Despre Albert Einstein

8/17/2019 Despre Albert Einstein

1/34

{Albert

Einstein


2/34

Născut la 14 martie 1879, la Ulm , Germania, Albert Einstein a

fost un fizician teoretician de etnie evreiască, apatrid din 1896,elveţian din 1899, emigrat î n 1933 î n SUA, naturalizatamerican î n 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. Afost autorul teoriei relativităţii și unul dintre cei mai străluciţioameni de știinţă ai omenirii.

Cine a fost Albert Einstein?

https://ro.wikipedia.org/wiki/14_martiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/14_martiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1879https://ro.wikipedia.org/wiki/Fizicianhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Evreihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Evreihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Americanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Berlinhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Princetonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Princetonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Berlinhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Americanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Evreihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fizicianhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1879https://ro.wikipedia.org/wiki/14_martiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/14_martie


3/34

În 1921 i s-a decernatPremiul Nobel pentruFizică, dar el a luat acestpremiu nu pentru teoriarelativităţii, ci pentruefectul fotoelectric.

https://ro.wikipedia.org/wiki/1921https://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fizic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Fizic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Fizic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1921


4/34

Cele mai multe dintre contribuţiile sale î n fizică sunt legate deteoria relativităţii restrânse (1905) și de

teoria relativităţii generalizate (1915). Alte contribuţii ale sale includ:-cosmologia relativistă,-teoria capilarităţii,-probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicaţii î nmecanica cuantică,-explicarea mișcării browniene a moleculelor,-probabilitatea tranziţiei atomice,-teoria cuantelor pentru gazul monoatomic,

-proprietăţile termice ale luminii ,-teoria radiaţiei,-teoria câmpurilor unitară,-geometrizarea fizicii.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generalizatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generalizatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generalizatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cosmologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Capilaritatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Capilaritatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Capilaritatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_statistic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_cuantic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_cuantic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Molecul%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Probabilitatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Atomhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teoria_c%C3%A2mpurilor&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teoria_c%C3%A2mpurilor&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teoria_c%C3%A2mpurilor&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teoria_c%C3%A2mpurilor&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teoria_c%C3%A2mpurilor&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teoria_c%C3%A2mpurilor&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Atomhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Probabilitatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Molecul%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_cuantic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_statistic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Capilaritatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cosmologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generalizatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse


5/34

Cea mai cunoscută formulă a lui Einstein este E=mc² , carecuantifică energia disponibilă a materiei. Pe această formulă se bazează atomistica, secţiunea din fizică care studiază energia nucleară.

unde, e- energie sistemuluim -masa

c –viteza luminii in vid

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Materiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Atomhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_nuclear%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_nuclear%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_nuclear%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Atomhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Materiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Energie


6/34

Einstein nu s-a manifestat doar î n domeniul știinţei. A fost unactiv militant al păcii și susţinător al cauzei poporului evreu căruia î i aparţinea.

„Eu nu sunt doar pacifist, sunt un pacifist militant. Sunt dispussă lupt pentru pace, dar nimic nu va opri războiul, cu excepţiaoamenilor care refuză să meargă la război.”

(Albert Einstein)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Evreuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Evreu


7/34

Einstein a publicat peste 300 de lucrări știinţifice și peste 150 î nalte domenii.


8/34

Încă din copilărie i se manifesta tot mai clar î nclinaţia sa cătredispozitive mecanice și modele fizice, precum și pasiunea sa

pentru matematică, astfel î nţeleg î nd cu abilitate conceptele eidificile.

A.Einstein , 1882 (3 ani)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Fizic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Matematic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Matematic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Matematic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Fizic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83


9/34

În anul 1884, la vârsta de 5 ani, micul Albert a primit de la

tatăl său o busolă care l-a fascinat , inspirându-i dorinţa dea cerceta misterele naturii. Voind să-l î ndrume cătreelectrotehnică, tatăl său î l î nscrie, î n anul 1888, la gimnaziulLuitpold din München, liceul care astăzi î i poartă numele.

În anul 1889, la v î rsta de 10 ani, Albert Einstein este iniţiatde un prieten de familie, Max Talmud, î n domeniulcunoașterii, acesta î mprumutându-i cărţile sale știinţifice șifilozofice.

Astfel, la 12 ani , Einstein ajunge să î nveţe singur î ntreagageometrie euclidiană.

https://ro.wikipedia.org/wiki/1884https://ro.wikipedia.org/wiki/Busol%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Busol%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1888https://ro.wikipedia.org/wiki/Geometrie_euclidian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Geometrie_euclidian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Geometrie_euclidian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1888https://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Busol%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1884


10/34


11/34

Prima sa lucrare știinţifică o scrie de la vârsta de 16 ani. Pasionat de cercetarea știinţifică, studiază lucrările lui

Minkowski (care i-a fost profesor), Michelson, Fizeau. În urma unor publicaţii, Einstein se impune ca un

remarcabil om de știinţă. Astfel, î n anul 1901 trimite, larevista de fizică Annalen der Physik , o lucrare având casubiect capilaritatea.

Contribuţiile știinţifice

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hermann_Minkowskihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Albert_Abraham_Michelsonhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hippolyte_Fizeau&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Om_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Om_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Om_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Om_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1901https://ro.wikipedia.org/wiki/Capilaritatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Capilaritatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1901https://ro.wikipedia.org/wiki/Om_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hippolyte_Fizeau&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Albert_Abraham_Michelsonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Hermann_Minkowski


12/34


13/34

Anul miraculos al lui Einstein, când se dezvoltă

Teoria Relativităţii, a fost 1905. În acest an, Einstein își dă doctoratul la Universitatea din Zürich cu o teză asupradeterminării dimensiunilor moleculare. Dar ceea ce face caacest an să fie un adevărat annus mirabilis sunt cele cinciscrieri trimise de Einstein la anuarul de fizică

german Annalen der Physik.

”Annus mirabilis„

https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii


14/34

Cea de-a patra lucrare importantă publicată de Einstein î n 1905,"Asupra electrodinamicii corpurilor î n mișcare", conţinea ceea ceavea să fie cunoscută mai târziu ca Teoria relativităţii restrânse, unadintre cele mai celebre contribuţii ale sale, î n care demonstrează că teoretic nu este posibil să se decidă dacă două evenimente care sepetrec î n locuri diferite, au loc î n același moment sau nu. Ideile de

bază au fost formulate de Einstein î ncă de când avea 16 ani (deci cu10 ani î n urmă).

Einstein a fost primul care a unit mecanica clasică cuelectrodinamica lui Maxwell.

Teoria RelativităţiiRestrânse

https://ro.wikipedia.org/wiki/1905https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_clasic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_clasic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_clasic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nsehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1905


15/34

T i l i i ă ii


16/34

Teoria relativităţii restrânse explică fenomenele ondulatorii,eliminând acţiunea instantanee de la distanţă.

Prin generalizarea legilor mecanicii newtoniene și a unor legi

ale fizicii, electrodinamica devine relativistă. Dar pentru apune gravitaţia in concordanţă cu relativitatea a fost nevoiede modificări mult mai profunde ceea ce l-a condus peEinstein la Teoria relativităţii generalizate. În această teorie,orice viteză de propagare, inclusiv a gravitaţiei, este finită.

Teoria relativităţiigeneralizate

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_clasic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generalizatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generalizatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generalizatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generalizatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_clasic%C4%83


17/34

Unul din subiectele tratate î n 1905 se referă la mecanicastatistică. Aceasta, spre deosebire de mecanica clasică, seocupă de sisteme cu un număr foarte mare de particule,studiind comportamentul mediu al acestora și reprezintă un domeniu care abia fusese studiat deLudwig Boltzmann și Josiah Willard Gibbs.

Mecanica statistică

https://ro.wikipedia.org/wiki/1905https://ro.wikipedia.org/wiki/Ludwig_Boltzmannhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Josiah_Willard_Gibbshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Josiah_Willard_Gibbshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ludwig_Boltzmannhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1905


18/34

Una din consecinţele teoriei relativităţii generalizate oconstituie „Curbarea spaţiului".

Sesizând asemănarea dintre curbarea traiectoriei unuiobiect aflat î ntr-un sistem de referinţă care se mișcă

uniform accelerat și curbarea traiectoriei unui obiect lansat î n câmpul gravitaţional, Einstein trage concluzia că fasciculele luminoase se curbează când se propagă î nvecinătatea unui corp ceresc cu masă foarte mare, de undereprezentarea mai greu de î nţeles, cum că spaţiul î nsuși ar

fi curb.

Teoria gravitaţiei


19/34

Teoria unitară a câmpului

Totuși teoria relativităţii nu este acea teorie fizică universală

la care visa autorul ei. Einstein a î ncercat să creeze o teoriefizică capabilă să lege toate câmpurile fizice care există î nrealitate (gravitaţional, electromagnetic ș.a.) și să furnizeze oexplicaţie cât mai completă și detaliată a imaginii fizice a lumii.El n-a reușit î nsă să creeze o astfel de teorie.

Mișcarea browniană

Într-unul din articolele publicate î n 1905, cu titlul "Mișcarea

Browniană"[

, a f ăcut predicţii semnificative asupra teorieiemise de botanistul englez Robert Brown privind mișcareaaleatoare a particulelor suspendate î ntr-un fluid. Acestepreviziuni au fost confirmate experimental.

https://ro.wikipedia.org/wiki/1905https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Brown_(botanist)https://ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Brown_(botanist)https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_brownian%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1905


20/34

În urma unui accident datoratagentului de răcire din aceaperioadă, care era toxic,

Einstein și colegul său,Leó Szilárd au experimentat cualte tipuri de substanţe, maipuţin periculoase.

Descoperirea lor a fost

patentată pe 11 noiembrie 1930,dar nu a avut prea mare succesdeoarece î ntre timp, î n 1929, afost introdus freonul ca agentde răcire.

Refrigeratorul

Einstein

https://ro.wikipedia.org/wiki/Le%C3%B3_Szil%C3%A1rdhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Le%C3%B3_Szil%C3%A1rdhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Le%C3%B3_Szil%C3%A1rdhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Le%C3%B3_Szil%C3%A1rdhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Le%C3%B3_Szil%C3%A1rdhttps://ro.wikipedia.org/wiki/11_noiembriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1930https://ro.wikipedia.org/wiki/1929https://ro.wikipedia.org/wiki/1929https://ro.wikipedia.org/wiki/1930https://ro.wikipedia.org/wiki/11_noiembriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Le%C3%B3_Szil%C3%A1rd


21/34

Laserul

În 1916, Einstein publică un articol î n PhysikalischeZeitschrift î n care, bazat pe consecinţele legilor radiaţieilui Max Planck, preconizează pricipiile de funcţionareale laserului. În această lucrare introduce conceptele deemisie spontană și emisie stimulată.

Difuzia luminii

În 1910, Einstein a scris o lucrare despre "opalescenţacritică" î n care tratează efectul de difuzie al luminii î natmosferă. Este vorba de acel fenomen explicat și de

John W. S. Rayleigh, conform căruia bolta cerească sevede albăstruie î n timpul zilei și roșcată la crepuscul.

https://ro.wikipedia.org/wiki/1916https://ro.wikipedia.org/wiki/Max_Planckhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Laserhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Emisie_spontan%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Emisie_spontan%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Emisie_stimulat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Emisie_stimulat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1910https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/John_William_Strutt_Rayleighhttps://ro.wikipedia.org/wiki/John_William_Strutt_Rayleighhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1910https://ro.wikipedia.org/wiki/Emisie_stimulat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Emisie_spontan%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Laserhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Max_Planckhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1916


22/34


23/34


24/34


25/34


26/34


27/34


28/34


29/34


30/34


31/34

Din cauza unei boli netratate de o lungă perioadă detimp și refuzului de a i se efectua o intervenţiechirurgicală asupra arterelor cardiace, Einstein se stingedin viaţă î n 1955 î n urma unui atac de cord. Conform

dorinţei sale, marele savant a fost incinerat, iar cenușa afost aruncată î ntr-un râu necunoscut din New Jersey.

Înaintea incinerării, patologul Spitalului Princeton,Thomas Stoltz Harvey i-a scos creierul, pentru a fipăstrat, f ără permisiunea familiei, î n speranţa că î n viitorse va descoperi ce l-a f ăcut pe Einstein atât de inteligent

Decesul

https://ro.wikipedia.org/wiki/1955https://ro.wikipedia.org/wiki/New_Jerseyhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thomas_Stoltz_Harvey&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thomas_Stoltz_Harvey&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/New_Jerseyhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1955


32/34

1. Albert Einstein avea probleme de vorbire

Nu ai fi spus, dacă l-ai fi auzit vorbit pe Einstein la vârsta de 8ani, că peste un timp el o să uimească lumea și o să devină ungeniu.

În copilărie, micuţul Einstein evita să vorbească, iar dacă ofacea, vorbea foarte rar. Pentru a fi sigur că pronunţă propoziţiacorect, î nainte o murmura. A vorbit așa până la 9 ani, iar părinţiilui și-au f ăcut griji că are problem mintale.

2. Einstein a încurajat construirea bombei atomice Einstein era un pacifist convins și lupta î mpotriva războiului nuclear,dar era de părere că America are nevoie de o bombă nucleară pentru a leface faţă naziștilor. Astfel, î ncurajat de fizicianul Leó Szilárd, Einstein i-a scrispreședintelui Franklin Delano Roosevelt, avertizându-l că este posibil ca

Curiozităţi


33/34

3. Albert Einstein putea ajunge președinte

După ce primul președinte al Israelului, ChaimWeizmann, a murit, lui Einstein i s-a oferit poziţia de șef alstatului. Geniul î nsă nu a acceptat, ba mai mult a spus că este profund mișcat de această ofertă care venea din parteastatului Israel, dar este rușinat și î ntristat că nu are capul

bun pentru rezolvarea unor astfel de probleme.


34/34

Despre Albert Einstein

Documents

Transcript of Despre Albert Einstein