COLECŢIA MONETARA A BIBLIOTECII BATTHYANEUM

«DIE MUNZSAMMLUNG DER BATTHYANAEUMBIBLIOTHEK»

by Iudita Winkler

Source:Apulum (Apulum), issue: Vol. 13 / 1975, pages: 3548, on www.ceeol.com.

http://www.ceeol.comhttp://www.ceeol.com

COLECŢIA MONETARA A BmLIOTECII BATTHYANEUM

I

La Batthyaneum, una dintre cele mai interesante şi bogate biblio-teci documentare din sud-estul Europei, se păstrează, pe lîngă codioe,manuscrise, incunabule, cărţi unicate sau rare!, şi o frumoasă colecţiemonetară, căreia nu i s-a acordat pînă acum suficientă atenţie, deşiexistenţa ei era bine cunoscută, încă în secolul al XIX-leal! fiind men-ţionată în actul de fundaţie3 .

Biblioteca Batthyaneum, ale cărei baze au fost puse de IgnacBatthyany in 31 iulie 1789, şi-a cîştigat o faimă internaţională prinvaloarea excepţională bibliofilă a materialului pe care-l cuprinde4 (în1824 existau 18.200 de volume, azi numărul lor trece de 56.0005).

Lipsa unor indicaţii precise în legătură cu provenienţa monedelorscade simţitor valoarea lor documentară pentru istoria României; co-lecţia prezintă totuşi importanţă din punct de vedere al istoriografieinumismaticii antice şi medievale din Transilvania.

Informaţia dată de Adalbert Cserni că multe dintre monedele găsitepe teritoriul oraşului Apulum se păstrează la Batthyaneum6 nu se poate

1 V. Bir O, Gr. Batthyany fgndc. 1741-1798. EmUkezes szUleUsenek ketszdz eves evf01'du-lojdn, in Erd81yi Muzeum, XI.Vr, 1941, pp. 15-16; Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia,lucrare intocmită prin grija Bibliotecii Centrale de Stat a R.P.R., de un colectiv de biblio-tecari de la biblioteca Batthyaneum, Bucureşti, 1957, p. 49.

I n. Var i u, A gyultifBJUrvdri Batthyliny-k onyvtdr, extras din M agyar K onyvszemle, Buda-pest, 1899; Enciclopedia Romt1ntl, publicată din insărcinarea şi sub auspiciile ..Asociaţiuniipentru literatura română şi cultura poporului român" de Dr. C. Dia con o v i c h, r, Sibiu,18 98,p. 79; Magyar Minllroa, II, 1902. p. 197, (se scrie ci monedele sint in numir de 3000buc~ţi); V, 1915, p. 252 (se indici numai 2170 de monede); C. Daicoviciu. Un ghidlatinllsc al Transilvaniei intocmit la Inceputul sec. XIX, in ACMIT, I. 1926-1928 p. 185;V. Cucuiu, Alba fulia. Din trecutul şi prezentul oraşului, Alba Iulia. 1929, p. 95.

• "... amplam meam I.ibrariam supellectilem . .. una cum partibus I.ibrorum liucperitinentium quos apud me habeo. pariter Ecclesiae et Provinciae Transsilvanicae dono. do.et confero.Non absimlliter Collectionem numm'lriam. . .. " Vezi K. Ve s zel y. in Gyula-fllMrodri fazetek, 1861, p. 94.

• Vezi notele 1 şi 2.I Biblioteca Batt1Jyaneum din Alba Itllia, loc. cit••• B. C ser n i, Alsofehenulrmllgye t~rlen8te a romai k01'ban, in Alsa/eller vdrmegye mono-

gra/idja, II, :. Aiud, 1901, p. 544, nr. 97.

36 I. WINKLER

verifica prin inventarul întocmit de P. Korody cu concursul lui Cserni(în 1898), deoarece la nici o piesă nu se indică locul de descoperire7•Din lipsa precizărilor cu privire la locul de provenienţă a monedelorse poate deduce că informaţia lui A. Cserni se baza, probabil, pe indi-caţii neprecise primite de la colaboratorii bibliotecii, care ştiau că multepiese proveneau din donaţii sau achiziţii de la loCalnici, fără ca la aceadată exemplarele respective să mai poată fi identificate. Urmărind pebaza inventarelor compoziţia colecţiei, ajungem totuşi la constatarea cătipurile monetare concordă cu spusele lui Cserni, căci lipsesc, în gene-ral, emisiuni a căror prezenţă la Apulum să fie inadmisibilă (excepţiefac - prin cantitatea lor relativ mare - emisiunile egiptene, desprecare se ştie că au fost donate împreună cu alte obiecte specifice ţăriide pe malurile Nilului). Dimpotrivă, piese ca moneda "Koson", uneletipuri din emisiunile de argint ale geto-dacilor, precum şi numărul rela-tiv mare .al celor' cu legenda PROVINCIA DACIA, vin în sprijinul celorafirmate de Cserni. Este firesc ca printre cei ce descopereau monedecu ocazia diverselor lucrări - ediLiJare sau agric;oJ~;!=le pe teritori].,l~,oraşului Apulum - mulţi să le· fi donat pentru îmbogăţirea colecţieiBatthyaneum-ului8•

Nucleul colecţiei monetare a bibliotecii documentare Batthyaneumprovine probabil din donaţia făcută de S. A. Sztojka seminarului' teo-logic din Alba IUlia, întemeiat de el. După cum relatează A. Beke :(fostbibliotecar· la Batthyaneum), Sztojka a donat seminarului bibliotecaîmpreună cu "o valoroasă colecţie de monede antice,'~ şi alte obiecte9 •Nu rezultă din materialul informativ care ne-a stat la dispoziţie, cît timpa rămas colecţia monetară în. proprietatea seminarului teologic. Se poatepresupune că în 1784, cînd seminarul din Alba Iulia· ..a fost mutat (tem-porar) la Cluj din ordinul împăratului Iosif IIlU, monedele antice· .şi oparte din materialul bibliotecii, nefiind absolut necesare pentru bunadesfăşurare a învăţăni.întului, să fi fost lăsate .în păstrarea biblioteciiepiscopale.

Inceputurile formării colecţiei s-ar putea,,"p!asa deci între anii1749-1759, cînd Sztojka a fost episcop al Transil~aniei, nefiind însăexclusă posibilitatea ca el să fi pose.aat o partea' monedelor din achi-ziţii anterioare stabilirii sale la Alba Iulia. In acest caz colecţia ar fişi mai veche. .

Inventarele colecţiei monetare păstrate' ·labiblioteca Batthyaneumnu cuprind nici un fel de ihdicaţii care' să facă' I pâsibilă distingere"a

'(," '" . . ,

, A Batthydnyi konyvtdrban livlJ Mt penzes szekrtnynek a leltdra, I, A szekriny, II,B szekriny, intocmit in 1898 de P. K 6 r 6 d i cu concursul lui :C ser n i.

8 Lucrările de organizare in curs s-ar putea să scoată la iveală material documentar,care să suplinească lacunele informaţiilor de care dispunem, sporind yaloar~a istorică a colec.-ţiei monetare. ' .

• E. Var j u, op. cit., p. 21; A. B e k e,' :Az erdelyi· egyhâzmegyei papnovelde .. to,"lBnetivdzlata, S~minal'ium sapientiae Incal'nQtae, Kâro1yfehervar (=Alha Iulia), 1870, pp. 43-44.

10 A. B e k e, op. cit., p. 55.

Access via CEEOL NL Germany

COLECŢIA MONETARĂ, A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) 37

pieselor de bazăI iniţial în posesia lui S. A. Sztojka, de-, donaţiile şiacbiziţiile ulterioare.

Un oarecare indiciu ne oferă manuscrisul intitulat: Cata10gus Nu-mQrU1i~ antiquorumqui in Bibliotheca Diocesana Alba Carolinensi repe-riU'n.turll • Ela fost întocmit la o dată care nu poate fi precizată, faptulcă grafia este fără nici un echivoc cea a lui Andrea Cseresnyes, permitepresupunerea că întocmirea lui a avut loc în perioada 1820-1824,:eîndCseresnyes a lucrat ca bibliotecar la inventarierea oolecţiilorde laBatthyaneum. In acest catalog -sînt grupate după locul de emitere unnumăr de 147 de monede descrise în ,limba latină, împărţite în următoarele ' capitole: 'Numi Veteres; § Numi Regum, Populorum et UrbiumGraeci, Latini, Barbari; § Numi Regum Barbarorum nomine non ex-presso; § Numi, Apolloniae; § Numi Aerei Urbis Constantinopolis; § NumiUrbis Romae .. ..; §Urbis Romae ante ,Augustum ...; § Numi argenteiincertarum familiarum. Pe dosarul în care se păstrează acest catalogA. Cseresnyes a notat: "Numi Vetery sub Nr. 13 in summa 169: Argentei120,aerei 49" (fig. 1). "Nr. 13" se referă la plicul în care erau depozitateacele monede şi din care se mai păstrează:patru bucăţP2. Nota ..lui ·Cse-resnyes poate să indice numărul total demonede pe care inteJ1ţ~oita săle descrie sau poate că se referă la piese nedescrise. Nu ni separe vero-simil ca în oolecţia lui '8: A. 8ztojka, despre prezenţa căreia tiU se găseşte niCi un indiciu la seminarul teologiC "şi nici la biblioteca .Dioce-zană din Alba Iulia, să nu fi existeit monede din seria celor emise deîmpăraţii Romei. Fie că Cseresnyes n-a mai avut răgaz să le descrie,fie că partea aceasta a catalogului nu ni s-a păstrat.

Pe o filă aparte Cseresnyes a mai descris nouă monede'medievalede argint şi bronz, despre oare nu precizează din ce fond fac parte:"Numi aliquod argentei et aerei veteri colectioni numorum recenteradjecti ah Andrea Cseresnyes".

Pentru cunoaşterea modului în care s-a format şi s-a;' dezvoltatcolecţia monetară,a bibliotecii Batthyaneum, cataloagele"inventar", în-tocmite la date diferite, prezintă o deosebită importanţă.

Primul, rect-actat de 8t. Schonvisner, se intitulează~ Catalogusnu-morum e museo recens inchoata, Excellentissimi Transil'vanorum Prae-sulis Ignatii e Comitibus Batthyan, Deseriptus Pestini; anno '1792 (fig. 2),format 20X 28 CIn, 89 de file, brQşat cu o copertă SImplă de cartongri-bleu13. ' , .. '

,Pe prima pagină se dau in~~caţii cu priVi~e la~p~evierileJolositeşi, meto-da descrierii (fig. 3)., IIf. acest catalog sînt .. d~scrise 986 piese,gtup1;1te în: 8 capitole împărţite'la rîndul"lor în subcapitole; pe lîngă

;;: .: , .

Il Neinventariaţ,'"

12 Nr. 3. Num, 'arg. 125,' aer,Nr. 6. "Nr. ,7 " .

_,·NI:. 8. ,,' , ,11 Inventar, XI, i72.'

29.125.149 rooduli min[oriJ- ",44. ,., - ~.'

38 1. WINKLER.

numărul curent se indică şi numărul de ordine al pieselor în cazulfiecărui subcapitol (fig. 4): 1. Monedele regilor, popoarelor şi ale oraşelorgreceşti şi latine; II. Monedele oraşului Roma pînă la Augustus; III.Monedele consulilor; IV. Monede imperiale de aur; V. Monede impe-riale de ~rgint; VI. .Monede imperiale de bronz; VII. Monede false;VIII. Monede medievale şi recente de argint şi de bronz [din diferitestate].

Monedele er'au păstrate în două dulapuri, în care se găsesc şi azi,cu sertare potrivite pentru a putea fi studiate.

Studiile publicate despre activitatea lui 1. Batthyany menţioneazăpasiunea lui pentru istorie, dar despre o preocupare deosebită cu stu-diul monedelor nu avem nici o menţiune.

In 1834, se pare că Jos. Tamasi, canonic, avea în păstrare aceastăcolecţie monetară. Nu ni s-a păstrat decît o singură menţiune făcută deel: "Apud D. Andr. Cseresnyes ... non plures quam 36 arg., 71 aereasnumos repertos esse ...".

Al treilea catalog (scris într-un caiet) a fost întocmit de A. Beke,după cum se notează în titlu: "Conscriptio Numorum Instituti Batthya-niani de 1862 ..." (fig. 5). Lucrarea a fost începută în 1862; ea trebuie săse fi încheiat înainte de 17 februarie 1877, dată la care A. Beke a luatîn primire toate piesele înregistrate şi totalizate pe baza metalului şi aprovenienţei de la directorul bibliotecii Ferencz Barts, de faţă fiind şitrei maI'tori: " ... Hinc consistitool1ectio ex sequentibus numis:

1. Barbaris aureis 3, argenteis 33, aereis 56II. Romanis 4, 347, 543

III. Hungaria 7, 91, 32IV. Divers. 29, 385, 219V. Memorialibus 10, 60, 29

VI. Sunt in forulo infimo magni moduli 7,

Universis 53, 923 879

Juxta Hanc oonsignationem numismatica traditia est A. Carol. die 17°Febr. 1877 resignpns: Franc. Barts; Molnâr Janos, Stephan An.drasy,Franciscus Konbach; recipiens Antonius Beke".

Pe baza acestui catalog se poate stabili că numărul pieselor s-adublat în cursul secolului al XIX-lea: 986 de piese în 1792, faţă de1855 de piese în anul 1877.

Pentru determinarea monedelor antice A. Beke s-a folosit de lu-crarea lui J. EckheP4, notînd la fiecare piesă pagina şi numărul subcare se găseşte la acest autor sau precizind E. (-Eckhel) non habet,iar pentru cele tocite şi oxidate: incertus sau detritw. Toate piesele aufost aranjate în ordinea stabilită de Eckhel. Beke a urmărit cu deosebită

U J. Eckhel, Catalogus Musei ClUSarei Vindobonensis, NtmW,um Veterum, Distribu-tus j" !"wtes II, qUlJ1'um prior. Monetam urbium populorum, f'egum, altera, 1r, Romanorumcomplectitur, Vindobonae, MDCCLXXIX.

COLECŢIA MONETARĂ A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) 39

atenţie imitaţiile "barbare", orientîndu-se după stilul monedelor, dupăgreşelile în gravare etc. el a considerat ca făcînd parte din aceastăcategorie un număr mare de monede (vezi mai sus p. 38). Printre ct:'lede aur, figurează o piesă de tipul celor cu legenda greacă "Koson", unaureus Celtieus (="Regenbogenschlisselchen"); a treia n~ putut s-oidentificăm. Toate piesele de aur s-au pierdut înainte sau în timpulprimului război mondial. Dintre monedele de argint considerate ca "bar-bare" am putut identifica 10 piese emisiuni geto-dacice, 1J piese romanerepublicane şi imperiale de argint, iar dintre cele de bronz numai 12emisiuni din epoca imperială. In colecţie se găsesc cîteva exemplarefoarte oxidate si deteriorate dintre emisiunile romane de bronz si dedenari subaeraţi. Probabil eă A. Beke le-a considerat pe acestea capiese contrafăcute de "barbari", notîndu-le cu: spurius, ineertus, pellie,vagus. Multe dintre monede au fost mutate din sertarele în care fuse-seră depozitate de Beke, căci tipul nu coincide peste tot cu trimitereade pe fişa alăturată, aşa încît nu putem stabili totdeauna care sînt pie-sele considerate ca "barbare".

Numărul imitaţiilor după tetradrahmele lui Filip al II-lea existentein prezent în colecţie se cifrează la zece, prezentînd o creştere de 3 piesefaţă de inventarul lui Beke (unde sînt semnalate doar şapte). Pe bazadescrierii lui Cseresnyes se poate stabili că şase fac parte din fonduliniţial al colecţiei, iar trei au fost descrise în catalogul lui Batthyany,de unde rezultă că două piese s-au pierdut şi ulterior au mai fostachiziţionate trei. Situaţia se menţine aceeaşi şi înainte de 1898, cîndP. Korody ajutat de A. Cserni a înregistrat din nou monedele (în limbamaghiară15), pe baza situaţiei din dulapurile unde se păstrau "în ordineaîn care fuseseră aranjate de Beke". De ce a fost necesară această înre-gistrare nu putem stabili. In caietul întocmit de A. Beke nu este notatănici o verificare. Se pare că P. Korody nu ştia de existenţa acestuicaiet, căci altfel nu le-ar fi determinat din nou. Situaţia înregistrată deP. Korody a fost verificată la o dată neprecimbilă, notîndu-se pieseledispărute.

Inainte de primul război mondial monedele au fost inventariate peformulare tip, folosite in toate instituţiile din Transilvanialll . In prezentnumărul monedelor antice, medievale şi moderne inventariate după aldoilea război mondial e de 2334 piese.

In baza celor arătate mai sus putem afirma cu siguranţă că în mo-mentul constituirii bibliotecii ea dispunea de cele 986 piese cumpăratesau adunate de Batthyâny şi descrise .la Pesta în 1792. In proiectul deînfiinţare a unei "societăţi de cărturari", "Leges societatis litterariaeAssiduorum", în capitolul II intitulat "de scopo societatis.", nu se relevăstudiul monedelor, dar acesta era desigur înglobat în paragraful 1:

11 Vezi nota 7.11 Neinventariat.

40 l; WINKLER

"licet praecipuus societatis nostrae scopus sit antiquitates Hungaricas, etTransylvanicas:profanas, quam ecclesiasticas eruderare"17.

Importanţa pe care a acordat-o Batthyany monedelbr şi colecţii1ormonetare rezultă· clar din' :faptul că. in planul de activitate al societăţii"AssiduOrum" eraU prevăzute şi prelegeri "despre valorile rare ale co-lecţieimoiletare necunoscute pină atunCi"18.

Printre" cărţile bibliotecii găsim - raportat la condiţiile din Tran-silvania -' relativ multe tratate, cataloage sau manuale de numisma-tică1 9, deşi toate fac parte din fondul in·iţial, fiind inventariate de Cse-

17 B. Bar ât h, A Batt4Yanr Ignac-tele akademiai tervezetek, în Erdelyi Muzeum, XXXIX,1934, p. 146.

',18 B. B'a rât h, op. cit., p. 144.19 Bazele bibliotecii documentare Batthyaneum le-au constituit cărţile cumpărate de

fondator in timpul şederii· sale la Roma. El a achiziţionat apoi biblioteca lui Kristof Migazzişi a unor ordine iezuite şi anabaptiste ce se desfiinţau in acel timp. Bibliotecarul său a călătorit de mai multe ori la Roma pentru completarea bibliotecii. V. Bir6, op.cit., p. 15. Dămmai jos lista lucrărilor de numismatică: J. Appe1, Munzen und Medaîllen 'de,. Păbste, f:eist-lich.en Fursten und Herren, ... Pesth, 1820, I, Appels, Repertorium zur Munzkunde der Mitlel.alteI' und der neueren Zeit. "

F. Delhafen v o n 8 c h /} 11 n bac h, De rei moneta~iae hodierno. in Imperio Romano-Germanico ... , Noribergae. MDCLXV. '

, J. Eckhe1 vezi nota 14.W. Eberhard Faber, Entwurff einer Numismatischen Kă»ntnis der Europăischen Staa-

ten .. . , Seit der Zeit da harte Silbersorten zu prăgen angefangen worden, MDCCXLVII.E. F r oei i c h, Ad numismata regum veterum anecdota aut rariora accessio nova con-

scripta, Viennae, MDCCIN.E. F r oei i ch, Notitia elementaris, Numismatum antiquorum illorum quae urbium

liberarum, regum et principum . .. , Vindobon,ae, MDCCLVII.P. C h. Han t hal e r, Exercitationes Faciles de numis veterurn . ... II, Vindobonae et

Pragae, MDCCLVI. '8. H a v e r cam P.e Dissert4t,iort8cs de Alexandri Magni numismate ... , Lugdunum

(Leyden), MDCCXXII.P. L. J o b e rt, La sciencedes medailles antiques et moderne5... , I-II, Paris, MDCCXXVII.K. Kheil, Ad numismata imperato'1um Romanorum aurea et argentea ••. , Vlndobonae.

MCDDLXVII. ,D. P. D. Mag n am, Lucania numismatica, seu Lucaniae populorum numismata ol:1/o»ill.

In va,.iis ... , Romae, MDCCLXXV.A. F. M e d i o ba r b u s, Imperatorum romanorum numismata a Pompejo Magno ad

Heraclium . .. , Medio1ani, 1730.G. Hai m eri s fel d ' :M e 1c h i o r, Cathalicon rei monetariae sive leges m(!narchicae

gMl8rales de rebus numariis et peeuniariis ... , Francofurtiae Moenum, MDCXX.X. P an e 1, N otas sobre los primeros versas de. el primeI' libro ... , dissertation ,sobre una

medalla de A lexandro el Grande . .. , Valencia, MDCCLIII.A.P e t r 6 A'n t an i o. Catalog de Blumauer nI'. 1249, Museum Mazzuchellianum, .... I,

Venetiis; :MDCCLXI;, II, MDCCLXIII.8t. S ţ:: h o e n'V i s ner. Notitia Hungaricae rei numIWÎlle ... , Budae, MDCCCI,1. Si m o n c h i c·z. Dissertatio de numismatica Hungariae, Diplomaticae accomodata,

Viennae, MDCCXCIV. 'E. v. 8 p·a n hei m, Dissertltţio de praestantia et usu numismlltum antiquorum, Romae

lVIDCLXIV (vezi fig. 6).Tabulae' numismaticae pro catalogo numorum Hungariae ac T,.ansilvaniae, instituei natia-

nalis Szechinyiani, Pestini, 1807.J. F. Vai 11 a n t, Catalog de Blumauer numero 85, Numismata aerea imperatorum,

Augustorum et Caesarum, in coloniis• ... , Paris, MDCXCV.

Fig. I Textul de pe coperta In care se păstrează catalogul redactat de Cseresnyes.

Fig. 2. Titlul catalcgului monedelor descrise de St. ~ch6nvisner.

Fig. 3. Indicaţii date de St. Schullvisner despre abrevierile folosite ~i metoda ladescrierea lUonedelor.

Fig. 4. Pagină elin catalogul redactat de St. Schbnvisller.

Fig. 6. Dedicaţia lui E. Spanheim.

Fig. 5. Titlul cataloguJui Întrcl11it de -'\. Beke.

Fig. 7. Notă pe cartea lui A. F. Merlioharhus

COLECŢIA MONETARA A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) 41

resnyes, numai pe o singură carte se află blazonul lui Batthyany, iar pedouă cel al lui Cr. Migazzi. Demnă de remarcat e lucrarea lui E. Span-heim cu dedicalia autorului (fig. 6) şi cea a lui A. F. Mediobarbus tre-cută din posesia, bibliotecii ordinuluiSf. Pavel P.E. ,din,Pesta ;(fig. 7).Tratatele de numismatteă. şi manualel~ sînt toate bine păstrate{'ipe niciuna n-am gă$it vreo adnotare. s,tarea lor de c;onserVare arată'eă aufost puţin folosite' şi că deci studiul monedelor nu s-a bucurat 'de oatenţie deosebită printre cei 'care frecventau biblioteca; Un interes deo-sebit pentru monedele antice şi medieva.le a avut totuşi A. Beke, însu-şindu-şi cunoştinţe temeinice în determinarea şi clasificarea ,m,onedelor.Ei a publicat -- după cum se ştie - un scurţ registru al manuS~riselorşi al documentelor2o• Determinarea minuţioasă a monedelor prevăzutăcu indicaţii bibliografice precise permite presupunerea că ar, fi inten-ţionatsă publice şi ,un registru al colecţiei monetare, căci altfel nu le-ar fi determinat şi descris cu atîta pr~cizie în decurs de 15 ,ani. Descrie-rile de monede şi înregistrările făcute de Cseresnyes ni-l confirmă şipe acesta ca bun cunoscător al monedelor: .clasificarea tetradrahmelorcare reproduc tipurile originale emise de Filip al II-lea, corect distinsede imitaţiile popoarelor "barbare", gruparea monedelor romane repu-blicane după familia . din care face parte mt;lgistratul monetar' arată căel' cunoştea unele m.a.nuale de specialitate. 1. Batth~any, A. Cseresnyesşi A. Beke pot fi consideraţi ca primii cunoscători .

42 1. WINKU:ll

MONEDELE DACO-GEŢILOR (pl. 1)-

1. Av. Capul lui Zeus frumos executat, spre dreapta. Cununa de Iaurt e for-mată din trei rinduri de frunze scobite uşor la mijloc: .oul sint paralele, iar atreia cade oblic pe frunte. Barba e redată prin linii fine şi citeva globule. O şuviţă de păr, pornind de la linia buzei superioare, schiţează musuLţa. Cerc de perle.

Rv. +AIIIOY Un călăreţ in pas spre stinga, duclhd o ramură de lauri; pecap poartă o bonetă; sub picioarele călăreţului, un cerc.

Tetradmhmă de argist, bine păstrată, 13 g, 25-26 mm. Cf. Pink, pl. I, 4;IV, 80-85.

'Moneda a fost perforată pentru a fi purtată ca amulet. In această utilizarereversul servea ca partea dinspre faţă.

2. Ca mai sus. Din cununa de lauri, de la tîmplă pină in dreptul gurii, seîntinde o bandă lată de cca. 3 mm, pUl'tind diverse linii şi micil triunghiuri (carear putea fi considerate ca urmele unor tatuaje o~l)uite la popoarele antice;gravorul a adăugat modelului şi un element din lumea înconjurătoare). Spredeosebire de celelalte monede de acest t~, şuviţele de păr sînt crestate de dungioblice. Cerc de perle.

Rv. +IA - IIIrX - OY. Călăreţ in pas spre stinga, ţinînd cu ambelemîini o lance; pe pulpa anterioară a calului o roată cu două spice, iar sub picioa-rele lui, facla simplificată. Coada calului e legată cu o panglică. Cerc de perle.

Tetradoohmă de argint, bilne păstrllJtă, 14 g, 27-24 mm. ef. Pink, 1, 16.3. Av. Capul lui Zeus, spre dreapta, cu cunună de lauri constind din trei

rînduri de frunze scobitepuţin la mijloc; două sînt expuse paralel, iar al treilearînd .cade oblic pe frunte. Trei şuviţe de păr atîrnă pe gît; barba e redată pringlobule ovale. Cerc de perle.

Rv. +LAlr - O. Călăreţ, executat, mergînd spre dreapta.Tetradrahmă de argint, bine păstrată, 14 g, 27-28 mm. Cf. PinJk, 1, 10-12.4. Av. Capul lui Z~s spre dreapta. Cununa de lauri e formată din trei

rinduri de frunze scobite, iar barba din globule. Executat rudiimentar.Rv. Călăreţ mergind spre dreapta, văzut din faţă; executat schematic. Pe

, cap are o bonetă cu o crenieră lungă; în cele două părţi, cîte un triun«hi ce setemnLnă în globule; în cimp alte globule, iar sub picioarele calului. o linie frîntă.Cerc de perle.

Tetradrahmădeargint, bine păstrată, 13 g, 24 mm. Cf. Pink, XXI, 413.5. Av. Capul lui Zeus stilizat, spre dreapta, cu cununa de lauri formată din

trei rînduri de frunze: unul cade oblic pe frunte, celelalte două, tot oblice, expuseîn sens invers; ultimul rînd e uşor scobit la mijloc. Cîteva şuvij;e de păr îi atîrnăpe git. Bărbia teşită, barba lucrată din forme asemănătoare cu frunzele din cu-nună. Cerc de perle.

Rv. Un călăreţ mergînd spre dreapta. Calul este lucrat cu oarecare grijă,dar călăreţul e schiţat foarte schematic, face impresia unui cap aşezat pe spatelecalului. In .faţa călăreţului două linii oblice terminate in pum:te, iar în spatelelui, două linii intretăiate. Cerc de perle.

Tetradrahrnă de potin, bine păstrată, 12 g, 24-25 mm.Cf. Pink, p1. XXI, 405, 403; moneda e perforată pentru a fi utilizată ca me-

dalion.6. Av. Capul lui Zeus spre stînga, executat rudimentar. Biirbia lipseşte com-

plet, cununa de lauri e alcătuită din trei rînduri de frunze scobite puţin la mijloc.cu forme v,ariate şi dispuse asimetric. Cele două frunze de pe frunte, u.;;or inco-voiate. ,ar putea să indice şi părul cîrQionţat. Fruntea ÎiIlgustă e mărginită de nlinie frintă. Barba e redată prin patrulatere, triunghiuri sau globule circulare.

Rv. Călăreţ mergînd spre dreapta. Călăreţul e reprezentat printr-o figurinăin picioare. viizută din faţă. Picioarele calului sînt redate prin linii duble cucîte un punct la încheieturi, iar coama printr-un rînd de puncte; sub cal o pasărestilizată, iar în faţa lui, un unghi. Cerc de perle.

COLECŢIA MONETARĂ A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) 43

Tetradrahmă. de argint bine păstrată, 13 g, 25 rom.ef. Pink, XXI, 416, XXII, 427-428.7. Av. CapuL mult stilizat al lui Zeus spre dreapta. Cununa e formată din

frunze scobite, CE! acoperă toată ceafa; deasupra frunţii, o şuviţă de păr cîrlion-ţată. Urechea e r,edată printr-un cerc in mijlocul căruia e un punct. O linie frîntăuneşte cununa cu barba, redată tot prin frunze scobite. Cîrligul de la margineagurii pare să indice mustaţa; cîteva şuviţe de păr cad pe un semicerc ce sesprijină pe'Gercul de perle.

Rv. CăLăreţ; mergînd spre dreapta, uuce o lance sau o ramură stilizată.Coama calului e redată prin puncte. In cîmp o pasăre, puncte şi linii; totullucrat foarte schematic.

Tetradrahmă. de argint, bine păstrată, 13 g, 26-27 mm.Cf. Pink, XVII, 336.8. Av. Capul mult stilizat al lui Zeus, spre dreapta, cu cunună de lauri,

fovmată din frunze dispuse neregulat. Din cauza tocirii monedei, nu se distingtrăsăturile feţei. Cerc de perle.

Rv. Cal mergînd spre stînga. CăLăreţul a fost cu totul omis. Coama caluluieste redată prin globule. Cerc de perle.

Didrahmă (1') foarte tocită, argint, 4,5 g, 21-23 mrn.Cf. Pink, VIII, 151, X, 200.9. Av. Capul lui Zeus frumos lucrat, spre dreapta, cu cununa formată din

două rînduri de frunze scobite. Părul cîrlionţat cade pe frunte. Barba formatădin gIobulele ovaloide, dispuse uniform. Linia care pleacă de la buza superioarăindică desigur mustaţa.

Rv. CăLăreţ mergînd spre stînga; duce o ramură de lauri; pe cap un fel deturban, ce se termină într-o crinieră foarte lungă cu capătul încovoiat. In faţacalului, două linii întretăiate, iar sub cap, două globule. Cerc de perle.

Tetradrahmă. de argint, bine păstrată, 13 g, 25-23 mrn.Cf. Pink, VII, 129-130.Moneda a fost perforată, în aşa fel, încît putea fi folosită ca amulet pe

ambele feţe.10. Av. Capul lui Zeus mult stilizat; cununa de lauri e redată printr-un rînd

de frunze scobite şi două rînduri de puncte, iar părul e reprezentat printr-unrînd de unghiuri separate de punctele din cunună printr-o linie. Faţa e lucratăcu totul rudimentar: un nas ascuţit, iar sub bărbie două semicercuri, pentru aumple spaţiul. Cercul de perle e înlocuit printr-o linie, care din cauza deplasăriistanţei, nu înconjoară toată efigia.

. Rv. Un căI.ireţ executat foarte schematic. Protoma calului e redată pringlobule ovale şi semicirculare. Picioarele sînt unite printr-o linie. Piciorul ante-rior drept e redat prin două linii, căLăreţul e despărţit în două, corpul distanţatde spatele calului, iar picioarele schiţate pe corpul calului prin trei linii. Cerculde perle e înlocuit, ca şi pe avers, printr-o linie.

Tetmdmhmăl de argint, sohifată, bine păstrată, 12 g, 32-31 mrn.Cf. Pink, XII, 248-249.

Un joc interesant al întîmplării a făcut ca fiecare din cele zecemonede daco-gl~tice să reprezinte un tip deosebit şi ca opt dintre ele săfie variante nesemnalate pînă în prezent.

MONEDE GRECEŞTI (pl. Il)

1. B rut t i II m, 13,50 g, 26 mm. Eckhel, p. 28/18, 33.T h a sos, Eckhel, p. 82/2.

2. 16,60 g, 34 mm.

44 I. WINKLER

3. '16,60 g, 31 mm.4. 15,70 g, 35 mm.~.14,50 g, 29 mm.6. Macedo.nia Prima; 17 g, 30 mm.

iA'p o 11 o ni a, Eckhel, p. 98/6.,,7. 2,30 g, 17 mm, Ceka, 27.

8. 2,70 g, 17 mm, Ceka, 108.D y r r hac h i u m, Eckhel, p. 100/51-57, 60-61, 65-79.

9.' 2,80 g, 17 mm, Ceka, 306 şi Uml..10.2,35 g, 17-19 mm, Ceka, 306, 307, 314 etc.11. 2,60 g, 17 rom, Ceka, Av. 306.12. 2,95 g, 17 mm, Ceka, 308.13. 3,00 g, 15 mm, Ceka, 310.14. 2,90 g, 20 mm, Ceka, 310.15. 2,70 g, 17 mm, Ceka, 310.16. 2,80 g, 18 mm, Ceka, 312.17. 2,65 g, 16 mm, Ceka, 311-312.18. 2,80 g, 17 mm, Ceka, 321.19. 2,00 g, 17 mm, Ceka, 321.20. 2,40 g, 17 mm, Ceka, Av. 338.21. 2,55 g, 16-17 mm, Ceka, 340.22. 2,80 g, 16-17 mm, Ceka, 347.23. 2,70 g, 16-17 mm, Ceka, 358.24. 2,65 g, 17 mm, Ceka, 412, 417.

DENARI ROMANI REPUBLICANI CU CONTRAMARCI (pl. III)

1. Q. Fa b i u s La b e o, 2,80 g, 18 mm, Babelon, 1, 480(1.2. M. F o uri u s, L. f. P h i 1 u s, 2,50 g, 18 mm, Babelon, 1, 525(18.3. A P P i u s C 1aud i u s, Tit u s M a Il i u s, Q u a est ore sUr ban i,

2,50 g, 18 mm, 3,40 g, 17 mm, Babelon, II, 169/2.4. Ibidem.5. D. P o s t u miu sAI b i n u s B rut i f., 3,40 g, 18 mm, Babelon, II,

384(11.

Dena.ri romani cu reversul incus

6. L. Ma n 1 i u s, 3,50 g, 19 mm, Babelon, II, 17713.

Cu cercul de perle de pe revers incizat

7. C. V i b i u s, C. f. P a n s a, 3,80 g, 18 mm, Babelon, II, 539/2.

Imitaţii "barbare" avînd ca prototip denari roman'i

8. Av. Cap stilizat spre dreapta, sub bărbie X, lîngă cap legendă redatăprin linii şi puncte.

Rv. Jupiter (?) într-o bigă galopînd spre dreapta, 3,35 g, 17 mm. Cf. Grue-ber, III, pl. XXXVI/6-10. C. Vibius, C. f., Roma 88-86 î.e.n.

9. Av. Capul lui Venus spre dreapta, cu o nuanţă accentuată spre stilizare.Rv. Triga bine executată, legenda [e.· NAE. BALB] e înlocuită prinCIAOT, cifrele din cîmpul monedei lipsesc. 3,70 g, 17 mm. Cf. Grueber,1, Roma, 248/6, 81 î.e.n.

COLECŢIA MONETARĂ A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) 45

10. Av. Capul zeiţei Roma spre dreapta, stilizat.Rv. Jupiter într-o quadrigă spre dreapta, executat rudimentar, văzut din

faţă, 3,00 g, 21 mm.Prototip neidentificat. Cf. Grueber pl. XXVI/5, 8, 12 etc.

MONEDE ROMANE SUBAERATE SEC. I-IV (pl. IV)

1. Ner o, 2,80 g, 18 mm, cf. RIC, 43.2. Ha d r ia n u s, 2,80 g, 17 mm, Cohen, 1247.3. An ton in u s P i u s, 3,10 g, 17 mm, ef. Cohen, 217-221.4. Mar c usA u reI i u s, 3,10 g, 17 mrn, Av. Cohen, 702; Rv. Cohen, 700.5. Idem, 3,50 g, 18 mm, Cohen, 484.6. IdEml, 2,20 g, 18 mrn, Cohen, 537.7. Fa u sti fi a II, 1,80 g, 17 mm, Cohen, 181.8. C o m mod u s (?), 2,70 g, 16 mm, foarte tocit.9. Septimius Severus, 2,20 g, 17 mm, cf. Cohen, 627-628.

10. Idem, 2,80 g, 18 mrn, Cohen, 489.11. Car a c a 11 a, 2,70 g, 19 mm, Cohen, 61.12. Idem, 3,30 g, 19 mrn, Cohen, 465-466.13. Ela g a bal, 3,20 g, 21 mm, cf. Cohen, 120.14. 1 u 1 i a M a m a e a, 2,20 g, 16 mm, Cohen, 5.15. Con sta n tin cel Mar e, 2,80 g, 19 mm, cf..Cohen, 643-645.

MONEDE ROMANE SUBAERATE, SEC. I-IV (pl. IV)

Filip Arabul

1. 13,50 g, 27 mm, Pick, 1.2. 15,60 g, 28 mm, Pick, 1.3. 15 g, 27--28 mm, Pick, 4.4. 14,90 g, ~:8 mm, Pick, 4.5. 15,60 g, 2:9 mm, Pick, 4.6. 14,20 g, ~:8-27 mm, Pick, 7.7. 12,70 g, ~~6-27 mm,Cf. Pick, 7.

Filip A r a bul sau Fi li p cel Tin ă r

8. 14,05 g, 27-28 mm, CI. Pick, 11; E. Kovacs, in Dolgozatok, 1911, 293/3.9. 14,50 g, 29 mrn, Pick, [14]; E. Kovacs, în Dolgozatok, 1911, 293/4.

Filip cel Tînăr

10. 14,40 g, 29-28 mm, Pick, 29.11. 4 g, 20 mm, Pick, 30.12. 3,30 g, 111-19 mm, foarte tocit şi oxidat, Pick, 30.

Volusianus

13. 9,50 g, 20 mm, Pick, 54.

Aemilianus

14. 7,30 g, 2~26 mrn, Pick, 58.

46 I. WIN~LER

MONEDE EMISE DE ORAŞE SAU PROVINCII

1. S tob i - (Macedonia), Iulia (?), 4,45 g, 21-24 mm, Eckhel, 86/5.2. P h i lip p o pol i s, Marcus Aurelius, 9,60 g, 24 mm, Eckhel, 77/15.3. Mar k i a n o pol i s, Septimius Severus, 10,80 g, 25-26 mm, Eckhel, 54/3.4. D eul t u m, Iulia Mamaea, 9,50 g, 24 mm, Eckhel, 67/6.5. Sa mos, Filip Arabul, HistNum, 602.6. N a c ras os - Lydia, sec. I-II e,n., 3,10 g, 16-17 mrn, HistNum, 654.7. H i e r o pol i s - Syria, Caracalla, 15,50 g, 30-28 rnm, Eckhel, 235/13.

Ni caea:8. Commodus. 3,50 g, 15 mm; .9. Gordianus III, 4,50 g, 20 mm;

10-11. Foarte tocite, tipul cu patru şi trei stindarde, 2,50 g., 18 mm; 2,80 g,18 mm, Eckhel, 150/70-71.Vi m i n aci u m:

12-29. Gordianus III: AN. II (2 exemplare); AN. III (2); AN. IIII (5); AN. V(4); AN. VI (2); AN. VIII (1); [?] (2).

30-31. Filip Arabul [?] (2);32. Traianus Decius, AN. XI (1);33. Herennia Etrusci1la, AN. XII (1);34-35. Trebonianus Gallus, AN. XIII (1); AN. XIV (1);36-37. Volusianus, AN. XII (1); AN. XIII (1);38. Aemilianus, AN. [?] (1).

Toate piesele sînt bronzuri mari, excepţie face doar mr. 38, un bronzmijlociu, avînd reprezentat capul împăratului cu cununa de raze.

Dintre scrisorile păstrate la Batthyaneum relevăm -' ca semnifica-tivă pentru interesul faţă de numismatică - pe cea de sub nr. 22/3495(fig. 8 a-b) din care rezultă că în tipografia acestei instituţii urma săse publice un opus numismaticum elaborat de St. Schonvisner. Reali-zarea intenţiei a fost însă zădărnicită de moartea prematură a fonda-torului.

Studierea materialului existent la Batthyaneum permite lărgireainformaţiilor noastre, atît în privinţa diferitelor tipuri monetare, cît şia istoriografiei numismaticii, fiind în Transilvania singura colecţie mo-netară din secolul al XVIII-lea, dotată cu o bibliotecă şi o tipografiepusă de la inceput la dispoziţia tuturor cărturarilor, indiferent de con-fesiune, in scopul promovării culturii21 •

IUDITA WINKLER

11 V. Bir 6, op. cit., p. 15.

COLECŢIA MONETARĂ A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1)

DIE MUNZSAMMLUNG DER BATTHYANAEUM-BIBLIOTHEK

1

ZUSAMMENFASSUNG

47

Die Miinzsanunlung, von der hier die Rede ist, hat wahrscheinlich als Grund-stock die aniiken Mtinzen, die vom Bischof S. A. Sztojka dem Seminar Incamatiaesapientae aus Alba Iulia geschenkt wurden (siehe Anm. 9). Es ist aber nichtmOglich, das Datum festzustellen, wann die Sammlung in den Besitz der Batthya-naeum-Bibliothek ge1an~e; es ist gleichfalIs unmoglich, die Stilcke der urspri.ing-lichen Schenkung: des Bischofs Sztojkla zu identifizieren. Einen gewissen Hinweisbietet das Manuskript: Catalogus Num01'Um antiquoTum in BibIiotheca DiocesanaAlba Caf'o!inensi, in dem 147 antHre Milnzen besohrieben sind.

Filr die Kenntnis der Art, wie die Miinzsammlung entstand und sich ent-wick.elţe ist von besonderer Bedeutung der von 8t. Schonvisner verfasste Katalog(Abb. ~-4), in d4~m 986 antike, mittelalterliche und neuzeitliche Milnzen beschrie-ben &ind, sowie der Katalog van 'A. Beke (Abb. 5, S. 38), in dem aufg,rund derA.rbeit von Eckhel (Anm. 14) die a:I1Itiken Mi.inzen klassifiziert und im weiterendie mittelalterlichen und neuzeitlichen, sowie Denkmiinzen beschrieben werden.Die ilbrigen Inventare sind einfache, summarische Registrierungen der Mtinzen.Gegenwărtig enthălt die Sammlung 2334 Stiick. Darunter sind: Prăgungen derDako-Geten (Tai. 1, S. 42-43); griechische Mi.inzen (S. 43-44, Taf. II); rOmisch-re-publi.ltian.ische Denare mit GegensteInpel (S. 44, Taf. III); ein rOmischer Denar mitIn:kuse Revers und ein anderer mit eingeritztem Perlenkreis (Taf. 111/6-7), barba-rische Nachahmungen (S. 44-45, T,af. III/8-10), und subaeraten (Taf. IV); Prăgoogen der romischen Stădte und Provinzen (S. 46, Taf. V-VI).

Die Bedeutlmg der Miin=mmlung der Batthyaneum-Bibliothek bEschrănktsich aber nicht nur auf die ErhOhung der Zahl getisch-dakischer Mtinztypen undromisch republikanischer und kaiserzeitlicher Nachahmungen; sie bietet ein be-sonderes Interesse ftir die numismatische Historiographie aIs einzige Miinzsamm-lUng des 18. Jhs., die einer Institution in Siebenbtirgen gehorte und von Anfangan, zum Zweoke der Kulturforderung, allen Forsoh:ern (Anm. 21) unabhăngigvon ihrer Konfession, zur Verfiigung gestellt wurde.

VERZEICHNIS DER ABBILDUNGEN

Taf. 1. Dakc:-getische Miinzell.Taf. II. Gri{lchische Miinzen.Taf. III. Romische republikanische Denare mit gezeichneten Gegenmarken nnd Imita-

tiollen nach romischen Denaren.Taf. IV. P1atierte romische Miinzen aus der Zeit des Kaiserreichs.Taf. V-VI. Miinzen mit Umschrift "Provincia Dacia".Abb. 1. Terl des Titelblatts, wo sich der von Cseresny~s zusammengestellte Katalog

bewa,hrt hat.Abb. 2. Titel des von 8t. 8chonvisner beschriebenen Miinzenk:atalogs.Abb. 3. Schll,nvisners Anweisungen iiber die verwendeten Abkurzungen und iiber die

Methode der Miinzenbeschreibung.

48 I. WINKLER

Abb. 4. :Bine Seite aus dem Katalog St. Schonvisners.Abb. 5. TiteI des ,von A. Beke 2.usammengestellten Katalogs.Abb. 6. Widmung E. Spanheims.Abb. 7. Anmerkung im Buch des A. F. Mediobarbus.Abb. 8a. Brief St. SchOnvisners an 1. Batthyany.Abb. 8b. Brief St. SchOnvisners an 1. Batthyany.

I• ~7 ". "

Fig. 8a. Scrisoarea lui St. ScbOuvisuer către L Batthyany.

f""

1

3

6

87

Pl. r. l\1oncde doco-getice.

1

Pl. II. Monede greceşti.

2

5

3

6

t 2

3

6

8

10Pl. III. Denari romani republicani cu contramărci, incuşi şi imitaţii dUPll denari romani.

6 7

3

9 10

11 12 13 14 15

Pl. 1 V. Mouede rOlllalle 'iuiJatrnt

1

4-

2

5 8

Pl. V. Monede cu legenda "Provincia Dacia".

7

10 tt

9

12

f3 14Pl. VI. Monede cu legenda "Provincia Dacia".