducerea la minimum şi limitarea efectelor asupra

sănătăţii populaţiei, mediului şi bunurilor materiale.

Aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului împotriva

efectelor accidentelor.

Comunicarea informaţiilor necesare populatiei şi serviciilor / autorităţilor implicate din zona

respective.

Asigurarea refacerii ecologice a zonei afectate.

Stabilirea măsurilor în vederea limitării riscurilor pentru persoanele aflate în obiectiv.

Stabilirea măsurilor pentru transmiterea avertismentelor cu privire la incident autorităţii

responsabile pentru declanşarea planului de urgenţă externă;

Pregătirea personalului în privinţa sarcinilor interne şi pentru coordonarea cu serviciile de


Acțiuni și măsuri de prevenire a producerii de accidente

o Identificarea, monitorizarea si evaluarea factorilor de risc specifici,generatori de accidente

tehnologice (obiective, instalatii, procese productive cu pericol potențial );

o Stabilirea obiectivelor,instalatiilor,proceselor productive care pot fi afectate de accidente

tehnologice;

o Înștiintarea ISUJ Iași asupra factorilor de risc si semnalarea iminentei producerii sau

producerea accidentelor tehnologice.

o Stabilirea și urmărirea indeplinirii măsurilor și actiunilor de prevenire și de pregătire a

intervenției, organizarea și dotarea formațiunii proprii de interventie.

o Luarea măsurilor ce se impun pentru prevenirea producerii de accidente si pentru limitarea

consecințelor acestora asupra sănătății populatiei și calității factorilor de mediu.

o Menținerea în funcțiune a sistemelor de siguranță din dotare.

o Instruirea personalului cu privire la cunoașterea și respectarea prevederilor politicii de

prevenire a accidentelor.

o Asigurarea mijloacelor financiare și a personalului specializat pentru îndeplinirea obiectivelor

privind siguranța instalațiilor.

o Verificarea periodica a sistemelor de alarmare, de evacuare în siguranță a personalului, de

comunicare internă și externă.

o Completarea regulamentelor de operare a instalațiilor și a instrucțiunilor de lucru ori de cate

ori este necesar, cu înscrierea măsurilor de prevenire a accidentelor, a siguranței în exploatare

și a măsurilor privind protecția mediului, pentru urmatoarele situații:

pornirea instalațiilor;

operare;

oprire accidentală sau planificată;

în perioada de revizie.

o Inregistarea într-un registru special instituit, a defecțiunilor apărute in functionarea si

exploatarea instalatiilor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. Se vor înscrie date

referitoare la: instalatia, data producerii defecțiunii si durata acesteia, tipul defecțiunii,



129

cantitatea de deșeuri și/sau ale produse eliberate în mediu, urmările defecțiunii apărute,

măsurile imediate luate pentru remediere, măsuri luate pentru prevenirea situațiilor similare,

alte date dacă sunt necesare.

o In cazul producerii unui accident în care sunt implicate substanțe/ produse periculoase (de ex.

transportul combustibilului-motorina/ exploatarea depozitului de combustibil din incinta

obiectivului) titularul activității are obligația de a informa imediat autoritatile publice

teritoriale cu responsabilitati in domeniile protecției civile, protecției mediului, administrației

publice, protecției muncii și sănătății publice.

o Alarmarea salariaților și a populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activitatilor proprii

desfasurate.

o Declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii acidentelor

tehnologice.

o Intervenţia operativă cu forţe şi mijloace,în funcţie de situaţie,pentru limitarea şi înlăturarea

efectelor negative.

Argumente:

o În activităţile desfășurate pe amplasament S.C. EDIL INDUSTRY SRL se poate confrunta în

unele situaţii cu accidente tehnologice care pot afecta desfăşurarea normală a procesului de

tartare a deșeurilor.

o Amploarea şi gravitatea efectelor depind de tipul şi complexitatea fenomenelor, dar şi de

eficienţa măsurilor prestabilite pentru protecţia personalului şi a bunurilor materiale.

Scenariu de accident

sau de evacuare

anormală

Probabilita

tea de

producere

Consecintele

producerii

Masuri luate / propuse

pentru minimizarea

probabilității de

producere

Actiuni planificate in

eventualitatea îa un astfel

de eveniment se produce

Avarii la instalatiile

hidroedilitare

Redusă Poluarea potențială

a solului,

subsolului și a

panzei freatice

Verificarea periodică a

stării de funcționare a

rețelelor hidroedilitare în

vederea sigurării

funcționării la

capacitatea proiectată.

Conform Planului de

intervenții

Incendii-scurt circuit

electric

Redusă Poluarea aerului,

pagube umane și

materiale

Intretinerea, verificarea

periodică/ exploatarea

corespunzătoare a

echipamentelor și

instalațiilor, utilajelor

din dotare.

Respectarea planului de

interventii in caz de

incendii

Depășirea capacității

de depozitare stocare

a produselor chimice

Foarte

redusă

Poluarea solului,

subsolului și a

apelor subterane

Conform Planului de

intervenție

Verificarea și respectarea

capacităților de depozitare

existente pe amplaasment

Notă*) SC EDIL INDUSTRY SRL va întocmi Planul de intervenție împotriva incendiilor în vederea asigurării

desfășurării în condiții de operativitate și eficiență a operațiunilor de intervenție. Planul va fi avizat ISUJ Iași .

7.3.Tehnici preventive folosite

În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu și pentru prevenirea emisiilor cauzate de

accidente sau incidente, BAT constă în aplicarea următoarelor tehnici:



130

TEHNICI RASPUNS

TEHNICI PREVENTIVE

Inventarul deșeurilor Tehnica se aplică

Se asigură evidența deșeurilor și a substanțelor/ produselor intrate și

ieșite din instalații

Curățarea zonelor de tratare și depozitare a

deșeurilor

Tehnica se aplică

Se realizează curățarea regulată a zonelor de lucru ( hale, zone de

circulație, zone de depozitare, etc.), a benzilor transportoare, a

instalațiilor/ echipamentelor/ utilajelor utilizate și a containerelor.

Trebuie să existe proceduri pentru

verificarea deşeurilor pentru a ne asigura că

ele nu vor interacţiona contribuind la

apariţia unui incident

Tehnica se aplică

Există proceduri de verificare a deșeurilor cu precizarea circuitului

intern al acestora.

Depozitarea adecvată Tehnica se aplică

Deșeurile gestionate pe amplasament sunt stocate temporar în spații

special amenajate cu luarea în considerare a caracteristicilor acestora

și a naturii substanțelor de stingere.

Alarme proiectate în proces, mecanisme de

decuplare şi alte modalităţi de control

Tehnic nu se aplică

Instalațiile nu sunt prevăzute cu sistem de alarmă automat la depășirea

parametrilor prescriși pentru funcționare

Cuve de retenţie şi bazine de decantare Tehnica se aplică

Rezervorul utilizat pentru depozitarea combustibilului- motorina- este

amplasat în cuvă de retenție.

Apele uza tetehnologice și levigatul se colectează în două bazine (V=

100 mc; V= 300 mc) înainte de evacuarea la stația de epuarre a

levigatului aflată în exploatarea SC SALUBRIS SA.

Izolarea clădirilor Tehnica este aplicată

Asigurarea prea plinului rezervoarelor de

depozitare

Tehnica se aplică

Rezervorul de combustibil este prevăzut cu sistem de asigurare a

preaplinului.

Sisteme de securitate pentru prevenirea

accesului neautorizat

Tehnica se aplică.

Există proceduri privind accesul autorizat în cadrul obiectivului.

Registre pentru evidenţa tuturor

incidentelor, schimbărilor de procedură,

evenimentelor anormale şi constatărilor

inspecţiilor de întreţinere

Tehnica se aplică

Există un registru de consemnare a incidentelor, schimbărilor de

procedură, a evenimentelor anormale şi a constatărilor inspecţiilor de

întreţinere

Trebuie stabilite proceduri pentru a

identifica, a răspunde şi a trage

învăţăminte din aceste incidente;

Tehnica se aplică

Există întocmite proceduri de acțiune corectivă și de soluționare a

incidentelor.

Rolurile şi responsabilităţile personalului

implicat în managementul accidentelor

Sunt desemnate prin decizii interne persoane responsabile instruite

pentru intervenția în cazul producerii de accidente tehnice și/sau de

poluări accidentale.

S-a întocmit la nivelul obiectivului Planul de prevenire și intervenție în

caz de accidente și Planul de prevenire a poluării accidentale.

Planurile sunt aprobat de conducerea obiectivului.

Proceduri pentru evitarea incidentelor ce

apar ca rezultat al comunicării insuficiente

între angajaţi în cadrul operaţiunilor de

schimbare de tură, de întreţinere sau în

cadrul altor operaţiuni tehnice

Există întomite proceduri de întreținere / de mentenanță pentru

echipamentele/ instalațiile din dotarea obiectivului.

Se respectă prevederile Planului de mentenanță și se asigură

mijloacele umane și materiale necesare pentru realizarea lucrărilor

prevăzute.

Compoziţia conţinutului din colectoarele de Nu este cazul



131

retenţie sau din colectoarele conectate la un

sistem de drenare este verificată înainte de

eliminare

Canalele de drenaj trebuie echipate cu o

alarmă de nivel ridicat sau cu senzor

conectat la o pompă automată pentru

depozitare (nu pentru evacuare )

Nu este cazul

Alarmele care sesizează nivelul ridicat nu

trebuie folosite în mod obişnuit ca metodă

primară de control al nivelului

Nu este cazul

ACŢIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR

Îndrumare privind modul în care poate fi gestionat

fiecare scenariu de accident

Tehnica se aplică.

S-a întocmit la nivelul obiectivului Planul de intervenție în

caz de accidente/incidente tehnice și avarii

Căile de comunicare trebuie stabilite cu autorităţile de

resort şi cu serviciile de urgenţă

Șeful punctului de lucru


ISUJ Iași- raportări telefonic si scrise;

Echipamente de reţinere a scurgerilor de combustibili,

anunţarea autorităţilor de resort şi proceduri de

evacuare

Nu este cazul

Izolarea scurgerilor posibile în caz de accident de la

anumite componente ale instalaţiei şi a apei folosite

pentru stingerea incendiilor .

Tehnica se aplică în funcție de caz.

BAT 21- Tehnici indicate pentru prevenirea sau limitarea consecințor asupra mediului ale

accidentelor și incidentelor


Măsuri de protecție Adoptarea măsurilor de protecție :

Protecția instalației împotriva actelor

răuvoitoare.

Sistem de protecție împotriva incendiilor care

să cuprindă echipamente de detectare și de

stingere.

Accesibilitatea și operabilitatea

echipamentelor de control relevante în situații

de urgență.

Tehnicile recomandate se aplică

Obiectivul este prevăzut cu sistem de

pază împotriva actelor răuvoitoare și

sistem de protecție împotriva

incendiilor.

Echipamentele din dotare sunt

accesibile și operabile în situții de

urgență.

Gestionarea emisiilor

incidentale/

accidentale

Se stabilesc proceduri și se instituie rezerve tehnice

pentru gestionarea emisilor provenit din accidente și

incidente.


Există proceduri pentru gestionarea

emisilor provenite din accidente și

incidente, de ex.emisiile rezultate din

deversări și din apa folosită pentru

stingerea incendiilor.

Sistem de înregistrare

și evaluare a

incidentelor/a

accidentelor

Măsuri propuse:

Întocmirea unui jurnal pentru înregistrarea

accidentelor și incidentelor, modificărilor

aduse procedurilor și constatărilor

inspecțiilor.

Elaborarea de proceduri de identificare a

incidentelor și accidentelor și de răspuns la

acestea și tragerea de învățăminte.


Înregistrarea accidentelor și

incidentelor, modificărilor aduse

procedurilor și constatărilor

inspecțiilor se realizează într-un

rgistru-jurnal.

Se propune elaborarea de proceduri de

identificare a incidentelor și

accidentelor și de răspuns la acestea.



132

8. ZGOMOT ȘI VIBRAȚII

8.1. Emisii de zgomot

Surse de zgomot/ vibrații Natura zgomotului/ vibrațiilor Acțiuni pentru prevenirea/ minimizarea

emisiilor de zgomot conform BAT

Funcționarea echipamentelor/ a

sistemului de ventilație-exhaustare *)

Zgomot continuu la care predomină

componentele de joasă frecvență

Măsurile tehnice, operaționale adoptate

pentru prevenirea/ minimizarea

emisiilor de zgomot

Funcționarea istalațiilor/ utilajelor

specifice activităților desfășurate la

punctul de lucru.

Zgomot discontinuu- frecvență

joasă

Notă*) Ventilatoarele utilizate sunt performante, au viteze de rotaţie moderate și implicit generează zgomot redus.

Recomandări pentru prevenirea/ reducerea nivelului de zgomot conform prevederilor BAT17

Tehnica recomandată Aplicabilitatea

Punerea în aplicare și revizuirea cu regularitate a unui Plan de gestionare a

zgomotului și vibrațiilor care să includă:

un protocol care să conțină măsuri și grafice de aplicare

corespunzătoare;

un protocol pentru măsurarea zgomotelor și vibrațiilor;

un protocol de răspuns în cazul evenimentelor de zgomot și vibrații

identificate, de ex. în cazul reclamațiilor;

un program de reducere a zgomotului și vibrațiilor conceput să

identifice sursa ( sursele), să măsoare/ estimeze expunerea la zgomot și

la vibrații, să caracterizeze contribuțiile surselor și să aplice măsuri de

prevenire și/ sau de reducere

Aplicabilitatea este limitată la

cazurile în care se preconizează și/

sau la cazurile în care vor fi dovedite

nelăceri (disconfort) cauzate de

zgomot asu vibrații la nivelul

receptorilor sensibili.

Situația este puțin probabilă motivat

de faptul că în vecinătatea

obiectivului nu există receptori

sensibili.

Recomandări pentru prevenirea/ reducerea nivelului de zgomot conform prevederilor BAT 18

Tehnică

recomandată de

BAT

Desriere Aplicabilitate

Amplasarea

corespunzătoare

a echipamentelor

și aclădirilor

Creșterea distanței dintre emițător și receptor

și utilizarea construcțiilor ca ecrane

împotriva zgomotului


Este asigurată distanța necesară față de zonele

protejate ( zonele locuite) prin amplasarea

instalației de tratare a deșeurilor la o distanță

adecvată ( mai mare de 2000m) față de

receptorii snsibili (funcțiuni rezidențiale).

Activitățile la punctual de lucru se realizează în

spații închise.

Construcțile asigură reținerea zgomotului produs

în interior de instalațiile/ utilajele din dotare.

Măsuri

operaționale

Măsuri recomandate:

inspectarea și întreținerea

echipamentelor;

închiderea ușilor și a ferestrelor din

zonele închise, dacă este posibi;

utilizarea echipamentelor de către

lucrători cu experiență;

evitarea activităților generatoarede

zgomot în timpul nopții, dacă este

posibil.

dispoziții pentru controlul


Mentenanța echipamentelor / ainstalațiilor /

utilajelor din dotarea obiectivului se realizează

periodic conform programului stabilit în planul

de mentenanță.

Nu se realizează monitorizarea nivelului de

zgomot în timpul programului de mentenanță.

Amplasarea instalațiilor/echipamentelor

specifice și a clădirilor s-a realizat cu

respectarea recomandărilor BAT.

Nu sunt programate în timpul nopții activități



133

zgomotului în cursul activităților de

întreținere.

generatoare de zgomote.

Echipamente

silențioase

Acestea include compresoare, pompe și facle

silențioase.


Echipamentele utilizate ( ex. agregatele de

pompare a apelor uzate și a levigatului)

înregistrează un nivel de zgomot redus-sunt

silențioase.

Echipamente de

control al

zgomotului

Acestea include:

reductoare de zgomot;

izolarea echipamentelor;

amplasarea în spații închise a

echipamentelor care produc zgomot;

izolarea fonică a clădirilor.

Tehnica recomandată se aplic parțial.

Echipamentele generatoare de zgomot sunt

amplasate în spații închise, în interiorul secțiilor

de producție.

Nu este necesară izolarea fonică suplimentară a

echipamentelor/ utilajelor folosite și a clădirilor

aferente halelor de sortare/ compost/ tratare

mecano-biologică.

Atenuarea

zgomotului

Introducerea unor bariere între emitenți și

receptori, de ex. pereți de protecție,

rambleuri și clădiri.

Tehnica recomadată nu se aplică, nefiind

oportună și necesară.

În zona de amplasament a obiectivului nu există

receptori sensibili.

Se precizează că nivelul de zgomot înregistrat în mediul ambiant ca urmare a desfășurării activităților

pe amplasament nu va depăși valoarea maximă admisă de Standardul SR 10009/2017- Acustică-

Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul , respectiv 65 dB.

Din acest punct de vedere se apreciază că zgomotul generat ca urmare a desfășurării activității pe

amplasament nu are impact semnificativ asupra sănătății populației.

8.1. Receptori

Locații

sensibile

Nivelul de

zgomot de

fond sau

ambiental

la receptori

Punct de

monitorizare

care are

legătură cu

receptorul

Frecvența

monitorizării

Nivelul de

zgomot când

instalația

funcționează

Au fost aplicate limite

pentru zgomot aplicate

Personalul

care

deservește

obiectivul

50-55 dB* Locurile de

muncă

Conform prev. HG nr.

493/2006 privind

cerințele minime de

securitate și sănătate

referitoare la

expunerea lucrătorilor

la riscurile generate de

zgomote.

87 dB- Nivelul

maxim de

zgomot admis la

locurile de

muncă conform

prev. HG nr.

493/2006

Activitățile de producție se

desfășoară în spații închise.

Echipamentele

generatoarede zgomot

(ventilatoare, pompe, etc)

funcționează intermitent.

Utilajele în funționare nu

depășesc nivelul de zgomot

maxim admis.

Zona

rezidențială

**)

LAeqT =55

dB(A)

Limita

incintei

obiectivului

La solicitarea

autorităților cu

atribuții de

monitorizare și control

LAeqT =65 dB *)-

la limita incintei

obiectivuliui

SR 10009/2017***)

Notă : *)- Nivel de presiune acustică continuu echivalent ponderat A- LAeqT

**) - Zona rezidențială este amplasată la o distanță mai mare de 2000 m față de amplasamentul obiectivului.

*** )-SR 10009/2017- Acustică-Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul ambiant.

Titularul activității adoptă măsuri tehnice și organizatorice pentru prevenirea/ eliminarea la sursă a

riscurilor generate de expunerea la zgomot, ținând seama de progresul tehnic şi de existenta masurilor

de control al riscului la sursă.



134

Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot se bazează pe principiile generale de prevenire

prevăzute la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 319/2006- privind securitatea și sănătatea în muncă.

8.2. Studii privind măsurarea zgomotului

Având în vedere faptul că pe amplasament nu există surse de zgomot care să genereze disconfort în

mediul ambiental, pentru zona aferentă obiectivului nu este oportună și necesară întocmirea unui

studiu suplimentar privind sursele de zgomot identificate pe amplasament și/sau investigate prin

monitorizare.

8.3. Întreținerea pentru minimizarea emisiilor de zgomot

Proceduri / Măsuri Da Nu Dacă nu, indicați termenul de

aplicare procedurilor/ măsurilor

Proceduri de întreținere care identifică în mod precis cazurile în

care este necesară întreținerea pentru minimizarea emisiilor de

zgomot

Da

Proceduri de exploatare care identifică în mod precis acțiunile

care sunt necesare pentru minimizarea emisiilor de zgomot

Da

8.4. Limite ale nivelului de zgomot

Receptor sensibil

Limite

dB (A)

Nivelul de zgomot

când instalația nu

funcționează

dB(A)

Măsuri pentru cazurile în

care nivelul zgomotului

depășește limitele dmise*)

Zona rezidențială De fond Absolut Acțiuni de verificare și

mentenanță ale surselor

generatoare de zgomot.

Zi 50-55 65 50-55

Noapte 40-45 40-45

Personalul lucrător din

cadrul obiectivului

Zi 87 87 50-55

Noapte 87 87

Notă*) Echipamentele sunt sursă de:

- zgomot aerian care poate fi controlat în spaţiul respectiv;

- zgomot şi vibraţii transmise părţilor materiale ale clădirii.

În acest caz este esenţială acţionarea la sursă.

8.5. Informații suplimentre cerute pentru instalațiile complexe și/ sau cu risc ridicat

Activitățile desfășurate pe amplasament nu produc disconfort semnificativ cauzat de zgomot și/ sau

vibrații astfel încât să fie necesară direcționarea sau ierarhizarea activităților generatoare de zgomot.

În activitățile desfășurate pe amplasament se adoptă măsuri de minimizare a potențialului disconfort

datorat zgomotului prin asigurarea verificării și mentenanței operative a instalațiilor (utilaje de ridicat,

benzi transportoare, manevrarea mecanică a deșeurilor, etc) conform programului stabilit.

9. MONITORIZARE

9.1. Monitorizarea și raportarea emisiilor în aer

Criterii în evaluarea regimului de monitorizare

Pentru stabilirea regimului de monitorizare s-au avut în vedere următoarele aspecte:

cerinţele legislative în domeniu;

probabilitatea depăşirii valorilor limită de emisie (VLE)

consecinţele depăşirii VLE (riscul pentru mediu).

evaluarea probabilităţii de depăşire a VLE prin utilizarea următoarelor criterii:

capacitatea potenţială de generare de emisii în atmosferă pentru sursele analizate;

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/73772#id_artA64



135

stabilitatea condiţiilor de proces;

variaţia temporală a emisiilor;

potenţialul/frecvenţa de apariţie a defecţiunilor mecanice;

capacitatea de reacţie a operatorului în caz de avarie;

starea şi vechimea instalaţiei de producţie;

încărcarea efluentului (concentraţii şi debite masice ridicate);

variabilitatea compoziţiei efluentului;

numărul surselor de emisie.

În conformitate cu prevederile Documentului de Referinţă (BREF) privind Principiile Generale de

Monitorizare a Emisiilor s-au avut în vedere și alte criterii pentru evaluarea consecinţelor depăşirilor

VLE, în scopul stabilirii regimului de măsurare a emisiilor, respectiv:

durata potenţialelor avarii;

amplasarea instalaţiei (tip receptori, distanţa până la receptori, densitatea receptorilor

sensibili);

gradul de diluţie a poluanţilor dispersaţi în atmosferă la nivelul receptorilor;

condiţiile meteo în zona de interes.

Evaluarea finală efectuată în vederea stabilirii regimului de monitorizare a emisiilor în atmosferă a

luat în considerare criteriile menţionate, după cum urmează:

Aspecte considerate /

cuantificarea riscului

Nivel scăzut Nivel mediu Nivel ridicat Încadrarea

obiectivului

Evaluarea probabilităţii de depăşire a VLE

Capacitatea potenţială de generare de emisii în atmosferă a sursei

analizate

1 1-5 >5 1

Stabilitatea condiţiilor de proces Stabil Stabil Instabil Stabil

Potenţialul/frecvenţa de apariţie a

defecţiunilor mecanice

Scăzută Limitată Ridicată Scăzută

Capacitatea de reacţie a

operatorului în caz de avarie

Ridicată Limitată Scăzută Ridicată

Starea şi vechimea instalaţiei de

producţie

Uzură redusă,

sistem eficient de

mentenanţă,

durată lungă de

viaţă a instalaţiei

Uzură medie,

număr redus de

defecţiuni, durată

medie de

funcţionare

Uzură mare,

defecţiuni

multiple,

frecvenţă ridicată

a reparaţiilor,

durată mare de

exploatare

Nu există uzură.

Este impementat un

sistem eficient de

mentenanţă;

durată lungă de viaţă

a instalaţiei

Modul de supraveghere a

procesului

Automatizată Ajustări

periodice

Insuficient Ajustări periodice

Încărcarea efluentului

(concentraţii şi debite masice ridicate)

Semnificativ sub

VLE

În apropierea

VLE

Peste VLE Sub limita VLE

Evaluarea consecinţelor depăşirilor VLE

Durata potenţialelor avarii Scurtă (< 1 ora) Medie (1 – 24h) Lungă (>24h) Scurtă (< 1 ora)

Poziţionarea instalaţiei Zonă

agroindustrială

La distanţă

adecvată ( mai

mare de 2000 m)

faţă de receptorii

sensibili

Zonă rezidenţială CMDI este situat în

zona agroindustrială

a comunei Țuțora, la

o distanță

relativmare față de

receptorii sensibili

Condiții meteo Preponderent

condiții meteo ce

asigură o bună

Preponderent

vânt slab

Durata mare de

calm atmospheric;

inversiuni termice

Condiții meteo din

zonă sunt favorabile

pentru dispersia



136

dispersie a poluanților

poluanților

Conform prevederilor Documentului de Referinţă (BREF) privind Principiile Generale de

Monitorizare a Emisiilor, regimurile corespunzătoare de monitorizare prin măsurare se definesc

astfel:

Monitorizare discontinuă cu frecvență redusă- Semestrial- în cazul încadrării preponderent în

categoria „ Risc cu nivel scăzut”.

Monitorizare discontinuă cu frecvență ridicată- Lunar până la trimestrial- în cazul încadrării

preponderent în categoria „ Risc cu nivel mediu”.

Monitorizare continuă- în cazul încadrării preponderent în categoria „Risc cu nivel ridicat”.

Din analiza efectuată, a rezultat că activitatea de producție desfășurată de S.C. EDIL INDUSTRY

SRL la punctul de lucru din localitatea Țuțora, comuna Țuțora, județul Iași, se încadrează în categoria

„Risc cu nivel scăzut”, stabilindu-se regimului de monitorizare prin măsurare: „Monitorizarea

discontinuă cu frecvență semestrială”.

Frecvența de monitorizare: Semestrial și la solicitarea autorităților cu atribuții de monitorizare și

control.



Puberi EN 13284-1 O dată la 6 luni

Amoniac (NH3) Nu sunt disponibile standarde

EN

O dată la 6 luni

Concentrație de miros EN 13727 O dată la 6 luni

TCOV- Carbon organic volatil total,

exprimat în C

EN 12619 O dată la 6 luni


Tehnică Descriere

Măsurare Metode de detectare a scăpărilor de gaze :


prin termoviziune;


Factori de emisie Calculul emisiilor pe baza factorilor de emisie, validat periodic ( de ex. o

dată la 2 ani) prin măsurători.

Bilanț masic Calculul emisiilor difuze utilizînd bilanțul masic, ținînd cont de emisiile

dirijate în aer, de emisiile în apă, etc.

9.2. Monitorizarea emisiilor în apă

Ape uzate Tip poluanti in apa

evacuată, conform

registrului EPTR

Concentrații de poluanti admise la evacuare

Apele uzate menajere

epurate evacuate prin

intermediul canalului de

desecare existent, în

emisar- râul Jijia.

Indicatorii monitorizați în apele uzate și metodele de analiză sunt prezentate la Cap. 4,

pct. 4.11.5. ”Compoziția efluentului”

Frecvența- conform prevederilor Autorizației de gospodărire a apelor valabilă emisă de

ABA PRUT-BÂRLAD.

Punctul de monitorizare: gura de descărcare în emisar.

Monitorizarea calității apei se va realiza pe bază de contract cu laboratoare autorizate.

Apele uzate tehnologice

și levigatele evacuate

prin intermediul rețelei

Indicatorii monitorizați în apele uzate și metodele de analiză sunt prezentate la Cap. 4,

pct. 4.11.5. ”Compoziția efluentului”

Frecvența- conform prevederilor Autorizației de gospodărire a apelor valabilă emisă de



137

de canalizare din incintă în stația de epurare

pentru levigat aflată în

exploatarea SC

SALUBRIS SA.

ABA PRUT-BÂRLAD. Punctul de monitorizare: gura de descărcare în stația de epurare aflată în administrarea

SC SALUBRIS SA.

Monitorizarea calității apei se va realiza pe bază de contract cu laboratoare autorizate




Consum chimic de oxigen

(CCO)


Carbon organic total (COT) EN 1484 O dată pe lună

Metale grele:

AS, Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, Zn

EN ISO 1185;

EN ISO 17294-2;

EN ISO 15586

O dată pe lună

Mercur (Hg) EN ISO 17852

EN ISO 12846

O dată pe lună

Materii solide în suspensie totale

(TSS)


Azot total ( N total) EN 12260

EN ISO 11905-1

O dată pe lună


EN ISO 6878

EN ISO 11885

O dată pe lună

PFOA ( acid perfluorooctanoic) Nu sunt disponibile standarde

EN

O dată la 6 luni PFOS ( acid perfluoroctan

sulfonic)

Monitorizarea consumurilor specifice și a cantității de deșeuri generate

Parametru Descriere Aplicabilitate

Consumul de apă.

Înregistrarea prin utilizarea aparatelor de măsură

adecvate sau a facturilor.

Se monitorizează consumuriler

de utilități, de materii prime și de

materiale auxiliare și cantitățile

de deșeuri generate din procesele

tehnologoice. Consumurile

înregistrate și evidența gestiunii

deșeurilor se consemnează în

Registrul de evidență.

Evidențele înregistrate se

comunicăanual la APM Iași cu

ocazia întocmirii

Raportului de mediu

Consumul de energie

electrică


registru a evidenței cantității de energie consumată.

Consumul de

combustibil- motorina


registru a evidenței cantității de combustibil

consumată

Consumul de materiale Înregistrarea cantităților de material utilizate în


evidenței cantităților utilizate .

Cantitățile de deșeuri

generate

Înregistrarea cantităților de deșeuri generate din


evidenței gestiunii deșeurilor .

Automonitoringul privind calitatea apelor uzate

Se va realiza în conformitate cu prevederile Autorizației de gospodărire a apelor emisă de ABA

PRUT-BÂRLAD, cu o frecvență medie și maximă de determinare a indicatorilor de calitate a apei din

punctul de monitorizare stabilit- efluentul final- ape uzate epurate în emisar- râul Jijia.

Parametrii de calitate și frecvența de monitorizare în cadrul Programului intern de monitorizare se

stabilesc de către SC EDIL INDUSTRY SRL având în vedere prevederile legale în vigoare,



138

prevederile autorizației de gospodărire a apelor, cerințele specifice activității desfășurate și

exploatarea corespunzătoare a sistemului de canalizare.

Raportări: Titularul activității va transmite semestrial și anual la ABA PRUT-BÂRLAD –Serviciul

G.M.P.R.A. și S.G.A. Iași un raport în format scris și electronic privind situația cantitativă (volume

și debite de apă prelevate și de ape uzate evacuate) și situația calitativă ( volume, debite) pentru apele

uzate evacuate, respectiv analizele de laborator realizate în perioada de raportare pe probe de ape

uzate evacuate din cadrul obiectivului.

9.3. Monitorizarea și raportarea emisiilor în apa subterană

Nu există emisii directe sau indirecte de ape uzate rezultate din funcționarea obiectivului în apele

subterane și de suprafață.

Pe amplasamentul CMID Țuțora există 2 ( două) foraje de observație pentru monitorizarea calității

apelor freatice, aflate în administrarea SC SALUBRIS SA, în zona clădirii administrative și în zona

rezervoare.

Forajele existente pe amplasament pot fi utilizate pentru monitorizarea calității apelor subterane în

baza unui acord de utilizare a echipamentelor din cadrul C.M.I.D. Țuțora încheiat între SC

SALUBRIS SA și SC EDIL INDUSTRY SRL.

În conformitate cu prevederile art. 7 lit.d) din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și

completările ulterioare și a autorizației de gospodărire a apelor emisă de ABA PRUT-BÂRLAD,

titularul activității va realiza monitorizarea calității apelor subterane din zona de influență a

obiectivului, din cele 2 foraje existente pe amplasament aflate în administrarea SC SALUBRIS SA.

Prelevarea probelor se va realiza pe direcția de curgere a apei subterane, la o adâncime dată de primul

acvifer freatic interceptat în zona de amplasament.

Indicatori monitorizați din forajele de observație: pH, CCOCr, amoniu (NH4 +), cloruri (Cl

-) și sulfați

(SO42-

), alți indicatori stabiliți prin autorizația de gospodărire a apelor valabilă.

Frecvența de monitorizare: conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor valabilă.

Titularul activității are obligația ca în una dintre campaniile de monitorizare a calității apei subterane

să solicite prezența autorității locale de gosopdărire a apelor ABA Prut-Bârlad-S.G.A. Iași pentru

prelevarea în comun/ simultan a unei probe de apă din forajele de observație.

9.4. Monitorizarea și raportarea emisiilor în rețeaua de canalizare

Nu este cazul.

9.5. Monitorizarea și raportarea deșeurilor

Evidența gestiunii deșeurilor se va realiza conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind



privește cantitatea, natura și originea și, după caz destinația, mijlocul de transport, respectiv

operațiunile de valorificare sau eliminare a deșeurilor, conform prevederilor Deciziei Comisiei

2014/955/UE.

Frecvența: Lunar.


solicitarea APM Iași/ GNM-SCJ Iași. Raportarea se va realiza atât pe suport hârtie cât și electronic




139

SC EDIL INDUSTRY SRL va întocmi și va păstra un Registru de evidență a gestiunii deșeurilor și

va raporta anual la APM Iași datele statistice privind gestiunea deșeurilor în conformitate cu

prevederile Legii nr. 211/2011 privid regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare.

9.6. Monitorizarea mediului

9.6.1. Contribuția la poluarea mediului ambiant

Având în vedere faptul că emisiile de poluanți specifici în aer rezultate ca urmare a desfășurării

activităților la punctul de lucru se încadrează în concentrațiile maxime admise de normativele în

vigoare, se apreciază contribuția la poluarea mediului ambiant ca fiind redusă.

Din analiza efectuată a rezultat că în zona de amplasament a SC EDIL INDUSTRY SRL nu există

receptori vulnerabili, emisiile în aer au o contribuție redusă, raportat la Standardul de Calitate a

Mediului (SCM), nefiind înregistrat pericolul ca acesta să fie depășit.

Acestea sunt considerentele/ motivele pentru care se apreciază că nu este necesară monitorizarea

suplimentară a mediului în afara amplasamentului în vederea aprecierii efectelor emisiilor în aer, apă

sau sol, a emisiilor de zgomot sau de mirosuri neplăcute.

9.6.2. Monitorizarea impactului

Titularul activității are obligația monitorizării periodice a măsurilor de prevenire/ reducere a poluării

adoptate pentru a stabili dacă acestea au efectul preconizat și urmărit.

Programul de monitorizare va prevedea, în funcție de caz, măsuri de remediere ce vor fi implementate

efectiv în cazul neconformării- respectiv atunci când măsurile de prevenire/ reducere nu sunt

adecvate.

Pe cât posibil se vor alege acei parametri de măsurare care să ofere rezultate imediate pentru ca

acțiunile de management adecvate să poată fi adoptate cât mai curând posibil, astfel:

planificarea activităților specifice ce se desfășoară pe amplasament;

întocmirea de proceduri privind gestionarea deșeurilor procesate/ generate pe amplasament;

stabilirea de reguli de operare și de asigurare a siguranței în exploatare.

Monitorizarea impactului în zonă ( sau a performanței)- va trebui să fie continuă, pe toată durata

desfășurării activității la punctul de lucru și va trebui implementată pentru a se asigura menținerea

impactului prognozat și realizarea țintelor de performanță propuse.

Acțiunile de management și monitorizare vor ține cont de următoarele scenarii:

exploatarea normală;

situații anormale;

situații de urgență ( ex. avarii, accidente, evenimente de poluare accidentală, etc.).

Montorizarea propusă pentru emisiile în mediu - condiții normale de funcționare

Factorul de

mediu

Parametru monitorizat Metoda de monitorizare

AER Emisii în aer

Pulberi

Amoniac (NH3)

Compuși organici volatili -Carbon

organic volatil total, exprimat în C

Concentrația de miros- se va monitoriza

numai în caz de sesizări/ reclamații și la

solicitarea autorităților cu atribuții de


Monitorizare discontinuă

Frecvența:Semestrial și la solicitarea autorităților cu

atribuții de monitorizare și control

ZGOMOT

Nivel acustic echivalent continuu

Monitorizare discontinuă.

Frecvența: În caz de sesizări formulate de publicul interesat și/sau la solicitarea autorităților cu atribuții de



140


APĂ Ape uzate menajere epurate vacuate în emisar- râul Jijia.

Indicatori de calitate stabiliți conform

prevederilor autorizației de gospodărire a

apelor valabile.

Monitorizare discontinuă Frecvența:

Conform prevederilor autorizației de gospodărire a

apelor valabilă emisăde ABA Prut-Bârlad și a

contractului încheiat cu SC APAVITAL SA.

Ape uzate tehnologice +levigate Monitorizare discontinuă

Conform programului de automonitorizare a calității

apei și/sau conform contractului încheiat cu SC

SALUBRIS SA – oerator al stației de epurare levigat

existentă pe amplaasment

APE

SUBTERANE

Monitorizarea calității apelor subterane în

forajele de observație ..

Indicatori monitorizați din forajele de

observație: pH, CCOCr, amoniu (NH4 +),

cloruri (Cl-) și sulfați (SO42-), alți indicatori

stabiliți prin autorizația de gspodărire a

apelor valabilă.


Conform autorizției de gospodărire a aapelor valabilă.

Cel puțin o dată la 5 ani, conform prevederilor Legii

nr. 278/2013 privind emisiile industriale, art.16 alin ( 3).

SOL Indicatori monitorizați: pH, umiditate,

substanțe organice, amoniu (NH4 +), sulfați

(SO42-), metale grele.


Cel puțin o dată la 10 ani, conform prevederilor Legii

nr. 278 /2013 privind emisiile industriale, art.16 alin

( 3).

9.7. Monitorizarea variabilelor de proces

Variabile de proces care necesită monitorizare Descrierea măsurilor luate

Monitorizarea cantităților de deșeuri intrate în

procesele de tratare.

Monitorizarea consumului de utilități.

Se monitorizează :

cantitățile de deșeuri procesate/ tratate la punctul de

lucru-CMID Țuțora;

consumurile de utilități ( apă, energie electrică)

Oxigen, monoxid de carbon, presiunea sau

temperatura în cuptor sau în emisiile de gaze

Nu este cazul

Eficienţa instalaţiei atunci când este importantă

pentru mediu

Se monitorizează consumurile specifice de materiale auxiliare/

energie/ combustibili, înregistrate pe tona de deșeu tratat.

Consumul de energie în instalaţie şi la punctele

individuale de utilizare în conformitate cu planul

energetic (continuu şi înregistrat)

Se monitorizează consumul de energie conform planului

energetic stabilit.

Consumul se înregistrează în registrul de evidență.

Calitatea fiecărei clase de deşeuri generate Se realizează colectarea selectivă a deșeurilor generate,

urmărindu-se ca acestea să corespundă din punct de vedere

calitativ pentru operațiile de valorificare, iar în cazul în care

valorificarea nu este posibilă, pentru eliminarea prin depozitare

în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației.

9.8. Monitorizarea în perioadele de funcționare anormală

Se propune monitorizarea situațiilor anormale de lucru conform prevederilor legislației în vigoare.

Defecțiunile apărute la sistemele de ventilație și de exhaustare ale sectoarelor de tratare mecano-

biologică a deșeurilor se vor remedia imediat, astfel încât microclimatul necesar pentru desfășurarea

activității să fie asigurat în mod continuu.

Se vor aplica prevederile planului pentru intervenții pentru situații speciale și se va asigura permanent

comunicarea cu personalul implicat.

Se apreciază că nu va fi necesară realizarea unei monitorizări suplimentare a emisiilor în aer sau a

variabilelor de proces pentru a preveni/ minimiza riscul pentru mediu.

Pentru prevenirea situațiillor de funcționare în condiții anormale, titularul activității are următoarele

obligaţii şi responsabilităţi, după caz:



141

o să presteze activităţile pentru care a fost autorizat în limita competenţelor şi în condiţiile

pentru care este autorizat;

o să pregătească şi să asigure condiţiile pentru realizarea verificărilor tehnice a

instalaţiilor/echipamentelor;

o să întocmească documentaţia prevăzută de prescripţiile tehnice şi să o pună la dispoziţia

utilizatorului;

o să informeze imediat producătorul despre orice neconformitate constatată;

o să asigure realizarea lucrărilor de revizii, precum şi activităţile de reparaţii şi întreţinere, la

termenele prevăzute în Planul de mentenanță.

În conformitate cu prevederile DECIZIEI DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI din 7 mai 2012

privind stabilirea perioadelor de pornire și de oprire în sensul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului

European și a Consiliului privind emisiile industriale [notificată cu numărul C(2012) 2948], pentru a

stabili sfârșitul perioadei de pornire și începutul perioadei de oprire a unei instalații, se aplică

următoarele norme:

o criteriile sau parametrii utilizați pentru a stabili perioadele de pornire și de oprire sunt

transparenți și pot fi verificați din afară;

o stabilirea perioadelor de pornire și de oprire are la bază condiții care permit un proces de

producție stabilă și care garantează protecția sănătății și a siguranței;

o perioadele în care o instalație funcționează în condiții de stabilitate și siguranță după pornire

nu sunt incluse în perioadele de pornire sau de oprire.

Pentru stabilirea perioadelor de pornire și de oprire în autorizația instalației, se vor avea în vedere

măsurile la care se face referire la articolul 14 alin. (1) lit.f) din Directiva 2010/75/UE, respectiv:

o Cel puțin unul dintre elementele următoare:

punctul final al perioadei de pornire și punctul inițial al perioadei de oprire,

exprimate ca praguri ale sarcinii și având în vedere că sarcina minimă de oprire

pentru o producție stabilă poate fi inferioară sarcinii minime de pornire pentru o

producție stabilă;

procese specifice (sau praguri pentru parametrii de funcționare) asociate cu sfârșitul

perioadei de pornire și cu începutul perioadei de oprire, care să fie clare, ușor de

monitorizat și adaptate la tehnologia utilizată.

o Măsuri destinate să garanteze că perioadele de pornire și de oprire sunt reduse la minimum, în

măsura în care acest lucru este fezabil.

o Măsuri destinate să garanteze că toate echipamentele de reducere a emisiilor sunt puse în

funcțiune de îndată ce este posibil din punct de vedere tehnic. Se va ține seama de

caracteristicile tehnice și operaționale ale instalațiilor și ale unităților sale și de cerințele

tehnice pentru exploatarea tehnicilor existente de reducere a emisiilor.

10. DEZAFECTARE

10.1. Măsuri de prevenire a poluării luate încă din faza de proiectare

Pentru prevenirea riscului de poluare a factorilor de mediu la dezafectarea obiectivului, măsurile de

prevenire a poluării prevăd utilizarea următoarelor tehnici:

Elaborarea instrucțiunilor pentru golirea echipamentelor și instalațiilor utilizate în timpul

funcționării.



142

Asigurarea unui mecanism de închidere atunci când obiectivul nu funcționează, de exemplu,

pentru curățarea și reabilitarea șantierului de dezafectare. Funcțiile solului natural trebuie

protejat oriunde acest lucru este posibil.

Utilizarea unui program de monitorizare în special în ceea ce privește apele subterane în

scopul detectării posibilelor efecte viitoare asupra șantierului sau asupra zonelor învecinate.

Dezvoltarea și menținerea unui Plan de închidere sau de încetare a activității, bazat pe o

analiză a riscurilor, care include o organizare transparentă a închiderii activității pe

amplasament, ținând seama de condițiile locale specifice.

La închiderea instalației autorizate, respectiv la încetarea definitivă a activităților desfășurate pe

amplasament, se vor realiza măsurile cuprinse în Planul de închidere.

10.2. Planul de închidere/ dezafectare a obiectivului

Zona aferentă obiectivului:

La încetarea definitivă a activității SC EDIL INDUSTRY SRL va evalua starea de contaminare a

solului și a apelor subterane cu substanțele relevante utilizate, produse sau emise de instalație.

În cazul în care instalația a provocat o poluare semnificativă a solului sau a apelor subterane cu

substanțe periculoase relevante în raport cu starea prezentată în situația de referință din cadrul

Raportului de amplasament întocmit pentru solicitarea autorizației integrate de mediu, titularul

activității va lua măsurile necesare privind poluarea astfel încât să readucă amplasamentul la starea de

referință prezentată.

În acest scop se va ține seama de fezabilitatea tehnică a măsurilor necesare propuse.

În cazul în care contaminarea solului și a apelor subterane pe amplasament va prezenta un risc

semnificativ pentru sănătatea umană sau pentru mediu, titularul activității are obligația luării tuturor

măsurilor necesare în vederea îndepărtării, controlului, izolării și reducerii substanțelor periculoase

relevante, astfel încât amplasamentul, ținând seama de utilizarea sa actuală sau utilizarea autorizată

în viitor să nu mai prezinte un astfel de risc.

La încetarea activitǎţii la punctul de lucru se vor parcurge cel puţin urmǎtoarele etape:

o golirea instalaţiilor, a conductelor subterane și supraterane;

o oprirea alimentǎrii cu energie electricǎ;

o demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate in vederea valorificarii/ eliminării

în condiții de siguranță pentru sănătatea populației și a mediului înconjurător;

o renaturarea zonelor destinate depozitelor de materii prime;

o eliminarea prin predarea la operatori autorizati în vederea valorificarii/ eliminarii deşeurilor

existente și/ sau generate pe amplasament;

o monitorizarea calității solului pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitățile

desfășurate pe amplasament si realizarea în funcție de caz- alucrărilor de remedire în vederea

redării zonei intr-o stare satisfacătoare.

o ecologizarea – după caz - a incintei aferente obiectivului.

Obiective ale fazei de închidere

Obiectivele stabilite pentru refacerea mediului trebuie să aibă în vedere cerinţele de reglementare,

aspectele specifice ale amplasamentului şi cele mai bune practici din industria de profil, incluzând

următoarele:

o protecţia sănătăţii şi bunăstării publice;

o stabilirea de comun acord a obiectivelor privind folosinţa terenurilor în faza de post-închidere;



143

o refacerea factorilor peisagistici în vederea minimizării transportului de sedimente, a eroziunii

şi a degradării potenţiale a mediului;

o protecţia calitativă şi cantitativă a resurselor de apă;

o protecţia calităţii aerului.

Curăţarea amplasamentului- obiective propuse:

o îndepărtarea clădirilor, a construcţiilor de suprafaţă, a materialelor şi instalaţiilor dezafectate;

o îndepărtarea tuturor materialelor/ produselor/ deșeurilor existente pe amplasamet şi predarea

către operatori autorizați pentru colectarea și transportul în vederea valorificării/ eliminării

finale.

o nivelarea structurilor de beton cel puţin până cota platformelor de fundaţie, tăierea la nivelului

solului a resturilor de fier-beton sau a prezoanelor/şuruburilor expuse şi acoperirea cu sol

vegetal care să permită revegetarea.

o În perioada de închidere a activității, titularul are următoarele obligații:

informarea în condiţii de transparenţă a publicului, a autorităţilor şi a tuturor

părţilor implicate în legătură cu faza de închidere şi post-închidere;

prezentarea măsurilor prevăzute pentru asigurarea unei folosinţe corespunzătoare a

terenurilor şi a minimizării impactului asupra mediului (împreună cu măsurile care

vor fi luate pe durata suspendării temporare a activităţii pe amplasament)

o Acordarea de sprijin în asigurarea protecţiei sănătăţii şi siguranţei publice în perioada de

închidere şi post-închidere a activităţilor pe amplasament şi a amenajărilor asociate;

o Asigurarea închiderii progresive a activităţilor înainte de oprirea producţiei;

o Reducerea sau eliminarea impactului pe termen-lung asupra mediului;

o Refacerea terenurilor afectate şi aducerea lor în stare corespunzătoare, cât mai devreme cu

putinţă.

Planul de management pentru închiderea activităţii şi refacerea mediului va fi revizuit şi actualizat

periodic în funcţie de necesităţi pe baza experienţei operaţionale şi a evaluării rezultatelor obţinute.

Planul va fi de asemenea revizuit şi actualizat ca parte a procesului de analiză managerială, fiind de

aşteptat ca legislaţia de mediu, practicile de refacere a mediului și interesele părţilor implicate în

Proiectul de închidere /dezafectare, să sufere anumite modificări în timp.

10.3. Structuri subterane

Instalațiile subterane – rețele de canalizare- existente pe amplasament vor fi golite și curățate, asfel

încât scoaterea lor din funcțiune să se realizeze în condiții de sigurnță pentru sănătatea populației și

protecția mediului înconjurător.

Structuri subterane Conținut Măsuri pentru scoaterea din funcțiune în condiții de

siguranță

Rețea internă de canalizare Ape uzate, nămol Se golesc și se spală cu apă.

Conținutul se transportă la SEAU Iași.

Fundații din beton armat Beton, fier După dezafectare se scot la suprafață

10.4. Structuri supraterane

Microstație distrubuție carburanți de incintă -depozit de combustibil: rezervor de motorină cu

capacitatea de 10000 l, amplasat în cuvă de retenție metalică

Înainte de demararea lucrărilor de dezafectare a depozitului de combustibil, titularul activității are

următoarele obligații:



144

Verificarea și golirea completă a rezervorului de combustibil de orice conținut (nămol, șlam,

etc.) și asigurarea colectării deșeurilor în recipiente specializate, prevăzute cu sisteme de

siguranță și de protecție a eventualelor scurgeri.

Activitatea de golire a rezervorului de combustibil se va realiza cu luarea măsurilor tehnice și

operaționale ce se impun pentru prevenirea / evitarea accidentelor care pot avea ca efect

contaminarea terenului din zonă ( sol, subsol și ape subterane).

Depozitarea temporară a deșeurilor rezultate în funcție de proprietățile fizico-chimice, de

compatibilitățile și de natura substanțelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare

categorie de deșeuri în parte, astfel încât să se asigure un grad ridicat de protecție a mediului

și a sănătății populației.

Predarea deșeurilor rezultate pe bază de contract către operatori autorizați pentru colectarea și

transportul deșeurilor periculoase în vederea tratării/valorificării/ eliminării finale.

Interzicerea spălării pe amplasament a instalației golite de combustibil.

10.5.Lagune ( iazuri de decantare, iazuri biologice)

Nu este cazul.

10.6. Depozite de deșeuri

Pe amplasament nu există depozite definitive de deșeuri. Există doar zone de stocare temporară în

interiorul obiectivului pentru deșeurile primite și procesate/ tratate în stația TMB și respectiv pentru

deșeurile generate din activitățile desfășurate pe amplasament.

Gestionarea deșeurilor pe amplasament se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 211/2011

privind gestionarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare.

10.7. Zone din care se prelevează probe

Zone/ locații în care se prelevează probe de sol / apă

subterană

Motivație

SOL- zona aferentă depozitului de combustibil, zona

TMB și zona aferentă stațiilor de epurare pentru apele

uzate menajere.

APE SUBTERANE- forajele de observație existente pe

amplasament- aflate în administrarea SC SALUBRIS SA.

Pentru analiza unei eventuale contribuții a activității

desfășurate pe amplasament la poluarea solului și/ sau a

apelor subterane se vor lua în considerare rezultatele

analizelor inițiale efectuate privind calitatea solului și a

apelor subterane pe amplasamentul aferent CMID Țuțora.

Se apreciază că nu este necesară realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate

realiza dezafectarea instalațiilor aferente obiectivului cu minimum de risc pentru mediu.

11. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLĂ INSTALAȚIA

Amplasamentul punctului de lucru Coordonatele amplasamentului :

Latitudine : 47°09'08.74567"N

Longitudine : 27°44'20.94814"E

Amplasamentul Centului de Management Integrat al Deșeurilor Țuțora:- partea de Vest a comunei

Țuțora ( în zona neîncorporată a comunei Țuțora) pe un teren în suprafață totală de 69 ha, din care 50

ha au fost concesionate de Primăria Comunei Țuțora către Primăria Municipiului Iași.

Vecinătăți:

Nord- Municipiul Iași-Depozitul de deșeuri Țuțora având ca operator S.C. SALUBRIS S.A.

Sud- terenuri agricole- proprietăți particulare



145

Est - canalul de desecare HCA-46/4 aparținând A.N.I.F. Iași

Vest -teren concesionat de Municipiul Iasi

Accesul la amplasamentul CMID Țuțora se realizează din DJ 249A până la podul peste raul Jijia și

din DC 22- spre localitatea Țuțora.

Amplasamentul studiat se afla situat in imediata vecinatate a raului Jijia, pe partea stângă a acestuia,

la o distanta de cca. 360 m, după digul de protecție.

Distanțele amplasamentului față de zonele rezidențiale :

2,30 km față de localitatea Cristești;


3,20 km față de localitatea Holboca;

cca. 8 km față de municipiul Iași

În imediata vecinătate a amplasamentului aferent C.M.I.D. Țuțora funcționează Depozitul Ecologic

Țuțora- activitate încadrată în Anexa I la Legea 278/2013 privind emisiile industriale, pct 5.4.

„Depozite de deșeuri care primesc mai mult de 10 tone deșeuri/zi sau având o capacitate totală mai

mare de 25000 tone deșeuri, cu excepția depozitelor de deșeuri inerte”.

Operatorul depozitului- SC SALUBRIS SA- deține Autorizația integrată de mediu nr. 6/27.06. 2011,

revizuită la data de 16.04.2015.

11.1. Sinergii

Activitățile desfășurate de SC SALUBRIS SA în zona amplasamentului C.M.I.D. Țuțora- activități de

transport și eliminare prin depozitare a deșeurilor muncipale și asimilabile (cu excepția deșeurilor

inerte) -pot determina apariția efectelor sinergice cu activitățile desfășurate de SC EDIL INDUSTRY

SRL, respectiv pot influența emisiile rezultate din funcționarea activităților aferente CMID Țuțora..

Pentru limitarea sinergiilor SC EDIL INDUSTRY SA a implementat următoarele tehnici recomandate

de BAT ca fiind oportune:

Tehnică Oportunități

Proceduri de comunicare între

diferiții deținători de autorizație

de mediu, în special cele care

sunt necesare pentru a garanta

că riscul producerii incidentelor

de mediu este minimizat.


Există o bună comunicare între SC EDIL INDUSTRY SRL și SC SALUBRIS SA

care desfășoară activitatea de depozitare finală a deșeurilor de tip menjer și

asimilabile (cu excepția deșeurilor inerte) în cadrul Depozitului de deșeuri Țuțora.

Planul de gestionare a accidentelor- parte integrantă a sistemului de management de

mediu- identifică pericolele pe care le prezintă activitățile desfășute în cadrul CMID

Țuțora și riscurile asociate cu activitățile desfășurate în cadrul Depozitului de deșeuri

Țuțora.

Au fost definite măsurile pentru abordarea riscurilor identificate.

Planul ia în considerare inventarul poluanților prezenți sau probabil a fi prezenți care

ar putea avea consecințe asupra mediului.

Beneficierea de economiile de

proporție pentru a justifica

instalarea unei unități de

cogenerare


Până în prezent nu s-au înregistrat/ nu s-au identificat economii semnificative din

activitățile desfășurate de operatorii din zonă care să justifice instalarea pe

amplasament a unei instalații de cogenerare.

Combinarea deșeurilor

combustibile pentru a justifica

montarea unei instalații în care

deșeurile sunt utilizate la

producerea de energie/ a unei

instalații de cogenerare.


Deșeurile gestionate pe amplasament - deșeuri municipale și asimilabile acestora au

o putere calorifică mică.

Combinarea acestor deșeuri cu deșeuri combustibile aduse din exterior în vederea

realizării pe amplasament a unei instalații în care deșeurile să fie utilizate pentru

producerea de energie și/ sau a unei instalații de cogenerare.

nu reprezintă în această etapă o măsură fezabilă din punct de vedere tehnic și



146

economic .

În municipiul Iași nu există astfel de instalații.

Deșeurile rezultate dintr-o

activitate pot fi utilizate ca

materii prime într-o altă

instalație.


Deșeurile reciclabile rezultate din operațiile de sortare a deșeurilor desfășurate pe

amplasament se predau la operatori autorizați pentru valorificarea prin reciclare.

Deșeurile reziduale rezulate de la sortare și deșeurile bio-stabilizate ( rezultate din

procesul de tratare mecano-biologică a deșeurilor) sunt transferate la depozitul de

deșeuri pentru a fi utilizate ca materialede acoperire a deșeurilor depozitate în celule.

Efluentul epurat rezultat dintr-o

activitate având calitate

corespunzătoare pentru a fi

folosit ca sursă de alimentare cu

apă într-o altă activitate.


Efluentul de ape uzate tehnologice și levigatul rezultat la punctul de lucru nu are

caracteristicile necesare și nu poate fi utilizat ca sursă de alimentare cu apă

tehnologică într-o altă activitate.

Efluentul tehnologic și levigatul se evacuează în două bazine ( V= 100 mc; V= 300

mc) și ulterior în stația de epurare pentru levigat aflată în exploatarea SC SALUBRIS

SA.

Combinarea efluenților pentru a

justifica realizarea unei stații de

epurare combinate sau

modernizate.


Zona de amplasament a obiectivului are în vecinătate o stație de epurare pentru

levigat cu o capacitate suficientă pentru preluarea integrală și tratarea eficientă a

apelor uzate tehnologice și a levigatului rezultate din funcționarea activităților

aferente CMID pe amplasament.

Evitarea accidentelor de la o

activitate care poate avea un

efect dăunător asupra unei

activități aflate în vecinătate.


La punctul de lucru sunt asigurate măsuri de prevenire a accidentelor/ incidentelor

tehnice.

Titularul activității a întocmit :

Planul de combatere a poluărilor accidentale

Planul de intervenție împotriva incendiilor.

Planul de gestionare a accidentelor.

Aceste planuri sunt parte integrantă a sistemului de management de mediu, identifică

pericolele și riscurile asociate pe care le prezintă activitățile desfășute pe

amplasament de către SC SALUBRIS SA și SC EDIL INDUSTRY SRL, stabilesc

măsurile ce se impun a fi adoptate pentru prevenirea producerii accidentelor,

respectiv măsurile de intervenție în cazul în care se produc astfel de evenimente .

Planurile întocmite iau în considerare inventarul poluanților prezenți sau probabil a fi

prezenți care ar putea avea consecințe asupra mediului..

Contaminarea solului rezultată

dintr-o activitate care afectează

altă activitate- sau posibilitatea

ca un operator să dețină terenul

pe care se află o altă activitate.

Nu este cazul.

Activitățile desfășurate la punctul de lucru nu produc contaminarea solului.

Din acest punct de vedere nu există posibilitatea afectării activității SC SALUBRIS

SA desfășurate înimediata vecinătate a amplasamentului CMID Țuțora.

Până în prezent nu s-au realizat investigații privind calitatea solului și a apelor

subterane în zona de amplasament aferentă CMID Țuțora.

Altele Nu este cazul

EFECTE CUMULATIVE

Efectele cumulative reprezintă efectele combinate rezultate din două sau mai multe activități existente

pe amplasament și în curs de dezvoltare. Analiza relațiilor și interacțiunilor dintre formele de impact

oferă ocazia analizării efectelor globale ale proiectului de plan, care se poate să nu fie imediat

evidente.

Abordarea folosită la efectuarea evaluării efectului cumulativ se bazează pe un cadru metodologic

comun- evaluarea efectelor potenţiale cumulative ale unor obiective existente, aprobate sau în proces



147

de aprobare şi/sau în proces de punere în funcţiune, asupra componentelor/factorilor mediului,

analizându-se următoarele aspecte:

Efectele care apar după cumularea acestora – efectul general în urma diferitelor impacturi

asupra fiecărui component/factor în parte al mediului înconjurător.

Efectele care apar prin suprapunere: cumularea unor efecte identice, ceea ce duce la un efect

nou şi relevant; cumularea efectelor care se deosebesc unul de altul, ceea ce duce la un efect

nou şi relevant.

Efectele pe parcursul unei perioade de timp – evaluarea efectelor posibile care pot apărea la

diferitele etape de realizare a obiectivelor (la etapa de construire, de exploatare, etc.) şi care

duc la un efect nou şi relevant.

Evaluarea efectului cumulativ şi a relevanţei acestuia se efectuează prin estimarea puterii impactului

asupra componentelor/factorilor de mediu.

Matricea interacțiunilor relațiilor dintre diferite forme de impact.

Tabel relațional Sol și

geologie

Ape/ ape

subterane

Calitatea

aerului

Zgomot/

vibrații

Climă Peisaj Ființe

umane

Bunuri

materiale

Sol și geologie x x x x x

Ape de suprafață

și ape subterane

x x x x

Calitatea

aerului

x x x x x x

Zgomot / vibrații x x

Climă x x x x x

Peisaj x x

Ființe umane x x x x x

Bunuri materiale x

Interacțiuni potențiale

Factor

de

mediu

Interacțiun

e cu:

Tip de interacțiuni

Măsuri de prevenire/reducere/ recomandări

Nivelul semnificației

efectului advers asupra

mediului

Aer

Ființe

umane

În contextul funcționării activităților aferente celor două

obiective: Depozitul de deșeuri Țuțoar și CMID Țuțora și a

traficului din zonă, interacțiunile posibile sunt determinate de

emisiile în aer provenite din:

Surse nedirijate-difuze: Eliminarea prin depozitare a deșeurilor de tip municipal

și asimilabile și Activitățile de tratare mecano-biologică

a deșeurilor.

Poluanți specifici: pulberi, gaze de fermentare aerobă: amoniac

(NH3), dioxid de carbon (CO2), compuși organici volatili

(COVnm), compuși mirositori [hidrogen sulfurat (H2S), metan


Poluanți specifici: - CO, NOx , SO x , pulberi

Surse mobile

Manipularea și transportul deșeurilor în incinta amplasamentului.

Poluanți specifici:monoxid de carbon (CO); dioxid de carbon

(CO2); oxizi de azot (NOx); dioxid de sulf (SO2); particule în

suspensie; hidrocarburi nearse. Măsuri de prevenire/reducere/ recomandări

-Monitorizarea activităților desfășurate pe amplasament cu

respectarea programului de monitorizare stabilit prin autorizațiile

Impactul direct asupra

aerului va fi redus, cu

efecte indirecte

determinate de

posibilitatea antrenării de vânt a poluanților

specifici rezultați din

activitățile desfășurate în

zona amplasamentului

aferent PUZ.



148

integrate de mediu emise de APM Iași. -Adoptarea de către titularrii actvităților din zonă a măsurilor

tehnice/operaționale/organizatorice pentru prevenirea și

reducerea poluării mediului.

-Prevenirea/diminuarea riscurilor de emitere a substanțelor

poluante și de risipire a energiei în caz de incidente/accidente

tehnice.

-Sensibilizarea și eco-conștientizarea angajaților.

-Informarea publicului și promovarea unui dialog deschis despre

impactul pe care activitățile desfășurate în zonă îl pot avea asupra

mediului și a sănătății populației.

Ape de


În fazele de operare nu se identifică interacțiuni semnificative

care pot afecta calitatea apelor de suprafață în zona de influență a activităților desfășuratepe amplasament.

Măsuri de prevenire/reducere

- Adoptarea de măsuri tehnice/ operaționale pentru

reducerea consumului de apă și prevenirea poluării

apelor de suprafață și subterane prin deversări

accidentale de deșeuri.

- Verificarea periodică a modului de funcționare a

instalațiilor de distribuție a apei și a instalațiilor de

canalizare din incintă în vederea asigurării funcționării

acestora la parametrii proiectați.

Impactul direct va fi redus, fără efecte

indirecte

Bunuri

materiale

Nu se identifică posibile interacțiuni care pot afecta funcțiunile

aflate în exploatare ( operare).


Zgomot

Ființe

umane

Sursele de zgomot din zonă sunt reprezentate în principal de

activitățile specifice desfășurate în cadrul depozitului de deșeuri

Țuțora, de instalațiile de ventilație- exhaustare și de funcționarea utilajelor specifice stațiilor de sortare și de tratare mecano-

bilologică traficul rutier din zonă.

În zonele din vecinătatea directă a celor două obiective nu sunt

receptori sensibili ( zone rezidențiale).

Receptorii sensibili din zonele învecinate pot fi afectați de

creșterea intensității și duratei zgomotului.

Măsuri de prevenire/reducere adopate- recomandări

-Alegerea și utilizarea echipamentelor cu emisii de zgomot

scăzute.

-Verificarea nivelului de zgomot a echipamentelor/ instalațiilor în

condiții de funcționare. -Întocmirea de către operatorii activităților propuse pe

amplasament a unor proceduri de:

- Întreținere pentru identificarea cazurilor în care este

necesară întreținerea pentru minimizarea emisiilor de

zgomot. Asigurarea întreținerii corecte pe întreaga

durată de viață a echipamentelor, plecând de la

principiul conform căruia „un utilaj menținut în bune

condiții este un utilaj mai silențios”.

- Exploatare pentru identificarea cazurilor în care sunt

necesare măsuri suplimentare pentru reducerea/

minimizarea emisiilor de zgomot.

Impactul direct va fi

redus, fără efecte indirecte

Bunuri materiale

Nu se identifică posibile interacțiuni care pot afecta funcțiunile în exploatare.


Sol În contextul funcționării activităților aferente celor două

obiective: Depozitul de deșeuri Țuțora și CMID Țuțora și a

traficului din zonă interacțiunile posibile pot fi determinate de

situațiile accidentale de gestionare necorespunzătoare a

deșeurilor tratate și eliminate pe amplasment.

Impactul direct va fi

redus, fără efecte

indirecte

Peisaj Aer Efectele asupra peisajului pot fi diminuate prin întreținerea

corespunzătoare a spațiilor verzi amenajate perimetral.și

Impact redus

.



149

respectiv extinderea suprafețelor verzi din incinta amplasamentului.

Zonele verzi vor contribui la reducerea impactului asupra

calității aerului prin absorția de CO2 și într-o oarecare măsură a

substanțelor mirositoare și eliberarea de oxigen.

Zgomot Spațiile verzi amenajate vor contribui la diminuarea impactului

generat de zgomot


Evaluarea efectelor cumulative asupra mediului prin metoda ” Unităților de Impact Negativ”

Efectele cumulative pot apărea în situația în care mai multe activități au efecte individuale

nesemnificative, dar cumulat ( împreună) pot genera un impact potențial semnificativ sau atunci când

mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Se precizează că metoda utilizată pentru predicția impactului cumulat a luat în considerare cele mai

defavorabile scenarii, considerând simultaneitatea funcționării surselor cu cea mai mare răspândire

spațială, chiar dacă acest lucru este puțin posibil să se întâmple în realitate.

Metoda utilizată pentru cuantificarea impactului cumulat asupra mediului are la bază transpunerea

nivelului de impact asupra fiecărui factor de mediu în „unități de impact negativ (N)”, atât în situația

implementării, cât și în situația neimplementării PUZ în zona studiată.

Numărul de unități de impact este proporțional cu nivelul impactului suportat direct de către factorul

de mediu sau indirect prin acțiunea cumulată a impactului asupra celorlalți factori de mediu. În cazul

în care PUZ-ul are un efect pozitiv evident asupra factorului de mediu, fără a avea și efecte negative,

se consideră că planul are un efect pozitiv (P).

În cazul în care planul nu afectează în niciun sens factorul de mediu, acesta se consideră neafectat (0).

Interpretarea efectelor Impactul asupra componentelor de mediu

P Efect pozitiv

0 Neafectat

1N Ușor afectat

2N Afectat în limite admisibile

3N Afectat peste limitele admisibile

4N Afectat grav

Notă- N = Unitate de impact negativ

Astfel, nivelurile de impact, efectele pozitive dar și lipsa unui efect asupra factorilor de mediu se

consemnează într-un tabel, conform celui de mai jos, în funcție de cele două aspecte analizate:

- cu funcționarea CMID Țuțora în zonă

- fără funcționarea CMID ȚUȚORA în zonă.

Componenta de mediu

Cm*

Impactul asupra mediului

fără funcționarea CMID

Țuțora ( IFP)*

Impactul asupra mediului

cu funcționarea CMID

Țuțora (IAP)*

Impactul maxim cuantificat

pe componenta de mediu

IMCcm*

Apă 1N 0 1

Aer 2N 1N 1

Sol/ Subsol 2N 1N 1

Zgomot 1N 1N 0

Schimbări climatice 2N 0 2

Sănătatea umană 2N 1N 1

Peisaj 3N 2N 1

Gestiunea deșeurilor 2N P 3

Mediul socio-economic 2N 1N 1

Notă*): IFP- Impact fără aplicarea PUZ-ului propus

IAP - Impact cu aplicarea PUZ-ului propus IMCcm- Impact maxim cuantificat pe componenta de mediu



150

1N- Unitate de impact negativ Cm - Componenta de mediu/ factor de mediu

Analiza matematică ca rezultat al calculării impactului total cuantificat (ITC) prin aplicarea

formulei mediei IMCcm și interpretarea încadrării rezultatului obținut într-unul din intervalele

corespunzătoare nivelului cuantificat total al impactului asupra mediului:

IMCm – reprezintă prima etapă a cuantificării impactului, rezultând un indice al impactului asupra

fiecărei componente/ afctor de mediu (cm).

Indicele rezultat pentru fiecare componentă de mediu reprezintă valoarea maximă a nivelului de

impact acordată cu implementarea obiectivelor propuse prin PUZ sau fără implementarea acestora,

neținându-se cont de efectele pozitive sau de neafectarea factorului de mediu.

Formula mediei I MCcm : ITC= ∑ 𝑛

𝑖=1

IMCAspect/Factor de mediu / Nr. componente de mediu

Tabelul unităților de impact

Interpretarea impactului total cuantificat asupra mediului

0 Mediu neafectat

( 0 – 1] Mediu ușor afectat

( 1 – 2 ] Mediu afectat în limitele admisibile

( 2 – 3 ] Mediu afectat peste limitele admisibile

( 3 – 4] Mediu grav afectat

Concluzie:

ITC= ( 1+1+1+0+2+1+1+3+1)/ 9= 10/9= 1,11

Categoria de impact: Mediu afectat în limitele admisibile.

Nu se depășesc standardele rivind calitatea factorilor de mediu.

Analiza spectrală: are ca scop interpretarea generală a impactului asupra factorilor/aspectelor de

mediur în cele două situații, respectiv cu funcționarea CMID Țuțora și fără funcționarea CMID

Țuțora. Cu ajutorul acestei analize se crează imaginea de ansamblu, completă asupra tuturor efectelor

determinate de funcționarea CMID Țuțora, inclusiv efectele pozitive, pe care alte metode de analiză a

impactului asupra mediului nu le scot suficient în evidență.

Astfel, din tabelul unităților de impact se elimină coloana corespunzatoare IMCcm, iar

efectele/impactul asupra componentelor de mediu se prezintă prin realizarea unei corespondențe în

spectrul de impact.

Corespondența efectelor/ impactului în spectrul de impact

P Verde

0 Alb

1N Galben

2N Orange

3N Roșu

4N Negru

Componenta de mediu IFP IAP

Apă

Aer

Sol/ Subsol

Zgomot

Schimbări climatice

Sănătatea umană

Peisaj

Gestiunea deșeurilor

Mediul socio-economic



151

Având în vedere analiza efectuată și comparând rezultatele evaluării pentru cele două variane studiate

– cu funcționarea și fără funcționarea CMID Țuțora se observă o schimbare a calității factorilor/

aspectelor de mediu în sens pozitiv, determinate în principal de cantitatea, compoziția și proprietățile

deșeurilor bio-stabilizate care se elimină prin depozitare în Depozitul de deșeuri Țuțora.

Impactul cumulativ al funcționării CMID Țuțora și a activității specifice depozitării deșeurilor în

cadrul Depozitului de deșeuri Țuțora:

Impact pozitiv - gestiunea deșeurilor.

Impact neutru –apă, schimbări climatice.

Impact redus: aer, sol, nivel de zgomot, sănătatea umană, peisaj.

11.2. Selectarea amplasamentului

Pentru prevenirea/ reducerea efectelor asupra mediului, respectiv pentru îmbunătățirea performanței

generale de mediu, SC EDIL INDUSTRY SRL aplică tehnicile recomnadate de BAT:

Tehnici generale recomandate conform BAT Aplicabilitate

Amplasarea obiectivului și amenajarea spațială a

activităților pentru:

reducerea transporturilor de materii prime și

materiale auxiliare;

asigurarea distanțelor adecvate față de

receptorii sensibili care au nevoie de

protecție;

luarea în considerare a condițiilor climatice

existente (de ex. vântul și precipitațiile);

luarea în considerare a capacității potențiale de dezvoltare ulterioară a obiectivului;

prevenirea contaminării apelor.

Tehnicile recomandate de BAT se aplică.

Amplasarea obiectivului s-a realizat cu luarea în

considerare a criteriilor referitoare la:

o posibilitățile de transport facil al deșeurilor de la

stațiile de transfer la stațiile de sortare și de tratare

mecano-biologică a deșeurilor;

o existențaîn imediata vecinătate a Depozitului de

deșeuri Țuțora;

o asigurarea unei distanțe adecvate (mai mare de

2000 m) față de receptorii sensibili;. o existența utilităților: apă, energie electrică;

o condițiile climatice din zonă;

o perspectiva de dezvoltare a capacității de tratare a

deșeurilor nepericuloase;

o prevenirea contaminării apei râului Jijia.

12. LIMITELE DE EMISIE

12.1. Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT-urilor

Limitele de emisie în aer stabilite pentru poluanții specifici


monitorizat

Unitatea de

mădsură


Tratarea mecanică a deșeurilor



deșeurilor


Pulberi mg/Nmc 2-5


total (TCOV)

mg/Nmc 5-40


concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a parlamentului European

și a Consiliului [notificată cu numărul C(2018) 5070 ]

- tab. 6.1. și tab 6.7


superioară a intervalului este 10 mg/Nmc.

Conform BAT-AEL, limita inferioară a intervalului poate fi obținută cu ajutorul oxidării termice- NU este cazul TMB

Țuțora



152

Nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în aer

indicate de concluziile BAT se referă la concentrații (masa substanțelor emise raportată la volumul de

gaze reziduale) în condiții standard: gaz uscat la o temperatură de273,15 K și o presiune de 101,3

kPa, fără corecție pentru conținutul de oxigen, exprimate în µg/Nm3 sau mg/Nm

3.

Pentru perioadele de calculare ale valorilor medii BAT-AEL pentru măsurătorile periodice, se aplică

definiția:

Tipul

măsurătorii

Perioada de calculare a valorilor

medii

Definiție

Periodică Medie pe perioada de prelevare Valoarea medie a 3 (trei) măsurători consecutive de

cel puțin 30 minute fiecare.*)

Notă*)- Pentru orice parametru în cazul căruia măsurarea timp de 30 de minute este inadecvată din cauza unor

limitări analitice sau legate de prelevare, se poate utiliza o perioadă de măsurare mai adecvată( de ex. pentru

concentrația de miros).

12.2. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei

Nu este cazul

12.3. Evacuări în rețeaua de canalizare proprie



ape uzate de tip menajer;

Locul de evacuare:2 stații de epurare de tip AquaClean SBR ( Q= 4 mc/zi; Q= 2

mc/zi); apele uzate epurate se evacuează în canalul de desecare situat în partea

de vest a amplasamentului aflat în administrarea ANIF Iași și ulterior sunt

descărcate în râul Jijia, mal stâng.

Consumul tehnologic

ape uzate tehnologice provenite de la spălarea platformelor interioare

și levigatul rezulatt din tratarea biologică a deșeurilor

Locul de evacuare: 2 bazine de stocare( V= 100 mc; V=300 mc) și ulterior

evacuare prin pompare în stația de epurare pentru levigat existentă în

vecinătatea obiectivului aflată în administrarea SC SALUBRIS SA

12.4. Emisii în rețeaua de canalizare sau cursuri de apă de suprafață

Sursele de poluanți pentru ape Natura apelor uzate*)

Consumul tehnologic- ape uzate rezulate

din procesele de spălare a pardoselilor

incintelor interioare + levigate

Apele uzate tehnologice și levigatele se evacuează prin intermediul

rețelei de canalizare din incintă în stația de epurare pentru levigat

aflată în exploatarea SC SALUBRIS SA.

Condițiile de evacuare a efluentului uzat la stația de epurare a

levigatului se stabilesc de SC SALUBRIS SA în calitate de operator

al stației de epurare.


Apele uzate menajere epurate prin intermediul celor 2 stații de

epurare tip Aqua Clean SBR se evacuează prin intermediul canalului

de desecare existent în râul Jijia, după monitorizarea prealabilă a

calității acestora și numai în condițiile în care conținutul în poluanții

specifici respectă prevederile HG nr. 352/2005 privind modificarea

și completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate-

NTPA 001-2005:









153









Nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile ( BAT-AEL) pentru emisiile în apă

se referă la concentrații (masa substanțelor emise raportată la volumul de apă) exprimate în µg/l sau

mg/l. BAT-AEL pentru emisiile în apă se aplică în punctul în care emisiile ies din instalație.

Perioadele de calculare a valorilor medii asociate cu BAT-AEL se referă la unul din următoarele

cazuri:

în cazul evacuării continue-valorile medii zilnice obținute prin prelevarea unor probe

compozite proporționale cu debitul într-o perioadă de 24 ore;

în cazul evacuării intermitente- valorile medii pe durata eliberării, obținute prin prelevarea

unor probe compozite proporționale cu debitul sau, dacă efluentul este amestecat în mod

corespunzător și omogen, prin prelevarea unei probe instantanee înainte de evacuare.

Se pot utiliza și probe compozite proporționale cu timpul dacă se demonstrează că debitul este

suficient de stabil.

13. IMPACT

13.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului

Evaluarea impactului potențial are la bază condițiile și caracteristicile generale ale acrivităților

desfășurate pe amplasament, caracteristicile mediului și prevederile legislative în vigoare.

Acolo unde a fost posibil, fiecare efect a fost cuantificat prin:

Ni Nu sunt deduse forme de impact.

Neglijabil Impactul este posibil dar se poate produce la un nivel nemăsurabil

sau are efecte pentru o perioadă de timp foarte scurtă Redus Impactul este sigur, dar se anticipează niveluri care se vor mențin în

limitele condițiilor de mediu existente sau va fi tolerat de populația

umană

Moderat Impactul este prognozat la nivelul indezirabil (negativ) sau dezirabil

(pozitiv) care să determine modificări ale condițiilor actuale de

mediu sau să aibă efecte asupra populației umane;

Major Impactul este prognozat cu efecte semnificative, cu arie largă de

manifestare sau cu perioadă lungă de acțiune asupra mediului sau a

populației umane.

Scara de manifestare a impactului

Local Efectul se produce doar în zona amplasamentului sau în cea

riverană

Zonal Efectul se manifesta pe o bună parte a localității sau în alte zone

echivalente.

Activitățile desfășurate de SC EDIL INDUSTRY SRL la punctele de lucru aferente stațiilor de sortare

și transfer Ruginoasa, Bălțați și Hîrlău, a stațiilor de compost și de tratare mecano-biologică a

deșeurillor Țuțora (CMID Țuțora) care pot avea un impact potențial asupra mediului sunt:



154

activitățile de sortare și de tranport a deșeurilor de la stațiile de transfer la CMID Țuțora;

activitățile de sortare și de tratare mecano-biologică a deșeurilor pe amplasamentul CMID

Țuțora.

activitatea de depozitare și de distribuție a combustibilului (motorina) la autovehiculele

proprii;

depozitarea temporară a deșeurilor transferate în vederea procesării și a deșeurilor generate

pe amplasament;

riscuri de accidente: deversări accidentale, incendii,etc.

Caracterizarea impactului potențial în etapa de funcționare

Factori

de mediu

Surse de impact potențial

Măsuri de prevenire/ minimizare a impactului potențial

AER

Transportul deșeurilor


Tratarea mecano-biologică a

deșeurilor

Depozitarea temporară a

deșeurilor

Depozitarea și distribuția

motorinei la autovrhiculele

din dotarea obiectivului

Asigurarea exploatării instalațiilor / echipamentelor/ utilajelor din dotare

la parametrii tehnici proiectați .

Respectarea în funcționare a tehnicilor și tehnologiilor BAT specifice

activităților desfășurate.

Aplicarea măsurilor/tehnicilor de optimizare a proceselor de tratare a

deșeurilor și de urmărire a parametrilor de funcționare.

Compararea permanentă a programului de acțiune cu politica de mediu.

Adoptarea de măsuri organizatorice /tehnice/ operaționale pentru

prevenirea/ reducerea impactului asupra calității aerului.

Respectarea programului de monitorizare stabilit prin autorizația

integrată de mediu emisă de APM Iași.

Prevenirea/diminuarea riscurilor de emitere a substanțelor poluante și de

risipire a energiei în caz de incidente/accidente tehnice.

Sensibilizarea și eco-conștientizarea angajaților.

Informarea publicului și promovarea unui dialog deschis despre impactul

pe care activitățile desfășurate în zonă îl pot avea au asupra mediului și a

sănătății populației.

Impactul direct asupra aerului va redus - se va manifesta în perioada de funcționare ca urmare a emisiilor de

poluanți specifici rezultați din funcționarea autovehiculelor de transport deșeuri: monoxid de carbon (CO);

dioxid de carbon (CO2); oxizi de azot (NOx); dioxid de sulf (SO2); particule în suspensie; hidrocarburi nearse: poluanți specifici proceselor de sortare/ tratare deșeuri: pulberi; amoniac ( NH3) , compuși organici volatili

(COVnm), compuși mirositori [hidrogen sulfurat (H2S), metan (CH4), mercaptani, etc.] ;

Impactul este sigur, dar se anticipează niveluri care se vor menține în limitele condițiilor de mediu existente.

Impactul prognozat asupra calității

aerului în perioada de funcționare

Impact redus

Impactul este sigur, este perceptibil pe termen lung- pe timpul

defășurării activităților la punctul de lucru.


amplasamentului și/sau în zona riverană

ZGOMOT ȘI

Funcționarea

instalațiilor/

Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici

de management pentru a minimiza la sursă zgomotul şi vibraţiile

generate de activităţile desfășurate pe amplasament, oriunde acest lucru



155

VIBRAȚII echipamentelor/

utilajelor specifice din

dotarea obiectivului..

Funcționarea

instalațiilor/

echipamentelor de

ventilație- exhaustare

din dotarea

obiectivului.

va fi posibil.

Alegerea și utilizarea echipamentelor/ utilajelor cu emisii de zgomot

scăzute.

Verificarea nivelului de zgomot al echipamentelor/ instalațiilor în

condiții de funcționare.

Respectarea:

Procedurilor de întreținere pentru identificarea cazurilor în care

este necesară întreținerea pentru minimizarea emisiilor de

zgomot. Asigurarea întreținerii corecte pe întreaga durată de

viață a echipamentelor, plecând de la principiul conform căruia

„un utilaj menținut în bune condiții este un utilaj mai silențios”.

Procedurilor de exploatare pentru identificarea cazurilor în

care sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea/

minimizarea emisiilor de zgomot

Monitorizarea eficacităţii măsurilor de atenuare a impactului ţinând

seama de limitele impuse prin reglementările în vigoare.


de funcționare

Ni- Nu sunt deduse forme de impact


APĂ

Evacuarea apelor

uzate menajere

epurate în emisar- râul

Jijia .

Evacuarea apelor

uzate tehnologice și a

levigatului în stația de


aflată în administrarea

SC SALUBRIS SA.

Evacuarea apelor

pluviale.



efluentul menajer .




remedierea acestora

Aplicarea în caz de necesitate a tuturor măsurilor de prevenire si

combatere a poluarii accidentale conform prevederilor legislației în

vigoare.


de funcționare

Impact redus



Calitatea solului,

subsolului și a

apelor subterane

Evacuarea

necorespunzătoare

a apelor uzate

menajere, a apelor

uzate tehnologice,

a levigatului și a

apelor pluviale.

Gestionarea

necorespunzătoare

a deșeurilor

procesate și/ asu

generate pe



efluentul menajer .




remedierea acestora

Depozitarea deșeurilor în spațiile special amenajate în incinta

obiectivului; respectarea capacității maxime de stocare existente pe

amplasament pentru depozitarea deșeurilor procesate/ generate din

activitățile desfășurate pe amplasament.



156

amplasament

Gestionarea deșeurilor pe amplasament cu respectarea prevederilor Legii

nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările

ulterioare.


de funcționare

Impact redus




amplasamentului și/sau în zona riverană.

Protecţia

aşezărilor umane

şi a altor obiective

de interes public

Depozitarea

necontrolată a

deșeurilor -poate

genera un impact

estetic negativ.

Emisiile de

mirosuri specifice

Gestionarea corespunzătoare/ eficientă a deșeurilor cu respectarea

prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu

modificările și completările ulterioare și ale Ord. MS nr. 119/2014 , astfel

încât să nu se pericliteze starea de sănătate a populației din zonele

învecinate amplasamentului.

Aplicarea măsurilor tehnice/ organizatorice ce se impun pentru

respectarea valorilor limită de emise în er și apă


funcționare



Prevenirea riscului

declanşării unor

accidente sau

avarii

Posibilitatea

apariției situațiilor

de risc ca urmare a

nerespectării

instrucțiunilor de

desfășurare a

activităților la

punctul de lucru

Pentru evitarea oricăror situaţii de risc şi de accidente în perioada de

operare titularul activității va respecta prescripţiile tehnice de exploatare

și de întreținere ale echipamentelor/ instalațiilor/ utilajelor din dotare

prevăzute de normativele în vigoare.

Se vor respecta măsurile de prevenire a producerii incidentelor/

accidentelor tehnice stabilite în planurile întocmite în acest sens.

Bunuri materiale

(altele decât

patrimoniul

arhitectural)

Efecte posibile:

-Daune produse în

timpul

transportulul

deșeurilor asupra

infrastructurii

(drumuri, conducte

de apă, canale de

scurgere, clădiri,

utilități, etc)

- Deranjarea

temporară a

zonelor

rezidențiale.

Coordonarea lucrărilor în punctele de intersecție cu alți deținători de

utilități ( apă, rețele de electricitate și telecomunicații, etc.).

În cazul producerii unor daune, lucrările de reparații trebuie executate cât

mai repede posibil.

Transportul deșeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile HG

nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase

pe teritoriul României.

Personalul lucrător va fi instruit pentru încărcarea, transportul și

descărcarea deșeurilor în condiții de siguranță și pentru intervenție în

cazul unor defecțiuni sau accidente.

Transportul va fi însoțit de toate documentele necesare din care să rezulte

deținătorul, destinatarul, tipurile de deșeuri, locul de încărcare, locul de

destinație, cantitatea de deșeuri transportată, codificarea acestora.

Mijloacele de transport vor fi asigurate împotriva deversării molozurilor

și a materialelor de construcții care pot fi spulberate de curenții de aer.


funcționare



Valori materiale, patrimoniul cultural

Pe amplasamentul aferent proiectului nu au fost identificate valori

materiale culturale sau istorice care să necesite protecție în faza operare.

Economic și social

În perioada de operare activitățile desfășurate la punctul de lucru au un

impact pozitiv asupra condițiilor de gestionare a deșeurilor la nivelul

județului Iași.

Crearea de noi locuri de muncă în perioada de operare a activităților pe



157

amplasament.


funcționare

Pozitiv, de lungă durată

13.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii și a punctelor de monitoriazre

13.2.1. Identificarea receptorilor importanți și sensibili

Harta de referință

pentru receptor

Tip de receptor care poate fi

afectat de emisiile din instalație

Lista evacuărilor din

instalație care pot avea un

efect asupra receptorului și

parcursul lor

Localizarea informației de

suport privind impactul

evacuărilor

Planul de încadrare

în zonă- S.C. EDIL

INDUSTRY SRL.

Obiectivul este amplasat în zona

agro- industrială a comunei

Țuțora, județul Iași.

Distanțele amplasamentului față

de zonele rezidențiale :

2,30 km față de

localitatea Cristești;


3,20 km față de

localitatea Holboca;

cca. 8 km față de

municipiul Iași.

Nu este cazul.

În zona de amplasament a

obiectivului nu există

receptori sensibili

Titularul activității va

realiza și va înregistra

rezultatele monitorizării

emisiilor de poluanți

rezutate din sursele

dirijate/nedirijate de emisie

în aer și apă ca urmare a

activităților desfășurate pe amplaasment.

13.3. Identificarea efectelor evacuărilor din instalație asupra mediului

Efectele evacuărilor asupra factorilor de mediu au fost prezentate la pct. 13.1.

13.4. Managementul deșeurilor

Managementul deșeurilor include activitățile de depozitare temporară, sortarea deșeurilor reciclabile/

tratarea biologică (compostarea) și tratarea mecano- biologică a deșeurilor cu conținut adecvat de

fracții biodegradabile și are ca scop reducerea efectului lor asupra sănătății umane, a mediului precum

și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea componentelor recuperabile.

Obiectiv relevant Măsuri suplimentare care trebuie luate

Asigurarea că deșeul este

recuperat sau eliminat fără

periclitarea sănătății umane și fără

utilizarea de procese sau metode

care ar putea afecta mediul și mai

ales fără:

o risc pentru apă, aer, sol,

plante sau animale;

o cauzarea disconfortului

prin zgomot și mirosuri;

o afectarea negativă a

peisajului sau a locurilor

de interes special

Gestionarea deșeurilor generate la punctul delucru se realizează cu respectarea

prevederilor Legii nr. 211/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Operațiile efectuate cu deșeuri la punctul de lucru respectă cele mai bune

tehnici în domeniu , nu periclitează sănătatea umană și nu au impact

semnificativ asupra mediului.

Procesele de tratare a deșeurilor desfășurate la punctul de lucru :

o nu prezintă impact potențial semnificativ pentru aer, ape de suprafață

și ape subterane și sol/ subsol ;

o nu produc disconfort olfactiv semnificativ în zona de amplasament a

obiectivului;

o nu generează un nivel de zgomot care să producă disconfort în zonă ;

o nu afectează negativ peisajul zonei de amplasament a obiectivului..

În zona de amplasament a obiectivuului nu există locuri de interes special .



158

13.5 Habitate speciale

Distanțele de la limita perimetrului C.M.I.D. Țuțora până la ariile naturale protejate de interes

comunitar :

1,84 km față de Situl Natura 2000 ROSCI 0231Râul Prut;

5, 64 km față de Situl Natura 2000 ROSPA 0092 Pădurea Bîrnova

7,91 km față de Situl Natura 2000 ROSCI 0135 Pădurea Bârnova –Repedea

Activitățile desfășurate de SC EDIL INDUSTRY SRL la punctul de lucru din satul Țuțora, comuna

Țuțora, județul Iași:

- Nu includ acțiuni care să conducă la modificări fizice în ariile naturale protejate nominalizate.

- Nu au influență directă asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

- Nu au legătură directă cu managementul conservării ariilor naturale protejate şi nu sunt

necesare pentru managementul conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar.

- Nu necesită utilizarea de resurse de care depinde diversitatea biologică.

- Nu afectează direct sau indirect zonele de hrănire/ reproducere ale speciilor protejate din ariile

naturale protejate de interes comunitar.

- Nu conduc la fragmentarea habitatelor de interes comunitar, nu reduc suprafaţa habitatelor şi/

sau al numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar.

- Nu determină un impact negativ semnificativ asupra factorilor care asigură menţinerea stării

favorabile de conservare ale ariilor naturale protejate de interes comunitar și nu produc

modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structurile şi/sau funcţiile ariilor naturale

protejate de interes comunitar .

Cerința Răspuns ( Da/Nu/ Identificați/ confirmați includerea, dacă este

cazul)

Ați identificat SIT-uri Natura 2000, arii

naturale protejate, zone speciale de

conservare, care pot fi afectate de activitățile

desfășurate?

DA- au fost identificate ariile naturale protejate existente în zonele

din vecinătate.

Distanța până la cea mai apropiată arie naturală protejată de interes

comunitar este de 1840 m- Situl Natura 2000 ROSCI 0231Râul Prut.

Activitățile desfășurate la punctul de lucru având ca titular SC EDIL

INDUSTRY SRL nu afectează starea de conservare favorabilă a

ariilor naturale protejate de interes comunitar nominalizate.

Ați furnizat anterior informații legate de

Directiva Habitate, SEVESO?

DA.

Activitățile desfășurate la punctul de lucru nu intră sub incidența:

Legii nr. 59/11.04.2016 privind controlul asupra pericolelor

de accident major în care sunt implicate substanţe

periculoase;

OUG nr. 57/2007 (art.28) privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor natural, a florei și faunei

sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea

nr. 49/ 2011, cu modificările și completările ulterioare.

Există obiective de conservare pentru oricare

din zonele identificate? Da/Nu/ enumerați

În zona aferentă punctului de lucru nu există obiective de

conservare pentru ariile naturale protejate de interes comunitar.

Realizând evaluarea BAT pentru emisii, sunt

emisiile rezultate din activitățile desfășurate

apropiate sau depășesc nivelul identificat ca

posibil să aibă un impact semnificativ asupra

ariilor naturale protejate?

Se vor lua în considerare emisiile de fond și

Emisiile rezultate din activitățile desfășurate la punctul de lucru se

încadrează în valorile maxime admise de prevederile legislației în

vigoare.

Nu există posibilitatea ca emisiile în aer rezultate din activitățile

desfășurate la punctul de lucru aferent CMID Țuțora să genereze

poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum și perturbări ale



159

emisiile provenite din alte zone sau proiecte speciilor pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate de

interes comunitar.

Tehnologiile utilizate la punctul de lucru respectă recomandările

celor mai bune tehnici în domeniu (BAT).

14. Planul de acțiuni și programul de modernizare

Având în vedere faptul că activitatea desfășurată de SC EDIL INDUSTRY SRL la punctul de lucru

aferent Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (C.M.I.D.) din comuna Țuțora, județul Iași -

se conformează recomandărilor generale și specifice formulate de cele mai bune tehnici disponibile în

domeniu conform prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din10

august 2018 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul

Directivei 2010/75/UE a parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2018)

5070 ] , cu prevederile legislației în vigoare privind protecția mediului și sănătatea populației nu este

oportună și necesară întocmirea unui Plan de acțiuni, respectiv a unui Program de modernizare în

vederea conformării.

CONCLUZII

Analiza realizată a relevat faptul că activitățile desfășurate de SC EDIL INDUSTRY SRL la punctele

de lucru aferente stațiilor de sortare și transfer Ruginoasa, Bălțați, Hârlău și la punctul de lucru aferent

Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (C.M.I.D.) din comuna Țuțora, județul Iași, nu au

impact semnificativ asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, respectând recomandările

generale și specifice formulate de cele mai bune tehnici disponibile în domeniu conform prevederilor

Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din10 august 2018 de stabilire a

concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a

parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2018) 5070 ].

ÎNTOCMIT,

ing. IACOB MARIA

Persoană fizică înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului -

poziția nr. 734 și în Lista experților care elaborează studii de mediu- document constituit în baza

prevederilor Ord.MAPPM nr. 1134/20.05.2020 - poziția 494.

DOCUMENTAȚIE DE SOLICITARE

Documents

Transcript of DOCUMENTAȚIE DE SOLICITARE