osHoCOMPASIIJNEA

Tnflorirea supremi a iubirii

**

Compassion. The Ubimate Flowering of LoveEditor/Compiler: Osho International Foundation

Copyright @ 2007 OSHO International Foundation, Elvefia,www. osho. com / copy dghts

2077 Grup Media LiteraToate drepturil e I ezerv ate

Materialul de fali consti in rispunsurile date de Osho unei audienge largi,selectate din diverse conferinfe ale lui Osho. Toate conferinlele lui Osho

au fost publicate sub formi de cirti si sunt de asemenea disponibilesub formi de inregistreri audio originale. inregistririle audio gi arhiva completi

a conferintelor sale pot fi g6site in cadrul bibliotecii online OSHO,pe www.osho.com.

osHo'OSHO este marci inregistrati a OSHO International Foundation,

www.osho.com/trademarks.

Editura LiteraO.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 021 319 63 90; 03L 425 76 19; 0752 101 777e-mail: comenzi@litera.ro

Ne puteli vizita pe

-:*w.t$fi*$gtCompasiunea

inflorirea supremd a iubiriiEditor/Compiler: Osho International Foundation

Copyright @ 2017 Grup Media Literapentru versiunea in limba romini

Toate drepturil e t ezerv ate

Traducere din limba englezi: Alexandru Bumbag/Graal Soft

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactor: Carmen Stefania Neacgu

Corector: Cdtdlina CilinescuCoperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare qi prepress: Ana Vdrtosu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiosHoCompasiunea. inflorirea supremi a iubirii/ Osho;trad.: Alexandru Bumbag. - Bucuregti: Litera, 2016

ISBN 978-606-33-1301-1I. Bumbas, Alexandru (trad.)294.s

Cuprins

Prefati

11Partea 1. COMPASIUNE, ENERGIE 5l DORINIA

Compasiunea este iubirea ajunsl Ia vdrstamaturite[ii 15

Meditalia este floarea, iar compasiuneaeste parfumul 27

O dorinl5 este o dorin[5. Rispunsuri Ia intrebdri 53

Partea a ll-a. VE$MINTELE 0ll. CEEA CE NU

ESTE COMPASIUNEA .. . 63

Bunitatea plind de iubire gi alte amigiriale mdrefiei 6T

Maestrul zen gi holul. O parabol5

a iertdrii 94

Inimi gi minli. Rdspunsuri Ia intrebdri to7

Partea a lll-a. coMPAslUNEAiN AcIluNE . ... .... 117

Nu fi un om al legii, fii un om al iubirii 123

Crim5 9i pedeapsl t4T

Chestiuni de viaqd gi de moarte. RispunsuriIa intrebiri 165

Compasiuneaeste iubirea ajunsila virsta maturitdtii

Accentul pe care l-a pus Gautama Buddha pe compasiune

a fost un fenomen cu totul nou pentru misticii din

vechime. Gautama Buddha este cel care creeazd o linie

de demarcalie fali de trecut. inaintea lui, meditalia era

suficientd;nimeni nu punea pre! pe compasiune conco-

mitent cu accentul pus pe meditalie. Motivul era acela cd

meditalia era cea care aducea iluminarea, inflorirea,

ultima expresie a fiinlei tale - de ce altceva ai mai fi avut

nevoie? in ceea ce privegte individul, meditaqia este suficient5. Mirelia lui Buddha constd in introducerea com-

pasiunii chiar inainte de a incepe meditalia. Trebuie sifii mai iubitor, mai bun, mai plin de compasiune.

Existi o gtiinld ascunsd in spatele acestui fenomen.

Dacdinainte de a deveni iluminat inima !i-e plind de com-

pasiune, atunci existl posibilitatea ca dupi ce termini

16

meditalia sd ii poli ajuta pe ceilalli sd atingd aceeagi

frumusele, aceleagi culmi, aceeaEi sdrbltoare interioardpe care ai atins-o gi tu. Gautama Buddha este cel care faceposibil ca iluminarea sd fie contagioasd.

Dar dacd persoana simte ch a ajuns acasi in ea insdgi,de ce i-ar mai plsa de ceilalqi? Buddha este cel care face

din iluminare un fenomen altruist; e cel care face diniluminare o responsabilitate sociali. Este o mare schim-bare de perspectivi. Dar compasiunea trebuie invdlatdinainte sd aibS loc iluminarea. Dacd nu ai invdlat-o incdde lainceput, mai apoi, dupi iluminare, nu mai e nimic de

invilat. CAnd cineva cunoagte extazul interior, acel omva simli cd pdnd gi compasiunea pare s5 atenteze la feri-cirea lui personalS, ca un fel de perturbare a extazuluisdu. Tocmai de aceea au existat sute de iluminali, darnumai cdliva maegtri.

DacH te iluminezi nu inseamnd neapdrat ci vei deveniun maestru. A deveni maestru inseamnl a dispune de

compasiune fIrI margini si a te simli ruginat sd pornegtisingur la drum spre acele spalii mirifice pe care ilumina-rea le face posibile. inseamnd cd vrei si ii ajuli pe cei orbigi pierduli in intuneric, care bAjbAie sd giseascl drumul.Faptul cH ii ajuli devine o bucurie pentru tine, nu o per-turbare. De fapt, extazul este gi mai mare atunci cAnd

vezi atAt de mulli oameni inflorind in jurul tdu; nu maiegti un copac solitar care a inflorit intr-o pddure undenici un alt copac nu mai dd roade. CAnd intreaga pddureinfloreEte alituri de tine, bucuria nu are margini; este

momentul in care !i-ai folosit iluminarea pentru a da

nagtere unei revolulii in lume.

Compasiunea

Gautama Buddha nu este doar un iluminat, el este un

revolulionar iluminat. Grija lui pentru lume, pentru ome-

nire, este imensd. $i-a invdlat discipolii cd atunci cAnd

meditezi gi simli tlcerea, serenitatea, o bucurie addncd

fscAndu-gi loc in tine, nu trebuie s5 o lii doar pentru tine,

imparte-o cu lumea. Nu ili face griji, cu cdt oferi mai

multd bucurie, cu atAt mai capabil vei fi sI primegti 9i

mai multl bucurie. Gestul dSruirii capdt5 o imenslimportanle atunci cAnd inlelegi cI ddruirea nu inseamnd

cI !i se ia ceva; din contrd, prin ddruire, experienla pri-

mirii se multiplic5. Dar cel care nu a fost niciodatd plin

de compasiune nu cunoaqte secretul ddruirii, nu gtie

secretul impdrtSgirii cu celSlalt.

S-a intAmplat ca unul dintre discipolii lui Buddha, un

om simplu care nu se pricepea foarte bine Ia aceste

lucruri - nu era un sannyasin, dar ii era foarte devotat Iui

Gautama Buddha -, si sPuni:

,,O voi face... dar vreau sd fac o exceplie. Voi oferi toatd

bucuria mea gi toatd meditalia gi toatd comoara mea inte-

rioar5 lumii intregi, cu excepfia vecinului meu. Este o

persoanS foarte rea".

Vecinii sunt intotdeauna duqmani. Gautama Buddha

i-a spus: ,,Atunci uitd de lume, diruieqte doar vecinului tiu".

Omul a fost uimit:,,Ce sPui acolo?"

Buddha a zis: ,,Numai dacS vei putea sI ddruiegti veci-

nului tiu vei fi eliberat de aceastd atitudine antagoniste

fald de fiinla umand".

in accepqiunea de bazd, compasiunea inseamnd capa-

citatea de a accepta sldbiciunile celuilalt ;i de a nu te aqtepta

ca acesta sd se compotte asemenea unui Dumnezeu. A av ea

17

18 0sH0

asemenea aqteptdri este o formd de cruzime, pentru c5

oamenii nu vor fi capabili sd se poarte precum zeii, prinurmare vor pierde prefuirea ta gi vor pierde Ei propriulrespect de sine. Astfel ii vei fi schilodit intr-un mod peri-culos,le vei fi vltdmat demnitatea.

Unul dintre fundamentele compasiunii este acela de

a-i face pe ceilalii sd fie demni, de a-i face si devinicongtienfi de faptul cI ceea ce !i s-a intAmplat 1ie li se

poate intAmpla Fi lor;ci nimeni nu este o cauzd pierdutS,

cd nimeni nu este lipsit de valoare gi cd iluminarea nu eceva ce meritdm sau nu, e in insigi natura noastrS.

Dar aceste cuvinte ar trebui sH provind de la o per-soanl iluminatS, numai atunci ele vor putea crea incre-dere. Dacd provin de IainvSlali neiluminafi, cuvintele nupot genera incredere. Cuvintul, cel rostit de un iluminat,respirS, are o iniml a lui, care incepe sI batd. Devine viu,ili merge direct Ia inimd - nu este doar gimnasticd inte-lectualS. Dar cu savanlii este altceva. Nici mdcar savan-tul nu e sigur de ceea ce spune, de ceea ce scrie. Este la felde nesigur ca gi tine.

Gautama Buddha este un reperin evolulia congtiinfei;contribu!ia lui este imensd, incomensurabild. Iar in cadrulcontribuliei lui, ideea compasiunii este esenliale. Dar tre-buie sd relii faptul cd prin compasiune nu te inalli deasu-pra celorlalli; asta ar insemna sd strici totul. Ar deveni o

gratificare a egouiui. fine minte faptul cH nu trebuie sH ilumilegti pe cel de lAng5 tine prin compasiunea pe care i-oardti; asta ar insemna cd, de fapt, nu egti plin de compasi-une - in spatele cuvintelor te bucuri de umilirea lui.

Compasiunea

Compasiunea trebuie inleleas5, pentru cA este iubirea

ajunsl la vdrsta maturitdlii. Iubirea obignuitd este foarte

puerild, este un joc bun pentru adolescenli. Cu cdt creqti

mai repede gi il lagi in urmd, cu atat este mai bine, pentru

cd iubirea ta este o for!5 biologici complet oarb5. Nu are

nimic de-a face cu cregterea ta spirituala;tocmai de aceea

toate povegtile de dragoste iau o turnurd ciudatd, devin

foarte amare. Acel lucru atAt de incAnt5tor, de captivant,

de provocator, acel lucru pentru care !i-ai fi dat via!a...

chiar gi acum !i-ai da viala, dar nu pentru el, ci pentru

a scipa de el!

Iubirea este o forld oarbi. Singuriiindrdgostili a cdror

poveste de dragoste a fost una reugitd au fost cei care

n-au reugit sd fie impreuni cu persoana iubit5. Toate

marile povegti de dragoste... Laila gi Majnu, Shiri 9i

Farhad, Soni gi Mahival, acestea sunt cele trei maripovegti ale Orientului, poveEti despre iubiri imense, com-

parabile cu povestea de dragoste dintre Romeo gi Julieta.

Dar acegti mari indrdgosti!i n-au putut sH fie impreund

cu persoana iubit5. Societatea, pdrinlii, totul a devenit o

barierd in calea iubirii lor. $i totugi cred cH a fost bine cis-a intdmplat aga. Dupd ce iubilii se cdsltoresc, nu mai

existd nici o poveste de dragoste.

Majnu a fost norocos pentru cd nu a avut-o niciodatd

pe Laila. Ce se intdmpli cAnd doui forfe oarbe se cioc-

nesc? intrucAt ambele forle sunt oarbe gi incongtiente,

rezultatul nu poate fi unul foarte armonios. Rezultatul

nu poate fi decit un cAmp de lupt5 al domindrii, al umi-

Iirilor gi al tuturor formelor de conflict.

19