Aspecte radioimagistice ale osului normal si ale componentelor saleScheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.Macroscopic toate oasele au:

- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost

Histologic, osul adult prezinta doua componente principale: substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare, transparente la

razele X Substanta osoasa dura

este constituita din matricea colagena proteica (fibrile+subst glico-proteica)care este suportul in care se depun sarurile minerale.. Spatiile osului =

lumenele sistemelor Havers si ale canalelor anastomotice ^ pe acestea (canale Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate de tesut conjunctival moale si vase sanguine nutritive)

canalul medular, ocupat de maduva tesut conjunctival fibros tesut adipos (maduva galbena) tesut hematopoetic (maduva rosie)

+ Periostul = membrana conjunctivala – transparenta la razele X, care inveleste osul si care, la extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.

1. Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos compact care inconjoara canalul medular.

Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului Tesutul osos compact este format din:

- sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice concentrice)

- lamele complementare - una care inconjoara diafiza in manson, sub periost- alta situata spre canalul medular = endost;

- canalele Volkmann ^ pe elementele precedente

Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular CT: inel cu densitate mult crescuta, omogenIRM: asemnal in toate secventele

Canalul medularRgr. banda radiotransparentaCT: densitate tisulara, predominant grasoasaIRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)

PeriostRgr, CT: nevizibilIRM: asemnal

2. Epifiza = tesut spongios,inconjurat de corticala epifizara

Tesutul spongios este constituit din:- lamele osoase cu dispozitie aparent anarhica,care delimiteaza intre ele areole

continind tesut moale medular.- trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul liniilor de forta, in raport cu

functiile osului

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu ochiuri radiotransparenteCT: travee dense ce se intersecteaza in reteaIRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala – acelasi aspect ca si compacta diafizara, dar foarte subtire Osul lat se compune din corticale paralele (tablii) intre care este o spongioasa (diploe) –

exemplu: oasele craniului (unite prin suturi denumite sinostoze).

Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa spongioasa invelita intr-un manson periostic (vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire (oasele carpiene).

La nastere, toate oasele lungi, in afara de epifize, sunt osificate; diafizele sunt constituite din tesut osos primitiv in care trabeculele sunt dispuse intr-o retea neregulata.

Pe radiografii oasele lungi apar constituite numai din diafiza tubulara, delimitata la extremitati de linia de calcificare provizorie a cartilajului de crestere.

Cartilajul de crestere este radiotrasparent = banda transparenta de cativa mm, marginit de linia de calcificare provizorie. El este invadat de tesut conjunctiv, care se va transforma in os. Astfel este asigurata cresterea in lungime a diafizei.Cresterea osului in grosime se datoreaza periostului si rezulta din activitatea osteogena a stratului conjunctival subperiostal ce ingroasa diafiza si se substituie treptat osului vechi.Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta craniana) – la acestea, tesutul osos apare direct in macheta conjunctiva si se extinde treptat, excentric, fiind modelat cu timpul in tesut lamelar.METODE DE EXPLORARE Radioscopia Radiografia - 4 conditii:1. regim de raze corect2. efectuarea a minim 2 incidente3. incadrare si pozitionare corecta a regiunilor de interes, cu prinderea in campul radiografic cel putin a unei articulatii4. explorare bilaterala a regiunilor simetrice

METODE DE EXPLORARE Tomografia computerizata:

- date suplimentare si de mai mare finete asupra leziunilor osoase vizibile pe rgr.- caracterizeaza partile moi- prelucrarea imaginilor - reconstructia 3D cu aprecierea corecta a volumului leziunilor- reconstructii 2D pentru aprecierea leziunilor si in alt plan decat cel axialMETODE DE EXPLORARE ANGIOGRAFIA :

2 situatii Scop diagnostic pentru tumorile incerte ca punct de plecare si structura histologica identificarea pediculilor vasculari si a tipului de vascularizatie

Scop terapeutic embolizare (prechirurgicala) chemoembolizare (aplicare directa a citostaticelor si chimioterapiei antitumorale, intratumoral)METODE DE EXPLORARE SCINTIGRAFIA sensibila, dar nespecifica “all body ”METODE DE EXPLORARE Artrografia (a) Artro-CT (b) : presupun explorarea unei articulatii dupa injectare directa intraarticulara a unui produs de contrast Utile in patologia tumorala sinoviala traumatica articularaMETODE DE EXPLORARE+ Metode imagistice neradiologice: A. Ecografia date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica investigatie de finete a partilor moi date asupra maduvei osoaseMODIFICARI ELEMENTARE OSOASE3 grupe:1. modificari de forma : exostoza hiperostoza oedostoza scoliostoza2. modificari de numar3. modificari de structura distructive constructive mixteEXOSTOZA

Deformare a osului prin aparitia unei productiuni osoase, avand aceleasi elemente morfologice cu osul normal (corticala si spongioasa) si care se afla in continuarea structurilor normale ale osului pe care se dezvolta.

Determina modificari de dimensiune ale osului la locul de aparitie Poate produce modificari ale tesuturilor moi inconjuratoare.

HIPEROSTOZA Ingrosare segmentara sau totala a unei piese scheletice. Determina modificarea formei osului

Determina modificari ale tesuturilor moi Determina modificari ale dimensiunilor osului

OEDOSTOZA Deformarea osului prin impingerea compactei sau corticalei osului de catre o modificare

de structura cu dezvoltare lenta Se mai numeste si os suflat Se insoteste de cresterea in diametrul transversal al osului Se poate insoti de modificari de parti moi

SCOLIOSTOZA Incurbare a osului datorata de obicei unei modificari de structura a acestuia. Determina intotdeauna o modificare a axului osos.

MODIFICARI DE DIMENSIUNI

APLAZIA (AGENEZIE):-absenta unei sau mai multor piese scheletice.-se datoreaza lipsei de aparitie a nucleilor de formare a osului respectiv-dgn. dif. cu ablatia chirurgicala a osului

HIPOPLAZIA:-existenta unui os cu dimensiuni reduse, dar cu dezvoltare armonioasa a acestuia (oasele

piticilor).-forma si structura osului sunt normale.

HIPERPLAZIA:-este consecinta dezvoltarii exagerate a unui os.-piesa scheletica apare normala ca forma si structura dar cu toate diametrele crescute.-hiperplaziile si hipoplaziile pot fi leziuni monostice, dar si poliostice sau generalizate.

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVEDemineralizare= diminuarea sarurilor fosfo-calcice la nivelul matricei proteice osoase, cu pastrarea integritatii acesteia (reversibila)Evidenta RADIOLOGIC la o pierdere mai mare de 30% din continutul normal de saruri PCa.Radiologic: in spongioasa: scaderea grosimii traveelor cu cresterea spatiilor dintre travee si accentuarea transparentei afectarea compactei poate merge de la discreta diminuare a opacitatii (se subtiaza) pana la aspect de spongiozare Distributie: difuza generalizata – dezechilibru metabolic general, cu rezultat activarea mecanismelor de mobilizare a calciului din schelet. localizata – cauzata de factori locali producatori de hipo-/ hiperperfuzie inflamatori infectiosi tumorali parazitari mecanici … Exemple:

Artrita –hiperperfuzie locala ca raspuns inflamator à metabolizarea sarurilor PCa à scaderea concentratiei in segmentele vecine articulatiei à demineralizare Fractura : demineralizare prin efecte locale + demineralizare prin imobilizare Osteoporoza: - este caracterizată prin masă osoasă redusă şi o arhitectură trabeculară deteriorată, ceea ce duce la creşterea fragilităţii osoase şi la apariţia fracturilor. -se deosebeste ca entitate de demineralizare: masa osoasa joasa cu alterarea microarhitecturii osului. Semne radiologice: -os spongios: travee reduse numeric si dimensional cu intensitate redusa si areole mai largi. -os compact: corticala subtiata largirea canalului medular -oasele lungi se incurbeaza -la nivelul vertebrelor: accentuarea cifozei largirea spatiilor intervertebrale prin tasarea corpurilor vertebrale vertebrele devin cuneiforme

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVEOsteoliza– presupune lipsa de structura osoasa prin activarea osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si mobilizare a sarurilor PCa activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme: modificari tip metabolic local (inflamatie) dislocarea elementelor osoase normale (ex. proliferare tumorala)+ combinate (osteomielita)

Diagnosticul poate fi sugerat in functie de Sediu: - diafizar, metafizar, epifizar- cortical, spongios, canal medular Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + modificare de forma a osului asociata Contururi:- nete cu scleroza periferica (tip IA)- nete fara scleroza periferica (tipIB)- sterse, multiple = aspect “mancat de molii” (tip II)- microgeode, punctiforme, flu = aspect permeativ (tip III) Matrice: omogena / septata / calcificata2. Osteoliza:

- Modificarea radiologica elementara in care componenta minerala si proteica sunt distruse pe un teritoriu osos in totalitate.

- RX: arie de resorbtie osoasa de dimensiuni variabile, cu contur bine precizat sau sters, regulat sau neregulat, uneori determinat de un lizereu osteosclerotic, alteori de structura osoasa din jur, in interiorul carora macrostructura osului este complet disparuta.

- Aria de osteoliza poate fi localizata periferic, afectand conturul osului:-diametrul > profunzimea =EROZIUNE-profunzimea > diametrul leziunii =CARIE

-leziunea este situata central, neafectand conturul osului = LACUNA OSOASA.-leziunea osteolitica este localizata subcortical = GEODA OSOASALEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVEOsteonecroza= leziune secundara hipoperfuziei sau lipsei de perfuzie intr-un teritoriu osos septica aseptica la nivelul epifizelor = osteonecroza aseptica la nivelul diafizelor, metafizelor = infarct osos la copil, osteonecroza ncl. epifizari = osteocondroza 3. Osteonecroza: -in teritoriul din imediata vecinatate a stopului vascular = edem cu demineralizare rapida si osteoclazie. -teritoriul afectat direct de moartea biologica, isi pastreaza conc. de saruri de calciu si nu este fagocitat, ramanand ca fragment osos in centrul zonei de lichefiere necrotica = sechestru osos RX: zona de liza intr-un teritoriu cu demineralizare circumscrisa, avand in interior un sechestru osos.

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVEAtrofia prin presiune= caracterizata prin lipsa de substanta osoasa, generata de actiunea prelungita a unui element compresiv de vecinatate (adeseori vascular)= presiunea mare determina la locul de actiune edem cu instalarea demineralizarii= la periferie apare osteoscleroza compensatorie din interior spre exterior (ex. chist osos) dinspre exterior spre interior (ex. sa turceasca “balonizata” in adenomul hipofizar)

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE

1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostozaA. OSTEOSCLEROZA:se mai numeste si condensare osoasa

In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:Endostoze – formare de os la nivelul endostului compactei- intotdeauna are loc pe conturul intern al compactei spre canalul medular.Radiologic: ingrosarea compactei ingustarea canalului medular

S pongioscleroza – intereseaza componenta spongioasaRadiologic: ingrosarea traveelor preexistente cresterea numarului traveelor scaderea numarului areolelor scaderea transparentei specifice osului spongios evolutia pana la aspectul de compactizare

OSTEOSCLEROZA Leziunile de tip osteosclerotic pot fi:

-monostice, monotope-monoostice politope

-poliosticeInsule opace cu aspect de tesut osos compact cu contur net sau sters, neregulat.LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE= formare de os nou la nivelul periostului in afara procesului normal de crestere in grosime a osuluiIn functie de aspectul radiologic: unilamelara (specifica proceselor inflamatorii)plurilamelaraa.inflamatieb.sarcom Ewingspiculata (t. maligne)apozitii periostale (triunghi malign Codman)B. PERIOSTOZA:-lineara: opacitate lineara bine conturata, regulata, dubland conturul extern al osului, avand o intensitate similara cu a structurii osoase pe care o insoteste.-lamelara: multiple opacitati liniare, cu aceleasi caracteristici ca ale periostozei liniare cu distributie paralela cu conturul osului si intre ele.-pinteni periostotici: opacitati de forma triunghiulara bine conturati; la periferia locului de efractie a corticalei de catre tumora maligna.-spiculii: opacitati lineare sau triunghiulare dispuse in unghiuri variabile fata de conturul extern al osului , de dimensiuni de cativa milimetri; tumori + procese inflamatorii foarte agresive.2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os = OSIFICARI HETEROTOPE=poate apare in muschi, ligamenteOsificari heterotropeOSTEOFITE

-la periferia suprafetei corpului vertebral tinand de ligament, apare o structura osoasa de forma mai frecvent triunghiulara cu baza pe corpul vertebral.

-factori mecanici care actioneaza asupra sist. ligamentar intervertebral- hemoragii si edem ; transf. tes conj. in tes. osificabil. SINDESMOFITEosificare heterotropa interesand sistemul ligamentar intervertebral.

-apare o srtuctura osoasa ce face legatura intre doua sau mai multa corpuri vertebrale fara continuitate cu structura osoasa a vertebrei.PATOLOGIA TRAUMATICA OSTEOARTICULARAInteresarea osteoarticulara este de trei feluri: Entorsa (neevidenta in conventional) Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a 2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie) Fractura(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsulo-ligamentar, fie ale componentelor scheletice)

Informatii suplimentare sunt aduse de ecografie si IRM metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita injectare de produsi de contrast)

Fracturile= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheleticeClasificare:

1. dupa aspectul traiectului de fracturaComplete – presupun interesarea tuturor componentelor unui os - simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua componentele osoase)

- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)- tasare ( corp vertebral)

Incomplete – solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia anterioara/ compacta + spongioasa); traiectul de fractura nu separa in totalitate fragmentele fracturate.

2. dupa mecanismul de producereTraiectul de fractura: dupa pozitia si forma sa fata de axul osului:

TransversalOblicLongitudinalSpiroid Deplasarea fragmentelor de fractura: • Angularea• Translatia (deplasarea laterala)• Incalecarea• Rotatia• Telescoparea (intrepatrunderea)

RX= examen de prima intentie: simplu, ieftin, informativ= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in evaluarea postterapeutica si stabilirea vindecarii.Radiografia corect interpretata:

Aspect rx.: banda radiotransparenta sediul fracturii aspectul fracturii (completa, incompleta, traiecte, grad de deplasare) precizarea raportului cu structurile invecinate precizarea pozitiei fragmentelor

la distanta de os dar in ax angulate telescopate, incalecate, angrenate cresterea distantei dintre fragmente prin interpunere de parti moi torsionare – frecvent la nivel tibial

stabilirea contextului (os normal/ patologic) traiect intraarticular (– modificare la nivelul sinovialei si spatiului articular à anchiloza) leziuni asociate: hemartroza CT : evaluarea si pozitionarea 3D a fragmentelor in focarul de fractura fracturile cominutive traiect intraarticular fracturile ce necesita protezare evaluarea interesarii partilor moi adiacente evaluarea complicatiilor (anchiloza, pseudoartroza, osteita) Scintigrafia

sensibila, dar nespecifica IRM: leziunile articulare cazuri incerte, fr. oculte

compresia medulara prin fractura vertebrala complicatii: osteonecroza, algodistrofie

Tipuri particulare de fracturala copii: fractura „in lemn verde” – incurbarea diafizei unui os lung care se poate fractura unilateral, la nivelul compactei care devine convexa. fractura subperiostala – are sediul diafizar, insa sunt afectate ambele compacte; periost integru decolarea epifizara

a. Fractura de oboseala/ stress– dupa solicitarea repetata asupra unui osEx: fractura cosasului = sub insertia bicepsului pe ulnafractura maratonistului = fractura de metatarsianb. Fractura luxatie – se produce o deplasare a fragmentului fracturat in apropierea unei suprafete articulare

de regula apare la jonctiunea diafizo-epifizara, in apropierea articulatiilor cu mobilitate mare

Vindecarea1. formarea calusului fibroproteic organizarea hematomului intre fragmentele de fractura sub forma de coagul, apoi retea de fibrina hiperemie importanta mobilizarea sarurilor PCa din fragmentele implicate in focarul de fractura

2. formarea calusului conjunctiv

calusul e invadat de fibroblasti ce produc fibre de colagen + existenta de saruri minerale se creeaza conditiile osteogenezei are loc o contractare a componentei moi, cu apropierea segmentelor osoase implicate

dupa 7-10 zile: cresterea transparentei extremitatii osoase din focarul fracturat = demineralizare locala largirea solutiei de continuitate, contururile osoase adiacente apar sterse

dupa 2 saptamani: demineralizare importanta linia de fractura apare mai putin clara (“fum de tigara”)

3. Etapa de calus osos primitiv la nivelul matricei conjunctive sunt depuse saruri PCa, realizand o structura osoasa relativ

anarhica in care sunt prinse cele 2 extremitati

4. Calus osos definitiv incepe procesul de modelare sub activitate osteoclastica dupa 3 saptamani opacifiere neomogena la nivelul focarului de fractura care depaseste limita traiectului

treptat, dispare solutia de continuitate fiind inlocuita de structura osoasa

dureaza cateva luni, cel putin o luna calusul capata aspect trabecular stabilirea continuitatii compactei si reducerea volumului calusului

Tulburari de consolidare Calus vicios: consolidare in pozitie anormala Calus exuberant: calus voluminos cu interesare de parti moi Pseudartroza: lipsa de stabilire a continuitatii intre fragmente la 6 luni de la producerea fracturiiMecanisme: distanta mare dintre fragmente hipervascularizatia teritoriului interpunere de parti moi si distrugere de periost – rezulta osificare si depunere de os nou pe fiecare dintre fragmente, cu aparitia de corticala noua spre focarul de fracturaRadiologic: lipsa de calus in jurul elementelor din focarului de fractura aparitia de os nou compact la nivelul versantilor fracturii imediate / tardiveInfectia – in cazul fracturilor deschiseRadiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoaseClinic - semne de infectie acutaPrognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica – complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural, scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a fragmentului necrozatIRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic – mana si picior (tulburari vasomotorii locale)Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de FIRM: edem ososSecundar, fenomene de atrofie musculara si cutanataSe remite prin reglarea circulatiei locale.

Anchiloza – complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moiRgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura1. OSTEOMIELITA Afectiune inflamatorie osoasa , determinata de agenti patogeni diferiti, ce realizeaza entitati clinice cu evolutie si tablou radiologic bine definite. Leziunea primara a afectiunii este produsa pe cale hematogena si are sediul in maduva osoasa, urmata de modificari in “tella ossea”

≠ OSTEITA - inflamatia osoasa prin inocularea agentilor patogeni direct din afara sau din vecinatate, nu pe cale hematogena.ETIOLOGIE: cei mai frecventi agenti patogeni sunt de natura microbiana.

- cel mai frecvent – stafilococul auriu 80-90 %PUNCT DE PLECARE: focar patologic cu sediu cutanat / sinuzal / otic/...CONDITII FAVORIZANTE: traumatisme, frig, rezistanta scazuta a organismuluiVARSTA: afecteaza mai ales copiii si adolescentii.OSTEOMIELITA-localizareCel mai frecvent - oase lungi (femur, tibie,humerus) mai rar - oase plate foarte rar – oase scurte monoostic / poliostic focar unic/ duble pe os lung – cel mai frecvent: de la metafiza la epifiza

Cartilajul de crestere poate fi depasit de infectie, ceea ce duce la extindere in epifiza in articulatie = OSTEOARTRITAOSTEOMIELITA- forme1. acuta2. cronica3. cronica de la inceput :

- forma condensanta- forma pseudotumorala- abcesul central osos

Brodie cu localizare metafizara: lacuna cu contur net, delimitat de o zona de osteoscleroza.-panaritiul osos: zona de osteoliza localizata la extremitatea libera a falangei

4. dupa varsta (diferente copil – adult)

5. dupa localizare (os plat, os lung…)

FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE Aspect anatomo-patologicproces inflamator domina fenomenul conj.-vascularafectarea secundara a tesutului ososhiperemie demineralizarea mai ales in spongioasa , dar si in compacta+ inflamatia si a periostului

Aspect radiologicà10-14 zile

os : aspect normalparti moi: creste densitatea partilor moi in vecinatatea metafizei interesate

à dupa 10-14 zile os: demineralizare difuza(spongioasa si compacta), ce se extinde rapid

à15-20 zile + reactie periostala unilamelara sau plurilamelaraPREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE

FAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE) Aspect anatomo-patologic

abcesul format difuzeaza in toate directiile

se produc necroze, datorita emboliei microbiene, compresiei vaselor (in compacta mai usor, datorita vascularizatiei sarace si lipsei anastomozelor)- inflamatia periostului este intretinuta de prezenta sechestrelor

Aspect radiologic

- aspect patat al demineralizarii, cu aparitia de mici zone de osteoliza- apar sechestre in spongioasa- dimensiuni miciin compacta – dimensiuni mari Rx vizibil dupa mai multe luni (2)

- portiuni de os izolate de tesutul din jur prin zone de osteoliza - delimitarea de tesutul din jur: 4-6 luni - se pot resorbi, se pot elimina (fistule)

- reactii periostale din ce in ce mai bogatePREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE

FAZA DE REMANIERE Aspect anatomo-patologic- dupa indepartarea sechestrelor (eventual chirurgical) se regenereaza osul, de obicei neomogen , unde nu a fost distrus (abces, sechestre);- lipsa de substanta osoasa se completeaza partial sau total

Aspect radiologic- apozitiile subperiostale isi reduc dimensiunile

structura se reface, putind persista zone cu structura mai condensata sau mai rarefiata- pot persista cavitati

( zone de osteoliza )PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE

FAZA DE CRONICIZARE: pusee repetate, evolutie prelungita Aspect anatomo-patologic- prezenta sechestrelor intretine infectia

(congestia si staza locala – conditii pt. osteoscleroza)circulatie locala lenta cu staza limfatica favorizeaza formarea de os prezenta de abcese cu sechestre Aspect radiologic- reactii periostale abundente à ingrosare neregulata a osului- periostoza importanta - osteocondensare

- ingustare a canalului medular- compactizarea spongioasei-osteoscleroza endostala extinsa

- in interiorul acestor condensari apar zone de osteoliza bine conturate ce pot contine imagini de sechestre- prezenta de fistulePREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE

COMPLICATII:1. fracturi2. artrita

reactie de vecinatate supurata: la mai mult de 2-3 saptamani de la debutul radiologic al bolii, apar semnele radiologice de artrita largirea disparitia spatiului articular diminuarea transparentei spatiului articular neregularitatea conturului3. afectarea cartilajului de crestere

- iritare se stimuleaza cresterea- afectare incetinire pina la oprirea cresterii- distrugere partiala devieri, deformatii, dezaxari- decolari epifizare

4. pseudoartroze dupa sechestrectomii largi5. complicatii generalizate (diseminari)Macroscopic:

leziuni circumscrise à caverne à in interiorul osului prin distrugerea tesutului osos ce este inlocuit de masa cazeoasa in care se pot gasi sechestre ; caverna este inconjurata de tesut de granulatie la periferie

leziuni difuze – eroziune – fara limite precise , fara reactia tesuturilor din jur+ modificari de structura difuze : osteoporoza generalizata+ procese reparatorii – declansarea de necroze ischemice locale à condensari osoase

• Niciodata “vindecare“ • “Linia de doliu“ perifocala = stabilizare

Radiologic: leziunile apar vizibile dupa luni/ ani de la aparitia semnelor clinice1. Modificari de pozitie si forma ale oaselorDatorita durerilor / modificarilor din articulatie + ale extremitatilor osoase rezulta atitudini vicioase pentru coloana vertebrala – modificari de ax: cifoze angulare2. Modificarea structurii osoase

a. osteoporoza:- prima manifestare radiologica (accentuata, omogena, difuza)

b. osteoliza: - subtiere a corticalei = mici lacune marginale- distrugeri osoase intinse (in leziuni difuze )- lacune in interiorul osului = caverne

c. osteonecroza: - mici sechestre de intensitate scazuta in interiorul lacunelor3. Modificari ale spatiilor articulare

a. tbc sinoviale cu lichid intraarticular à spatiul poate fi usor largit + stergerea contururilor extremitatilor

b. distrugeri cartilaginoase à ingustarea spatiului pina la disparitia completa pierderea transparentei spatiului àlichid , cazeum;

4. Modificarea tesuturilor moia. leziunile capsulei articulare à ingrosare – opacitate mai intensa decit a partilor moi vecineb. abcese reci = opacitati ovalare, bine conturate aflate in vecinatatea leziunilor/ la distantaTBC vrtebralLOCALIZARE :

la nivelul corpului vertebral de obicei

in jumatatea anterioara a corpului vertebralin apropierea disculuicoloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent )

Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe care il distruge, apoi se extinde la platoul corpului vertebral vecin.Radiologic : - leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia semnelor cliniceIn ordine apar:

Afectari discale: - Pensarea spatiului intervertebralà anterior sau lateral: cifoza, scoliozaà in intregime, cu aspect estompat, sters

Leziuni vertebrale a. de structura

- platouri vertebrale cu contur sters- osteoporoza de vecinatate- lacune

- marginale, “in oglinda”- centrale, cu contururi sterse

- sechestre demineralizateb. de forma si dimensiuni- diminuarea in inaltime a corpurilor vertebrale prin leziuni distructive

àPERIOADA DE STARESe accentueaza modificarile spatiilor si corpurilor vertebrale

corpurile vertebrale isi reduc inaltimea in mod evident à suprafetele discale vin in contact datorita distructiei complete a disculului = blocuri à cifoze angulare

aparitia abcesului rece – opacitati uni-/ bilaterale ce bombeaza mai mult/ mai putin lateral, limite nete, omogene, depasind apofizele transverse

apar si procese reactionale = “ linii de demarcatie “ – scleroza ce delimiteaza leziunile si reface contururile osoase

STABILIZARE disparitia sechestrelor regresia abcesului rece delimitarea neta a focarelor instalarea sudurii intervertebrale

cifoze , scolioze, retrolistezis

OSTEONECROZA ASEPTICADEFINITIE = moartea componentelor celulare din corticala si spongioasa osoasa ce rezulta printr-un fenomen ischemic localTERMENI OSTEONECROZA ASEPTICA = necroza epifizara la adult INFARCT OSOS = necroza metafizara si diafizara la adult OSTEOCONDRITA DISECANTA = necroza epifizara subcondrala de talie mica (<1cm) OSTEOCONDROZA, OSTEOCONDRITE de CRESTERE=necroza unui nucleu epifizar

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL

DEFINITIE: moartea componentelor celulare din corticala si spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia / intreruperea vascularizatiei (arteriale, capilare, sinusoidale,venoase); se enumereaza multiple cauze: origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap femoral origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism, hiperlipidemie), embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori), citotoxicitate (radioterapie, chimioterapie, maladie Gaucher)EPIDEMIOLOGIE:85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg- Calve- Perthes) respectiv intre 30 si 50 ani (maladia Chandler)

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURALANATOMIE PATOLOGICA: Stadiul 1 : moarte celulara la debut Stadiul 2: aparitia unei interfete periferice reactive 2a = osteocondensare relativa prin “scaparea” de la demineralizare - ce apare prin hiperemia reactiva si diminuarea activitatii 2b = osteocondensare reala survenind la nivelul suprafetei portante Stadiul 3 si 4: resorbtia traveelor necrozate, fractura si stergerea osului subcondral Stadiul 5: distructia cartilajului de acoperire si aparitia coxartrozei

ASPECTE RADIOLOGICE:Dupa STEINBERG - 5 stadii:1. infra-radiologic: anomalii hemodinamice, histologice si izotopice2. la 5 saptamani de la debutul clinic: prima manifestare radiologica consta din modificari structurale teoretic reversibile :

osteocondensare sectoriala a capului femoral o plaja de demineralizare heterogena subcondrala inconjurata la periferie de

osteocondensare arciforma (situata de obicei in cadranul supero-extern si anterior) forma capului femural pastrata fara modificari ale spatiului articular, fara osteofite

3. fractura subcondrala “coaja de ou” spatiul articular in continuare normal4. modificare de forma a capului femural spatiul articular normal5. leziuni articulare degenerative secundare:

ingustarea spatiului articularremanieri osoase degenerative

SCINTIGRAFIE cu Tc 99 precoce: hiperfixatie sau hipofixatie inconjurata de o hiperfixatie periferica specificitate scazuta

TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA corespunzator stadiilor radiologice dupa Steinberg:

stadiul 2 - hipodensitate subcondrala inconjurata de lizereu curbiliniu hiperdens cu concavitate anterioara ce pleaca din traveele centrale (periferia necrozei)

stadiul 3 - fractura subcondrala stadiul 4 - pierderea sfericitatii capului femoral stadiul 5 – semne de coxartroza adaugate

sensibilitate inferioara RMREZONANTA MAGNETICA

diagnostic din stadiul precoce neaparat in plan coronal si sagital aspect:

lizereul de demarcatie (interfata reactiva) intre sectorul cefalic necrozat si epifiza femurala viabila, intinzandu-se dintr-o parte in alta in suprafata subcondrala :

hipoT1, hiper T2, hiper T1gadolinium zona de necroza : 4 tipuri de semnal :

1.      grasos – hiperT1, intermediarT2 – stadiul 1 sau 22.      hemoragic – hiperT1, T2 – stadiul 1 / 23.      edematos – hipoT1, hiperT2 – stadiul 3, 4 sau 54.      fibros – hipoT1, hipoT2 – stadiul 5

postgadolinium – zonele perfuzate apar in hipersemnalDIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

COXARTROZA

SEMNE RADIOLOGICE:• Pensarea spatiului articular• Condensare subcondrala• Osteofitoza a versantilor articulari

(ca in orice proces artrozic)• In faze avansate: geode (tulburari de vascularizatie) ¹ osteonecroza aseptica, in

care pensarea spatiului articular apare tardiv, capul femural fiind deformat

Tumori benigne- monostice, monotope. Tumori maligne Primitive –monostice, monotope. Secundare- poliostice, politope.In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi: osoasa cartilaginoasa vasculara fibroconjunctivaLeziunile pseudotumorale – la granita tumora-distrofie: Chist osos esential Tumora cu mieloplaxe (t. cu celule gigante) Chist osos anevrismal

Criterii de benignitate Tumori monooste (1 os), monotope (1 localizare) Sediu central/ periferic. Forma rotunda/ ovalara. Rata de crestere lenta (da posibilitate osului sanatos de a se delimita de leziunea tumorala) = contur „in harta geografica”,eventual scleroza marginala, atrofie prin presiune Contur net, bine precizat. Sufla si subtiaza corticala osoasa, dar nu o intrerup. Intreruperea corticalei se poate produce doar prin fracturaNu determina reactie periostala (rar, de tip benign). Tumora impinge tesuturile moi de vecinatate dar nu le infiltreaza. Structura tesutului osos din vecinatatea tumorii este normal.

Marea majoritate a tumorilor benigne sunt tumori litice. .

Criterii de malignitate Monooste / polioste, politope Rata de crestere rapida (limite imprecise)

Exceptie: mielom multiplu– rata lenta Dimensiuni mari Intrerup corticala prin extensie tumorala, dar si prin fracturi in os patologic. Determina reactie periostala (spiculata, triunghiulara); la periferia tumorii, la locul de

efractie a periostului, apar spiculi periostali de forma triunghiulara- triunghiul lui Codman.

Evolutie rapida Pot recidiva modificarile de structura pot fi: -litice -osteosclerotice -mixte Structurile moi sunt invadate, infiltrate cu multiple incluziuni osoase in interior. CLASIFICARE TUMORI BENIGNE Tumors osteogenice: -osteom -osteom osteoid -exostoza -fibrom osifiant Tumori cartilaginoase: -condrom -osteocondrom -condroblastom benign -fibrom condromixoid Tumori vasculare: -hemangiom -limfangiom Tumori conjunctive: -lipom -fibrom Pseudotumori: -chist osos solitar -chist anevrismal -displazia fibroasa

TUMORI BENIGNE1. osoaseOSTEOMTumora benigna osteogenica care apare la varsta tanara. Zona de condensare osoasa (osteoscleroza) dezvoltata pe corticala osului afectat. omogena (osteom compact)

neomogena (spongios) Contur regulat Intereseaza oasele fetei (sinusuri), tablia externa. Exceptional intereseaza oasele lungi.Radiologic: osteocondensare net delimitata; intens opac, omogen, rotund-ovalar, contur policiclic. fara reactie periostala fara invazie in partile moi

OSTEOM OSTEOID = OOrelativ frecventatumora benigna osteogenica dezvoltata la tineri (8-12 ani)comportament pseudoinflamator: tumefactie + durere (cedeaza la AINS)

Radiologic: zona de osteoscleroza regulata, omogena, bine conturatacentrata de zona osteolitica = nidus (dimensiuni reduse 4-10mm - CT).tumora + nidus ~ 2cm.bombeaza subperiostal in partile moiSediu: diafiza os lung.

Recidiveaza la ablatie incompletaNidus: mica arie transparenta, uneori cu centru sclerotic; zona densa ce inconjoara nidusul reprezinta scleroza reactiva

TUMORI BENIGNE1. osoaseOSTEOBLASTOM tumora rara, comparabila ca aspect si structura cu osteomul osteoid (OO gigant) > 2cm intereseaza arcurile vertebrale, cu evolutie spre compresie medulara si interesare radiculara poate afecta oasele lungi, cand evolueaza asimptomaticRadiologic: osteoscleroza compacta, fusiforma, > 2cm fara reactie periostala (exceptional) fara extensie in partile moi

TUMORI BENIGNE1. mezenchimaleFIBROM OSOS Origine :tesut conjunctiv neosificat-intraosos intereseaza in special metafizele oasele lungi (maxim de incidenta tibia); mandibula poate stagna (non-evolutie) o perioada de timp sau cu evolutie brutala, cu recidiva postoperatorie.Radiologic: leziune osteolitica, rotund ovalara, contur ciclic condensare marginala (inel net de scleroza) , septuri in aria tumorii osul adiacent nemodificat nu determina reactie periostala nu invadeaza partile moi

Chist osos esential / solitar

dezvoltat la copil, cu maxim de incidenta 5-10 ani localizat de regula in metafiza proximala a osului lung evolutie asimptomatica, descoperire accidentala rar are expresie clinicaRadiologic: zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine delimitata, ce subtiaza corticala si prezinta inferior un fin lizereu osteosclerotic, regulat (aspect ce coaja de ou). uneori are septuri fine in interior in cazul chisturilor mari. Sufla corticala, o subtiaza dar nu o interupe. nu determina reactie periostala (exceptie – fractura pe os patologic)

vasculareHEMANGIOMCea mai frecventa tumora de ax spinal

30-60 ani localizare

90% coloana vertebrala : T-L calota craniana mai rar : metafize oase lungi 

Proliferare capilara si arteriolara din tesutul medular.Radiologic:

in localizarile vertebrale Modificari de structura la nivelul spongioasei ce dau un aspect “tigrat” ; traveele

spongioasei iau o dispozitie verticala. Se poate extinde epidural si poate determina compresie medulara.

deformarea corpului : bombarea conturului posterior, latire, tasare

asimptomatic, stabil / agresiv  in localizarile pe oase plate

(frontal, parietal, omoplat) orientare radiala a traveelor

TUMORI BENIGNE1. cartilaginoaseCONDROM histologic – tumora ce rezulta prin proliferarea cartilaginoasa de tip hialin localizare predilecta – falange TIPURI: -central = encondrom -periferic = eccondrom

descoperita accidental (traumatism minor) aparitia fracturilor pe os patologic este o tumora litica.

Condromul poate degenera malign!Radiologic-CONDROM

- zone de liza bine delimitate , cu inel fin de scleroza marginala.-in interoirul zonei de liza se pun in evidenta multiple calcificari.- compacta este subtiata si suflata determinand o diafiza oedostotica .- pastrarea integritatii corticalei.

-fara reactie periostala-tumora se poate maligniza- intreruperea corticalei si infiltrarea structurilor moi,

inconjuratoare.-Condroame multiple = boala Ollier

OSTEOCONDROM evolutie benigna de regula, proliferarea inceteaza odata cu incetarea cresterii se poate maligniza: clinica zgomotoasa, efect de masa (durere si tumefactie), crestere

rapida in dimensiuni, aspect radiologic modificatRadiologic:

exostoza atasata unei piese scheletice, pediculata, cu structura asemanatoare osului (corticala + spongioasa)

nu determina reactie periostala nu intrerupe corticala

Osteocondromul poate degenera malign!

TUMORA CU MIELOPLAXE= t cu celule gigante/ distrofia cu celule gigante la granita dintre tumora si distrofie la limita dintre benign si malign, fiind tumora benigna care se poate maligniza mai frecvent decat condromul. tineri, dupa inchiderea cartilajului de crestere SEDIU: metafiza oase lungi in contact cu suprafata articulara (tibie, femur); os plat-mai rar.Radiologic-TUMORA CU MIELOPLAXE-osteoliza intinsa, de obicei poliseptata, policiclica- in interiorul zonei de liza se pun in evidenta travee fine, regulate care dau aspectul unor bule de sapun.- bombare periostica epifizo-metafizara-fara scleroza periferica-sufla osul-subtiere importanta a corticalei, care isi pastreaza continuitatea-intreruperea corticalei este primul semn de virare spre malignitate à apare reactie periostala, extensie in partile moi-DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar, encondrom, chist osos esentialTUMORA CU MIELOPLAXE EXTREMITATEA SUPERIOARA TIBIE

TUMORI MALIGNEO leziune este cel mai probabil o tumoră malignă atunci când radiologic prezintă:margini slab definite (zonă largă de tranziţie)distrucţie osoasă de tip “mâncat de molii” sau permeativ (infiltrativ)reacţie periostala cu întrerupereextensie în ţesuturile moi

Tumors osteogenice:-osteosarcom-osteosarcom parostal-osteosarcom periostal

Tumori cartilaginoase:-condrosarcom

Tumori conjunctive:-liposarcom-fibrosarcom

hemopatii:-sarcom Ewing-limfoame-mielom multiplu

OSTEOSARCOM osteocondensant, osteolitic, mixt central/ periferic; exista osteosarcoame cu punct de plecare periostal. decada 2-3 de viata localizare : metafiza oase lungi evolutie rapida = una din tumorile cele mai agresive OSTEOSARCOMUL OSTEOLITIC:

-zona intinsa de osteoliza neregulata care sparge corticala osoasa, infiltreaza tes. moi inconjuratoare si prezinta periostoza spiculara evidenta.

OSTEOSARCOM OSTEOGENIC:-intreruperea corticalei osoase prin dezvoltarea masei tumorale care este alcatuita din

productiuni osoase anarhice, neregulate ce invadeaza partile moi ( acestea pot prezenta in interior incluziuni osoase).Importanta reactie periostala spiculara (perpendiculara pe os), lamelara (paralela cu axul osului), cu triunghi Codman. Reactia periostala este mai abundenta in osteosarcomul osteosclerotic si mai slaba in forma osteolitica unde distrugerile osoase mari duc frecvent la instalarea fracturii pe os patologic.RADIOLOGIC OSTEOSARCOM

• variabil ca aspect, in functie de forma histologica – osteocondensare intinsa, neomogena / osteoliza maligna

• limite imprecise, fara scleroza marginala• corticala distrusa• reactie periostala importanta, fie lamelara (rar), spiculata (frecvent)• intotdeauna monoosta, monotopa

CONDROSARCOM tumora maligna primitiva sau secundara unui chondrom varste inaintate agresivitate medie, evolutie lenta. simptomatologie moderata nespecifica primul semn este tumefactia regiunii.Radiologic: osteoliza cu contururi sterse, de obicei burata prin microcalcificari de tip condroid fara scleroza marginala reactia periostala poate lipsi datorita cresterii lente tumorale invazie de parti moi

SARCOM PAROSTAL-tumora de parti moi -osteoliza marginala a compactei diafizare tibiale.

TUMORI MALIGNE1. hemopatii

RETICULOSARCOM EWING maxim de incidenta la copii invadeaza partile moi agresiva - diseminari la distanta SEDIU: metafizo-diafizar, tibie, femur, coasteRadiologic: Osteoliza central medulara, ce distruge compacta din interior, imprecis delimitata, fara scleroza marginala corticala intrerupta reactie periostala specifica tip plurilamelar = „in bulb de ceapa” extensie metafizo-diafizaraParticular: in localizarea vertebrala – aspect tip osteocondensant

MIELOM MULTIPLU / PLASMOCITOM poliosta-politopa / rar solitara-plasmocitom. este cea mai frecventa tumora maligna primara a osului dgn.de certitudine este dat de punctia medulara. se localizeaza la nivelul pieselor scheletice bogate in maduva hematogena 40 - 70 ani.RADIOLOGIC MIELOM MULTIPLU:-leziuni de osteoliza rotunde si rotund-ovalare cu dimensiuni variabile, de la dimensiuni infracentimetrice la 1-3 cm-zonele de osteoliza sunt conturate de structura osoasa din jur, fara lizereu osteosclerotic.-leziunile osteolitice sufla osul, subtiaza corticala, dar nu o sparg.-afectiunea se insoteste de obicei de osteoporoza generalizata.

TUMORI MALIGNESECUNDAREMETASTAZE OSOASE (cancer osos metastatic)CLINIC: cancer declarat / operat / ocult (cauta san, prostata, pulmon, tiroida, rinichi etc).LOCALIZARE: coloana vertebrala, bazin, coaste. TIPURI: OSTEOLITICE, OSTEOCONDENSANTE, MIXTEOSTEOLITICE:-osteoliza progresiva: zone lacunare, fara delimitare, fara reactie periostala-fracturi secundare=>paraplegii, pareze etc.OSTEOPLASTICE: -zone dense , patate (“pete de ceara” descrise de REBOUL), confluate; rare= cancerul prostatei, vezicii, sanului.MIXTE:-alternanta liza / condensare pe aceleasi sedii topogr.LEZIUNI PSEUDOTUMORALEChist osos anevrismal

se comporta ca formatiunile osteolitice formand multiple cavitati chistice localizare predilecta in metafiza oaselor lungi sau arcurile vertebrale simptomatologie stearsa, nespecifica.

Radiologic: zona de osteoliza, rotund ovalara, uneori septata; crestere importanta in timp, subtiere

marcata a corticalei. fara reactie periostala. cand ritmul de crestere este rapid poate apare si o minima reactie periostala lamelara

CT: corticala subtire, nivele lichid-lichid (si in RM)DISPLAZIILE OSOASE Rezulta din desfasurarea defectuoasa a osificarii oaselor

1. DISPLAZII ENCONDRALE2. DISPLAZII PERIOSTALE3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA MECANISMELOR DE MODELARE SI TUBULATIE5. DISPLAZII MEMBRANOASE

• DISPLAZII ENCONDRALE= condrodisplazii Tulburarea de crestere se manifesta la nivelul modelului cartilaginos activitate deficitara a cartilajelor de crestere hipo/aplazia tiparelor de crestere din care se dezvolta epifizele si oasele scurte osificarea periostala se desfasoara normal

Anomalii dimensionale: oase lungi subdezvoltate oase scurte latite si diminuate in inaltime Modificari calitative de structura a epifizelor: epifizele turtite, structura neomogena Incongruente articulare1. DISPLAZII ENCONDRALE = condrodisplazii ACONDROPLAZIA: nanism disproportionat craniu normal dezvoltat, cutia toracica de largime normala vertebre turtite, distanta interpediculara , pediculi scurti bazin : diametre reduse, bascula sacru oasele membrelor scurtate, deformate prin diafize scurte, late, incurbate latirea epifizelor “in ciuperca”, metafize evazate brusc coxa vara genu valgum peroneul - participa la articulatia genunchiului cubitusul – luxatia extremitatii inferioare DISPLAZIA EPIFIZELOR PUNCTATE DISPLAZIA MORQUIO MALADA HUNTER-HURLER DISPLAZII POLIEPIFIZARE

DISPLAZII CARTILAGINOASE DIRECTIONALE= activitatea cartilajelor de crestere normala cantitativ, dar in directii aberante

BOALA EXOSTOZANTA OMBREDANNE oase lungi M-D, plate BOALA BESSEL-HAGEN

CONDROMATOZA OSOASA

encondroame eccondroame BOALA OLLIER

2. DISPLAZII PERIOSTALEprin tulburarea mecanismului de crestere periostala cresterea encondrala nu e afectata oase de lungime normala dar subtiri, mai putin mineralizate la nivelul diafizei epifizele pastreaza un aspect aproape normal scoliostoza fracturi multiple

Prin hipoosteogeneza OSTEOPSATIROZA (boala Lobstein) OSTEOGENEZA IMPERFECTA CONGENITALA Prin hiperosteogeneza BOALA CAMURATI-ENGELMAN (+ gigantism localizat) HIPERFOSFATAZIE

3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE DISPLAZII DE NUMAR DISPLAZII DE DIMENSIUNI DISPLAZII DE FORMA DISPLAZII DE STRUCTURA

3 a.DISPLAZII DE NUMAR Aplazia / agenezia / hipoplazia amelie, hemimelie, ectromelia, focomelie, micromelie brahidactilie, brahifalangie, brahimetacarpie oligodactilie, hipodactilie, ectrodactilie agenezii/hipogenezii articulare Poligenezii3 b. DISPLAZII DE DIMENSIUNI GIGANTISM Proportionat Disproportionat Sindromul Marfan Gigantismul partial congenital ( degete) NANISM Proportionat disproportionat3 c. DISPLAZII DE FORMA SINOSTOZE degete, tibie+peroneu, radius+cubitus, vertebre, coaste DEHISCENTE scafoid bipartit, rotula bipartita, spondiloschisis, somatoschisis, rahischisis, spondiloliza ANOMALII TRANZITIONALE ANOMALII ARTICULARE

Luxatia congenitala de sold, coxa vara, coxa valga, genu varum, genu valgum…3 d. DISPLAZII DE STRUCTURA OSTEOPETROZA defect de resorbtie osteoclastica cresterea difuza, generalizata a opacitatii osoase absenta resorbtiei modelante a metafizei, cu largirea zonei metafizo-epifizare Aspecte tipice: “brad”, “os de pui”, “os in os” varsta osoasa normala bilant fosfo-calcic normal OSTEOPOIKILIA MELOREOSTOZA PICNODISOSTOZA Osteocondensare generalizata cu ingrosarea corticalelor, fara largirea metafizelor HIPEROSTOZA CORTICALA INFANTILA4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA MODELATIEI SAU A TUBULATIEIA. OSTEOPETROZA

prin lipsa modelarii

B. BOALA CAMURATI – ENGELMAN prin lipsa tubulatiei + periostoza anarhica, exuberant

5. DISPLAZII MEMBRANOASE Se manifesta prin inchiderea prematura a suturilor craniostenoze

DISOSTOZA CRANIO-FACIALA craniu mic, maxilar hipoplazic DISOSTOZA CLEIDO-CRANIANA craniu mare, boselat aplazia claviculei DISOSTOZA MANDIBULO-FACIALA Hipoplazie mandibula

OSTEODISTROFII = afectiuni caracterizate prin tulburari de origine nutritiva / sanguina / toxica cu rasunet asupra scheletului, unde determina modificari (mai mult sau mai putin importante) ce intereseaza forma si structurile segmentelor scheletice afectate

OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET) OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA (RECKLINGHAUSEN) OSTEOPOROZA OSTEOMALACIA RAHITISM SCORBUT

OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

afecteaza mai ales sexul masculin, peste 50 de ani este de obicei generalizata, dar raman oase indemne sau portiuni normale in oasele afectate; oasele mici sunt afectate in intregime (ex. vertebre) afecteaza frecvent: bazin, vertebre, femur, tibia, craniu consta dintr-o remaniere excesiva si anarhica a tesutului osos determinand aparitia unui os de tip nou, hipertrofiat, cu structura anarhica si imatura.FAZA ANATOMO-

PATOLOGIE RADIOLOGIE

de debut activitate osteoclastica resorptie travee

demineralizare intensa sauosteoporoza circumscrisa cu limite nete (craniu)

de stare surplusul calcic din demineralizare ramane in limfaticele locale si este folosit pentru osificare anarhica remaniere haversiana intensa

osteocondensare - cu aspect “vatos” in oasele plate - intereseaza si compacta si spongioasa osul compact trabecular, fibrilar dediferentiere cortico-medulara

avansata remanierea continua

modificare de forma (hipertrofie globala, deformari) modificare de densitate ( ) modificare de structura

complic. deformarile osul mai putin structurat,rezistent degenerare sarcomatoasa

artroze,compresiuni(CT,RM) fracturi in pct max de

deformare osteoliza cu ruperea corticalei + mase in partile moi (CT,RM)

Segmentele osoase afectate, în ordinea frecvenţei, sunt: • oasele bazinului

• vertebrele lombare şi toracice

• femurul

• craniul

• omoplatul

• tibia

• humerusul.La craniu, primul stadiu, este caracterizat prin lărgirea craniului Stadiul al doilea prezintă osteoscleroză cu îngroşarea tăbliei externe a oaselor;Stadiul al treilea se caracterizează prin osteoscleroză difuză, intensă, cu aspectul unor insule de os nou ca : "fildeşul"

Concomitent cu zonele de osteoscleroză se constată zone de osteoporoză circumscrise mai accentuate la osul frontal şi occipital. Prin alternarea zonelor de osteoscleroză cu cele de osteoporoză apare un aspect pătat caracteristicMaxilarul superior este afectat mai frecvent ca cel inferior.La nivelul oaselor lungi, procesul începe la extremitatea distală printr-o zonă de osteoporoză. Intr-o fază mai avansată apar modificări de structură osoasă: îngroşarea compactei, produsă prin apoziţii periostale neregulate, imagini pseudolacunare cu margini îngroşate, care dau osului un aspect "în mozaic" ; traveelor osoase, devin mai rare, si mai groase, dînd osului un aspect fibrilarIn ansamblu, structura osoasă este modificata, constatîndu-se o bulversare arhitecturală si modificari morfologice în sensul hipertrofiei si încurbărilor, cel mai des încurbarea laterală a femurului, încurbarea anterioara a tibiei

OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA (RECKLINGHAUSEN)= osteita fibroasa generalizata a scheletului cu evolutie cronica produsa prin hiperparatiroidism IRadiologic: osteoporoza generalizata formatiuni chistice si pseudotumorale : lacune rotund-ovalare, unele cu lizereu osteosclerotic, expansive resorbtii sub-periostale sau endostale osteoscleroza: craniu pseudo-pagetic, vertebra “sandwich” fracturi, deformatii osoase manifestari articulare NU: periostoza

OSTEODISTROFIA FIBROASA POLIOSTICA JAFFE= consta in inlocuirea medularei osoase cu tesut fibros, de cele mai multe ori sistematizata (mai ales oase lungi, metafizo-diafizar, unilateral)Radiologic: osteoporoza imagini pseudochistice (lacune in spongioasa, cu ingustarea corticalei, aspect de sticla pisata) deformari (os incurbat) fracturi diafizare degenerescenta sarcomatoasa (Nu radioterapie!) NU: reactie periostala, osteoscleroza (cu exceptia unui fin lizereu uneori)Scintigrafie: hiperfixatie (important ptr leziuni multiple)CT: extinderea, structuraIRM: hipo-izoT1, hipo-hiperT2 ± focare hemoragicescaderea masei osoase cu pastrarea mineralizarii normale la nivelul matricei osoase restante diminuarea intensitatii stratului osos modificarea formei– criterii cantitative – densitometrie

OSTEOMALACIA

= osteodistrofie prin carenta fosfo-calcica intalnita la adult in care tesutul osos e inlocuit cu tesut osteoid care nu se mai mineralizeaza “os de sticla”

zone Looser fracturi deformari osoase (vertebre biconcave, cifoscolioza, protruzie acetabulara, coxa vara)

RAHITISMRadiologic:

la 2 – 4 saptamani de la debut = modificari de forma si structura:

demineralizare intensa nucleul de osificare apare tardiv, opacitate slaba, contur sters largire metafizara, cu contururi flu, concave “bratari rahitice “ cresterea spatiului metafizo-epifizar deformarea coloanei vertebrale, bazin

opacitati liniare paralele cu cartilajul de crestere – marcheaza recidivele

SCORBUT - lipsa vit. C (rol in sinteza colagenului)Radiologic:

initial: demineralizare perioada de stare: afectarea zonei de crestere - metafiza largita