LITERATUR~ PE SCURT

Romanul –Top 10� Te-ai \ntrebat vreodat` carear fi romanele care i-au marcatpe oamenii de cultur`? Te-arputea marca [i pe tine.— Magdalena COLOMBET,

Ioana CALEN

S\nt unii care au citit prima cartechiar \nainte de a merge la [coal`.Au continuat s` \nfulece pe ner`-suflate orice le-a picat \n m\n`, dela „Pove[ti nemuritoare“ [i Aga-tha Christie p\n` la Shakespeare

[i Pynchon, tat`l postmodernismului. Al]iiau citit metodic, \n func]ie de bibliografiade la [coal`, sau de recomand`rile „celormari“. S\nt c\]iva care au citit pur [i simplupentru c` nu au putut altfel, care tr`iescprin c`r]i [i au o foame puternic` de fic-]iune, de story, de fabul`. Al]ii [i-au alesc`r]ile \n func]ie de propriile interese; s\ntoameni care nu suport` romanele SF saucare se plictisesc de moarte c\nd aud depove[i de amor, iar al]ii nu se apuc` de ocarte dac` nu are, de exemplu, multe liniide dialog. Sau scrisul mare. Sau copertalucioas`. S\nt foarte mul]i care nu au cititmai mult de zece c`r]i \n total, [i surprin-z`tor de mul]i care nu au reu[it s` terminenici m`car o carte.

C\]iva dintre cei mai importan]i criticiliterari [i-au dat cu p`rerea \n ceea ce pri-ve[te cele mai importante zece romane dintoate timpurile. Poate nu ve]i reg`si niciuna dintre c`r]ile preferate printre cele pecare le-a ales „juriul de specialitate“. |nacest caz, ve]i primi repere \n plus pentruviitoarele lecturi. Poate le-a]i citit petoate, [i, \n acest caz, clasamentul lor nuface dec\t s` confirme c` ave]i o cultur`literar` solid`. Poate tocmai v` g\ndea]is` v` apuca]i de citit, [i nu [tia]i deunde s` \ncepe]i. Marile prezen]e

din top s\nt Marquez, Proust[i Thomas Mann.

Supliment editat de ziarul

Identitate TVcu vedeteVedetele PRO TV danseaz`la orice or` din zi [i dinnoapte, \n timp ce laAntena 1 se caut` cerceisau se joac` fotbal. ��06

Vineri, 2 iunie 2006

„CODUL LUI DA VINCI“ [i-a ob-]inut statutul de fenomen global,\n special prin veniturile pe carele genereaz` pe fiecare conti-nent. Succesul c`r]ii ap`rute \n2003, sprijinit ̀de o campanie demarketing asidu`, a fost exploa-tat, dar [i amplificat de o suit ̀dealte produse: c`r]i, documentare,

trasee speciale pentru turi[ti, cutot cu ghiduri, CD-uri cu muzic`inspirat` de roman, jocuri video[i nu \n ultimul r\nd blockbuste-rul omonim. Mai lipse[te doardesenul animat produs de Pixar.Apoi a \nceput [irul proceselor,Dan Brown fiind pe cale s` apar`\n instan]` a treia oar`, pentru

aceea[i acuza]ie: plagiatul. Cle-rul s-a temut c` \ntreaga imagi-ne a cre[tin`t`]ii va fi \ntinat ̀deacuza]iile din carte. Controversareligioas` a fost gr`mada de paiearuncat` peste incendiul st\rnitdeja de campania de marketing.Teologi [i istorici ai artei [i-au datcu p`rerea privitor la adev`rulconspira]iei browniene, cu toatec` \nsu[i autorul o consider` fic-]iune. Criticii literari nu \i acord`nici m`car acest statut, preciz\ndc` romanul e execrabil scris, iarcei de film nu prididesc cu b`taiade joc \ndreptat` asupra block-

busterului. Cu toate c` membriituturor acestor bresle au c`zutde acord c` ideile vehiculate deBrown numai noi nu s\nt, ceea ceafirm` [i autorul, c` \ntreagaidee a conspira]iei nu se ]ine [ic` deopotriv` romanul [i filmuls\nt de slab` calitate, frenezia„Codului“ nu d` semne c` s-arsf\r[i. De aceea, „Cotidianul“ pre-zint` numeroasele fa]ete ale fe-nomenului, de la profit la tribu-nal, de la autor la ero-rile lui [i de la pre]ulunui cocktail „Opus Dei“ la tra-seele turistice marca Dan Brown.

� Da Vinci [i-a b`tut propria popularitatecu ajutorul unui best-seller [i al unuiblockbuster, \n timp ce biserica cre[tin`se alege cu o reputa]ie criminal`.

Dan C. Mih`ilescu: „Abia în[ir\nd cele zecetitluri de aici îmi dau seama c\t deconservator, de clasic în gusturi s\nt.“

��04-05

��07

Ai auzit de noul card BCR? Arat`-i \ncredere copilului t`u [i f`-i cadou primul lui card - BCR VISA Electron JUNIOR.

|NTRE IMPOSTUR~ {I SUCCES

Fenomenul „Codullui Da Vinci“

Un spectacol[ocant [i comic|ntr-un decor hipnotic,regizorul Al. Tocilescudeclan[eaz` nebunia unuiproces pentru o crim`necomis` \nc`. ��03

Dumnezeu este acumonlineCei care \l caut` pe Dumnezeupot s` \ncerce s`-l g`seasc`\n spa]iul virtual. ��07

Televiziune pe alese�

Vineri, 2 iunie 2006 �Media cultur`02

„BARRY LYNDON“, CAPODOPERA LUI STANLEY KUBRICK, LA CULTURAL

Seduc`tor, cartofor [i duelistBARRY LYNDON (interpretat deRyan O'Neal) încearc` s` urce, cuorice pre], pe scara social` [i s`ajung` un nobil bogat. Se înro-leaz` în armata britanic`, lupt`în R`zboiul de {apte Ani din Euro-

pa, dezerteaz`, intr` în armataprusac`, e promovat la rangul despion [i apoi devine ucenicul unuicavaler [i tri[eaz` la jocurile denoroc. E doar începutul unei as-censiuni care îi va aduce, m`car

pentru o vreme, o avere dincolode visurile sale cele mai îndr`z-ne]e. Dar regizorul nu se mul]u-me[te s` spun` povestea unuiaventurier, ci se opre[te asupranenum`ratelor detalii care con-

struiesc atmosfera sf\r[itului desecol al XVIII-lea. „Barry Lyndon“este, al`turi de „Spartacus“ (1960)[i de „Odiseea Spa]ial` 2001“(1968), unul dintre cele trei filmeepopeice regizate de Kubrick [i,

probabil, cel mai complex [i maiîndr`zne] dintre acestea. Peliculaa primit, în 1976, patru PremiiOscar pentru decoruri, costume,imagine [i muzic` [i dou` PremiiBAFTA pentru imagine [i regie.

VINERI, 2 MAI S|MB~T~, 3 MAI DUMINIC~, 4 MAI

17.00 SENSO DOCUMENTAR

Via]a secret` a fluturilor

20.30 PRO TV FILM

Un socru de co[marSUA, 2000. Regia: JayRoach. Cu: Robert De Niro,Ben Stiller, Blythe Danner.Greg Focker este \ndr`gos-tit p\n` peste cap de prie-tena lui, Pam. Dup` p`rerea

viitorului socru, \ns`, ni-meni nu este destul de bunpentru fiica sa, cu at\t maipu]in Greg.

22.30 PRIMA TV EMISIUNE

S`pt`m\na nebun`Cu: Augustin Julea, FilipStoler, Paul Trasc`, TudorPotra, Nora Puiu, R`zvanSpiridon.

23.05 TVR CULTURAL FILM

Barry Lyndon

Marea Britanie, 1975.Regia: Stanley Kubrick.Cu: Ryan O'Neal, MarisaBerenson, Patrick Magee.Filmul „Barry Lyndon“,semnat de celebrul regi-zor american StanleyKubrick, este o adaptarecinematografic` aromanului lui WilliamMakepeace Thackeray,care are drept erou prin-cipal un t\n`r irlandez dinsecolul al XVIII-lea,hot`r\t s` reu[easc` învia]` gra]ie calit`]ilorsale de seduc`tor, cartofor[i duelist.

11.00

17.00

11.00 PRO TV EMISIUNE

Parte de carte

14.00PRO TVEMISIUNE

Apropo tv

15.00 PROCINEMADOCUMENTAR

CineProfil:Bruce Willis

15.50 PRIMA TV EMISIUNE

Cronica C\rcota[ilor

15.30 SENSO DOCUMENTAR

Jean Paul Gaultier

00.15 TVR 1 FILM

Vis de iubireSUA, 1991Cu: KevinAnderson,PamelaGidley, BillPullman.

00.30 PRIMATV FILM

CandidataSUA, 1999.Regia:AlexanderPayne. Cu:

Matthew Broderick, ReeseWitherspoon.

01.00 PRO CINEMA FILM

Arta sacrificiului SUA, 1996. Regia: AllisonAnders. Cu: Illeana Dou-glas (foto), Sissy Boyd.Filmul este povestea uneic\nt`re]e, Edna Buxton,(Illeana Douglas) ce as-pir` s` devin` cunoscut`,dar care alege s`-[i sacrifi-ce propria carier` pentru a

compune c\ntece pentru ceice vor s` \[i fac` o carier`.

13.45 PRO TV FILM

Schimb de identit`]iSUA, 1995. Regia:Larry Cohen. Cu:Crystal Bernard.Nicole este grav bol-nav`, dar nu se poateopera pentru c` nu areasigurare medical`.

Susan, prietena ei, areideea de a rezolva proble-

ma printr-un schimbde identit`]i. |ns`,dup` opera]ie, Ni-cole moare, astfelc` Susan devine,legal, o persoan`care nu mai exist`.

10.00 PRO TV FILM

|napoi \n viitor IIISUA, 1990. Regia: RobertZemeckis. Cu:MichaelJ. Fox,Christopher

Lloyd, Mary Steenburgen.Dup` succesul primelordou` filme, Steven Spiel-

berg a produs parteaa treia, \n care fan-tasticele c`l`torii\n timp [i spa]iu

continu`.

23.10 TVR 2 FILM

Pove[ti despre femei[i b`rba]iSUA, 1990, partea I. Regia:Tony Richardson, Ken Rus-sell, Mike Figgis. Cu: AndieMacDowell, MelanieGriffith, Juliette Binoche.

Cele dou` p`r]i con]in fie-care c\te trei scheciuri,ecraniz`ri dup` povestirileunor celebri scriitori ame-ricani: Ernest Hemingway,Henry Miller, Irwin Shaw,Carson McCullers. Perso-najele s\nt cupluri surprin-se în diverse ipostaze, înatmosfera plin` de culoarea Americii dintre cele dou`r`zboaie.

23.30 PRIMA TV FILM

Fiica generaluluiSUA, 1999. Regia: SimonWest. Cu: John Travolta,James Cromwell.

00.30 TVR 1 FILM

FILME {OC: Ma[inistulSpania, 2004. Regia:Brad Anderson. Cu:Christian Bale,

Jennifer Jason Leigh.Trevor Reznik, lucr`torîntr-o fabric`, sufer`de insomnie: nu a mai

dormit de un an!Oboseala îi provoac` odegradare grav` a s`n`-t`]ii fizice [i mentale.

17.00 PRO CINEMA FILM

MoonstruckSUA, 1987. Regia: NormanJewinson. Cu: Cher [iNicolas Cage.Un savant amestec de co-medie [i dram`, remarcabilsus]inut de un dialogsavuros.

19.00 B1 TV FILM

Dimine]ile unui b`iatcuminteRomânia, 1967. Regia:Andrei Blaier. Cu: {tefanIordache (foto), Ion Cara-

mitru, George Constantin.Dup` absolvirea liceului [ie[ecul la concursul de admitere la facultate,t\n`rulVivep`r`se[tecasa p`-rinteasc`,pentru a-[i g`siun drum\n via]` [ia-[i afir-ma inde-penden]a.

20.00 PRIMA TV FILM

Sf\ntulSUA, 1997. Regia: Phillip

Noyce. Cu:Val Kilmer(foto),ElisabethShue.Sf\ntul esteun tip rece[i cinic

p\n` c\nd drumul lui se in-tersecteaz` cu al EmmeiRussel, o t\n`r` savant` a c`-rei via]` este \n mare pericol.

20.30 PRO TV FILM

RoninSUA, 1998. Regia: JohnFrankenheimer. Cu: Robertde Niro, Jean Reno,Natascha McElhone.

09.00 NA}IONAL TV SERIAL

Wallace & Gromit

12.10 TVR CULTURAL DOC.

KunsthistorischesMuseum din Viena,Austria, 1996. Partea I.Cl`direa muzeului de peRingstrasse a fost inaugu-rat` în 1891 [i, pentru pri-ma dat`, majoritatea colec-]iilor Dinastiei Habsbur-gilor au fost ad`postite subacela[i acoperi[. Magnificaarhitectur` a cl`dirii este înarmonie cu tezaurul artistic

adunat de Habsburgi de-alungul secolelor. Cele optcolec]ii din Kunsthistoris-ches Museum s\nt printrecele mai impor-tante [i maispectacu-loasedinlume.

22.00 BBC PRIME DOC.

Moroc`no[ii Mai multe vedete, b`rba]imoroc`no[i de v\rst` mijlo-

cie, între careBob Geldof(foto), Jeremy

Clarkson [i BillNighy, dis-

cut` des-pre ceeace de-

test`celmaimult.

22.30 ANTENA 1 FILM

Fa]` în fa]`SUA, 1997. Regia: JohnWoo. Cu: John Travolta,Nicolas Cage.Agentul Sean Archer, pen-tru a-l prinde pe Castor, unuciga[ psihopat, este gatade orice sacrificiu, renun]`la propria-i identitate [ipreia înf`]i[area celui ur-m`rit ca s` p`trund` în în-chisoarea unde era închisfratele acestuia. La r\nduls`u, Castor se supune acele-ia[i opera]ii chirurgicale...

17.00 PRO CINEMA FILM

Visul unei nop]i de var` Anglia, 1996. Regia: AdrianNoble. Cu: Lindsay Dun-

can, Alex Jennings,Desmond Barrit.Filmul prezint` o alt` per-spectiv` asupra celebreipiese shakespeariene.

„Ma[inistul“,TVR 1, ora 00.30

„Fa]` \n fa]`“,Antena 1, ora 22.30

„Barry Lindon“,TVR Cultural, ora 23.05

Andie MacDowell

10.00

23.00

09.00

17.00

20.00

22.00

17.00

13.00

Crystal Bernard

00.00

22.00

Jean PaulGaultier

� La \nceput, produc`torii \i aveau \n vedere pentru rolurileprincipale din „Fa]` \n fa]`“ (Antena 1, s\mb`t`, ora 22.30)

pe Arnold Schwarzenegger [i pe Sylvester Stallone, numaic`, \n momentul \n care a fost adus John Woo s` fac`

regia, acesta a optat pentru John Travolta [i Nicolas Cage.

Spectacol�

„|n momentul \n care am citit piesa luiDaniil Harms, m-am sim]it aproapeobligat s` pun acest text \n scen`.“

— Alexandru Tocilescu, regizor

03� Vineri, 2 iunie 2006Media cultur`

� RegizorulAl. Tocilescudeclan[eaz`nebunia unuiproces pentruo crim`necomis` \nc`. — C`t`lina GEORGE

C|ND UN SPECTACOL serecomand` ca oper` buf` [ipoart` semn`tura unui regi-zor cunoscut pentru mont`ricu greutate, acesta va st\rni\n mod sigur curiozitateapublicului. Pe cei care a[-teapt` s` li se taie respira]ia,piesa „Elizaveta Bam“ de laBulandra \i va satisface \ntrutotul. Textul avangardistuluirus Daniil Harms te n`uce[-te prin absurdul lui, te apas`\n cre[tet p\n` te faci mic \nfotoliul t`u de spectator. Cuajutorul partiturii muzicalea lui Irinel Anghel, Tocilescu\]i d` c\teva c`i de acces spreun spectacol de altfel greu [iap`s`tor. Jocul actorilor, deun ridicol necesar \ntr-o si-tua]ie ridicol` [i totu[i inge-nu`, reu[e[te s` atrag` sim-patia publicului [i chiar ho-hote de r\s cu aceast ̀combi-na]ie reu[it`. Dintre toate,

imaginea Elizavetei Bam(Crina Mure[an) domin`permanent scena [i ]i se im-prim` iremediabil \n minte.Fragil` [i permament ame-nin]at`, t\n`ra femeie \n-

cearc` s` supravie]uiasc`prin joc, prin naivitate, prin-tr-o senin`tate care contra-zice flagrant \ncr\ncenareacelorla]i. Totu[i, [ansele einu exist`. Exist` doar un

traseu ca al „Alicei \n }araMinunilor“, unde \ns ̀perso-najul principal sf\r[e[te \nfa]a plutonului de execu]ie.Toate personajele – de lamama (Virginia Mirea) [i

tat`l (Mihai Constantin)p\n` la Ivan Ivanovici (VladIvanov) [i Piotr Nikolaevici({erban Cellea) – ace[tia ve-ni]i s` o aresteze pe Elizave-ta – se las` c\[tigate p\n` la

urm` de farmecul tinerei.Tat`l scoate sabia [i-l pro-voac` pe Nikolaevici la duel.Dup` o \nfruntare \n discur-suri, s`biile celor doi tremu-r` [i abia dac` se ating. Iva-novici face ce face [i se mai-mu]`re[te mereu \n preajmaElizavetei, c`reia reu[e[tes`-i atrag` aten]ia. Nikolae-vici \[i simte autoritatea ero-dat` de farmecul ei. Nimicdin toate astea \ns` nu o sal-veaz`. Steaua ro[ie comu-nist`, coco]at` \n v\rful unuizid, domin` decorul [i tot cemi[c`. To]i stau sub o legeinexplicabil`, care decide \nmod arbitrar cine tr`ie[te [icine nu. Privit de pe mar-gine, acest spectacol, dincare fiecare \ncearc ̀s ̀scapecum poate, te face s` r\zi pesub must`]i. Totu[i, mi[-carea actorilor, tonul vociiacordat perfect la partituramuzical`, care schimb` re-gistrele de la bolero p\n` lakazaciok, scenografia fas-cinant` a lui Drago[ Bu-hagiar, cu ochiul-mitralier`[i violoncelul-fereastr`,toate construiesc o atmos-fer` sufocant` de care nupo]i sc`pa. Ceea ce face din„Elizaveta Bam“ un spec-tacol nerecomandat celorcare prefer` pove[tile cumiros de trandafiri.

PUBLICITATE

CO{MARUL VESEL AL COMUNISMULUI

Un spectacol halucinant,care-]i taie respira]ia

Steaua ro[ie comunist`, coco]at` \n v\rful unui zid, domin` decorul [i tot ce mi[c`.

CRITICII LITERARI dispre-]uiesc cartea, iar cei de filmiau adaptarea cinematogra-fic ̀\n t`rbac .̀ |n pofida spe-ciali[tilor, publicul prizeaz`[i romanul, [i filmul, iar pro-dusele aferente – documen-tare, c`r]i, muzic`, jocurivideo – prosper ̀[i ele, motivpentru care „Codul“ e dejaconsiderat un fenomen demarketing.

Legal` sau nu|n august 2005, Brown a

c\[tigat un proces newyorkez\n care era acuzat de plagiat.Cel care \l chema \n instan]`era scriitorul Lewis Perdue,iar sursa a[a-zisei inspira]iiilicite erau romanele aces-tuia, „Fiica lui Dumnezeu“ [i„Mo[tenirea lui Da Vinci“.Ceea ce nu l-a oprit pe istori-cul de art ̀rus Mihail Anikins ̀\l invite din nou pe Brown\ntr-o instan]` englez`, \naprilie 2006, tot pe motiv deplagiat. De data aceasta, alideilor c` Leonardo da Vinciar fi fost [i teolog [i c` MonaLisa ar fi fost o alegorie a bi-sericii cre[tine. |n MareaBritanie, scriitorul americana ie[it deja \nving`tor \n con-fruntarea cu o acuza]ie simi-lar`, formulat` \n februarie2006, venit` din partea luiMichael Baigent, RichardLeigh [i Henry Lincoln, au-tori ai c`r]ii „S\ngele sf\nt [iSf\ntul Graal“ din 1983.Aceasta \mparte cu Codulteoria c` Iisus [i Maria Mag-dalena au avut copii [i c`descenden]ii lor au supra-vie]uit p\n` \n prezent.

Cel mai recent litigiuapropo de Cod se petrecepeste capul lui Dan Brown [i\i are drept protagoni[ti peSony/BMG [i pe Universal.Pe data de 2 mai, prima com-panie a lansat pe pia] ̀CD-ul„Proiectul Da Vinci“, cu mu-zica lui Jan Kisjes, inspirat`de best-seller. O s`pt`m\n`mai t\rziu, Universal a scoscoloana sonor` a filmului peCD [i a depus la |nalta Curtede Justi]ie din Marea Bri-tanie un document solici-t\nd interzicerea distribuiriiCD-ului Sony/BMG pe teri-toriu britanic.

Litera]ii despre o carte norocoas`

„Codul“ nu i-a \nc\ntatpe criticii literari care s-au\ncumetat la lectur`. MirceaMih`ie[ a g`sit \n el „o cala-mitate de carte, execrabilscris`, sub orice standardacceptabil al unei minimeviziuni estetice“, ad`ug\ndc` nu l-a speriat con]inutulincendiar, pentru c` e „opuerilitate [i nici ideea nu enou` – e un e[ec profesio-nal“. Pe de alt` parte, Mi-h`ie[ m`rturise[te c` i-aupl`cut „ilustra]iile [i h\rtiaedi]iei de lux americane“ pecare a citit-o. Marius Chivu,care n-a reu[it s` parcurg`mai mult de un sfert dincarte, crede c` „se face preamult tam-tam“, pentru c`Dan Brown s-a bucurat de oconjunctur` favorabil` [i„Codul“ lui e o carte pur [isimplu norocoas`. Nici din-colo de grani]e, litera]ii nu

l-au cru]at pe Brown. Um-berto Eco a afirmat publicc` „e un intrigant care r`s-p\nde[te informa]ii false“.|ntrebat dac` are de g\nd s`accepte invita]ia de a merge\n localitatea toscan` Vincipentru a discuta cu Browndespre „Codul lui Da Vinci“fa]` \n fa]` cu „Numeletrandafirului“, Eco a r`spunsprompt: „Nici mort“, ad`-ug\nd c` va merge la Vincicu alt` ocazie, „c\nd acolova fi un scriitor adev`rat“.

|n gura criticii de filmPresa str`in` nu s-a sfiit

s` fac` praf filmul, \ncep\ndcu chicotelile din timpulprimei proiec]ii de la Can-nes. Imediat dup`, lungme-trajul a fost desfiin]at oficialde „Variety“: „E un lungme-traj at\t de \nc`rcat cu in-trig`, \nc\t nu mai e loc denimic, de la emo]ii p\n` lastilistic`“. „New York Times“s-a limitat la a lua peste pi-

cior pelicula, afirm\nd c`„nici o sc\nteie de erotismnu se st\rne[te \ntre Hanks[i Tautou. Poate e mai binea[a. C\nd un criptograf [iun simbolog se combin`,iese cu lacrimi“. O singur`voce american` s-a auzit decealalt` parte a baricadei:Roger Ebert, de la „ChicagoSun Times“. |n opinia lui,„filmul func]ioneaz`; im-plic ̀spectatorul, e uluitor [ipare mereu pe muchia unorrevela]ii de propor]ii“.

Englezii s-au \ntrecut\n a-[i bate joc de lungme-traj, BBC sus]in\nd: „|npofida tuturor banilor b`-ga]i \n produc]ie [i a staru-rilor implicate, «Codul luiDa Vinci» e catatonic. Zacepe ecran ca o saltea de 100de milioane de dolari“. Nicifrancezii nu se las` mai pre-jos, „Libération“ titr\nd c`„Ron Howard nu iese dincoapsa lui Orson Welles,asta o [tiam deja, dar s`

piard` at\t de repede codulregiei este una dintre surpri-zele filmului“.

Criticii români nu se re-marc` prin indulgen]`. Vio-rica Bucur d ̀un verdict ferm:„«Codul lui Da Vinci» nu enici film de ac]iune, nicithriller, nici de popularizare,ci un haloimes. Cine a cititcartea se plictise[te, cine n-acitit-o, se pierde \n informa-]ie, lungmetrajului lipsin-du-i o structur`, o coloan`vertebral`“.

Controverse[i proteste

P`rintele John Sewell dela St. John’s EpiscopalChurch din Memphis paresingurul preot optimist:„Acest roman nu e o ame-nin]are. Este o oportuni-tate“. Restul clericilor aufost mult mai radicali. LaVatican, cardinalul FrancisArinze crede c` Dan Browntrebuie dat \n judecat`, iararhiepiscopul Angelo Amatoi-a \ncurajat pe catolici s`boicoteze filmul. Acestorproteste li s-au raliat Biseri-cile Ortodoxe din Grecia,Macedonia, Bulgaria [i Ru-sia, Mitropolia Chi[in`ului[i a Moldovei, musulmanidin Azerbaidjan, comisia decenzori din Thailanda. |nLiban, cartea a fost inter-zis`. Conform declara]iilorpurt`torului de cuv\nt al Pa-triarhiei, p`rintele Constan-tin Stoica, Biserica Ortodox`Român` nu are nimic \mpo-triva „Codului“ deoarece, ca[i clericii francezi, are \ncre-dere \n credincio[ii s`i.

Ultimii pe lista protes-tatarilor s\nt cei din „Orga-niza]ia Na]ional` a Albino-[ilor [i Hipopigmenta]ilor“,irita]i de faptul c` uciga[ul\n serie Silas, din carte [i dinfilm, este albinos.

Cultur` [i bani�

Vineri, 2 iunie 2006 �Media cultur`04� Filmul „Codul lui Da Vinci“ i-a oferit lui DanBrown [ansa de a-[i diversifica preocup`rile:a compus ceva muzic`, s-a f`cut coproduc`torexecutiv, iar pe genericul filmului figureaz` [i

cu crea]ia unor „coduri adi]ionale“.

„Tom Hanksm-a sunat ca s`vorbim despreadaptare. Eraincitat s` joacerolul unuiacademic, alunui om cu unasemenea nivelintelectual.“

— Ron Howard, regizor

„N-am crezutc` voi lua rolul.|n carte exist`o aventur`\ntre Neveu [iLangdon. Mi sep`rea c` eramprea t\n`r`pentru TomHanks.“

— Audrey Tautou, actri]`

„Codul efic]iune, darcombin`faptele cuteorii rebele\ntr-un modcare li se vap`rea plauzibilunora.“

— Mel Gibson, actor [i regizor

„Nu erampe acolo.“

— Tom Hanks, r`spunz\ndla \ntrebarea dac` e convins

c` Iisus a fost \nsurat

� De la preo]i la staruri de cinema,nici unul nu a sc`pat neatins de„Codul lui Da Vinci“, despre care sespune c` s-a v\ndut \n mai multeexemplare dec\t Biblia.

Erori care se v`d cu ochiul liber

� Michel Rouge, enoria[ [iistoric al bisericii SaintSulpice din Paris, se pl\ngede descrierea eronat` acl`dirii din carte. |n incintaedificiului se afl` [i unanun] preciz\nd c` obeli-scul de marmur` nu este,cum sus]ine „Codul“, oreminiscen]` a unui tem-plu p`g\n. Parizienii semai distreaz` explic\ndu-le turi[tilor c` Versaillesse g`se[te la sud-vest,nu la nord-vest deParis, cum sus]ineBrown. O alt` glum`local` a ajuns afirma]iaautorului „Codului“ cumc` un automobil Smartconsum` un litru la 100 de

kilometri, ma[ina consu-m\nd, de fapt, 1 litru la 19kilometri. Jacques le Roux,ghid turistic la Luvru,sus]ine c` romanul o d` \nbar` de la primul paragraf,descriind un curator \nv\rst` de 76 de ani, c\ndv\rsta obligatorie de pen-sionare \n Fran]a e de 65

de ani.

DESPRE CUM SE POATE PORNI DE LA O CARTE, PENTRU A SE AJUNGE LA UN FENOMEN,

„Codul lui Da Vinci“, \ntre

Cultur` [i bani�

05� Vineri, 2 iunie 2006Media cultur`

� Hollywoodul a fost revoltat decoafura lui Tom Hanks din film.Actorul a r`spuns glume]: „S` zicemc` am primit feedback pozitiv de lagagicile din biroul lui Ron“.

Pagini realizate de Alexandra OLIVOTTO, Magdalena COLOMBET [i Lidia IONI}~

„NE-AM A{TEPTAT la unmare succes, dar cred c` ni-meni nu a \ndr`znit s ̀visezec` va deveni un succes isto-ric“, a declarat Stephen Ru-bin, pre[edinte al DoubledayBroadway Publishing Group,editura care a anun]at \n2003 lansarea \n 85.000 deexemplare a volumului „Co-dul lui Da Vinci“, semnat deun autor cvasianonim la aceavreme, Dan Brown. Spre deo-sebire de presta]ia slab` acelor trei romane anterioare,v\ndute \n mai pu]in de10.000 de exemplare la nivelmondial, „Codul lui Da Vinci“s-a dovedit un boom, ajun-g\nd \n celebrul top NewYork Times Best-Seller chiardin s`pt`m\na lans`rii.

V\ndut̀ \n peste 60 de mi-lioane de exemplare la nivelmondial [i tradus` \n peste40 de limbi, cartea a devenituna dintre cele mai popularedin toate timpurile, sco]\ndastfel din umbr` [i celelalteromane ale autorului. |n2005, c`r]ile i-au adus lui DanBrown titlul de unul dintrecei mai influen]i 100 oameniai anului, \n lista realizat`de „Time“. Totodat`, revistabritanic` a estimat c` v\nz`-rile „Codului“ \i vor asiguraautorului un venit de 250de milioane de dolari.

Cartea \n RomâniaDrepturile de autor pen-

tru Dan Brown au fost achi-zi]ionate \n România de Edi-

tura Rao, care s-a ocupat delansarea c`r]ii „Codul lui DaVinci“, \n octombrie 2004.Potrivit lui Ilie[ C\mpeanu,redactor-[ef al editurii, volu-mul s-a v\ndut, de la momen-tul lans`rii [i p\n ̀la apari]iafilmului pe marile ecrane,\n peste 120.000 de exempla-re. Cifra este astronomic` \ncondi]iile \n care, \n Româ-nia, tirajul mediu al unei c`r]ieste, potrivit Institutului Na-]ional de Statistic`, de apro-ximativ 2.000 de exemplare.

Editura Rao a lansat dealtfel toate cele patru c`r]isemnate Dan Brown, primulroman al autorului publicat lanoi fiind „|ngeri [i demoni“.Acesta a avut, \nainte de apa-ri]ia „Codului“, un tiraj de5.000 de exemplare, pentruca, dup` lansarea „Codului“,v\nz`rile s` creasc` p\n` la50.000 de exemplare.

Rao a publicat „Codul“ \ntrei edi]ii, prima dintre eleav\nd pre]ul de 350.000 delei. O a doua edi]ie a fost unaspecial̀ , ilustrat ̀cu imaginiale locurilor pe care DanBrown le aminte[te \n roman(pre] de v\nzare 999.000 delei). O dat` cu apari]ia fil-mului, a fost lansat` a treiaedi]ie, la pre]ul de 400.000de lei, \n format special. Deasemenea, \n luna iunie, edi-tura va mai publica dou`ghiduri de c`l`torie ilustratecu imagini ale locurilor din„Cod“, din „|ngeri [i demoni“[i din „Fort`rea]a digital`“.

230 de milioane dedolari \ntr-un weekend

Sony Pictures Entertain-ment a cump`rat de la DanBrown drepturile de autorale c`r]ii \n iunie 2003 pen-tru suma de [ase milioanede dolari [i a investit peste200 de milioane de dolari \nproduc]ia [i distribuireamondial` a filmului „Codullui Da Vinci“.

La premier`, pelicula afost proiectat` \n 68 de ]`riale lumii, inclusiv România.Încas`rile totale ale filmuluidin weekendul lans`rii aufost, pe plan interna]ional,de peste 230 de milioane dedolari, fapt ce \l plaseaz` aldoilea dup` premiera din2005 a „R`zboiului StelelorIII: R`zbunarea lui Sith“. Po-trivit Sony Pictures, numai

\n Statele Unite, unde filmula fost lansat la 19 mai, în-cas`rile din primul weekendau atins 77 de milioane dedolari, apoi au continuat cucirca 17,3 milioane pe zi. |nziua lans`rii, filmul a \nca-sat 29 de milioane de dolarila box-office, iar, potrivitYahoo! Movies, „Codul luiDa Vinci“ se plaseaz` pe lo-cul 1 la \ncas`ri \n s`pt`m\-na 19-25 mai, av\nd \n aceas-t` perioad` profituri de pes-te 100 de milioane de dolari.

Record mioritic|n România, „Codul lui

Da Vinci“ a avut, potrivit di-rectorului InterCom Film,Andreea Com`nici, cel maimare weekend de premier`pe industrie din toate tim-purile: a \ncasat aproapepatru miliarde de lei vechi [ia fost v`zut de peste 32.000de spectatori, devans\nd pro-duc]ii precum „Matrix Revo-lu]ii“ [i „R`zboiul Stelelor:Episodul III“.

La zece zile de la lansare,filmul a \nregistrat \nca-s`ri de opt miliarde [i jum`-tate [i un public de aproape80.000 de spectatori, men]i-n\ndu-se ca num`rul unu.Filmul a rulat \n Bucure[ti,Cluj, Ia[i, Oradea [i T\rgu-Mu-re[, urm\nd s` fie v`zut cu-r\nd [i de spectatorii din Con-stan]a, Sibiu [i Craiova.

Marketingul misterelorCampania de marketing

a \nceput pe plan interna]io-nal \n vara lui 2005, cu un an\naintea lans`rii filmului,av\nd parte de mult ̀fanfar`chiar \nainte ca vreo scen`din film s` fie turnat`. Dez-

voltat` de Sony, strategia demarketing a inclus partene-riatul cu Google pentru pro-movarea filmului („Da VinciCode Quest“), primul deal deacest fel, \n scopul pozi]io-n`rii de la statutul de film cusubiect religios [i istoric lacel accesibil publicului larg.

Controversele din jurulsubiectului au f`cut un ma-re bine promov`rii filmu-lui \n ansamblu. Dezbate-rile ardente \ntre cunoscu]iscriitori care au avut loc pesite-ul lansat \n februarie deSony \mpreun ̀cu Grace HillMedia – The Da Vinci Chal-lenge – au sporit astfel inte-resul pentru carte [i implicitpentru film. Site-ul a fostun amestec de critic` [i ma-teriale promo]ionale. Tease-rele la film au luat [i formaunor diferite indicii \nci-frate, plasate \n trailere alealtor filme [i \n diferite inter-viuri. Campania de promo-vare a cuprins un trailer \ncare ap`reau simboluriascunse, care ulterior se do-vedeau a \nf`]i[a figuraMonalisei. Totodat ,̀ publici-tatea filmului a fost gene-rat ̀[i de alte produc]ii ostilec`r]ii lui Dan Brown.

|nc` de la \nceputul de-rul`rii campaniei de mar-keting pentru „Da Vinci“,Sony a angajat o companiede rela]ii publice, Sitrick &Company, care are ca princi-pal obiect de activitate sal-varea reputa]iei clientuluicare apeleaz` la serviciilesale. Astfel, Sony s-a asiguratc` agen]ia se va ocupa deorice eventual` „c`dere“necontrolat`, generat` decontroverse.

� „Codul lui Da Vinci“ a stabilit, potrivitstatisticilor, un adev`rat record alsuccesului comercial, iar cei care au crezut\n el au f`cut o afacere profitabil`.

Pelerinaje marca„Da Vinci“

� Cu mult \naintea adap-t`rii cinematografice,numero[i fani ai roma-nului s-au decis s` calcepe urmele protagonistuluiRobert Langdon. PentruFran]a, americanilor li seorganizeaz` tururitransatlantice de 3.000 dedolari sau unele de o zi,ale Parisului, \n valoare de400 de dolari. Chateau deVillette, men]ionat \ncarte, se g`se[te \n apro-pierea Parisului [i apar-]ine americanei OliviaDecker. {i ea a f`cut banide pe urma „Codului“: \[i\nchiriaz` castelul turi[ti-lor la pre]ul de 55.000 dedolari pe s`pt`m\n`, mi-cul-dejun inclus. Nicihotelul Ritz din Paris nuduce lips` de pelerini,deoarece aici „a stat“eroul lui Brown, RobertLangdon. Motiv pentrucare stabilimentul ofer` [iun cocktail „Opus Dei“, lapre]ul de 23 de euro. |nAnglia, catedralele Lin-coln [i Winchester au dejatururi marca „Da Vinci“,iar capela sco]ian`Rosslyn, [i ea ap`rut` \nfilm, a fost vizitat` depeste 80.000 de turi[ti \nacest an. Eurostar, re]ea-ua trenurilor de marevitez` care leag` Angliade Fran]a [i Belgia, aintrat \n parteneriat cuColumbia Pictures [i cunumeroase agen]ii deturism pentru a capitalizape tema „Codului“, plim-b\nd turi[tii printre desti-na]iile descrise \n roman.P\n` [i ghidurile turisticeFodor’s au publicat un tur„Codul lui Da Vinci“ \nformula „Do It Yourself“.

Stop joc� „Codul lui Da Vinci“, va-rianta PlayStation, ofer`amatorilor [ansa de asparge codul [i de a dez-lega enigma de capul lor.Creatorii jocului de la Col-lective au recreat Luvrul[i Westminster Abbey,ad`ug\nd loca]ii \n plusfa]` de carte [i film [ic\teva coduri bonus. Dinnefericire, varianta PlaySta-tion poate fi jucat` de osingur` persoan`, care arede ales \ntre rolul lui Ro-bert Langdon sau cel al luiSophie Neveu. Anagra-mele, cifrul [i puzzle-uriles\nt partea din „Cod“ \ncare creatorii jocului auinvestit cel mai mult.Problema e plictisul: lungiperioade din joc s\nt dedi-cate unor ample plimb`riprin biserici, galerii deart` sau castele, juc`torultrebuind s` descoperediferite artefacte.

„Codul“ \n cifre

� 19 mai – premiera areloc, simultan, \n 100.000de cinematografe dinlumea \ntreag`� 125 de milioane dedolari – bugetul filmului� 45 de milioane dedolari – bugetul demarketing \n SUA� 200.000 de dolari –taxa de filmare \nCatedrala Lincoln � 200.000 – vizitatori labiserica Saint-Sulplice\ncep\nd cu 2003� 3 – „Codul“ a fost dat \njudecat` de trei ori� 3 – proteste ale Vatica-nului: Cardinalii FranciscArinze [i Tarcisio Bertone,arhiepiscopul Amato

Afacerea „Codul“ decodificat`

TREC|NDU-SE PRIN STRATEGII DE MARKETING {I MULTE CONTROVERSE

impostur` [i succes

— Bety BLAGU

CELE MAI IMPORTANTE televi-ziuni comerciale [i-au pus ve-detele la lucru, dup` modele di-ferite. De diminea]` p\n` seara,la PRO TV se danseaz`, pe rit-muri diferite [i \n scopuri dife-rite. La Antena 1, distrac]ia estemai pu]in regizat`, \ns`: se facultimele preg`tiri pentru „di-rect“, se joac` fotbal pe maidansau se c\nt` melodii de dragoste.

Spoturile prezentate de PROTV [i de Antena 1 la \nceputul [isf\r[itul fiec`rui program facparte din campanii bine pozi-]ionate conceptual [i foarte dife-rite din punct de vedere strate-gic. PRO TV impune guvernareadansului, \n timp ce Antena 1\[i coboar` vedetele de pe soclupentru a le apropia de oameni. {irealizarea tehnic` a campaniilora fost abordat` diferit: PRO TV[i-a folosit oamenii proprii, \ntimp ce Antena 1 a apelat la oagen]ie de publicitate.

Dans pentru to]iBaloane de s`pun \n care

valseaz` un cuplu, copaci b`tu]ide v\ntul magic pornit din m\i-nile lui Cristian Leonte, reflec-toarele parcurilor la cheremulOanei Cuzino, un glob de disco-tec` a[ezat pe cer de Busu, uncascador care trece \n zbor pel\ng` Olivia Steer. {i totul \npreajma a zeci de dansatori, uniidintre ei chiar vedete ale postu-lui: Cosmin Stan [i Laura Cosoi\n rolurile din „Pulp Fiction“ [iAndi Moisescu pe ritm de cha-cha-cha cu o p`m\nteanc` sexy.

Conceptul ID-urilor a fostrealizat de Departamentul demarketing al PRO TV. „Concep-tul «de dans» este unul absolutfiresc pentru acest sezon al PROTV-ului, \n care «Dansez pentrutine» a fost cel mai important pro-gram de divertisment. Urmeaz`o etap ̀\n care dansul va guvernaRomânia, pentru c` PRO TV af`cut prima invita]ie la dans“,a declarat Andi Popescu, ma-nager grafic` on-air la PRO TV.

„Ploaie de pixeli“Pentru prima dat` \n istoria

ID-urilor PRO TV, decorul \n ca-re se mi[c` vedetele din spoturieste \n \ntregime generat pecalculator.

Pentru ca fiecare actor s`\n]eleag` ce are de f`cut,„graficienii“ PRO au conceputanima]ii cu schelete mi[c\ndu-seprin decor, dans\nd \n „ploaiede pixeli“.

„Mi s-a p`rut teribil de inte-resant, pentru c` ne mi[cam pecrom`, cu mintea la un \ntregora[ pe care trebuia s`-l memo-r`m \n prealabil. Era pe de o par-te un scenariu destul de strict, pede alta \ns` ne jucam mult cuimagina]ia noastr`“, \[i amin-te[te Iulia V\ntur, prezentatoarea[tirilor matinale din weekend.

Cel mai bine s-au sim]it La-ura Cosoi („La Bloc“) [i CosminStan (corespondent PRO TV).S-au \nt\lnit pentru prima oar`\n via]` la garderob`, \nainte defilmarea spotului \n care s\nt

protagoni[ti. Cu toate acestea, n-a fost nevoie dec\t de dou`duble pentru a mul]umi regi-zorii. „Am l`sat muzica s` curg`,am f`cut tot felul de scheme, amimprovizat, pe scurt, am dansatca nebunii“, explic` reporterul{tirilor PRO TV.

Cele opt concepte ale PROTV au fost realizate \ntr-o lun`de zile de o echip ̀din care au f`-cut parte Viorela Ispas – copywri-ter, Ovidiu Iordan – copywriter,[i Andi Popescu – managergrafic` on-air. Regia [i postpro-duc]ia s\nt realizate „in house“de departamentul grafic`.

Vedete \n strad`Spre deosebire de televi-

ziunea din Pache Protopopescu,

Antena 1 a apelat la regizorulRadu Munteanu [i la agen]ia BVMcCann Erikson, astfel c` ID-u-rile postului au costat \n acestsezon 100.000 de euro.

„Este al doilea pas al cam-paniei «|mpreun` s\ntem An-tena 1». Primul a fost lansat pepost \n toamna trecut`, urm\ndca a treia etap` s` o demar`m \ntoamn`, p`str\nd aceea[i liniede comunicare.

Numai c` atunci interacti-vitatea dintre vedete [i telespec-tatori va cre[te, iar vedetele spo-turilor vor fi [i oamenii obi[-nui]i“, a declarat Lauren]iu Ione-te, vicepre[edinte Sales & Mar-keting Antena 1.

Primul pas spre oameniiobi[nui]i a fost f`cut o dat` cu

spotul „Cercelul“, \n care o partea echipei tehnice iese „la lu-min`“.

Aplauze pentru EvaID-urile Antenei 1 n-au fost

filmate \n decoruri virtuale, cichiar \n propriile studiouri sauchiar pe maidan, \n zona str`ziiLipscani.

La realizarea acestora auparticipat majoritatea vedetelorpostului [i peste 300 de figu-ran]i. Acestora li s-au ad`ugat lafiecare filmare din exterior omul]ime de gur`-casc` atra[i despectacolul oferit.

Cea mai „tare“ senza]ie tr`it`de bucure[tenii aduna]i ca lacirc a fost la film`rile meciuluide fotbal din Centrul Vechi alCapitalei. Scenariul a prev`zutun schimb de tricouri a c`ruiprotagonist` era chiar PaulaChiril` (Eva – Canalul de [tiri).Iar scena a fost repetat` de optori, spre deliciul publicului careaplauda entuziasmat.

Nici b`ie]ii nu au fost scuti]ide incidente: Vlad Ionescu [iIoan Gyuri Pascu [i-au zdrelitgenunchii [i [i-au acordat reci-proc \ngrijiri medicale, Pepe a\ncercat din r`sputeri s ̀respecteindica]iile regizorale [i s` nulase mingea s` intre \n poart`,exasper\ndu-l pe Radu Mun-teanu. Nici vedetele, al c`ror rolera \n galerie, nu s-au putut ab-]ine \n pauze s ̀nu intre \n teren.Cosmin B`leanu a avut parte [ide un oponent \nc`p`]\nat, ofeti]` din cartier, fan declarat alvedetei Antenei 1.

Radio & TV�

Vineri, 2 iunie 2006 �Media cultur`06� Strategiile de promovare alemarilor televiziuni comerciale s\ntdiametral opuse: PRO TV danseaz`\n decoruri virtuale, iar Antena 1bate mingea pe maidan.

�� Eteromania

Publiculprins la ni[`� Cu toate c` este \nc` la\nceput, pia]a radiourilor deni[` din România se dezvolt`repede [i promite mult. — Diana LAZ~R

RFI, BBC, ROMANTIC, City FM s\nt celemai cunoscute posturi de ni[` cu experien-]` pe pia]a media. Bobocii \ns`, precumStudent FM, Itsy Bitsy, TotalSport FM, vinputernic din urm` [i cuceresc \ncet, darsigur, aria de public pe care [i-au propus-o.

Muzic`, nu zgomot„Toamna este altceva dec\t o macara \nfip-t` \ntr-un munte de noroi, iarna nu estedoar o factur`, prim`vara este a[teptat` cubucurie [i vara se tr`ie[te \mpreun` cu flu-turii. C\nd te sim]i pierdut printre blocuri,urm`rit de zgomot, ascult` [i altceva“, estesolu]ia propus` de Romantic FM pentru ceicare vor s` retr`iasc` spiritul anilor ’60-‘70,dar [i pentru melancolicii incurabili. |n con-trapondere, cei care doresc o injec]ie cuadrenalin` pot s` schimbe frecven]a peCity FM, unde vor fi primi]i cu muzic` rockdin toate timpurile. Ionu] Paraschiv, direc-tor de programe la City, \[i aminte[te cuma \nceput povestea. „Am vrut s` fim o al-ternativ` la posturile comerciale ale mo-mentului [i dup` un an [i jum`tate consi-der`m c` City FM [i-a c\[tigat locul pe pia-]`. Am atras un public intelectual, avem celmai mare procent de ascult`tori cu studiisuperioare, reuni]i \n primul r\nd de gustu-rile muzicale speciale – rock. Ne-am pozi-]ionat pe segmentul 20-39 de ani, printreaudien]a City num`r\ndu-se at\t cei care [i-au petrecut perioada de liceu [i de facul-tate în compania rock-ului clasic, c\t [itinerii iubitori de rock alternativ, nou“,spune Paraschiv.

De la mic la mareItsy Bitsy este primul FM din România de-dicat \n exclusivitate copiilor. Ideea \i apar-]ine lui Felix T`taru, omul de publicitatecare a realizat campania electoral` a pre[e-dintelui Traian B`sescu. Postul s-a lansat \ndecembrie 2005, c\nd cei doi extratere[tri,un b`ie]el albastru [i o feti]` roz, au e[uatpe P`m\nt, iar nava spa]ial` s-a transfor-mat \n post de radio [i a intrat \n direct cucopiii din România. F`c\nd un salt printregenera]ii, ajungem pe calea undelor la frec-ven]a sta]iei dedicate exclusiv studen]imiibucure[tene. „Studen]ii reprezint` o cate-gorie social` extrem de important`, care\nt\mpin` o mul]ime de piedici tocmai dincauza lipsei de exprimare. Ideea \nfiin]`riipostului Student FM a venit în urma con-stat`rii faptului c` nu exista o bun` infor-mare a acestora care s` fie raportat` strictla problemele [i nevoile lor. Astfel, membriiAsocia]iei Liga Student FM, sus]inu]i deUniversitatea Politehnica din Bucure[ti, auluat hot`r\rea s` lanseze un post de radiodedicat în întregime studen]ilor. |n plus,am \ncercat s` analiz`m programele altorposturi de radio care se adreseaz` aceleia[icategorii de v\rst` pentru a determina ce leplace [i ce nu le place studen]ilor \n ceea ceexist` deja pe pia]`“, spune Ligia Gheor-ghiu, director de programe al postului. Dela criteriul de stabilire a publicului-]int`, \nfunc]ie de v\rst`, p\n` la cel cultural, seobserv` c` pia]a româneasc` este destul degeneroas`, chiar dac` mult mai s`rac` dec\t\n afar`. F`r` a fi concuren]i pe vreun seg-ment de public, posturi precum TotalSportFM, creat special pentru iubitorii de mi[ca-re, România Cultural, Radio Trinitas (postreligios), BBC (exclusiv pentru [tiri [i infor-mare) reu[esc s` acopere o mare parte dingusturile ascult`torilor. RFI România, spreexemplu, post de ni[` din punctul de vede-re al publicului, „promoveaz` francofonia[i se adreseaz` \n special oamenilor cares\nt interesa]i [i de actualitatea interna]io-nal`. Emisiunile s\nt \n medie 40% \n limbafrancez`, iar restul \n limba român`. |ns`cele din prima categorie s\nt transmise sea-ra [i noaptea“, spune Luca Niculescu, re-dactorul-[ef al postului. Tot el sus]ine c`audien]ele posturilor de ni[` nu s\nt groza-ve, \ns` este optimist \n privin]a viitorului.

� Vedetele PRO TVdanseaz` la oriceor` din zi [i dinnoapte, \n timp cela Antena 1 secaut` cercei sau sejoac` fotbal.

� PRO TV [i Antena 1 nu s\ntsingurele televiziuni care [i-au\nnoit ID-urile \n acest sezon.TVR 2, canal al televiziunii pu-blice, a beneficiat [i el de o no-u` campanie de acest fel, \ncondi]iile \n care, din prim`-var`, targetul postului a fost \nsf\r[it definit. Cu toate acestea,nici unul dintre reprezentan]iiDepartamentului de marketingal SRTV nu [i-a asumat respon-sabilitatea pentru a vorbi des-pre noul concept promovat deTVR 2. Ideea gemenilor care sereg`sesc \n ID-urile TVR 2 nueste \ns` un concept foartecomplicat: 1+1=2, adic`

TVR 2; persoane identice [i to-tu[i diferite, una sobr`, altaghidu[`. |n mare, asocierea\ntre cele dou` tipologii nu vreadec\t s` transmit` publiculuiactiv, noul target al postului, c`poate g`si pe TVR 2 [i informa-]ie, [i distrac]ie.

Gemenii D. P. 2

TELEVIZIUNILE SE FOLOSESC DE ANGAJA}I PENTRU AUTOPROMOVARE

Identitate cu vedete

Anteni[tii au ie[it \n lume f`c\nd furori printre spectatorii de ocazie.

Vedetele PRO au dansat cu foc, folosindu-[i imagina]ia.

Cultura pentru to]i�

07� Vineri, 2 iunie 2006Media cultur`

„Cred c` fiecare v\rst` arelecturile ei fundamentale, f`r`de care nu po]i fi om \ntreg.“

— Tudorel Urian, critic literar

�� Lectura cu mouse-ul

Dumnezeueste acumonline— Ioana CALEN

� Unii \l caut` pe Dumnezeu \n biserici. Al]ii\n natur`, \n locuri pustii, pentru c` \[i\nchipuie c` Dumnezeu este acolo unde nus\nt oameni. Pe vremuri, ni[te tipi s-aug\ndit s` nu-l mai caute pe orizontal`, ci pevertical`. S-au urcat \n v\rful unor st\lpi [il-au a[teptat. De acolo li se trage [i numelede st\lpnici. Al]ii s-au retras \n ei \n[i[i, prinpost, rug`ciune, medita]ii yoga [i alte tipuride exerci]ii de acest gen, [i l-au c`utat \npropriul lor suflet, indiferent ce \n]elegeauei prin asta. Inventivitatea oamenilor s-aextins la Internet. Pare o solu]ie destul derezonabil` la prima vedere. Nici pe p`m\nt,nici \n cer, nici \n oameni [i nici m`car \ncosmos. L-au trimis \n spa]iul virtual [i i-audat o dimensiune hiper-real`.

� S\nt site-uri unde oamenii se potspovedi, unde pot primi consiliere(sfaturiortodoxe.ro), pot citi interviuri cuEl (theinterviewwithgod.com), ba chiar potcomunica direct cu Tat`l Ceresc, \n timpreal, pe net. Google (care a fost, la r\nduls`u, supranumit Dumnezeul Internetului)indexeaz` aproximativ 334 de milioane desite-uri cu [i despre Dumnezeu. Iar dac` daic`utare \n limba român`, apar cam dou`milioane de linkuri. Destul de pu]in, av\nd \nvedere c` ne-am obi[nuit s` ne g\ndim la Elca la ceva infinit. Dac` e[ti un fel de Tomanecredinciosul, tot ce trebuie s` faci ca s`te l`mure[ti odat` pentru totdeauna cuprivire la acest subliect este s` intri pedoesgodexist.org, [i s` evaluezi toateargumentele pro [i contra expuse aici. Esteun site serios, f`cut de oameni pe care sevede c` \i fr`m\nt` problema.

� Pe www.titane.ca/igod/ po]i foarte simplus` te iei la ceart` cu El, s` \l tragi de guler [is` \i ceri socoteal` pentru toate rug`ciunileneascul-tate [itoate pe-depseleexageratepentrup`cateletale celede toatezilele, po]is` \l fen-tezi, s`-lpui la \n-cercare [ichiar s`faci mi[to de El, pentru c`, de data aceasta,El este f`cut dup` chipul [i asem`nareaprogramatorului care l-a conceput sauchiar a administratorului de site. Peuncyclopedia.org po]i citi, de exemplu, c`Dumnezeu este „probabil cea mai cunoscut`entitate fictiv` de pe P`m\nt, dup` Beatles.Acest an a fost ales s` fie Dumnezeul nostrupentru a 2006-a oar`, c\[tig\nd alegeriledup` o campanie str\ns`, \n defavoareacontracandida]ilor s`i, zeul egiptean Ra,Omnipotentului Odin [i a lui Zeus (care este\nc` la dezalcoolizare)“. Po]i s` downloadezipoze cu Iisus, screensavere, felicit`ri electro-nice, filmule]e, pentru c` echipa de PR-i[ti [ibrand-managerii „sfin]i“ [i-au extins pia]ade desfacere [i pe net. Trebuie s` satisfac`cerin]ele credincio[ilor, care nu se maideplaseaz` p\n` la m`n`stiri s` \[i procureiconi]e [i c`r]i de rug`ciuni. Mai nou, v`pute]i ruga [i la desktop, dac` a[eza]i moni-torul \n dreptul peretelui dinspre r`s`rit.

— Magdalena COLOMBET,Ioana CALEN

NU E U{OR, pentru nimeni, cuat\t mai pu]in pentru un cititorcu exerci]iu, s` extrag` c\tevatitluri din nenum`ratele romanecare l-au impresionat la un mo-ment dat [i care \nc` \l mai ur-m`resc. Cu toate acestea, amreunit o list` de romane pe careoamenii de cultur ̀le recomand`ast`zi cititorilor.

Marile prezen]e: Proust,Mann, García Márquez

Romanele cel mai des men-]ionate de criticii literari s\nt „|nc`utarea timpului pierdut“,„Muntele vr`jit“ [i „Un veac desingur`tate“. Romanul lui Prouste recomandat de Tudorel Urianpentru „jocurile incontrolabileale memoriei care scot la supra-fa]` chipuri [i \nt\mpl`ri demultuitate“, de Alex. C`linescu, pen-tru c ̀„a modificat \ns`[i percep-]ia noastr ̀asupra lumii reale“, [ide Paul Cernat, pentru c` „tra-tamentul nu trebuie evitat“. Tho-mas Mann e pe lista Lumini]eiMarcu pentru „atmosfera unic`(a sanatoriului) [i personajelelegendare“, aceea[i preferin]̀ pen-tru „universul redus la dimen-siunile unui sanatoriu“ reg`sin-du-se [i la Urian, dar [i la Cernat,care remarc ̀„dramatizarea pasio-nant` a tenebrelor sufletuluiuman [i a bolii“. García Márqueze preferat de Marius Chivu, Lumi-ni]a Marcu, Paul Cernat [i Simo-na Sora, „Un veac de singur`tate“fiind, \n opinia primilor doi, carteaideal ̀pentru relectur .̀

Pe liste se reg`sesc foarte pu-]ine lecturi anterioare secolului

XIX. Paul Cernat \i recomand`pe Thomas Malory [i „MoarteaRegelui Arthur“ din secolul XV,„C`l`toria c`tre Soare Apune“ achinezului U Ceng En din secolulXVI [i „Don Quijote“ pentru„exemplaritate“. Cervantes esterecomandat [i de Marius Chivu,dar [i de Tudorel Urian pentru„inocen]a [i generozitateaacestui «cavaler» al fic]iunii,r`t`cit \ntr-o realitate mai multdec\t prozaic`“. |n plus, Alex.C`linescu alege [i pe „TristramShandy“ al lui Sterne, de lajum`tatea secolului XVIII.

Adolescen]a [i romanelesecolului XIX

Dan C. Mih`ilescu spune c`„lecturile care te-au marcat înadolescen]` r`m\n ca amprent`pe via]`“, fapt dovedit [i de ro-manele formatoare recomandatede criticii literari. Adic`: Dosto-ievski, Tolstoi, Verne, Dumas,Balzac, Flaubert. Dostoievski escriitorul cu cele mai multe ro-mane citate: Paul Cernat reco-mand` „Fra]ii Karamazov“, Si-

mona Sora - „Demonii“, Dan C.Mih`ilescu opteaz` pentruam\ndou`, iar Alex. C`linescualege „Crim` [i pedeaps`“. Tols-toi este obligatoriu pentru „R`z-boi [i pace“, selectat de Dan C.Mih`ilescu, Paul Cernat [i Simo-na Sora, dar [i pentru „|nvierea“(Tudorel Urian) sau „Ana Kare-nina“ (Dan C. Mih`ilescu).

Jules Verne este recomandatde Tudorel Urian („Copiii C`pi-tanului Grant“), Marius Chivu(„Ocolul p`m\ntului \n 80 dezile“) [i Alex. C`linescu („Insulamisterioas`“), care mai includepe lista sa [i romanele „Cei treimuschetari“ [i „Contele de Mon-te Cristo“, ale lui Dumas-tat`l, [i„Iluziile pierdute“ al lui Balzac.Simona Sora \[i aminte[te deFlaubert [i a sa „Doamn` Bo-vary“, iar Tudorel Urian de aven-turile lui „Robinson Crusoe“.Dan C. Mih`ilescu nu l-a uitat pe„David Copperfield“ [i n-ar puteas` aleag` \ntre „M`n`stirea dinParma“ [i „Ro[u [i negru“ alelui Stendhal.

Lecturile reformatoareale secolului XX

Cel mai frecvent men]ionat`este prima femeie acceptat` \nAcademia Francez`: Marguerite

Yourcenar, cu „Memoriile luiHadrian“, romanul preferat alLumini]ei Marcu. „Cel mai fer-mec`tor roman citit c`tre matu-ritate“ de Dan C. Mih`ilescu,„Memoriile lui Hadrian“ e men-]ionat [i de Simona Sora, care,tot al`turi de Lumini]a Marcu,mai recomand` [i „Ulise“ deJoyce. „Str`inul“ lui Camus estecitat de Alex. C`linescu pentru„nara]iunea la persoana \nt\i [ila perfect compus“, dar [i de Tu-dorel Urian, pentru „conflictulclasic dintre ra]iune [i pasiune,trecut prin filtrul existen]ialis-mului“. Paul Cernat nu uit` „Jo-cul cu m`rgele de sticl`“ al luiHesse, care lui Marius Chivu \i„d` de g\ndit de ani de zile“.

Tudorel Urian mai opteaz`pentru „Procesul“ lui Kafka, „unhorror al absurdului cotidian“care l-a cucerit [i pe Alex. C`li-nescu prin „atmosfer`, prin des-chiderile simbolice [i prin scri-itur`“. Dan C. Mih`ilescu alege\nc` doi germani: Ernst Jünger,cu „Falezele de marmur`“, [iPatrick Süskind, cu „Parfumul“.

Lumini]a Marcu recomand`„Marea, marea“ lui Iris Murdoch[i „Spre far“, de Virginia Woolf,nu uit` de „Lolita“ lui Nabokov,„unul dintre cele mai rezistentemituri contemporane“, [i \l pro-pune pe Marin Preda cu primaparte din „Morome]ii“, consi-derat cel mai bun roman din lite-ratura român`. Tudorel Urianalege „Abbadon Exterminato-rul“ al argentinianului ErnestoSábato, scriitor preferat [i deSimona Sora, dar pentru roma-nul „{otronul“.

Alex. C`linescu apreciaz`„Gluma“ lui Kundera, iar MariusChivu mai recomand` „Dac`într-o noapte de iarn` un c`l`-tor“, de Italo Calvino, „Orbirea“lui Elias Canetti [i „Orbitor“, deMircea C`rt`rescu.

� Te-ai \ntrebat vreodat` care ar firomanele care i-au marcat pe oamenii de cultur`? Te-ar putea marca [i pe tine.

Cele care au primit voturile majorit`]ii1. Marcel Proust „|n c`utarea timpului pierdut“

2. Thomas Mann „Muntele vr`jit“

3. Gabriel García Márquez „Un veac de singur`tate“

4. Marguerite Yourcenar „Memoriile lui Hadrian“

5. Lev Tolstoi „R`zboi [i pace“

6. James Joyce „Ulise“

7. M.S. Cervantes „Don Quijote“

8. F.M. Dostoievski „Fra]ii Karamazov“, „Demonii“

9. Franz Kafka „Procesul“

10. H. Hesse „Jocul cu m`rgele de sticl`“

LITERATUR~ PE SCURT

Romanul – Top 10

� Cum a]i descrie experien]a dep\n` acum din juriile de la GoldenDrum [i New York Festivals?� La Golden Drum este un juriu live,iar la New York Festivals evaluarease face online. Eu prefer juriile on-line, pentru c` elimin` influen]apersonal` [i fiecare membru \[i d`votul exclusiv \n func]ie de opiniaprofesional .̀ |ntr-un juriu ca GoldenDrum se negociaz` mult mai mult [ipremiile s\nt rezultatul unor com-promisuri. Partea bun` este c` laGolden Drum te distrezi mai bine.

� Cum a]i fost ales \n juriul de laGolden Drum?� De obicei ajung s` fie invita]i ceicare au avut rezultate bune \n fes-tivalurile respective sau care au oreputa]ie interna]ional` deosebit`.|n cazul meu, cred c` este mai degra-b` vorba despre primul motiv.

� Ce \nseamn` pentru industriaautohton` faptul c` publicitariiromâni s\nt chema]i \n juriileinterna]ionale? Are vreo influen]`aceast` participare asupra breslei?� Este bine, pentru c` România \nce-pe s` fie respectat`. Indirect, cre[te[i reputa]ia industriei.

� Ce loc \[i g`se[te România \npublicitatea european` \n ceea ceprive[te lucr`rile de anul acesta?� Cred c` avem destul de mult`energie [i spontaneitate, de[i nu [tim\ntotdeauna ce s` facem cu ele. To-tu[i, [tim s` facem campanii la niveleuropean. Anul trecut la GoldenDrum, \n clasamentul pe ]`ri,România era pe locul trei, la dife-ren]` mic` de puncte de Austria [iCehia. Nu [tiu pe ce loc vom fi dup`ce intr`m \n Europa. Cert este c`România \ncepe s` fie o for]`, de[ip\n` la realiz`rile Germaniei sauFran]ei trebuie s` facem un saltcalitativ.

� Cum observa]i modific`rile ap`-rute \n evolu]ia acestui festival: \ncriteriile de jurizare, organizare,imaginea festivalului?� Principala schimbare, care s-a\nt\mplat anul trecut, a fost \mp`r-]irea \n dou` a competi]iei: campa-niile s\nt jurizate separat [i premiatecu dou` zile \nainte de competi]ia pecategorii. Asta a fost cumva nepl`cut,pentru c` ne lipse[te de suspansulnum`r`rii punctelor [i face mai u[orde anticipat premiile individuale.

� De ce crede]i c` a]i fost ales \njuriul Golden Drum?� Solicitarea vine \n urma unui anbun pentru Lowe România, pe carere]eaua l-a remarcat. Am fost singuraagen]ie Lowe dintr-o ]ar` din estulEuropei care a avut o lucrare c\[tig`-toare la Worldwide AdvertisingReview [i, de asemenea, a contat pre-miul la Epica cu Dakino. Deci, ca deobicei, o combina]ie miraculoas` derela]ii [i conjuncturi.

� Cum privi]i experien]a?� M` simt ca Maia Morgenstern \n„Patimile lui Hristos“, presupun: nu-mi vine s` cred c` voi fi parte aacestei impresionante desf`[ur`riculturale. N-o s`-mi vin ̀s ̀cred p\n`n-o s` m` v`d la pupitrul juriului,ap`s\nd pe butoanele de „respins“ -„aprobat“ [i probabil nici atunci.

� Are vreo influen]` aceast`participare asupra breslei?� E c\t se poate de limpede c` Româ-nia e „the rising star“. Poate c` edoar un moment, a[a cum a fost cuCehia sau Polonia [i chiar Slovenia,care a luat [i ea Agen]ia Anului vreodoi ani la r\nd. Poate c` nu.

� Cum aprecia]i lucr`rile de anulacesta din Europa comparativ cucele din anii trecu]i? � Dup` Cannes, dac` urm`ri]i marilepremii ale celorlalte festivaluri,lucr`rile premiate s\nt cam acelea[i.Vreau s ̀spun c ̀evolu]ia publicit`]iieuropene se deduce compar\nd unCannes cu altul…

� Ce loc \[i g`se[te România \npublicitatea european`?� Oric\t de mari cunosc`tori ne-amda, România nu se ridic` la acestestandarde \nc`, s` fim serio[i. Dinp`cate, nu cred c` vreo agen]ie de-anoastr` va lua mai mult dec\t no-minaliz`ri la Cannes nici anul ̀ sta.{i nu pentru c` publicitatea româ-neasc` are \n Europa locul pe careEuropa de Est \l are l\ng` UE - o sor`mai mare, nu prea dr`gu]`, r`mas`[i fat` b`tr\n`, pe deasupra… Moti-vul e altul. La Cannes, juriul pre-miaz` ideile care revolu]ioneaz` co-municarea. La noi \n ]ar`, experi-mentul \n publicitate e un conceptcomplet dezavuat. Noi s\ntem \nc ̀\nfaza de SIT, frumu[el executat, saude mici g`selni]e verbal-vizuale. Maiun dialog simpatic, mai o poz`compus` bine \n Photoshop.

� De ce crede]i c` a]i fost ales \njuriul Euro Effie?� Am fost implicat \n organizareafestivalurilor AdPrint [i Effie \nRomânia. De asemenea, s\nt unamerican educat \n stil european.Cred c` perspectiva diferit` pe careo am asupra pie]ei europene a contat\n alegerea mea ca membru \n juriu.

� Cum vi se pare experien]a demembru \ntr-un juriu inter-na]ional? � Este a doua oar` c\nd particip laacest festival ca membru \n juriu.Diferen]a de anul acesta este c`jurizarea se face online. Asta m`scute[te de un drum la Bruxelles [ic\[tig timp de analiz` a lucr`rilor\nscrise. Noi la Saatchi&Saatchi amfost mereu receptivi la proiectelenoi [i asta se [i reflect` \n atitudineaagen]iei.

� Ce \nseamn` pentru industriaautohton` faptul c` publicitariiromâni s\nt chema]i \n juriileinterna]ionale? Are vreo influen]`aceast` participare asupra breslei?� România este din ce \n ce maiimportant` [i lumea \[i d` seama deasta. Faptul c ̀particip pentru a douaoar` la Euro Effie demonstreaz` c`România nu a fost remarcat` doardin acest an.

� Cum aprecia]i lucr`rile europenede anul acesta, din punctul devedere al strategiei, comparativ cucele din anii trecu]i? Ce loc \[ig`se[te România \n publicitateaeuropean`?� Nu pot s` \mi exprim o p`rere pen-tru c` \nc` nu s-a \ncheiat jurizarea.|n ceea ce prive[te România, nuavem lucr`ri \nregistrate \n concurspentru c` la Euro Effie pot participacampanii care s-au derulat \n maimult de o ]ar`.

Pe val�

Vineri, 2 iunie 2006 �Media cultur`08

2005 a fost anul României la GoldenDrum: Leo Burnett – Agen]ia

anului, iar McCann-Erickson – locul 4.

„Avem destulde mult`energie [ispontaneitate,de[i nu [tim\ntotdeaunace s` facemcu ele.“

— Adrian Bo]an, CreativeDirector McCann-Erickson.

„Este orecunoa[tere aprofesionalis-mului de a faceadvertising,care vine \ncompletareacreativit`]iirecunoscutemai de mult,la nivelinterna]ional.“

— R`zvan M`t`[el,Research&Strategic

Planning Director LeoBurnett România.

„Româniaeste din ce\n ce maiimportant` [ilumea \[i d`seama de asta.“— Radu Florescu, managing

director Saatchi&Saatchi.

„S\ntem \nc`\n faza de SIT,frumu[elexecutat, saude micig`selni]everbal-vizuale.“

— Mihai Coliban, CreativeDirector Lowe&Partners

DIN |NV~}~CEII EUROPEI, |N EVALUATORII EI

Patru români dau notepublicit`]ii interna]ionaleANUL ACESTA, INDUSTRIA AUTOHTON~de advertising are patru trimi[i \n juriile festi-valurilor interna]ionale. Un director destrategie [i altul de agen]ie la concursuleficien]ei europene, aka Euro Effie, [i doi

„comandan]i“ \n ale crea]iei la competi]ia depublicitate a Noii Europe, a[a cum mai estenumit Golden Drum-ul de c`tre organizatori.Este vorba despre R`zvan M`t`[el, RaduFlorescu, Adrian Bo]an [i Mihai Coliban. Cele

dou` evenimente vor avea loc \n toamn`,Golden Drum desf`[ur\ndu-se \ntre 1 [i 6octombrie la Portoroz, iar Euro Effiedesemn\ndu-[i c\[tig`torii pe 27 septembrie la Bruxelles. (Alexandra B~DICIOIU)

R`zvan M`t`[el Research&Strategic PlanningDirector Leo Burnett

Adrian Bo]an Creative Director McCann-Erickson

Mihai Coliban Creative Director Lowe&Partners

Radu Florescu Managing DirectorSaatchi&Saatchi

� De ce crede]i c` a]i fost ales \njuriul Euro Effie?� Cred c` am fost ales de colegii deindustrie pentru faptul c` am fostimplicat cu trup [i suflet \n dou`comitete de organizare a festivaluluila nivel local, dar sper c` nu \nultimul r\nd pentru CV-ul meu.

� Cum v` influen]eaz` aceast`experien]`?� Pentru mine \nseamn ̀foarte mult.S\nt m\ndru [i onorat. M\ndru c`voi avea [ansa s` evaluez uneledintre cele mai eficiente campaniieuropene [i onorat s` reprezintRomânia \n aceast` competi]ie. Iarpentru agen]ie reprezint` o nou`recunoa[tere pe care Leo o merita,mai ales c ̀anul acesta ne-am deta[atcategoric la Effie 2006.

� Ce \nseamn` pentru industriaautohton` faptul c` publicitariiromâni s\nt chema]i \n juriileinterna]ionale? Are vreo influen]`aceast` participare asupra breslei?� |n primul r\nd, \nseamn` c` din„\nv`]`ceii Europei“ intr`m \ndivizia „evaluatorilor“. Este o re-cunoa[tere a profesionalismului dea face advertising, care vine \ncompletarea creativit`]ii recunos-cute mai de mult, la nivel inter-na]ional.

� Cum aprecia]i lucr`rile europenede anul acesta, din punctul devedere al strategiei, comparativ cucele din anii trecu]i? � Nu cred c` putem vorbi despre oevolu]ie sau despre o involu]ie acalit`]ii „g\ndurilor strategice“. Ce v`pot spune cu siguran]` este c` de laan la an Euro Effie devine maicompetitiv. Ce am observat anulacesta este rafinarea mecanismelorde izolare a efectelor advertisingului\n mixul de marketing.

Scurt istoric al„jura]ilor“ romåni� |n 2003, Lucian Georgescu,Managing Partner GAVScholz&Friends, a fost primul ro-mân \n juriul de la Golden Drum.Au urmat \n 2004 Adrian Bo]an [i{erban Alexandrescu, director decrea]ie Headvertising, iar anultrecut a experimentat calitatea demembru \n juriu Bogdan Naumo-vici, Creative Director Leo Burnett.

TUDOR VINTILOIU

Eficien]` dincolo degrani]`� Euro Effie a debutat \n 1996, du-p` ce Asocia]ia American` deMarketing New York inaugurasepremiile Effie \n 1986. |n prezent,30 de ]`ri au preluat competi]ia lanivel local, expun\ndu-[i publicita-tea la m`sura matematic`. EuroEffie evalueaz` \ns` campaniilecare s-au desf`[urat \n cel pu]indou` ]`ri de pe vechiul continent.