caiet_an3_2010-2011

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 1 0

U N I V E R S I T A T E A D E A R H I T E C T U R Ã ª I U R B A N I S M “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I

D E P A R T A M E N T U L B A Z E L E P R O I E C T Ã R I I D E A R H I T E C T U R Ã - A N I I I I - I I I 2 0 1 0 - 2 0 1 1AN 3

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 2

ANUL III AN UNIVERSITAR 2010-2011

3 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI


CAIET TEME PROIECTAREA N U N I V E R S I T A R 2 0 1 0 - 2 0 1 1

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃCATEDRA AN III



34A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu

32A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan

34B Conf.dr.arh. Alexandru Andries

32B Conf.dr.arh. Silvia Costescu

33A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel

31A Prof.dr.arh. Anca Otoiu

33B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu

31B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

35A Conf.dr.arh. Tavi Iliescu 36A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu 35B Conf.dr.arh. Anca Mitrache 36B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu



Gr. 31 A Prof. dr. arh. Anca Oþoiu Asist. drd. arh. Sergiu Petrea şef de an seria A Asist. drd. arh. Cristina Constantin Gr. 32 A Conf. dr. arh. Bogdan Tofan Asist. drd. arh. Teodor Badiu P.O. prep. drd. arh. Mariana Cârstoiu

Gr. 33 A Prof. dr. arh. Ioan Lucãcel Şef de lucrãri dr. arh. Maria Enache Prep.drd.arh. Daniela Calciu P.O. arh. Cristiana Ştefan Gr. 34 A Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Preşedinte ªef de lucrãri drd. arh. Dragos Perju ªef de lucrãri drd. arh. Vladimir Vinea

Gr. 35 A Conf. dr. arh. Octavian Iliescu P.O. arh. Andrei Atanasiu P.O. arh. Crişan Atanasiu P.O. arh. prep. Ştefan Radocea Gr. 36 A Conf. dr. arh. Iulia Stanciu Şef de lucrãri drd. arh. Ştefan Dorin Adam P.O. arh. Robert Zotescu

Gr. 31 B Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departament Şef de lucrãri dr. arh. Haytham Zeki Şef de lucrãri dr. arh. Andra Panait

Gr. 32 B Conf. dr. arh. Silvia Costescu Asist. drd.arh. Adrian Moleavin P.O. prep. arh. Corina Bradăţeanu

Gr. 33 B Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu Asist. drd. arh. Alexandru Cãlin P.O. asist. dr. arh. Ştefan Simion P.O. arh. Lorin Nicolae

Gr. 34 B Conf. dr. arh. Alexandru Andrieº Asist. arh. Razvan Salomia Asist. arh. Ioana Mântulescu

Gr. 35 B Conf. dr. arh. Anca Mitrache Asist.drd. arh. Carmen Ţigău P.O. arh. Vlad Popescu

Gr. 36 B Prof. dr. arh. Adrian Spirescu Şef catedrã ªef de lucrãri drd. arh. Mihaela Pelteacu şef an 3, seria B Asist. drd. arh. Andrei Lakatoº (bursa) P.O. Şef de lucrãri drd. arh. Florian Stanciu

CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III



SEMESTRUL 5

PROIECT NR.1 | Tema de atelier: CULTURA 1331A - Biblioteca de vecinătate 1732A - Teatru experimental 2133A - Club „Ceramică neolitică” - ateliere de creatie 2534A - Centru local de cultură şi de producţie artistică 2935A – Planetarium 3336A - Centru de dans experimental 3731B - Centrul de studii de documentare Mircea Eliade 4332B - Centru de vizitare – Parcul naţional munţii Măcinului 47 33B - Marina – Park Navodari 5134B - Complexul Uniter 5735B - Club de dans 6336B - Muzeul apei 67

PROIECT NR.2 | Tema de atelier: TURISM 7131A - Hostel pentru tineri 7932A - Spatii cazare artisti 8133A - Hostel pentru tineret 8534A - Hostel 8935A - Jugend hostel 9336A - Boutique – Hotel Cismigiu 9531B - Hostel 10132B - Cazare – Parcul naţional munţii Măcinului 10533B - Meeting-point urban in zona Casei Presei 10734B - Complexul Uniter 11135B - Hotel tineret- Streharet 11536B - Eco-hostel 119

SEMESTRUL 6

PROIECT NR.3 | LocuinţE coLEcTiVE 121

TEME ScHiţĂ DE ScHiţĂ

SEMESTRUL 5

1. CULTURA – Pavilion itinerantIntocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Bogdan Tofan, Grupa 32 A

2. CULTURA – Afis pentru Expozitie de sculpturaIntocmitor de tema : Atelier prof. dr. arh. Ioan Lucacel, Grupa 33 A

3. TURISM – Dotare turistica pe Autostrada SoareluiIntocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Anca Otoiu, Grupa 31 A – restanta semestrul 5

SEMESTRUL 6

4. TURISM – “Instalatie” – semnal urban / machetaIntocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Octavian Iliescu, Grupa 35 A

5. ARHITECTURA SACRA – Monument comemorativIntocmitor de tema : Atelier prof.dr. arh. Mircea Ochinciuc, Grupa 31 B

6. SUBIECT – “Surpriza”Intocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Alexandru Andries, Grupa 34 B – restanta semestrul 6

RESTANTA CU PLATA

7. MOBILIER URBAN – Statie tren urban suprateranIntocmitor de tema : Atelier prof.dr. arh. Adrian Spirescu, Grupa 36 B



Povaþã

Nu demult, am citit o reflecþie a lui Paul Valéry care mi-a inspirat rândurile de faþã. Ea sunã în traducere liberã cam aºa:

… creaþia originalã se declanºeazã în condiþiile constrângerii ºi se de-gradeazã în starea de libertate !

Pare negarea valorii libertãþilor artistului. Nu-i aºa ?Doar la prima vedere !

Pentru cã, dacã schimbãm planul de referinþã, arhitectura, cea care ne-a strâns, pe noi toþi, în atelierele acestei ºcoli, e departe de a fi numai un exerciþiu estetic.Arhitectura se valorificã tocmai în limitele contrângerilor funcþionale pen-tru ca sã toarne în forme artistice, nevoi ºi idealuri, ambiþii ºi neliniºti,materiale ºi tehnologii, mode ºi idei fixe, ……………………………………bugetul clientului,ºi uneori, nepuþinta noastrã de a le cuprinde pe toate !

Insã, raþiunea cu care le amestecãm nu trebuie sã ne subjuge visul de a le dãrui celorlalþi o lume mai frumoasã .

In schimb, libertatea totalã e asemeni derutei de a construi o casã în plin deºert.Neavând repere, e .... simplã gratuitate !Un secol îºi modifica de nenumarate ori “compasul” ºi arhitectura ul-timilor ani stã marturie.

Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat cel-ebru:

Sã ne temem de profesorul unei singure idei !prof. dr. arh. MIRCEA OCHINCIUC



2. PROGRAMA ANALITICÃ

2.1 CONCEPTAtelierul de arhitecturã (disciplinã de bazã a Facultãþii de Arhitecturã) este locul unde se realizeazã integrarea cunoºtinþelor acumu-late la cursurile teoretice, având drept rezul-tat final conceperea unui obiect de arhitec-turã.Primii trei ani încheie un ciclu de pregãtire reprezentând un prag important cãtre cea de a doua perioadã de instruire (anii IV, V ºi VI).Creionarea unui concept care sã stea la baza programei analitice se spijinã pe o serie de elemente:* Sistemul de instruire are calitãþii integra-

toare coroborând baza de cunoºtinþe gen-erale acumulate de cãtre studenþi cu creaþie arhitecturalã.

* T ematica þine seamã de modificãrile evolutive ale societãþii contempo-rane, caracterizatã de o largã paletã de cuceriri tehnologice, integrand domenii pluridisciplinare ºi de graniþã.

* Înþelegerea arhitecturii ca o formã complexã de ARTÃ.* Studierea aprofundatã a mijloacelor de limbaj ºi de expresie arhitectur-

alã: element; volum; spaþiu; formã; funcþiune; texturã; culoare etc.* Stimularea creativitãþii - scop major ºi definitoriu al arhitecturii.* Înþelegerea arhitecturii ca o stare de echilibru între forma purã, forma

abstractã ºi funcþiune. Se poate remarca faptul cã fiecare ºef de atelier îºi construieºte propria sa metodã didacticã care se înscrie însã într-o metodologie generalã.

2.2. OBIECTIVE GENERALE- Însuºirea capacitãþii de percepere , configurare ºi reprezentare a spaþiu-

lui arhitectural;- Fundamentarea propriei gândiri proiective ca metodã ºi instrument de

concepþie a unui obiect arhitectural;

- Rolul funcþiunii ºi structurii de rezistenþã în definirea unei forme arhi-tecturale;

- Aprofundarea studiului mijloacelor de limbaj ºi expresie arhitecturalã;- Analiza tipologico - morfologicã a SIT-ului;- Studiul relaþiilor loc/formã/funcþiune/semnificaþie/configuraþie stilis-

ticã;- Însuºirea desenului ca mijloc de exprimare esenþial în proiectarea de

arhitecturã;- Experimentarea reperelor fundamentale din arhitecturã: scarã, ritm,

proporþie, relaþia între spaþiul interior ºi cel exterior, valoarea creativã a luminii, culorii ºi texturii etc.;

- Experimentarea modelului de spaþiu public;- Studiul analitic al tipologiei de locuire colectivã în clãdiri cu puþine nive-

luri (P + 4);- Exersarea posibilitãþilor de susþinere teoreticã a soluþiilor arhitecturale

propuse de studenþi.

Obiectivele enumerate mai sus urmãresc fundamentarea unui nivel al cunoºtinþelor fãrã de care anul III nu va putea fi promovat, concretizat prin temele de arhitecturã propuse ºi bibliografiile anexate acestora. Dobân-direa de cãtre studenþi a unor competenþe în domeniu este un obiectiv urmãrit la nivel de catedrã.

2.3. METODOLOGIEAtelierul de arhitecturã îºi bazeazã îndrumarea pe complementaritatea dintre sistemul de compunere liberã (intuitivã) ºi sistemul de compunere pe baza unor repere (reguli, modele). Concretizarea acestui principiu se face în douã direcþii principale:- proiectele cu îndrumare (de complexitate variabilã)- schiþe de schiþã (lucrãri de câte 10 ore) care au loc pe tot parcursul anu-

lui, urmãrind testarea calitãþilor creative ºi imaginative ale studenþilor precum ºi nivelul de acumulare a conoºtinþelor specifice.

Mijloacele de îndrumare ale studenþilor la atelierul de arhitecturã sunt:* Obligativitatea documentãrii (conform bibliografiei indicate la fiecare

proiect) finalizatã printr-o mapã de studiu individual.* Prezentãri teoretice susþinute de cadrele didactice (pentru întregul an de

studiu sau la ateliere)



* Corectura ºi discuþia individualã* Corectura ºi discuþia individualã la panou* Exersarea capacitãþilor de exprimare prin desen, graficã, perspective con-

venþii grafice specifice arhitecturii, machete ºi simulãri pe calculator* Sintetizarea ideilor, soluþiilor ºi a formelor propuse prin proiect într-un

material scrisde fundamentare personalã* Susþinerea lucrãrilor predate în faþa unui juriu, realizându-se astfel o

iniþiere în critica de arhitecturã. Metodele de îndrumare sunt constituite pe baza unor repere, reguli ºi modele. Proiectele sunt îndrumate continuu pe perioada realizãrii stu-diului.Mai sunt prevãzute schiþe de schiþã ( câte 3 lucrãri de 10 ore pe semestru) cu caracter de lucrãri de control ce au drept scop testarea cunoºtinþelor acumulate de cãtre studenþi.

Concepþia de instruire este susþinutã prin urmãtoarele mijloace:- Prezentãri teoretice susþinute de cadrele didactice pentru întregul an de

studiu sau pe ateliere.- Însuºirea unui material documentar obligatoriu.- Dobândirea capacitãþilor de reprezentare prin exerciþii de desen, gra-

ficã, culoare sau machete ºi simulare de calculator.- Prezentarea unei mape de studiu individual.- Susþinerea liberã a lucrãrii propuse de cãtre student, ce se constituie

într-o iniþiere în critica de arhitecturã.

Materiale didactice: proiecþii diapozitive, publicaþii de specialitate, fo-tografii, machete.

Mod de evaluare: susþinere individualã a proiectului cu notare în juriu.

Bibliografie: prezentatã în tematica obligatorie ºi în progra-mele alternative pe atelier.

2.4. REGULAMENT DE PROMOVARE Conform planului de învãþãmânt la facultatea de arhitecturã, un an uni-versitar este încãrcat la disciplina proiectare de arhitecturã cu un numãr de 24 credite, (câte 12 pe semestru).

La proiectare (an III) creditele sunt repartizate astfel:Semestrul 5- Culturã, temã de atelier (7 sãpt.) 6 credite- Turism, temã de atelier (7 sãpt.) 5 credite- Schiþe de schiþã 1 credit Total (sem. 5) 12 credite Semestrul 6- Locuinþe colective (p+4) (5 sãpt.) 3 credite (PUD+machetã)- Locuinþe colective (p+4) (9 sãpt.) 8 credite (proiect de detaliere)- Schiþe de schiþã 1 credit Total (sem. 6) 12 credite

2.5. TEMATICA ANULUI IIITematica impusã pentru pregãtirea la proiectare a anului III de studii cuprinde:

ARHITECTURA MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR (SEM. 5)* PROIECT NR. 1 (TEMÃ DE ATELIER) 7 sãptãmâni - 6 credite CULTURA

(Centru local de cultura si de productie artistica, Teatru experimental, Club “ceramica neolitica” - ateliere de creatie, Biblioteca de vecina-tate, Planetarium, Complexul Uniter, Centru de vizitare - Parcul national muntii Macinului, Marina - park Navodari - pensiune si club pentru o asociatie a voluntarilor ecologisti, Centrul de studii de documentare Mircea Eliade, Club de dans, Muzeul apei)

* PROIECT NR. 2 (TEMÃ DE ATELIER) 7 sãptãmâni - 5 credite TURISM )(Hostel, Spatii cazare artisti, Hostel pentru tineret, Hostel pentru tin-eri, Jugend hostel, Complexul Uniter, Cazare - parcul national muntii Macinului, Meeting-point urban in zona Casei Presei, Hostel, Hotel ti-neret- Streharet, Eco-hostel=

LOCUINÞA ªI ORAªUL (SEM. 6) - PROIECT DE SINTEZÃ* LOCUINÞE COLECTIVE ÎN CLÃDIRI CU PUÞINE NIVELURI (P+3-4)



FAZA I-a, 3 saptamaniStudiul ansamblului si al relatiei cu orasul, determinarea modului de ocu-pare spatiala si volumetrica a amplasamentului.: Faza II-a, Prima etapa, 6 saptamaniStudiul unitatilor locative care compun tronsoanele de locuinte diferite si studiul „ocuparii” volumelor;Faza II-a, Etapa a doua, 5 saptamani Studiul de detaliu al unui tronson selectat

* 3 Schiþe de schiþe - 1 credit

Obiectivele urmãrite în acest studiu de sintezã sunt:- Pornind de la contextul sitului, ocuparea teritoriului de volumele locuirii

colective hibridizate cu alte functiuni cat si de spatii verzi gradate de la spatii private, spatii semipublice si spatii publice, in vederea influentarii pozitive a calitatii spatiului de locuit si a interactiunii sociale a locuito-rilor. (Urbanitate)

- Ocuparea volumelor, prin suprapunere, cu locuinte care au tot confortul unei locuinte individuale, care reusesc sa raspunda unor cerinte cat mai diversificate de utilizare, prin tipologii cat mai diferite si cat mai flexibile, dar care folosesc in comun terenul, accesele, circulatiile, instalatiile edilitare, spatii comunitare si spatii exterioare. (Flexibilitate)

- Folosirea tehnologiilor constructive care favorizeaza echilibrarea con-sumurilor energetice”, care se acomodeaza uşor la schimbările care survin de-a lungul timpului prelungind durata de utilizare a locuintelor şi care minimizează folosirea resurselor în procesul de construcţie ape-land la reciclare si materiale hibride. (Durabilitate)

- Intelegerea potentialului pe care il are locuirea colectiva de a recom-pune urbanitatea orasului si de a determina cresterea orasului chiar in interiorul sau, anuland modelul marginalizarii locuintelor-dormitor din periferie.

2.6. REZULTATERezultatele obþinute de cãtre studenþi la disciplina obligatorie “Proiectare de arhitecturã” se bazeazãpe un pachet de criterii commune de apreciere:* Aprofundarea cerinþelor temei, care sã aibã drept rezultat un demers

propriu bine fundamentat

* Corectitudinea rezolvãrilor propuse de cãtre fiecare student la nivelul relaþiilor cu SIT-ul, a conexiunilor volumetrice, funcþionale ºi tehnice-constructive

* Punerea în evidenþã a unei idei compoziþionale care sã confere spaþiilor rezultate o anumitã valoare de utilizare

* Valoarea soluþiei de arhitecturã aleasã, fundamentalã de acurateþea stilului, precum ºi de axpresivitatea volumetricã în contextual propus de temã

Modalitãþi de evaluareSistemul de promovare este structurat atât pe metode de notare tradiþion-alã, cât ºi pe sistemul modern de obþinere de calificative prin introducerea noþiunii de credit.Performanþa studenþilor se evalueazã prin urmãtoarele modalitãþi: - proiecte cu îndrumare - schiþe de schiþã - documentare - studiu individual - practicã profesionalã - susþinere teoreticã - evaluare continuãProiectele cele mai valoroase fac obiectul unor cataloage care se redac-teazã în fiecare an universitar, constituind material documentar pentru seriile urmãtoare de studenþi.Proiectele deosebite, proiectele de excepþie se premiazã.

ªef de catedrã an III, prof. dr. arh. Adrian Spirescu



p r o i e c t d e a t e l i e r

Tema cadru:Proiectul nr.1 CULTURA

Numar de credite : 6 | Durata : 7 saptamâniAmplasament :Amplasamentul obiectivului studiat este stabilit conform fiecãrei teme de atelier în parte.

Date de temã :Fiecare atelier va propune conţinutul în detaliu al temei, dar se vor re-specta urmãtoarele prevederi :* Suprafaţa construitã desfãşuratã 350-500 mp;* Parcãri conform normelor în vigoare;* Regim de înãlţime recomandat: subsol, parter şi maxim 2 etaje.

Obiectivele generale ale studiului :* aprofundarea cunoştinţelor referitoare la analiza şi interpretarea unu-

amplasament real ;* dezvoltarea capacitãţii de a propune un concept general al unui ansam-

blu de arhitecturã şi de a elabora soluţii particulare pentru componen-tele acestuia, cu pãstrarea coerenţei generale ;

* cunoaşterea modalitãţilor specifice prin care arhitectura poate deveni un vector de comunicare în spaţiul cultural al societãţii.

Criterii de apreciere :* înscrierea adecvatã a soluţiei în contextul dat ;* calitatea rezolvãrii spaţial-volumetrice, funcţionale şi a relaţiei interi-

orexterior ;* fundamentarea şi detalierea sistemului constructiv, adaptat soluţiei

dearhitecturã ;* modul de utilizare a materialelor de construcţie şi finisaj ;* acurateţea şi expresivitatea prezentãrii grafice.



Redactare :Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 6 formate 50×70 cm, într-o tehnicã la alegere (inclusiv calculator) şi va cuprinde urmãtoarele piese :* Plan de situaţie sc. 1:500* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc.

1:100* 2 secţiuni caracteristice sc. 1:100* Toate faţadele sc. 1:100* Macheta obiectului sc. 1:100În funcţie de particularitãţile temelor de atelier se pot solicita şi alte piese desenate.

Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii in comisiile de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor si o decriere in romana si engleza a so-lutiei (maxim 100 de cuvinte).

Notã :Toate studiile de atelier se vor prezenta la corecturã pe foiţã sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite într-o mapã, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corecturã. Nu se fac corecturi pe laptop sau fãrã prezentarea mapeide studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş de identificare, conform modelului de catedrã. Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor.

Bibliografie generalã :* Christopher Alexander - De la synth?se de la forme - Dunod, Paris,

1971* Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722* Geoffrey Broadbent - Semnificaţie şi comportament în cadrul construit - cota II 4406* Eva Dallo - Shop Design - Daab, Köln, 2005 - cota II 5988* Albert Ferré et al. (ed.) - Verb Matters - Actar, Barcelona, 2004* Constantin Goagea, ªtefan Ghenciulescu et al. (ed.) - Remix. Fragments

of a Country - Bucureşti, 2007 (ediţia a doua)* Zaha Hadid - Mind Zone* Cosma Iurov - Arhitectura clãdirilor multifuncţionale - Editura Tehnicã,

Bucureşti, 1982* Philip Jodidio - Architecture Now - Taschen* Philip Jodidio - Building a New Millennium - Taschen* Pierre Merlin - Géographie de l’aménagement - cota I 19 T* P. A. Michelis - Estetica arhitecturii - Editura Meridiane, Bucureşti, 1982* Ernst Neufert - Manualul arhitectului* Daniela Rãdulescu - Arhitectura centrelor culturale moderne - Editu-

raTehnicã, Bucureşti, 1996* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publi-

cations, New York, 2001 - cota III 3838* J. O. Simonds - Arhitectura peisajului - cota II 2123* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005* Anthony Wilson - Design for leisure entertainment - 1980* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Archi-

tecture and Landscape* Bruno Zevi - Codul anticlasic - Editura Paideia, Bucureşti, 2000* A + U - ian. 2000* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,

6/2007, 4/2008* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128* Japan Architect - 45, 46, 48* L’Arca - 31/1999* L’architecture d’aujourd’hui - 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343

(dec.2002), 351 (martie 2004)* Techniques et architecture - 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie

2003), 465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483 (apr. 2006)

* The Architectural Review - 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006



Atelier Prof. dr. arh. Anca oţoiu grupa 31A

Tema: BiBLioTEcA DE VEcinĂTATE

„Atunci când citiţi această carte, descoperiţi probabil ceva cu totul diferit. Ceea ce gândiţi este tot atât de important ca şi ceea ce autorul scrie. Este felul vostru de a simţi, de a vă folosi şi de a comunica aceasta.Desenaţi planul bibliotecii ca şi cum nicio bibliotecă nu a existat vreodată. Louis Kahn Architecture at Rice 1964

Premisa CARTEA CA LOC AL ÎNTÂLNIRIIBiblioteca oferă cartea, dimpreună cu tot ceea ce îi urmează, ziar, revistă, facsimil, microfilm, audiobook, documentar, carte digitală, etc. dar şi ceea ce îi premerge, inscripţie, pergament, manuscris, etc., ca loc al întâlnirii. Această întâlnire posibilă se multiplică şi se modulează infinit între întâl-nirea abruptă cu o întreagă lume, întâlnirea complice cu ceilalţi cititori şi întâlnirea uimită cu sine însuşi. În mijlocul Bucureştiului vechi, la intersecţia frântă a trei străzi, în ap-ropierea Casei Melik, îşi va împleti biblioteca spaţiile şi camerele. Progra-mul şi contextul vor prilejui şi ele o întâlnire, întâlnirea dintre interogarea materialităţii şi a limbajului acestui fragment de oraş şi problematizarea feluritelor moduri de a citi, de a cunoaşte, de a afla, în singurătate sau împreună cu ceilalţi. Acest fel de cunoaştere îşi suprapune imaginea peste aceea a unui drum, punctat de răscruci, pieţe, poduri, saloane, camere private, etc. Povestea bibliotecii se spune astfel prin posibilele alăturări spaţiale neaşteptate care îl poartă, pe cel care ia parte la întâlnire, undeva la graniţa dintre identitate personală şi teritoriu comun.

Date de temăDin asumarea şi interpretarea temei bibliotecii ca loc al întâlnirii şi din aflarea acesteia în inima oraşului, se va contura înlănţuirea spaţiilor. Ast-fel, spaţiile propuse vor fi următoarele:



Spaţii ale intrării: acces principal; foyer cu punct de informare/ împrumut; grupuri sanitare pe sexe şi grup sanitar pentru persoane cu handicap; lift de patru persoane pentru acces vertical persoane/ carte în legătură cu foyerul; circulaţie verticală secundară cu ieşire de serviciu; două birouri bibliotecari în legătură cu foyerul;Spaţii ale cunoaşterii: diferite săli/ trasee astfel: sală/ zonă carte; sală/ zonă periodice; sală/ zonă bibliotecă pentru copii; sală/ zonă de lectură pentru adolescenţi; sală media audio-video (DVD, CD); zonă acces inter-net; alveole pentru studiu individual; sală pentru conferinţe/ workshopuri (pentru maxim 40 persoane);Spaţii ale întreţinerii: mic depozit şi spaţiu de întreţinere şi recondiţionare carte; două vestiare pentru personal cu grup sanitar; centrală termică; tablou electric general; Spaţii ale grădinii: grădina de intrare; spaţii exterioare de lectură; par-care/ garaj pentru cinci autoturisme;Acestă listă de spaţii solicită adaptări în funcţie de evoluţia studiului, ast-fel încât, în final fiecare proiect poate propune îmbogăţirea ei cu spaţii particulare precum:Posibile spaţii adăugate: cafenea/ ceainărie; librărie/ anticariat; spaţiu expoziţional interior/ exterior; livadă; scurtătură între străzi; etc.Suprafaţa desfăşurată maximă, procentul de ocupare, regimul de înălţime şi retragerile vor fi stabilite respectând regulamentul de zonă protejată, suprafaţa recomandată de temă fiind de 500mp, iar regimul de înălţime parter şi două etaje.Spunând propria poveste despre biblioteca privită ca loc al feluritelor întâlniri, fiecare proiect va subordona acestei poveşti: volumetria şi inte-grarea în context, acccesibilitatea şi parcursul spaţial, felul legăturii între interior şi exterior, iluminarea naturală, structura spaţială şi sistemul con-structiv, închiderea şi materialitatea.

Obiective suplimentareDezvoltarea unui demers coerent pornind de la o temă dată.Traducerea comprehensibilă a unei idei non-formale într-un proiect ar-hitectural. Adecvarea proiectului de arhitectură la condiţiile specifice de loc, timp, etc.Abordarea spaţiului cultural ca spaţiu al legăturii posibile dintre oameni.

RedactareManiera de redactare va fi aleasă astfel încât să transmită cât mai clar intenţiile proiectului. Prima planşă va conţine informaţii care să poată permite reconstituirea drumului parcurs în elaborarea soluţiei precum şi o enunţare scrisă a demersului.

Bibliografie Herman Hertzberger, Lessons for Students in Architecture, 010 Publish-ers, Rotterdam, 2005Louis Kahn, Silence et lumière, Editions du Linteau, Paris, 1996Pierre von Meiss, De la forme au lieu. Une introduction a l’etude de l’architecture, PPR, Lausanne, 1986Peter Zumthor, Thinking Architecture, Birkhäuser, Basel, 1999Detail nr. 7/2001, Detail nr. 6/2005, Detail nr. 3/2005 El Croquis nr. 110/2004, El Croquis nr. 123/2004

ÎntocmitProf. dr. arh. Anca OţoiuAsist. drd. arh. Sergiu PetreaAsist. drd. arh. Cristina Constantin



Atelier Conf. dr. arh. Bogdan TOfAN grupa 32A

Tema TEATRU ExPERIMENTALAvem nevoie de cultura ca de apa, lumina si de aer. In zilele noastre pu-tine sunt investitiile in cultura de aceea mai mult ca un exercitiu anti-atro-fiere arhitecturala se propune aceasta tema incitanta destinata imaginarii unui spatiu destinat activitatilor din sfera teatrala. Se doreste crearea unui spatiu destinat tinerilor studenti la teatru, tiner-ilor pasionati de teatru care doresc sa urmeze cursuri de actorie si care sa se exprime astfel sub indrumarea unor regizori si actori consacrati. Tema se afla la granita dintre doua arte surori. Eficienţa unei investiţii de cultură se măsoară în creşterea calităţii vieţii urbane. Proiectul acesta acest lucru il urmareste.Spaţiul pentru contact social are un rol integrator si formativ-educativ in societate, dar şi de mijlocire a schimbului de informaţie. In mod evident un astfel de spatiu este spatiul teatral, spatiul unui teatru atelier, loc de intalnire, loc de comunicare, spatiu de manifestare a ludicului si histrion-ismului fiecaruia dintre noi. Compoziţia arhitecturală propusa va trebui să ofere un spaţiu adecvat actvitatilor ce se vor desfasura aici. Cursuri de miscare scenica, comuni-care, limbaj corporal, dar si ateliere de scenografie, costume sau mario-nete, sunt cateva dintre activitatile propuse alaturi de muzica si actorie de film. Aceste activitati se vor desfasura in interior sau in exterior, in grupuri neoficializate, dispuse la acţiune şi schimbări, cu un mod de comunicare propriu, reunite spontan, cu afinităţi, scopuri si interese commune.

Amplasament

Terenul de amplasament propus se afla la intersectia Strazii Pictor Verona cu strada Louis Calderon, in zona parcului “Gradina Icoanei”, pe un teren important pentru contextul architectural si istoric al zonei. Amplasamentul va beneficia de proximitatea verde a parcului Gradina Icoanei, de fosta “Scoala Centrala de Fete” proiectata de marele nostru arhitect Ion Mincu si de sala Toma Caragiu a teatrului Lucia Sturdza Bulandra. Pe ampla-sament se va intra din strada Pictor Verona. Se recomanda consultarea PUZ-ului postat pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti si pastrarea pe cit de mult posibil a spatiilor plantate.



Obiectul studiului Exerciţiul propus va solicita capacitatea de concepţie a unui spaţiu mul-tifunctional, transformabil, asociat expresiei de comunicativitate. Se va tine seama de amplasarea pe acelasi teren, la proiectul urmator cu tema de turism a unei pensiuni sau a unui corp de cazare ce va gazdui artisti. Studiul trebuie să aibă în vedere următoarele :- aprofundarea cunoştinţelor referitoare la analiza şi interpretarea unui amplasament real ;- dezvoltarea capacitãţii de a propune un concept general al unui ansam-blu de arhitecturã şi de a elabora soluţii particulare pentru componentele acestuia, cu pãstrarea coerenţei generale;- determinarea relaţiilor spaţial – funcţionale specifice programului pro-pus;- utilizarea mijloacelor de limbaj şi expresie arhitecturală specifice pro-gramelor de cultura- rezolvarea corecta a relaţiior dintre structură, multifuncţionalitate şi polivalenţă. - Integrarea in context prin intermediul unei tratari peisagere a incintei de aplasament cu mobilier urban, alei, jocuri de apa si o iluminare nocturna adecvata.

Date de temăCladirea clubului de teatru experimental va avea un regim de înălţime de S+P+1E. Gradul de suprapunere parţială sau totală al nivelelor va rezulta din logica compoziţiei. Se va modela pamintul si se vor gindi spatii de amfiteatru exterior.Suprafaţa construitã desfãşuratã va fi de 350-500 mp. Arhitectura va răspunde dezideratului de adaptabilitate a spaţiului la funcţiuni diverse pe parcursul aceleiaşi zile.

Spaţii funcţionale - Spaţiu multifuncţional în suprafaţă de 80¸90 mp. Acest spaţiu va trebui să adăpostească spectacole, workshopuri, întruniri, audiţii, proi-ectii filme sau repetitii. - Un hol de cca 90 mp. ce va adăposti funcţiunile de primire, in-formare, garderobă şi spaţiu expoziţional.

- Grup sanitar pentru public diferenţiat pe sexe de cca. 20 mp..- Birou administrativ de cca. 15 mp. - Spaţii pentru trei ateliere, adaptabile în timp funcţiunilor ar-tistice propuse, între 30 şi 50 mp fiecare.- Spaţii pentru alimentaţie publică (bufet de tip fast-food şi bar) de cca. 80 mp., dotate cu un spaţiu de depozitare de cca. 20 mp. - Circulatii verticale- Parcaj pentru vizitatori (8 locuri) şi parcaj separat pentru personal (3 locuri).- O curte de serviciu pentru recuzita si decoruri intr-o zona ascunsa pub-licului.

În funcţie de gradul de polivalenţă, spaţiile multifuncţionale vor fi echipate cu gradene şi podiumuri mobile, pereţi glisanţi, elemente de comparti-mentare amovibile, pardoseli multifuncţionale, şi mobilier uşor de ma-nevrat şi depozitat.

Date constructiveAlegerea sistemului constructiv va fi în funcţie de soluţia de partiu adoptată (structura de beton armat, metal sau lemn). Amplasamentul este dotat cu toate utilităţile.

Criterii de apreciere- înscrierea adecvatã a soluţiei în contextul urban dat- expresia arhitectural – volumetrică a obiectului de arhitectură in lumina în strânsă relaţie cu rezolvarea funcţională.- logica rezolvării structurale în contextul unor spaţii multifuncţionale şi polivalente.- modul de utilizare a materialelor de construcţie şi finisaj- expresivitatea prezentării finale a proiectului.- capacitatea de a crea spaţii flexibile, evolutive în timp.

RedactareProiectul va fi prezentat pe formate de hirtie cu dimensiune obligatorie de 50x70cm, intr-o tehnica la alegere şi în format PDF pe CD. Se recomanda folosirea aquarelelor si a creioanelor colorate.Se vor prezenta următoarele piese : - mapa A4 cu prezentarea documentaţiei din bibliografia studiată inclusiv



cea atasata la tema- plan de situaţie sc. 1/500- planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc.1/100- doua secţiuni caracteristice sc.1/100- patru faţade sc.1/100- macheta obiectului propus sc. 1/100., poze ale machetei.

Se va citi si a se va lua in considerare tema cadruDurata studiului va fi de 7 săptămâni.

BibliografieRădulescu Daniela – Arhitectura centrelor culturale moderne,Editura Tehnică,Bucureşti,1996Iurov Cosma – Arhitectura clădirilor multifuncţionale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982Alexander Christopher - De la synthése de la forme, Dunod, Paris,1971Michelis P.A. - Estetica Arhitecturii, Meridiane, Bucureşti,1982Zevi Bruno Codul anticlasic, Paideia, Bucureşti,2000Wilson Anthony Design for leisure enterteiment,1980Christopher Alexander - De la synthese de la forme - Dunod, Paris, 1971Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722Peter Zumthor – Thinking architecture – Birkhauser – Publishers for Archi-tecture , Basel . Boston Berlin – ISBN: 978-3-7643-7497-6Peter Zumthor – aTMOSPHERES – Birkhauser – Publishers for Architecture , Basel . Boston Berlin – ISBN: 978-3-7643-7495-2Carlo Scarpa – Teatro Olimpico – VicenzaCarlo Scarpa – Castel Vecchio - VeronaRenzo Piano – Log Book – The Monacelli Press 1997 NY New York ISBN 1-885254-65-2Luce e architectura – Basilica Palladiana di Vicenza Biblioteca de la luce Reggiani - 2002 -9655 5.01.02Toyo Ito, Alvaro Siza, O. M. Ungers, Sverre Fehn, Gabetti et Isola, Tadao AndoArchitectural Revew – nr.3/2003, nr.6/2005,nr.1/2000Jugendklubeinrichtungen- Blatt nr.3/1981J.A.nr.45,46,48

L’Arca , nr.31/1999Arhitecture & Urbanism ian. 2000.

IntocmitConferentiar dr. arhitect Bogdan TofanAsistent universitar drd. arhitect Teodor Badiu



Atelier Prof. dr. arh. ioan LucĂcEL grupa 33A

Tema: cLuB „cERAMicĂ nEoLiTicĂ” - ATELiERE DE cREATiE

Amplasament: Amplasamentul propus în anul 3 pentru cele două proiecte de atelier se află pe strada Petricani, între lacul Tei şi lacul Plumbuita, în apropierea palatului Ghika Tei. Terenul are o suprafaţă de cca 1000 mp şi are o pantă uşoară spre lacul Plumbuita.

Date de tema:Tema urmăreşte crearea unui punct de interes care se adresează întregu-lui cartier Tei, ţinând cont că în zonă nu există dotări polarizatoare, de petrecere a timpului liber în mod util şi creativ. Teritoriul pe care se află Bucureştii a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică. Cercetările arheologice din perioada neolitică (7000-2500 î.e.n) au scos la iveală în apropierea zonei alese pentru studiu obiecte ce-ramice din acea vreme aparţinând Culturii Tei – Dudeşti, premergătoare a cunoscutei culturi Vădastra. Caracteristica principală a acestui tip de ceramică este faptul că ea este lucrată manual, fără folosirea roţii olaru-lui şi depăşeşte latura strict utilitară prin forma lor, silueta, ornamentica abstract-geometrică utilizată. In acest sens se propune un club de olărit, un loc unde vor exista ateliere în care se vor recrea obiecte ceramice după modele cunoscute, în tehnica pomenită mai sus, se vor expune şi vor avea loc dezbateri pe teme vari-ate.

Clădirea va avea regimul de înălţime P, eventual cu supanta şi va fi compusă din următoarele funcţiuni:- Hol multifuncţional ce adăposteşte un spaţiu de întâlniri, mică

expoziţie şi cafeterie -150 mp- Sală de conferinţe, proiecţii -100 mp- 3 ateliere - 3x25 mp - Biblioteca multimedia, documentare - 25 mp- Cuptor, spaţii de depozitare a lutului- Grupuri sanitare pe sexe



obiective suplimentare ale studiului faţă de tema cadru:- Întelegerea şi susţinerea obiectului de arhitectură propus ţinând cont de contextul local: relief, infrastructură şi repere istorice (Măn. Plumbuita, palatul Ghika Tei, biserica Doamna Ghika-Tei, salba de lacuri ale Bucureştilor) - Abilitatea încadrarii în sit (mimetism, contrast...)Intocmit:Lect. dr. arh. Maria EnachePrep. drd. arh. Daniela CalciuProf. dr. arh. Ioan Lucacel



Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 34A

Tema: cEnTRu LocAL DE cuLTuRĂ Şi DE PRoDucţiE ARTiSTicĂ

ArgumentProgramul de arhitectură pe care vi-l propunem este un prilej de reflecţie asupra posibilelor conexiuni dintre lumea artistică şi viaţa socială a comunităţii. Sprijinirea tinerilor artişti prin închirierea unor spaţii pen-tru ateliere şi locuinţe reprezintă o componentă notabilă a politicilor culturale publice din Europa. Încurajarea asociaţiilor (şi grupurilor in-formale) din comunităţile locale contribuie, la rândul său, la coeziunea socială generală. Asocierea celor două demersuri apare, în mod firesc, drept o modalitate ne-constrângătoare de favorizare a dialogului social şi a educaţiei non-formale.Caracteristicile amplasamentului ales vă permit imaginarea unor strate-gii variate de ocupare a terenului şi de raportare la contextul construit. Cele trei componente principale ale programului – sala multifuncţională, atelierele artiştilor şi studiourile – vor fi „asamblate” arhitectural, potrivit unui scenariu coerent de funcţionare a clădirii, ce va fi prezentat şi ar-gumentat pe parcursul studiului. Obiectul de arhitectură trebuie astfel să devină un mic pol cultural al cartierului şi să contribuie la regenerarea vieţii urbane a Bucureştiului contemporan.

AmplasamentTerenul propus este situat în Bucureşti, pe strada Veronica Micle nr. 3, şi are suprafaţa de 310 mp.

Date de temăRegimul de înălţime va fi de P+1 sau P+2 (parţial), cu respectarea alin-ierii la stradă a construcţiilor învecinate. Obiectul de arhitectură va cu-prinde următoarele spaţii :· Sală multifuncţională, compartimentabilă, cu acces public, ce poate servi ca spaţiu de reuniuni ale asociaţiilor (sau grupurilor) din cart-ier sau ca sală de expoziţii pentru artiştii găzduiţi de centru. Sala va fi completată cu un mic bar + oficiu şi cu grupuri sanitare, separate pe sexe. Suprafaţa totală – circa 130 mp.



· 3 ateliere pentru artişti (pictură / grafică / sculptură / arte decora-tive / arte media etc. – la alegere) – 3 x 40 mp = 120 mp.· 3 studiouri pentru artişti (zonă de zi, zonă de dormit, bucătărie

minimală, baie cu duş, spaţii de depozitare) – 3 x 35 mp = 105 mp.

· Spaţii de depozitare (materiale şi lucrări de artă) – circa 60 mp.· Spaţii tehnice – circa 15 mp.

Obiective suplimentare ale studiului· Dezvoltarea potenţialului studenţilor de a înţelege şi inter-

preta critic raportul sensibil dintre arhitectură şi societatea contemporană.

· Familiarizarea cu caracteristicile şi exigenţele procesului de creaţie artistică.

Criterii suplimentare de apreciere· Coerenţa scenariului de funcţionare şi echilibrul spaţial dintre

componentele programului.

Piese desenate, suplimentare faţă de tema-cadru· Schiţe şi scheme privind scenariul de funcţionare şi conceptul

spaţial.· O perspectivă exterioară la două puncte de fugă – desenată de

mână, într-o tehnică policromă.

Bibliografie· BORRAS, Montse – City Lofts = Lofts en la ciudad – Barcelona,

2007 – cota II 7373· BUICĂ, Viorica (ed.) – 13 birouri de arhitectură – Bucureşti, 2008

– cota II 7422· FERRÉ, Albert et al. (ed.) – Verb Matters – Barcelona, 2004· SCHITTICH, Christian (ed.) – Interior Spaces: Space, Light, Materi-

als – München, 2003 – cota III 4019· VAIS, Dana – Ficţiunile arhitecturii – Bucureşti, 2008 – cota I

10444· ZAHARIADE, Ana Maria ; OROVEANU, Anca (ed.) – Spaţiul public

şi re-inserţia socială a proiectului artistic şi arhitectural (vol. 2) – Bucureşti, 2007 – cota II 7040

· The Architectural Review – nr. 1321 (mart. 2007), 1328 (oct. 2007), 1332 (febr. 2008), 1336 (iun. 2008), 1339 (sept. 2008)

· A+U – nr. 443 (aug. 2007), 447 (dec. 2007), 451 (apr. 2008), 455 (aug. 2008)

· Domus – nr. 915 (iun. 2008), 918 (oct. 2008)· The Plan – nr. 29 (oct. 2008), 30 (nov. 2008)

NotăPe parcursul proiectului vor avea loc prelegeri de atelier (cu teme leg-ate de problematica spaţiilor de expunere şi creaţie artistică, de tendinţe semnificative ale arhitecturii contemporane şi de relaţiile acesteia cu so-cietatea), precum şi proiecţii de filme de arhitectură. Studenţii vor susţine, periodic, scurte prezentări în faţa colegilor, ca replici la prelegerile cad-relor didactice.

Întocmit,Prof. dr. arh. Emil Barbu PopescuŞef de lucrări arh. Vladimir Vinea



Atelier Conf. dr. arh. Octavian Alexandru ILIESCU grupa 35A

Tema: PLANETARIUM

ArgumentCercetarea si explorarea universului in care traim, pozitia si scopul nostru in cosmos sunt unele dintre cele mai vechi preocupari ale omenirii. Aceste framantari care, desi vechi de „cand lumea” sunt totusi foarte actuale. Astfel au luat fiinta diverse programe de arhitectura care sa deserveasca prin functiune, forma si structura, nevoia omului de a se cunoaste pe sine si de a se raporta la cosmos. PLANETARIUM-ul este un program de arhitectura care face parte din familia constructiilor civile cu functiune predominant culturala. In lume exista o multitudine de astfel de construc-tii (numai in Europa se inregistreaza cca. 450 de exemple), care reproduc modele la scara ale universului cunoscut, ale sistemului nostru solar, fie prin proiectii, machete sau altele. In Bucuresti, unul din polii culturali ai Romaniei, nu exista astfel de dotari culturale, in afara de un observator astronomic construit in secolul 19, care in prezent este depasit atat tehnic cat si moral.

Amplasament:Terenul propus pentru amplasarea planetarium-ului se afla adiacent stra-zilor Pictor Artur Verona si Jean-Louis Calderon, in gradina „Casei Uni-versitarilor”. Amplasarea exacta va fi propusa de fiecare student, in urma unei analize multi-criteriale a intregii zone, urmarind sa argumenteze pozitia si orien-tarea constructiei propuse cat si a amenajarilor exterioare.

Date de temă:Constructia propusa va avea un spatiu principal - „AUDITORIUM” cu o capacitate de cca. 150 de persoane. Auditorium-ul va fi spatiul in care se vor viziona proiectii, vor fi expuse modele planetare, se vor organiza sim-pozioane tematice etc. Forma si structura propusa pentru acest spatiu vor trebui sa se subordoneze acestor functiuni. Pentru functionarea eficienta a unui astfel de obiectiv este necesara implementarea unor functiuni con-exe: casa de bilete, punct info, sala de regrupare(foyer), grupuri sanitare, biblioteca multimedia, cafenea(la interior si/sau exterior) etc.



Schema functionala si organizarea spatiilor vor fi propuse in urma unui studiu aprofundat asupra modului de functionare al unui astfel de pro-gram complex, avandu-se in vedere o cat mai mare flexibilitate a activi-tatilor ce se vor desfasura aici.Sistemul constructiv, aspectul general si finisajele propuse vor urmari sa puna in valoare spatiile si buna functionare a unui astfel de program.Suprafata construita desfasurata a constructiei va fi de cca. 350-500mp.Regimul de inaltime se va incadra in maxim: S+P+2E.Se va propune amenajarea unor locuri de parcare pentru 10 autoturisme si un autocar.

Obiective suplimentare: Realizarea unui obiect de arhitectura „High-Tech” care sa se poata inscrie intr-o zona protejata, valoroasa din punct de vedere istoric, a orasului Bucuresti.

Redactare (piese suplimentare fata de cele cerute prin tema cadru):In afara pieselor cerute prin tema cadru, se vor intocmi, de asemenea, urmatoarele piese:- o plansa cu analiza amplasamentului care justifica prin scheme,

schite si diverse alte studii, alegerea exacta a locului si pozitiei constructiei in cadrul dat.

- perspective interioare si exterioare la nivelul ochiului care sa ilus-treze cat mai bine spatialitatea obiectivului.

Criterii de apreciere suplimentare:Capacitatea de a realiza un spatiu interior sculptural, potrivit unui astfel de program.Buna rezolvare a relatiei spatiu interior – spatiu exterior.

Bibliografie:O bibliografie selectiva va fi pusa la dispozitie dupa lansarea temei in atelier.

Intocmitconf. dr. arh. Octavian Iliescuarh. Andrei Atanasiu



Atelier Conf. dr. arh. Iulia STANCIU grupa 36A

Tema: CENTRU DE DANS ExPERIMENTAL

Centrele de dans contemporan sau balet clasic sunt aproape inexistente in tara noastra. La nivelul orasului Bucuresti, prin festivalurile organizate si prezenta unor mari regizori, coregrafi sau companii de dans, la eveni-mentele internationale ce au loc in teatre, fenomenul a devenit din ce in ce mai vizibil. Unul dintre teatrele cele mai active in acest domeniul este teatrul Odeon. In cadrul cladirii Teatrului National exista la ora actuala, intr-o formula improvizata la ultimul etaj, Centrul National al Dansului care gazduieste spectacole experimentale, festivaluri de dans cu o am-ploare ceva mai redusa dar si sali de pregatire pentru dansatorii sau coregrafii independenti.

AmplasamentPentru a veni in intampinarea acestor nevoi propunem construirea unui centru de dans experimental situat intr-o zona foarte centrala a Bucures-tiului, langa Fundatia ARCUB, pe strada Batistei, vis-à-vis de Ambasada Statelor Unite, in imediata vecinatate a Teatrului de Opereta si a Teatrului National. Terenul, fara a face parte dintr-o anumita Zona protejata, se afla intre 2 astfel de zone, respective ZP4-Bratianu si ZP21-Calderon.

Date de temaPe terenul prezentat in planul anexa, avand S= 935mp se propune con-structia unui centru de dans experimental, cu regim de inaltime maxim P+2, POT max= 50%, CUT max= 1.5.Functiuni minime necesare:- casierie - informatii- cafenea - zona lounge/ foier – in legatura cu spatiul public exterior- 3 sali de repetitie - sali pentru cursuri de dans- sala principala de dans experimental pentru 250-300persoane- vestiare / cabine dansatori echipate cu dusuri si grupuri sanitare- arhiva filme de dans cu o mica sala de proiectie- birouri pentru zona administrativa (director, secretariat, departa-

mentul financiar contabil, cultural, tehnic, etc)



- spatii tehnice: centrala termica, hidrofor, tablou electric general, centrala de ventilatie, etc

- parcaje supraterane sau subterane, conform normativelor in vigoare.

In functie de scenariul propus de fiecare dintre dumneavoastra, progra-mul poate fi completat cu spatiile si/sau amenajarile pe care le consi-derati necesare.

Intreg terenul va face obiectul unui studiu de amenajare si organizare functie de volumetria si abordarea propusa. Se vor studia spatii de in-termediere si legatura intre spatiul public al strazii si zona foier/lounge.

Structura de rezistenta, adaptata functiunilor si materialelor ce urmeaza a fi folosite, va fi la libera alegere, ea putand fi in cadre, metalica, mixta.

Prin proiectul propus se vor urmari datele, obiectivele, criteriile de apre-ciere si plansele de redactare definite prin tema cadru.

In plus fata de tema cadru, se vor preda la solicitarea atelierului urma-toarele piese:- planse de analiza a tesutului urban local, sc. 1/500- caiet schite in format A3, cuprinzand urmatoarele - ilustrare demers conceptual - perspective de studiu si finale realizate in tehnici traditionale- fotografii dupa machetele de studiu ilustrand evolutia proiectului.

Obiectivul studiului:Intelegerea contextului urban si architectural al zonei. Dezvoltarea logicii spatiu-structura-forma-sit- program.

Criterii de apreciere:- calitate spatiilor interioare, exterioare si intermediare ale cladirii - inscrierea corecta a constructiei in sit- coerenta demersului, de la concept la forma.- coerenta exprimarii functionle, structurale si formale.

Redactarea proiectului:Conform temei cadru, redactarea se va face intr-o tehnica la alegere, obligatorie fiind si realizarea unor planse (perspective, schite de idee, crochiuri, analize) in tehnica traditionala. Fiecare etapa a corecturii des-fasurata in cadrul atelierului se va face avand la baza o macheta de stu-diu a obiectului care va fi inserata in macheta de sit.

Biliografie:In prima sedinta de atelier se va inmana studentilor lista de titluri de carti, reviste si site-uri ce se recomanda a fi consultate. De asemenea studentii vor avea prezentari de atelier, care se vor axa pe analiza catorva proiecte cu aceasta functiune.

Intocmit,Conf. dr. arh. Iulia StanciuSef Lucrari drd. arh. Dorin-Stefan Adam



Atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc grupa 31B

Tema CENTRUL DE STUDII DE DOCUMENTARE MIRCEA ELIADE

“Memoria stă la baza culturii unui popor, iar cultura devine un mijloc - singurul mijloc - de supravieţuire”. (Mircea Eliade)

AmplasamentSitul propus se află în Bucureşti, pe strada Mântuleasa la nr. 7-9, intr-o zonă protejată (ZP22). Pe locul fostei şcoli primare a lui Mircea Eliade, demolată in 2006, teren ce includea o curte cu castani, o gradină cu zarzari şi vişini, există în prezent o suprafaţă neocupată unde coexistă sim-boluri, amintiri, spaţii imaginate, de fapt un loc al prezenţei prin absenţă. Inscris in aria de influenţă a clădirilor din zona veche a Bucureştiului, situl acumulează mai multe niveluri de lectură - simbolic, perceptual, social, literar, care constituie de fapt straturile succesive ce alcătuiesc memoria acestui loc. Mitologia străzii Mântuleasa poate contribui la regasirea şi recuperarea a ceea ce a fost pierdut sau uitat ( „Ce-a fost mai interesant am uitat”).

Eliade construieşte o geografie sacră, un loc care comunică pe verticală şi orizontală, în timp şi în spaţiu. Frecvent sunt amintite pivniţele secrete din curtea scolii, pivniţe care comunică intre ele pe o suprafaţă mare, dar care totodată conţin şi misterul unor dispariţii neelucidate; tainele de sub pământ, tainele Blajinilor; pivniţa cu apă prin care se poate trece pe tărâmul celalat („să aflaţi câte taine zac ascunse sub pamant, sub pietrele şi casele acestea”). Strada Mântuleasa este mai mult decat o stradă. Este un spaţiu variabil creat de o memorie colectivă care începe să fie amnezică.

Date de temăIn contextul lipsei unui centru dedicat memoriei lui Eliade precum şi al oportunităţii date de specificul amplasamentului, un spaţiu afectiv important pt scriitor, pro-punem studiul unui ansamblu format din două funcţiuni majore:* Centrul de studii de documentare Mircea Eliade * Spatii de cazare dedicate in principal cercetatorilor, scriitorilor,

profesorilor invitaţi, participantilor la workshopuri dar care vor putea fi folosite şi in regim de hostel pt tineri



Centrul de studii poate adăposti, in funcţie de scenariul propus, următoarele funcţiuni, care pot fi completate cu altele noi:· Spaţii de primire şi recepţie· Mediatecă (spaţiu multimedia – care va include o zonă de

bibliotecă, zonă de audiţii, zonă de studiu dotată cu calcula-toare)

· Sală multifuncţională (auditorium) cu o capacitate de circa 50 de loc. destinată in principal lecturilor publice

· Spaţiu expoziţional care poate servi şi ca foyer al sălii · Sală de expoziţie permanentă Mircea Eliade · Două mici ateliere pentru creaţie literară sau workshopuri · Cafeterie · Librărie · Spaţii de depozitare şi grupuri sanitare. · Spaţii publice intermediare sau exterioare la limita străzii, care

pot adăposti expoziţii temporare sau extinderi ale cafeteriei şi care vor face tranziţia de la public la privat.

Se vor respecta indicii urbanistici cf. zonei protejate – POT 65%, CUT max =2, Hmax 3 niveluri.

Obiective suplimentare- Cunoaştearea şi asimilarea de către studenţi a valorilor culturale

româneşti- Recuperarea dimensiunii narative a zonei studiate – interpre-

tarea lecturii şi transpunerea în proiectul de arhitectură (Proza Fantastică - Pe strada Mântuleasa, În curte la Dionis, Incognito la Buchenwald, Uniforme de general, etc )

- Capacitatea de a integra un obiect de arhitectură intr-un sit com-plicat, cu multe condiţionări, aflat intr-o zonă protejată

Bibliografie suplimentarăEliade, Mircea, Proză Fantastică, ed. Fundaţiei Culturale romane, 1991 Eliade, Mircea, Incercarea Labirintului, ed. Dacia, 1990Eliade, Mircea, Jurnal, 1941-1969, Bucureşti Humanitas, 2004Rusti, Doina, Dicţionar de simboluri din opera lui Mircea EliadeRăsuceanu, Andreea, Cele doua mântulese, ed. Vremea, 2009Holl, Steven, El Croquis, Leach Neil, Rethinking Architecture, Routledge, 1977

Intocmit:prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, şef de lucrări dr. arh. Andra Panait, şef de lucrări dr. arh. Haytham Zeki



Atelier Conf. dr. arh. Silivia COSTESCU grupa 32B

Tema: cEnTRu DE ViZiTARE – PARcuL nAţionAL Munţii MĂcinuLui

ArgumentÎn contextul înfiinţării Parcului Naţional Munţii Măcinului şi a creşterii in-teresului turistic pentru această zonă, se simte tot mai acut lipsa unor facilităţi care să înlesnească atât accesul publicului larg în Parc, cât şi familiarizarea acestuia cu elementele naturale (în special geologia şi ecosistemul Munţilor Măcinului) şi cu tradiţia locală. Propunem deci ca primele două proiecte ale semestrului 5 să abordeze integrat aceste două aspecte mai sus menţionate: un centru de vizitare pentru Parcului Naţional Munţii Măcinului şi o cazare pentru turişti. Deşi se prezintă ca teme de atelier distincte, cele două proiecte sunt amplasate pe acelaşi sit şi se prezintă ca părţi ale aceleiaşi intervenţii, trebuind să se subscrie unei aceleiaşi intenţii şi unei abordări unitare.

AmplasamentAmplasamentul propus se află în comuna Greci, judeţul Tulcea, în ime-diata vecinătate a Parcului Naţional Munţii Măcinului, la 86 km de Tulcea şi 27 km de Brăila, conform planului de situaţie anexat.

Date de temă generaleDatorită proximităţii Parcului Naţional Munţii Măcinului se vor respecta prevederile Regulamentului Parcului Naţional Munţii Măcinului, în special articolele 45 şi 46 (referitoare la construcţii). De asemenea, proiectele vor trebui să conţină elemente de arhitectură ecologică low-tech şi high-tech.

Date de temă Se propune e construcţia unui centru de vizitare, cu regim de înălţime maxim D+P+1+M. Ca funcţiuni obligatorii, centrul trebuie să cuprindă:- recepţie cu punct de informaţii;- punct de alimentaţie şi grupuri sanitare;- un spaţiu de expoziţie permanentă în legătură cu un spaţiu ex-

terior dedicat unei expoziţii cu elemente aparţinând geologiei şi/



sau florei locale;- un spaţiu de conferinţe/ expoziţie temporară/ şedinţe;- două spaţii de lucru tematice interactive: atelier prelucrarea pi-

etrei şi atelier prelucrarea pielii;- zonă administrativă cu toaletă proprie;- punct de vânzare;- parcări pentru 3 autoturisme şi 1 autocar.La acestea se pot adăuga alte spaţii considerate necesare, conform opţiunilor fiecărui proiect.

Obiective suplimentare ale studiului:- abordarea analizei contextului dintr-o perspectivă nouă;- dobândirea abilităţilor necesare pentru elaborarea unei teme

complete de arhitectură;- dobândirea abilităţilor necesare pentru proiectarea într-o nouă

paradigmă.

Criterii suplimentare de apreciere:- coerenţa şi consistenţa propunerii de la iniţierea proiectului până

la finalul acestuia;- calitatea spaţiului propus- preocuparea pentru detalii arhitecturale.Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru- minim o perspectivă exterioară;- o mapă de studiu (A4) documentar a principiilor de folosire a

energiei pasive şi active precum şi a sistemelor folosite în cadrul proiectului, cu exemple arhitecturale. Nu se acceptă cópii xerox;

- o planşă de sinteză a proiectului ce va include o pagină de text A4 ce va fundamenta intenţia şi opţiunile proiectului.

Intocmit: conf. dr. arh. Silvia Costescuasist. drd. arh. Adrian Moleavinasist. drd. arh. Ionut Nedelcu



Atelier Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu grupa 33B

Tema: MARinA – PARK nAVoDARi - PEnSiunE Şi cLuB PEnTRu o ASociAţiE A VoLunTARiLoR EcoLogiŞTi

O arhitectură regenerativă va construi aşezări sociale care pot fi locuite diferit. […] Pentru a participa la constelaţiile locale de idei, o arhitectură regenerativă va trebui să ia parte la isto-ria tectonică a unui loc. […] Mai curând decât să construiască obiecte, producătorii unei arhitecturi regenerative vor participa la construcţia unor procese integrate culturale şi ecologice.

(Steven A. Moore, “Technology, Place and Nonmodern Region-alism,” în Vincent B. Canizaro, ed., Architectural Regionalism – Collected Writings on Place, Identity, Modernity, and Tradition, New York: Princeton Architectural Press, 2005, pp 441-442)

PretextIn urma cu 18 ani, o echipa de studenti alaturi de specialisti in stiintele naturii au decis sa pune bazele primei organizatii nonguvernamentale care sa vegheze asupra bunastarii litoralului romanesc, dand astfel nas-tere Societatii de Explorari Oceanografice si Protectie a Mediului Marin _Oceanic Club. „Dupa atatia ani de la infiintare putem spune ca suntem printre putinele organizatii de mediu din Romania care fac strategii si proiecte pe ter-men mediu si lung”, afirma Razvan Popescu-Mirceni, director coordona-tor Oceanic Club.

Cel mai important lucru realizatUnul dintre cele mai importante proiecte ale asociatiei a fost campania de strangere de semnaturi in urma careia a rezultat adaugarea in anexa Legii 5/2000 a rezervatiei 2 Mai – Vama Veche. „Dupa 18 ani si foarte multe proiecte puse in practica, e destul de greu sa stabilim o ierarhie. De asemenea, merita amintit programul SIGNAS: dupa 11 ani de efor-turi, intre 1997 si 2008, prin reproducere in captivitate, am reusit sa repopulam regiunile costiere romanesti cu cai de mare”, spune Popescu-Mirceni.



Sprijin pentru autoritati

De-a lungul timpului, ONG-ul a devenit un real ajutor pentru autoritatile din Constanta, fiind singurul in masura, prin programul „Delfinii in cri-za!”, sa salveze mamiferele esuate. „La noi apeleaza Apele Romane, Jan-darmeria, Serviciul 112 sau Politia de Frontiera cand esueaza un delfin. Numai in 2009 au fost 104 cazuri”, explica directorul ONG-ului.

Planuri de viitor„Anul acesta ne straduim sa strangem resursele necesare pentru demara-rea tuturor activitatilor destinate programului „Delfinii in criza!” (aproxi-mativ 1.800.000 de euro) programul fiind destinat conservarii si refacerii populatiilor celor trei specii de delfini din bazinul de vest al Marii Negre”, spune Popescu-Mirceni. ONG-ul va realiza si un film documentar despre situatia actuala a biodiversitatii marine in zona costiera romaneasca si va incepe o evaluare a speciilor de reptile din dobrogea aflate in dificultate, cu posibilitatea reproducerii in captivitate, pentru repopulare. „Nu putem sa nu marcam anul acesta asa cum se cuvine centenarul nasterii ocean-ografului Jacques Yves Cousteau. Vom scoate o carte si il vom aduce in Romania pe Jean Michel Cousteau, fiul celebrului explorator”, mai anun-ta Popescu-Mirceni.

În contextul intensificării mişcărilor civice ecologiste care promovează dez-voltarea durabilă în diferite eco-sisteme (precum Asociaţia “Salvaţi Dunărea şi Delta,” sprijinită de Academia Caţavencu), cele două teme de atelier vizează un amplasament comun situate pe malul Marii Negre, in zona lo-calitatii Navodari şi propun dezvoltarea unui mod de cazare alternativ de tip pensiune şi, respectiv, un club, în cadrul unei staţiuni experimentale mai mari pentru voluntarii şi simpatizanţii implicaţi în diverse acţiuni legate de protectia si cercetarea florei si faunei prezente in Marea Neagra. Obiectivele staţiunii sunt legate de observarea şi protejarea vieţuitoarelor, inventarierea speciilor, acţiuni pro-diversitate biologică, şi alte activităţi specifice legate de ecosistem, educaţia şi sensibilizarea in randul tinerilor( data fiind apropierea de tabara pentru tineret de la Navodari), promovarea agrementului eco-logic, dezvoltarea eco-turismului, etc.

Deşi sunt constituite ca teme de atelier distincte, pensiunea şi clubul trebuie să alcătuiască un ansamblu arhitectural integrat, relaţionându-se reciproc pe teren.

Obiective particulareExerciţul are un caracter explorativ cu privire la posibilităţile de trasformare a unor cerinţe programatice şi tehnice într-o realitate construită, pornind de la interpretarea unei bibliografii specifice cu privire la arhitectura care răspunde inteligent mediului în condiţii mai puţin favorizate economic, pentru a se plia pe un context particular, cu o identitate puternică.

AmplasamentTerenul propus se afla in intravilanul orasului Navodari,la limita zonei Mamaia Nord.Terenul nu prezinta declivitati importante.Accesul principal către sit se realizează dinspre vest, din drumul care lea-ga Mamaia de orasul Navodari. Pe partea de vest terenul se invecineaza cu Lacul Siutghiol, in vreme ce pe latura de est terenul are o deschidere de aprox.80 m catre plaja din Navodari.Se recomandă ca cele două părţi ale terenului aflate de o parte şi de alta a canalului să fie articulate printr-o structură de lemn sau metalică de tip pod sau pod locuit.

Date generale de temăPensiunea şi clubul, imaginate prin compunerea a două sau mai multe volume, cu un regim de înălţime P sau P+1, vor constitui exerciţii de experimentare a unor concepte constructive, urmărindu-se integrarea în context a unei compoziţii volumetrice cu o expresie estetică specifică, val-orificând materiale primare (lemn, stuf, pământ, piatră, cărămidă, tablă, textile, etc.) şi tehnici de construcţie contemporane. Conformarea şi am-plasarea volumelor va ţine cont de particularităţile climatice ale zonei, propunând un comportament echilibrat cu privire la condiţiile de confort termic ale spaţiilor interioare, resursele materiale folosite şi posibilităţile de întreţinere.

Constituind un model experimental de dezvoltare turistică, exerciţiile vor pune accentul pe explorarea resurselor estetice ale “arhitecturii sărace” / low-tech, mai mult decât pe sistemele active ale instalaţiilor sau dis-pozitivelor high-tech. Se va lua de asemenea în considerare realizarea construcţiei cu materiale, tehnici şi resurse locale minime.



1. CLUBUL MARINA–PARK - NAVODARI

Clubul - OCEANIC CLUB - este un loc destinat adunării periodice a mem-brilor asociaţiei,a voluntarilor şi a celor care îi vizitează. Alcătuit pavilio-nar sau monobloc, clubul se poate dezvolta pe subsol, parter si maxim doua niveluri. Acesta va avea o suprafaţă totală desfăşurată de 350-500 mp, adăpostind următoarele funcţiuni:- un hol de recepţie (aprox 50 mp) în legătură cu un birou de primire şi informaţii- grup sanitar organizat pe sexe- o sală multifuncţională pentru aprox. 80 persoane (100 mp)- spaţii expoziţionale în legătură cu holul de recepţie - spaţii de depozitare pentru elemente de mobilier- trei săli pentru activităţi de grup: pregătire specifică a activităţilor,

educaţie, pregătire a materialelor informative şi multimedia, etc. (aprox. 30 mp fiecare)

- un atelier pentru activităţi specifice (aprox. 60 mp)- cafenea / braserie / bar / bufet pentru aprox. 30 locuri, în legătură cu

holul de recepţie şi cu o terasă exterioară, dotată cu un oficiu pentru preparări minimale

- spaţii anexă care pot fi folosite în conjuncţie cu zonele exterioare des-tinate campării (vestiar cu duşuri, grupuri sanitare pe sexe, depozit de materiale pentru întreţinerea zonelor verzi, etc.)

La intrarea pe amplasament se vor prevedea spaţii pentru parcare in conformitate cu normativle in vigoare, în acelaşi ansamblu cu parcajul destinat pensiunii, legătura cu clădirile asigurându-se prin alei protejate de copertine şi pergole.

O bibliografie specială va fi pusă la dispoziţie în cadrul atelierului.

Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru* Maxim 5 imagini perspective randate pe calculator;În funcţie de particularitãţile temelor de atelier se pot solicita şi alte piese desenate.

Întocmit,asist. drd. arh. Alexandru CalinP.O . arh.Lorin Niculaie



Atelier conf. dr. arh. Alexandru AnDRiEŞ grupa 34B

Tema: COMPLExUL UNITER

Pe un teren aflat pe malul lacului Floreasca, UNITER intentioneaza sa realizeze un complex care sa cuprinda functiuni diverse, integrate intr-o compozitie unitara si pe cit posibil ecologica, respectind principiile arhi-tecturii durabile.In acest complex vor exista functiuni culturale [ Clubul UNITER ] functiuni de cazare [ Casa de oaspeti UNITER ] si functiuni care deservesc ambii poli ai acestui complex [ respectiv o zona de alimentatie publica si o zona de administratie ].Solutia propusa poate sa mearga pe ideea a doua volume - partea de cazare [ care sa cuprinda si partea de alimentatie publica si pe cea de administratie ] si partea de club, sau pe ideea de trei volume - partea de cazare [ cu zona de administratie ], partea de club si partea de ali-mentatie publica [ in ideea ca zona de alimentatie publica poate deservi atit zona de cazare cit si zona de cultura si din punct de vedere compozi-tional poate lega cele doua functiuni principale ].In prima faza a studiului se va pleca de la analiza terenului si se va pro-pune o solutie pentru intregul ansamblu, dupa care se vor detalia separat cei doi poli principali ai compozitiei : partea intitulata generic CLUBUL UNITER si partea intitulata generic CASA DE OASPETI UNITER, cu respect-area riguroasa a coordonatelor temei-cadru.

CLUBUL UNITEREste polul de interes al acestei compozitii si va cuprinde o zona de acces si functiunile principale : o sala de 50 de locuri cu o mica scena si dot-area tehnica audio / video necesara, un bar-bufet cu spatiul necesar de detenta si citeva sali mici, de studiu.In volumul imaginat poate fi integrata si o functie reprezentativa - o ex-pozitie UNITER - si o zona de documentare [ audio / video / carte ].Se vor avea in vedere si functiunile anexe : grupuri sanitare, spatii de depozitare etc.

Intocmit,Conf.Dr.Arh. ALEXANDRU ANDRIES



Atelier conf. dr. arh. Anca MITRACHE grupa 35B

Tema CLUB DE DANS

ArgumentUn spatiu cultural trebuie sa fie in primul rand public. Dansul este arta care incepe sa se promoveze pe sine, sa se faca cunoscuta, sa implice publicul , sa dinamizeze, sa se deschida.Clubul simpatizantilor de dans este o institutie publica de cultura creata cu scopul de a sustine, dezvolta si promova dansul, dar si de a-l face accesibil publicului larg. Ministerul culturii a demarat in ultimii ani un program de promovare a jocurilor sportive si dansului in randurile ti-neretului, care sa creeze premiseleunui sistem de accesibilitate mult mai facila a acestora pentru cat mai multi utilizatori. Aceste premise conduc la necesitatea unui studiu de acest tip. In acelasi timp tema pune problema integrarii constructiei intr-un sit central, istoric, in vesinatatea unei zone cu calitati speciale, cu valoare ambientala pentru Bucuresti.

ConceptulSpatiu de creatieSpatiu de interactiune a performerilor dansuluiSpatiu de studiuSuccesiunea evenimentelor si rolul lor in procesul de interactiune om /eveniment / spatiu.

ScopulDescoperirea unui spatiu cultural dinamic si deschiderea unei arte re-stranse si specializate inspre publicul multivalent al culturii de azi;Adoprarea de catre individ a unui comportament interactiv si a unei dis-pozitii de reactie spontana la experientele propuse;Participarea directa a publicului larg la fenomenul cultural prin dans

StrategiaScoala de dans sustine programe si proiecte adresate atat profesionis-tilor – prin cursuri de coregrafie, istorie, teorie si critica a dansului, posi-bilitatea de documentare, spatii de repetitii si antrenament, ateliere de creatie cat si publicului – prin organizarea de spectacole, de dialoguri



interactive, cursuri pentru initiere in dans.

ModeleLaban Centre for Movement and Dance – Herzog & deMeuron Dancing School for the Laban Centre – Miralles & TagliabueCenter for Contemporary Arts and Music Conservatory – EisenmanStudio Addition for Cranbrook Academy of art – Rafael MoneoLe Fresnov Art School – Bernard Tschumi

AmplasamentZona centrala a Bucurestiului – scuarul dintre strazile Transilvaniei, Temis-ana si Luigi Cazzavilan este marginit de un teren liber de forma relativ patrata (pe str. Luigi Cazzavilan nr. 26 – 28) cu o suprafata de aprox. 1100 mp, care poate deveni o continuare a spatiului public al pietei si in acelasi timp un nucleu de activitati.

Date de temaIn conditiile temei cadru se cer rezolvate urmatoarele functiuni:

Hol receptie/asteptare – vanzare carte/periodice, mic bar- bufet max 12 locuri, grupuri sanitare pe sexe - cca 130 mp

2 Sali de studiu – pentru max 25 persoane fiecare - cca 80 mp

Sala multifunctionala - pentru cca 25 – 30 persoane - cca 80 mp

Sala studiu pentru copii - cca 50 mp

1-2 birouri administratie si spatii serviciu - cca 45 mp

Amenajarile exterioare adiacente cladirii propuse prin proiect - spatii acoperite sau neacoperite - vor urmari coerenta spatiului creat in relatie cu spatiul public si cu fondul construit existent.

IntocmitConf.dr.arh. Anca MitracheAsist.drd.arh. Carmen Tigau



Atelier prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU grupa 36B

Tema MUZEUL APEI

AmplasamentTerenul care face obiectul studiului din primul semestru, se află în staţiunea Olăneşti (judetul Vâlcea) într-o depresiune intracolinară, pe malurile râului Olăneşti. Staţiunea Olăneşti este cunoscuta din secolul al XVIII-lea, fiind pomenită încă din 1760, în hrisoave în care se găsesc referiri la izvoarele sale. Date de temăAnsamblul ce urmează a fi propus se adresează atât locuitorilor regiunii Olăneşti cât şi turiştilor amatori de locuri inedite. El va trebui să reprez-inte o invitaţie de descoperire a apei, de valorificare a izvoarelor locale sub multiple aspecte: apa ca element vital, poetic, de recreere etc. Se va imagina un ansamblu arhitectural cu funcţiuni mixte, de recreere, cultural-ştiinţifice, cazare etc. Situl în întregul său, se va constitui ast-fel într-un instrument pentru dezvoltarea locală şi regională, un punct de atracţie atât pentru turişti -adulţi sau copii- cât şi pentru profesionişti - persoane cu spirit ştiintific, specialişti, studenţi etc. Corespunzător ce-lor două teme cadru din acest semestru, studiul va debuta cu detalierea funcţiunilor culturale şi de recreere - respectiv Muzeul apei - şi va conti-nua cu proiectul pentru un Eco-Hostel. Ambele teme vor fi abordate din perspectiva arhitecturii durabile, precizate de tema cadru

Muzeul apeiPornind de la înţelegerea câtorva elemente ale arhitecturii durabile, se va imagina o construcţie având următoarele caracteristici tehnico-funcţionale:1. Respectarea tuturor cerinţele din tema cadru;2. Funcţiuni: - acces, hol cu punct de informare- 2/3 săli pentru expoziţii interactive, instalaţii video (expoziţiile pot avea ca subiect apa sub multiple aspecte: ştiinţific, artistic, ca sursă de inspiraţie arhitecturală etc.) - 1 sala de cinema 3D, pentru proiecţia unor filme tematice;



- 1 sală multifuncţională cu foaier, în care se pot organiza cursuri, semi-narii sau conferinţe, legate de activităţi de formare în domeniul profesi-ilor legate de apă şi construcţia peisajului; - un ‘bar al apei’, cu o capacitate de max. 60 de persoane, în care se vor putea degusta şi sortimentele locale de apă; - un spaţiu pentru vânzarea în exterior a apelor minerale, a unor colecţii de sticle, sau a altor obiecte legate de tematica expoziţiilor etc.)

Structura de rezistenţă, va fi la alegere, adaptată însă soluţiei arhitec-turale, funcţiunilor şi materialelor ce urmează a fi folosite,. Acoperişul se poate rezolva, în funcţie de soluţie, în şarpantă sau terasă.

Muzeul apei va fi considerat ca ofertă de vizitare, în special, pentru turiştii hostelului ce urmează a fi proiectat în partea a doua a semestrului. Astfel, o legătură a muzeului cu ansamblul destinat cazării nu este exclusă, dar nu este nici obligatorie.

Obs.: Studiul va debuta cu vizitarea şi cunoaşterea sitului, urmând ca ulterior acestei vizite studenţii să reprezinte concluziile analizei din teren, într-o planşă format A2, cu reprezentarea la scara 1: 500 / 1:200 a unei concepţii arhitecturale care să vizeze întregul complex (muzeu + cazare) şi o machetă de lucru. În funcţie de soluţia aleasă şi în limitele datelor din tema cadru (suprafaţă desfăşurată, înălţime etc.), fiecarea student va putea propune dotări şi amenajări, altele decât cele menţionate deja.

RedactareProiectul va fi redactat conform cerinţelor din tema cadru.

Obiective suplimentare ale studiuluiSe urmăreşte, suplimentar faţă de tema cadru:- găsirea unei soluţii contemporane care sa îmbine caracterul interactiv al expoziţiilor muzeului şi concepţia arhitecturală.- înţelegerea efectelor induse de apă, ca element natural, în spaţiul con-struit, măsura în care elementele arhitecturale pot să traducă relaţia din-tre om şi elementul natural.

Intocmit,Prof.dr.arh.Adrian Spirescu, Şef de lucrări drd. arh.Mihaela PelteacuPrep.drd. arh. Andrei Lakatos



Tema Proiectul nr.2 TURISMNumar de credite : 5 | Durata : 7 saptamâni

Amplasament :Amplasamentul obiectivului studiat este stabilit conform fiecãrei teme de atelier în parte.

Date de temã :Concepţia proiectului va reflecta preocuparea pentru câteva dintre carac-teristicile arhitecturii durabile:a. Relaţia clădirii cu mediul înconjurător imediat (ex: definirea unei atitudini faţă de terenul natural, alegerea structurii în funcţie de impactul asupra sitului, gestionarea apelor pluviale etc.)b. Materiale cu impact nepoluant asupra mediului (ex: propunerea unor materiale ce necesită un consum mic de energie în procesul de fabricaţie, optimizarea cantităţii de materiale prin confor-marea adecvată a geometriei construcţiei etc.)c. Gestionarea energiei(ex: folosirea ventilaţiei naturale, climatizarea prin exploatarea capacităţii naturale a solului de stocare termică, iluminatul natural, protecţia solară etc. )d. Gestionarea apei (ex: înţelegerea impactului construcţiei asupra apelor subterane şi inte-grarea concluziilor în proiect)e. Confortul higrotermic (ex: relaţia dintre ventilaţia naturală şi ambianţa termică pe timp de vară şi pe timp de iarnă) f. Mentenanţa şi perenitatea performanţelor referitoare la mediu(ex: Posibilitatea reorganizăriişi reamenajării ansamblului construit pen-tru garantarea longevităţii sale)g.Confortul vizual

p r o i e c t d e a t e l i e r



(ex: înţelegerea importanţei contactului vizual cu exteriorul şi integrarea concluziilor în proiect)

Fiecare atelier va propune conţinutul în detaliu al temei, dar se vor re-specta urmãtoarele prevederi:-Complexul turistic va fi conceput pentru maxim 30 de locuri de cazare;- Sunt admise, camere cu un singur pat, acolo unde se justifică prin temă;

-Obligatoriu se vor prevedea grupuri sanitare cu duş;- Sala de mese va fi dimensionatã pentru circa 40 de locuri (aprox. 10 mese) şi va fi deservitã de un

spaţiu pentru prepararea micului dejun;- Spaţiul aferent administrãrii complexului se va rezolva, în funcţie de specificul fiecãrui amplasament, ca unitate de cazare inclusă în ansam-blul general al construcţiei;

-Vor fi prevãzute 10-12 locuri de parcare.

Obiectivele generale ale studiului :* cunoaşterea cerinţelor şi particularităţilor programului de cazare turisticã ;* înţelegerea necesitãţii fundamentãrii proiectului pe un concept clar

definit, în acord cu datele contextului şi programului ;* dobândirea unei experienţe suplimentare pentru exploatarea creativã a

potenţialului cultural-expresiv al sitului;* cunoaşterea unor principii ale arhitecturii durabile şi utilizarea lor

creativă în proiect.

Criterii de apreciere :* exprimarea clarã a unei atitudini arhitecturale faţã de contextul natural

şi cultural al sitului ;* r ezolvarea creativã a programului dat - partiu funcţional şi spaţialitate

interioarã ;* dimensionarea şi utilizarea corectã a sistemului constructiv ;* calitatea ambianţei spaţiale a unitãţilor de cazare şi a spaţiilor comune * coerenţa concluziilor privind principiile arhitecturii durabile şi utilizarea

lor la nivelul proiectului;* acurateţea şi expresivitatea prezentãrii grafice.

Redactare :Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 6 formate 50×70 cm, într-o tehnicã la alegere (inclusiv calculator) şi va cuprinde urmãtoarele piese :* Plan de situaţie sc. 1:500* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc.

1:100* 2 secţiuni caracteristice sc. 1:100* Toate faţadele sc. 1:100* Macheta obiectului sc. 1:100

In functie de particularitatile temelor de atelier se pot solicita si alte piese desenate. Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii in comisiile de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor si o decriere in romana si engleza a solutiei (maxim 100 de cuvinte).

notă :Toate studiile de atelier se vor prezenta la corecturã pe foiţã sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite într-o mapã, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corecturã.Nu se fac corecturi pe laptop sau fãrã prezentarea mapei de studiu.Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş de identificare, conform modelului de catedrã.Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proi-ectelor.

Bibliografie generalã :* Gianpiero Aloi - Hotel / Motel* Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I

9990* Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universi-

tarã ION MINCU* Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota

II 6000* Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz, Wolf-

gang Winter - Timber Construction Manual - Birkhäuser, Basel, 2004* Cezar Lãzãrescu - Construcţii hoteliere



* Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barce-lona, 2001 - cota III 3740* Ernst Neufert - Manualul arhitectului* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publi-

cations, New York, 2001 - cota III 3838* Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel

Design,Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York, 2001

* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005* Anton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss Contri-

bution - Birkhäuser, Basel, 2006* Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction Details, Products, Case Studies - Institut für internationale Architektur-Dokumentation, München, 2004* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Archi-

tecture and Landscape* A + U - 418 (2005)* Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nouã - febr. 2002)* DBZ - 4/2006* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006,

8/2006,6/2007, 4/2008* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128* L’architecture d’aujourd’hui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984),

280(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337 (dec. 2001), 351 (martie 2004)

* Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454 (2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian.2005), 483 (apr. 2006)

* The Architectural Review - 11/2002, 5/2006



Atelier prof. dr. arh. Anca oţoiu grupa 31A

Tema HOSTEL PENTRU TINERI

Un nomad, un itinerant, rămâne străin pe pământ, nu este legat, limi-tat de nici o referinţă pământească. Fiind pretutindeni străin, se află pretutindeni într-o stare de ospitalitate, de primire, capabil de întâl-nire. Iar pentru un străin absolut nu mai există străini. André Scrima Experienţa spirituală curs 1978

Premisa. Locul călătorului. În scurgerea timpului tipul călătorului s-a conturat neîntrerupt: începând de la păstorul nomad, sublimându-se prin pelerin şi decăzând, poate, în turistul de astăzi, lipsit de motivaţia gravă a predecesorilor săi. Mai mult sau mai puţin evident însă, călătoria rămâne mereu un eveniment bogat, un soi de parcurs complex al dislocării şi regăsirii.Tema proiectului propune redescoperirea călătoriei în aceste componen-te puternice ale sale, prin studierea inserării unui hostel pentru tineri la ţeserea străzilor Ştirbei Vodă şi Schitu Măgureanu, nu departe de Gara de Nord şi în vecinătatea Grădinii Cişmigiu. Acest loc al călătorului, în deplinătatea constituirii sale, de la rânduirea spaţiilor în curgerea lor din afara spre înăuntru, până la familiaritatea detaliului, trebuie să-şi afirme vocaţia de a deveni un alt acasă, un acasă al unui moment precis şi al unor împrejurări aparte. Proiectul se va apleca aşadar cu grijă asupra camerei-încăpere-adăpost considerând aspecte generice şi personale, trecătoare şi permanente, economice şi generoase, aprofundând detaliul şi punând problema acută a construirii, a trecerii sale în real.

Date de temăObiectivul principal al studiului îl constituie aprofundarea unor relaţii spaţiale specifice dotărilor turistice care să răspundă călătorului prin oferirea unui spaţiu uşor de acceptat/utilizat. Spaţiile propuse vor urmări acest principiu, diferenţiat pe categorii funcţionale, după cum urmează:

Spaţii de cazareCapacitatea de cazare 30 de locuri în camere de 1 şi 2 paturi. Distribuţia



locurilor se va face astfel: 60% în camere de 2 paturi şi 40% în camere de 1 pat.Modulul de cazare va cuprinde camera de cazare, vestibul de acces cu dulap înzidit şi grup sanitar cu duş şi va avea o arie totală de 30,00 mp.

Unitate de servicii cazare:Va conţine spaţiile specializate pentru întreţinerea spaţiilor de cazare şi va fi compusă din cameră îngrijitoare (10,00 mp), grup sanitar minimal (3,00 mp), sas de acces (3,00 mp) şi spaţii de servicii compuse din- de-posit rufe curate, rufe murdare, gunoi şi materiale curaţenie, rezolvate într-o singură unitate locativă.

Spaţii de acces şi primireVor conţine zonele de primire şi distribuţie a fluxurilor dimensionate corespunzător şi vor cupride windfang (8,00-10,00 mp), recepţie (10,00 mp), birou administraţie (10,00 mp), cameră de bagaje (6,00 mp), hol-zonă de aşteptare (20,00 mp), grup sanitar pe sexe (10,00 mp), spaţii de legătură cu circulaţiile orizontale şi verticale care deservesc cazarea.

Spaţii de alimentaţie publică:Restaurant cu 40 de locuri, cu salon de mic dejun inclus şi o terasă pentru 20 de locuri.Bar de zi pentru 10 persoane, poziţionat în legătură cu holul de acces şi cu restaurantul, cu oficiu minimal şi depozit de băuturi.Bucătărie minimală (1,00 mp/persoană) care va conţine oficiu, zonă spălătoare, zonă de preparare, depozitări păstrând circuitul curat murdar impus de normele sanitare (depozitare curentă, bar băuturi, dulap frigo-rific), vestiar şi grup sanitar pentru personal.Spaţiu tip club/spaţiu comun de zi , relaţionate cu spaţiile publice şi exte-riorul ( 50,00 mp)Spaţii tehnice: Spălătorie şi uscătorie (12,00 mp), depozitare generală (20,00 mp), C.T. (15,00 mp), spaţii depozitare, tablou electric etc. (15,00 mp), curte de serviciu.

Locuinţa administratorului (2 adulţi), formată dintr-un apartament care să conţină cameră de locuit, cameră de zi simplă, hol de acces şi baie, integrate în spaţiul de cazare, rezolvată sub forma unui apartament.Circulaţiile orizontale şi verticale se vor dimensiona conform normelor

şi vor fi gandite astfel încât să poată deservi şi persoanele cu dizabilităţi locomotorii. Se acceptă utilizarea de lifturi de personae sau de marfă. Acolo unde situaţia o cere.

Regimul de înălţime se va lăsa la aprecierea studentului, ţinând cont de caracterul locului.Structura de rezistenţă va fi adaptată funcţiunilor şi materialelor ce urmează a fi folosite, precum şi considerentelor spaţio-volumetrice urmărite, subordinate principiilor arhitecturii durabile enunţate în tema cadru. Materialele de construcţie şi finisaj se vor subordona demersului conceptual general, dictat de particularităţile sitului şi de cerinţele gener-ale ale temei. Echiparea edilitară permite racordarea la reţelele de apă, canalizare, energie electrică, gaze naturale, telefonie, radio-TV şi inter-net.



obiective didactice – competenţeIntegrarea în contextul natural şi construit al sitului, sub forma unei dezvoltări treptate a sitului, din care hostelul este o primă etapă, care să genereze un ansamblu urban coerent.Abordarea unei atitudini contemporane/durabile ca răspuns la caracterul locului- spaţiu-volum, funcţiuni, materiale, strategii energeticeConfigurarea spaţiului construit prin dialogul cu memoria locului, cu intervenţii minore care să potenţeze caracterul acestuiaDezvoltarea unei compoziţii spaţial-volumetrice coerente, adaptată par-tiului funcţional care să integreze spaţii transformabile, multifuncţionale, specifice perioadei contemporaneDezvoltarea unei percepţii a spaţiului construit în toate etapele demersu-lui, de la schiţa de concept până la dezvoltarea de detaliu

Suplimentar cerinţelor din tema cadru se vor preda:Analiză de sit şi documentare - pe formate A3 se vor preda analiza sitului, fotografii, schiţe, crochiuri şi observaţii scrise privind caracterul sitului, concluzii şi justificarea con-ceptului, reflectând parcursul urmat în elaborarea soluţiei.Proiect final:detaliu unitate de cazare (planuri, secţiuni, desfăşurări) , sc. 1/503-4 detalii constructive ale soluţiei adoptate, în susţinerea conceptului general , sc. 1/10, 1/20Criterii de notare:Integrarea în contextRăspunsul contemporan original la dificultăţile proiectuluiRezolvarea funcţională şi structurală corectă şi logică din perspective ar-hitecturii durabileExpresivitatea plastic-volumetrică

ÎntocmitProf. dr. arh. Anca OţoiuAsist. drd. arh. Sergiu PetreaAsist. drd. arh. Cristina Constantin



Atelier Conf. dr. arh. Bogdan TOfAN grupa 32A

Tema SPATII CAZARE ARTISTI În cadrul tematici generale “Turism”, se propune studenţilor studiul unui corp de cazare, cu camere separate, ce urmeazã sã serveascã functiunea studiata la proiectul anterior. Aici vor fi gazduiti cei implicati in activitatile culturale desfasurate in spatiile propuse la proiectul anterior: actori, regi-zori, scenografi, dansatori, etc., din tara sau din strainatate.Terenul propus va fi acelasi de la proiectul anterior, in zona parcului Gradina Icoanei, la intersectia strazilor Jean Louis Calderon si pictor Arthur Verona. Obiectivele studiului- înscrierea construcţiei în sit, relaţia cu terenul şi contextual urban propus.- dobândirea unei experienţe suplimentare pentru exploatarea creativã a

potenţialului cultural expresiv al sitului- rezolvarea corectă a funcţiunilor.- calitatea spaţiului interior şi a imaginii exterioare a construcţiei propuse,

în relaţie cu contextul natural şi funcţiunea.- rezolvarea corectă din punct de vedere constructiv.

Date de temăConcepţia proiectului va reflecta preocuparea pentru câteva dintre carac-teristicile privind arhitectura durabilă (vezi tema cadru).Se va face o corelare cu arhitectura traditionala veche bucuresteana cu cursive si balcoane, bowindouri si jardiniere. Tratarea va vi in cheie mod-erna actuala cu rapel in istoricul locului de amplasament. Se va tine cont de orientare fata de punctele cardinale si de circulatia carosabila si piet-onala din zona. Se va integra solutia proiectului de cultura pe planul de situatie. Se vor corela cele doua obiecte de arhitectura intr-un ansamblu unitar. Suprafaţa construitã desfãşuratã va fi max. 500 mp.Regimul de înãlţime recomandat: parter şi maxim 2 etaje.

In acest context, se cer rezolvate următoarele functiuni :Zona de cazare :- maxim 24 - 30 locuri de cazare, in camere cu doua paturi, cu vestibul cu

dulap înzidit si grupuri sanitare cu duş. (cca. 18 mp. / unitate). Se admit



si duplexuri. Unitatile de cazare se pot aseza pe simplu sau dublu tract, in functie de conceptia arhitecturala. Holul de acces in camere va fi in legatura directa cu nodul/ nodurile de circulatie verticala.

Receptia si spaţiul de primire :- receptia si hol de recepţie – cca. 40 mp.- mic bar de zi pentru 20 persoane la bar şi la mese – cca. 30 mp. in leg-

atura cu spatiu exterior- spaţiu de relaxare si conversatie, adiacent barului – cca. 20 mp. - grup sanitar minimal (pe sexe).- 2 birouri pentru administraţie – cca.15 mp.

Sala de mese (cu terasa):- va fi dimensionatã pentru circa 40 de locuri (aprox. 10 mese) şi va fi

deservitã de o bucatarie minimala, utilata modern pentru prepararea micului dejun si a cinei – cca. 60 mp.

- spatii de depozitare alimenteZece locuri de parcare pentru vizitatori si doua pentru personal, curte de serviciu si aprovizionare Alegerea sistemului constructiv va fi în funcţie de soluţia de partiu adoptată si va fi la libera alegere a studentului (ex: beton armat; in cadre şi dia-fragme, sistem mixt; zidărie portantă şi beton armat, metal sau lemn). Acoperirea poate fi în terasă sau cu sarpanta. Criterii de apreciere:- exprimarea clarã a unei atitudini arhitecturale faţã de contextul natural

şi cultural al sitului ;- rezolvarea creativã a programului dat - partiu funcţional şi spaţialitate

interioarã ;- dimensionarea şi utilizarea corectã a sistemului constructiv ;- calitatea ambianţei spaţiale a unitãţilor de cazare şi a spaţiilor comune - coerenţa concluziilor privind principiile arhitecturii durabile şi utilizarea

lor la nivelul proiectului;

Redactare :Se recomanda folosirea aquarelelor si a creioanelor colorate. Maxim doua imagini randate pe calculator.

Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 6 formate 50×70 cm, într-otehnicã la alegere (inclusiv calculator) şi va cuprinde urmãtoarele piese :- mapa A4 cu prezentarea documentaţiei din bibliografia studiată;- plan de situaţie sc. 1:500- planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc.

1:100- 2 secţiuni caracteristice sc. 1:100- toate faţadele sc. 1:100- macheta obiectului (va include si constructia de la proiectul anterior) sc.

1:100Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii în comisii in termen de o saptam-ina de la jurizare, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari şi o descriere în românã şi englezã a soluţiei (maxim 100 de cuvinte).

Bibliografie generalã :- Gianpiero Aloi - Hotel / Motel- Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990- Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz, Wolf-

gang Winter - Timber Construction Manual - Birkhäuser, Basel, 2004- Cezar Lãzãrescu - Construcţii hoteliere- Ernst Neufert - Manualul arhitectului- Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction - James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Archi-

tecture and Landscape-* - Aloi Gianpiero – Milano, 1970 – Hotel, Motel- Hotels& Motor Hotels – Architectural Record Book- Bars & Restaurants – Asppan CP 67- L’architecture d’aujourd’hui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984),

280(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337 (dec. 2001), 351 (martie 2004)

- Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454 (2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian.2005), 483 (apr. 2006)

- The Architectural Review - 11/2002, 5/2006Interior Design – Februarie 1993

Intocmit :Conf . dr. arh. Bogdan Tofan, Asistent drd. Arh. Teodor Badiu



Atelier prof. dr. arh. IOAN LUCACEL grupa 33A

Tema HOSTEL PENTRU TINERET

Amplasament: Amplasamentul propus în anul 3 pentru cele două proiecte de atelier se află pe strada Petricani, între lacul Tei şi lacul Plumbuita, în apropierea palatului Ghika Tei. Terenul are o suprafaţă de cca 1000 mp şi are o pantă uşoară spre lacul Plumbuita.

Date de tema:Tema vizează întărirea punctului de interes creat la proiectul anterior prin atragerea turiştilor tineri într-un mediu creativ, interactiv şi care povesteşte fragmente din istoria locului. În plus, cartierul Tei are un potenţial turistic foarte ridicat, oferit de reperele istorice din zonă (Măn. Plumbuita, palatul Ghika Tei, biserica Doamna Ghika-Tei) şi peisagere (salba de lacuri ale Bucureştilor). În acest sens, se propune un hostel pentru tineret, un loc în care vor putea fi cazaţi artiştii şi tinerii veniţi pentru atelierele de creaţie, dar şi simpli turişti interesaţi sau atraşi de loc. Clădirea va avea regimul de înălţime rezultat în urma studiului individual, dar nu mai mult de P+2 şi va fi compusă din următoarele funcţiuni:- Spaţii pentru primire şi servirea mesei: hol recepţie – 20mp; birou ad-

ministrator, living comun pentru maximum 40 de persoane, incluzând un spaţiu de servire a micului dejun, discuţii, cca 100 mp; terase aco-perite sau descoperite; bucătărie – în relaţie cu livingul, cu posibilitatea de autogospodărire – 35 mp; grupuri sanitare minimale pe sexe.

- Cazare: maximum 30 de locuri de cazare. Fiecare cameră va fi prevăzută cu vestibul, baie (wc-lavoar-duş) şi depozitare.

- Spaţii tehnice: la subsol – centrala termică, hidrofor – cca 20mp; spaţii de depozitare obiecte de inventar cca 20mp; eventual un mic atelier de reparaţii max. 15mp.

obiective suplimentare ale studiului faţă de tema cadru:- Întelegerea şi susţinerea obiectului de arhitectură propus ţinând cont de contextul local: relief, infrastructură şi repere istorice (Măn. Plumbuita,



palatul Ghika Tei, biserica Doamna Ghika-Tei, salba de lacuri ale Bucureştilor) - Abilitatea încadrarii în sit (mimetism, contrast...)- Relaţia pe care o stabileşte cu clubul de creaţie studiat la proiectul anterior.

Intocmit:Prep. drd. arh. Daniela CalciuLect. dr. arh. Maria EnacheProf. dr. arh. Ioan Lucacel



Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 34A

Tema HOSTEL

ArgumentUnul dintre fenomenele sociale interesante ale ultimilor ani este expansi-unea aşa-numitului backpacker tourism, căruia îi corespunde programul arhitectural al hostelului. Acesta urmăreşte două obiective esenţiale. Pe de o parte, este vorba de reducerea costurilor de cazare, adaptându-le la publicul-ţintă, ceea ce conduce la utilizarea dormitoarelor comune. În al doilea rând, este importantă încurajarea comunicării informale şi a convivialităţii, ce lipsesc adeseori din hotelurile standard. Sala pentru reuniuni – „livingul” hostelului – devine astfel o componentă esenţială a programului de arhitectură. Spaţialitatea şi ambianţa interioară vor trebui studiate cu atenţie, pentru a fi în acord cu obiectivele generale menţionate mai sus.Amplasamentul pe care vi-l propunem impune conturarea unei poziţii coerente şi sensibile faţă de context, într-un cartier reprezentativ pentru dezvoltarea urbană stratificată a Bucureştiului. În acelaşi timp, situarea pe colţ a parcelei permite multiple scenarii volumetrice în elaborarea soluţiei de arhitectură.Un aspect esenţial al temei-cadru priveşte componenta ecologică şi durabilă a proiectului. Ea nu va fi văzută ca adăugare a unor sisteme şi accesorii peste o „casă obişnuită”, ci trebuie să informeze procesul de proiectare încă din fazele sale preliminare.

AmplasamentTerenul propus este situat în Bucureşti, pe strada Matei Basarab nr. 40, la intersecţia cu str. Căuzaşi, şi are suprafaţa de 465 mp.

Date de temăRegimul de înălţime va fi de S+P+3 (et. 3 parţial). Se va respecta regimul de aliniere determinat de clădirile învecinate. Obiectul de arhitectură propus va cuprinde următoarele spaţii :· Hol de acces şi recepţie, la care se va asocia un mic birou şi o

cameră pentru bagaje – circa 80 mp.· Camere comune, cu mai multe paturi (simple sau suprapuse), to-

talizând 22 locuri. Nu se va depăşi numărul de 6 locuri / cameră.



Fiecare cameră va avea baie proprie (cu duş), iar toaleta va fi separată de spaţiul pentru duş.

· 4 camere duble, cu baie proprie (cu duş) – circa 22 mp / unitate de cazare.

· Sala pentru mic dejun / restaurant (40 locuri), asociată cu un spaţiu pentru bar – circa 70 mp. În cazul amplasării la parter, sala va putea fi prevăzută cu acces public în timpul zilei, fiind folosită drept cafenea. Se vor prevedea grupuri sanitare, separate pe sexe.

· Bucătărie simplificată – circa 70 mp (inclusiv spaţii anexe).· Sală pentru petreceri / reuniuni, reprezentând spaţiul de „living”

al hostelului – circa 60 mp.· Locuinţa administratorului (apartament cu 2 camere, bucătărie,

baie, spaţii de depozitare) – circa 60 mp.· Spaţii auxiliare şi tehnice – acces de serviciu şi aprovizionare,

depozitări, întreţinere, oficii de etaj, vestiar pentru personal (cu grup sanitar), centrală termică şi de ventilaţie – circa 130 mp.

· Garaj subteran pentru 5 autoturisme.· Grădină rezervată clienţilor hostelului.

Obiective suplimentare ale studiului· Înţelegerea modalităţilor specifice de inserare a obiectului arhi-

tectural într-un context urban cu multiple constrângeri.· Familiarizarea cu fundamentele designului arhitectural de inte-

rior.

Criterii suplimentare de apreciere· Sensibilitatea inserţiei urbane.

Piese desenate, suplimentare faţă de tema-cadru· Planul şi 4 secţiuni (desfăşurata pereţilor) pentru o unitate de ca-

zare (la alegere), cu precizarea materialelor de finisaj – sc. 1:50.· O secţiune-perspectivă prin holul principal de acces – sc. 1:50.· O perspectivă exterioară la două puncte de fugă, din direcţia

intersecţiei – desenată de mână, într-o tehnică la alegere.

Bibliografie· BERNSTEIN, Daniel – Traité de construction durable : Principes.

Détails de construction – Paris, 2007 – cota II 7376· GAUZIN-MÜLLER, Dominique – Sustainable Architecture and Ur-

banism: Concepts, Technologies, Examples – Basel, 2002 – cota II 6076

· GONZALO, Roberto ; HABERMANN, Karl J. – Energy-Efficient Ar-chitecture: Basics for Planning and Construction – Basel, 2006 – cota III 4014

· GROOTE, Per von – Theme Hotels – Berlin, 2007 – cota III 5051· VICKERS, Graham – 21st Century Hotel – London, 2005 – cota III

5086· A+U – nr. 441 (iun. 2007)· Detail – nr. 3 / 2007, 6 / 2007, 9 / 2007· The Architectural Review – nr. 1325 (iul. 2007), 1329 (nov. 2007),

1339 (sept. 2008), 1342 (dec. 2008)· L’arca – nr. 242 (dec. 2008)· Architectural Record – nr. 10 / 2007, 12 / 2008

NotăPe parcursul proiectului vor avea loc prelegeri de atelier (cu teme legate de problematica arhitecturii ecologice, de particularităţile programului şi de fundamentele designului de interior), precum şi proiecţii de filme de arhitectură. Studenţii vor susţine, periodic, scurte prezentări în faţa cole-gilor, ca replici la prelegerile cadrelor didactice.

Întocmit,Prof. dr. arh. Emil Barbu PopescuŞef de lucrări arh. Dragoş PerjuŞef de lucrări arh. Vladimir Vinea



Atelier Conf. dr. arh. Octavian Alexandru ILIESCU grupa 35A

Tema JUGEND HOSTEL

ArgumentConceptul de „JUGEND HOSTEL” se refera la un segment de turisti cu varsta cuprinsa intre 20-30 de ani (Jugend=tinerete) . Acest tip de turism care presupune cazarea in centrul sau imediata apropiere a centrului unor orase - centre culturale de interes universal, a fost introdus in pe-rioada anilor ’60 odata cu miscarea hippie. Tinerii care faceau parte din aceasta miscare cautau locuri de cazare accesibile si eficiente (fara pre-tentiile unor hoteluri) in locuri exotice, considerate de ei ca fiind locuri cu o mare incarcare spirituala (Tibet, Thailanda, India etc.) Odata cu aceasta experienta, in anii ’70 acest concept de „cazare fara pretentii” a fost in-trodus si in Europa, ca mai apoi, in anii ’90 sa cunoasca o adevarata explozie in toate marile orase Europene. Bucurestiul este supus in prezent unei ascensiuni accelerate in domeniul culturii urbane si sub-urbane, in randul celorlalte capitale Europene si devine unul dintre punctele de in-teres in randul tinerilor din Europa, alaturi de Berlin, Barcelona, Zurrich, Viena, Budapesta etc.

Amplasament:Terenul propus pentru amplasarea Jugend-Hostel-ului se afla adiacent strazilor Pictor Artur Verona si Jean-Louis Calderon, in gradina „Casei Universitarilor”. Amplasarea exacta va fi propusa de fiecare student, in urma unei analize multi-criteriale a intregii zone, urmarind sa argumenteze pozitia si orien-tarea constructiei propuse cat si a amenajarilor exterioare.

Date de temă:Constructia propusa va avea capacitatea de cazare de maxim 30 de lo-curi, impartite in 2 camere single, 2 camere duble si restul de camere de cate 3, 4, 5, pana la maxim 6 persoane. Camerele vor fi dotate cu grupuri sanitare cu dus.In afara celulelor de cazare, un astfel de program presupune si alte func-tiuni adiacente, care completeaza functiunea principala, aceea de loc de inoptat. Accesul in hostel se va face intr-un hol de primire/regrupare cu



receptie/punct info, punct de vanzare etc.Va fi prevazuta o sala de mese (salon de mic dejun) cu o capacitate de cca. 40 de locuri. Salonul de mic dejun va fi un spatiu flexibil, capabil sa gazduiasca si alte activitati in afara de servirea mesei (lounge, sala de dans etc.) De asemenea poate exista un alt spatiu in legatura cu salonul (sau acesta poate fi inglobat in suprafata salonului), destinat activitatilor de recreere (biliard, fussball, sah etc.) In directa legatura cu salonul va fi prevazut un oficiu/bucatarie cu spalator de vase/vesela, bar, depozit, ca-mara etc. La subsol vor fi prevazute spatii tehnice si o spalatorie/uscatorie pentru clienti. Sistemul constructiv, aspectul general si finisajele propuse vor urmari sa puna in valoare spatiile si buna functionare a unui astfel de program. Se vor amenaja locuri de parcare, in plus fata de cele cerute prin tema cadru, pentru biciclete si scootere sau motociclete.

Obiective suplimentare: Capacitatea de a imagina, sintetiza si de a integra in propunere functiu-nile necesare bunei desfasurari a activitatii unui astfel de program.Acuratetea si coerenta solutiei propuse. Capacitatea de a integra in arhitectura obiectului propus a elementelor caracteristice privind arhitectura durabila. (panouri foto-voltaice, ventilatii si iluminat natural eficient, materiale ecologice, sisteme de reciclare).

Redactare (piese suplimentare fata de cele cerute prin tema cadru):In afara pieselor cerute prin tema cadru, se va intocmi, de asemenea, o plansa cu analiza amplasamentului care justifica prin scheme, schite si diverse alte studii, alegerea exacta a locului si pozitiei constructiei in cadrul dat.

Criterii de apreciere suplimentare:Capacitatea de a realiza un spatiu interior sculptural, potrivit unui astfel de program.Buna rezolvare a relatiei spatiu interior – spatiu exterior.

Bibliografie:O bibliografie selectiva va fi pusa la dispozitie dupa lansarea temei in atelier.

Intocmitconf. dr. arh. Octavian Iliescu, arh. Andrei Atanasiu



Atelier Conf. dr. arh. Iulia STANCIU grupa 36A

Tema BOUTIQUE – HOTEL CISMIGIU

Diseminarea aparuta expoziv in toate domeniile de activitate dupa 1989, s-a manifestat si in turism. Miciile investitii au devenit mult mai prezente, luand locul marilor complexe hoteliere. Interventiile urbanistice si dez-voltarile constructiilor in cadrul orasului in ultima perioada au fost adesea speculative, urmarind un procent de ocupare si un coeficient de utilizare al terenului cat mai mare. Acest fapt a facut ca unele zone sa aibe o dezvoltare complet haotica, singurul criteriu fiind acela al unui regim de inaltime cat mai mare, in care “calitatea” arhitecturii se masura in canti-tatea numarului de metrii patrati obtinuti de proiectant

Acest studiu isi propune sa defineasca o noua forma de turism, in con-textul intelegerii tesutului urban si a relationarii cladirii cu mediul incon-jurator, la o scara mai umana, mai intima mai fireasca. Apropierea de scara locului in care urmeaza a fi amplasata constructia, favorizeaza si o cercetare la nivelul tesutului urban, a tipologiilor volumetrice sau de fa-tada, a intelegerii semnificatiei locului in istoria si dezvoltarea acestuia.

Amplasament Bucuresti, in proximitatea parcului Cismigiu, in zona de limita intre tes-utul dens urban si spatiul de loisir al parcului, pe strada Intrarea Rigas. Terenul este incadrat in Zona Protejata ZP42-Brezoianu, POTmax=65%, CUTmax=3,5.

Date de temaPe terenul prezentat in planul anexa, avand o suprafata de aproximativ 696mp, se propune constructia unui minihotel ce va avea urmatoarele functiuni:- 10-15 camere – fiecare “unitate de locuit” avand 25-30mp; cam-

erele pot fi de unul, doua locuri, sau apartamente, fiecare avand baia proprie,

- mica zona de receptie- living comun / lounge / internet- mic restaurant - pentru 40 persoane cu locuri la mese, care va



functiona si ca zona de mic dejun, deservit de spatiile specifice de preparare si anexe sanitare.

- bar- bucatarie cu anexele proprii- camera administrator in legatura cu zona de receptie- parcaje supraterane sau subterane, conform normativelor in

vigoare.- spatii tehnice: centrala termica, hidrofor, tablou electric general,

depozitari

Structura de rezistenta, adaptata functiunilor si materialelor ce urmeaza a fi folosite, va fi la libera alegere, ea putand fi in cadre, metalica, mixta. In functie de scenariul propus de fiecare dintre dumneavoastra, progra-mul poate fi completat cu spatiile si/sau amenajarile pe care le consid-erati necesare.

Prin proiectul propus se vor urmari datele, obiectivele, criteriile de apre-ciere si plansele de redactare definite prin tema cadru.

In plus fata de tema cadru, se vor preda la solicitarea atelierului urma-toarele piese:- planse de analiza a tesutului urban local, sc. 1/500- caiet schite in format A3, cuprinzand urmatoarele: - ilustrare demers conceptual - perspective de studiu si finale realizate in tehnici traditionale- fotografii dupa machetele de studiu ilustrand evolutia proiectu-

lui. Obiectivul studiuluiIntelegerea contextului tesutului urban al zonei precum si a arhitecturii existente in zona studiata. Dezvoltarea logicii spatiu-structura-forma-sit-program.

Criterii de apreciere- calitate spatiilor atat interioare cat si exterioare ale cladirii - inscrierea corecta a constructiei in sit- coerenta demersului, de la concept la forma.- coerenta exprimarii functionle, structurale si formale.

Redactarea proiectuluiConform temei cadru, redactarea se va face intr-o tehnica la alegere, obligatorie fiind si realizarea unor planse (perspectiva, schite de idee, crochiuri, analize) in tehnica traditionala. Fiecare etapa a corecturii des-fasurata in cadrul atelierului se va face avand la baza o macheta de stu-diu a obiectului care va fi inserata in macheta de sit.

BiliografieIn prima sedinta de atelier se va inmana studentilor lista de titluri de carti, reviste si site-uri ce se recomanda a fi consultate. De asemenea studentii vor avea prezentari de atelier, care se vor axa pe analiza catorva proiecte cu aceasta functiune.

Intocmit,Sef Lucrari drd. arh. Dorin-Stefan Adam



Atelier Prof. dr. arh. Mircea OCHINCIUC grupa 31B

Tema HOSTEL

Corpul de cazare are o capacitate de 36 de locuri si este destinat in principal scriitorilor, cercetatorilor, profesorilor invitaţi şi participanţilor la şcolile de vară sau workshopuri care viziteaza Centrul de studii Eliade, dar va putea fi folosit si ca hostel pentru tineri.

AmplasamentAmplasamentul este acelasi cu al Centrului de studii Eliade (Mantuleasa 7-9.), cu care va trebui sa functioneze in paralel, formand un ansamblu integrat volumetric si functional.

Date de temă· hol de acces pricipal cu un punct de recepţie si zona de

asteptare· camere de 1, 2 paturi. Unitatile de cazare vor avea suprafete

cuprinse intre 26-30mp si vor fi prevăzute cu locuri de lucru si grupuri sanitare cu duş.

· max 3 apartamente de 2/3 camere cu grup sanitar suplimentar, una din camere urmând să fie utilizată ca birou-bibliotecă pentru cercetatorii veniţi pentru o perioadă mai îndelungată

· oficiu de nivel pentru prepararea mesei, cu un spaţiu pentru micul dejun.

· o sală de mese cu o capacitate de max. 50 de locuri prevăzută cu o bucătarie-oficiu minimală.

· un spaţiu de reuniuni, care include si un grup sanitar minimal· 2 birouri şi o cameră pentru administrator· spaţii de curăţenie şi pentru rufe curate pe fiecare nivel· acces de serviciu pentru bucătărie · încăperi frigorifice de depozitare · vestiare personal · terase acoperite şi descoperite pentru cca 50 persoane.· un parcaj pentru cca 8 - 10 maşini

Regimul de înălţime este P + 3/4 niveluri



Sistemul constructiv este la alegere din materiale care să se înscrie în obiectivul principal al proiectului şi anume soluţii în spiritul principiilor dezvoltării durabile şi ale construcţiilor pasive cu consum energetic re-dus.

Obiectiv suplimentarStudiu conceptual al unei construcţii care prin conformaţie, materiale, tehnologii şi a detalii folosite să ofere o imagine plastică conformă arhi-tecturii durabile.

Piese suplimentare cerute:* schemă funcţională a sistemelor de încălzire, circulaţie a aerului

şi insatalaţiilor care sa exprime sintetic ideea proiectului* min. 5 detalii de faţada pentu soclu, câmp, goluri de ferestre,

acoperiş eventual seră, sc. 1/5

Intocmit:prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, şef de lucrări dr. arh. Haytham Zeki, şef de lucrări dr. arh. Andra Panait



Atelier Conf. dr. arh. Silvia COSTESCU grupa 32B

Tema cAZARE – PARcuL nAţionAL Munţii MĂcinuLui

ArgumentÎn contextul prezentat la primul proiect se propune aprofundarea studiu-lui prin abordarea unui nou program, cel al cazării turistice în imediata vecinătate a Parcului Naţional Munţii Măcinului. Reamintim că cele două proiecte se prezintă ca părţi ale aceleiaşi intervenţii, trebuind să se sub-scrie unei aceleiaşi intenţii şi unei abordări unitare.

AmplasamentAmplasamentul propus se află în comuna Greci, judeţul Tulcea, în ime-diata vecinătate a Parcului Naţional Munţii Măcinului, la 86 km de Tulcea şi 27 km de Brăila, conform planului de situaţie anexat.

Date de temă generaleDatorită proximităţii Parcului Naţional Munţii Măcinului se vor respecta prevederile Regulamentului Parcului Naţional Munţii Măcinului, în special articolele 45 şi 46 (referitoare la construcţii). De asemenea, proiectele vor trebui să conţină elemente de arhitectură ecologică low-tech şi high-tech. Din perspectiva continuării proiectului precedent, anumite elemente abordate anterior vor trebui aprofundate şi completate cu noi aspecte. De asemenea studiul se va completa cu noi elemente.

Date de temă Tema de proiectare face parte din programul turistic - cazare temporară. Se propune realizarea unei construcţii cu regim de înălţime maxim D+P+1+M, realizat în cadrul propunerii realizate la proiectul anterior. Ca funcţiuni obligatorii, trebuie să cuprindă:- recepţie cu spaţiu de aşteptare;- zonă de cazare pentru cca. 40 de persoane în camere de 1-4

persoane, fiecare cameră având grup sanitar propriu;- spaţiu comun de petrecere a timpului liber;- spaţiu de servire a mesei în legătură cu o mică bucătărie;- spaţii anexe (depozitări, cameră personal, spaţii tehnice);



- zonă administrativă cu toaletă proprie;- parcări pentru 3 autoturisme şi 1 autocar.La acestea se pot adăuga alte spaţii considerate necesare, conform opţiunilor fiecărui proiect.

Obiective suplimentare ale studiului:- abordarea analizei contextului dintr-o perspectivă nouă;- dobândirea abilităţilor necesare pentru elaborarea unei teme

complete de arhitectură;- dobândirea abilităţilor necesare pentru proiectarea într-o nouă

paradigmă.

Criterii suplimentare de apreciere:- coerenţa şi consistenţa propunerii de la iniţierea proiectului până

la finalul acestuia;- calitatea spaţiului propus;- preocuparea pentru detalii arhitecturale.

Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru- minim o perspectivă exterioară;- o mapă de studiu (A4) documentar a principiilor structurale şi

constructive folosite în cadrul proiectului, cu exemple arhitec-turale. Nu se acceptă cópii xerox;

- o planşă de sinteză a proiectului ce va include o pagină de text A4 ce va fundamenta intenţia şi opţiunile proiectului.

Intocmit, conf. dr. arh. Silvia Costescuasist. drd. arh. Adrian Moleavinasist. drd. arh. Ionut Nedelcu



Atelier Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu grupa 33B

Tema MEETING-POINT URBAN IN ZONA CASEI PRESEI

Pensiunea prevede spaţii de cazare, recreere şi alimentaţie publică pen-tru o asociaţie nonguvernamentala care veghează asupra protejarii lito-ralului romanesc şi a altor persoane interesate de activităţile acestora.Cazarea, dimensionată pentru un numar maxim de 30 locuri, în cam-ere cu 2 locuri, va fi constituită în general din camere de maxim 16-18 mp, având un vestibul cu dulap înzidit şi baie cu duş. Se va urmări o proporţionare a camerelor care să încurajeze flexibilitatea în mobilare şi eventual dispunerea unui pat suplimentar pliant la nevoie. Camerele vor fi prevăzute cu logii sau cu sere care să respecte principiile de captare pasivă a energiei solare. Ventilarea spaţiilor va fi realizată natural, tot pe baza principiilor pasive (răcirea aerului prin canale subter-ane, inerţia termică a pereţilor, turnul de vânt, etc.). Culoarele de circulaţie nu vor fi mai înguste de 1,2 m, iar distanţele din colţul cel mai îndepărtat al unei camere şi până la o ieşire de evacuare nu vor depăşi 15m. Blocul de cazare va fi dotat cu un spaţiu pentru întreţinerea zilnică a cam-erelor (depozitarea materialelor de curăţenie, depozitarea lenjeriei, etc.)O zonă de primire a oaspeţilor (acces, hol primire, birou administrator, grup sanitar pe sexe) şi una de alimentaţie publică de tip restaurant pen-tru cca 40 locuri (aprox. 60 mp), în legătură directă cu o bucătărie simplă (cu oficiu, zonă de preparare şi două depozite) se va articula cu blocul de cazare. Sala de mese va fi prevăzută cu o terasa şi va avea, de asemenea, legătură cu holul principal al pensiunii. Tot în legătură articulată cu holul, se va imagina un spaţiu multifuncţional pentru recreere (la care se vor adăuga terase exterioare acoperite sau descoperite) în care va putea funcţiona un bar-bufet pentru 8 -10 persoane, în legătură cu oficiul bucătăriei.

Spaţiul aferent administrãrii complexului se va rezolva ca unitate de ca-zare inclusă în ansamblul general al construcţiei. La intrarea pe amplasament se va amenaja o zona cu locuri de parcare



pentru autoturisme şi două locuri pentru autocare, conform normativelor in vigoare, legătura cu clădirile asigurându-se prin alei protejate de co-pertine şi pergole. Restul terenului va fi amenajat cu zone plantate şi chioşcuri de grădină, luându-se în consideraţie posibilitatea campării sau a desfăşurării unor evenimente colective în aer liber.Structura de rezistenţă a clădirii pensiunii poate fi din cărămidă, lemn, piatră sau pământ, eventual metal acolo unde este necesar. Utilizarea betonului armat nu este exclusă dar va fi justificată cu argumente clare în contextul ecologic al proiectului.

O bibliografie specială va fi pusă la dispoziţie în cadrul atelierului.

RedactareStudiu documentar preliminar:- mapă cu planşe A4 de studiu documentar a principiilor de compunere a obiectelor de arhitectura cu functiuni similare, pe baza bibliografiei spec-ificate, cu exemple arhitecturale semnificative referitoare la programul de locuire / cazare turistică de tip pensiune. Acestea vor conţine schiţe sugestive de mână şi texte explicative. Nu se vor accepta cópii xerox.

Piese suplimentare fata de cele cerute in tema cadru

Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 6 formate 50×70 cm, într-o tehnicã la alegere (inclusiv calculator) şi va cuprinde urmãtoarele piese :* schema ilustrativă pentru principiile utilizate în proiect privind arhitec-

tura durabilă;* Maxim 5 imagini perspective randate pe calculator;

Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii în comisii, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari şi o descriere în românã şi englezã a soluţiei (maxim 100 de cuvinte).

Întocmit,asist. drd. arh. Alexandru CalinP.O . arh.Lorin Niculaie



Atelier conf. dr. arh. Alexandru AnDRiEŞ grupa 34B

Tema COMPLExUL UNITER

Pe un teren aflat pe malul lacului Floreasca, UNITER intentioneaza sa realizeze un complex care sa cuprinda functiuni diverse, integrate in-tr-o compozitie unitara si pe cit posibil ecologica, respectind principiile arhitecturii durabile. In acest complex vor exista functiuni culturale [ Clubul UNITER ] functiuni de cazare [ Casa de oaspeti UNITER ] si func-tiuni care deservesc ambii poli ai acestui complex [ respectiv o zona de alimentatie publica si o zona de administratie ]. Solutia propusa poate sa mearga pe ideea a doua volume - partea de cazare [ care sa cuprinda si partea de alimentatie publica si pe cea de administratie ] si partea de club, sau pe ideea de trei volume - partea de cazare [ cu zona de administratie ], partea de club si partea de alimentatie pub-lica [ in ideea ca zona de alimentatie publica poate deservi atit zona de cazare cit si zona de cultura si din punct de vedere compozitional poate lega cele doua functiuni principale ].

Casa de oaspeti UNITERReprezinta zona de cazare a complexului si va contine un numar de 18 - 20 de locuri in camere de doua paturi, cu grup sanitar cu dus, plus unul sau doua apartamente [ in functie de solutia propusa ] cu un confort sporit si cu grup sanitar cu cada.Accesul se va face printr-un hol care va cuprinde partea de receptie - din care se poate accesa si zona de alimentatie publica, o sala de aproximativ 40 de locuri deservita de o bucatarie minimala [ partea de alimentatie publica poate fi integrata in volumul de cazare sau poate constitui un volum de legatura intre partea de club si cea de cazare, in functie de solutia propusa initital ].Tot in acest volum va exista si o camera a administratorului intregului complex, si spatiile care servesc functiunea principala - grupuri sani-tare, depozitare etc.Spatiile de acces si de parcare vor fi dimensionate cu respectarea normelor in vigoare.

Tema-cadru contine informatiile obligatorii legate de ambele studii - suprafete, regim de inaltime etc. - piesele obligatorii cerute si datele de predare ale proiectelor, si se va respecta cu strictete.

Conf.dr.arh. Alexandru Andries



Atelier Prof. dr. arh. Anca MITRACHE grupa 35B

Tema HOTEL TINERET- STREHARET

ArgumentProgramul hotelier este unul dintre cele mai complexe prin interferen-ta mai multor tipuri de activitati ce conlucreaza la functionarea acestui “mecanism”. Mini-hotelurile, hostelurile, pensiunile reprezinta ilustrarea unei functiuni de habitat temporar. Astfel, functie de scopul urmarit , dot-arile apartinand programului hotelier pot avea un caracter de turism cul-tural, distractiv, de agrement, sportiv, balnear etc.

AmplasamentDotarea turistica se va construi pe un teren in panta , in suprafata de cca 3500 mp, aflat pe drumul de acces dinspre orasul Slatina inspre Mana-stirea Streharet, intr-o zona impadurita cu o perspectiva orientata spre paraul si lacul din apropiere.Declivitatea terenului este de cca 5 m , terenul coborand in directia N, cu o perspectiva ampla spre apa. Accesul spre amplasament se face din drumul existent.

Date de temaSe propune proiectarea unui minihotel ce urmeaza sa raspunda nevoilor de cazare impuse de dezvoltarea sporturilor precum vanatoarea sau pes-cuitul ce au luat amploare in zona. Proiectul va trebui sa raspunda de asemenea necesitatilor de proiectare, constructie si functionare proprii dezvoltarii durabile. Astfel modul de organizare functionala si de rezol-vare a luminarii, incalzirii, ventilarii vor folosi tehnici specifice de rezol-vare.Regimul de inaltime impus , dat fiind amplasarea obiectivului intr-o zona impadurita, la cateva minute de mers inafara orasului, este de S(Ds)+P+E (max 2E).Obiectul de arhitectura propus urmeaza sa se integreze in peisaj , in-cercand prin compozitia spatial volumetrica sa rezolve datele impuse de tema prin ilustrarea specifica a functiunii de habitat temporar.

Functiunile principale vor fi urmatoarele:Cazarea: cca 15 unitati de cazare de 1, 2 locuri din care 1- 2 apartament cu dormitor si salon cu grup sanitar.



Celula de cazare va avea o arie totala de 30 p si ea va cuprinde: camera propriuzisa, vestibul acces si grup sanitar:- Camera (2 paturi), 20.5 – 22.5 mp- Vestibul – acces cu depozitare, 3.0 – 3.5 mp- Grup sanitar cu dus, 3.5 mp

Mobilarea Camera va fi conformata astfel incat sa primeasca ¹ paturi ( 90 x 2.00 m) cu noptiere, rastel pentru bagaje, toaleta cu oglinda de perete, frigider mic incorporat, suport televizor si oportunitatea amplasarii unui pat su-plimentar pentru copil.Vestibulul va contine 1 dulap pentru haine si un cuier.

Circulatii orizontaleAccesul la camerele se va face dintr-o circulatie de minim 1,20 m latime pentru simplu tract si min 1,60 m cu eventuale largiri in dreptul usilor de acces in camere (pana la max. 2,10 m) pentru dublu tract.

Circulatii verticaleUnitatea va avea 1-2 noduri de circulatie verticala.

Nodul principal de circulatie este folosit de catre clienti si este compus din :-1 scara acces si evacuare de 1,20 m latime, inchisa. Usile au sensul de deschidere in sensul de evacuare al persoanelor

Nodul secundar de circulatie este folosit de personalul unitatii turistice si doar accidental, in caz de evacuare, de catre clienti:- 1 scara de acces si evacuare de 1,10 m latime, inchisa fata de circulatiile orizontale si cu deschiderea usilor in sensul de evacuare al persoanelor

Unitatea de servicii de nivel (oficiul) contine spatii specializate pentru int-retinerea unitatilor de cazaresi este compusa din :- Oficiu de nivel 10.0 mp- Grup sanitar minimal cu dus, wc si chiuveta 3.0 – 3.5 mp- Dulap rufe curat 1.5 mp- Dulap rufe murdare 1.5 mp- Degajament comun max 3.0 mpSpatii aferente accesuluiAccesul si distributia fluxurilor se face in zona de primire prin intermediul unor spatii precum:

- Windfang – (vestibul acces si pentru persoana cu handicap), 5.0 mp- Desk receptie prevazut cu comptoar cu blat pentru clientisi receptioner, precum si tabloul de corespondenta (accesul la camera facandu-se cu cartela), 5.0 mp- Hol asteptare cu cca 6 locuri asteptare si 1 post acces email, 15 – 20 mp- 1 birou –camera – administrator, 10 – 12 mp- Grup sanitar minimal pe sexe al zonei de primire, cca 15 mp

Alimentatia publica - Sala de mic dejun – in relatie directa cu terase acoperite sau descoperite 60 - 70 mp- Bucatarie minimala in relatie directa cu nodul secundar- Bar in relatie cu holul de asteptare si sala de consumatie

Spatii tehniceDepozitari cca 20 mpVestiare personal; pe sexe cu grupuri sanitareAnexe (centrala termica , tablou electric etc) 20 mp

Aprovizionarea cu marfa si gestionarea ambalajelor si a gunoiului se pot face prin intermediul nodului secundar si a unei curti de serviciu.Mini hotelui va fi prevazut cu locuri de parcare adecvate si terase amena-jate accesibile din holul hotelului, din sala de consumatie, sau din cam-ere. Perspectiva plonjanta asupra paraului ca si pitorescul peisajuluiincu-rajeaza adoptarea unor solutii terasate , pavilionare sau grupate care sa puna in valoare personalitatea amplasamentului.

Obiective suplimentare ale studiuluiExprimarea capacitatii de percepere, configurare si potentare a spatiului-arhitecturalin legatura cu spatiul global – tipologie si morfologie- cunoasterea si insusirea discursului arhitectural in relatie cu de-

terminarile unui program tehnologic complex (hotelier)- cunoasterea determinarilorantropologice ale spatiilor- instrumentarea structurala si utilitara in relatie cu programul

functional- crearea unei unitati de expresie intre forma-functiune-semnificatie- dezvoltarea capacitatilor de esentializare teoretica a spatiilor propuse

Intocmit: Conf dr. arh. Anca Mitrache



Atelier Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU grupa 36B

Tema ECO-HOSTEL

AmplasamentUmătorul exerciţiu se va desfăşura pe acelaşi amplasament analizat la proiectul nr.1, având ca subiect studiul unei dotări de cazare turistică, Eco-Hostel.Hostelul este o dotare pentru cazarea turiştilor, în special a celor tineri, realizată şi gestionată pe principiul costurilor minime. ‘ Eco’ se referă atât la ideile ecologice cât şi la cele economice, însă fără diminuarea semnificativă a confortului.

Date de temăDin perspectiva arhitecturii durabile, se va realiza o construcţie având următoarele caracteristici tehnico-funcţionale:1.Respectarea tuturor cerinţele din tema cadru

2. Regim maxim de înălţime: subsol/demisol + P + 3;

3. Funcţiuni necesare:Acces, hol cu recepţie, grupuri sanitare şi birou administrare hostel;Restaurant, cu sală de mese cu o suprafaţă de cca. 80 mp. şi o terasă pentru cca. 30 locuri. Bucataria restaurantului poate fi deschisă şi legată printr-un sas (oficiu) cu sala de mese.Cazarea se va rezolva în camere pentru 1 pers. , 2 pers. şi pentru grupuri de 4 pers. Camerele, cu suprafaţe de 12mp, 16mp, respectiv 20mp., vor fi configurate astfel: vestibul, spaţiu de depozitare, nişă pentru lavoar, loc de dormit, un mic loc de discuţii la camerele cu mai multe locuri. Câteva camere vor fi dotate cu baie proprie(cu duş), restul camerelor vor dispune de grupuri sanitare comune. Accesul la camere se va face dintr-o circulaţie de min. 1,20 m. lăţime; rezolvarea cazării se poate face cu simplu sau dublu tract. Recreerea - petrecerea timpului liber în ansamblul hostelului va fi legată de elementul natural. Concepţia şi caracterul acestui spaţiu, vor fi la latitudinea fiecărui stu-dent. Fie că va fi un spaţiu acoperit, parţial descoperit, interactiv etc. se



recomandă să se înscrie într-o suprafaţă de maxim 150 mp, din acest spaţiu fiind posibil şi accesul la bar (la rândul său legat de bucătărie).

Toate funcţinile vor fi rezolvate conform normelor în vigoare.

4.Structura de rezistenţă, adaptată principiilor arhitecturii durabile, funcţiunilor şi materialelor ce urmează a fi folosite, va fi aleasă în funcţie de concepţia fiecărui proiect în parte. Acoperişul se poate rezolva, în funcţie de soluţie, în şarpantă sau în terasă.

În limitele datelor din tema cadru, fiecare student va putea propune dotări şi amenajări, altele decât cele menţionate deja

RedactareProiectul va fi redactat conform cerinţelor din tema cadru.

Obiective suplimentare ale studiuluiSe urmăreşte, suplimentar faţă de tema cadru:- Conceperea unui program de cazare atractiv;- Înscrierea construcţiei în peisajul existent.

Intocmit,Prof.dr.arh.Adrian SpirescuŞef de lucrări drd. arh.Mihaela PelteacuPrep.drd. arh. Andrei Lakatos



p r o i e c t d e c a t e d r ă

Tema cadru:Proiectul nr.3 LocuinţE coLEcTiVE

Numar de credite : 12 | Durata : 3+6+5 saptamâni

„Argument”Aspiratia fiecarei familii catre fericire incepe cu visul unei locuinte uni-familiale inconjurata de copaci si pajisti, pe cat se poate pe malul unui lac…. Realitatea insa se traduce intr-o insiruire de loturi mici, asezate in afara orasului, intr-o zona care este prea densa pentru ca sa fie rurala si prea putin densa ca sa fie urbana. Rezultatul dispersarii este de multe ori devastator pentru oras, pentru teritoriu, pentru locuitori.

Locuirea in oras presupune suprapunere pe verticala. Aceasta suprapu-nere poate combina insa ideea de locuinta unifamiliala cu cea a lo-cuirii in contextul orasului, transformand locuinta individuala in LOCUIRE COLECTIVA.Cresterea populatiei duce inevitabil la cresterea aglomerarilor urbane. Pentru a evita dispersarea oraselor in teritoriu, cel mai important loc al cresterii urbane este chiar interiorul orasului. Aceasta crestere este posi-bila prin realizarea unei densificari optime a fiecarei zone in parte si im-plicit prin folosirea optima a infrastructurilor existente. Locuirea colectiva este un suport important al acestor extinderi in interiorul orasului. Prin integrarea locuirii cu alte functiuni, prin HIBRIDIZARE A PROGRAMELOR, se pot crea la nivelul vecinatatii, poluri de interes si de atractie, opor-tunitati de crestere culturala, poluri de urbanitate si cel mai important, caracter de zona urbana centrala.Rezultatul este o conlucrare spatiala, culturala, functionala, sociala, etc., a spatiului strict privat cu cel semipublic si cel public, avand ca finalitate obtinerea calitatii vietii in oras.Este un altfel de spatiu „public”, este spatiul public cotidian, al atmosferei placute pentru fiecare individ, al medierii culturale la care fiecare individ are libertatea de a participa sau nu.



1 OBIECTIVELE STUDIULUI-Pornind de la contextul sitului, ocuparea teritoriului de volumele locuirii colective hibridizate cu alte functiuni cat si de spatii verzi gradate de la spatii private, spatii semipublice si spatii publice, in vederea influentarii pozitive a calitatii spatiului de locuit si a interactiunii sociale a locuitorilor.(Urbanitate)-Ocuparea volumelor, prin suprapunere, cu locuinte care au tot confortul unei locuinte individuale, care reusesc sa raspunda unor cerinte cat mai diversificate de utilizare, prin tipologii cat mai diferite si cat mai flexibile, dar care folosesc in comun terenul, accesele, circulatiile, instalatiile edili-tare, spatii comunitare si spatii exterioare.(Flexibilitate)-Folosirea tehnologiilor constructive care favorizeaza echilibrarea con-sumurilor energetice”, care se acomodeaza uşor la schimbările care sur-vin de-a lungul timpului prelungind durata de utilizare a locuintelor şi care minimizează folosirea resurselor în procesul de construcţie apeland la reciclare si materiale hibride.(Durabilitate)-intelegerea potentialului pe care il are locuirea colectiva de a recom-pune urbanitatea orasului si de a determina cresterea orasului chiar in interiorul sau, anuland modelul marginalizarii locuintelor-dormitor din periferie.

2 DATE DE TEMA Pe un lot in suprafata de 4009mp, amplasat la intersectia bulevardului Dacia cu strada Toamnei, avand latura lunga paralelea cu strada Toam-nei, actualmente partial eliberat, se propune realizarea unei comunitati de locuinte colective, cuprinzand circa 40 de apartamente.Pe acest amplasament, anexat la tema, se vor rezolva imobilele de locuit cat si spatiile complementare integrate, „curtile interioare”ale unitatilor de locuit, accesul in subsolul comun, parcajele pentru vizitatori, circulatii pietonale, spatii verzi semipublice, cat si un spatiu verde public, de loisir, destinat atat locuitorilor acestei comunitati cat si locuitorilor din imediata vecinatate sau chiar publicului larg.

2-1, REGLEMENTARI URBANISTICE SUPRAFETEImobilele de locuinte vor avea o suprafata construita desfasurata de circa 7500mp din care o suprafata construita desfasurata de circa 2000mp va fi destinata unor functiuni complementare integrate locuintelor.

DENSITATEExercitiul se va face in conditiile unui POTmaxim =38% si aunui CUT maxim = 1,9. Aceste valori se incadreaza in valorile maxime admise de Regulamentul de urbanism pentru zona protejata 13, pe care il gasiti in anexa.REGIM DE INALTIMEImobilele care alcatuiesc ansamblul de locuinte vor avea regim de mediu de inaltime deP+4, (maxim 16 m), la alegere in functie de pozitionarea fata de diferitele vecinatati care delimiteaza lotul si in functie de con-ceptul demersului. ALINIERIAmplasarea volumelor construite se va face retras uniform cu 4 m de la aliniamentul bulevardului Dacia si la aliniament pe strada Toamnei; Volumul se va alipi la calcanul cladirii existente pe bulevardul Dacia, pe o adancime de maximum 15m. Se vor respecta toate regulile de amplasare a imobilelor in raport cu inaltimea acestora.



2.2 FUNCTIUNILOCUINTESe vor propune tipuri cat mai variate de L®O(locuinte pentru ocupant) care vor avea urmatoarele ponderi si suprafete orientative: Pondere AU ACStudio 5% 48-52mp 67-73mp1D 20% 64-72mp 90-100mp2D 30% 87-93mp 122-130mp3D 35% 105-115mp 147-161mp4D 10% 123-135mp 175-189mp

AL= aria locuibila (suprafete insumate a incaperilor de locuit:dormitoare+living+ sufragerie)AU= aria utila (suprafete interioare a tutror incaperilor din apartament. Nu se cuprind suprafetele logiilor si balcoanelor.)AC= aria construita a locuintei (suma suprafetelor utile a apartamentului, a loggilor si balcoanelor, precum si a cotei parte din suprafetele comune ale cladirii –spalatorii, uscatorii, casa scarii, la care se adauga suprafata aferenta a peretilor interiori si exteriori. Nu se cuprind boxele de la sub-sol si garajele.

Se vor propune apartamente care integreaza functionarea flexibila in functie de structura nucleului de ocupanti, si care pot raspunde in timp unor necesitati in schimbare ale utilizatorului. Se vor propune modalitati diferite de divizare a unitatilor de locuit, modalitati diferite de OCUPARE a aceluiasi spatiu, avand in vedere necesitatea ca aceste spatii sa poata fi utilizate in prezent, dar si peste 50 de ani, cand cerintele societatii cu siguranta se vor schimba.

Se va urmari dimensionarea corecta a circulatiilor in cadrul unitatii de locuit in scopul realizarii unei suprafete locuibile cat mai mari.Inaltimea libera a spatiilor va fi de 2,7m dar se poate apela si la inaltimi diferentiate pentru zona de noapte si zona de zi (reprezentare). Toate camerele vor beneficia de lumina si ventilare directa si naturala. Se va incerca pe cat posibil orientarea dubla a apartamentelor..Accesibilitatea in apartamente va fi rezolvata prin gruparea a 2-3 unitati la un spatiu al scarii luminat natural (prevazut cu lift), cursive inchise sau deschise, „strazi” interioare sau accese directe (la parter). Se va asigura accesibilitatea fara bariere arhitectonice pentru persoanele cu handicap fizic.O atentie deosebita se va acorda holurilor de intrare, amplasate la parterul unitatilor. Casa scarii si liftul vor avea prima statie la nivelul subsolului si vor fi utilizate doar de locuitori. Fiecarui apartament i se va crea minim o zona privata de legatura cu ex-teriorul (logie, balcon, terasa). Spatiilor private de legatura cu exteriorul, li se va asigura protectia si intimitatea.

FUNCTIUNI INTEGRATELa nivelul parterului si eventual la primul nivel se vor integra spatii pen-tru comert, birouri,(care pot fi inchiriate chiar de locatari), spatii pentru activitati tertiare, cabinete medicale, o cafenea, etc. De asemenea se vor integra spatii comunitare, spatii de hobby sau fitness, o minigradinita ,etc., acestea din urma putand fi amplasate si la alte nivele in legatura cu circulatiile verticale sau orizontale de acces, in legatura cu eventuale patio-uri verticale comune (spatiu semiprivat interior-exterior), fiind desti-nate mai ales locatarilor. Aceste „spatii in plus „ integrate in imobilele de locuit, vor insuma o suprafata desfasurata de circa 2000mp. Pentru functiunile complementare ale parterului si etajului I, se vor preve-



dea scari separate de legatura cu subsolul.Aceste spatii cu functiune diferita fata de cea de locuire vor fi mentionate in planul de ansamblu (suprafete- functiuni) si detalierea lor se va limita la incidenta acestora la nivelul tronsonului care va fi detaliat la faza fi-nala.

GARARI -PARCAJE Masinile vor fi cat mai „invizibile” in acest ansamblu.Dat fiind obligativitatea rezolvarii parcarii si gararii autoturismelor in interiorul parcelei de studiu se propune ca fiecarui apartament sa i se creeze cate un loc de garare iar apartamentelor de 3D si 4D cate 2 locuri de garare in subsolul comun accesibil cu rampa dubla de intrare –iesire, cu relatia dreapta. In acelasi spatiu al garajului subteran, vor fi prevazute si 20 locuri de garare corespunzatoare functiunilor suplimentare pro-puse.Pentru vizitatori vor fi prevazute 15 locuri de parcare la sol.

ANEXE – SPATII TEHNICESubsolul va gazdui si spatiile tehnice; centrala termica, hidrofor, tablou electic, pompa de caldura, acumulatori de stocare,centrala de venti-lare, bazin retentie apa,etc., cat si adapostul ALA (1mp/2,5mc/persoana +120mp pentru ocupantii functiunilor complementare).Se vor prevedea platforme pentru europubele si pubele pentru evacuarea diferentiata a gunoiului menajer.

2.3. SRTUCTURI – ANVELOPANTAStructura de rezistenta va fi de beton armat din cadre sau/si cu diafragme, in combinatie cu toate tipurile de materiale disponibile (lemn,piatra nat-urala, metal, caramida,etc), in ideea obtinerii unei structuri de locuire complexe , inovative (flexibile) care tine cont de conditiile climatice speci-fice si integreaza consumuri reduse de energie.Sistemul constructiv modular, cu deschideri mari, permite flexibilitatea formulelor de acomodare in timp si multiplicarea optiunilor spatiale.Se vor integra solutii tehnice constructive de rezolvare multistrat a anvel-opantei, de ventilare mecanica, de folosire a surselor de energie alter-native, de echilibrare a consumurilor energetice in ideea realizarii unor locuinte pe cat posibil „pasive”.



3. STRATEGIIDemersul proiectului va integra obligatoriu urmatoarele strategii:3-1, FLEXIBILITATEPana in prezent, la baza elaborarii locuintelor colective a fost ideea de a satisface cerintele si necesitatile acomodarii unui nucleu familial compus din 2 parinti si „n” copii.Modelul rezultat este cel al apartamentului ”n”DL(S), („n”Dormitoare, Liv-ing (Sufragerie),bucatarie, baie , debara), care aloca fiecarui membru al familiei, sau cupluluide 2 membri ai familiei, cate o „celula”privata si o „celula”folosita in comun cu ceilalti membri ai familiei, in care activitatile desfasurate sunt foarte precis definite: odihna, preparare hrana, hrana, igiena personala, relaxare, invatare, joaca.Instabilitatea vietii sociale, transformarea nucleului familial din biparen-tal in monoparental, dinamica societatii, modificarile petrecute in mod natural prin maturizarea copiilor, aduc in timp o serie intreaga de modi-ficari la nivelul nucleului familial, incat azi mai gasim doar 30%din apar-tamentele existente, ocupate de familii in sens traditional. Dar a crea spatii de locuit inseamna a tine cont de dorintele si necesitatile ocupantilor.Ce facem daca aceste cerinte se schimba? Proiectarea pentru o anume folosinta a spatiului, valabila doar in mo-mentul definitivarii proiectului este o mare dilema. Casele trebuie sa poa-ta raspunde unor stiluri de viata cat se poate de diferite, unor folosinte a spatiului cat se poate de variate, sa se poata adapta in timp, sa fie FLEXIBILE si implicit DURABILE.Flexibilitatea configureaza un alt model de apartament : L®O (locuinta pentru ocupant), este un model al spatiului liber (loft), in care o anumita suprafata locuibila este aleasa si asumata de ocupant, in care spatiul va fi divizat si ocupat de insusi persoana care se va acomoda si va vietui dupa felul ei de a fi. Este strategia de a concepe apartamente durabile care vor raspunde azi unor anume cerinte, dar care anticipeaza si schim-barea lor in timp, generata de acelasi utilizator sau generata de utilizatori cu totul diferiti in decursul timpului.Apartamentul L®O are doar o anumita suprafata locuibila si referirea la „n” dormitoare este secundara sau virtuala., in schimb are calitatile unei locuinte individuale ce se gaseste ceva mai aproape de cer… Spatiul „celulei „ va fi unul fixat mai neutru, mai vag, in el se pot intimpla mul-tiple activitati care pot ocupa mai mult sau mai putin spatiul, acest lucru depinde numai de cine il va folosi in decursul timpului.

3-2 URBANITATELocuirea de calitate inseamna mult mai mult decat calitatea imobilului de apartamente. In acest sens sunt importante rezolvarile urmatoarelor aspecte:legatura cu traficul existent in zona; accesibilitatea auto; accesibilitatea pietonala si posibilitatea de parcurgere a ansamblului; rezolvarea de spatii verzi publice (spatii de joaca pentru copii, odihna, socializare, etc.), in jurul imobilelor si intre acestea, ca factor influent al calitatii spatiului de locuit si asupra interactiunii sociale a locuitorilor.Ansamblul ar trebui sa devina un nucleu al „infrastructurii” urbane. Spatiile multifunctionalitatii integrate, cat si amenajarile propuse in zona verde a amplasamentului, sunt destinate atat comunitatii dar si vecina-tatii cartierului. Sunt prilej de integrare in comunitate a unor nonlocuitori ai comunitatii, dar membri ai vecinatatii. Ele reprezinta strategia de inter-relationare intre teritorii, de unificare puternica a relatiei de vecinatate, de polarizare, de creare a identitatii specifice locului si de re-creare a diversificarii proprie unei „strazi” din centrul orasului.

3-3 DURABILITATESpatiul generat de noul ansamblu trebuie să răspundă simultan la mai multe criterii care să se subscrie principiilor arhitecturii durabile. El are propria identitate clară şi pozitivă care se construieşte bazându-se pe puterea contextului, va crea legaturi spatiale, privelisti, puncte de per-spective, legaturi de comunicare cu zonele adiacente, va interactiona cu mediul înconjurător, pe care îl respectă şi îl protejează, va avea un factor de scară şi densitate optim şi va oferi cadrul pentru dezvoltarea de relatii sociale în imediata apropiere, concomitent cu reducerea consumului de resurse, inclusiv a exploatării terenului. El poate face apel la folosirea principiilor aşezărilor experimentale care militează pentru reducerea la 0 a emisiilor de carbon, astfel încât el conţine facilităţi pentru recreere de calitate, este un mediu sigur şi prote-jat, curat şi bine întreţinut şi posedă concepte de design care promovează un mediu interior sănătos în cadrul aşezămintelor urbane, acordând si-multan prioritate pietonilor, transportului public şi ciclismului, în detri-mentul parţial al autovehiculelor personale. El posedă o reţea integrată de zone verzi care atrag publicul şi încurajează activitşţile în aer liber, destind psihicul şi contribuie la modul de viaţă



sănătos şi de calitate şi conţine construcţii concepute astfel încât să se acomodeze uşor la schimbările care survin de-a lungul timpului şi care minimizează folosirea resurselor în procesul de construcţie şi în ex-ploatare.Revenirea la materialele naturale, după episodul modernităţii şi triumful betonului ca material ultim al arhitecturii, este de dorit cu atât mai mult cu cât, la nivel mondial, o a treia generaţie de arhitecţi hi-tech (după cele a metalului şi a sticlei) pune în operă o extrem de sofisticată arhitectură din materiale prietenoase faţă de mediu: piatră naturală, lemn, cărămidă, metal, materiale reciclate. O întreagă arhitectură europeană contemporană s-a structurat deja în preajma acestei abordări sensibile la adresa mediului şi a folosirii materialelor naturale care arată cum un ma-terial „slab” poate deveni îngredientul pentru o arhitectură de dimensiuni şi expresie urbane şi izbitor de contemporane. Se va urmări, pe cât posibil, respectarea principiilor următoare pe parcur-sului intregului proiect, de la ideea iniţială până la detalierea din ultima etapă:− o izolare foarte bună, subterană şi supraterană, ideal din materi-ale naturale sau reciclate − o ventilaţie naturală, cu recuperare de caldură, cu elemente de preîncălzire sau prerăcire a aerului proaspăt − utilizarea captatorilor termici solari şi a elementelor fotovoltaice − utilizarea « pompelor de caldura » cu dublul rol de încălzire şi răcire a spaţiilor simultan cu utilizarea unor soluţii contemporane de încălzire a spaţiilor interioare − stocarea energiei obţinute din surse regenerabile în vederea scăderii consumului energiilor conventionale în prin utilizarea de stoca-toare de căldură − controlul centralizat şi permanent al energiilor folosite şi al resurselor pentru a se constitui în aşa numita casă inteligentă− utilizarea materialelor de construcţie cu stabilitate termică, simul-tan cu promovarea materialelor obţinute prin sau cu materii prime reci-clabile/ecologice − orientarea conformă a spaţiilor faţă de punctele cardinale ceea ce conduce la reconsiderarea conceptului de proiectare de arhitectură; se urmareşte folosirea spaţiilor de tip seră sau atrium pentru stimularea aporturilor pasive, cat si de prezenta luminii si a soarelui in dimension-area golurilor / logiilor / balcoanelor.

− îngroparea parţială sau totală a volumelor pentru o mai bună izolare, folosirea acoperisurilor verzi

3-4 COMPLEXITATEA VOLUMETRICAVolumetria propusa, prin complexitatea sa , va trebui sa creeze speci-ficitate si identitate locului. Aceasta particularizare a locului poate fi un factor pozitiv pentru comunitatea locuitorilor acestui ansamblu, poate tr-ezi mandria ca locuiesc in aceasta comunitate, simtul apartenentei poate induce starea de bine. Diversitatea creata poate determina un punct de referinta si interes la nivelul mai larg al orasului.COMPLEXITATEA LIZIBILA, DIVERSITATEA, pot fi identificate in forme put-ernice ale fatadelor, fara a crea un aspect haotic al exteriorului. Calitatea si flexibilitatea pe care o dorim in interior ar trebui exprimata si in exte-riorDaca privim arhitectura ca arta de a crea spatii publice, chiar si in zonele in care realizam spatii ale privatului, acest ansamblu al unei comunitati, va fi o sansa de integrare a urbanitatii in oras si de oprire a exilarii oras-anului din traditia urbana.Pentru studenti va fi un exercitiu de locuire inovativa „apropiata” viitoru-lui, un exercitiu de poetica urbana.



4 CONTINUTUL SI DESfASURAREA PROIECTULUI Studiul va cuprinde urmatoarele faze:

fAZA I-a - 3 saptamaniStudiul ansamblului si al relatiei cu orasul, determinarea modului de ocupare spatiala si volumetrica a amplasamentului.: Documentare - 5 exemple diferite din practica in domeniu ce vor contine pentru fiecare studiu de caz, reproduceri dupa planuri si imagini publi-cate, date ( autori, loc, perioada constructiei, suprafete, indici POT si CUT) schite, scheme analizand relatia cu contextul, tipologia de locuire, spatiile libere (publice, semipublice, private) modul de rezolvare a unitatilor si a apartamentelor, spatiile intermediare intre interior si exterior, expresia arhitecturala. Documentatia se va preda pe formate A3.

Studiul ansamblului- Propunere regulament al terenului si al vecinatatilor, cu indicarea zonelor A si

B, a suprafatelor construite la sol si totale, a POT-ului si CUT-ului, sc 1/500- Schema generarii conceptului- Plan ansamblu , sc.1/200- 2 sectiuni-desfasurate ansamblu, sc.1/200- Macheta de ansamblu, sc.1/200

Predarea se face pe maximum 4 formate A2, dispuse orizontal- intr-o tehnica la alegere (inclusiv redactare pe calculator) Toate formatele vor avea chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra. Notarea se va face in juriul catedrei.

faza II-a - 6 saptamani Prima etapa : Studiul unitatilor locative care compun tronsoanele de locuinte diferite si studiul „ocuparii” volumelor -Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor, sc 1/500-Schema generarii conceptului- Plan parter al ansamblului de locuinte, cu indicarea diferitelor tipuri de unitati locative, a functiunilor complementare si a amenajarilor ansam-blului, sc 1/100

-Plan subsol general, sc.1/100

- Planurile tuturor nivelurilor diferite, sc.1/100-2 sectiuni ale fiecarui tronson diferit, sc.1/100-2 fatade – ale fiecarui tronson diferit, sc.1/100-Macheta de ansamblu, sc.1/100

Predarea se face pe maxim 4 formate A0 dispuse orizontal- intr-o tehnica la alegere (inclusiv redactare pe calculator). Toate formatele vor avea chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra. Notarea se va face in juriul catedrei.

faza II-a - 5 saptamaniEtapa a doua: Studiul de detaliu al unui tronson selectat

-Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor cu indicarea tronsonuluiselectionat pentru detaliere, sc 1/500-Plan parter, planurile etajelor diferite ale tronsonului selectat(apartamente + nod circulatie), cu cote si indicatii de functiuni, suprafete si materiale, sc.1/50 - Variante posibile de functionare flexibila in functie de structura familiala, in prezent si peste 50 de ani, sc.1/100Se va indica pentru fiecare apartament detaliat suprafata utila/ locuibila/construita.-2 sectiuni cu cote si indicatii de materiale, sc.1/50-2 fatade cu cote si indicatii de materiale, sc.1/50-Detaliu de travee; plan , sectiune , fatade cu explicitare materiale, sc/1/20-minim5 detalii de noduri de rezolvare a fatadei, sc/1/10

Predarea se face pe maximum 4 formate A1, dispuse orizontal- intr-o tehnica alb-negru (inclusiv redactare pe calculator). Fatadele si studiul de flexibilitate vor fi redactate color. Toate formatele vor avea chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra. Notarea se va face in juriul catedrei. Nota finala va fi media rezultata din notele obtinute la ambele etape ale fazei II.

CRITERII DE APRECIERE-Integrarea ansamblului proiectat in contextul existent, din punct de ve-dere spatial, social si functional.



-Valoarea conceptului de ansamblu si a celui de locuire- felul in care acestea sunt puse in practica, diversitatea multipla a unitatilor de locuit;-Calitatea solutiei arhitecturale (flexibilitate, urbanitate, durabilitate, complexitate si poezie)Se va acorda cate un premiu primelor 3 proiecte clasate.

Autor tema: Prof.dr.arh.Anca Otoiu Colaboratori: Conf.dr.arh.Silvia Costescu, Asistent arh.Sergiu Petrea, Asistent arh.Cristina Constantin



ZonA PRoTEjATĂ nR.13, BuLEVARDuL REZiDEnţiAL DAciASUBZONA CP1C

I. DESCRIERE

a. delimitare: - bulevard care uneşte Piaţa Romană cu Calea Moşilorb. caracteristici:- o axă de tip particular care exemplifică rigoarea şi unitatea unei intervenţii reglemen-tate; este un element de tranziţie dintre zona de nord la oraşul dens al zonei centrale- elementele definitorii şi care-i conferă caracterul sînt: profilul transversal constant ; tipologia construcţiilor; prezenţa dominantă a vegetaţiei de aliniament.c. evoluţie:- trasarea în a doua jumătate a secolului al XIX-lead. agresiuni: - implantări care nu respectă caracteristicile zonelor (reglementate la origine): gabarit şi înălţime peste limita maximă de 16me. valoare:- bulevard - rezidenţial, care îmbină rigoarea şi unitatea unei intervenţii reglementate cu scara şi caracterul domestic al ţesutului bucureştean rezidenţial de sfîrşit de secol XIX.f.grad de protecţie: - maxim - se protejează valorile arhitectural - urbanistice, istorice şi de mediu natural

în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică; sînt permise intervenţii care conservă şi potenţează valorile existenteg. intervenţii:- punerea în valoare clădirilor monument sau a celor susceptibile a fi declarate monu-ment (consolidare, restaurare, întreţinere)- protecţia vegetaţiei, refacerea spaţiilor verzi agresate - dezvoltarea segmentului dintre Piaţa Gemeni şi Calea Moşilor

II. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

a. utilizări admise:- locuinţe cu standard ridicat, compatibile cu ţinuta arhitecturală a clădirilor existente- se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund cerinţelor actuale sau se admite revenirea la acesteab. utilizări admise cu condiţionări:- funcţiuni cu caracter comercial de lux sau servicii specializate: anticariat, galerie de artă, reprezentanţă comercială, birou pentru profesiuni liberale şi consultanţă, cu următoarele condiţii (1) funcţiunea să nu stînjenească vecinătăţile (2) funcţiunea să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare

sau a caracterului/elementelor valoroase ale interiorului (3) să nu afecteze vegetaţia existentă (curţi de faţadă şi arbori) (4) să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interio-

rul parcelei sau pe domeniul public



de la aliniament iar faţă de limita opusă a parcelei se va retrage la o distanţă egală cu jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu mai puţin de 3,0 metri;- în cazul în care parcela se învecinează cu clădiri retrase faţă de limitele laterale ale parcelei, noua clădire se va retrage obligatoriu faţă de ambele limite laterale ale par-celei la o distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 3.0 metri;- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă dar nu mai puţin de 5.0 metri; în cazul în care pe limita posterioară a parcelei există calcanul unei construcţii învecinate, noua clădire se va alipi la acest calcan.d. amplasarea clădirilor pe aceeaşi parcelă- clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la cornişă acelei mai înalte dintre ele;- distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime numai în cazul în care faţadele prezintăcalcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alteactivităţi ce necesită lumină naturală.

IV. ECHIPAREA CLĂDIRILOR

a. circulaţii şi accese:- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinutprin una din proprietăţile învecinate;- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.b. staţionarea autovehiculelor:- staţionarea vehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; - în cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distanţa de maxim 150 metri.c. condiţii de echipare edilitară:- toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice;- se recomandă la clădirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la canali-zarea pluvială să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;- se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare;- toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngro-pat;

- se admite amenajarea unor mici baruri / restaurante la parterul clădirilor cu o ca-pacitate maximă de 50 de locuri (interior + exterior), cu respectarea condiţiilor de mai sus.c. utilizări interzise:- activităţi care pot provoca degradarea clădirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de zonă protejată;- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;- construcţii provizorii de orice natură - inclusiv chioşcuri şi panouri publicitare, de orice dimensiune şi indiferent de modalitatea lor de montare;- depozitare en-gros;- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau tox-ice;- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile publice; - depozitări de materiale refolosibile;- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;- staţionarea şi gararea autovehicolelor în construcţii multietajate; - lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele ve-cine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

III. AMPLASAREA CLĂDIRILOR

a. caracteristicile parcelelor:- se menţin neschimbate dimensiunile şi formele actuale ale parcelelor din zona protejatăb. amplasarea faţă de aliniament:- aşezarea clădirilor se va face retras uniform cu 4 m de la aliniamentul bulevardului; faţada clădirii va fi paralelă cu acest aliniament. - aşezarea clădirilor faţă de stradă: regim izolat cu excepţiile precizate în planşa anexă. - la intersecţiile dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi avînd o lungime de minim 12,0 metri pe străzile de categoria I şi a II-a şi de 6,0 metri pe străzile de categoria a III-a.c. alinierea laterală şi posterioară:- în cazul în care pe una din limitele laterale ale parcelei există calcanul unei construcţii învecinate, noua clădire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim 15,0 metri



- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV;- se interzice amplasarea firidelor de branşament pentru electricitate, telecomunicaţii şi gaze pe faţadele principale ale clădirilor;- se interzice montarea aparatelor de aer condiţionat pe faţadele către stradă, sau pe cele laterale în cazul în care ele se deschid către curţi de onoare.d. spaţii libere şi plantate:- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp;- se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;- se va avea în vedere subordonarea oricăror elemente de mobilier urban caracter-ului clădirilor şi condiţionarea realizării lor de aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.e. împrejmuiri:- se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel: - se va acorda prioritate conservării gardurilor existente; în caz că este ab-solut necesară refacerea lor, ele vor urma acelaşi regim de avizare ca şi intervenţiile asupra clădirilor. - gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de maxim 2.00 metri dacă sunt conform vechilor regulamente; gardurile vor avea un soclu opac de circa 0.60 m., partea superioară fiind transparentă realizată din fier forjat sau plasă metalică şi vor putea fi dublate de gard viu; pe limitele laterale şi posterioare gar-durile vor fi opace şi vor avea înălţimea minimă de 2.00 metri.

V. CONFORMAREA CLĂDIRILOR

a. înălţimi admise:- maximum 16 m, minimum 13 m. - peste înălţimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m faţă de planul vertical al faţadei. |nălţimea noilor construcţii nu va putea depăşi, totodată, cu mai mult de 3 m înălţimea clădirilor existente învecinate. Se admite re-alizarea unui element arhitectural care poate depăşi cu 3 m înălţimea maximă verticală (16 m), desfăşurat pe cel mult o treime din lungimea faţadei. - în cazul clădirilor de colţ, înălţimea permisă pentru bulevard poate fi continuată şi pe strada secundară pe o lungime de cel mult 15 m, după care se racordează la înălţimea corespunzătoare străzii respective. - atunci când o clădire nouă este alăturată la calcan unei construcţii existente cu acoperiş, este recomandată preluarea pantei acoperişului, fără însă a depăşi coama acoperişului existent.

b. aspectul exterior:- orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai în condiţiile legii. Prin restaurarea clădirilor exis-tente (inclusiv prin măsurile de consolidare a structurilor), se va păstra sau se va reveni la (dacă este cazul) arhitectura iniţiala a faţadelor. - arhitectura noilor clădiri va respecta caracterul arhitectural general al bulevardului, înscriindu-se, înainte de toate, în scara definită de clădirile existente. - se interzic suprafeţe vitrate de mari dimensiuni (perete cortină), imitaţiile de mate-riale sau utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice sau suprafeţe metalice strălucitoare), utilizarea culorilor stridente.

VI. OCUPAREA ŞI UTILIZAREA PARCELEIa. procent maxim de ocupare al terenului (POT):- maxim admis: 65 %. Suprafaţa rămasă liberă trebuie să fie de cel puţin 30 mp. b. coeficient de utilizare al terenului (CUT):- maxim admis: 3c. zone non-aedificandi- zone neconstruibile pentru spaţiile publice, conform planşei anexă.d. alte servituţi- servituţi de înălţime (non altius tollendi) se vor introduce în vecinătatea accentelor verticale istorice (turle de biserici, cupole ale clădirilor publice). De asemenea trebuie introduse criterii de utilizare a materialelor, a împrejmuirilor, a culorilor, a tipurilor de pavaje, a esenţelor vegetale etc.

VII. SPAŢII PUBLICE

a. traseu- se păstrează traseul actual, conform planşă anexă.b. profil transversal- se păstrează profilul actual, conform planşă anexă.c. echipare şi amenajare- nu există condiţionări stilistice, dar se va avea în vedere subordonarea oricăror elemente de mobilier urban caracterului clădirilor şi condiţionarea realizării lor de aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.d. plantaţie- intervenţiile vor conserva caracterul actual al vegetaţiei (esenţe, densitate, înălţime etc.) - curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu plantaţii decorative inclusiv pe faţade;


133 Documentare, grafica şi editare: şef lucr.dr.arh. Andra Panait

Dir. departament: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc | ªef catedrã: prof.dr.arh. Adrian Spirescu | Şefi de an: şef lucr.drd.arh. Mihaela Pelteacu, asist.drd.arh. Sergiu Petrea

caiet_an3_2010-2011

Documents

Transcript of caiet_an3_2010-2011