‘TURCIA PE CARE NU O MAI RECUNOSC’ -...

www.zamanromania.ro www.romanyahaber.com FACEBOOK: zamanromania / romanyahaber

WWW.ZAMANROMANIA.RO

CİNE ESTE FETHULLAH

GÜLEN? VIZIUNEA LUI

GÜLEN ŞI MISIUNEA SA

102

CİNE ESTE FETHULLAH

GÜLEN? VIZIUNEA LUI

GÜLEN ŞI MISIUNEA SA

02

Tortura în masă, abuz în centrul de detenţie neoficial din capitala Turciei

07

Turcia: Serkan Gölge, om de ştiinţă la NASA, este reţinut de zece luni

06

Fethullah Gulen şi mişcarea socială Hizmet

03

Încălcarea drepturilor omului asupra Hizmet-ului după puciul eşuat

05

În Turcia lui Erdogan, mai rău ca-n România lui Ceauşescu

09

Ziaristul italian: Ce am trăit în Turcia este de-a dreptul kafkian

12

SPİRİTUL DEMOCRATİC, CĂLCAT ÎN PİCİOARE ÎNTR-O TURCİE A DERİVELOR 108

‘TURCIA PE CARE NU O MAI RECUNOSC’

Începând cu 15 iulie, în urma unei regre-tabile încercări de

lovitură de stat, pre-şedintele turc Recep

Tayyip Erdogan a persecutat sistema-

tic oameni inocenţi - arestând, reţinând,

concediând şi dis-trugând sub orice

formă vieţile a peste 300.000 de cetăţeni

turci, fie ei kurzi, aleviţti, seculari,

academicieni sau participanţi ai Hiz-

metului - mişcarea umanitară paşnică

cu care sunt asociat.

(*)

uDupă cum bine se știe, marți – astăzi - se întâlnesc la Casa

Albă, președintele Statelor Unite și președintele Turciei - liderul țării pe care am numit-o acasă aproape două decenii, vine față în față cu li-derul patriei mele. Cele două țări au multe în comun și de discutat, inclu-siv lupta împotriva Statului Islamic, viitorul Siriei și criza refugiaților.

Dar Turcia pe care am cunoscut-o odată ca țară ce inspira speranță în drumul său spre consolidarea democrației și o formă moderată de secularism a devenit stăpânirea unui președinte care face tot ce poate pentru a acumula puterea și a subju-

ga disidența. Vestul trebuie să ajute Turcia să se întoarcă pe calea demo-cratică. Reuniunea de marți și Sum-mitul NATO de săptămâna viitoare ar trebui să fie folosite ca o oportu-nitate de a avansa acest efort.

Începând cu 15 iulie, în urma unei regretabile încercări de lovi-tură de stat, președintele turc Re-cep Tayyip Erdogan a persecutat sistematic oameni inocenți - ares-tând, reținând, concediând și dis-trugând sub orice formă viețile a peste 300.000 de cetățeni turci, fie ei kurzi, aleviști, seculari, acade-micieni sau participanți ai Hizme-tului - mișcarea umanitară pașnică cu care sunt asociat. 104

Gülen: Odată cu desfăşurarea încercării de lovitură de stat, am de-nunţat cu înverşunare şi am negat orice implicare. Cu toate acestea, şi fără dovezi, Erdogan m-a acuzat imediat de orchestrarea puciului, deşi mă aflu la 5.000 de mile depărtare.

Centrele de presă au fost vândute, fără licitaţie

13

02 ZAMAN

uFethullah Gülen (b.1941) este un învățat musul-

man, predicator și avocat al păcii. El este un intelectual ce aparține școlii de gândire sunite/hanefite. S-a născut în orașul Erzurum, Turcia. Învățăturile religioase le-a dobândit studiind unii din-tre cei mai mari învățați mu-sulmani ai tuturor timpurilor.

Fethullah Gülen este re-numit pentru știința sa, dar

și pentru modul simplu și concis de a aborda lucrurile. Eforturile sale de a reforma societatea l-au transformat în una dintre cele mai cunoscu-te și respectate figuri publice. Gülen este cărturar, predi-cator, intelectual și avocat al păcii. El este autorul a peste 60 de cărţi, unele dintre ele fiind obligatorii în curricula secțiilor din Universitatea Al-Azhar din Egipt.

uGülen propune o reorientare sufită, recitirea religiei în lumina epistologiei

tradiției islamice precum a culturii contem-porane și spațiale. El este unul dintre cele mai intens studiate personalități islamice. Fethul-lah Gulen propune o formulare a islamului moderat, care se axează pe dialog, activism social, pace și nu în ultimul rând spiritualita-te. În 1994, el a declarat: „Democrația nu este perfectă dar este cea mai bună formă de gu-vernare pe care o avem. Nu există nicio cale de întoarcere de la democrație.” El a pledat în favoarea sistemului politic secular, anglo-sa-xon, total opus instrumentalizării religiei în politică (de cele mai multe ori referindu-se la „islamism”).

Încă din 1980 Gulen a vorbit în favoarea aderării Turciei la Uniunea Europeană și s-a opus identității politice. De asemenea, s-a îm-potrivit cu fermitate ideii de „stat islamic”, ar-gumentând că islamul nu impune o anumită formă de guvernare și că nu există niciun fel de obligativitate pentru musulmani să fonde-ze un „stat islamic.” În schimb, el a susținut că pentru ca islamul să supraviețuiască, este necesară o societate civilă vibrantă, iar mu-sulmanii trebuie să facă tot posibilul pentru a obține așa ceva.

S-a opus în mod constant oricărei forme de terorism, oricare ar fi fost circumstanțele sau justificările, inclusiv atacurile suicidale și oferă justificări scriptice pentru negațiile sale. Sfatul și învățăturile sale sunt conside-rate a fi un antidot împotriva ideologiilor extremiste violente, precum și a „justificării islamice” nefondate.

Gulen a adus un suflu nou modelului teologic musulman, valorificând diversita-tea etnică, culturală și confesională. El oferă un argument religios ontologic întemeiat pe baza liberei voințe și a drepturilor omu¬lui. De asemenea, susține cetățenia deplină a fi-ecărui individ, indiferent de religie sau rasă. Prin urmare, genialitatea lui Gülen a oferit un punct de vedere religios ancorat în lai-citate, permițând oamenilor să fie religioși dar să pledeze pentru necesitatea dialogu-lui, democrației și non-instrumentalizării religiei în politică.

Învățăturile lui Gülen sunt bazate pe acțiuni și dezvoltare și sunt valabile indiferent de perioada despre care vorbim sau la care ne raportăm – trecut, actuală sau viitoare. Deși este un învățat, el s-a focusat mai mult pe practică. Din acest motiv se poate afirma că Fetullah Gulen nu numai că a vorbit despre

dialog ci s-a și implicat în realizarea acestuia. A dialogat chiar în momente periculoase și inconfortabile. In ciuda faptului că este de-numit „islamistul timpului”, Gülen personal a dialogat în mod public cu Papa Ioan Paul al II-lea, Rabinul Șef din Israel, precum și cu li-derii etnici și religioși din Turcia, printre care îl amintim pe Patriarhul comunității turco-armene, Rabinul Șef al comunității evreiești din Turcia și liderii comunității Alevi. În acel moment, dar chiar și astăzi, unele dintre comunitățile mai sus menționate sunt consi-derate periculoase, de către conducerea Tur-

ciei. Eforturile lui Gülen au ajutat la legiti-mizarea comunităților mai sus enumerate. Fetullah Gülen s-a implicat în înființarea Fundației Jurnaliștilor și Scriitorilor din Turcia, în 1994. Primele ateliere ale aces-teia erau despre “Islamul și democrația”, “Islamul și laicismul” și “Islamul și Ves-tul.” În anii 1970 - 1980, a început să ac-centeze necesitatea educației, spunând: „avem suficiente moschei, avem nevoie de școli.” Școlile pe care le propunea erau non-confesionale, iar mai târziu acestea au fost fondate de către membrii mișcării Hizmet.

Linkurile mişcării hizmet:

VIZIUNEA LUI GÜLEN ŞI MISIUNEA SA VIZIUNEA LUI GÜLEN ŞI MISIUNEA SA

mizarea comunităților mai sus enumerate. Fetullah Gülen s-a implicat în înființarea Fundației Jurnaliștilor și Scriitorilor din Turcia, în 1994. Primele ateliere ale aces-teia erau despre “Islamul și democrația”, “Islamul și laicismul” și “Islamul și Ves-tul.” În anii 1970 - 1980, a început să ac-centeze necesitatea educației, spunând: „avem suficiente moschei, avem nevoie de școli.” Școlile pe care le propunea erau non-confesionale, iar mai târziu acestea au fost fondate de către membrii mișcării Hizmet.

S-a opus în mod constant oricărei forme de terorism, oricare ar fi fost circumstanțele sau justificările, inclusiv atacurile suicidale și oferă justificări scriptice pentru negațiile sale. Sfatul și învățăturile sale sunt conside-rate a fi un antidot împotriva ideologiilor extremiste violente, precum și a „justificării

Gulen a adus un suflu nou modelului teologic musulman, valorificând diversita-tea etnică, culturală și confesională. El oferă un argument religios ontologic întemeiat pe baza liberei voințe și a drepturilor omu¬lui. De asemenea, susține cetățenia deplină a fi-ecărui individ, indiferent de religie sau rasă. Prin urmare, genialitatea lui Gülen a oferit un punct de vedere religios ancorat în lai-citate, permițând oamenilor să fie religioși dar să pledeze pentru necesitatea dialogu-lui, democrației și non-instrumentalizării

www.fgulen.com/rowww.fgulen.com/enwww.hizmetnews.comwww.afsv.orgwww.hizmetstudies.orgwww.guleninstitute.orgwww.gulenchair.bewww.dialoguesociety.orgwww.dialogieplatform.euFGulencomENFGulenENFGulenROFGulenENFGulenEN

03 ZAMAN

uÎn limba turcă, „Hizmet” înseamnă „Serviciu”. Mișcarea Hizmet este cu-

noscută și sub denumirea de mișcarea Gulen și este o mișcare socială și religioasă inspirată din islam. La început, între anii 1960-1970, a fost doar o congregație religioasă din Tur-cia. După 1990, a evoluat într-o comunita-te națională educațională. Începând cu anii 2000, a devenit o mișcare socia¬lă transnațională, cu peste două mii de școli cu pro-file diferite, organizații de di¬alog, fundații caritabile și trusturi mass-media.

Aceasta activează în peste 160 de țări din întrea-ga lume. Motivațiile vin din credință – învățături musul-mane- pentru a demonstra toate cele mai sus enume-rate. Datorită fapului că o astfel de abordare este neobișnuită pentru o mișcare ispirată de islam, mulți o consideră suspectă, o bă-nuiesc de ascunderea scopurilor reale. Cu toate acestea, în ciuda riguroaselor anchete

realizate de-a lungul timpului de diverși cri-tici învățați, nu există nicio cercetare care să reclame activitățile școlilor sau fundațiilor mișcării. Cea mai recentă monografie publi-cată în 2015 de Tittensor Oxford University Press este una dintre mărturiile care atestă caracteristicile mai sus amintite.

Începând cu decembrie 2013, a făcut obiectul uneia dintre cele mai brutale represi-uni, neobosite și cuprinzătoare identitat sociale a istoriei mo-derne a Turciei.

Congruent, Hizme-tul colaborează cu diverși învățați care doresc să cer-ceteze mișcarea din interi-or. Cartea lui Helen Ebau-gh din 2009, în interiorul căreia se discută despre munca internă a Hizmetu-

lui, a fost publicată datorită colaborării și suportului oferit de mișcare. Două dintre cele mai recente publicații des-pre mișcare (Joshua D. Hendrick and David Tittensor) au fost fost rezulta-

tul etnografiilor extinse, de lucrul pe teren ce au durat 13-14 luni. Așa cum autorii mărturisesc, cercetările nu ar fi putut fi realizate în modul actual, dacă mișcarea nu ar fi fost dispusă să coo-pereze pentru realizarea studiilor. Po-trivit lui Gülen, „scopul religiei este acela de a aduce pacea fondată pe drepturile și valorile universale, precum și pe statu-lul de drept”. El consideră că pacea poa-te fi realizată numai prin intermediul unei iluminări care facilitează dialogul între știință și spiritualitate, laicism și religie, tradiție și modernitate între Est și Vest. Pentru a atinge toate acestea, scopul Hizmetului este acela de a oferi o recitire a textelor religioase, cu „ochii contemporanității”, articulând o poziție constructivă a responsabilităților religi-oase, democrației, multiculturalismului și globalizării în contextului secularis-mului modern. El propune o practică re-ligioasă ce investește în educație, dialog și lucrări sociale de referință, pentru mo-bilitate socială, cognitivă, sinergia ideilor participanților, prin interpretarea religiei

pentru a realiza pacea generală. Hizmetul se propune a fi o punte între religie și la-icitate. Realizarea unui astfel de pod, pre-supune implicarea cât mai multor oameni, din medii, culturi și naționalități diferite.

Învățătul Gulen pune accent pe dialo-gul intercultural astfel se organizează unul dintre cele mai mari evenimente de cultură la nivel mondial.

Festivalul Internațional de Limbă și Cultură (IFLC) în România, a purtat denu-mirea de „Gala Culturală Internațională”. În ultimii trei ani, sub deviza ”Culorile lumii”, elevi din culturi și geografii dife-rite și-au prezenta prin cântece, poezii și dansuri, bogăția culturală. De asemenea, ei au avut oportunitatea de a cunoaște Ro-mânia – o țară în care multiculturalitatea este întâmpinată cu toleranță. În anul 2016, acest eveniment s-a desfășurat în peste 30 de țări, având printre participanți și elevi din România. Prin schimbul intercultural, copiii s-au întors acasă cu mesaje de dra-goste, toleranță și pace. În același timp, ei se bucură de ospitalitatea țărilor în care au avut posibilitatea să călătorească.

Gulen şi mişcarea socială Hizmet

În limba turcă, „Hizmet” în-

seamnă „Servi-ciu”. Mişcarea

Hizmet este cunoscută şi sub

denumirea de mişcarea Gulen

şi este o mişcare socială şi religi-oasă inspirată

din islam.

Mesaj special trimis de Obama, Festivalului Internaţional de Limbă şi Cultură 2016

Festivalul Internaţional de Limbă şi Cultură (IFLC) în România, a purtat denu-mirea de „Gala Culturală Internaţională”. În ultimii trei ani, sub deviza ”Culorile lumii”, elevi din culturi şi geografii diferite şi-au pre-zenta prin cântece, poezii şi dansuri, bogăţia culturală.

UInstituțiile de Învățământ Lumina și-au des-chis porțile pe piața educației din România de

peste 20 de ani. În momentul de față Instituțiile de Învățământ Lumina își desfășoară activitatea în ca-drul celor 10 școli pe care le deține având un efectiv de 3300 de elevi, școli distribuite în cinci județe din România.

Lumina Instituții de Învățământ este o instituție ci-vilă, independentă și privată. Aceasta a fost înființată în conformitate cu legislația în vigoare din România, iar atunci când instituțiile abilitate îi cer prezentarea pe larg a activităților derulate, răspunde prompt și concis.

Din prima zi de activitate școlile Lumina și-au atribuit principiul de a oferi servicii educaționale prin spectrul științelor pozitive și al valorilor uma-ne universale dovedind acest lucru prin succesele pe care elevii împreună cu cadrele didactice le-au obținut în cadrul olimpiadelor internaționale și a concursurilor de proiecte. Numai la olimpiadele de științe, elevii școlilor Lumina au dobândit nenumă-rate medalii iar în cadrul olimpiadelor internaționale la care au participat ca membrii ai echipei Români-ei au câștigat peste 600 de medalii, un record foar-te greu de egalat. Școlile Lumina au reușit să iasă în evidență atât prin procentajul foarte ridicat de absol-vire al examenului de bacalaureat, peste 95% cât și prin accederea absolvenților la cele mai prestigioase

universități din lume.Pe lângă toate acestea, instituțiile Lumina

desfășoară prin propriile resurse o serie de activități cu participare internațională. Unul dintre exemplele elocvente în acest sens este concursul internațional de proiecte informatice Infomatrix, care în anul 2016, a ajuns la cea de-a 14-a ediție; acest proiect aduce laolaltă elevi din peste 40 de țări diferite.

În viziunea Lumina Instituții de Învățământ, pe lângă proiectele științifice, cultura și arta au un rol deosebit în cadrul procesului de educa¬ție, drept pentru care este gazda unuia dintre cele mai mari evenimente culturale la nivel global - Festivalul Internațional de Limbă și Cultură (IFLC). În Româ-nia, acesta a purtat denumirea de „Gala Culturală Internațională”. În ultimii trei ani, sub deviza ”Cu-lorile lumii”, elevi din culturi și geografii diferite și-au prezenta prin cântece, poezii și dansuri, bogăția culturală. De asemenea, ei au avut oportunitatea de a cunoaște România – o țară în care multiculturalita-tea este întâmpinată cu toleranță. În anul 2016t, acest eveniment s-a desfășurat în peste 30 de țări, având printre participanți și elevi din România. Prin schim-bul intercultural, copiii s-au întors acasă cu mesaje de dragoste, toleranță și pace. În același timp, ei se bucură de ospitalitatea țărilor în care au avut posibi-litatea să călătorească.

LUMINA INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

04 ZAMAN

uOdată cu desfășurarea încercării de lovitură de stat, am denunțat cu

înverșunare și am negat orice implicare. Mai mult, am spus că oricine a participat la puci, a trădat idealurile mele. Cu toate acestea, și fără dovezi, Erdogan m-a acu-zat imediat de orchestrarea puciului, deși mă aflu la 5.000 de mile depărtare.

A doua zi, guvernul a produs liste cu mii de nume ale unor persoane pe care le-a aso-ciat cu mișcarea Hizmet - pentru deschide-rea unui cont bancar, predarea la o școală sau pentru că lucrează pentru un anumit ziar - toate acestea fiind apoi considerate ca o afili-ere la crimă și astfel s-a dezvoltat o adevărată mașinărie de distrugere a mii de vieți. Listele includeau și nume de persoane deja decedate de luni de zile, precum și altele ale unor per-soane ce activau la sediul European al NATO în acel moment. Observatorii internaționali au raportat numeroase răpiri pe lângă tortura și decesele din penitenciare. Guvernul a ur-mărit oameni nevinovați și în afara granițelor Turciei, un exemplu recent fiind cel de săp-tămâna trecută când a făcut presiuni asupra Malaieziei pentru a deporta trei simpatizanți Hizmet, inclusiv directorul unei școli, care trăia în acea țară de mai bine de un deceniu, cel mai probabil urmând ca cei trei să fie închiși și supuși la rele tratamente și torturi.

În luna aprilie a anului curent, președintele a câștigat la limită un referendum - fiind acuzat de o imensă fraudă - pentru a forma o "președinție executivă" fără verificări și balanțe, permițându-i acestuia să controleze toate cele trei ramuri ale guvernării. Desigur, prin epurări și corupție, o mare parte din această putere era deja în mâinile sale. Mă tem pentru poporul turc în momentul în care va intra în acest nou stadiu al autoritarismu-lui. Totul nu a început așa. Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) a acces la guvernare în 2002, promițând reforme democratice în vederea aderării la Uniunea Europeană. Dar, odată cu trecerea timpului, Erdogan a devenit tot mai intolerant la disidență. El a facilitat transferul mai multor instituții media către acoliții săi prin intermediul agențiilor guvernamentale de reglemen-tare. În iunie 2013, el a înnăbușit într-un mod violent protestele din Parcul Gezi. În

luna decembrie a aceluiași an, când mem-brii cabinetului său au fost implicați într-un imens scandal de corupție și mită care a fost și probat, el a răspuns prin subjugarea sistemului judiciar și a mass-mediei. Sta-rea "temporară" de urgență declarată după data de 15 iulie este încă în vigoare. Potrivit Amnesty International, o treime a tuturor jurnaliștilor închiși în lume se află în închi-

sorile din Turcia.Persecuția lui Erdogan față de poporul

său nu este pur și simplu doar o problemă domestică. Luarea în colimator continuă a societății civile, a jurnaliștilor, a cadrelor didactice și a kurzilor din Turcia amenință stabilitatea pe termen lung a țării. Populația turcă este deja puternic polarizată în jurul regimului AKP. O Turcie sub un regim

dictatorial, care oferă un mediu propice persoanelor radicalizate și violente și îi îm-pinge pe cetățenii săi kurzi la disperare, ar fi un coșmar pentru securitatea întregului Orient Mijlociu.

Oamenii din Turcia au nevoie de spri-jinul aliaților europeni și a Statele Unite pentru a-și restabili democrația. În 1950, Turcia a inițiat alegeri multipartite pen-tru a se alătura NATO. NATO poate și ar trebui să ceară ca Turcia să-și onoreze angajamentul față de normele democra-tice ale Alianței, ca o cerință a statutului său de membru.

Două măsuri sunt esenţiale pen-tru inversarea regresiei democrati-ce din Turcia.

În primul rând, o nouă constituție civi-lă ar trebui să fie elaborată printr-un pro-ces democratic care să implice contribuția tuturor segmentelor societății și care să fie în concordanță cu normele juridice și umanitare internaționale și să fie bazată pe lecțiile învățate din succesul democrațiilor pe termen lung din Occident.

În al doilea rând, trebuie dezvoltat un curriculum școlar care să accentueze va-lorile democratice și pluraliste și care să încurajeze gândirea critică. Fiecare elev trebuie să învețe importanța echilibrării puterilor de stat cu drepturile individuale, separarea puterilor, independența judicia-ră și libertatea presei precum și pericolele naționalismului extrem, politizarea religiei și venerarea statului sau a oricărui lider.

Înainte ca oricare dintre aceste lucruri să se poată întâmpla, guvernul turc trebuie să oprească acțiunile de represiune asupra propriilor cetățeni și să restabilească drep-turile persoanelor care au fost nedreptățite de regimul Erdogan, fără a fi avut parte de un proces corect. Probabil că nu voi trăi îndeajuns pentru a vedea Turcia de-venind o democrație exemplară, dar mă rog ca decalajul autoritar descendent să poată fi oprit înainte de a fi prea târziu.

Fethullah Gülen a scris pentru cotidianul “TURCIA PE CARE NU O MAI RECUNOSC”

„În luna aprilie a anului curent, preşedin-tele a câştigat la limită un referendum -

fiind acuzat de o imensă fraudă - pentru a forma o "preşedinţie executivă" fără veri-ficări şi balanţe, permiţându-i acestuia să

controleze toate cele trei ramuri ale gu-vernării. Desigur, prin epurări şi corupţie, o mare parte din această putere era deja

în mâinile sale. Mă tem pentru poporul turc în momentul în care va intra în acest

nou stadiu al autoritarismului.”

„Persecuţia lui Erdogan faţă de poporul său nu este pur şi simplu doar o problemă domestică. Luarea în colimator continuă a societăţii civile, a jurnaliştilor, a cadrelor didactice şi a kurzilor din Turcia ameninţă stabilitatea pe termen lung a ţării. Populaţia turcă este deja puternic polariza-tă în jurul regimului AKP. O Turcie sub un regim dictatorial, care oferă un mediu propice per-soanelor radicalizate şi violente şi îi împinge pe cetăţenii săi kurzi la disperare, ar fi un coşmar pentru securitatea întregului Orient Mijlociu.”

În primul rând, o nouă constituţie civilă ar trebui să fie elaborată printr-un proces democratic care să implice contribuţia tuturor segmentelor societăţii şi care să fie în concordanţă cu nor-mele juridice şi umanitare internaţionale şi să fie bazată pe lecţiile învăţate din succesul democraţiilor pe termen lung din Occident.

În al doilea rând, trebuie

dezvoltat un curriculum şcolar care să accentueze valorile de-mocratice şi pluraliste şi care să încurajeze gândirea critică. Fiecare elev trebuie să înveţe importanţa echilibrării puteri-lor de stat cu drepturile indi-viduale, separarea puterilor, independenţa judiciară şi liber-tatea presei precum şi perico-lele naţionalismului extrem, politizarea religiei şi venerarea statului sau a oricărui lider.

Două măsuri sunt esenţiale pentru inversarea regresiei democratice din Turcia

05 ZAMAN

Încălcarea drepturilor omului asupra Hizmet-ului după puciul eşuat

Zeci de mii de oameni au fost închişi în mod ilegal, fără mo-

tiv, pentru presupusa asociere cu mişcarea Hizmet. Nu există

niciun ordin judecătoresc care să fi desemnat mişcarea

Hizmet ca fiind o organizaţie teroristă, deci asocierea cu

aceasta nu reprezintă un motiv real de încarcerare.

uInterdicția împotriva torturii și a tratamentelor inumane sau degra-

dante: „Amnesty International” a raportat dovezi de tortură, bătăi și în unele cazuri viol, comise în prezența deținuților. Există înregistrări care arată cum deținuții sunt abuzați atât verbal, cât și fizic. Un număr de deținuți au murit în arest, inclusiv un profesor, un om de afaceri și un procuror. Autoritățile turce susțin că acești deținuți au comis suicid. Cea mai probabilă explicație este că moartea lor a fost cauza-tă de o combinație de tortură și tratament inuman. Alte rapoarte arată că o altă for-mă de tortură este aceea în care deținuții sunt înghesuiți, li se neagă dreptul la me-dicamentele necesare și nu le este facilitat accesul la igienă.

DREPTUL LA LIBERTATE, SECU-RITATE ŞI UN PROCES ECHITABIL: Zeci de mii de oameni au fost închiși în mod ilegal, fără motiv, pentru presu-pusa asociere cu mișcarea Hizmet. Nu există niciun ordin judecătoresc care să fi desemnat mișcarea Hizmet ca fiind o organizație teroristă, deci asocierea cu aceasta nu reprezintă un motiv real de în-carcerare. Prin detenția în masă, fără o cauză, dreptul la libertate a deținuților este încălcat. Mai mult decât atât, drep-tul lor de reprezentare juridică este re-fuzat. Reprezentanții legali care vin să îi susțină, sunt și ei reținuți, hărțuiți, birourile le sunt scotocite și, în unele ca-zuri, aceștia sunt agresați de către poliție. Rudele deținuților sunt hărțuite, defăima-te și amenințate, iar uneori li se neagă in-formarea cu privire la rudele încarcerate.

DREPTUL DE A AVEA ACCES LA UN PROCES ECHITABIL: Jude-cătorii care se pronunță împotriva so-licitărilor procurorilor care stabilesc cauzele referi¬toare la persoanele din Hizmet sunt suspendați, investigați și

într-un final se confruntă cu același tip de tratament ilegal.

DREPTUL LA VIAŢA DE FAMILIE: În Turcia actuală, dreptul la viața de familie este încălcat deoarece, în locul persoane-lor căutate se arestează apropiații lor, pen-tru a-i forța pe „vinovați” să se prezinte în fața legii. Poliția turcă a reținut partenerii, părinții și frații celor pe care doreau inițial să-i aresteze. O casnică a fost reținută în locul soțului ei, jurnalist de profesie. În momentul arestării femeii, polițiștii i-au spus fiului că în cazul în care tatăl său nu se va prezenta la poliție, el va fi următorul. În timp ce copiii sunt amenințați de către autorități, părinții sunt reținuți. Chinul reținuților este și mai mare atunci când li se spune că dacă nu vor colabora, copii vor fi instituționalizați. din nefericire, aceas-ta este o practică des întâlnită în Turcia, pentru ca organele de poliție să obțină„ informații și declarații compromițătoare.”

D R E P T U L DE A CĂLĂTORI: Autoritățile turcești au impus o interdicție generală de călătorie pentru toți angajații statului – numărul interdicțiilor este impresionant. Pentru a călătorii, angajații statului trebuie să obțină permisiunea superiorilor. Ba mai mult, guvernul a anulat pașapoartele tutu-ror celor reținuți, fie că plătesc sau nu, pre-cum și pașapoartele membrilor de familie. Autoritățile turce au declarat că au revocat 50.000 de pașapoarte. Numărul real este probabil mult mai mare.

DREPTUL LEGAL LA MUNCĂ: angajații de la stat care au rămas fără

loc de muncă nu mai au dreptul să apli-ce pentru un alt post public. În plus, în Monitorul Oficial al Turciei sunt publi-cate numele angajaților de stat care au fost concediați și le este interzisă anga-jarea în mediul privat. Companiile pri-vate care oferă locuri de muncă pentru aceste persoane sunt monitorizate și amenințate. Calificările și licențele ca-drelor didactice (aproximativ 20.000 de persoane), a medicilor și a cadrelor uni-versitare sunt anulate. Diplomele de la școlile profesionale sunt invalidate, fă-când ca acești oameni să fie imposibil de angajat în domeniile în care au profesat până de curând. Un profesor respins - fără a fi avut loc în prealabil un proces, a scris presei despre situația sa: presiunile

guvernamentale sunt atât de dras-tice și absurde, încât acum nu se poate angaja nici măcar ca portar.

DREPTUL LA PROPRIETATE: Autoritățile turce impun o înghețare totală a tuturor activelor, contu-rilor bancare și proprietăților celor în curs de investi-

gare. Chair și cei care nu au fost acuzați au parte de același tratament. Cuplat cu o interdicție de călătorie și de ocu-pare a unui loc de muncă, situația cre-ează dificultăți financiare imense care amenință chiar și supraviețuirea prin cele mai rudimentare mijloace.

INFRACŢIUNILE MOTIVATE DE URĂ, DISCRIMINARE ŞI DEMONI-ZARE: Discursul care îndeamnă la ură și discriminare a fost amplificat împo-

triva lui Gülen și a mișcării Hizmet. Ast-fel, cetățenii de rând ard cărțile scrise de Gülen, manualele de matematică și științe scrise de oamenii sau asociațiile afiliate Hizmetului. Teze post-doctorale despre Gülen sau Hizmet sunt eliminate din arhiva tezei centralizate. Numere de în¬matriculare care se întâmplă să aibă “FG” împreună sunt revocate. Absurdul legal atinge cote alarmante: Gülen și mișcarea Hizmet sunt retroactiv acuzați de asasinatele politice nerezolvate în ulti-mele două decenii.

DREPTUL LA RESPECTAREA ORIGINII: angajații publici care fac obiec-tul an¬chetei de stat sunt evacuați din casele lor, în mod arbitrar. Consilierii de administrație a blocurilor de locuințe sunt presați să evacueze rezidenții asociați Hizmetului. Proprietarii particulari sunt avertizați asupra închirierii unei locuințe pentru “teroriștii” precum simpatizanți ai Hizmetului sau profesori.

DREPTUL LA PROTECŢIA PRO-PRIETĂŢII: Autoritățile turce au con-fiscat în mod arbitrar toate creșele, școlile, universitățile, centrele tutoriale, mass-media, organizațiile de caritate, fundațiile și toate proprietățile asoci-ate Hizmetului. Au făcut acest lucru fără un ordin judecătoresc de stabilire a vinovăției. Unele dintre aceste școli au fost transformate în școli religioa-se de stat (Imam Hatips) și au fost re-deschise. Toate proprietățile și activele profesorilor și oamenilor de afaceri din mișcarea Gulen au fost puse sub se-chestru. Valoarea totală a terenului și a proprietăților confiscate de la Hizmet - școli, universități, spitale și organizații de caritate - este estimată la 15 de mi-liarde de dolari; aceasta nu include con-fiscarea bunurilor și întreprinderile oa-menilor de afaceri privați.

06 ZAMAN

uRenumitul cotidian New York Times, a în-ceput să publice o serie de articole în legătu-

ră cu arestările în masă practicate de către statul turc, după puciul eșuat.

Serkan Gölge un tânăr om de știință care lu-crează la NASA, este reținut de zece luni de zile. Lauren Bohn și Tuğba Tekerek de la NYT, au de-scris drama tânărului și familiei sale într-o serie de articole.

Serkan Golge este cetățean american de origine turcă și este reținut într-un penitenciar din Turcia. El a fost reținut odată cu aresta în masă, a miilor de persoane sub acuzații pentru vini fictive făcute de guvernul turc după puciul eșuat. Din cauză că deținea asupra lui un dolar, renumitul om de știință a fost arestat și trimis în instanță. Acest fapt arată gradul de aberație la care a ajuns guvernul turc.

În viitorul apropiat el o să compară în fața instanței care cere 15 ani de închisoare, sub acuzația de membru al organizației teroriste.

Chiar dacă arestarea sa nu a fost semnalată ca un fapt important în mass-media locală sau cea națională, arestarea unui om de știință care de trei luni se află în mijlocul unei furtuni de cercetare și este copleșit de nedreptăți, ne dă de gândit.

Venit să-și petreacă vacanţa de vară și arestat într-un mod abuziv Serkan, împreună cu soția și cei doi copii se afla de o lună în provincia Antakya, acolo de unde provine el și unde lo-cuiau și părinții săi. Ei veniseră să-și petreacă vacanța de vară. După opt zile de la data pu-ciul sângeros, ei au venit la părinți acasă să-și ia rămas bun pentru a se întoarce înapoi în Te-xas. În timp ce își luau la revedere doi polițiști îmbrăcați civili i-au dat viața peste cap.

Unul din cei doi polițiști a precizat că ar fi avut o informație precum că Serkan ar lucra pentru CIA și că ar fi în același timp membru al unei organizații pe care guvernul turc o acu-ză de organizarea puciul eșuat.

Soția sa, Kübra, a povestit: ,, Nu există cuvinte pentru a descrie acel moment. Parcă eram într-un film”.

Serkan are 37 de ani și de 3 ani lucrează la NASA ca specialist în cadrul unei cerce-tări despre efectele radiaților spațiale asupra astronauților de la stația spațiala internațional. Pentru prima dată, în anul 2003 el a plecat în SUA iar în 2010 a devenit cetățean american.

Soția lui încearcă să îl caracterizeze dând amănunte despre felul de a fi al soțului ei: ,,Acest om, ca să nu omoară muștele din casă, le prindea cu o cutie după care le dădea drumul afară în curtea casei. Din cauza acestui gest, eu m-am îndrăgostit de el.”

Polițiștii nu au găsit nimic după percheziția făcută acasă. Dar după ce a fost reținut Serkan, polițiștii iar au revenit să perchiziționeze cas. A doua oară au controlat direct camera fratelui. Au deschis dulapul fratelui și acolo au găsit “cea mai mare dovadă”, o bancnotă de 1 dolar.

Procurorii turci care pretind încă din clipele de după puci că Fethullah Gulen ar fi dat urmări-torilor săi fideli căte o bancnotă de 1 dolar.

În lume sunt 12 miliarde de bancnote a un

dolar. În Turcia orice bancnotă de 1dolar a deve-nit pretext de reținere sub acuzația de membru al unei grupări teroriste.

Serkan este reținut de zece luni din care pri-mele șase luni a fost ținut în celulă fără nici o explicație. Familia lui știe că el are dreptul de a vedea soarele o oră pe zi. Pentru a vorbi cu ceilalți reținuți trebuie să strige unu la celălalt. El își pe-trece ziua rugându-se A slăbit 11 kg.

Soția lui, Kubra l-a luat drept soţ în 2006 sa măritat cu Serkan, după care a plecat și ea în SUA

pentru licența de masterat în literatura Engleză.,,Aveam o viață Americano-turcă fericită. O

casă cu o grădină în spatele ei și un magazin ali-mentar turcesc care vindea izmă proaspătă. La sfârșit de săptămână mă uitam pe rafturile ma-gazinului TJ Maxx”. Acum Kubra a rămas capul familiei. Ea trebuie să facă față ratelor pentru casă și să aibă grijă de fiul lor de șase ani care vrea să se întoarcă la școală, la educatoare și colegi.

O dată pe săptămână li se permite să se vadă 45 de minute, dar în spatele unui geam. Pentru a putea să vină să își viziteze soțul femeia s-a mutat într-o locuință apropiată de penitenciarul unde este deținut soțul ei.

Trăiește cu spaima ca , la fel ca altor soții de persoane deținute, să nu i se aplice și un ordin de interzicere de părăsire a țării. Singura cale de a afla dacă i s-a pus inderdicție, este numai la graniță atunci când va voi să părăsească țara. Când își vede familia la vizite, mai ales pe băiețelul cel mic de 1 an, Serkan începe să plângă. Întreabă mereu: ,,I-au ieșit dințișorii? A început să meargă?“

Pentru că este acuzat că ar fi “membru al gru-pului terorist”, Serkan nu poate să-și ia copilul în brațe decât odată la două luni. Soția sa l-a văzut ultima oară, vinerea trecută de ziua lui de naștere.

Oficial de la Ministerul de Externe SUA ,de-clară: ,,Putem să confirmăm că cetățeanul SUA, Serkan Golge, a fost arestat în luna Iulie. Am împărtășit oficialilor statului turc faptul că sun-tem îngrijorați de soarta lui Serkan Golge,,

Același oficial SUA ,,Chiar dacă SUA nu are posibilitatea să ia legătura cu cetățenii care au du-blă cetățenie SUA-Turcă, cel puțin poate să facă o presiune în mod politicos ca statul turc să ofe-re această posibilitate. În afară de acest lucru nu putem să comentăm nimic.” În legătură cu ares-tarea lui Serkan, NASA nu a pecizat nimic. Dar, Asociațiile ,,știință din lume sub risc” și ,,Oameni de știință sub risc”, au precizat neliniște față de arestarea lui Serkan, cerând cât mai repede lăsa-rea lui în libertate.

O FAMİLİE DİSTRUSĂ SUB PRETEXTE İNVENTATE Şİ ARESTĂRİ ABUZİVELa întrebarea legată de situația juridică pe care trebuie să o traverseze soţul ei, Kubra, respirând adânc,spune: ,,Îmi iubesc țara Știu că într-o zi o să câștige binele” Serkan va compărea fața instanței după 9 luni după ce a fost arestat, adică pe 17 apri-lie, după referendumul din 16 Aprilie, care îi va da președintelui Erdogan și mai multă putere. Băia-tul lor de 6 ani, Mustafa, încearcă să se acomode-ze cu această situație. Kubra povestește că Mus-tafa a construit o clădire din jucăriile lego, zicând că acesta este o închisoare. După care o întreabă pe mama sa de ce se închid oamenii în închisori. Kubra, ca băiețelul ei să înțeleagă mai repede îi spune: ,,Acolo se închid oamenii răi”. Mustafa, acum caută să înțeleagă de ce tatăl lui care este un om bun este închis în penitenciar. Kubra, nu știe ce să îi povestească băiețelului…SURSA: HTTPS://TURKEYPURGE.COM/TURKEYS-JAİLED-NASA-SCİENTİST-NOW-SEES-THE-SUN-JUST-ONE-HOUR-A-DAY

HTTPS://KRİSTOF.BLOGS.NYTİMES.COM/2017/03/20/A-NASA-SCİENTİST-HAS-BEEN-İMPRİSONED-İN-TURKEY-FOR-8-MONTHS/?_R=0

Turcia: Serkan Gölge, om de ştiinţă la NASA, este reţinut de zece luni sub acuzaţia de implicare în puciul eşuat

Renumitul cotidian New York Times,

a început să pu-blice o serie de

articole în legă-tură cu arestări-le în masă prac-

ticate de către statul turc, după

puciul eşuat.

Serkan Golge este cetăţean american de origine turcă şi

este reţinut într-un penitenciar din Turcia. El a

fost reţinut odată cu arestările în masă, a miilor

de persoane sub acuzaţii pentru

vini fictive făcute de guvernul turc după puciul eşu-

at. Din cauză că deţinea asupra lui un dolar, renumi-

tul om de ştiinţă a fost arestat şi

trimis în instanţă. Acest fapt arată

gradul de aberaţie la care a ajuns guvernul turc.

ÎN LUME SUNT 12 MİLİARDE DE BANCNOTE A UN DOLAR. ÎN TURCİA ORİCE BANCNOTĂ DE 1DOLAR A DEVENİT PRETEXT DE REŢİNERE SUB ACUZAŢİA DE MEMBRU AL UNEİ GRUPĂRİ TERORİSTE.

07 ZAMAN

uRapoarte credibile de tortură și abuz în masă într-un centru de detenție

neoficial din capitala turcă au fost primi-te de Centrul pentru Libertate (SCF) din Stockholm, un grup de monitorizare a încălcărilor drepturilor în Turcia, potrivit unui raport publicat luni pe site-ul lor.

Un cont furnizat de un grup de avocați care sunt în cunoștință de cauză referitor la cazurile de reținere a aproximativ 1.000 de persoane săptămâna trecută, arată că poliția a fost implicată în tortură și abuz asupra victimelor, într-o sală de sport care a fost transformată într-un centru de detenție la o distanță scurtă de centrul orașului Ankara. Clădirea, deținută de Autoritatea Națională pentru Apă (DSI), a fost folosită pentru a perpetua atât tortura psihologică, cât și cea fizică asupra victi-melor, inclusiv amenințări cu uciderea, viol și bătăi, precum și strappado și pulve-rizarea cu apă rece (gheață).

Avocații, care au dorit să rămână sub anonimat din motive de siguranță, au declarat pentru SCF că suspecții bărbați aflați în custodie nu numai că au fost supuși torturii, dar au fost de asemenea amenințați cu violarea soțiilor și fiicelor acestora de către poliție. Femeile victime au fost direct amenințate cu viol.

Un suspect i-a spus avocatului său „am auzit tot felul de blesteme și înjurături îm-potriva familiei mele în timpul interoga-toriului. M-au amenințat că îmi vor viola membrii familiei. Suntem supuși la tot felul de abuzuri și violențe fizice aici. Am văzut un bărbat care avea un ochi înnegrit. Am fost martor la o altă situație când alt om avea dificultăți de mers, deoarece poliția i-a împins un baston în anus. Atât de multe victime au semne pe corpul lor de abuz și tortură! Un doctor a scris un raport care documentează tortura, dar poliția încearcă să falsifice datele raportului. ”

Același suspect a adăugat „am auzit că aceste torturi și abuzuri ar putea con-tinua pentru o perioadă mai lungă, dar ni s-a spus că poliția se grăbește deoare-ce așteaptă să primească sute de deținuți în următoarele săptămâni. Au nevoie de spațiu pentru noii veniți. De aceea, ne supun torturii și abuzurilor intensificate și grele, astfel încât să poată transforma suspecții în informatori „.

De asemenea, avocații s-au plâns că sala de sport are doar o toaletă funcțională pentru sute de persoane care au fost ținute acolo în condiții inumane. Toți sunt forțați să doarmă pe podea unul lângă altul pe o coală de hârtie întinsă pe podea. De ase-menea, aceștia cred că condițiile din acest centru de detenție sunt mai rele decât cele raportate, deoarece au un acces foarte limi-tat la suspecții aflați în custodia poliției.

Săptămâna trecută, procurorii turci au emis mandate de detenție pentru 4.900 de persoane pe motivul presupuselor legături cu mișcarea Gülen, cu 1.009 de persoane reținute in raiduri simultane in 72 de pro-vincii ale Turciei miercuri.

Lista a fost elaborată de către Organizația Națională de Informații (MİT) din Turcia, de notorietate, care a profilat cetățenii nesuspectați pe baza opiniilor și

ideologiilor politice ale acestora.Deoarece nu existau dovezi solide

care să justifice detenția lor, poliția a folosit tortura pentru a obține cu forţa mărturii de la suspecți care, în multe ca-zuri, sunt obligați să semneze declarații care au fost pregătite în prealabil.

Suspecții, dintre care mulți sunt edu-catori, se presupune că sunt membri ai mișcării Gülen, care este un critic al regi-mului autoritar și represiv al președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Suspecții au fost reținuți fără informa-rea avocaților acestora și interogați fără ca avocații lor să fie prezenți.

Un document secret guvernamental divulgat anul trecut a arătat că poliția din Turcia folosește centre de detenție neo-

ficiale în toată țara. Aparent îngrijorat de o vizită iminentă a unei delegații a Comi-tetului pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei (CoE), care urma să efectueze inspecții între 28 aug. și 6 septembrie 2016, adjunctul șef al Poliției Naționale Turce a avertizat toți ofițerii des-pre vizită și le-a ordonat să evite utilizarea facilităților sportive ca centre de detenție în timpul șederii delegației în țară.

De asemenea, oficialul a cerut ofițerilor de poliție să respecte regulile internaționale de detenție în perioada în care delegația se afla în Turcia și le-a ordonat să reorganizeze toate centrele de detenție și să pregătească centrele pentru inspecție cât mai repede posibil.

Printre locurile în care conform mass

media , deținuții sunt raportați de ca fi-ind torturați sau supuși maltratării, se află închisoarea Ayaș din districtul Sincan din Ankara; sala de sport a sediului central al poliției din Ankara; sala de sport de la Academia de Poliție din Ankara; Sediul Central al Forțelor Speciale din cartierul Gölbașı din Ankara; Celulele de izolare din închisorile Silivri din İstanbul și Sincan din Ankara; un depozit din spatele sediului central al poliției din Ankara; sala de sport de la Academia de Poliție Gaffar Okkan din Diyarbakır; și sala de sport Bağlar din Diyarbakır; O sală din imediata vecinăta-te a sălii de ședință a unui avocat avocat, deținut de la Secția de poliție Vatan din Is-tanbul este, de asemenea, e considerată a se număra printre astfel de locații.

În decembrie 2016, raportorul special al ONU pentru tortură, Nils Melzer, a vor-bit despre un mediu favorabil torturii în urma unei lovituri de stat eșuate în Turcia la 15 iulie 2016. El a menționat că Turcia nu urmărește investigarea acuzațiilor de tortură. Vizita lui Melzer, prima de către un expert ONU pentru tortură din 1998, a venit la o lună după ce observatorul ame-rican Human Rights Watch (HRW) a acu-zat poliția turcă de torturarea deținuților. Pe 27 octombrie, într-un raport de 43 de pagini intitulat „O verificare completă: sus-pendarea de către Turcia a garanțiilor îm-potriva torturii după lovitura de stat”, HRW a documentat 13 incidente specifice privind abuzurile cu privire la deținuții din Turcia. Cazurile presupuse de abuz au variat de la fo-losirea pozițiilor de stres și a privării de somn până la bătăi grave, abuz sexual si amenințarea cu viol.

Grupul pentru drepturile omului, Amnesty Internati-onal, a raportat, pe 24 iulie, că a primit dovezi credibile a faptului că deținuții din Turcia sunt supuși bătăilor și torturii, in-clusiv violului, după lovitura de stat eșuată din 15 iulie.

Confirmând afirmațiile, Selçuk Kozağaçlı, președintele Asociației Avocaților Progresivi (ÇHD), a declarat în cadrul Adunării Generale a Asociației Ba-roului din Ankara, pe 16 octombrie, că oa-menii închiși ca parte a represiunii guver-nului asupra mișcării Gülen sunt torturați sistematic prin cele mai barbare metode, inclusiv violul, eliminarea unghiilor și in-serarea obiectelor în anusurile acestora.

„Aceștia desprind unghiile colegilor [în timpul detenției] la secțiile de poliție. Credeți-mă, am văzut oameni care au su-ferit o colectomie după ce au fost torturați cu obiecte introduse în anus în închisori și secții de poliție „, a spus Kozağaçlı.

Raport: Tortura în masă, abuz în centrul de detenţie neoficial din capitala Turciei

„Am auzit că aceste torturi şi abuzuri ar putea conti-nua pentru o perioadă mai lungă, dar ni s-a spus că poliţia se grăbeşte deoarece aşteaptă să primească sute de deţinuţi în următoarele săptămâni. Au ne-voie de spaţiu pentru noii veniţi. De aceea, ne supun torturii şi abuzurilor intensificate şi grele, astfel încât să poată transforma suspecţii în informatori.„

Sala de sport are doar o toaletă funcţională

pentru sute de persoane care au fost ţinute acolo în condiţii inumane. Toţi

sunt forţaţi să doarmă pe podea unul lângă altul pe

o coală de hârtie întinsă pe podea. Condiţiile din

acest centru de detenţie sunt mai rele decât cele

raportate, deoarece au un acces foarte limitat la suspecţii aflaţi în custo-

dia poliţiei.

„Aceştia desprind unghiile colegilor [în timpul deten-ţiei] la secţiile de poliţe. Credeţi-mă, am văzut oameni care au suferit o colecto-mie după ce au fost torturaţi cu obiecte introduse în anus în închi-sori şi secţii de poliţie.„

08 ZAMAN

Spiritul democratic, călcat în picioare într-o Turcie a derivelor

Reprezentanţii mişcării Hizmet, sau oameni de stânga, intelectuali de marcă, universitari din mediul academic de cea mai înaltă probitate

profesională, oameni de afaceri de anvergură, patroni ai trusturilor media, scriitori şi zia-

rişti proeminenţi şi mai ales oameni ai siste-mului educaţional au devenit ţinte, victime ale

persecuţiei. Toate acestea reuşesc să frângă, să distrugă orice evoluţie spre democraţie a Turciei.

CLEOPATRA LORİNŢİU

uSunt cunoscute exemplele din is-torie în care lumea internațională

ignoră sau se preface că ignoră faptul că într-o țară sau alta se petrec grozăvii. Aceste grozăvii, ieșite în general din felul de a fi al celor avizi de putere, ajung până la urmă să creeze monstruozități așa cum s-a petrecut în secolul trecut de pildă în marile drame: holocaustul evreilor, nimi-cirea țigăncilor, deportările, gulagurile, decimarea unor populații africane, geno-cidul armenilor, uciderile și execuțiile în masă din unele țări ale Americii Latine.

Nu intenționez să fac o recapitulare pe scurt a istoriei sângeroase a unui secol în care am trăit, noi toți. Drama Turciei de astăzi, a cărei evoluție încerc să mi-o explic cu obiectivitate, vine din deturna-rea majoră a sensurilor. Dacă apetența pentru efort social și creștere economică a fost apreciată de lumea contemporană,

cotitura majoră în favoarea corupției, in-timidării populației, restrângerii drama-tice a drepturilor și mai cu seamă a pri-gonirii adversarilor ideologici, declanșată de partidul aflat de putere sau mai exact de atotputernica putere prezidențială, aruncă această țară superbă cu oameni minunați, acest popor remarcabil, în ghearele unui trecut repetitiv și periculos.

Tocmai când ne gândeam că avem de a face cu un exemplu reușit de țară musulmană care se vrea și democratică,

iată că pofta de autocrație, de dictatură, înghite și nimicește totul într-un val de dispreț pentru libertățile individuale și ale presei, care uimește. Aș zice că lasă perplex lumea europeană.

Toate avatarurile istoriei corupției la nivel înalt, semnul de întrebare pe care unii l-au formulat asupra involuției vieții turcești democratice, capacitatea puterii de a-și distruge foști aliați dar și orice for-mă de rival ideologic, călcarea în picioare a preceptelor pluralismului se conjugă într-o încercare de-a dreptul continenta-lă de afirmare a unei forme de autocrații

care ignoră mersul societății europene. La un moment dat am auzit, mai cu sea-mă în lumea occidentală, o exprimare de genul: „e treaba lor„ sau „fiecare popor are conducătorii pe care îi merită”. Mă tem că în cazul în speță aceste afirmaţii suficiente nu se pot aplica. Felul în care

s-a reacționat după înscenata lovitură de stat eșuată din 15 iulie 2016, dovezi-le zdrobitoare ale faptului că în repre-siunea care a urmat au fost vizați exact adversarii ideologici, arestările, linșajul, umilirea, confiscarea averilor, anchetele sumare și reținerile abuzive, torturile și aruncarea în pușcării sordide sau impro-vizate a celor care îndrăzneau să gândeas-că altfel, ar fi trebuit să declanșeze reacții internaționale mult mai ferme. Sunt țări ca Germania, Belgia, Austria, Norvegia, Olanda etc. ale căror guverne, spre toată lauda lor, au pus piciorul în prag știind

să apere valorile democratice, dreptul la exprimare și să pună stavilă dorinței pătimașe de a distruge adversarii poli-tici ai regimului turc care sunt cetățeni ai acestor țări occidentale.

Reprezentanții mișcării Hizmet, sau oameni de stânga, intelectuali de mar-

că, universitari din mediul academic de cea mai înaltă probitate profesională, oameni de afaceri de anvergură, patroni ai trusturilor media, scriitori și ziariști proeminenți și mai ales oameni ai siste-mului educațional au devenit ținte, victi-me ale persecuției. Toate acestea reușesc să frângă, să distrugă orice evoluție spre democrație a Turciei.

Felul în care sunt urmăriți pe plane-tă adversarii ideologici, felul în care sunt răpiți, nimiciți, umiliți oameni de calita-te intelectuală și umană, reprezentanții unui curent social de mare noblețe, apă-rători ai culturii, educației, dreptului de exprimare, peste tot pe planetă impresi-onează și ne trimite cu gândul evident la ororile Războiului Rece. E ceea ce se întâmplă azi și mulți din mai marii națiunilor închid ochii de dragul liniștii diplomatice și al alianțelor care pasămite, ne condiționează.

Consecințele acestei atitudini vor fi dramatice și faptul că o spunem acum pare că nici nu mai are vreun rost. Nu îmi plac paralelele istorice pentru că nicioda-tă istoria nu se repetă identic. Se repetă asemănător, aș zice.

Dar marile drame ale secolului au fost posibile prin faptul că mai marii lumii au închis ochii, pentru că oamenii nu au reacționat la timp, zicându-și că nu e treaba lor, că nu îi privește direct și ime-diat, din precauție, din ignoranță, din teamă, din individualism.

Trăim pe o planetă în care lumile comunică, într-o societate umană a interdependențelor. Ce se petrece la vecin poate să hotărască mâine chiar soarta mea. Egoismul și individua-lismul devin periculoase. Asistăm neputincioși la fracturarea dramatică a unui popor și la executarea mișelească a unei pârți din acest popor: de ce? Pen-tru că sunt purtătorii unor concepții sociale, educaționale, umaniste care deranjează ascensiunea unei autocrații disprețuitoare ce aruncă zi de zi valuri de vituperații și exprimări nepoliticoa-se către lumea liberă, către spiritul eu-ropean, amenințări nocive și penibile, ieșite dintr-o grandomanie revolută.

Ce mai poate salva acum situația dramatică din Turcia, fractura fără echivoc? Doar conștientizarea realității. Într-o carte publicată în 1906 , „The Friends of Voltaire” apărută sub pseu-donimul S. G. Tallentyre, scriitoarea Evelyn Beatrice Hall atribuia lui Voltai-re o spunere care a fost apoi reluată de peste un secol, ca rezumând gândirea marelui filozof francez: «Je ne suis pas d’accord avec ce que vous dites, mais je me battrai jusqu’à la mort pour que vous ayez le droit de le dire » ( Nu sunt de acord cu ceea ce spuneţi, dar mă voi lupta până la moarte ca să aveți dreptul de a o spune !).

Așadar esența ideii de spirit de-mocratic, a ajuns la noi ...printr-o in-terpretare, o nerostire, o reformulare ajunsă celebră. Voltaire însuși cred că ar fi de acord cu asta. Așa se întâmplă și cu spunerile lui Gülen, cele care sunt reluate, învățate, exprimate de discipo-lii săi. Ele devin un fel de bun comun al umanismului luminat, ale acceptării întâlnirii dintre lumi, ale toleranței și ale capacității de a-l accepta pe celălalt.

Toate avatarurile istoriei corupţiei la nivel înalt,

semnul de întreba-re pe care unii l-au

formulat asupra in-voluţiei vieţii turceşti democratice, capa-

citatea puterii de a-şi distruge foşti aliaţi dar şi orice formă de rival ideologic,

călcarea în picioare a preceptelor plura-lismului se conjugă

într-o încercare de-a dreptul continentală

de afirmare a unei forme de autocraţii care ignoră mersul societăţii europene.

Felul în care sunt urmăriţi pe planetă adversarii ideologici, felul în care sunt răpiţi, nimiciţi, umiliţi oameni de calitate intelectuală şi umană, reprezentanţii unui curent social de mare nobleţe, apărători ai culturii, educaţiei, dreptului de exprimare, peste tot pe planetă impresionează şi ne trimite cu gândul evident la ororile Războiului Rece.

09 ZAMAN

În Turcia lui Erdogan, mai rău ca-n România lui Ceauşescu

uDupă ce a concediat peste 4000 de funcționari din justiție, arma-

tă și învățământ, autoritățile de la An-kara au decis să interzică emisiunile de televiziune în care tinerii se cunosc și ajung să fie împreună, pe motiv că nu respectă tradiţiile turce și dăunea-ză instituţiei familiei.

Tot sâmbătă autorităţile turce au restricţionat și accesul la enciclope-dia online Wikipedia. Partidul aflat la putere în Turcia este acuzat frec-

vent că duce ţara în direcţia unui islam conservator. Drumul Turciei spre democrație s-a oprit, cel puțin așa pare la prima vedere.

Președintele Recep Erdogan a obținut puteri foarte mari, în urma unui referendum organi-zat săptămâna trecută. Acum are autoritatea să numească în mod direct miniștri, judecători, șefi ai serviciilor secrete, birocrați cu rang înalt și lista poate continua.

Mai are de asemenea capacitatea de a emite legi prin decret.

Recep Tayyip Erdogan a reușit deja în ultimii ani să transforme o poziţie în mare parte ceremonia-lă într-o bază puternică de putere, lansând o campanie masivă de epu-rare a disidenţilor, care s-a intensifi-cat după lovitura de stat eșuată din noaptea de 15-16 iulie 2016. Peste 47.000 de persoane au fost arestate după puciul eșuat, iar aproape 200

de jurnaliști sunt în spatele gratiilor.Pe 16 aprilie, populaţia turcă a

fost chemată la vot într-un referen-dum privind extinderea preroga-tivelor președintelui ţării. Potrivit rezultatelor preliminare, 25 de mili-oane de cetăţeni turci (51,4 %) s-au pronunţat în favoarea sistemului prezidenţial, dar acestea sunt pu-ternic contestate de opoziție. SURSA:

După ce a concediat peste 4000 de funcţionari din justiţie, armată şi învăţământ, autorităţile de la Ankara au decis să interzică emisiunile de televiziune în care tinerii se cunosc şi ajung să fie împreună, pe motiv că nu respectă tradiţiile turce şi dăunează instituţiei familiei.

uPreședintele turc Recep T. Erdoğan, care a dus o lupta

necontenită împotriva adepților mișcării fidele clericului F. Gülen, a declarat pur și simplu ca simpatizanții mișcării Gülen care trăiesc în Turcia nu se vor bucura de “dreptul la viață”.

Turcia a supraviețuit unei ten-tative de lovitură de stat militară care a avut loc la 15 iulie, în tim-pul căreia peste 240 de persoane au murit și peste o mie au fost ră-nite. Imediat după puci, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), îm-preună cu președintele Erdogan au dat vina pe mișcarea Gülen, în ciuda lipsei oricărei dovezi în acest sens.

Deși mișcarea Gülen neagă cu fermitate ca ar fi avut vreun rol în puci, guvernul o acuză că ar fi pus la cale lovitura de stat dejucată.

Fethullah Gülen, inspiratorul Mișcării Hizmet, a cerut de altfel o anchetă internațională pentru investigarea tentativei de lovitură de stat. Dar președintele Erdoğan – care a numit tentativa de lovi-tură de stat „un dar de la Dum-nezeu“- și guvernul său au inițiat o epurare pe scară largă care vi-zează suprimarea simpatizanților mișcării din cadrul instituțiilor de stat, umilirea și persecutarea figu-

rilor sale populare și punerea lor sub arest.

În epurările masive de după lovitura de stat care sunt înca în curs de desfășurare , peste 135.000 de persoane, inclusiv mii de cadre din armată, au fost eliminate pe motivul conexiunii lor reale sau imaginare cu mișcarea Gülen, po-trivit unei declarații a ministrului muncii din 10 ianuarie.

La 1 martie, 93.248 de per-soane erau reținute fără sentinţă judecatorească, iar altele 46.274 în arest preventiv.

Potrivit unei declarații emise de ministrul de Interne Süleyman Soylu în 2 aprilie, un total de 113.260 de persoane au fost reținute în cadrul investigațiilor privind mișcarea Gülen de la ten-tativa de lovitură de stat din 15 iu-lie în timp ce 47.155 au fost puse sub arest preventiv. Guvernul AKP și Erdoğan au început răz-boiul împotriva mișcării Gülen la sfârșitul anului 2013, în urma iz-bucnirii unui scandal de corupție în care a fost implicat cercul apro-piat al lui Erdoğan. Erdoğan acu-ză, de asemenea, mișcarea de plă-nuirea investigațiilor de corupție pentru a răsturna guvernul său, în timp ce mișcarea neagă cu fer-mitate acuzaţiile.

Erdogan declară că “adepţii lui Gülen din Turcia nu se vor bucura de dreptul la viaţă”uJurnalist pro-guverna-

mental spune că uciderea adepților Gülen, chiar și a co-piilor acestora, este o obligație religioasă.

Hüseyin Adalan, un jurnalist care lucrează pentru o serie de instituții media pro-Erdogan, a declarat că este o obligație religi-oasă a ucide toți adepții mișcării bazate pe credință Gülen și chiar și pe copiii acestora.

Duminică, pe contul sau Twitter, Adalan a afirmat că este „wajib”, un termen islamic care înseamnă o obligație religioasă, a ucide pe cei care au milă de urmașii mișcării Gülen : chiar și copiii adepților lui Gülen ar tre-bui uciși.

„Marele stat turc ar trebui să-și demonstreze puterea enormă”, a scris el în tweetul său contro-versat, care a atras critici pe sca-ră largă în social media.

Adalan scrie articole pentru ziarele pro-guvernamentale Yeni Söz, Milat și İstiklal.

Este foarte obișnuit pentru jurnaliștii pro-guvernamentali din Turcia să se angajeze în dis-cursuri pline de ură împotriva adepților mișcării Gülen. (care este acuzată de guvernul turc că ar fi inițiat o tentativă de lovitură de stat la 15 iulie.)

Tentativa de lovitură de stat

militară care a eșuat a provocat moartea a peste 240 de persoa-ne și a rănit mai mult de o mie de persoane. Imediat după puci, guvernul Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), împreună cu președintele Recep Tayyip Erdoğan, au acuzat mișcarea Gülen, în ciuda lipsei oricăror dovezi în acest sens.

Fethullah Gülen, care a inspi-rat mișcarea, a negat vehement faptul că ar fi avut vreun rol în lovitura de stat eșuată și a ce-rut o investigație internațională asupra acesteia, dar președintele Erdoğan – care de altfel a numit tentativa de lovitură de stat „un dar de la Dumnezeu” – și guver-

nul , au inițiat o epurare genera-lizată prin distrugerea în diferite forme a simpatizanților mișcării din interiorul instituțiilor statu-lui, dezumanizarea figurilor sale populare și plasarea acestora sub custodie.

Potrivit unei declarații a minis-trului turc al justiției Bekir Bozdağ din 6 mai, 149.833 de persoane au fost anchetate și 48.636 au fost închise ca parte a unei anchete care vizează mișcarea Gülen după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie din Turcia. SURSA: HTTPS://

Turcia: Halucinanta atitudine a unui jurnalist

Jurnalist pro-guvernamental spune că uciderea adepţilor Gülen, chiar şi a copiilor acestora, este o obligaţie religioasă.

10 ZAMAN

Din galeria întâmplărilor rizibile şi năucitoare, în Turcia contemporanăuTribunalul turc decide că nu există

nici o insultă atâta timp cât Erdoğan este cocoșul!

Un utilizator de social media care a fost condamnat sub acuzația de insul-tare a președintelui Recep Tayyip Erdo-Gan (în urma publicării unei fotografii), a fost ulterior achitat. O instanță de apel a hotărât că Erdoğan a fost portretizat „ca un cocoș”, ceea ce înseamnă că „este superior unei găini”, informează site-ul de știri Diken (spini).

Hasan Akkaya a fost condamnat la un an de închisoare de către Primul Tribunal Penal Karșıyaka din provincia Izmir pentru insultarea președintelui Erdoğan pe social media, cu o imagine editată în photoshop în care Erdoğan a fost înfățișat drept cocoș și primul-ministru Ahmet Davutoğlu ca o găină. Curtea a convertit sentința într-o amen-dă de 6.000 TL (7.000RON).

Akkaya a atacat decizia Tribunalului

administrativ din districtul İzmir. Sinan Alabay, avocatul lui Akkaya, a declarat instanței: „Dacă există o insultă, ar pu-tea fi împotriva lui Ahmet Davutoğlu, care a fost desenat ca o găină care sărută piciorul cocoșului. Nu există nici o in-sultă împotriva președintelui Erdoğan în această imagine.”

Acceptând faptul că cocoșul este su-

perior găinilor și că nu există nici o in-sultă sau atinjere de lezmajestate adusă președintelui în imagine, instanța a decis să îl achite pe Akkaya.

O instanță din provincia de vestul Aydın, la 18 aprilie, l-a achitat pe medicul Bilgin Çiftçi, care a fost acuzat de insul-tarea președintelui Erdoğan, subliniind asemănările dintre Erdoğan și Gollum, un

personaj fictiv, într-o postare pe Facebook.Çiftçi a distribuit trei expresii faciale

ale lui Erdoğan și Gollum pe pagina sa de Facebook pe 23 august 2014, după care a fost deschisă imediat o anchetă. Çiftçi și-a pierdut locul de muncă în calitate de funcționar public în octombrie 2014.

Numeroase persoane din Turcia au fost reținute sau arestate sau sunt anche-tate privind acuze de insulte la adresa lui Erdoğan.

La sfârșitul anului 2016, cel puțin 10.000 de persoane erau anchetate în legă-tură cu suspiciunea de „propagandă tero-ristă și insultare” a unor oficiali de stat de rang înalt pe social media.

Potrivit cifrelor publicate de Minis-terul Afacerilor Interne în decembrie, în ultimele șase luni ale anului 2016 au fost anchetați 3.710 de utilizatori de social me-dia, dintre care 1.656 au fost arestați. Un total de 1.203 din aceste anchete au con-dus la eliberări în timpul probațiunii.

uO anchetă administrativă a fost deschisă pentru an-

chetarea unui profesor de limbă turcă. Motivul este că un elev al său a menționat „dialogul inter-confesional” în timpul unui dis-curs în cadrul Zilei Suveranității Naționale și a Copilului din Tur-cia din 23 aprilie.

Un grup de elevi, în majorita-te elevi de ciclu primar, s-au adu-nat duminică pentru o ședință simbolică a cabinetului pentru a marca Ziua Copilului la Guvern.

„Vizibilitatea inițiativei [Alianța Civilizațiilor (AoC)] a crescut constant și a devenit un proiect proeminent în contextul dialogului dintre culturi și religii de astăzi”, a spus unul dintre elevi

ca răspuns la o întrebare din par-tea mass-media.

Lansată în 2005 de către prim-ministrul Recep Tayyip Erdoğan și omologul său spaniol, José Luis Rodríguez Zapatero, AoC a promis să se implice în acțiuni internaționale împotriva extre-mismului prin fortificarea dialo-gului și cooperării internaționale, interculturale și interreligioase.

Cu toate acestea, deoarece termenul „dialog interconfesio-nal” este o temă adesea susținută prin activitățile culturale actual-muribunde ale mișcării Gülen în Turcia și în afara Turciei, mulți utilizatori pro-guvernamentali social media au susținut că mem-brii mișcării s-au infiltrat în echi-

pa de sărbători din 23 aprilie.Mișcarea este după cum se

știe victima constantă a unei „vâ-nători de vrăjitoare”, declanșată de guvern în ultimii patru ani, având în vedere că zeci de persoane care au legături presupuse sau reale cu mișcarea sunt încarcerate zilnic.

De asemenea, guvernul acuză mișcarea de tentativa de lovitură de stat din 15 iulie.

În fața unei agitări provoca-te de cercuri pro-guvernamen-tale în social media, Ministerul Educației a deschis o anchetă asupra profesorului în cauză.

Profesorul a spus că ter-menul și discursul elevului au fost extrase din site-ul oficial al AoC. (Turkey Purge)

Profesor anchetat după ce elevul său a menţionat dialogul interconfesional

Un grup de elevi, în majoritate elevi de ciclu primar, s-au adunat duminică pentru o şedinţă simbolică a cabine-tului pentru a mar-ca Ziua Copilului la Guvern.

Lansată în 2005 de către prim-ministrul Recep Tayyip Erdoğan şi omologul său spaniol, José Luis Rodríguez Zapatero, AoC a promis să se implice în acţiuni internaţionale împotri-va extremismului prin fortificarea dialogului şi cooperării internaţionale, interculturale şi interreligioase.De asemenea, guvernul acuză mişcarea de tentativa de lovitură de stat din 15 iulie.În faţa unei agitări provocate de cercuri pro-guvernamentale în social media, Ministerul Educaţiei a deschis o anchetă asupra profesorului în cauză.

uCharles Fries, ambasa-dorul francez în Turcia,

a fost avertizat să adopte o poziție respectuoasă în tim-pul unei sesiuni speciale în parlamentul turc, a informat Hürriyet luni.

Potrivit articolului, unii diplomați care au participat la sesiunea specială a Parla-mentului pentru a marca 23 aprilie, cea de-a 97-a aniver-sare a înființării instituției,

au fost avertizați de oficialii protocolului să nu stea picior peste picior. O fotografie făcută de Selahattin Sönmez arată un oficial avertizându-l pe amba-sadorul Fries, iar o altă imagine arată o femeie diplomat neiden-tificată primind aceleași sfaturi.

Nu există reglementări în regulamentele parlamentare cu privire la modul în care oaspeții ar trebui să stea la balconul Adu-nării Generale.

Ambasadorul francez a fost avertizat să nu stea picior peste picior în Parlament

Charles Fries, ambasadorul francez în Turcia, a fost avertizat să adopte o poziţie respectuoasă în timpul unei sesiuni speciale în parlamentul turc, a informat Hürriyet luni.

11 ZAMAN

uÎn orașul Silopi, județul Șirnak (Sud-Estul Turciei),

în jurul orei 23:50, doi polițiști care conduceau un vehicul blin-dat de tip ,,Scorpion” în stare de ebrietate, au intrat peste o casă, dărâmând un perete.

În urma impactului doi copii, Muhammed în vârstă de șapte ani și Furkan în vărstă de șase ani au murit pe loc. Șirnak este una din provinciile unde etnicii kurzi sunt mai semnificativ ca număr. (Con-form ziarului ,,Artı Gerçek”)

POLİŢİŞTİİ AU PLECAT DE LA FAŢA LOCULUİ DE PARCĂ NU S-AR Fİ ÎNTÂMPLAT NİMİC.Suat Yıldırım, unchiul celor doi copii care au murit striviți, a povestit cele întâmplate în felul următor: ,,Stăteam într-o cameră împreună cu fratele meu și cumnata mea. În jurul orei 23.00 i-am adormit pe copii în sufragerie pe o saltea întinsă pe jos. Deodată s-a au-zit un zgomot puternic. Am crezut că a explodat o bombă. Am fugit imediat în sufragerie. Tancul intrase în casă dăr-mând un perete. Polițiștii plecaseră.”

Un vehicul blindat care era condus de către doi poliţişti aflaţi sub stare de ebrietate au dat buzna peste o casă. Doi copii au murit pe loc striviţiDoi poliţişti

care condu-ceau un ve-

hicul blindat în stare de

ebrietate, au intrat peste o

casă, dărâ-mând un pe-rete, în urma

impactuluidoi copii, în

vârstă de şapte ani şi

în şase ani au murit pe loc.

uUn bărbat din Bursa a fost închis pentru că a pur-tat un tricou cu o inscripţie pro-Kurdistan în timp

ce a votat. Hakan T., un cetățean de origine kurdă, a fost arestat luni de un tribunal din Bursa pentru că a purtat un tricou cu o hartă care sugera independență Kurdistanului, în timp ce vota în cadrul referendumului.

Hakan a fost reținut inițial de poliție, iar o zi mai târ-ziu, o instanță din İnegöl l-a pus sub arest preventiv, sub acuzația de „răspândire a propagandei teroriste”.

Cetățenii Turciei au votat în cadrul unui referendum istoric referitor la posibilitatea de a schimba sistemul de guvernare într-o „președinție executivă”. Votul s-a derulat în condiţii în care ulterior s-au sesizat presupuse fraude electorale în întreaga țară.

Agenția de știri Anadolu, de stat, a declarat că 99,9% din voturi au fost numărate, ceea ce a dus la o victorie „da”, cu o majoritate de 51,23%. (Turkey Purge). SURSA: HTTPS://

Fapt divers din zona absurdului, în Turcia

uPrimarul suplinitor instalat de Erdogan a confiscat scaunul cu

rotile al unui cetățean invalid, pe care acesta îl primise drept cadou.

Fostul primar al orașului Van (situat în estul Turciei), Bekir Kaya, i-a oferit lui Abdülmecit Külter (un cetățean care este invalid în proporție de 93%), un scaun cu rotile. Noul pri-mar suplinitor instalat de regimul Er-dogan a confiscat acest scaun.

Conform ziarului Birgun, anul trecut după situația dramatică trăită în provincia Șirnak s-a impus și inter-zicerea ieșirii în stradă.

Afectat de cele întămplate, Abdül-mecit Külter, s-a mutat în provincia Van. În acea perioadă acesta a făcut

cunoștinţă cu primarul orașului, Be-kir Kaya. primarul i-a dăruit un scaun cu rotile. Dar noul primar suplinitor care a venit i-a confiscat scaunul.

Külter a povestit în felul următor cele întâmplate: ,,Am fost sunat de către noul primar suplinitor la care m-a între-bat dacă mai folosesc sau nu scaunul cu rotile. I-am răspuns că îl folosesc după care mi-zis ok și mi-a închis telefonul. După care, marți a venit o echipă acasă spunându-mi că au venit să-mi confiște scaunul cu rotile. I-am întrebat motivul, mi-au răspuns ,,Nici noi nu știm moti-vul, dar porunca vine de sus”.

Scandalul confiscării scaunului cu rotile a fost adus la cunoștinţa parlamentului.

Deputat din partea provinciei Van, Leyla Birlik, a făcut cunoscut acest gest scandalos în ședința din parla-ment (TBMM). Birlik, l-a întrebat pe Suleyman Soylu (ministrul de Inerne): ,,Aveți la cunoștință că primarul supli-nitor pe care l-ați instalat la Primăria orașului Van, a confiscat scaunul cu ro-tile care a fost dat cadou unui cetățean invalid? Care este motivul confiscării scaunului cu rotile a lui Abdülmecit Külter, care este invalid în proporție de 93%? Aveți un ordin către primarii su-plinitori instalați la primăriile DBP de a confisca cadourile date cetățenilor invalizi? O să acționați în privinţa acestui caz pentru a înapoia scaunul cu rotile lui Abdülmecit Külter?”

Turcia: Situaţii absurde şi excesele suplinitorului

Primarul suplinitor instalat al unui un cetăţean care este invalid în proporţie de 93%: „fost sunat de către noul primar suplinitor la care m-a întrebat dacă mai folosesc sau nu scaunul cu rotile. I-am răspuns că îl folosesc după care mi-a zis ok şi mi-a închis telefonul. După care, marţi a venit o echipă acasă spunân-du-mi că au venit să-mi confişte scaunul cu rotile. „

Sunt responsabili de articole şi reclame, proprietarii acestoraZiarul se distribuie prin intermediul poştei şi a abonaţilor

Editor in Chief Cleopatra Lorinţiu

INTERNATIONAL NEWSPAPER

S.C. Romzaman Impex S.R.L.

Representative in Romania

Bahadýr [email protected]

CONSTANŢA Ebubechir TaniorStrada Fagetului, Nr. 142, Bl. st8, Sc. B, Etj.5, Apt. 45, Constanta.

BUCUREŞTITel: 021 / 211 21 31 - 32 Fax: 031 / 103 21 36e-mail: [email protected] Adresa: Bd. Regina Maria, Nr.34, Sector 4.

Tipografia Sigma Media, e-mail: [email protected].: 021.202.82.16 / www.sigmamedia.ro

ISSN 2359—8468ISSN-L 2359—8468

CorespondentÖmer Said Burgazlı

Tel / Faks: 0 341 469676 Mobil: 0 764 337 736

12 ZAMAN

uZiaristul italian Gabriele Del Grande a fost reținut în Turcia

pe data de 9 Aprilie, după care a fost deportat în Italia. Del Grande se des-tăinuie: ,,Ce am trăit în Turcia, este de-a dreptul kafkian”.

Ziaristul italian a destăinuit Asociației Presei Străine de la Roma, următoarele: ,, Ce am trăit eu în Tur-cia se aseamănă cu o poveste kafki-ană. Pentru că eu, în Italia, am muncit ani de zile pentru dezvălui-rea condiţiilor din aceste centre de detenții. Aceste centre sunt locuri unde adeseori drepturile omului sunt ignorate luni de zile”.

„M-AU REŢİNUT 8 OAMENİ ÎMBRĂCAŢİ ÎN CİVİL”Del Grande a povestit momentul reținerii lui: ,,Împreună cu un pri-eten, luam pânzul la un restaurant din orașul Reyhanli (provincia Ha-tay), după care opt persoane de la forțele de ordine, îmbrăcați în civil, m-au reținut și m-au dus la secția de

poliție. Aici mi s-au pus întrebări de genul: ,,De ce te afli în această zonă”, ,,Cu cine ai stat de vorbă?”. Mier-curi seară a venit o mașină după care am fost transportat în provin-cia Muğla. Am ajuns dimineața în jurul orei 6-7. Mai întâi am crezut că de-aici o să fiu trimis la aero-port pentru a fi deportat în Italia. Dar ei m-au închis într-o celulă fără

ca cineva să vină să-mi spună ce se întâmplă. Îmi aduceau numai masa de prânz. Am înțeles că acolo se în-tâmplă ceva neobișnuit.”

„NU MI-AU DAT VOIE SĂ SUN LA TELEFON”Ziaristul italian a precizat că a cerut în fiecare zi dreptul de a telefona, dar nu i s- acordat acest drept.

Del Grande ,,Nu știam ce se în-tâmplă afară. Numai în seara de 9, când am fost reținut, am putut trim-te un mesaj în limba engleză Alexan-drei (soția ziaristului).

Dar nu știam dacă cei de afară știau de mine, dacă se se ocupau de situația mea. Nimeni nu știa că eu am fost trimis în provincia Mu-gla” a precizat el.

A FOST ELIBERAT ÎN URMA EFORTURİLOR DİPLOMATİCE Şİ A GREVEİ FOAMEİ Pentru că a nu i-au fost respectate drepturile minimale, Del Grande a început să facă greva foamei.

Pe de altă parte, în urma efor-turilor diplomatice ale consulului statului Italian de la Izmir, ziaristul a putut să se întâlnească cu un avocat. Grande a mai precizat că în timpul interogării, se vorbea în arabă și că a fost supus să semneze o foaie în care era scris în limba arabă a cărui conținut nu îl știe.

Ziaristul italian: Ce am trăit în Turcia este de-a dreptul kafkian

u“Hai, cântă ce mai bună piesă. O ascultăm împreună cu mama ta. Îți promit că nu o să plângem”

Türkan Elçi, soția fostului președinte al Barolui Diyar-bakir, Tahir Elçi, care a fost omorât de un infractor fără chip în data de 28 Noiembrie 2015, a trimis un mesaj în legătură cu Kemal Kurkut, tânărul de etnie kurdă care a fost ucis de un polițist. Kemal Kurkut era un tânăr student al Facultății de Arte Frumoase, Departamentul de Muzică la Universita-tea Inonu. El a fost omorât de către un polițist la sărbătoarea de Nevruz (Newroz) din Diyarbakir.

Türkan Elçi, a scris următoarele: ,,Să fiți martor la un masacru care nu poate fi acoperit”, ,,Hai cântă cea mai fru-moasă piesă a ta. O să o ascultăm împreună cu mama ta. Îți promitem că n-o să plângem. Numele piesei să fie de exem-plu ,,Să alergi gol către moarte.”

Ziaristul ita-lian Gabriele Del Grande a fost reţinut în Turcia pe data de 9 Aprilie, după care a fost depor-tat în Italia. Del Grande se destăi-nuie: ,,Ce am trăit în Turcia, este de-a dreptul kafkian”.

uUltimul raport al Comitetului European pentru Prevenirea

Torturilor, care făcea referire laTurcia, nu a mai fost publicat pentru că nu a fost aprobat de către guvernul turc.

Președintele Comitetului Eu-ropean pentru Prevenirea Tortu-rilor, Mykola Gnatovskyy, a pre-cizat că raportul în legătură cu Turcia nu va fi dezvăluit.

La deschiderea raportului anual de la Strasburg, Gnatovskyy a pre-cizat: ,,Bineînțeles că aș fi vrut să vorbesc despre descoperirile noas-tre, dar nu pot spune nimic în le-gătură cu acest raport. Și nu există nici o cale”. După 15 Iulie, echipele

profesioniste au vizitat penitencia-rele din Istanbul, Ankara și Izmir. Conform indiciilor Ministerului de Interne al statului turc, la începutul luni Aprilie, 47.000 de mii de per-soane erau reținute sub acuzația că ar avea legătură cu clericul F. Gulen.

Din 1989, Turcia a ratificat Convenția europeană pentru pre-venirea torturii. Reprezentanții apărării drepturilor omului pot avea acces acces la documente privind penitenciarele și deținuții, conform acestor documente adoptate. Gnatovskyy declară: ,,Am stat de vorbă cu sute de oa-meni. Atât individual, cât și sub

supraveghere. Adică avem sufici-ente documente pentru a obține și formula un rezultat.”

Turcia a aprobat până acum toate rapoartele comitetului, cu excepția ultimelor trei rapoarte. In privința Rusiei, după 26 de vizite ale comitetului, s-a aprobat publi-carea numai a trei rapoarte. Și în 2017, reprezentanții Comitetului European pentru Prevenirea Tor-turilor intenționează să efectueze vizite regulate. Gnatovskyy decla-ră: ,,Desigur și noi suntem flexibili. Putem să organizăm oricând o vizi-tă în țară.. În această privință sun-tem foarte atenți.”

Guvernul Turciei a dispus: Raportul asupra torturii din Turcia, nu va mai fi publicat

Turcia: Mărturii sfâşietoare…

Ultimul raport al Comitetului European pentru Prevenirea Torturilor, care făcea referire la Turcia, nu a mai fost publicat pentru că nu a fost aprobat de către guvernul turc.

13 ZAMAN

Amnesty proiectează numele jurnaliştilor închişi pe clădirea Ambasadei Turciei

uAmnesty International a proiectat, marți noaptea, numele jurnaliștilor

turci închiși, pe fațada Ambasadei Tur-ciei din Haga.

Protestul a venit ca un gest pentru a atrage atenția asupra „deteriorării” situației jurnaliștilor din Turcia și pentru a marca ziua de 3 mai, International Pre-ssFreedomDay, conform AI.

Printre jurnaliștii ale căror nume erau pe clădire se aflau: Mahir Kanat de la cotidi-anul Birgün și Ahmet Șık de la Cumhuriyet. Numele au fost proiectate împreună cu o declarație care cerea eliberarea lor, în jurul orei 22:00, pe data de 2 mai.

„Free Mahir Kanat” și „Free Ahmet Șık”

au apărut pe clădirea ambasadei împreu-nă cu o frază care menţiona:”Jurnalismul nu este o infracţiune”, atât în turcă, cât și în engleză.

AI, de asemenea, a lansat o campanie pe Twitter la sfârșitul lunii martie, susținând jurnaliștii din Turcia, solicitând eliberarea lor, cu hashtagul #FreeTurkeyMedia.

De atunci, un cont Twitter cu pseudoni-mul @FreeTurkeyMedia face un apel catre utilizatorii Twitter să subscrie #FreeTur-keyMedia, să faca o fotografie cu acesta și sa distribuie acest tweet cu hashtagul re-spectiv , pentru a sprijini eliberarea tutu-ror jurnaliștilor din centrele de detenţie ale Turciei. (TurkeyPurge)

uO serie de posturi de televiziune și de radio care au fost închise de gu-

vern în urma tentativei eșuate de lovitu-ră de stat din 15 iulie urmare a legătu-rilor lor cu mișcarea bazată pe credință Gülen, au fost vândute grupului pro-guvernamental Turkuvaz Media fără licitație, a informat ziarul Cumhuriyet, joia trecută.

Un total de 86 de posturi media, inclusiv posturi de televiziune și radio, ziare, reviste și agenții de știri, au fost închise prin decret guvernamental din cauza presupuselor legături cu mișcarea Gülen după 15 iulie, în timp ce guvernul acuza mișcarea de coordonarea tentati-vei de lovitură de stat. Mișcarea neagă categoric acuzația.

Unele dintre aceste posturi media, cum ar fi: Samanyolu TV, Kanaltürk TV, Burç FM, Kanaltürk Radyo, Radyo Mehtap și Radyo Cihan, au fost vândute Grupului Turkuvaz Media fără licitație, potrivit Cumhuriyet.

Cotidianul a menționat că și restul de organe mass-media vor fi vândute prin aceeași metodă.

Printre jurnaliştii ale căror nume erau pe clădire se aflau: Mahir

Kanat de la coti-dianul Birgün şi Ahmet Şık de la

Cumhuriyet. Nu-mele au fost pro-iectate împreună

cu o declaraţie care cerea elibe-rarea lor, în jurul

orei 22:00, pe data de 2 mai.

Centrele de presă au fost vândute, fără licitaţie

uDupă ce a distribuit caricatura dese-nată de caricaturistul brazilian Car-

los Latuff, actorul de teatru, Orhan Aydin, a fost arestat pe motiv că l-ar fi insultat pe președintele Erdogan.

Renumitul caricaturist Carlos Latuff, a publicat o caricatură care descrie vizita lui Erdogan în Cuba. În caricatură se poa-te observa că președintele Turciei este ase-mănător imaginii lideurlui nazist Hitler.

Orhan Aydin a distribuit această cari-catură pe pagina de socializare adâugând cuvântul ,,Șapșik”. Instanța Curții Penale 62, a evaluat că această distribuire va fi pe-depsită cu închisoare. Actorul de teatru, Orhan Aydin a fost acuzat că l-a insultat pe Erdogan și pedepsit ca urmare cu 11 luni și 20 de zile de închisoare.

Distribuirea acestei caricaturi în Turcia, este pedepsită cu închisoarea

Renumitul caricaturist Carlos Latuff, a publicat o caricatură care descrie vizita lui Erdogan în Cuba.

uAutoritățile turce investighează circa 10.000 de persoane pentru activități

de ‘propagandă teroristă’ sau ‘injurii’ aduse responsabililor guvernamentali pe rețelele de socializare, la care accesul a fost serios perturbat săptămâna aceasta, a anunțat sâmbătă Ministerul turc de Inter-ne într-un comunicat citat de AFP.

Aceste anchete se înscriu în cadrul ‘luptei împotriva terorismului, care con-tinuă cu hotărâre peste tot, inclusiv pe rețelele de socializare’, se menționează în textul difuzat, care precizează că, dintre cele circa 10.000 de persoane investigate, peste 1.600 au fost plasate în arest preven-tiv în perioada care a trecut de la lovitura de stat eșuată din luna iulie.

Autoritățile de la Ankara sunt adesea

acuzate că restrâng accesul la rețelele de socializare după anumite evenimente, cum ar fi atentatele, invocând prevenirea răspândirii unor informații de natură să ‘aducă atingere securității Statului’.

La fel s-a întâmplat săptămâna aceas-ta după asasinarea ambasadorului rus la Ankara și după ce gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) a publicat joi o înregis-trare video ce arată cum doi soldați turci sunt arși de vii.

Potrivit AFP, în prezent Twitter sau YouTube sunt accesate dificil din Turcia. De asemenea, un organism care supra-veghează funcționarea internetului în această țară, Turkey Blocks, a semna-lat vineri că se accesează cu greutate și rețelele VPN, folosite de obicei pentru a ocoli restricțiile privind accesul la rețelele de socializare.

În pofida acestor perturbări, înregis-trarea difuzată de SI este intens comenta-tă pe rețelele de socializare. AGERPRES

Circa zece mii de persoane sunt investigate în Turcia pentru mesajele postate pe reţelele de socializare

uAproximativ 150.000 de per-soane sunt anchetate în do-

sarul puciului eșuat, 49.000 dintre acestea aflându-se în arest pe dura-ta procesului. 12 directori și autori de editoriale ai ziarului de opozi-ţie Cumhuriyet se numără printre cei aflaţi în arest, sub suspiciunea de terorism. Într-un incident se-parat, autorităţile turce l-au arestat pe redactorul șef al ediţiei online

a Cumhuriyet, potrivit agenţiei de presă Doğan.

„Sunt în arest”, a scris pe Twitter Oğuz Güven, fără a oferi detalii cu privire la situaţia sa. Potrivit agenţiei Anadolu, arestarea lui Oğuz Güven are legătură cu un articol privind de-cesul procurorului șef din Denizli, Mustafa Alper. Acesta și șoferul său, Muzaffer Akșehirli, au murit după ce un camion a intrat în mașina lor.

Redactorul-şef al ediţiei online a publicaţiei turce Cumhuriyet a fost arestat, pe fondul unor percheziţii la nivel naţional

14 ZAMAN

uTurcia a refuzat în mod arbitrar intrarea cetățenilor străini de

origine turcă, care au avut atitudini critice la adresa președintelui auto-crat al țării, Recep Tayyip Erdoğan și a guvernului său, indicând ca motiv „riscuri naționale de secu-ritate”, potrivit unui raport recent al Centrului pentru Libertate din Stockholm (SCF).

SCF a identificat trei cazuri în care cetăţeni austrieci de ori-gine turcă au fost deportați din Turcia, după ce au fost identificați drept „critici” guvernamentali de catre Ambasada Turciei din Viena și consulate din Austria.

Printr-o nouă atitudine scanda-loasă, guvernul a adăugat în mod secret numele „criticilor” la adre-sa guvernului turc care locuiesc in străinătate pe o lista de persoane suspectate de a fi jihadiști, listă elaborata cu ajutorul unei baze de de date colectate de la partenerii internaționali, precum și din datele serviciilor de informații naționale. Pana la sfârșitul anului 2016, Tur-cia a interzis pentru 52.075 de stră-ini din 145 de țări intrarea in țară. A deportat 4.019 de persoane din 98 de naționalități, potrivit datelor Ministerului de Interne.

Deși guvernul turc face referire la

aceste cifre ca o indicație a modului în care este de determinat in lupta împotriva jihadiștilor, se pare că oameni care nu au avut nici o le-gatura cu terorismul sau violența au fost adăugați pe listă pentru că erau afiliați la mișcarea Gülen, care este, ea însăși, un critic vehe-ment al guvernului turc, datorita acuzațiilor de corupție și formarii și sprijinirii de către Ankara a gru-purilor radicale din Siria.

Mai mult, acești oameni cărora li s-a interzis intrarea, au fost apoi raportați de către politia turca omo-logilor din țările lor de reședință ca fiind suspectați de terorism. Un abuz

care crează victime printre cetățeni supuși legilor și care irosește resur-sele puterii de urmărire penală din țările partenere.

Numele persoanelor identificate in acest dosar apar in calculatoarele poliției cu codul G87 care generează un steguleț roșu, atunci când sunt verificate în baza de date de la punc-tele de verificare ale politiei pentru imigrație și vamale de la punctele de trecere ale turcilor. In unele ca-zuri, poliția din cadrul Centrului de Evaluare a Riscurilor, care se află in 37 de aeroporturi din Turcia, de asemenea verifica pasagerii care so-sesc pentru posibile legături cu Sta-

tul Islamic din Irak și Levant (ISIL). Aceste centre au fost înființate în 2014, când Turcia s-a confruntat cu presiuni intense din partea coaliției anti-ISIL conduse de SUA, care o acuza ca permite jihadiștilor sa utili-zeze teritoriul Turciei ca pe un canal pentru a ajunge in Siria și Irak.

Cu toate acestea, guvernul turc a dat o lovitura integrității acestei liste, începând să adauge numele „criti-cilor legitimi”, ca membrii mișcării Gülen, mișcarea politica kurda și chiar jurnaliști critici străini sau cetățeni străini care lucrează în ca-drul unor organizații non-guverna-mentale pe lista ISIL, reclasificând numele acestora sub codul G87.

Se pare ca datele acestor persoa-ne au fost obținute din profilarea in masa a criticilor nevinovați din străinătate de către funcționari ai guvernului turc, inclusiv diplomați și imami. Organizațiile Pro-Erdoğan din străinătate de asemenea ajuta Serviciul Turc de Informații sa spio-neze acești critici și in mod ilegal sa colecteze informații despre acestea. (Excerpt de la Centrul pentru Liber-tate din Stockholm)

Esra Yanık şi familia ei au fost interogaţi de politia turca la punctul vamal Kapıkule de la granita turco-bulgara la revenirea din vacanta petrecuta in Turcia în august 2015.

Turcia interzice intrarea în ţară persoanelor care s-au exprimat critic la adresa regimului prin includerea unor nume pe lista suspecţilor ISIL

uYiğit Bulut, un consilier șef al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a

amenințat luni Uniunea Europeană, averti-zându-i pe conducătorii acesteia să se abțină de la orice acțiune negativă împotriva Turciei sau a lui Erdoğan și spunând: „Vă veți ruga pentru fiecare secundă pe care o respirați!”

Reiterând teza sa că UE se va prăbuși într-un articol publicat în cotidianul pro-Erdoğan Star, Bulut a declarat: „Aderarea Turciei la UE este un alt subiect aflat în dezbatere. Sfârșitul acestei minciuni este,

de asemenea, o chestiune de timp … „Bulut a susținut că o întâlnire între liderii

UE și Papa Francisc de la Vatican din martie a fost dovada percepției unei „Uniuni Creștine”.

„Amenințările din partea țărilor UE îm-potriva Turciei, a națiunii turce, a geografiei noastre și a Ummahului islamic și cei care fac aceste amenințări trebuie să înțeleagă în mod clar că dacă se face ceva contrar în raport cu această națiune,împotriva aceastei țări, a valorilor acestui stat sau acestui ummah, mai ales în raport cu președintele nostru, vă

veți ruga pentru fiecare secundă pe care o respirați! Dacă știți ce este rugăciunea … „, a declarat consilierul-șef al lui Erdoğan.

„Umbra veșmintelor Papei [Fran-cis], sub care vă ascundeți, nu vă va putea proteja!”, a adăugat Bulut. Ame-ninţări făţișe: Bulut a susținut că Turcia a dezvoltat rachete care au capacitatea de a ataca orice țară din UE.

În februarie, vorbind la postul public de televiziune TRT, Bulut a susținut că Turcia a dezvoltat rachete care au capacitatea de a ata-

ca orice țară din UE.„Dacă chiar și un singur fir de păr al lui

Erdoğan este atins, nimeni din orice regiune nu va putea să se bucure nici măcar de un mic dejun”, a spus Bulut în martie într-o remarcă cu un ton puternic naționalist.

Bulut, care are o biografie încărcată,a continuat să susțină că Ummah și națiunea au devenit din nou puternice sub condu-cerea lui Erdoğan.

Consilierul principal al lui Erdoğan, ameninţă UE

Abuzuri grave prin confiscări ilegale în TurciauTurcia confiscă averea unui alt

producător de baclavale , invo-când acuzații de complicitate la lovitu-ra de stat și numește un administrator.

Un tribunal din Istanbul a decis ca Fondul de Garantare a Economii-lor și Depozitelor de stat (TMSF) să preia administrarea Hasan Gültekin Gaziantep Baklavacısı, un lanț de opt magazine de baclavale.

Potrivit presei din Turcia, Hasan Güç, guvernatorul adjunct al distric-tului Kagithane din Istanbul, a fost nu-

mit în calitate de administrator pentru a conduce compania.

Decizia a fost luată ca parte a unei anchete referitoare la mișcarea Gülen, pe care guvernul o acuză de plănuirea tentativei de lovitură de stat din 15 iulie.

Guvernul turc a preluat deja mai mult de 800 de companii, fie prin con-fiscarea sau sechestrarea acestora, ca „parte a măsurilor de precauție”.

Printre companiile confiscate se regăsesc două dintre cele mai popu-

lare lanțuri de baklavale ale țării – Güllüoğlu și Seyidoğlu. Proprietarii acestor firme sunt acuzați de sprijini-rea financiară a mișcării.

Un tribunal din Istanbul a susținut că Güllüoğlu a transferat în preala-bil unele dintre magazinele sale către Hasan Gültekin Gaziantep Baklavacısı într-o mișcare făcută cu scopul de a evita pierderi mai mari. Directorii de la Güllüoğlu se află sub arest preventiv de ceva timp și nu au posibilitatea de a admite sau nega rechizitoriul.

15 ZAMAN

uScandalul cu imamii-spioni ai DIB (Diyanetului Ankara) care se com-

portă ca mâinile lungi ai lui Erdogan în țările din Europa, prinde proporții pe zi ce trece. După cum se vede, acum a izbucnit și în România. S-a dezvăluit că, consilierul DIB de la București, Osman Kılıç, a rapor-tat harta situației Mișcării Hizmet la ordi-nul Ankarei în acest sens.

În dosarul pregătit de către ,,Rețeaua europeană a cercetătorilor” în colaborare cu siteul Marea Neagră (theblacksea.eu), se dezvăluie într-un mod mai larg, cum membri Mișcării Hizmet au fost expuși vă-nătorii de vrăjitoare de către Ambasada sta-tului turc împreună cu organizațiile oficiale și organizațiile parțial oficiale aflate sub influența Ambasadei statului turc. În dosar se mai menționează că, consilierul de cult al DIB de la București, pregătește rapoarte

despre opozanții lui Erdogan, la fel cum o fac și alți consilieri din țările UE. (http://theblacksea.eu/index.php?idT=88&idC=88&idRec=1302&recType=story)

Raportul notat cu data de 27 Septem-brie 2016, a fost pregătit la cererea An-karei și se află sub semnătura lui Osman Kılıç. Kılıç a raportat harta Mișcării Hiz-met cu conținuturi de informații din anul 1994 a școlilor Lumina. El a raportat că Instituțiile de Învățământ Lumina dețin 11 școli și o universitate.

Siteul care a publicat acest dosar de spi-onaj a precizat că școlile care sunt acreditate de Ministerul Educației a statului Român, sunt etichetate de Osman Kılıç ca ,, o par-te a grupului terorist.”. Dar acest lucru s-a evaluat ca ,,Nu există o definiție echivalentă de teroare împotriva mișcării lui Gülen în afara limbii guvernului lui Erdogan”

DIN RAPORTUL CONSILIERULUI OSMAN KILIÇ CARE A FOST TRIMIS LA ANKARA ,,TOATE MOSCHEELE DIN BUCURESTI SUNT SUB CONTROLUL NOSTRU”Consilierul Osman Kilic, pe lângă acțiunile de spionaj precizate raportate, el mai menționează în raportul său actele de a pune stăpânire pe moscheele din București precizând următoarele ,,În urma măsurilor luate, toate mocheele din București sunt luate sub controlul nostru.”

Ziariștii carea u pregătit acest articol au menționat despre Osman Kılıç următoarele ,,Este perceput ca o persoană care strânge informații ilegale”

În legătură cu acest raport de spio-naj, Ambasadorul Turciei de la București, Osman Koray Ertaș, a precizat că nu are informații despre acest subiect.

CONFORM DECLARAŢIILOR CON-SILIERULUI DIYANETULUI, OSMAN KILIC, DIN RAPORTUL TRIMIS LA AN-KARA ,,Toate moscheele din București sunt sub controlul nostru” MOSCHEELE DIN BUCUREŞTI AU FOST TRANSFORMA-TE ÎN CENTRE DE PROPAGANDĂ.

Consilierul de cult al Diyanetului (DIB- Direcţia Cultului Islamic Ankara) din România a spionat opozanţii lui Erdogan

Scandalul cu imamii-spioni ai DIB (Diyane-

tului Ankara) care se comportă ca mâinile lungi ai

lui Erdogan în ţările din Euro-pa, prinde pro-

porţii pe zi ce trece. După cum

se vede, acum a izbucnit şi în România. S-a

dezvăluit că, con-silierul DIB de la

Bucureşti, Osman Kılıç, a raportat

harta situaţiei Mişcării Hizmet

la ordinul Ankarei în acest sens.

uDupă teatrul puciului eșuat organizat de către Erdogan, a început o campanie de

persecuție asupra școlilor” Lumina” din Ro-mânia. Unul din liderii care conduc această campanie de persecuții, controversatul om de afaceri Tamer Atalay, a recunoscut plângân-du-se în fața fostului președinte al partidului CHP (Partidul Populist Republican), Deniz Baykal că nu pot închide aceste instituții care funcționează legal în România.

Baykal a venit în București pentru a par-ticipa la o conferință unde a fost întâmpinat de către președintele CCRT, Tamer Atalay, la sediul central al acesteia.

După 15 Iulie, școlile Mișcării Hizmet au fost supuse unor campanii de tortură și spi-onare. În această campanie, rolul principal al-au avut Ambasada Turciei de la București, Diyanetul (DIB) și Tamer Atalay. Atalay i-a povestit recunoscându-i lui Baykal, cum a fost dezamăgit în timpul acestei campanii de per-secutare, cum oficiali români nu l-au luat în seamă și că aceste școli lucrează legal.

În filmarea video care a fost făcută de că-tre Nazmi Dogan (un apropiat om de afaceri al lui Atalay), se vede cum Tamer Atalay îi povestește lui Deniz Baykal referitor la răs-punsurile primite din partea oficialilor ro-mâni: “Lucrările lor sunt legate de educație, în legătură cu asta nu există un document incri-minator. Acum școlile acestora lucrează con-form legilor. Ei ne spun ,, nu avem nimic la în-

demână, să vedem ce am putea obiecta, cum o să facem”, ,,Copilul ministrului meu învață acolo. Copilul juristului american este acolo”.

După lovitura din 15 Iulie președinții ONG-urilor turce împreuna cu amba-sadorul Turciei de la București, Osman Koray Ertaș au organizat o conferință de presă împotriva școlilor Lumina. La acea conferință, ieșirea lui Atalay ,,Pe Erdogan nu puteți să-l numiţi dictator”, a fost per-siflată în mass-media română.

De 20 de ani Tamer Atalay, este președintele CCRT și încearcă să aplice ordinea unui singur în această asociație tipul de gândire unic, cel al președintelui turc. Încă nu se știe în ce calitate sau în virtutea căror prerogative a cerut statului român să închidă școlile Lumina.

NUMELE DIN SPATELE ACŢIUNILOR DE SPIONAJPe lângă acesta, Tamer Atalay, se pare că este implicat activ în acțiunile de spionare împreună cu MIT (Serviciul de Informații din Turcia), Ambasada turcă, și cu Diyane-tul (DIB). Se presupune că Atalay, ar fi “nu-mele” din spatele acțiunilor de spionareale adevăratei campanii numită și “Vânătoa-rea de vrăjitoare” îndreptată împotriva simpatizanților Mișcării Hizmet, acțiuni săvârșite prin intermediul unor oameni de afaceri din jurul său.

Tamer Atalay: ,,Am făcut tot ce am putut, dar tot nu am reuşit să închidem şcolile”După teatrul puciului eşuat organizat de către Erdogan, a început o campanie de persecuţie asupra Şcolilor” Lu-mina” din România. Unul din liderii care conduc această campanie de persecuţii, controversatul om de afaceri Tamer Atalay, a recunoscut plângându-se în faţa fos-tului preşedinte al partidului CHP (Partidul Populist Republican), Deniz Baykal că nu pot închide aceste instituţii care funcţionează legal în România.

ROMÂNIA

UJurnalistul de etnie elenă din Istanbul: ,,În trecut am votat

cu partidul lui Erdogan, acum îmi este frică să-mi și rostesc nu-mele adevărat!..”

Mihail Vasiliadis, Redactorul șef al cotidianului Apoyevmatini, care apare la Istanbul în limba greacă, a precizat că în 2002 a votat cu parti-dul AKP. Din cauza politicii fanatice și naționaliste acum ,,am ajuns să nu mai putem să ne folosim numele noastre originale” a precizat el.

Vasiliadis, împreună cu editorul ziarului ,,Agos” al etnicilor Armen din Istanbul, Pakrat Estukyan, au evaluat procesul referendumului și pachetul de amendamente consti-tuționale în faţa jurnalistei Meltem Yılmaz de la cotidianul Birgun. Cei doi jurnaliști eleni au mai precizat că strategia partidului AKP de ridica-rea dozajului de ,,naționalist” pentru

a câștiga voturi, ia o formă îngrijoră-toare pentru minoritățile din Turcia.

Mihail Vasiliadis a explicat aceasta cu expresii mai particulare:

,,În 2002, am venit din Grecia spre Turcia, ca să votez cu partidul AKP. Făceam acest sacrificiu fiind de părere că, atât eu cât și AKP avem nevoie de auspiciile Uniunii Europene. Iar acum, când mergem pe stradă nu mai putem să vorbim limba noastră maternă, nu putem să ne strigăm pe nume, nu pu-tem să ne afișăm cu identitatea noas-tră. Minoritarii etnici se feresc de orice gest prin care să-și arate proveniența lor etnică”.

Pakrat Estukyan a precizat că fir-mele de securitate care sunt apropiate de guvernul AKP împreună cu Orga-nizația de Tineret al AKP, se străduiesc într-un mod perseverent pentru a for-ma o forță de armată paralelă. Estu-kyan a mai adăugat următorele:

,,Climatul din Turcia este destul de îngrijorător pentru ce-tățeni. Minoritățile devin o țintă atunci când este vorba de polari-zare și de crearea de ,,ceilalți” în societate. Etnicii armeni care tră-iesc în Turcia își exprimă temerea

faţa de regimul Erdogan. Cum a fost Turcia acum o sută de ani în urmă. Din cauza unor decizii im-pulsive a unor persoane care ad-ministrează țara, etnicii din Tur-cia trăiesc frica declanșării unui război,” a adăugat el.

Minorităţile etnice din Turcia se simt în pericol

Jurnalistul de etnie elenă din Istanbul: ,,În trecut am votat cu par-tidul lui Er-dogan, acum îmi este frică să-mi şi ros-tesc numele adevărat!..”

Românii din Turcia, îngrijoraţi: „Noi plecăm de aici. Am mai trăit vremuri de dictatură“UTurcia nu mai este o tara unde

să-ţi dorești să trăiești, spun românii și turcii care consideră sporirea puterilor președintelui Re-cep Tayyip Erdogan, drept semna-lul unei dictaturi ca în România lui Nicolae Ceaușescu.

Cristian Tănase, reprezentantul unui ONG din Constanţa, s-a aflat în Turcia referendumului care a conferit președintelui Recep Tayyip Erdogan puteri sporite. „Situația din Turcia este văzută diferit de populație. Ma-joritatea prietenilor mei din Turcia au votat pentru sporirea puterilor prezidențiale, pentru că li se pare că Erdogan chiar a schimbat lucrurile în bine. Din punct de vedere econo-mic, chiar așa este, nu poate fi con-testat. Dar treptat, lucrurile or să se schimbe, iar oamenii vor rămâne fără prea multe libertăţi civile, umane“, consideră Cristian, activist pentru drepturile tinerilor.

„COMUNİSM, ASTA O SĂ FİE ÎN TURCİA“Românul vorbește despre ruptura dintre electoratul informat din marile orașe și cel din mediul rural. Cu vo-turi negative preponderent din Istan-bul și din Izmir, „Sultanul“ Erdogan se bucură, însă, de sprijinul populați-ei care a ieșit pe străzi să sărbătoreas-că rezultatul referendumului.

Cristian avertizează asupra altui

semn întâlnit pe străzile Istanbulului: „Turcii au ieșit pe străzi să se bucure, claxonau, vorbeau aprins, ceea ce a îngreunat traficul și așa foarte aglo-merat. Poliţia a fost mai prezentă pe străzi noaptea, nu pentru a avea grija celor ce s-au bucurat, ci a celor care

ar îndrăzni să nu se bucure. Străinii văd aceste lucruri, perspectiva nu li se pare deloc îmbucurătoare, sunt sem-nele unei dictaturi evidente. Noi știm bine cum era în regimul totalitar co-munist, asta o să se întâmple și la tur-ci – chiar mai rapid decât se prevede“.

„EU PLEC DE AİCİ“Daniel, din Alba Iulia, trăiește în Tur-cia de 8 ani și-a întemeiat acolo o fa-milie, dar nu mai crede într-un viitor în țara de adopție. Deși are un loc de muncă avantajos, la o companie avia-tică, casă cumpărată, mașină proprie, românul plănuiește deja să-și lichide-ze afacerile din Turcia.

„Nimeni din jurul meu nu e feri-cit. Cunoscuţii mei au votat NU, pen-tru că nu le place ideea ca un singur om să aibă puterea absolută. Noi, ro-mânii, știm cum e. Cei care au votat cu Erdogan sunt, de fapt, persoane care nu au școală și care trăiesc din venitul minim pe economie… și sunt mulţi. Voturile au fost furate pe fată și doar partidul de opoziție încearcă să facă ceva. Schimbarea nu e imediată, va fi aplicată din 2019.

Nu mai e de rămas aici, îmi închid toate creditele pe care le mai am, apar-tamentul îl scot la vânzare, la fel și ma-șina. Până în 2019 am timp să rezolv tot ce mai am de rezolvat pe aici. Da, vin acasă. Eu știu cum e să trăiești într-un regim de dictatură, nu îmi doresc să trec iar prin acele vremuri“, este hotărât Daniel, care administrează o pagină de Facebook destinată comunității româ-nilor din Turcia. SURSA: HTTP://ADEVARUL.

„Turcia nu mai este o tara unde să-ţi doreşti să trăieşti”, spun românii şi turcii care consi-deră sporirea puterilor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, drept semnalul unei dicta-turi ca în România lui Nicolae Ceauşescu.

‘TURCIA PE CARE NU O MAI RECUNOSC’ -...

Documents

Transcript of ‘TURCIA PE CARE NU O MAI RECUNOSC’ -...