Chirurgie Pediatrica
-
Upload
olaru-ionut-adrian -
Category
Documents
-
view
43 -
download
0
description
Transcript of Chirurgie Pediatrica
1. Cheiloschizis – forme clinice
Def = Fisura a buzei
A. Factori etiologici incriminati:
1. Genetici2. Medicamente (steroizi, anticonvulsivante,valium)3. Infectii materne(rubeola,toxoplasmoza)4. Hipervitaminoza A5. Intoxicatiile6. Iradiere
B. Forme anatomo – clinice
1. Fisuri de buza superioara simple2. Fisuri de buza superioara complete
– intereseaza si pragul narinar3. Fisuri de buza superioara asociate cu fisura arcadei dentare si a palatului
C. Clinic
Aripa nazala de partea fisurii – deformata, largita
Narina largita, aplatizata
Septul nazal deformat
Tulburari de crestere a dintilor
In formele asociate cu palatoschizis:
- tulburari de suctiune
- sialoree (sange din gura)
- incidenta crescuta a infectiilor de cai aeriene superioare: rinofaringite, amigdalite, otite
D. Tratament
chirurgie - excizia economica a marginilor fisurii, sutura si refacerea anatomica
2.Stenoza hipertrofica de pilor
Def= Afectiune a nou mascutului si a sugarului mic, de etiologie neclara, caracterizata prin hipertrofia musculaturii pilorului, clinic prin varsaturi tipice aparute dupa un interval liber de la nastere
A) Etiologie (=cauza) – NECUNOSCUTA• Factori de risc:
– rasa alba– primul nascut– varsta scazuta a mamei– alimentatia cu formule– Expunerea la eritromicina
Macroscopic - OLIVA PILORICAMicroscopic - HIPERTROFIE MUSCULARA
B) CLINIC: 1. Varsaturi:
– dupa INTERVAL LIBER de 6-8 saptamani - initial mai rare si reduse cantitativ - ulterior in jet, dupa fiecare masa, contin laptele ingerat - rar semne de gastrita- ‘in zat de cafea’ - copilul este flamand, cere sa suga dupa ce a varsat Mai rar - imediat postnatal
- tardiv - dupa 2-3 luni
2. unde peristaltice gastrice3. tumora pilorica (70-80%)
C) Clasificare - Forme clinice
• Precoce - fara interval liber - AP:tumori mici si dure
• Tardiva - dupa 2-3 luni - varsaturi reduse cantitativ - AP:oliva mare, ramolita
• Clasica
D) Diagnostic – Clinic si Ultrasonografia (standard)
Stomac
duoden
E) Tratament –forme usoare: alimentatie fragmentata
- antispastice- reechilibrare hidroelectrolitica- vit.K
- forme grave - pilorotomie extramucoasa
4. Complicatii diverticul Merckel
(definitie = Diverticulul Meckel = rest embrionar situat in segmentele distale ale intestinului subtire)
Ocluzie intestinală
Fistula ombilicală
Diverticulita
Hemoragiile severe
Rar tumori benigne (angioame, neurom, lipom) sau maligne (sarcom, carcinom, adenocarcinom)
5. Hidronefroza diagnostic
Diagnostic : clinic – prezumptiv
Antenatal – ultrasonografie fetala , MRU fetala
Postnatal : Urografia este examenul ce precizeaza diagnosticul. Ea va evidentia capacitatea functionala a rinichiului, gradul dilatatiei pielo-caliceale, grosimea parenchimului, aspectul rinichiului controlateral, eventualele anomalii asociate (rinichi in potcoava, malrotat, ectopic, duplicat etc).
Alte investigatii:
1. Echografie postnatala2. Cistografie mictionala3. Arteriografie4. Teste sanguine si urinare
6.Tumora Wilms
A)Definitie: Tumora Wilms este o tumora maligna renal care afecteaza in special copiii.
B) clinica
Triada casică: - tumoră
- durere
- hematurie
Tulburări digestive: diaree, vărsături, greaţă.
abdomen acut - inflamator
- traumatic
Semne urinare: hematurie capricioasă
infecţie urinară
varicocel
Hipertensiune arterială
C)Clasificare stadiala
• st. I tu. limitată la rinichi, capsulă intactă, adenopatii(-),
metastaze(-)
• st.II:tu. extinsă regional, capsulă spartă, rezecabilă total,
adenopatii(+), metastaze(-)
• st.III: tu. st.II necrozată, ruptă, biopsiată
• st. IV: tumoră cu metstaze hematogene
• st. V : tumoră bilaterală, simultană sau succesivă
D)Imagistica – Ecografie, Urografie, CT, RMN
E) Tratament
chirurgical: -rezecţia tumorii- stadializare- histologie- tu. Wilms bilaterală!!!
radioterapie: - pre / postoperator
(protocol)
chimioterapie: - cură primară/secundare
cu: actinomicina D, vincristină doxorubicină, cytoxan
7.Megaureter
8. Semne de certitudine fracturi
-amobilitate anormală;-crepitaţie osoasă;-întreruperea continuităţii osoase;-intrasmisibiiitaîea mişcărilor.
Semnele de certitudine sunt prezente numai în fracturile complete cu deplasare
9.Criterii Stagnara pt tratamentul scoliozei
0-30 grade unghi Cobb = kinetoterapie30-50 =kinetoterapie + ortopedie (corset)peste 50 = interventie chirurgicala
10. Semne Clinice in luxatia de sold
1. Semnul ORTOLANI
Ortolani îl considera constant şi patognomonic
Primul timp ADDUCŢIE (apropie picoarele)
Al doilea timp ABDUCŢIE (le departeaza)
După vârsta de 3 luni este semn de laxitate articulară
Din 3 cazuri cu Ortolani +, numai unul dezvoltă luxaţie (importanţa ecografiei de şold la această vârstă !)
2. . Semnul BARLOW (este invers)
Primul timp ABDUCŢIE
Al doilea timp ADDUCŢIE
Poate fi pozitiv până la vârsta de 6 luni
11.Clasificarea Salter Harris a fracturilor
Clasificarea Salter-Harris a decolarilor epifizare
Tip I – decolare epifizara constand doar in alunecarea izolata.
Tip II –decolare epifizara si fractura oblica metafizara . Exista doua traiecte de fractura , unul orizontal si altul vertical.
Tip III – decolare si fractura epifizara
Tip IV – decolare , fractura epifizara si fractura oblica metafizara.
Tip V – lezarea cart.de crestere prin compresie , tasare (scade marimea cartilajului de crestere)
Tip VI – lezarea inelului pericondral (tip Mercer Rang). Ex : in cazul radius-ului , decolarea se asociaza cu deformarea stiloidei radiale.
Tipul I si II sunt fracturi extraarticulare ; leziunile fiind in cartilajul de crestere , se prefera o reducere anatomica.
Tip III si IV – sunt fracturi intraarticulare – necesita o reducere perfecta ; e necesara interventia chirurgicala.
Tip IV – nu pune probleme de tratament dar pune probleme de diagnostic . Se face o Rx ativa.
12.Hernia hiatala – dg pozitiv
Clinic:
Vărsături – conţin sânge anemie secundarăDurere retrosternalăSughiţDispneeTusePneumopatie de aspiraţieEsofagita peptică stenoză cardioesofagiană
Radiografie: Poate evidenţia refluxul gastroesofagian Dilataţie vizibilă la examenul pe gol Ex. cu substanţă de contrast
13.hernia difragmatica A) Def: Rezultatul migrării în torace a unei părţi a viscerelor abdominale printr-un defect
diafragmatic congenital
B) Locuri posibile de herniere:
1.sp. retrosternal
dreapta: foramenul MORGAGNI stânga: fanta lui LAREY
2. reg. posterolaterală – BOCHDALEK3. hitusul esofagian
În aprox. 90% din cazuri - defectul survine pe stânga.
Cauze:- închiderea mai târzie a
canalului pleuroperitoneal stâng- protecţia relativă oferită de ficat pe dreapta
C)Clinic si diagnostic 3 forme clinice mari:
1. insuficienţă respiratorie severă în primele ore de la naştere, necesitând suport mecanic pulmonar agresiv.
2. simptomatologie minimă.3. grade variabile de insuficienţă respiratorie în primele 24 de ore de viaţă.
Dispnee şi cianoza în grade variate Abdomen excavat Vărsături Absenţa murmurului vezicular pe partea afectată Zgomote anormale, hidroaerice Deplasarea matităţii cardiace
Rx: imagini hidroaerice multiple cordul deviat deviaţia traheei abdomen cenuşiu, opac
D)Tratament:
în primul rând tratamentul hipoplaziei pulmonare şi a HTP (hipertensiune pulmaonara)
chirurgical: Abord abdominal
Defect mare:
- protezare sintetică
- lambou inversat de latissimus dorsi
Prognostic:
- rezervat
Complicaţii:
- reflux gastroesofagian
- complicaţii pulmonare
- ocluzii prin bride, volvulus
- recidivă
14.Tratament Osteomilita:
1. Tratament medical: -Susţinerea funcţiilor vitale- Eradicarea infecţiei (antibioterapia)
ce se face: Antibioterapia iniţial administrarea se face raţional (antibiotice cu spectru larg pe coci şi bacili
grampozitivi şi gramnegativi şi anaerobi) ulterior tratamentul se face ştiinţific, după antibiogramă, în primele 7 zile intravenos,
ulterior 7 zile intramuscular şi ulterior per os
*la fiecare 7 zile pacientul se reevaluează biologic prin VSH, proteină C reactivă, hemoleucogramă
*in cazurile grave se administrează cefalosporine minim 50 mg/kilocorp
2. Tratament chirurgical: Evacuarea focarului Extirparea magmei osteomielitice
3. Tratament ortopedic – omobilizare in aparat gipsat
15. Scolioza clasificare, diagnostic
I. Clasificare
structurale şi nestructurale.• Scoliozele nestructurale se mai numesc şi scolioze funcţionale sau atitudine scoliotică.
Ele sunt reprezentate de o deviaţie simplă laterală a coloanei vertebrale, ce revine la normal şi fără rotaţia vertebrelor.
• Scoliozele structurale se caracterizează prin persistenţa curburilor, a rotaţiei vertebrelor şi a deformărilor vertebrale şi costale la flexia anterioară a coloanei vertebrale A Scolioze idiopaticeB Scolioze congenitaleC Scolioze osteogeneD Scolioze neuropaticeE Scolioze miopaticeF Scolioze dismetabolice
• rahitism• osteogeneză imperfectă
G Scolioze de cauze infecţioase
II. Diagnostic Clinic si Radiologic
Clinic: (SCOLIOZA NU DOARE)a) echilibrul umerilorb) echilibrul bazinuluic) balansul sagital d) eventuala inegalitate a membrelor inferioaree) starea tegumentelor
Radiologic
• Vertebra limita superioara
• Vertebra limita inferioara
• Vertebra varf (sommet)
• unghiul lui COBB
APRECIEREA MATURITATII OSOASE-TESTUL RISSER
Astea este clasificarea celor structurale Kareem
16.Stenoza duodenala - clasificare
Intriseci si Extrinseci
Intriseci:
1.agenezii partiale de duoden
- cele doua capete se termina in deget de manusa
Tip III
2. atrezii de duoden – capete unite prin cordon fibros/ segment cu lumen f mic, nefunctional
Tip II
3. stenoza prin diafragm – complet sau incomplet Tip I
Extrinseci:
- brida Ladd
- pancreas inelar
- pseudochistul de coledoc
- duplicatia duodenala
- vena porta preduodenala
- pensa aorto-mezenterica