rconnue de I dsus -Chr i st,

ry Books Proedituri

. acestei cerli suntlipografie.rxtului sau imaginilorl1 gi se va pedepsi

rmi.nieirICHeici Notovici. - Bucuregti :

)

NIKOLAI ALEXANDROVICI NOTOVICI

/\

ISUS IN INDIASI TIBET,

TRADUCERE DE NICOLAE CONSTANTINESCU

Dinasty Books Proediturn gi TipografieBucuregti, 2020

CUPRINS

Isus in India ;i Tibet

CALAToRIAiNUrTT

7,

in cursul qederii in India, am avut deseori ocazia si stau devorbi cu budiqti gi relatirile lor despre Tibet au avut darul s[-miinterete atat de mult curiozitatea, incit am hotirit si fac aceastdcllitorie in acel linut inci pulin cunoscut. in acest scop, amales o rutl care trecea prin linutul Cagmir, pe care doream sb.-l

vizitez de mult timp.in ziua de 14 octombrie 1887, am urcat intr-un comparti-

ment de tren in[esat de militari qi m-am deplasat de la Lahorela Rawalpindi, unde am ajuns a doua zi pe Ia amiazi. Dupl ce

m-am odihnit putin gi am vizitat oragul, a cirui garnizoani per-manente ii conferi aspectul unei tabere de lupti, m-am dus sicumpir obiectele necesare pentru un drum pe care, in loc de

cale ferati, incl se folosegte calul ca mijloc de tracfiune. Ajutatde servitorul meu, un negru din Pondich6ry, am ambalat totbagajul, am inchiriat o tonga (un fel de vehicul cu doul roli trasde doi cai) qi, dupn ce m-am instalat pe bancheta din spate, aminceput si strdLbat drumul pitoresc care duce spre Caqmir.

Tonga noastr6. a cipdtat curind vitezi pe acel drum splendidgi a fost nevoie s[ manevrim cu mare abilitate in mijlocul uneicaravane mari formate dintr-un convoi militar, ale cirui bagaje,purtate de c[mile, ficeau parte dintr-un detagament care se

intorcea in oraq din tabiri. Valea Punjabului s-a sfArqit curAnd gi,

urcind pe un drum cu sinuozitdli nesfirgite, am pitruns printreculmile laterale ale Munlilor Himalaya. Pantele au devenit dince in ce mai abrupte; in spate, se desfigura panorama impresi-onante a regiunii pe care tocmai o traversaserS.m gi care se lisatot mai jos la picioarele noastre. Soarele tocmai cuprinsese cu oultiml privire osteniti piscurile munfilor, cind tonga noastrS. aiegit vioaie din zigzagurile pe care le ficea pe creasta unui munte

CoD

BENTG

,11 -

Isus in India Si Tibet

impidurit, la poalele ceruia se cuibirise atit de confortabil ori-qelul Mur6. Acolo, vara, familii intregi de funclionari englezi vinsi se bucure de putine umbri qi rlcoare.

in mod obignuit, se poate merge cu tonga de la Mur6 pAnila Srinagaq dar, in apropierea iernii, anotimp in care toti euro-penii pirisesc Cagmirul, serviciul de inchiriat astfel de vehiculeeste suspendat. Pornisem in cllltorie exact in momentul in careviala incepea si se mai domoleasci pufin, ceea ce a avut darulsi-i mire foarte mult pe englezii care m-au intdlnit pe drumul deintoarcere din India. S-au striduit degeaba s6 ghiceascdL scopulcdldLtoriei mele in Cagmir.

$oseaua nefiind inci in intregime construitl cAnd ampornit la drum, am inchiriat cai de cdllrit, dar cu mare gre,utate. Seara se lisase deja cind am inceput si coborAm de laMur6, care se afli la o altitudine de 7 524 m. Celetoria noastrlnu avea nimic vesel, pe un drum negru qi brizdat de flgaqelellsate de ultime]e ploi; caii mai mult il ghiceau decAt il vedeau.Curind, noaptea s-a lisat de-a binelea, o ploaie furtunoasine-a surprins in plin cirnp qi, mullumiti stejarilor stufoqi gi maimult decit centenari de pe marginea drumului, ne-am cufun-dat curAnd intr-o beznl adincl, strigAndu-ne cu voce tare tottimpul parcursului. in acel intuneric de nepitruns, ghiceammase grele de stinci aproape deasupra capetelor noastre; instAnga drumului mugea un torent, a cirui api forma o cascadiascunsd de copaci.

Mergeam de vreo doui ore astfel, prin nori qi udali de ploaiepini la piele. Deodatl, am zerit departe un foc mic care ne,arevigorat forfele. Dar ce inqelltoare sunt acele focuri in creieriimunfilorl Crezi cile vezi arzind lingi tine gi dispar brusc ca sireapari cdnd in dreapta, cind in stAnga, cAnd deasupra, cAnddedesubtul tlu, ca qi cum le-ar face plicere si se joace cu celi-torul frAnt de oboseall. Un timp, drumul a ficut mii de cotituri,purtindu-ne in zigzag de colo-colo, iar focul, nemiqcat, plrea sifie insufle{it de o miqcare continud; intunericul ne impiedica sine dem seama c[ noi ne schimbam direclia clipi de clip{.

-12-

atdt de confortabil ori-r functionari englezi vin

tonga de la Mur6 pinirtimp in care toti euro-hiriat astfel de vehiculerct in momentul in carein, ceea ce a avut darulLu intdlnit pe drumul derba si ghiceascl scopul

r construit[ cind amlirit, dar cu mare gre-eput si cobordm de la14 m. Cilitoria noastrir 9i brlzdat de figagele,hiceau decAt il vedeau.r, o ploaie furtunoasistejarilor stufoqi qi mai:umului, ne-am cufun-Ldu-ne cu voce tare totle nepitruns, ghiceamr capetelor noastre; inui api forma o cascadi

n nori ti udati de ploaiee un foc mic care ne-a: acele focuri in creieriine gi dispar brusc ca sd

r, cAnd deasupra, cAnd:ere sd. se joace cu cili-I a fdcut mii de cotituri,ccul, nemiqcat, pirea sinericul ne impiedica si{ia clipi de clipl.

Isus in India ;i Tibet

imi pierdusem deja orice sperantl de a mi mai apropia de

acel foc atat de dorit, cand a apirut din nou gi de data asta atet

de aproape de noi, incdt caii s-au oprit singuri.Trebuie s[ le mullumesc aici foarte sincer englezilor pentru

prevederea de care au dat dovadl construind pe toate drumurilemici bungalouri (un fel de case formate din parter gi destinate

addpostirii cilitorilor). Este adevirat ci nu trebuie se ai preten-

lia de confort in acest fel de hoteluri; de altfel, e un lucru la care

cilltorul frAnt de oboseall nici micar nu se gAndegte, fiind inculmea fericirii cind gisegte la dispozifia sa o camerl curatd, 9i

uscat[.Hinduqii nu se a$teptaseri probabil sl vadl venind un

clldtor la acea ori tArzie din noapte qi intr-un astfel de anotimp,clci luaseri cu ei cheile bungaloului gi a fost nevoie s[ forlimuqa. M-am repezit la patul care mi se pregitise, format dintr-opernl gi un covor ud, qi am adormit aproape imediat. inainte de

rislritul soarelui, dupi ce am blut ceaiul gi am mAncat pulin dinconserve, ne-am continuat drumul sc6,lda[i de razele fierbinfi ale

soarelui. Din cdnd in cAnd, intilneam sate, intAi intr'un defileu

superb, apoi de-a lungul drumului care qerpuia prin munfi. AmcoborAt in sfArgit pind la rAul Djeloum, ale cirui aPe curg cu

gralie in mijlocul stAncilor care ii bareazl cursul, printr-o tre'cltoare ale cirei vArfuri, in mai multe locuri, atingeau aproape

bolta azurie a cerului Munfilor Himalaya, cer care se aratl aici

remarcabil de pur gi de senin.Pe la amiazi, am ajuns in cd,tunul numit Tongue, situat pe

malul rAului, format dintr-un singur gir de cabane, dAnd impre-

sia unor lizi deschise pe fafadd. Aici se vAnd alimente gi tot felulde mlrfuri en ddtail. Hindugii, in numlr mare, poartd in frunteinsemnele divers colorate ale castei lor. Pot fi vizufi qi cagmirienifrumoqi, purtdLnd lungi cimiqi albe gi turbane tot albe.

Am inchiriat aici, in schimbul unui pre! bun, cabrioletahindusl a unui caqmirian. Acest vehicul este construit in aga fel

incAt, ca se poli sta agezat, trebuie si incruciqezi picioarele tur-ceqte; bancheta este atat de micd, incet abia se pot a$eza pe ea

-13-

Isus in India Si Tibet

doud persoane. Absenla unei speteze face acest mod de locomo_lie foarte periculos. Totuqi, am preferat acest fel de masi circu_lari pe roli unui cal, dornic fiinJ si ajung cAt mai ."p"J" h 6rr,"cilitoriei mele. Dupd vreo jumitate de-kilom"trrr, a; .A;;;;serios calul la care renuntasem, cici era nespus de obositor si_mitot.lin picioarele incruciqate gi si_mi mentin echilibrul. Din nefe_ricire, se ficea deja tArziu. Se lisa seara cind m-am apropiat desatul Hori, frdnt de oboseali, cu tot corpul aproape invinelit dehurducituri, cu picioarele parcd nipidite de milioane de furniciqi complet incapabil si mi bucur de peisajul pitoresc ce mi seintindea in fafa ochilor pe misure ce inalntam dje_a lungulriului,ale cirui maluri sunt mirginite intr_o parte de stAnci il.upte 9iin cealalti, de munli impidurifi. La Hori, am intAlnit o caravanede pelerini care se intorceau de la Mecca. inchipuindu_gi ca suntmedic qi afldnd cit de mult md gribeam si ajung la Ladak, m_aurugat se rni alitur lor, ceea ce le_am gi promis ci voi face duplSrinagar, spre care am pornit cilare din zori.

-.. P.etrecusem toat{ noaptea stdnd in capul oaselor in pat, cu

o ficlie aprinsl in mAni, firi si inchid o.hii, d" teami si nufiu muqcat de vreun scorpion sau miriapod, care colciiau intoate bungalourile, imi era rugine uneori de teama pe care mi,oinspira o astfel de vietate; totu$i, n_am putut sn dorm. Unde sesitueaze, la drept vorbind, la om, frontiera care desparte curajulde lagitate? N-am si mi laud cu vitejia mea din faniaronadi, nusunt nici laq; totugi, teama peste care nu puteam si trec, insu_flati de acea specie de mici lighioane riuficitoare, mi_a alungatsomnul din pleoape, cu toate ci eram extrem de obosit.

- _Caii inaintau la pas intr-o vale plati, strijuiti de munli inalgi.

Scildat cum eram in razele soarelui, am ajormit curAnd in ga.O ricoare brusci m-a trezit qi am vezut ci incepusem deja siurcim o cirare de munte, in mijlocul unei piduri intinse carecAnd se intredeschidea gi mi lisa si admir in voie malurile splen_dide,ale unui torent nivalnic, cind ne ascundea vederii munfii,cerul, peisajul intreg, lisAndu-ne in schimb si auzim cinteculunei mullimi de pisiri cu pene impestrifate. Am iegit din pddure

-74,

::(e acest mod de locomo,::.tcest fel de masi circu,,::r-s c;it mai repede la linta:: tiilometru, am regretat:. :-.espus de obositor si-mi-.enlin echilibrul. Din nefe-:-:. cand m-am apropiat de,;pul aproape invinelit de

:i:e de milioane de furnlci:ersajul pitoresc ce mi se

'.:intam de,a lungul rAului,)arte de stinci abrupte qir:1. am intilnit o caravani:ca. inchipuindu,qi ci sunt:: sa ajung la Ladak, m-au.i promis ci voi face dupi:.i z ori.r capul oaselor in pat, cu-.:d ochii, de teami si nu'.ir.1apod, care colciiau in.rli de teama pe care mi-o:- Dutut se dorm. Unde se,rr- ra care desparte curajul'r nea dir.r fanfaronadi, nurr puteam sA trec, insu-

::u:acatoare, mi-a alungate:,.:i-em de obosit-:. srr';i juiti de munfi inalti.-..;l ,tdormit curind in qa.

:-: ca lncepusem deja si. u:.rei paduri intinse care: rr. iir voie malurile splen,:: c: ndea vederii n-runlii,:r-irb sa auzim cintecul:r:::e. -\m ie;it din pidure

Iurs in India 1i Tibet

pe Ia amiazi, am coborAt pAni la un mic citun ce se glse$te pe

malul riului 9i ne-am continuat cllitoria dupi ce ne-am intiritputerile cu o gustare rece. M-am dus in bazar qi am incercat sicumpAr un pahar de lapte cald de la un hindus care stltea tur-ceqte in fala unui cazan mare plin cu lapte clocotind. Nu micimi-a fost surprinderea cAnd mi-a propus si iau cazanul cu con-

!inutul lui, afirmind ci murd[risem laptele din el.

Am nevoie de un pahar cu lapte, nu de tot cazanul, i-amspus hindusului.

Dupi legile noastre, mi-a rispuns acel negustor, dacicineva care nu face parte din casta noastri se uitl indelung launul dintre obiectele noastre sau la un aliment, trebuie pe primuls[-l splllm gi pe celllalt s[-l aruncim in stradi. Tu, saab, ms.-ai

murdirit laptele qi nimeni nu va mai bea, cici nu numai ci te-aiuitat la el, ci l-ai aritat gi cu degetul.

intr-adevlr, ii examinasem indelung rnarfa ca s[ fiu sigur

c[ era lapte Ei-i aritasem negustorului cu degetul din ce parte

voiam si-mi dea.

Plin de respect fafl de legile 9i obiceiurile popoarelor strline,am pliLtit flri sl mi cert o rupie, preful Iaptelui din cazan pe care

ncgustorul il virsase pe pirnint, cu toate c5. nu luasem decit un

pahar. Asta mi-a fost inviflturl de minte s5. nu ml mai uit fix de

atunci inainte la alimentele hinduqilor.Nu existA credinll religioasl mai incAlciti cu o mullime de

ceremonii, legi qi comentarii decat brahmanistnul. in timp ce

fi.ecare dintre religiile principale are doar o Biblie, o Evanghelie

qi un Coran, c[r!i din care i$i trag credinla evreii, creqtinii;imusulmanii, hinduqii au un numlr atit de mare de comentariiin-folio inc6Lt chiar Ei cel mai invelat brahman abia are timp sd

ajungi pini la al zecelea. L[sAnd deoparte cele patru cirli ale

Vedelor, T.turanele, scrise in sanscriti qi compuse din 18 volumeconlinind 400 000 de strofe, care tratcazf, dreptul, teogonia,medicina, crea!ia, distrugerea gi regenerarea lumii etc., vastele

shastre, care se ocupe de matematici., gramaticl elc., upovedele,

upanisadele, upopuranele, care slujesc ca explicatie la purane,

- 15 -

precum Si o mulfime de alte comentarii in mai multe volume,tot mai rimAn cele 12 mari cirfi care conlin Legile lui Manu,nepotul lui Buddha, cirfi care nu se ocupi numai Je dreptul civilqi penal,_ci gi de regulile canonice; acestea le i-prr., J"i;ito. rrnnumir de ceremonii atAt de mare, incdt te sur rinzi a'clmirAndribdarea netulburatl cudictate de sra"t"i M;;. r;1i; J:fi:"",:l1;:.*ffiifi';mare legislator qi un mare gAnditor, dar a scris atat de mult, inc{tr s-a lntamplat uneori si se contrazici in cursul aceleiagi pagini.Brahmanii nu,gi dau osteneala s_o remarce qi li"gi ii"augi, ucdror munci hrineqte casta brahmanilor, igi ascrrlti

"rrr.,po.r"r"clerul, ale cirui prescripfii le impun si nu se "tirrge.ri"ioauta a"

un om care nu aparline castei lor gi care, pe de alti parte, ii inter_zic categoric unui striin s[_gi fixeze ut"rrqiu ur,lpru a ceea ce iiaparfine.unui hindus. Respertdnd cu strictele sensul acestei legi,hindusul igi imagineazd ci alimentele lui sunt mu.aa.ii"iu.e,rnstriin s-a uitat mai atent la ele. $i totuqi, brahamanismul a fost,chiar la inceputul celei de-a doua naqteri a sa, o re[i;;;;_"""_teisti, care. recunoqtea o singuri divinitate infinita!l i.raiui"iUita.ln acest fel a ajuns clerul, in toate timpurile gi in toate religiile,s[ abuzeze de situatia privilegiati

"u." il pl"ru deasupra mulqi-

mii de ignoran{i qi a inventat in grabi difirite forme e*i".iour"de cult qi citeva legi, gindindu_se ci vor acliona arai"iurup"umaselor. S-a ajuns curAnd in situalia in car" principiul mono_teist, despre carc Vedele ne_au infiti;at o conceptie cat se poatede,clar[, avea, ca sd zic aqa, si se topeasci intr-o serie abzurdl ginelimitatd de zei gi zei{e, semizei, duhuri, ingeri 9i diavoli repre_zenta{i de idoli cu forme foarte variate, dar o-ribil". popo*l .".",pe vremuri glorios ca qi religia sa, era cAndva mare gi pur a alu_necatacum intr-o idiolie completi; abia dacl ii ajunge ziua ca seindeplineasci toate prescripfiile canoanelor.

- Se poate spune, de manieri pozitivi, ci hinduqii nu triiescdecAt ca si !in[ in viali secta principali a brahmanilor, .are aluat in mAni puterea temporud a4irrute p" "."-r.il" ,,rrr".u-nii independenli ai poporului. GuvernAni tndia, englezii nu se

Isus in India ti Tibet

-76-

:ir.t1 in mai multe volume,:':.Lrr.rtin Legile lui Manu,:,:li numai de dreptul civil,.:ea le impun adeplilor unrc --,. te surprinzi admirind:.cta hinduqii preceptele,: rn ntod incontestabil un:r : scris atet de mult, incet:. :r.r cursul aceleia$i pagini.::.r1arce si bielii hindugi, ar rr'. isi asculti cu supunere: li se atingi niciodati der.e. pe de alti parte, ii inter-,:.r€ntia asupra a ceea ce ii. -i.ictete sensul acestei legi,j: i sunt murdirite daci un: -.:, brahamanismul a fost,,ir a sa, o religie pur mono-:ate inliniti qi indivizibili.r:,urlle Ei in toate religiile,i i1 plasa deasupra mulli-i aiierite forme exterioare

'. or actiona astfel asupra1:: cale principiul mono-

,t o conceptie cet se poate.sce itltt-o serie absurdi $i,ri.r, inseri Ei diavoli repre-cal oribile. Poporul care,

-: rdla r.nare qi pur a alu-;: Caci ii ajunge ziua ca si.:--erOf.'. :.. ca hinduEii nu triiesc:la a brahmanilor, care a:ri pe vremuri de suvera-::rd ir.rdia, englezii nu se

IstLs in IndiLt 1i'fibet

amestece in aceastl parte a vielii publice $i de aceea brahmaniiprofiti ca se suslini in naliune speranla intr-un viitor mai bun.

Soarele a apus curind in spatele culmii inalte a unui munteqi intunericul nopgii a invadat intr-o clipi peisajul pitoresc princare treceam. CurAnd, valea ingusti de-a lungul cireia curge

Djeloum a adormit qi ea. Drumul, qerpuind de-a lungul unei

corniqe inguste de std,nci abrupte, s-a ascuns pe nesimlite vederiinoastre; munlii gi copacii s-au contopit intr-o singuri masi intu-necati, iar stelele, cu raze schimbitoare, au scanteiat pe boltacereasc;.. Am fost nevoiti si coborAm de pe cai gi sf, nergem pe

pipiite de-a lungul muntelui, de teami s[ nu ne inghiti prdpas-

tia ce ni se deschidea sub picioare. La o ora tArzie a noplii, am

traversat un pod ;i am luat in piept un urcuq abrupt care ducea

la bungaloul Uri, aqezat la acele inil!irni intr-o izolare completl.A doua zi, am traversat o regiune fermecitoare, mergind tot pe

lingl riu, dupl cotitura clruia am vizut ruinele unei fortire{es6ike, care ni s-a pirut cl-gi amintea cu tristele de trecutul ei

glorios. intr-o velcea mici incastrati in mijlocul munfilor, se

g5.sea un bungalou ce pirea s[ ne ureze bun venit. In aplopi-

ere iqi avea tablra un regiment de cavalerie al maharajahului

Cagrnirului.Aflind cl sunt de na{ionalitate rusl, ofilerii m-au invitat

la mas[. Acolo am avut plicerea si fac cunoqtinll cu colonelul

Bown, care realizase primul un diclionar al limbii afgane pashtu.

Dornic si a.jung cAt mai repede il oraqul Srinagar, mi-am

continuat drumul prin regiunea pitoreasci a$ternuti la poalele

muntilor, dupi ce am mers mult pe lingl riu. Ochilor noEtri

obositi de monotonia peisajelor precedente li s-au inflfi$at o

vale bine populatl, case cu doui etaje inconjurate de gridiniqi cimpuri cultivate. Pufin mai departe, incepea celebra vale a

Cagmirului, situati in spatele unui gir de coline inalte de care

am trecut spre searl. Ce panoraml superbi s-a etalat sub ochiino;tri clnd am ajuns pe culmea ultimei coline care despirleade valea Caqmirului linutul muntos pe care il stribltuseml Un

tablou fermecltor mi-a incintat ochii. Valea Caqmirului, fbarte

17-

populati, ale cerei limite se pierd la orizont, incastratd in mij_tocut inalglor Munfi Himalay"- r"leraJ"iqiif"ri' r"".u,.,,zona de zipezi veqnice pare un inel de argint i.r;"'.uil""rtui f"r_mecitoryi bogat pratou brizdat de -"ri .arriiilr"-*i rr"_moase. Gridini, coline, un lac cu multe i"rrf" ".lpi.i" a" .."_structii intr-un stil pretenfios, toate acestea il p""'.ii p" .afa,r.intr-o altd lume. I se pare ca.nu€ nevoie sd mear6{ mai departeqi ci acolo se afli probabil raiul d".p." ."." gt,u;.i""i"]" ,_"" ,",vorbit in copilirie.

_- U.:lu.1l:."gp!ii s-au agternut treptat peste vale, contopindmunfi, gridini qi lacuri intr-o singurd rnasa intunecllsa stra-punsi uneori de striluciri indepirtlate *.-""""-r"".1*f ".

e_coborAt in vale qi m_am indreptat ,p";;;;;;;, ;iei croia,printr-un defileu ingust, un qr:r.n_d.rniifJ""i _"*jri, * ,u-giuneasci apele cu cele ale fluviului Ind. potrivit leg""jJi ""f"u ".fi fost pe vremuri un fet de lac mare; ," pG, f;il;iint." aouastAnci ar fi secat acel lac interior, fera"ai'fo.

"at"* rnl"i i"ruri1Dietoum,

care isi duce apele1a rnd.;;i;;i"iiiriu ".op"rit"de o mul(ime de ambarca{iuni lungi gi i"gurr*

".,aJioiur",, ,o,anul proprietarii 9i familii.ie lor.De aici se poate aiunae la Srinagar intr_o zi, daci mergi

:it:::l O.rTrl .u "-bu.."1iu.,ua ia Jzi qi;r_aor"ie_ .po,p€ntru acest_ultim mijloc de transport ,i, dupi ce

"_ ui", lur""Sim-am inqeles.la pre! cu proprietarul, m_am'in*f.il" **u p"un covor protejat de un fel de copertini.

.Ambarcafiunea a p6r[sit_ malul Ia miezul noplii gi ne_apurtat cu repeziciune spre Srinagar. La celilalt capii al bnrcii,un hindus imi pregetea ceai. rur_uri tarut in uoiu ,.rit r^f,li, ,"."nsi qtiu cdL in acelagi timp cilitoria mea continua. emlJst trezitde calda mAngAiere a razelor de soare, .;;;-;;;;;;;;;, p.,"partea din fali a addpostului, qi ceea ce ",' uarut *i_'u*riar.rlt oincAntare de nespus: malurile ptin" a" u"g"t"fi"l;"rl* .""**_rile indepirtate ale piscurilor acoperite de zipadi, satele pe caredin cdnd in cAnd le ziream la p""j"f" _."ui5rlro."r"r"t .u"_Iini a apei, aerul curat si deosebit d" ple.ut;;;;;.,1 i"ro,*rn

Isus in Ind.ia Si Tibet

-18-

orizont, incastratd in mij-isirihrl qi apusul soarelui,argint in jurul acestui fer-

tulte rAuri gi drumuri fru-:e insule acoperite de con-cestea il poarti pe cllitorrie si meargd mai departecare guvernantele i-au tot

tat peste vale, contopindi masi intunecoasi stre-asemenea unor stele. Ame Djeloum, care iqi croia,nijlocul muntelui, ca si-qiPotrivit legendei, valea arr pasaj, format intre douid in loc cdteva mici iazuriMaiurile ii erau acoperiteinguste, unde locuiau tot

lar intr-o zi, daci mergizi gi jumitate. Am optat9i, dupi ce am ales barcam-am instalat la pror6 pei.a miezul noplii gi ne-aa celdlalt capit al bircii,t in voia somnului, fericitcontinua. Am fost trezit), care se strecurau prinr am vizut mi-a stirnit oregeta{ie verde, conturu-de zlpadi, satele pe careLunfilor, suprafa{a crista-licut pe care il respiram

Isus tn India ti Tibet

cu aviditate, ciripitul puzderiei de pisiri, cerul extraordinar de

senin. in spate, apa clipocea agitati de o vdsli rotunjitl la capit,mdnuiti cu uqurinli de o femeie superbl, cu ochi minunali gi

tenul bronzat de soare, cu o atitudine plini de indiferen{e. Toate

aceste lucruri m-au flcut si cad intr-un fel de extaz Ei am uitatcomplet motivul prezenlei mele pe rAu. in acel moment, nicimicar nu mai aveam dorinla sl ajung la capitul cilitoriei; totugi,urma si trec prin alte lipsuri gi pericole. Mi simfeam bine acololBarca aluneca cu repeziciune, peisajele defilau sub ochii mei firioprire, ca si disparl dincolo de marginile orizontului, se conto-peau cu munfii de care trecusem gi pireau c[ m[ fac una cu ei.

Apoi, in fala mea a aperut o alti panorami, care se etala gi pireas[ se intindi de pe coasta rnuntelui pe care il vedeam deveninddin ce in ce mai mare...

Se insera $i tot nu m[ situram si privesc acea naturi splen-did[, al cirei spectacol trezea in mine amintiri din copil{rie gi

tinerele. Ce frumoase erau acele zile trecute pentru totdeauna!Pe misuri ce te apropii de Srinagar, intilneqti sate din ce in

ce mai numeroase, cuiblrite in verdeafdL. La apropierea ambarca-

liunii noastre, locuitorii veneau in fugl, nu foarte mul[i. BerbaEi,

cu turbane, femeile, cu bonete mici, purtAnd clmlgi lungi care

coborau pinl Ia pirnAnt; copiii erau insd atit de goi incdt teducea cu gindul la costumele primilor nottri Pirin{i.

Chiar la intrarea in oraq, se poate vedea un qir de barici qi

de case plutitoare in care locuiesc familii intregi. Piscurile mun-

{ilor din depirtare, acoperite de zlpadi, se lisau mAngAiate o

ultime date de razele soarelui ce asfin{ea, qi chiar atunci am alu-necat printre doui giruri de case de lemn din Srinagar, care au

in intregime malurile riului. Viafa Pirea se se opreasci aici laapusul soarelui. Mii de ambarca\iuni (dunga) multicolore gi de

bfuci (bangla) impodobite cu palanchine erau legate la maluri.Caqmirieni gi cagmiriene se aflau ldngi fluviu, in costumul pri-mitiv al lui Adam qi al Evei: iqi executau abluliunile crepusculare,firl jeni, unul in fala celuilalt, deoarece executau un ritual multmai important pentru ei decit prejudeclfile omeneEti.

-79-

in ziua de 20 octombrie, m_am trezit intr-o camerl curi_!ici, cu o vedere foarte veseli spr"

"aU irurauiu*".ia" ,r"."f"din Casmi. Scopul meu nefiini acela d;;;;;;;lautoriu,

renun{ la a mai enumera viile, paradisul a" f".u+i""irr.uf" f"._mecitoare, palatele istorice, pagodele pline de _irt""", ,ut"fuco.chete ce par pierdute in vaste gr[dini. 6i, dln toate f,irqif", ,eridici maiestuoase piscurile gigantice ale fuunqifo, ffiri"fuyu, p"care se intinde cAt vezi cu ochii linfoliul alU A *p""ifo, u"qrl"".Ilj"":::.ooar pregdtirite in uede.ea un"i nii.iilio.ii ,pr"rrDer. Am stat Sase zile la Srinagar, ficAnd excursii lungi inlmprejurimile incdntitoare ale oriqului,

"*u_irri.rJ r,r_".ou_sele ruine, mdrturii ale vechii prosperitili

" ""glr"ri, Jr,.ari"aobiceiurile ciudate ale linutului. ,

Cagmirul, ca gi alte provincii alipite lui, cum ar fi Baltistan,Ladak etc., este vasal al Angliei. El" ", fi"r;;; "r"_"u.r p"","din posesiunile Leului din punjab, Randjid Si"g. L" ;;i.t* Iri,trupele engeze au ocupat Lahore, capitala p"-ry"i"fri, a"rpa.find Cagmirul de restul imperiului qi cedanduJ, l,.,-ri tu'a" por"-siune ereditari qi in schimbul a toO de rnifi*,r" l" ?.i.,"i, fuiGulab Sing, din familia suveranului defunct, .a.uiul_uo lorrf".itin plus titlul de maharajah. in vremea cilitoriei mele, maharajahera Pertab Sing, nepotul tui Gulab, a .arui .eqedinii-fLim.aeste /amboo, pe versantul sudic al Munfilo, Hl_ulufu.

--

Celebra,yale fericitf,din Cagmir, lungi de OS J! Lile 9i fatade 25, nu s-a bucurat cu adev[rat i" gf".i" ,ia" p.";r'i't^]te decetsub marele Mogul, a cirui curre ,"

-bu"u." aici de ;ldc;;le vile_

,t]Y:t,T :'it:cul unor pavilioane tnci in pi.i"urJ p" ir,rufit"f"raculur. cei mai mulli dintre maharajahii din Hindust"., u"r,"uuaici pe vremuri si petreacd zilele de vari qi si ia-f".i" i" p""**rile splendide pe care Ie didea marele Mogul. O".,i_puiif" ._.,schimbat qi valea fericite nu mai este deciiun refurr J"iou

""._getori; buruienile qi mucegaiul au nipidit "p"

fi_i"i'" "

i".uf"i,ienupirul silbatic a sufocat toati ""g"r"U" a" p" i"iuf", OlLr"," u,pavilioanele au lisat doar amintir"uler";iO fi. a"ru.,",11r"r0" u,pdmAntul au acoperit construc{iile care cad f" ,ri"l.-ivl""} an

Isus in Indiq ti Tibet

-20-