Daniel CIOCĂNESCU PREGĂTIREA FIZICĂ ÎN JOCUL DE FOTBAL fizica... · 2020. 6. 29. ·...

PREGĂTIREA FIZICĂ ÎN JOCUL DE FOTBAL

Daniel CIOCĂNESCU

Coordonatori colecţie: Prof.univ.dr. Taina Avramescu Prof.univ.dr. Dorina Orţănescu Comitetul ştiinţific: Klara Branzaniuc, Universitatea de Medicină Târgu-Mureş, România Mirkov Dragan, University of Belgrade, Faculty of Sport and Physical Education,

Serbia Marian Dragomir, Universitatea din Craiova, Facultatea de Educaţie Fizică şi

Sport, Craiova, România Paula Drosescu, Universitatea Al.I.Cuza, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport,

Iaşi, Romania Luminiţa Georgescu, Universitatea din Piteşti, Facultatea de Ştiinte, Kinetoterapie

şi Motricitate Specială Anca Ionescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti,

România Irene Kamberidou, National & Kapodistrian University of Athens, Greece Ligia Rusu, Universitatea din Craiova, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport,

Craiova, România Misiunea noastră este să producem şi să furnizăm publicaţii inovative, bazate pe informaţii recente, în toate ariile de interes ale motricităţii umane. Astfel, colecţia Motricitate Umană îşi propune să pună la dipoziţia publicului interesat o serie de titluri de carte privind activităţile motrice de performanţă, studii privind rolul activităţii fizice în îmbunătăţirea calităţii vieţii, aplicarea exerciţiului fizic în scop profilactic şi terapeutic prin programe kinetice în diverse patologii, bazele anatomice, biomecanice şi evaluarea funcţională a exerciţiului fizic. Colecţia reuneşte o diversitate de publicaţii, incluzând cărţi de interes general şi publicaţii ştiinţifice de înaltă ţinută – studii, prezentarea unor proiecte de cercetare, teze de doctorat, antologii, atlase, etc. Membrii comitetului ştiinţific pot trimite propunerile de publicare şi altor specialişti din domeniu. Propunerile pentru publicare se vor adresa comitetului ştiinţific: [email protected]

Daniel CIOCĂNESCU

PREGĂTIREA FIZICĂ ÎN JOCUL DE FOTBAL

EDITURA UNIVERSITARIA Craiova, 2012

Pregătirea fizică în jocul de fotbal

3

Cuprins

Cuprins ..............................................................................................................................................3 INDEX TERMINOLOGIC ...............................................................................................................7 CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI ARGUMENTARE .........................................................11

1.1. Introducere în tematica lucrării............................................................................................11 1.2. Argumente ştiinţifice în promovarea conceptului de pregătire musculară în performanţa sportivă în general şi în fotbal în special ....................................................................................12 1.3. Locul şi rolul pregătirii musculare centrată pe forţă în procesul de performanţă din fotbal 13 1.4. Scopul general şi obiectivele generale referitoare la optimizarea şi implementarea programului de pregătire musculară centrat pe forţă la fotbaliştii juniori I ................................15

Capitolul 2 STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII REZULTAT DIN STUDIUL LITERATURII DE SPECIALITATE REFERITOR LA PREGĂTIREA MUSCULARĂ CENTRATĂ PE FORŢA SPECIFICĂ LA FOTBALIŞTII JUNIORI I .........................................16

2.1. Stadiul actual al cunoaşterii la nivel naţional rezultat din opera autorilor români privind pregătirea musculară centrată pe forţa specifică la fotbaliştii juniori I .......................................16 2.2. Stadiul actual al cunoaşterii la nivel internaţional rezultat din literatura autorilor străini privind pregătirea musculară centrată pe forţa specifică la fotbaliştii juniori I ..........................17 2.3. Puncte de vedere personale apreciative şi critice rezultate din literatura română şi străină privind pregătirea musculară centrată pe forţa specifică la fotbaliştii juniori I ..........................18

CAPITOLUL 3 ELEMENTE DE CONŢINUT REFERITOARE LA PROCESELE FIZIOLOGICE ŞI LA MECANISMELE DE DEZVOLTARE A FORŢEI SPECIFICE LA FOTBALIŞTII JUNIORI I..............................................................................................................20

3.1. Identificarea proceselor fiziologice care conduc la stabilirea regimurilor de contracţii specifice mecanismelor de dezvoltare a forţei la vârsta juniorilor I ...........................................20

3.1.1. Caracteristici ale regimului concentric şi metodele antrenamentului dinamic pozitiv.21 3.1.2. Caracteristici ale regimului excentric şi metodele antrenamentului dinamic negativ ..26 3.1.3. Caracteristici ale regimului izometric şi metodele antrenamentului izometric ............27 3.1.4. Caracteristici ale regimului de contracţii pliometrice şi procedee metodice de dezvoltare a forţei în regim pliometric...................................................................................29 3.1.5. Caracteristici ale contracţiilor musculare izometrice produse prin electrostimulare....32

3.2. Identificarea mecanismelor de dezvoltare a forţei musculare şi efectele acestora asupra pregătirii fotbaliştilor la vârsta juniori I......................................................................................34

3.2.1. Stabilirea factorilor structurali şi a componentelor acestora raportate la vârsta juniori I..................................................................................................................................35 3.2.2. Stabilirea factorilor funcţionali pe componente distincte ale mecanismelor de dezvoltare a forţei, specifice vârstei juniori I.........................................................................44

3.3. Identificarea variabilelor referitoare la alternanţa regimurilor de contracţie în dezvoltarea forţei ...........................................................................................................................................47

Combinări de regimuri de contracţii ......................................................................................48 CAPITOLUL 4 IDENTIFICAREA PROGRAMELOR EXISTENTE DE PREGĂTIRE MUSCULARĂ CENTRATE PE FORŢA SPECIFICĂ LA FOTBALIŞTII JUNIORI I................49

4.1. Structura programelor identificate în practica antrenamentului...........................................49 4.2. Funcţiile în conţinut ale programelor existente referitoare la pregătirea musculară centrată pe forţă la fotbaliştii juniori I......................................................................................................49

4.2.1. Program pentru dezvoltarea forţei în regim concentric................................................49 4.2.2. Prezentarea programului de dezvoltare a forţei prin contracţii musculare excentrice..55 4.2.3. Program de dezvoltare a forţei în regim pliometric .....................................................60

CAPITOLUL 5 CONCLUZII PARŢIALE REFERITOARE LA FUNDAMENTAREA TEORETICĂ, METODOLOGICĂ ŞI CONCEPTUALĂ ..............................................................65

Daniel CIOCĂNESCU

4

5.1. Concluzii generale referitoare la fundamentarea teoretică, metodologică şi conceptuală ...65 5.2. Concluzii specifice referitoare la identificarea programelor de dezvoltare a forţei folosite în prezent în antrenamentul de forţă cu fotbaliştii juniori I ............................................................66

CAPITOLUL 6 CERCETARE SOCIOLOGICĂ DE TIP INTERDISCIPLINAR ÎN CONSTRUCŢIA PROGRAMELOR DE EXPERIMENTAT ........................................................68

6.1. Metoda de cercetare sociologică - ancheta prin chestionar..................................................68 6.2. Demersul operaţional al cercetării sociologice ....................................................................69

6.2.1. Identificarea domeniilor fundamentale de ştiinţă implicate în cercetarea propusă ......69 6.2.2. Identificarea disciplinelor din cadrul domeniilor fundamentale de ştiinţă implicate în cercetarea ştiinţifică ...............................................................................................................69 6.2.3. Identificarea specialiştilor ca subiecţi ai cercetării, din cadrul disciplinelor de ştiinţă implicate în cercetarea propusă, precum şi a sportivilor ca subiecţi ......................................69

6.3. Elaborarea chestionarelor specifice domeniilor fundamentale de ştiinţă, a disciplinelor şi a specialiştilor ca subiecţi ai cercetării propuse.............................................................................69 6.4. Desfăşurarea anchetei prin chestionar .................................................................................70

6.4.1. Aplicarea chestionarelor ..............................................................................................70 6.4.2. Centralizarea, evaluarea şi ierarhizarea rezultatelor ca opinii ale specialiştilor ca subiecţi...................................................................................................................................70

CAPITOLUL 7 CONSTRUCŢIA PROGRAMELOR DE EXPERIMENTAT CENTRAT PE DEZVOLTAREA FORŢEI SPECIFICE LA JUCĂTORII DE FOTBAL JUNIORI I ...................90

7.1. Structura programelor construite în vederea experimentării................................................90 7.2. Funcţiile în conţinut ale programelor de experimentat în vederea optimizării şi implementării acestora în pregătirea de forţă .............................................................................90

7.2.1. Program construit pentru grupa martor ........................................................................90 7.2.2. Programe construite pentru grupa de experiment ........................................................98

CAPITOLUL 8 CONCLUZII REFERITOARE LA CERCETAREA PRELIMINARĂ ........111 8.1. Concluzii generale referitoare la cercetarea preliminară ...................................................111

8.1.1. Concluziile rezultate din analiza răspunsurilor oferite de către specialiştii din domeniul ştiinţelor medicale................................................................................................................111 8.1.2. Concluzii desprinse din răspunsurile antrenorilor......................................................111

8.2. Concluzii specifice referitoare la construirea programelor de experimentat .....................112 CONTRIBUŢII PERSONALE REFERITOARE LA OPTIMIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROPRIILOR PROGRAME DE PREGĂTIRE MUSCULARĂ .................................................113 CAPITOLUL 9 IDENTIFICAREA METODELOR DE CERCETARE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE..................................................................................................................................114

9.1. Metoda măsurătorilor ........................................................................................................114 9.2. Metoda testelor ..................................................................................................................114

9.2.1. Teste motrice .............................................................................................................114 9.2.2. Teste tehnice ..............................................................................................................115 9.2.3. Testarea fiziologică....................................................................................................115

Înregistrarea semnalelor ...........................................................................................................119 9.3. Metoda de cercetare experimentală ...................................................................................121 9.4. Metoda grafică...................................................................................................................122 9.5. Metoda statistico-matematică ............................................................................................122 9.6. Analiza comparativă a datelor ...........................................................................................122

CAPITOLUL 10 DEMERSUL OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII EXPERIMENTALE ....124 10.1. Scopul cercetării experimentale.......................................................................................124 10.2. Obiectivele cercetării experimentale ...............................................................................124 10.3. Sarcinile cercetării ...........................................................................................................124 10.4. Subiecţii cercetării ...........................................................................................................124


5

10.5. Periodizarea cercetării experimentale ..............................................................................125 10.6. Premise ale cercetării experimentale generatoare de ipoteze...........................................126 10.7. Ipotezele de lucru.............................................................................................................126

CAPITOLUL 11 DESFĂŞURAREA CERCETĂRII EXPERIMENTALE PROPRIU-ZISE ..128 11.1. Aplicarea celor două tipuri de programe în experimentul cercetării propriu-zise ...........128 11.2. Efectuarea testărilor în cadrul experimentului.................................................................128 11.3. Centralizarea rezultatelor, analiza şi evaluarea acestora prin metodele de cercetare specifice propuse ......................................................................................................................128

11.3.1. Analiza statistico-matematică a măsurătorilor .........................................................129 11.3.2. Analiza rezultatelor obtinute la probele de forta maxima ........................................145 11.3.3. Analiza statistico-matematică a rezultatelor obţinute la testarea motrică ................149

CAPITOLUL 12 ELABORAREA MODELULUI FINAL, CA REZULTAT AL CERCETĂRII EXPERIMENTALE REFERITOARE LA OPTIMIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR DE PREGĂTIRE MUSCULARĂ CENTRATE PE FORŢĂ SPECIFICĂ LA FOTBALIŞTII JUNIORI I............................................................................................................202

12.1. Structura modelului şi a programelor finale ....................................................................202 12.2. Funcţiile şi conţinutul programelor finale rezultate în urma cercetării experimentale ....202

12.2.1. Program pentru creşterea masei musculare..............................................................202 Capitolul 13 CONCLUZII REFERITOARE LA CERCETAREA EXPERIMENTALĂ .............216

13.1. Concluzii generale referitoare la contribuţiile personale .................................................216 13.2. Concluzii specifice elaborării modelului final rezultat în urma experimentului propriu-zis..................................................................................................................................................216

CAPITOLUL 14 ELABORAREA STRATEGIEI INSTRUCŢIONALE DE IMPLEMENTARE ÎN SISTEM SPECIFIC A PROGRAMULUI DE PREGĂTIRE MUSCULARĂ CENTRAT PE FORŢĂ LA JUCĂTORII DE FOTBAL JUNIORI I ....................................................................218

14.1. Elaborarea strategiei instrucţionale, concept şi aplicaţii practice ....................................218 14.2. Implementare şi valorificare în sistem specific, în planurile anuale de pregătire la nivel de microciclu, mezociclu şi macrociclu ........................................................................................219

CAPITOLUL 15 CONCLUZII ŞI PROPUNERI ......................................................................221 15.1. Concluzii generale ...........................................................................................................221 15.2. Concluzii specifice ..........................................................................................................221 15.3. Propuneri .........................................................................................................................224

BIBLIOGRAFIE ...........................................................................................................................227

Referenţi ştiinţifici: Prof.univ.dr. Ligia Rusu Prof.univ.dr. Corneliu Ortãnescu

Copyright © 2012 Universitaria Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria

Apărut: 2012 TIPOGRAFIA UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA Str. Brestei, nr. 156A, Craiova, Dolj, România Tel.: +40 251 598054 Tipărit în România

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CIOCĂNESCU, DANIEL Pregătirea fizică în jocul de fotbal / Daniel Ciocănescu. - Craiova : Universitaria, 2012 Bibliogr. ISBN 978-606-14-0481-0 796.332


7

INDEX TERMINOLOGIC

antrenament sportiv – procesul prin care se caută obţinerea unei ameliorări calitative şi cantitative a capacităţilor şi a dezvoltării deprinderilor specifice, prin normele proprii unui domeniu de performanţă deosebit; un proces pedagogic complex de formare a sportivului, proces de comandă, conducere şi control a sistemului hiper complex uman, proces de reglare, optimizare a conduitei sportivului1;

aptitudini – atracţie înnăscută (spre o anumită activitate), dispoziţie firească, înclinaţie, vocaţie, facultate, capacitate2; sunt sisteme de procese fizice şi psihice organizate în mod original pentru a permite efectuarea cu rezultate înalte a activităţii3; aptitudinile apar ca o rezultantă a interacţiunii dispoziţiilor ereditare cu condiţiile educative de formare a acestora şi activitatea subiectului4;

aptitudini motrice – sistem de procese fizice şi/sau psihice organizate în mod original pentru efectuarea cu rezultate înalte a activităţii; acestea se deosebesc de aptitudinile psihomotrice care sunt mai rafinate, cuprinzând un grad superior de manifestare a funcţiei perceptive şi a celei intelectuale5;

capacităţile coordinative - mai au ca sinonime îndemânarea, dexteritatea şi iscusinţa şi sunt determinate de procesele de ghidare şi reglare a gesturilor6.

capacitate motrică – complex de manifestări preponderent motrice (priceperi şi deprinderi) condiţionat de nivelul de dezvoltare a calităţilor motrice, indici morfo-funcţionali, procesele psihice (cognitive, afective, motivaţionale) şi procesele biochimice, metabolice, toate însumate, corelate şi reciproc condiţionate având ca rezultat efectuarea eficientă a acţiunilor şi actelor solicitate de condiţiile specifice în care se practică activităţile motrice7;

capacitatea de echilibru presupune menţinerea corpului într-o poziţie stabilă şi refacerea echilibrului după deplasări sau alte situaţii.

capacitate de performanţă – rezultantă a interacţiunii operaţionale a unor sisteme bio-psiho-educogene, concretizată în valori recunoscute şi clasificate pe baza unor criterii elaborate social-istoric; este manifestarea complexă a disponibilităţilor (a integralităţii) individului, materializată în valori obiective în puncte, locuri, clasament, goluri marcate, kilograme ridicate, drepturi câştigate etc.8;

capacitatea de reacţie - permite răspunsuri motrice rapide la diferiţi stimuli. contracţie - scurtarea unui muşchi sub influenţa unei excitaţii; forţa musculară – capacitatea de a realiza eforturi de învingere, menţinere sau

cedare în raport cu rezistenţa externă sau internă, prin contracţia uneia sau mai multor grupe musculare9;

1 Epuran, M. 1982Ghidul psihologic al antrenorului, I.E.F.S., Bucureşti 2 http://dexonline.ro/search.php?cuv=APTITÚDINE- accesat în data de 30.04.2009 3 Epuran, M. I. Holdevici, F. Toniţa, 2001, Psihologia sportului de performanţă - teorie şi practică, EdituraFEST, Bucureşti 4 Dragnea, A. S. Mate-Teodorescu, 2002, Teoria sportului, Edit. FEST, Bucureşti 5 Singer, R. W. Dick, citaţi de A.Dragnea, S. Mate-Teodorescu, 2002, Teoria spotului, Editura FEST, Bucureşti 6 Tudor V., 1999, Capacităţile condiţionale, coordinative şi intermediare – componente ale capacităţii motrice, Edit. R.A.I, Bucureşti 7 A. Dragnea, A. Bota, 1999, Teoria activităţilor motrice, Edit. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti 8 Dragnea, A. S. Mate-Teodorescu, 2002, Teoria sportului, Editura FEST, Bucureşti 9 Dragnea, A., Antrenamentul sportiv, Teorie şi Metodică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p.201

Daniel CIOCĂNESCU

8

interdisciplinaritate - transfer de concepte şi metodologie dintr-o disciplină în alta pentru a permite abordarea mai adecvată a problemelor cercetate10

implementare - a introduce, a integra în practica socială unele idei şi invenţii, a aplica şi transforma în bunuri sociale ceea ce este nou

metodă – totalitatea demersurilor prin care omul reuşeşte să cunoască un anumit fenomen, să producă un obiect sau să provoace conştient modificări în realitatea materială obiectivă11;

metodologie – sistemul celor mai generale principii normative ale investigaţiei, ale ceretării, deduse din sistemul legilor generale obiective stabilite de fiecare ştiinţă în domeniul său; este ştiinţa despre metode; ansamblul metodelor folosite într-o ştiinţă12;

mijloace – sunt o categorie importantă a bazei tehnico-materială a învăţământului, care cuprinde ansamblul materialelor utilizate în procesul de învăţământ şi care prin valoarea potenţialului lor pedagogic, contribuie la realizarea eficientă a obiectivelor educaţiei13

model – o construcţie sau o „reprezentare fizică, logică sau matematică a structurii unui obiect, fenomen sau proces”14; este un rezultat al unei structuri artificiale bazată pe raţionamente de analogie, pe un efort de gândire deductivă15; oglindire a unor date şi relaţii dintr-un domeniu anumit cu ajutorul unei structuri materiale (efective sau ipotetice) mai simple, mai uşor sesizabile16;

modelare – metodă de cercetare a fenomenelor din natură şi societate prin intermediul modelelor ce constă în utilizarea analogiei care se stabileşte între obiectul de cercetat (originalul) şi obiectul simplificat care imită, mai mult sau mai puţin exact şi din anumite puncte de vedere, originalul17; orientare metodologică relativ modernă, care se manifestă pe fondul exersării – ca metodă clasică de instruire (metodă, principiu sau orientare metodologică);

motricitatea – reuneşte totalitatea actelor motrice efectuate pentru întreţinerea relaţiilor cu mediul natural sau social, inclusiv prin efectuarea deprinderilor specifice ramurilor sportive18;

optimizare - raţionament sau calcul care permite găsirea valorilor unuia sau mai multor parametri corespunzând maximului unei funcţii.

performanţa sportivă – desemnează atât procesul cât şi rezultatul unei acţiuni, care, din punct de vedere normativ, reprezintă măiestria în îndeplinirea unei sarcini, cât mai bine posibil, fiind dependentă de interrelaţia factorilor endogeni (predispoziţii, aptitudini) cu factorii exogeni (ambientali), exprimaţi în calitatea procesului de antrenament, condiţii materiale şi de instruire, nivelul motivaţiei şi influenţa factorilor sociali19;

10 http://dexonline.ro/search.php?cuv=INTERDISCIPLINARITÁTE 11 Epuran, M., 2005, Metodologia cercetării activităţilor corporale – Exerciţii fizice, Sport, Fitness (Ed. a 2-a), Edit. FEST, Bucureşti 12 Idem 9 13Colibaba Evuleţ D, 2007,Praxiologie şi proiectare curriculară în educaţie fizică şi sport, Edit.Universitaria, Craiova, p.173 14 Teodorescu, S., 1993, citat de D.Colibaba-Evuleţ, I.Bota, Jocuri sportive – teorie şi metodică, Editura Aldin, Bucureşti, 1998 15 Cerghit, I., 1980, Metode de învăţământ, (Ed. a-ll-a), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 16 Dragnea, A., 1996, Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti 17 Idem 9 18 Dragnea, A. Bota, A., 1999, Teoria activităţilor motrice, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti 19 Dragnea, A. S. Mate-Teodorescu, 2002, Teoria sportului, Editura FEST, Bucureşti


9

programe – sisteme de acţionare aplicate în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse;

psihomotricitate – funcţie ce exprimă relaţiile complexe interdeterminative între actele motrice şi activitatea psihică20; rezultat al integrării funcţiilor motrice şi mentale sub efectul maturizării sistemului nervos, ce vizează raportul subiectului cu corpul său21;

selecţia sportivă – este procesul neîntrerupt de depistare, alegere şi triere după anumite criterii bine precizate, înlesnind selecţionarea tinerilor cu calităţi fizice şi psihice pentru obţinerea de performanţe ridicate pe baza unor criterii obiective22; proces organizat şi repetat de depistare timpurie a disponibilităţilor înnăscute ale copilului, juniorului, în baza unui sistem complex de criterii (medicale, biologice, psiho-sociale şi motrice) pentru practicarea şi specializarea lui ulterioară într-o disciplină sau probă sportivă23; activitate sistematică a specialiştilor, desfăşurată pe baza unor criterii biologice şi psihologice în direcţia depistării copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea diferitelor ramuri de sport24;

talent – este o continuare pe o treaptă superioară a aptitudinii, caracterizat nu numai prin efectuarea cu succes a unei activităţi ci şi prin capacitatea de a crea opere originale25;

tehnica – este un sistem de mişcări integrate sau o înlănţuire de mişcări parţiale (acte, gesturi, priceperi, deprinderi) specializate şi automatizate, cu ajutorul cărora rezolvăm scopul şi sarcinile de atac şi apărare ale jocului26.

viteza - capacitatea organismului de a executa acte sau acţiuni motrice, cu întregul corp sau numai cu anumite segmente ale acestuia, într-un timp cât mai scurt, deci cu rapiditatea maximă, în funcţie de condiţiile existente27.

20 Horghidan V., 2000, Problematica psihomotricităţii, Editura Globus, Bucureşti 21 Encyclopaedia Universalis, 1999, Editeura Paris, France, 1999, citată de A.Dragnea 22 Răduţ, C., 1969, Criterii de selecţie, Editura C.N.E.F.S., Bucureşti 23 Nicu, A. 1993, Antrenamentul sportiv modern, Editura Editas, Bucureşti 24 Dragnea A., S. Mate-Teodorescu, 2002, Teoria sportului, Edit. FEST, Bucureşti 25 Zisulescu, Ş. 1978, Aptitudini şi talente, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 26 Colibaba-Evuleţ, D. I.Bota, 1998, Jocuri sportive – teorie şi metodică, Editura Aldin, Bucureşti 27 Manno R., 1996, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Editura Revue E.P.S., Paris, 1992, trad. Bucureşti


11

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI ARGUMENTARE

1.1. Introducere în tematica lucrării Evoluţia societăţii omeneşti în ultimele decenii este marcată profund şi de avântul mişcării sportive pe plan mondial. Domeniu cu implicaţii majore în plan politic, economic, social, cultural etc., sportul a cunoscut o evoluţie spectaculoasă, performanţele sportive atingând cote considerate imposibile cu ceva vreme în urmă. La baza acestei evoluţii a stat cercetarea ştiinţifică interdisciplinară care a furnizat date obiective legate de modelarea antrenamentului sportiv şi de abordarea competiţiilor într-o deplină cunoaştere a condiţiilor de desfăşurare.

Lucrări ce tratează antrenamentul sportiv acordă o atenţie deosebită tuturor factorilor (fizic, tehnic, tactic, teoretic şi psihologic), în funcţie de specificul fiecărei ramuri sportive în parte. În toate cazurile, însă, pregătirea fizică constituie un element de bază al pregătirii sportivilor, datorită faptului că numai o dezvoltare superioară a calităţilor motrice generale şi specifice poate asigura succesul într-un concurs.

În cadrul pregătirii fizice, antrenamentul de pregătire musculară, adaptat cerinţelor probei sau ramurii sportive respective, ocupă un rol primordial, dat fiind faptul că forţa joacă un rol esenţial în modul de manifestare a celorlalte calităţi motrice. Efectuarea oricărui act motric sau acţiuni motrice, liber sau cu obiecte, cu rapiditate sau de un număr mare de ori, presupune învingerea unei rezistenţe de o mărime oarecare, deci implică calităţi de forţă a unor grupe musculare. Locul antrenamentului de pregătire musculară în cadrul periodizării antrenamentului sportiv este mai bine sau mai puţin bine determinat, în funcţie de specificul ramurii sportive şi de preocupările specialiştilor din domeniul respectiv. În oricare situaţie, folosirea exerciţiilor speciale de pregătire musculară produce o creştere mai mare a calităţii motrice forţa, decât folosirea exclusivă a procedeelor tehnice specifice sportului respectiv, în condiţii de îngreuiere oarecare. Identificarea programelor de pregătire musculară, adaptate specificului vârstei subiecţilor, nivelului lor de pregătire fizică şi specifică probei sau ramurii specifice practicate, trebuie să fie o preocupare constantă a specialiştilor din domeniul sportului de performanţă. Pe această linie, a identificării programelor de pregătire musculară şi a stabilirii acelora care sunt cele mai eficiente în pregătirea de forţă a fotbaliştilor juniori I, se înscrie şi conţinutul lucrării prezente.

Daniel CIOCĂNESCU

12

1.2. Argumente ştiinţifice în promovarea conceptului de pregătire musculară în performanţa sportivă în general şi în fotbal în special

Întreaga literatură din domeniul educaţiei fizice şi sportului precizează că, pentru însuşirea corectă a deprinderilor motrice şi specifice unei ramuri sportive, este necesară o bună dezvoltare a calităţilor motrice, în general, şi a forţei în mod special. Niciun sportiv nu poate efectua corect un procedeu tehnic dacă dezvoltarea sa musculară nu îi permite să acţioneze eficient asupra propriului corp sau a mingii. Cu cât evoluţia sa în planul performanţei sportive creşte, cu atât mai necesară devine pregătirea de forţă, ca fundament al dezvoltării altor calităţi motrice specifice şi a perfecţionării execuţiei procedeelor tehnice.

Dezvoltarea la nivel înalt a calităţilor motrice specifice unei ramuri de sport, concomitent cu ridicarea valorilor funcţionale ale diferitelor aparate şi sisteme ale organismului uman, implicate în efort, se realizează prin intermediul pregătirii fizice. Pregătirea fizică joacă un rol deosebit de important în structura complexă a antrenamentului sportiv.

Nivelul pregătirii fizice a sportivilor, al pregătirii tehnice (sau, după caz, tehnico-tactic), teoretice şi psihologice asigura obţinerea performanţelor sportive înalte îndeplinând astfel scopul principal al antrenamentului sportiv. După cum am arătat anterior, în cadrul pregătirii fizice, un loc important îl ocupă procesul de dezvoltare a forţei.

Dezvoltarea forţei se realizează printr-un proces complex de metode, bazat pe o temeinică fundamentare ştiinţifică, cunoscut sub denumirea de "pregătire musculară"28. Cunoaşterea structurii muşchilor scheletici şi a mecanismelor care stau la baza contracţiilor musculare, a diverselor tipuri de contracţii musculare voluntare şi a modului de recrutare a fibrelor musculare în funcţie de natura şi intensitatea efortului fizic depus constituie o condiţie esenţială în alcătuirea programelor de antrenament în concordanţă cu scopul propus.

În formarea iniţială a sportivilor (copii şi juniori), de o mare importanţă este dezvoltarea echilibrată a marilor grupe musculare, astfel încât să nu fie perturbată evoluţia somatică ulterioară a acestora, cu certe influenţe negative în obţinerea, la vârsta senioratului, a unor performanţe de vârf.

În fotbal, dezvoltarea unilaterală a musculaturii trenului inferior, în dauna celei a trunchiului şi membrelor superioare va conduce, în final, la o slabă dezvoltare a cutiei toracice, implicit a plămânilor şi, prin aceasta, la o insuficientă dezvoltare ulterioară a rezistenţei.

Antrenamentul de forţă trebuie introdus treptat în pregătirea sportivilor începători, folosindu-se, mai întâi, exerciţii libere şi cu obiecte uşoare, exerciţii cu greutatea propriului corp, exerciţii cu mingi medicinale şi, apoi, exerciţii cu greutăţi şi exerciţii pentru dezvoltarea forţei specifice. Dozarea exactă a programelor de pregătire musculară în raport de particularităţile individuale ale fiecărui sportiv este condiţia esenţială a realizării obiectivelor pregătirii fizice, fără riscul de a influenţa negativ 28Niculescu M. şi colab., 2006, Bazele ştiinţifice şi aplicative ale pregătirii musculare, Editura Universitaria, Craiova.


13

evoluţia somato-funcţională şi, implicit, cea a performanţelor sportive ale sportivilor juniori.

Odată cu creşterea nivelului valoric al sportivilor trebuie asigurat, de asemenea, un raport optim între pregătirea generală de forţă şi nivelul dezvoltării forţei specifice a acestuia. Pregătirea specifică de forţă urmăreşte antrenarea grupelor musculare implicate în efectuarea procedeelor tehnice specifice, astfel încât acestea să fie executate cu eficacitate optimă.

Periodizarea antrenamentului sportiv urmăreşte, în zona dezvoltării forţei, trecerea treptată de la pregătirea musculară generală la pregătirea specifică.

În perioada de pregătire, în etapa de pregătire fizică generală, antrenamentele de forţă, sporite ca volum, urmăresc dezvoltarea forţei generale (a principalelor grupe musculare), cu accent pe dezvoltarea forţei maxime, mai ales la nivelul grupelor musculare implicate în efortul specific.

În etapa precompetiţională (a pregătirii fizice specifice) se realizează trecerea spre pregătirea grupelor musculare implicate în efectuarea proceselor tehnice, prin scăderea volumului de lucru şi creşterea intensităţii acestuia.

În perioada competiţională, pregătirea musculară este preponderent specifică, inclusiv prin efectuarea proceselor tehnice în condiţii îngreunate. Perioada de refacere a organismului sportivilor presupune o menţinere, la un nivel cât mai ridicat, a forţei, mai ales prin practicarea unor sporturi complementare (alergări în teren variat, înot, ciclism, fitness, tenis de câmp etc.).

O atentă programare a antrenamentelor de forţă conduce, pe termen scurt, la atingerea formei sportive în perioada prevăzută (în strânsă legătură cu programarea pregătirii tehnico-tactice şi psihologice), iar pe termen lung asigură baza performanţelor individuale în etapele de vârstă următoare.

1.3. Locul şi rolul pregătirii musculare centrată pe forţă în procesul de performanţă din fotbal Teoria şi metodica antrenamentului sportiv precizează că "antrenamentul sportiv este un proces complex bio-psiho-pedagogic planificat, desfăşurat sistematic şi continuu gradat, de adaptare a organismului sportivilor la eforturi fizice şi psihice intense, necesare obţinerii performanţei în competiţii29. Adăugăm, acestei definiţii, faptul că performanţele maxime trebuie atinse într-o perioadă de timp precis determinată sau, altfel spus, că forma sportivă trebuie astfel dirijată încât să atingă maximum în perioada competiţiilor considerate de vârf, de către antrenor şi sportiv sau echipă, în funcţie de nivelul competiţional la care activează, de obiectivele propuse şi de importanţa competiţiilor la care participă. Realizarea acestui scop presupune acţiunea simultană asupra tuturor factorilor antrenamentului sportiv (pregătire fizică, tehnică, tactică, teoretică şi psihologică), cu respectarea ponderii fiecăruia dintre ei în raport cu caracteristicile probei sau ramurii de sport practicate. 29 Dragnea, A., Mate-Teodorescu S., 2002, Teoria sportului, Editura FEST, Bucureşti, p. 18.

Daniel CIOCĂNESCU PREGĂTIREA FIZICĂ ÎN JOCUL DE FOTBAL fizica... · 2020. 6. 29. ·...

Documents

Transcript of Daniel CIOCĂNESCU PREGĂTIREA FIZICĂ ÎN JOCUL DE FOTBAL fizica... · 2020. 6. 29. ·...