Aplicatii Set No3 Solutii

Aplicatii Set No.3

Forma electronica la adresa [email protected] in fisier doc

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

Se constituie capitalul unei SA prin subscrierea de catre actionari a unui capital social de 100.000 lei format din 40.000 actiuni cu valoare nominala de 2,5 lei/actiune.

Aportul adus de actionari la constituire este format din:

un teren, 25.000 lei;

o constructie, 45.000 lei;

mobilier, 4.000 lei;

marfuri, 3.000 lei;

materiale de natura obiectelor de inventar, 3.000 lei;

disponibilitati banesti, 20.000 lei.

a) Subscrierea capitalului social (reflectarea creantei pe seama actionarilor pentru capitalul social subscris de acestia):

456

Decontari cu actionarii/ asociatii privind capitalul

=

1011

Capital subscris nevarsat

100.000

b) Inregistrarea aportului (in natura si bani) adus de actionari:

%

=

456


100.000

2111

Terenuri

25.000

212

Constructii

45.000

214

Mobilier, aparatura birotica..

4.000

371

Marfuri

3.000

303

Materiale de natura obiectelor de inventar

3.000

5121

Conturi la banci in lei

20.000

c) Trecerea de la capitalul subscris si nevarsat (CSN) la capitalul subscris varsat (CSV):

1011


=

1012

Capital subscris varsat

100.000

Obs: Capitalul social subscris si varsat se aduce (varsa) in proportie de 100%.

Majorarea capitalului social se poate face prin :

aporturile noi in numerar i/sau in natura;

operatiile interne;

transformarea unor angajamente financiare in actiuni.

MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN APORTURI IN NUMERAR

1. Majorarea capitalului social prin creterea valorii nominale a actiunilor existente

O societate comerciala dispune de un capital social de 400.000, impartit in 40.000 de actiuni. In urma intlnirii AGA, s-a luat decizia majorarii capitalului social, modalitatea aleasa in unanimitate fiind creterea valorii nominale a actiunilor cu 30%.

Capital social 400.000

Numar de actiuni 40.000

VNinitiala = 10 lei/actiune

Ca urmare a deciziei aprobate, valoarea nominala a actiunilor va fi de 13 lei. Astfel, capitalul social va fi majorat cu suma de 120.000 lei

a) subscrierea actiunilor:

456


=

1011


120.000

b) eliberarea aportului in numerar:

5121


456


120.000

Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.

Cazul 1 Reducerea capitalului social in urma Deciziei AGA prin retragerea unui asociat

In urma deciziei AGA, S.C. ELMA STIL S.R.L. decide reducerea capitalului social cu 1.000 lei care se restituie actionarilor prin viramente bancare.

Inregistrarea in contabilitate:

1012 = 456 1.000

Capital social subscris varsat Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

Plata catre asociat:

456 = 5121 1.000

Decontari cu actionarii/ Conturi curente la banci

asociatii privind capitalul

Cazul 2 Reducerea capitalului social cu 100 lei, ca urmare a acoperirii unei pierderi reportate din exercitiile anterioare

1012 = 117 100

Capital social subscris varsat Rezultatul reportat

Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului.

Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile de persoane. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:

a)Valoarea nominala

La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 7.000 lei, care este divizat in 70 de parti sociale.

Valoarea nominala a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale, respective: 7.000/70 = 10 lei / parte sociala

b)Valoarea de piatasau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare cumparare a titlurilor care se stabileste prin negociere la bursa de valori. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori:

marimea dividendelor asteptate de catre actionari;

stabilitatea financiara a entitatii;

situatia generala a pietei de capital;

rata dobanzilor,etc.

Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale(PE). Pretul de emisiune poate fi egal sau mai mare decat valoarea nominala.

c)Valoarea financiara(VF)

Pentru o actiune s-a primit un dividend de 50 lei, iar rata medie a dobanzii este de 20%. Valoarea financiara a actiunii este :

VF=Valoare divident/ Rata dobanzii 50/0.2 = 250 lei

Suma de 250 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 20% pentru a obtine un avantaj egal cu marimea dividendului de 50 lei.

d)Valoarea de randament(VR)

VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve):rata medie a dobanzii.

Dividendul pe actiune este de 50 lei,partea din profit incorporata in rezerve este de 5 lei /actiune, iar rata dobanzii este de 20% pe an.

Valoarea de randament este VR=(Divident pe actune+Profit pe actiune)/Rata Dobazzii = (50+5) : 20/100 = 275 lei

e)Valoarea contabila(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil si numarul de titluri VC=ANC/NA

Activul net contabil = Activ real Datorii

Activ

Suma

Capitaluri proprii + Datorii

Suma

Imobilizari corporale

5.000

Capitalul social(500 actiuni)

5.000

Stocuri

400

Rezerve

500

Creante

200

Profit

1.000

Disponibilitati

1.500

Furnizori

300

Creditebancare

300

Total

7.100

Total

7.100

Valoarea nominala 5.000:500 = 10 lei

Activul net contabil = 7.100 600 = 6.500

Valoarea contabila = 6.500/500 = 13 lei

Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.

Capitalul social al unei societati este de 40.000. Actionarii decid sa se amortizeze capitalul cu 5.000 prin afectarea altor rezerve constituite.

a) inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru fractiunea amortizata

1012 Capital subscris varsat 456 Decontari cu actionarii/ asociatii privind capitalul 5.000

b) afectarea rezervelor la amortizare:

1068 Alte rezerve 1012.1 Capital amortizat 5.000

c) virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

1012 Capital subscris varsat 1012.2 Capital neamortizat 35.000

d) rambursarea efectiva a actiunilor:

456 Decontari cu actionarii/ asociatii privind capitalul 5121 Conturi la banci in lei 5.000

Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.

Conditiipentru constituirea rezervei legale (se i-a suma minima dintre cele doua conditii):

20% din capitalul social varsat;

5% din profitul impozabil.

Note contabileinregistrare rezerva legala in contabilitate.
Anul N: 129 = 1061
Impozitul pe profit = (Venituri Cheltuieli + Cheltuieli nedeductibile Rezerva legala) * 16%
Anul N+1: 121 = % 129, 1171

Exemplificare:

Date:
capital social = 2.000 lei
rezerva legala constituita = 150 lei
venituri = 100.000 lei
cheltuieli = 80.000 lei
cheltuieli nedeductibile = 5.000 lei

Rezolvare:
Conditii de indeplinit:
20% * 2.000 lei = 400 lei
5% * (Venituri Cheltuieli + Cheltuieli nedeductibile) = 5% (100.000 + 80.000 + 5.000) = 1.250 lei
Din cele doua conditii => minim 400 lei 150 lei (rezerva creata anterior) = 250 lei Rezerva care se poate crea anul acesta.

Note contabile:
31.12.N
129=1061 250 lei
Impozit pe profit = (100.000 80.000 + 5.000 250) * 16% = 3960 lei
691=4411 3960 lei
Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:
121= % 83.960
conturi cheltuiala 80.000
691 3.960
=> Rezultat cont creditor 121 = 16.040 lei

N+1
121 = % 16.040
129 250
1171 15.790

Rezervele din reevaluare

1.nregistrarea n contabiliate a operaiunii privind creterea fa de valoarea contabil net, rezultat dinreevaluarea imobilizrilor corporale, dac nu a existat o descretere anterioar recunoscut ca o cheltuial aferent imobilizrilor corporale reevaluate, n baza documentelor justificative:

%211. Terenuri i amenajri de terenuri/ analitic distinct212. Construcii/ analitic distinct213. Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale i plantaii/ analitic distinct214. Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor umane i materiale i alte active corporale/ analitic distinct

=

105.Rezerve din reevaluare/ analitic distinct

2.nregistrarea n contabiliate a operaiunii privindcapitalizarea surplusului din reevaluare, prin transferul direct ncapitalul propriu, atunci cnd acest surplus reprezint ctig realizat, respectiv lascoaterea din eviden a activuluipentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe msura folosirii activului de ctre entitate, n baza documentelor justificative:


=

1065. Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare/ analitic distinct

3.nregistrarea n contabiliate a operaiunii privind descreterile fa devaloarea contabil net, rezultate din reevaluarea ulterioar a imobilizrilor corporale, n baza documentelor justificative:


=

%211. Terenuri i amenajri de terenuri/ analitic distinct212. Construcii/ analitic distinct213. Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale i plantaii/ analitic distinct214. Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor umane i materiale i alte active corporale/ analitic distinct

4.nregistrarea n contabiliate a operaiunii privindajustarea amortizriicumulate nregistrate pn la data reevalurii imobilizrii corporale, n cazul n care reevaluarea se efectueaz prin aplicarea unui indice, n baza documentelor justificative:


=

281. Amortizri privind imobilizrile corporale/ analitic distinct

Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.

in functie de rezultatul inregistrat de contribuabil, adica profit sau pierdere, pentru anul fiscal incheiat la 31.12.2014. Astfel, trebuie facute urmatoarele articole contabile:

-Daca in debitul contului 121 avem pierdere pe anul 2014 in valoare de 10.000 ron, atunci facem inregistrarile (in luna ianuarie 2015 la inceput):

1171 = 121 .. 10.000 ron
121 = 121 .. -10.000 ron (pe minus pentru a pleca cu rulaje curate la contul 121)

- Daca in creditul contului 121 avem profit pe anul 2014 in valoare de 10.000 ron, si vrem sa trecem 5.000 ron pe rezerve, atunci facem inregistrarile (in decembrie 2014):

121 = 129 .. 5.000 ron
129 = 106 .. 5.000 ron

IMP in contul 129 nu trebuie sa fie sold in balanta din 31.12.2014

iar diferenta pana la 10.000 ron se trece pe 117, realizand inregistrarile (in luna ianuarie 2015 la inceput):

121=117 .. 5.000 ron
121=121 .. -10.000 ron (pe minus pentru a pleca cu rulaje curate la contul 121)

daca se doreste o alta repartizare, pe dividende sau pe alte rezerve, realizam tot in ianuarie 2015:

117= 457 .. cu suma de repartizat pe dividende
117=1068 .. cu suma de repartizat pe dividende

Daca sunt avansuri de trezorerie (542) nedecontate se face urmatoare inregistare

461=542

Studiu de caz privind rezultatul reportat.

Rezultatul reportat reprezinta profitul nerepartizat , respectiv pierderea neacoperita din exercitiile financiare precedente.

Acoperirea din rezerve a unei pierderi contabile precedente

-Se inregistreaza urmatoarele operatii privind pierderea din anii precedenti:

-Acoperirea unei pierderi contabile precedente din profitul anului curent:

129 Repartizarea profitului = 1171 Rezultatul reportat reprezentand pierderea 100

neacoperita

-Acoperirea din rezerve a unei pierderi contabile precedente:

1061 Rezerve legale = 1171 Rezultatul reportat reprezentand pierderea 80

neacoperita

-Reportarea profitului net realizat in exercitiulfinanciarprecedent, care nu a fost inca repartizat:

121 Profit si pierdere = 1171 Rezultatul reportat reprezentand pierderea 1.900

neacoperita

-Reportarea pierderii contabile realizate in exercitiulfinanciarprecedent:

1171Rezultatul reportat reprezentand pierderea =121Profit si pierdere 500.000 neacoperita

DETALII CLICK AICI

-Se repartizeaza profitul reportat la rezerve statutare:

1171Rezultatul reportat reprezentand pierderea =1063Rezerve statutare sau 300

neacoperitacontractuale

Se icorporeaza in capital social o parte din profitul reportat in suma de 500 lei

1171Rezultatul reportat reprezentand pierderea =1012Capital subscris varsat 500

neacoperita

Corectarea unor erori de inregistrare din exercitiul precedent

Se corecteaza doua erori concretizate in omisiunea inregistrarii in exercitiulfinanciarprecedent a unei facturi aferente prestarii unor servicii catre un client in suma de 200 lei plus TVA si a unorcheltuielicu materialele in suma de 50 lei.

Inregistrarea facturii :

4111Clienti =1174Rezultatul reportat provenit din corectarea 200

erorilor contabile

4111Clienti =4427TVA colectata 38

Inregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile :

1174Rezultatul reportat provenit din corectarea =302Materiale consumabile 50

erorilor contabile

Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

O firma se afla la sfarsitul exercitiului financiar 2011 in litigiu cu un tert pentru suma de 4.000 lei, reprezentand daune pretinse de acesta din urma. Conform oficiului juridic probabilitatea de a pierde procesul este de 70%. In exercitiul financiar 2012 litigiul este pierdut pentru suma de 3.000 lei, care se achita prin banca.

a) Constituirea provizionului pentru litigii la sfarsitul anului 2011

6812

Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

=

1511

Provizioane pentru litigii

4.000

b) Inregistrarea platii daunelor in exercitiul 2012

6581

Despagubiri, amenzi si penalitati

=

5121


3.000

c) Anularea provizionului in 2012

1511

Provizioane pentru litigii

=

7812

Venituri din provizioane

4.000

Exemplul 2

O firma livreaza in cursul anului 2010 produse finite la un pret de vanzare de 50.000 lei + TVA 24%, costul de productie efectiv al acestor produse fiind de 20.000 lei. Pentru aceste produse societatea acorda garantii de 1 an.

In exercitiul financiar precedent (2009) cheltuielile cu remedierile produselor aflate in garantie au fost in suma de 4.000 lei iar veniturile obtinute din vanzarea produselor cu termen de garantie au fost in valoare de 100.000 lei. Calculul nivelului provizioanelor pentru garantii acordate clientilor in exercitiul 2010 se realizeaza folosind urmatoarea relatie de calcul:venituri x cota de cheltuieli cu remedierile din exercitiul precedent. In exercitiul urmator (2011) s-au efectuat cheltuieli cu remedierea produselor aflate in garantie in suma de 5.000 lei + TVA 24%, suma datorata unui prestator de servicii.

Cota medie de cheltuieli cu remedierile (K) este egala cu raportul dintre cheltuielile cu remedierile din exercitiul precedent si veniturile obtinute pentru produsele cu garantie in exercitiul anterior:

(%) K = 4.000 / 100.000 x 100 = 4%

Nivelul provizioanelor ce se constituie in exercitiul curent:

N = 50.000 x 4% = 2.000 lei.

a) Livrarea produselor finite cu garantie

4111

Clienti

=

%

62.000

701

Venituri din vanzarea produselor finite

50.000

4427

TVA colectata

12.000

b) Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute

711

Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

=

345

Produse finite

20.000

c) Constituirea provizionului pentru garantii acordate clientilor

6812

Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

=

1512

Provizioane pentru garantii acordate clientilor

2.000

d) Inregistrarea cheltuielilor cu remedierea efectuate de un prestator de servicii

%

=

401

Furnizori

6.200

611

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

5.000

4426

TVA deductibila

1.200

e) Anularea provizionului (cu ocazia expirarii perioadei de garantie 1 an)

1512

Provizioane pentru garantii acordate clientilor

=

7812

Venituri din provizioane

2.000

Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

O firma emite 10.000 de obligatiuni care se vand la valoarea nominala de 1 leu/bucata. Dobanda anuala este de 9%.

Dupa un an si jumatate obligatiunile se rascumpara la valoarea nominala, iar apoi se anuleaza. Se inregistreaza si plata dobanzii. Atat vanzarea cat si cumpararea obligatiunilor, precum si plata dobanzii se realizeaza cu numerar.

a) Emisiunea obligatiunilor conform prospectului

461

Debitori diversi

=

1618

Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

10.000

b) Incasarea in numerar a valorii obligatiunilor emise

5121


=

461

Debitori diversi

10.000

c) Cheltuielile cu dobanda aferente primului an

666

Cheltuieli privind dobanzile

=

1681

Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

900

d) Plata dobanzii pentru primul an

1681


=

5121


900

e) Cheltuielile cu dobanda aferente celor 6 luni din cel de-al doilea an

666


=

1681


450

f) Plata dobanzii pentru 6 luni din cel de-al doilea an

1681


=

5121


450

g) Rascumpararea obligatiunilor

505

Obligatiuni emise si rascumparate

=

5121


10.000

h) Anularea obiligatiunilor rascumparate

1618


=

505


10.000

Exemplul 2

O firma emite un pachet de 1.000 de obligatiuni cu valoarea nominala de 25 lei, care se vand prin banca la pretul de 20 lei/bucata. Obligatiunile se rascumpara in numerar dupa 2 ani, apoi se anuleaza. Primele de rambursare se amortizeaza in doua transe anuale egale.

a) Subscrierea si incasarea prin banca a valorii obligatiunilor emise

%

=

1618


25.000

461

Debitori diversi

20.000

169

Prime privind rambursarea obligatiunilor

5.000

b) Incasarea contravalorii obligatiunilor

5121


=

461

Debitori diversi

20.000

c) Amortizarea primelor de rambursare in primul an

6868

Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor

=

169 Prime privind rambursarea obligatiunilor

2.500

d) Amortizarea primelor de rambursare in al doilea an

6868

Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor

=

169 Prime privind rambursarea obligatiunilor

2.500

e) Rascumpararea obligatiunilor la valoarea nominala

505


=

5121


25.000

f) Anularea obligatiunilor rascumparate

1618


=

505


25.000

Exemplul 3

O firma emite 10.000 de obligatiuni cu valoarea nominala de 10 lei. Dobanda anuala e de 10% . La scadenta dupa un an obligatiunile se convertesc in actiuni, in conditiile in care valoarea nominala totala a actiunilor emise e de 85.000 lei.

1. Valoarea de emisiune a obligatiunilor

2. Valoarea nominala totala a actiunilor emise

3. Prima de conversie

100.000

85.000

15.000

a) Emisiunea de obligatiuni

461

Debitori diversi

=

161

Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

100.000

b) Vanzarea obligatiunilor

5121


=

461

Debitori diversi

100.000

c) Inregistrarea cheltuielilor cu dobanda

666


=

1681


10.000

d) Plata dobanzii

1681


=

5121


10.000

e) Conversia obligatiunilor in actiuni ale societatii

161

Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

=

%

100.000

1012

Capital subscris varsat

85.000

1044

Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni

15.000

Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.

O firma primeste in contul de disponibil un credit bancar in suma de 100.000 lei. Rambursarea imprumutului se face incepand cu luna a X-a de la contractare si pana in luna a XIV-a, in transe egale.

Dobanda anuala este de 40% si se plateste concomitent cu plata celor 5 transe prin care se asigura rambursarea imprumutului. Dobanda se inregistreaza lunar.

Dobanda datorata pentru luna 1 (D) = (Suma imprumutata (Si), rata dobanzii 1/12)

= 100.000 40% 1/12 = 3.333 lei

Dobanda este aceeasi pana in luna 10, inregistrarea dobanzii se efectueaza pana in luna a 10-a, inclusiv.

Dobanda datorata pentru luna 11 Dobanda = Imprumutul ramas 40% 1/12 =

= 80.000 40% 1/12 = 2.667 (lei).

Dobanda datorata pentru luna 12 Dobanda = 60.000 40% 1/12 = 2.000 lei

Dobanda datorata pentru luna 13 Dobanda = 40.000 40% 1/12 = 1.333 lei

Dobanda datorata pentru luna 14 Dobanda = 20.000 40% 1/12 = 667 lei

a) Inregistrarea primiri imprumutului

5121


=

1621

Creditebancare pe termen lung

100.000

b) Inregistrarea dobanzii datorate aferente lunii 1. (x10)

666


=

1682

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung

3.333

c) In luna 10, rambursarea primei parti a imprumutului

1621

Credite bancare pe termen lung

=

5121


20.000

d) Plata dobanzii.

1682


=

5121


33.330

e) In luna a 11-a se ramburseaza a doua parte a imprumutului

1621


=

5121


20.000

f) Inregistrarea si plata dobanzii

666


=

1682


2.667

1682


=

5121


2.667

g) In luna a 12-a se ramburseaza cea de-a treia parte a imprumutului primit

1621


=

5121


20.000

h) Inregistrarea si plata dobanzii

666


=

1682


2.000

1682


=

5121


2.000

i) In luna a 13-a se ramburseaza a patra parte a imprumutului primit

1621


=

5121


20.000

j) Inregistrarea si plata dobanzii

666


=

1682


1.333

1682


=

5121


1.333

k) In luna a 14-a, rambursarea celei de-a cincia parti a imprumutului

1621


=

5121


20.000

l) Inregistrarea si plata dobanzii

666


=

1682


667

1682


=

5121


667

Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.

monografia contabila in cazul unei societati ce are un contract de leasing financiar intern pentru achizitionarea unui autoturism.

Tratament contabil:

1.inregistrarea achizitiei autoturismului la valoarea capitalului de rambursat

2133,,Mijloace de transport = 167,,Alte imprumuturi si datorii asimilate

2. inregistrarea facturii de avans

% = 404 ,,Furnizori de imobilizari
167,,Alte imprumuturi si datorii asimilate
4426,,TVA deductibila

3. inregistrarea facturii cuprinzand taxa administrare, comisioane etc

628,,Alte cheltuieli cu serviciile prestate de terti
622,,Cheltuieli cu comisioanele si onorariile

4.inregistrarea facturii cuprinzand rata scadenta si dobanda

167,,Alte imprumuturi si datorii asimilate
666,,Cheltuieli privind dobanzile

5. inregistrarea diferentelor de curs

a. diferente favorabile

404 ,,Furnizori de imobilizari = 768 ,,Alte venituri financiare

b. diferente nefavorabile

668,,Alte cheltuieli financiare = 404 ,,Furnizori de imobilizari

In mod similar se inregistreaza toate operatiunile pana la sfarsitul perioadei de leasing.
La plata ultimei rate, locatarul achita valoarea reziduala si obtine dreptul de proprietate juridica asupra autoturismului.

6. primirea si inregistrarea facturii cuprinzand valoarea reziduala :

167,,Alte imprumuturi si datorii asimilate = 404 ,,Furnizori de imobilizari

7. inregistrarea sumei TVA deductibila inscrisa in factura privind valoarea reziduala

4426 ,,TVA deductibila = 404 ,,Furnizori de imobilizari

Studiu de caz privind contractele de leasing operational.

Achizitionarea de la furnizor
%=404
213
4426
Amortizarea bunurilor predate utilizatorului
6811=281

Lunar:
Facturarea ratelor de leasing
411= %
706
4427
Pentru contul 706 se pot deschide doua analitice:
- unul pentru amortizare
- unul pentru marja de profit
Incasarea creantei
5121=411

La expirarea contractului se transfera dr. de proprietate
461=%
7583
4427
Concomitent cu facturarea val. reziduale se scad bunurile din evidenta
% = 2133
281
6853

Operatiuni ec. in contabilitatea utilizatorului

Primirea bunului de la locator
Debit 8036 (valoarea totala a ratelor de leasing)

Lunar:
Obligatia de plata privind ratele de leasing
%=401
612
4426
(612 doua anlitice, unul pt amortizare si unul pt. marja de profit )
Extrabilantier se dminueaza val. datoriei
Credit 8036
Achitarea datoriei
401=5121

La sfarsitul contractului se transfera dreptul de proprietate
%=404
2133

4426

Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.

O firma realizeaza cu forte proprii un proiect de inginerie tehnologica, efectuandu-se in acest scop urmatoarele cheltuieli in prima luna: cheltuieli cu materialele consumabile: 15.000 lei; cheltuieli cu salariile: 10.000 lei. (Pentru simplificare se va face abstractie de cheltuielile cu asigurarile sociale.)

In a doua luna, cand se finalizeaza lucrarile, se mai inregistreaza consumul de materiale in valoare de 5.000 lei. Amortizarea proiectului se face in 2 ani. Sa se inregistreze incontabilitateaceste operatiuni, inclusiv amortizarea lunara a cheltuielilor de cercetare si scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate.

a) Consumul de materiale consumabile in prima luna:

602

Cheltuieli cu materialele consumabil

=

302

Materiale consumabile

15.000

b) Cheltuieli cu salariile brute

641

Cheltuieli cu salariile personalului

=

421

Personal salarii datorate

10.000

c) Inregistrarea productiei in curs in prima luna

233

Imobilizari necorporale in curs de executie

=

721

Venituri din productia de imobilizari necorporale

25.000

d) Consumul de materiale in luna a doua

602

Cheltuieli cu materialele consumabil

=

302

Materiale consumabile

5.000

e) Finalizarea lucrarilor de dezvoltare

203

Cheltuieli de dezvoltare

=

%

30.000

721

Venituri din productia de imobilizari necorporale

5.000

233

Imobilizari necorporale in curs de executie

25.000

f) Amortizarea lunara a cheltuielilor de dezvoltare

6811

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor

=

2803

Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

1.250

g) Scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate

2803

Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

=

203

Cheltuieli de dezvoltare

30.000

Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar.

Se primeste in concesiune un teren pentru o perioada de 20 de ani, valoarea concesionarii fiind de 400.000 lei.

Redeventa anuala se achita cu ordin de plata. Dupa expirarea contractului, se scoate din evidenta concesiunea complet amortizata.

a) Inregistrarea concesiunii:

205

Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare

=

167

Alte imprumuturi si datorii asimilate

400.000

b) Plata redeventelor anuale (400.000: 20):

167


=

5121


20.000

c) Amortizarea anuala (400.000 : 20)

6811


=

2805

Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare

20.000

d) Scoaterea din evidenta a concesiunii amortizate

2805


=

205


400.000

EXEMPLUL 2

O societatea comerciala achizitioneaza un program decontabilitatein suma de 8.000 lei, care urmeaza a fi utilizat pentru nevoi proprii. Durata de utilizare economica este de trei ani. Odata cu achizitia programului pentru necesitati proprii, entitatea achizitioneaza si licenta in valoare de 4.000 lei, respectiv dreptul de a multiplica si vinde tertilor acest program, pe o perioada de doi ani.

%

=

404

Furnizori de imobilizari

12.000

205


4.000

208

Alte imobilizari necorporale

8.000

Amortizarea programului informatic utilizat pentru necesitati proprii se va efectua pe perioada de utilizare, respectiv trei ani, iar costul licentei va fi amortizat pe o perioada de doi ani, astfel :

a) amortizare lunara program de contabilitate(8.000/36 luni=222,22 lei):

6811


=

2805


222.22

b) amortizare lunara licenta (4.000/24 luni=166,66 lei)

6811


=

2808

Amortizarea altor imobilizari necorporale

166.66

Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.

SI

Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.

O firma a achizitionat la data de 28.12.2010 un utilaj in valoare de 4.800 lei. Durata de utilizare economica a fost stabilita la 4 ani. Societatea opteaza pentru metoda:

a) liniara;

b) accelerata de amortizare;

c) degresiva

Planul de amortizare pentru cele trei metode:

Anul a) Metoda liniara b) Metoda accelerata c)M etoda degresiva (ADl) V.i. Am/an Am cum Val ramasa V.i. Am/an Am cum Val ramasa Val de amort Am/an Am cum Val ramasa 2011 4.800 1.200 1.200 3.600 4.800 2.400 2.400 2.400 4.800 1.800 1.800 3.000 2012 4.800 1.200 2.400 2.400 4.800 800 3.200 1.600 3.000 1.125 2.925 1.875 2013 4.800 1.200 3.600 1.200 4.800 800 4.000 800 1.875 937,5 3.862,5 937,5 2014 4.800 1.200 4.800 0 4.800 800 4.800 0 1875 937,5 4.800 0

EXEMPLUL 2

La inceputul exercitiului 2010, intreprinderea ALFA a achizitionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 24%. Se estimeaza o durata de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. La sfarsitul exercitiului 2010 exista indicii ca echipamentul si-a pierdut din valoare. Valoarea justa a echipamentului la data bilantului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se asteapta a fi obtinute din utilizarea echipamentului pe durata ramasa de utilizare este prezentata mai jos (rata de actualizare este de 15%):

Ani 2011 2012 2013 2014 Valoarea de utilitate Flux net 55.000 175.000 150.000 80.000 Factor de actualizare (rata de 15%) 0,870 0,756 0,658 0,572 Flux net actualizat 47.850 132.300 98.700 45.760 324.610

La sfarsitul exercitiului 2011, valoarea justa minus costurile de cesiune este estimata la 320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei.

a) achizitia echipamentului:

%

=

404


620.000

2131

Echipamente tehnologice

500.000

4426

TVA deductibila

120.000

b) inregistrarea amortizarii echipamentului 2010:

6811


=

2813

Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

100.000

c) la sfarsitul exercitiului 2010 se efectueaza testul de depreciere:

Valoarea contabila neta = 500.000 100.000 = 400.000 lei

Valoarea recuperabila = max (valoarea justa minus costul de cesiune; valoarea de utilitate)

Valoarea justa minus costul de cesiune = 300.000 20.000 = 280.000 lei;

Valoarea de utilitate = 324.610 lei;

Valoarea recuperabila = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei;

Deprecierea de valoare = Valoarea contabila neta Valoarea recuperabila = 400.000 324.610 = 75.390 lei

d)Aceasta depreciere se inregistreaza prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere:

6813

Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor

=

2913

Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport..

75.390

Valoarea bilantiera a echipamentului = Cost amortizare ajustarea pentru depreciere = 500.000 100.000 75.390 = 324.610 lei.

e)inregistrarea amortizarii echipamentului 2011:

Amortizarea = 324.610 / 4 = 81.153 lei

6811


=

2813

Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

81.153

f) la sfarsitul exercitiului 2011 se efectueaza testul de depreciere:

Valoarea contabila neta = 324.610 81.153 = 243.457 lei

Valoarea justa minus costurile de cesiune = 320.000 lei;

Valoarea de utilitate = 290.000 lei;

Valoarea recuperabila = max (290.000; 320.000) = 320.000;

Apreciere de valoare = 320.000 243.457 = 76.543 lei

g) Aceasta apreciere de valoare se va inregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfarsitul exercitiului 2011:

2913

Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport..

=

7813

Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor

56.543

Din motive de prudenta, plusul de valoare de 20.000 = 320.000 300.000 nu se contabilizeaza. Altfel spus, dupa reluarea deprecierii, valoarea contabila a activului nu trebuie dusa la o valoare superioara celei pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi depreciat in trecut. Daca deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabila neta ar fi fost de 500.000 100.000 x 2 = 300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua intregul provizion de 75.390 lei ci 56.543 lei cat este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o daca deprecierea nu ar fi existat.

Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale.

Se constituie o firma al carei asociat depune la casieria unitatii suma de 5.000 lei (la data de 15.12.2011). In vederea infiintarii firmei se efectueaza urmatoarele operatiuni:

16.12.2011 se achita 1.600 lei taxe notariale (cf. Chitanta) pentru autentificarea actului de constituire;

17.12.2011 se inregistreaza factura de la Registrul Comertului in suma de 2.000 lei, TVA 24%;

17.12.2011 se achita (cf. Chitanta) contravaloarea facturii;

La data de 20.01.2012 se restituie in numerar suma depusa de asociat (cf. Dispozitia de plata). Amortizarea cheltuielilor de constituire se face pe 2 ani, metoda de amortizare fiind liniara. Dupa 2 ani se scot din evidenta cheltuielile de constituire complet amortizate.

a) Depunere numerar 15.12.11

5311

Casa in lei

=

4551

Actionari/asociati conturi curente

5.000

b) Achitare taxe notariale

201

Cheltuieli de constituire

=

5311

Casa in lei

1.600

c) inregistrare factura Reg Com

%

401

Furnizori

2.480

201


2.000

4426

TVA deductibila

480

d) Achitare factura Reg Com

401

Furnizori

=

5311

Casa in lei

2.480

e) Restituire avans asociat

4551

Actionari/asociati conturi curente

=

5311

Casa in lei

5.000

f) Inregistrare am lunara (24 luni)

6811


=

2801

Amortizarea cheltuielilor de constituire

15024

g) Scoatere din evidenta ch

2801

Amortizarea cheltuielilor de constituire

=

201


3.600

EXEMPLUL 2

O firma la data de 25.12.2011 concesioneaza un teren (cf. Contract de concesiune) pentru o perioada de 20 de ani, valoarea concesiunii fiind stabilita la 480.000 lei neindexabil la inflatie(pentru simplificarea calculelor).Redeventa se achita lunar prin virament bancar (cf. OP+Extras de cont). Amortizarea concesiunii are loc pe durata contractului. Dupa expirarea contractului se scoate din evidenta concesiunea

a) Inregistrare concesiune

205


=

167


480.000

b) Achitarea redeventei lunare

167


=

5121


2.000

c) Inregistrarea amortizarii

6811


=

2805


2.000240

d) Scoatere din evidenta

2805


=

205


480.000

EXEMPLUL 3

O firma la data de 10.12.2011 achizitioneaza un program decontabilitate(cf. Factura) in valoare de 3.600 lei, TVA 24%. Entitatea estimeaza ca programul de contabilitate va fi folosit 3 ani (se foloseste metoda liniara de amortizare). Dupa 3 ani programul de contabilitate este scos din evidenta.

a) Achizitie aplicatie contabilitate

%

=

404


4.464

208


3.600

4426

TVA deductibila

864

b) Amortizare program (36 luni)

6811


=

2808


10036

c) Scoatere din evidenta program

2808


=

208


3.600

Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale.

O firma decide scoaterea din uz a unui program informatic cu o valoarea contabila de 10.000 lei.

a) programul informatic este complet amortizat:

2805


=

208


10.000

b) programul informatic este amortizat in proportie de 70% si se vinde unui tert la pretul de 8.000

inregistrarea transferului de proprietate:

461

Debitori diversi

=

%

9.920

7583

Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital

8.000

4427

TVA colectata

1.920

inregistrarea scoaterii din evidenta a licentei:

%

=

205


10.000

2805


7.000

6583

Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

3.000

Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor corporale.

Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.

Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.

Intreprinderea Alfa detine un echipament al carui cost initial este de 12.000 lei. Durata utila de viata este de 6 ani, iar metoda de amortizare aplicata este metoda liniara. Dupa doi ani este reevaluat echipamentul, valoarea justa determinata fiind de 16.000 lei. Sa se determine valorile si sa se efectueze inregistrarile incontabilitate.

Elemente de calcul

Inainte de

reevaluare

Dupa reevaluare

Varianta I

Varianta II

Valoarea de intrareAmortizarea cumulata

12.000(4.000)

24.000(8.000)

16.0000

Valoarea contabila neta/Valoarea justa

8.000

16.000

16.000

In varianta I, se determina un coeficient de reevaluare, raportand valoarea justa la valoarea neta contabila. In cazul nostru, coeficientul de reevaluare este 16.000/8.000 = 2. Cu acest coeficient se inmultesc atat valoarea de intrare, cat si amortizarea.

Inregistrarea reevaluarii este:

2131


=

%

12.000

2813

Amortizarea echipamentelor

4.000

105

Rezerva din reevaluare

8.000

In varianta a II-a, se elimina amortizarea, astfel incat valoarea bruta devine egala cu valoarea reevaluata.

Inregistrarea reevaluarii este:

2813

Amortizarea instalatiilor

=

2131


4.000

si

2131


=

105


8.000

Exemplu nr.2[2]:

O intreprindere detine un utilaj care are o valoare de intrare de 6.000 lei. Durata de viata este de 10 ani, iar amortizarea cumulata pentru doi ani este de 1.200 lei. Metoda de amortizare aplicata este metoda liniara. La reevaluarea utilajului, amortizarea calculata este eliminata din valoarea bruta a activului. Prima reevaluare are loc dupadoi anide la detinere, valoarea justa a utilajului fiind de 6.800 lei. A doua reevaluare se efectueaza dupatrei anide la precedenta reevaluare, cand valoarea justa este de 3.750 lei. A treia reevaluare se efectueaza dupaun ande la ultima reevaluare, valoarea justa determinata fiind de 1.200 lei. A patra reevaluare are loc dupaun ande la reevaluarea anterioara, valoarea justa fiind de 1.800 lei.

La prima reevaluare:

valoarea de intrare = 6.000 lei

amortizarea cumulata = 1.200 lei

valoarea contabila neta = 4.800 lei

valoarea justa = 6.800 lei

Valoarea justa > valoarea contabila neta, rezulta o crestere a valorii activului

%

=

105

Rezerve din reevaluare

2.000

2131


800

2813


1.200

Situatia dupa reevaluare este urmatoarea:

valoarea reevaluata = 6.800 lei

durata de amortizare ramasa = 8 ani

amortizarea anuala = 850 lei

La a doua reevaluare:


amortizarea cumulata = 2.550 lei



Valoarea justa < valoarea contabila neta, rezulta o descrestere a valorii activului

%

=

2131


3.050

2813


2.550

105


500





La a treia reevaluare:


amortizarea cumulata = 750 lei



Valoarea justa < valoarea contabila neta, rezulta o descrestere a valorii activului

%

=

2131


2.550

2813


750

105


1.500

6813

Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor

300





La a patra reevaluare:


amortizarea cumulata = 300 lei

valoarea contabila neta = 900 lei


Valoarea justa > valoarea contabila neta, rezulta o crestere a valorii activului

2813


=

2131


300

si

2131


=

%

900

7813

Venituri din ajustari privind deprecierea imobilizarilor

300

105


Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.

Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.

1. Se achita in numerar primele de asigurare auto pentru exercitiul financiar urmator, in suma de 300 lei:

471
Cheltuieli inregistrate in avans

=

5311
Casa in lei

300 lei

2. Editura ALFA Press incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele aferente anului viitor in suma de 1.000 lei plus TVA 19%, conform facturilor emise si a ordinelor de plata.

Emiterea facturilor:

4111
Clienti

=

472
Venituri inregistrate in avans

1.000 lei

4111
Clienti

=

4427
TVA colectata

90 lei

Incasarea facturilor :

5121

=

4111
Clienti

1.090 lei

Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.

Se achizitioneaza actiuni de la entitati din cadrul grupului in valoare de 10.000 lei. Pentru acestea se platesc in momentul achizitiei, 8.000 lei prin virament bancar. Pentru diferenta plata se face in 10 zile, in numerar.

Inregistrarea achizitiei si plata initiala prin ordin de plata:

10.000 261 = %
Actiuni detinute la entitatile afiliate 5121 8.000
Conturi curente la banci in lei
2691 2.000
Varsaminte de efectuat privind actiunile
detinute la entitatile afiliate

Plata ulterioara, in numerar, a sumei ramase:

2.000 2691 = 5311 2.000
Varsaminte de efectuat Casa in lei
privind actiunile detinute
la entitatile afiliate

EXEMPLU

Se obtin actiuni prin cedarea catre entitatile afiliate de active, ca aport in capitalul social al acestora, astfel:

cladire in valoare de 100.000 lei, amortizata in proportie de 30%;

un echipament tehnologic nou in valoare de 5.000 lei;

marfuri in valoare de 3.000 lei.

% = 212 Constructii 100.000
70.000 261 Actiuni detinute la
entitatile afiliate
30.000 2812 Amortizarea constructiilor

8.000 261 Actiuni detinute la = %
entitatile afiliate 2131 Echipamente tehnologice 5.000
371 Marfuri 3.000

Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.

O firma (platitoare de TVA), care tine evidenta stocurilor lacost de achizitieprezinta la inceputul lunii octombrie 2011 un stoc initial de materii prime de 200 kg (2,5 lei/kg). In data de 10.10.2011 societatea cumpara 500 kg materii prime, la pretul de 2 lei/kg, plus TVA 24% (cf. Factura). Transportul aferent materiilor prime este facturat de o firma specializata la pretul de 100 lei, TVA 24% (cf. Factura). Cele doua facturi sunt achitate peste cinci zile prin virament bancar (cf. OP/Extras cont). In data de 20.10.2011 se consuma in productie 400 kg materii prime (cf. Bon de consum). Peste trei zile societatea mai achizitioneaza 300 kg materii prime la pretul de 2,4 lei/kg, plus TVA 24% (cf. Factura), achitarea efectuandu-se in aceeasi zi in numerar (cf. Chitanta). Contabilitatea sintetica a fluxurilor de stocuri se organizeaza dupa metodainventarului permanent.Evaluarea iesirilor din stoc se face dupa: a)metoda FIFO, b) metoda LIFO, c) metodacostului mediu ponderat.

a) 10.10.2011 Achizitie materii prime

%

=

401

Furnizori

1.240

301

Materii prime

1.000

4426

TVA deductibila

240

b) 10.10.2011 Transport materii prime Cost achizitie=1.100/500=2,2

%

=

401

Furnizori

124

301

Materii prime

100

4426

TVA deductibila

24

c) 15.10.2011 Achitare furnizor materii prime & transport

401

Furnizori

=

5121


1.240

401

Furnizori

=

5121


124

d1) 20.10.2011 Consum materii prime (FIFO)

601

Cheltuieli cu materiile prime

=

301

Materii prime

940

d2) 20.10.2011 Consum materii prime (LIFO)

601


=

301

Materii prime

880

d3) 20.10.2011 Consum materii prime (CMP=2,29 lei)

601


=

301

Materii prime

916

e) 23.10.2011 Achizitie materii prime

%

=

401

Furnizori

892.8

301

Materii prime

720

4426

TVA deductibila

172.8

f) 23.10.2011 Achitare materii prime

401

Furnizori

=

5311

Casa in lei

892.8

EXEMPLUL 2

O firma (platitoare de TVA), care tine evidenta stocurilor lacost de achizitieprezinta la inceputul lunii octombrie 2011 un stoc initial de materii prime de 200 kg (2,5 lei/kg). In data de 10.10.2011 societatea cumpara 500 kg materii prime, la pretul de 2 lei/kg, plus TVA 24% (cf. Factura). Transportul aferent materiilor prime este facturat de o firma specializata la pretul de 100 lei, TVA 24% (cf. Factura). Cele doua facturi sunt achitate peste cinci zile prin virament bancar (cf. OP/Extras cont). In data de 20.10.2011 se consuma in productie 400 kg materii prime (cf. Bon de consum). Peste trei zile societatea mai achizitioneaza 300 kg materii prime la pretul de 2,4 lei/kg, plus TVA 24% (cf. Factura), achitarea efectuandu-se in aceeasi zi in numerar (cf. Chitanta).

Contabilitatea sintetica a fluxurilor de stocuri se organizeaza dupa metodametodainventarului intermitent,efectuand astfel in mod obligatoriu inventarierea stocurilor la sfarsitul lunii. Cu ocazia acestei inventarieri se constata unstocfinal de 600 kg materii prime.

Evaluarea iesirilor din stoc se face dupa: a) metoda FIFO, b) metoda LIFO, c) metodacostului mediu ponderat.

a) 01.10.2011 Descarcare din gest. stoc initial

601


=

301

Materii prime

500

b) 10.10.2011 Achizitie materii prime

%

=

401

Furnizori

1.240

601


1.000

4426

TVA deductibila

240

c) 10.10.2011 Transport materii prime Cost achizitie=1.100/500=2,2 lei/kg

%

=

401

Furnizori

124

601


100

4426

TVA deductibila

24

d) 15.10.2011 Achitare furnizor materii prime & transport

401

Furnizori

=

5121


1.240

401

Furnizori

=

5121


124

e1) 31.10.2011 Stabilire stoc final (FIFO)

301

Materii prime

=

601


1.380

e2) 31.10.2011 Stabilire stoc final (LIFO)

301

Materii prime

=

601


1.380

e3) 31.10.2011 Stabilire stocfinal (CMP=2,32 lei/kg)

301

Materii prime

=

601


1.380

EXEMPLUL 3

O firma (neplatitoare de TVA), care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie si utilizeaza metoda inventarului permanent, in data de 15.10.2011 cumpara 300 kg combustibili, la pretul de 1,24 lei/kg (inclusiv TVA). La receptie se constata o diferenta in plus (nefacturata de furnizor) de 50 kg in valoare (fara TVA) de 50 lei. Doar jumatate din diferenta in plus este acceptata de entitate, pentru care in data de 18.10.2011 se primeste factura de la furnizor, achitarea efectuandu-se pe loc in numerar. Diferenta neadmisa este returnata peste patru zile furnizorului respectiv.

a) Achizitie combustibili

3022

Combustibili

=

401

Furnizori

372

b) Acceptare combustibili nefacturati

3022

Combustibili

=

408

Furnizori facturi nesosite

31

c) Preluare in custodie comb. nefactur.

Debit 8033

Valori materiale primite in pastrare sau custodie

31

d) Factura pt plusul la receptie acceptat

408

Furnizori facturi nesosite

=

401

Furnizori

31

e) Achitare datorie furnizor

401

Furnizori

=

5311

Casa in lei

403

f) Returnare diferenta comb. neadmisa

Credit 8033

Valori materiale primite in pastrare sau custodie

31

EXEMPLUL 4

O firma (platitoare de TVA) care tine evidenta stocurilor la cost standard si utilizeaza metoda inventarului permanent prezinta la 01.12.2011 un stoc initial de materiale auxiliare de 200 kg, evaluate la costul standard de 2 lei/kg precum si diferente de pret aferente stocului initial de 20 lei. in data de 07.12.2011 societatea cumpara 500 kg cu pretul de facturare de 2,1 lei/kg si TVA 24% decontarea efectuandu-se in aceeasi zi prin virament bancar. in data de 10.12.2011 societatea consuma 200 kg materiale auxiliare. Peste doua zile se mai achizitioneaza 200 kg cu pretul de facturare de 2,3 lei/kg si TVA 24%. in data de 20.12.2011 societatea consuma 400 kg materiale auxiliare. La sfarsitul lunii, cu ocazia inventarierii se constata un minus de materiale auxiliare de 50 kg, care se imputa gestionarului la valoarea de 120 lei, plus TVA 24%. Suma imputata se incasaza in aceeasi zi de la gestionarin numerar. De asemenea, la sfarsitul lunii se efectueaza repartizarea diferentelor de pret aferente iesirilordin stoc.

a) Achizitie materiale auxiliare

%

=

401

Furnizori

1.302

3021

Materiale auxiliare

1.000

308

Diferente de pret la materii prime si materiale

50

4426

TVA deductibila

252

b) Achitare furnizor materiale auxiliare

401

Furnizori

=

5121


1.302

c) Consum materiale auxiliare

6021

Cheltuieli cu materialele auxiliare

=

3021

Materiale auxiliare

400

d) Achizitie materiale auxiliare

%

=

401

Furnizori

570.40

3021

Materiale auxiliare

400

308

Diferente de pret la materii prime si materiale

60

4426

TVA deductibila

110.40

e) Consum materiale auxiliare

6021


=

3021

Materiale auxiliare

800

f) Lipsa la inventar materiale auxiliare

6021


=

3021

Materiale auxiliare

100

g) Imputare lipsa gestionarului

4282

Alte creante in legatura cu personalul

=

%

148.80

7581

Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati

120

4427

TVA colectata

28.80

h) Incasare creanta fata de gestionar

5311

Casa in lei

=

4282


148.80

i) Repartizare diferente de pret aferente iesirilor

K308= 130/1800=0,072

RC308=K308*RC3021

6021


=

3021

Materiale auxiliare

93.60

Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.

Achizitie fara TVA

303 = 401

Achizitie cu TVA

% = 401

303

4426

darea in functiune obiectul de inventar:

603 = 303

Daca obiectul de inventar se va vinde, se inregistreaza operatia:

Vanzare fara TVA

461 = 7583

Vanzare cu TVA

461 = %

7583

4427

incasarea:

5121 (sau 5311) = 461

Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.

O firma (platitoare de TVA) trimite in data de 20.08.2011 la terti pentru reparare un aparat de masura in valoare de 1.000 lei. Costul reparatiei este facturat de tert in 05.11.2011 la pretul de 300 lei, TVA 24%. Achitarea se realizeaza pe loc, in numerar iar aparatul este readus in unitate.

a) Trimitere obiecte de inventar la terti

351

Materii si materiale aflate la terti

=

303


1.000

b) Cheltuieli cu reparatiile

%

=

401

Furnizori

372

611

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

300

4426

TVA deductibila

72

c) Achitare datorie

401

Furnizori

=

5311

Casa in lei

372

d) Returnare obiect inventar de la terti

303


=

351

Materii si materiale aflate la terti

1.000

EXEMPLUL 2

O firma (neplatitoare de TVA) intrucat nu dispunde de spatiu suficient de depozitare, in data de 01.10.2011 trimite la terti pentru depozitare temporara produse finite in valoare de 5.000 lei. Chiria facturata de tert in data de 31.10.2011 este de 200, plus TVA 24% si se achita pe loc in numerar. in 01.11.2011 produsele sunt aduse inapoi in unitate.

a) Trimitere prod finite la terti

354

Produse aflate la terti

=

345

Produse finite

5.000

b) Cheltuieli cu chiria

%

=

401

Furnizori

248

612

Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

200

4426

TVA deductibila

48

c) Achitare datorie

401

Furnizori

=

5311

Casa in lei

248

d) Returnare produse finite de la terti

345

Produse finite

=

354

Produse aflate la terti

5.000

Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.

O firma (platitoare de TVA), care tine evidenta stocurilor de produse la cost efectiv de productie si utilizeaza metoda inventarului permanent detine la inceputul lunii octombrie 2011 un stoc de produse finite de 1.000 kg, inregistrat la costul de productie de 6 lei/kg. Pentru realizarea de produse finite societatea efectueaza in cursul lunii octombrie 2011 urmatoarele cheltuieli de productie: cu materii prime 4.700 lei si cu combustibili 1.200 lei (cf. Bon de consum), cu personalul 3.800 lei (cf. Stat de plata) si cu energia (facturata de furnizor) 800 lei (plus TVA 24%). in data de 28.10.2011 se receptioneaza in depozit productia obitinuta de 1.500 kg (cf. Bon de predare-transfer-restituire), evaluate la cost efectiv de productie de 10.500 lei. in 30.10.2011 societatea vinde jumatate din produsele finite aflate in stoc la pretul de 10 lei/kg, TVA 24%. incasarea are loc peste sapte zile prin virament bancartcf. Extras de cont). Evaluarea iesirilor din stoc se face dupa: a) metoda FIFO, b) metoda LIFO, c) metoda CMP.

a) Consum materii prime

601


=

301

Materii prime

4.700

b) Consum combustibili

6022

Cheltuieli privind combustibilii

=

3022

Combustibili

1.200

c) Salarii brute

641


=

421


3.800

d) Consum energie

%

=

401

Furnizori

992

605

Cheltuieli privind energia si apa

800

4426

TVA deductibila

192

e) Obtinere produse finite

345

Produse finite

=

711


10.500

f) Vanzare produse finite (1.250 kg)

4111

Clienti

=

%

15.500

701


12.500

4427

TVA colectata

3.000

g) Descarcare gestiune pr fin FIFO

711


=

345

Produse finite

7.750

h) Descarcare gestiune pr fin LIFO

711


=

345

Produse finite

8.750

i) Descarcare gest pr fin CMP=6,6 lei/kg

711


=

345

Produse finite

8.250

j) Incasare creanta din vanzare pr finite

5121


=

4111

Clienti

15.500

EXEMPLUL 2

O firma (platitoare de TVA) care utilizeaza metoda inventarului permanent detine la 01.08.2011 un stoc de produse finite de 1.500 kg, inregistrate la pretul (costul) standard de 12 lei/kg, diferentele de pret aferente stocului initial fiind de 400 lei. in data de 12.08.2011 societatea elibereaza in consum materii prime in valoare de 5.000 lei. Peste alte cinci zile sunt consumate materiale pentru ambalat 1.400 lei. in data de 23.08.2011 se receptioneaza la magazie 1.000 kg produse finite. Societatea primeste in data de 28.08.2011 factura (pentru consumul productiv) de energie electrica in valoare de 800 lei, TVA 24%. in 31.08.2011 sunt inregistrate salariile brute in suma 4.700 lei. De asemenea la sfarsitul lunii (cand este calculat costul efectiv de productie) se inregistreaza diferentele de pret aferente intrarilor de produse (in conditiile in care nu exista produse neterminate). in data de 10.09.2011 societatea vinde 400 kg produse finite la pretul de vanzare de 15 lei/kg (plus TVA 24%), incasarea efectuandu-se in aceeasi zi prin banca.

a) Consum materii prime

601


=

301

Materii prime

5.000

b) Consum materiale pt ambalat

6023

=

3023

1.400

c) Obtinere produse finite

345

Produse finite

=

711


12.000

d) Consum energie

%

=

401

Furnizori

992

605

Cheltuieli privind energia si apa

800

4426

TVA deductibila

192

e) Salarii brute

641


=

421


4.700

f) Diferente de pret pt pr fin obtinute

348

Diferente de pret la produse

=

711


100

g) Vanzare produse finite (400 kg)

4111

Clienti

=

%

7.440

701


6.000

4427

TVA colectata

1.440

h) Descarcare gestiune pr fin

711


=

345

Produse finite

4.800

i) Dif. de pret afer iesirilor K348=0,01

711


=

348

Diferente de pret la produse

48

j) Incasare creanta din vanzare pr finite

5121


=

4111

Clienti

7.440

Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.

Firma Aramis S.R.L. (platitoare de TVA), care tine evidenta marfurilor la cost de achizitie cumpara la 15.09.2011 marfuri la pretul de 40.000 lei, TVA 24% (cf. Factura). Datoria fata de furnizor se achita la 25.09.2011 prin banca (cf. Extras de cont si OP). Angrosistul livreaza la 1.10.2011 unui detailist S.C. Chios S.R.L. (care practica un adaos comercial unic de 25%) jumatate din marfuri (achizitionate la 15.09. 2011) la pretul de 25.000 lei, TVA 24% (cf. Factura). Decontarea se efectueaza prin banca in data de 10.10.2011 (cf. Extras de cont si OP]. S.C. Chios S.R.L. vinde in numerar peste alte cinci zile 3/4 din marfurile achizitionate (cf. Raport Z). Sa se efectueze inregistrarile aferente atat in contabilitatea angrosistului (S.C. Aramis S.R.L.) cat si in contabilitatea detailistului (S.C. Chios S.R.L).

CONTABILITATEA ANGROSISTULUI(S.C. ARAMIS S.R.L.)

a) Achizitie marfuri

%

=

401

Furnizori

49.600

371

Marfuri

40.000

4426

TVA deductibila

9.600

b) Achitare datorie

401

Furnizori

=

5121


49.600

c) Vanzare marfuri

4111

Clienti

=

%

31.000

707

25.000

4427

TVA colectata

6.000

d) Descarcare gestiune marfuri

607

Cheltuieli privind marfurile

=

371

Marfuri

20.000

e) Incasare creanta

5121


=

4111

Clienti

31.000

CONTABILITATEA DETAILISTULUI(S.C. CHIOS S.R.L).


%

=

401

Furnizori

31.000

371

Marfuri

25.000

4426

TVA deductibila

6.000

b) Adaos comercial si TVA neexigibila

371

Marfuri

=

%

13.750

378

Diferente de pret la marfuri

6.250

4428

TVA neexigibila

7.500

c) Achitare datorie

401

Furnizori

=

5121


31.000

d) Vanzare marfuri in numerar

5311

Casa in lei

=

%

29.062,5

707

23.437,5

4427

TVA colectata

5.625,0

e) Descarcare gestiune marfuri

Marja bruta = 23.437,5 * 25/125

%

=

371

Marfuri

29.062,5

607


18.750,0

378


4.687,5

4428

TVA neexigibila

5.625,0

EXEMPLUL 2

O firma (platitoare de TVA), care are ca obiect de activitate comercializarea marfurilor cu amanuntul, achizitioneaza in data de 14.12.2011 marfuri la pretul de 3.000 lei, plus TVA 24%. Societatea practica o cota unica de adaos comercial este de 30%. Achitarea are loc dupa trei zile prin virament bancar. in data de 20.12.2011 sunt returnate furnizorului 1/3 din marfurile achizitionate din cauza calitatii necorespunzatoare (pentru care furnizorul emite o factura de stornare). incasarea creantei se efectueaza tot prin virament bancar, in aceeasi zi. La inventarierea din 31.12.2011 se constata o lipsa de marfuri (articolul A), evaluate la pret de vanzare cu amanuntul de 248 lei, care se imputa vanzatorului (la aceeasi valoare) si un plus de marfuri (articolul B), evaluat la pretul de vanzare cu amanuntul de 124 lei.


%

=

401

Furnizori

3.720

371

Marfuri

3.000

4426

TVA deductibila

720

b) Adaos comercial si TVA neexigibila

371

Marfuri

=

%

1.836

378


900

4428

TVA neexigibila

936

c) Achitare datorie

401

Furnizori

=

5121


3.720

d) Returnare marfuri

%

=

401

Furnizori

(1.240)

371

Marfuri

(1.000)

4426

TVA deductibila

(240)

e) Stornare adaos comercial si pt marfurile returnate

371

Marfuri

=

%

(612)

378


(300)

4428

TVA neexigibila

(312)

f) Incasare creanta

5311

Casa in lei

=

401

Furnizori

1.240

g) Lipsa marfuri

Marja bruta = 200*30/130

%

=

371

Marfuri

248

607


153,85

378


46,15

4428

TVA neexigibila

48

h) Imputare lipsa vanzatorului

4282


=

%

248

7588

Alte venituri din exploatare

200

4427

TVA colectata

48

i) Plus de marfa la inventar

Marja bruta 0,216*800=172,8

%

=

371

Marfuri

(124)

607


(76,92)

378


(23,08)

4428

TVA neexigibila

(24)

Aplicatii Set No3 Solutii

Documents

Transcript of Aplicatii Set No3 Solutii