Anulu IV. — Nr. 98. Pesta, domineca^in 5 decembre / 23 noemvre 18 Ese de dóne ori in septemana: Jol-a si •nml-nec'a ; éra c a n d u p r e t i n d e ' importanti'a materieloru, va esFde trei séu de patru ori

in septemana. *

Pretiulu de prenumeratiune pentru Austria:

pe anu intregu . . . k . . 8 fl. v. a. „ diumetate de anu . . . . 4 „ „ „ „ patrariu 2 „ „ „

pentru Romani'a si strainetate : pe anu intregu 12 fl. v _ diumetate de anu • « . • ^ n n n

Prenumeratiuni sé facu la toti dd. eorei-pundinti ai noştri, si de-adreptulu la Rediu:-tiune Alte-Postgasse Nr. 1. unde sunt a ie adresa si corespondintiele, ce privescu Re-dactiunea, administratiunea séu speditur'a; cate vor fi nefrancate, nu se vor primi tér*

cele anonime nu se vor publica. ' '

Pentru aooncie si alte comunicatiuni de inte­resu privatu — se respunde cate 7 or. do linia; repetiri e se facu cu pretiu soadiuta Pretiulu timbrului cate 30 cr. pent. una data

se antécipa.

Pesta, in 4 Dec. 1869. Ieri se termina in camer'a Ungariei

o desbatere de siesse dile asupr'a cestiu­nei : se se censuredie conturile de statu de pre anii 1867 si 1868 printr'o curte su­premul ,^fle conturi, cum cerea stâng'a, séu — piinir'o comissiune de siepte deputaţi aleşi •—firesce de partit'a guvernului, cum pofiid Min. de finantie, diu M. Lónyay?

Dupa'calcululu comunu, acésta lunga desbatere asupr'a unei cestiuni atatu de simple, a costatu pre tiéra — in nru ro-tundu, 20,000 fl. Si óre fblosúlu — ce fü ? — Succes'a stângei cu multele si plausibilile ei arguminte a capacitá si a casligá măcar unu votu din turm'a fi­dele a partitei guvernului? —Nu. —Éca natur'a si valórea parliamentarismului modernu, adeca a sistemei de legelatiune si guvernare printr'o partita, legata pu­rurea de guvernu cu feliu de feliu de interessé! —

Siedinti'a de astadi a Camerei ung. inca a fostu un'a dintre cele mai lunge si interesante. Spaciulu nu ni ierta a o re­produce; antecipâmu totuşi din reportu, câ punendu-se la ordinea dilei — fora veste reportulu comissiunei de imunitate, pentru licintia d'a essecutá sentinti'a ju­riului pestanu contra dlui Al. Romanu, oondemnatu, cum se scie, la inchisóre de unu anu si la mulota de 500 fl, asupr'a acestui obieptu se 'ncinse o lupta seriósa de aprópe trei óre, la carea dintre depu­taţii noştri partecipara: Hodosiu ca ini-ciatoriu, Borlea ca secundatoriu si Ba­besiu ca incheiatoriu. Dar langa ai noştri se mai redicara multe si ponderóse voci unguresci din stang'a, incatu pre la in-cheiare asié se părea, câ votulu celoru in contra permissiunei d'a inchide pre Ro­manu — va se precumpenésca. Insa 20 deputaţi din drépt'a cerura amenarea votarei pre luni, ér pona atuncia — cine scie, cum se vor mai socoti fraţii un­guri. —

Deputaţii clubului natiunale astadi dupa médiadi ér tienura conferintia — in cause momentóse, si ér se 'ntielésera câtu de bine. Se vede câ-i stringu opin­cile d e — eveniminte. Dare-ar Ddieu se-i stringa unu picutiu si pre cei din taber'a deákistiloru, câ dóra si-ar aduce a min­te câ sunt romani si câ au detorintie mari catra poporulu romanu. Despre con­clusele clubului natiunale vom reporta atunci, candu ni va fi iertatu.

Monarcbulu nostru, Imperatulu si Regele, dup' o caletoria pre mare, îm­preunată cu multe pericule, desbarcâ alalta-ieri la Triestu; Dómn'a pornise de la Buda pentru a-lu intempiná, dar si ea fu impedecata la Adelsberg de o bóra si unu ometu infricosiatu, in câtu trebui se noptedie la o mica staţiune a Karstului intr'o simpla gara a drumului de feru. Astfelu face câte o data Ceriulu pre dom­nitorii lumei se pricépa, câ sunt si ei omeni nepotintiosi! 0 di mai tardiu suc­cese caletori'a, dar acusiâ Domnulu fu, carele intempiná pre Dómn'a. Bine si asié.

Printr'o patenta imperatésca cu da­tulu de ieri din Triestu, senatulu-impe-riale este chiamatu in siedintia ord. pre 11 Dec. pre candu despre diet'a ung. totu mereu se suna, câ va se se proroge pre timpu mai lungu.

Din strainetate n'avemu d'a sem­nala alt'a mai interesanta, de câtu câ Oriintele incepe a se innorá seriosu* Tóta lumea prevede acolo pentru prima-véra o conflagratiune generale. — Ore noi vom poté scapá ne-atinsi de prevediut'a

mare misicare ? si — őre suntemu pregă­tiţi?!— Candu vorbimu aci de „noi" intielegemu „tiér'a," si n'am dori se fimu restalmaciti. —

Camer'a României, dupa unu tele-gramu de ieri, si-alése de presiedinte pre Balsiu, ér de vice-presiedinti pre Cali-machi, Florescu, .Vernescu si Cantacusi-* no, dintre cari ceşti doi din urma refu-sara a primi alegerea. — Se vede câ pa-sagiulu cuventului de tronu, ce provoca pre partite la conciliare, in sine luatu, n'a avutu efeptu. Vor fi de necessitate fapte din partea Coronei, pentru ca cu~ vintéle fora de fapte se nu remane morte.

Cabinetulu Italiei s'a constituita, in-voindu-se Visconti-Venosta a primi port-foíulu la esterne, ér Gavone\ la resbelu, cum se vede sub conditiunea de reducere a armatei. ^

Presemne de terorişmu, seu ce? Credemu câ ni este detorinti'a si câ

merita se atragemu atenţiunea publicului nostru asupr'a unoru aparitiuni din di-lele nóstre, cari desi provinu din parti diferite si dupa form'a loru parte baga­tele, parte chiar miserabili, totuşi pri-vindu la impregiurari si la esinti'a loru, nu se cuvine se fia trecute cu vederea.

Sunt cunoscute incidintiele de mai de unadi in cas'a representativa a dietei unguresci, candu la amintirea interesului natiunalitatiloru din patria, ce Babesiu afla cu cale s'o faca, maioritatea magiara prorupse in hohote vatematórie, si candu ;in caus'a Tofaleniloru lui Romanu nu ise permise se si faca reflessiunile la respun­sulu celu catu se póté de curiosu alu dloru miniştri unguresci Rajner si Hor­váth, éra Babesiu, pentru câ la acésta procedura striga — „csak rajta" = nu­mai mai departe asiá! — fu chiamatu la ordine cu dogéna. Cu atat'a insa nu s'a incheiatu istori'a.

„Magyar Allam," organulu clerului catolicu celui inaltu, despre care organu se sustiene, câ sta sub protectiunea pri--matelui Ungariei, archiepiscopului de Strigonu, din amintit'a intemplare cu „csak rajta" luá indemnu a publica in fruntea numerului seu de marti'a trecuta unu artielu — de totu minunata, minu­nata in :sme si minunata in treitu, in fruntea si colonele organului servitoriloru altariului, urmatoriloru apostoliloru. Éca unu scurtu estrasu din acelu artielu, că­ruia numai la unele passagie adaugemu câte o mica reflessiune splicativa séu co-rectiva.

Elu incepe cu a spune, câ — Ba­besiu este primu-ministrulu dinastiei de Mocioni. (Se vede câ —acesta dinastia casiuna multa dorere de capu santiloru părinţi magiari)

Calaresce apoi dintr' unu capetu pona 'ntraltulu pre necalitur'a lui „Bors­szemjankó," organului umoristicu alu dlui Andrássy, cumca Babesiu ar fi ovreu bo-tezatu. Babesiu fiiulu de plugariu din Hodoniu langa Temisióra, alu căruia unicu frate, Isaila Babesiu, precum si sute de rudenii in dieci de sate de prin totu Banatalu, manuescu ca bravi tierani ro­mám cornele plugului, — Babesiu este presentatu publicului magiaru ca ovreu, firesce din iubire, din iubirea cea mare ce o au .magiarii catra ovrei si catra rene­gaţi, de cari, precum se scie, li furnica castrele.

Pentru ca se póta aretá publicului seu, câ Babesiu n'are nici ideia de statistica, dice, câ Babesiu a pretinsu, cumca dóue

din trei parti ale poporatiunei Ungariei „sunt romane." Dar Babesiu a disu chiar si respicatu, câ — „aprópe dóue din trei parti ale poporatiunei Ungariei nu sunt magiare." Si acum este intrebareá: gresi-

•t'a Babesiu contra statisticei, séu fói'a clericale contra adeverului? Mintit'a Ba-

jbesiu naintea dietei, séu cuviós'a fóia nain­tea publicului seu?? —

Inse acestea sunt bagatele, vinu acu­m'a-darurile celemari.

Dice fói'g, ómeniloru altariului cato­licu, câ — „magiarii nutrescu sentieminte de frăţietate catra poporulu romanu, că­ruia i dorescu desvoltare natiunale si cu care spera, că inca o data, împreuna vor înfrunta pre dusimanulu comunu;" dar cu omeni ca Babesiu — nu vor se aiba d'a face, Credemu câ nu; câci omeni ca Babesiu au avutu curagiulu a vi trage masc'a de pre faci'a fariseiésca. Cumca nutriţi sentiuri de frăţietate catra popo­rulu romanu si-i doriţi desvoltarea na­tiunale — o scie pro bine poporulu ro­manu din esperiinti'a sa de dieci si sute de ani; éra care este dusimanulu comunu, pre celu ce speraţi câ va se-lu mai ••în­fruntaţi o data cu noi împreuna, —- fiindu câ cuviosulu organu a uitatu a ni spune, éca venimu a i-o spune noi: este dualis-mulu, monstrosulupactu intre nemţi si un­guri contra celor'a lalte naţiuni ale pa­triei comune, precum se aréta elu in essecutarea sa practica.

Va se dica> de omeni ca Babesiu nu vre se scia organulu popüoru magiari si catolici, si pentru câ nu vré se scia, se adresódia guvernului ungureseu si-lu provoca, se fia rigurosu si necrutiatoriu cu omeni ca Babesiu, „căci daca amagitii de Morlaci au meritata furcele (spendiu-ratorile) apoi agitatorii romani le merita si mai multu." — Se adresédia si Dornni­toriului Carolu din România, dandu-i sva-tulu, se nu se incréda in omeni ca Ba­besiu, câci „D'aco-Romani'a la care lucra ei, nu este menita pentru densulu, ci alţii aspira la tronulu aceleia."

In fine dice, câ — amenintiarea lui Babesiu cu „csak rajta" privesce pe in-trég'a naţiune magiara si ea ar fi pol­trona, daca nu si-ar insemná acest'a si n'ar urmá svatulu.

Acest'a cuprinsulu pe scurtu aluar-ticlului lăudatei foi. -—

Cu o di mai nainte de aparerea a-cestui artielu, la post'a dietei sosi lui Ba­besiu o epistola din Cinci-biserici, datata din Szigeth si subscrisu Joh. Stettner. Am trece-o cu vederea, dupa datina, inse pentru momintele in cari a sositu, ni permitemu a estrage din ea vr'o dóue pasagie frumóse, dar — fora nici unu comentariu.

„Se cere multa neruşinare, a inter­pela pre minitsri in caus'a Tofaleniloru, candu se scie, câ acolo tieranii au fostu sumutiati de partit'a reaciiunaria. — Vrei dta si cu partiía dtale scene infioratórie ca la 1848 si 1849 9? -Intréga tiér'a te urgisesce pre dta si pre partit'a dtale.

Dta amerinti; — baga séma, că vei cadé dta in gróp'a, ce sapi pentru alţii." —

Scurtu dupa acest'a, joi séra, „Esti Lap," organu alu regimului, vorbindu de sgomotós'a scena, ce se intempla cu o dia mai nainte in cas'a representativa, intre partitele unguresci, despre care amintirâmu si noi la rondulu nostru, dar la care deputaţii noştri nu luară nici cea mai mica parte, — ca din seninu fulgeru dice, câ — Miletits, Babesiu si Borlea sunt caus'a acelui scandalu! Va intrebá

stimatulu publicu, câ — care póté se fia aci lógic'a ? Mai scimu noi. Dóra: aceea, care a fostu a lupului din délu, candu pretindea câ-i turbura ap'a rnnelulu din vale.

Si nu trecură trei dile, veni procu-rorulu regiu a cere permissiunea oasei representative ca se intentedia nou pro­cesu de pressa dlui Al. Romanu pentru unu artielu publicatu in irFederatvme" nainte de vr?o cinci luni si. mai bine. Cine intielegendu acést'a va crede, c^-— este fora motivu speciale?!

Tote acestea se 'ntemplara intr' unu scurtu timpu de cate-va dile.

Presiedintele camerei deputatiloru unguresci, pentru o simpla observatiune a lui Babesiu, „csak rajtat o observa^, tiune pré indatenata la acelu locu, in a-semene caşuri, manifesta o iritatiune straordenaria si esi din marginele drep­turiloru sale presidiali.

Maioritatea magiara a Camerei la simpl'a amintire a interesului natiunali­tatiloru, prorupse intr'unu scomotu si ho-hota furtunosu. ^

„Magyar Allam," organulu politicu alu preotiloru catolici din Ungari'a, - pro­voca pre Ministeriu la rigóre si recomenda — furcele. ^

Post'a dietei aduce amerintiari pri­vate din provincia.

Unu organu de publicitate alu regi­mului impinge o vina ásupr'a barbafölonr noştri pentru unu incidinte, la care ei n'au nici cea mai mica parte.

Procurorulu publicu amerihtia pre diu Romanu astadi pentru o fapta forte vechia.

Ce potu se fia acestea, de catu' presemne?

Si de ce alt'a presemne, potu ele se !

fia — de câtu de — terorişmu? Dar noi totu mai sperâmu: sperâmu

forte in Monarchulu, si totu mai credemu câ esistu si intre magiari — patrioţi ade-verati. Vedemu iritatiunea celoru de la potere, si credemu câ este, pentru câci tienu amerintiata pusetiunea; dóra nu ne vom insielá, daca vom supune, câ ei sunt resoluti a si-o aperá cu ori ce medilóce: insa tocmai pentru acést'a — noi vom urmá a ni pestrá cumpetulu.

De la Diet'a Ungariei.

Siedintia Casei representantiloru din 2 Dec. se deschide prinpresied. Somsich la 10 ore.

Dupa autenticarea protocolului despre siedinti'a precedinte si substernerea mai multora petitiuni, — Ministrulu Gorové presenta u n u reportu despre praséla de cai pre mosiele sta­tului.

Se trece apoi la ordinea dilei, adeca la incheiarea discusiunei asupra conturiloru finali de statu pre anii 1867 si 1868.

Juszth in discursu fora nici o inBemne-tate si-motivédia flnahninte propunerea; i urma apoi Ghiczy K. cu o cuventare emininta pentru, propunerea sa si respective a comissiunei finan-tiari; dupa densulu Kautz oa reportatorele co­missiunei cu o splicatiune scurta si buna a pun­tului de manecare alu comisiunei ; in fine Min. Lónyay cu unu discursu forte lungu *i destulu de interesante — in fovórea propunerei lui Jus th .

Incheiandu-se astfelu discussiunea, la ce­rerea aloru 20 de deputaţi se face votare no­minale — a) pentru primirea seu neprimirea vo­tului comisiunei centrali: 228 voturi nu pri­mescu, 147 primescu, 53 sunt absinti . V a se dica cu maioritate de 81 voturi s'a respinsu vo

tulu .|j^í$8iune* cef^trali ff—•#»} pentru primi­rea,'<B$U neprimirea propunerii lui Justh: 229 voturi primescu, 104 nu, 93 sunt in abs in t ia .— Presiedintele anuncia primirea cu maioritate de 1,25 voturi.

Cu atat'a siedinti'a la 2 óre 40 minute se redica. Cea urmatoria niaue.

Siedinti'a casei reproş, din 3 Dec. la ffî óre

Presied. Sonisich.oc deschide, dancfifcetire protocolului; carele se adopta.

Presiedintele presenta petitiunile si pro toeofulu ffe alegere alui Cséty L . din Nasseudu

Peti t iunile s e dau comisiunei pentru peti tinni, ér& protocolulu lui Cséry comisiunei verific'atórie;

Directoratulu causeloru reg. cere facultate d'a intiSpt'a procesu de pressa lui Al. Rommni, pent ru unu « r t i d u din n r . 68 alu ,„Federatiu-nei."<—> Se da comisă, pent ru imniunitate. •;•:•)».'ţ|oii deputaţ i .aübsteiáju-petitiuni, cari

á semeaéasex fau cömisBinnei 'pentru petitiuni • •'M'Téthß.cáttí a s e p u n e pre, mane la ,ord

dilei sproteptuiu>de dójgé pentru ş tergerea tim> brului de gazete . Se>primesce astfelu, ca ntei ttótefo'se^trée&prto secţiuni. ••

Juriulu alu VIL a verificaţii definiţivu p re Halász,B. - i >i-v,H

Gomiss. pentru dmmtirih ferate .propune O -Modi ficaţi un e in\coti cessiunea societate! dru multfi ungv Í orientale. -4-' Se vau tóparí si pune la ordinea dilei. : ,

•'•".'W\k<Lónyay substerne idiferite resuraate la bugetu si list 'a pensiiinarHqrii. : Se dau comisa, finantiaric.

^ Min.' &őb t>é 'p ropune . unu>proieptu de lege perjtr» acoperirea speseloru marinei ung. si pent ru acoperirea speseloru p o ş ţ a ţ d i n p r i sosulu „yepiteloru poştali, Şe vor t ipări si pune 1» ordinea dilei. '-*-' , ;

;.;,.! .Preeiedi provoca pre Csiky ş e s i faca ob servatiunile la respunsulu Ministrului cnltelpru in priyuţtj'a ^ r t e j pentru scólejp din; Agria.

Csiky eritisédia resptinsnlu ministrului, si; yee" sfi 'propuna ö^esplutJuae, dar "pi-esjcdn-i»l«,feţdr>e&^dia: oase» ^n'tţeVrca,-^!, pnaioritatea. ió respunsulu miniştrajni spre sciintia. ,

Se trece la ordjaea dilei, i a discut er ea propunéri loru ministeriali pen t ru f prp lungi rea legiloru.de. aecişe.

Tisza K. cere a se îndruma, Min. finan-, tieior.u, 4ja se ; aduea , o p ropune iy jpen t ru )s te r -gerea monopoliului de tabacii si pen t ru r egu ­la re* iuniQru,ace,işe.rqi . : •'ih,' i-

Min. Ijfay&y este contra ştergeri i mono-, podului de tabacu, câci venitulu n 'are..d?,unde se se|<!ompdnsedio; éra in catu pent ru regula- , rea, ce ru ta , la aceea lucra degia o ancheta . ; r P e n t r u ; propunievea lui Tfsza yorbescu:

K&mendy, h. Simonyi, Tisza L . şi Simonyi Er.; cont ra acelei propuneri , si pent ru ce re rea uii~ materiale — Hoffmann. In fine mai vorbesce o data .Minist ruluXţfo^ay si apoi Tisza K, si cu atât'* (liscusiunea gen. se închide.

Punendu-Ue la votu, se primespe pro?, punerea comissiunei cu indatenat 'a maior i ta te a regimului.

Se ió aquţn Ja deşbatere speciale propu­nerea pentru pre lungi rea monopoliului de ta-bacu pro unu anu. Pun tu lu I . se primesce, fora fc'ontradicere; la álu I I . Konda face emen-damentulu, ca se se dica in locu de : se prelun-geşco pon' la 31 D e c . 1870, astfelu : cu 31 Dec. 1869 înceta definitivminte. — Csiky sprigine sce, emendamen tu lu ; carele insa p u n e n d u s e la votu, cade, si se primesce testulu comis­siunei. .

Cu a ta t ' a siedinti 'a sé redica. Cea urma-, tória mane : di la 10 óre,

"**"Siedinti'a casei magnafilorit din 2 Dec. la 12 óre, sub'presiedinti'á judelui dé curia Májláth. ' '' •'' " ' ' i"'i:"'''

Dupá auíénticarea protocolului siedintiéi precedinţi,' ' Min. ' ' ''Rajner fácé reportu despre primirea, gratulátíunéi înaltei case de catra Ré­gin â, Ia' diú 'á éi onomastica.' Se primescu apoi nuhcieîe Casei deputatîlorn cu proieptolele de lege votate acolo, cari se dau comisiuniloru con-cernintl, si cu atat 'a siedin'e se inehoia.

c a armonia si,eu cqnenrsulp câtu si* póté d zelosu alu poporului, ni se fecera reportur i , a) din comun'a Racovitia, in cot tu lu Temisiului pr^ojpapiatulu tjiijziagiului,, unda-la o&aaiunt>a scjr&ajerţi de co«^i t» i ro li sosi 'eeloru adunatí" i m b t c ^ t ó r i ' a rs9îftie) *ok.|ßnfc'"'ungnrescn^de ^|djţe, w^.jecursuhi Îowţ í ídecisu, ca biseif! c ÍHfes ié de ani ocupata pr in par tea trecui; la aţta, .{ubnfeşsiuae,..pe,.{emeiulu legei so li se

.restitiie^ca, o scire ee t ü primita cu d i v a t é Mi l i t a te ; — b) din Comun'a Ohaba-serbésca: t ractulu Lipovei, u n d e la ocasiunea solenitate diu protopopu .1. Tieranu însufleţi poporulu pentru scóla, si anume pent ru scól'a con feisiunale] din; care indemnu păr in ţ i i de atunci u r m a r ă a t rami te cu multu zelu si acurntet i t ta cöpii la scóla; éra fnaí.tar diu la alta, ocasinne d in îndemn ulu docinte Uli« V Pacatianu, puseră iemeiu la unu fondu scolasticul ;fftceiidu inceputulu cu o suma de 160 fl; ce luará din custatoriulu fondu comu nalu. Bunele plecări a lepoporu lu î meri ta tóta laud'a si astfelu u rmandu mai de parte, pro sperarea morala si raateriala.se va ajunge de s i g u r a ; — <i)Solcitil<a, in comitatulu Ţernlsiulu protopopiatulu Veisietiuluî) unde solenitatea asemenea condusa de d. protopresviteru, cu numele Jos. , Popoviciu, avü resul täte memo­rabili .De presiedinte a lu comitetului parochialu se alese prin învoire comuna diu proprietariu de acolo, maiorulu c= r . in pensiune Jî- Ioano viciu; si apo i , de vice'presiedinte; prejutulu Marianu 'Laticu, éra de notariu invetiatoriulu J . Cocóra;. ă\d protopréshUerU' lumina popo ruluua^snpr'a.'folosului scólei si a nume .a scó­lei confessíóoale, éra ia cuvintele dulei s i l u -minatórie ale dlui protopopu, respunse unulu dintre ' alegatori cu o elocintia s ien tus iasmu c â s u p r i n s e p r e toti. Si aci, car•.pretotindenea se'facu- amintire cu multa lauda despre 'barba tîi de frunte, , ,cari conlucrară la emanciparea si sistemisarea bisericei romane natiunale.

••«-.- Pesta, in 2 dec. ,1869.

D. Despre constituirea sinoâelbru si corrii-teielorü 'pârochiati in cea mai buna ordine si

v Ce i i i e t é í í i i , in Noemvre.

CU tóta atenţiunea si cu multa bucuria cet i ramu in pretiuit'a nóstra .Albina" reportu­rile despre constituirea sinódeloru si cömiteto loru paröchialí' pvîri ma-i multe comune ? dar tóte câte cetirărnu, se reduceau la eseciltarea' asiaV dicendu á cat í -va %%.\ din statutulu bi'g., abia inse unh reportu aflaramu despre începerea ac tivitatci ' j)rîn insusi comitetulu alesu, Si din iacésta causa credu a face bunu servitiu publi­cului, cartări vinii a dá prin acést'a o mai de parte dovéda'despre cum si-incepű si la riói co 'niitéfú'lü paróchiale viéti ' í tsá practica. '• ' •'

Ni-aü electrisátu si petrunsu itiimele cu­vintele Albinei, candu in n r . 83 dise, ch — nte-nerimea nóstra este viitöriidu célú mai de aprópe alu natiunei, si cum va fi ea, asie are se'fia acélu viitorm; mai doparte, ca conducătorii Albinei dîn p'a'rte-si ín tóta viéti'a loi'u s'au straduitu a contribui, ea ea, tenerimeá nóstraj se deviná cea 'mai solida garanţia pentru unu viitoriu mai bunu si mai frumosu, decatu ce ni*ă fostu treeiitulu. Da r 'credemu, ea chiar astfelu trebue se cuprindă tóti bărbaţii mtieligintţ' aî natiunei si cu intregu poporulu nostru, anume representantii sei de prin coiriune si de priri có miteire — chiamarea loru cea înalta, cea saéraj crestinésöa si natiunale. Vreu se d icu : euere-scerea buna'a, tenerimei se se ocupe mai vertosu; pen t ru ' acés t ' a se sacrifice din respoteri. Prin acést'a vof contribui mai multu la fundarea unui viitoriu mai ''tfunU' si mai frumosu, de câtu ce ni-a fostu trecutulu.

Comitetulu riostru paróchiale a priceputu si a inceputu a conlucra.

A fostu vorb'a de intielesulu si aplicarea statutului org. si aci s'au nascutu in iniilte parti multe confusiuni si banuele ; pentru câ cărtu­rarii poporului nu-si dedeau destula truda intru a studia, a cunósco si a petrunde adeveratulu spiritu

: alu legei nóstre, si astfelu teiidintiele publicului adesea veniau in cónflictu cu mesurele condu-

fcatórie ale dloru protopopi. Si a disu „Albina," „se se; lasé 'certele si numai un'a se se tiena in vedere, aceea, „ca tóte dispiisétiunile statutidui se se, splice si aplice in celu mai liberale si mai fratiescu intielesu.u

Si acestu svatu de auru a aflatu ascultare în comitetulu nostru.

L a noi s'a fostu organisatu comitetulu p r i m ' a data in 19 sept. kstfelu, din 20 de mem­bri alesi,subpresidiulu celui mai betranuparochu; dar membrii comitetutului aveau trebuintia ne

aperatii de conducerea si consiliele parente-lui Nie. Murariu, carele ca preutu mai teneru nu erá in Comitetu. Cu tóte comitetulu lu alé-

; sése d e p r e s i e d i n t e ^ a r densulu^iespectandu star,, ; tutulu,- r e s e m n a t acum svatulu aiclbinei veni jN* aplicÄks,- caeî*presiedintele "normalii, diu pafe \ chu Máreu Poşpwiciu, convocandli sinodu sérá-ordinaiîU/ Jöenlu unui jnemßwi din comitetu^ ce devenise ţepjtropu,sfi» !ale_su^dlu N. Murari i cu ulţifoâmitate 'inj comitetu, %r comitetulu. in data lu alése de "presiedînte, si astfelu tóte se întocmiră in cea mai frumósa armonia, in câtu multiumirea este comuna si folosulu pipaibilu. Adaugemu aci sub .j* in copia Protocölulu sie dintiei a V. a comitetului, din carele onorabilea Redactiune se va convinge, câ eum se trac-tédia si decidu obiejitele, si cum si-pricepe si practica comitetulu nostru paróchiale chiamarea (Dâmu locu citatului protocolu, fiindu câ póté se servésca de esemplu si indemnu la mulţi. Red;) Unu membru alu Comitetuhti.

./•.Protocolulu siedinlţei aV. a comitetului pa rocliiaht, din Comuna Gernetézu, tienute in 4 Noemvre J869. tr— De fajoia au fost toti membrii Comitetului si epitropii,

1 Presiedintele; \^ deschidiendu siedinti'a, sa­luta pre membri si ii îndemna la zelu, sacrificie, buna '»tielegere, si t r ecendu la lucru, d i c é :

::r .Nr* ;L Avemu recruţi destui, lauda-Dlui, dar n'avemu, arme, pentru a-i deprinde la lupta., pentru ca se devină dibaci aperatori ai Tronului, patriei si; natiunalitatei. Avßmu 80 copii de scóla, dar abé doi au cârti, si si acelea vechi. Este trebuintia se ne'ngrigimu de medilóce pentru cumperarea de cârti si de-materialu de scrisu. — Cestiunea se desbate si se

Decide: Ne aflahdu-se bani gat'a in cassa, epitropulu Ad. Jiclíinu*va aduna de la detorasi si'pOna J n 4 dile i va administra prin judele co-rimnalu Comitetului, (Jaréle Va procura cele ne­cesarie; părinţii scólarilom. caror'a se vor îm­părţ i cărţile, Vor fi detori celu multu in 30 de dile a respunde pretiulu loru ; cu acesta incassare se insarcinédia judele comunalu, carele va re­spunde 1 sumele incassate noului epitropu Pera Giurchi. '• • 1 i • • - . • . . ;

Nr. 2. Presied. dice, câ scól'a esistînte nu corespunde 'prescriseloru legei pentru instruc­ţiunea poporului; deci propune a se prelimina WO fl. v. a. pre a. 1870 pentru zidirea unei scólé iióúe.

1 Mémbrulu Vasa Vasinu tiene câ ar fi mai bine a se reparti o suma de 500 fl. ],re locuitorii ca pamentu si dieleri si a f se incasa pr in judele comunale naintea sf.eseloru ce-raúnali, — Se. desbate si '

Decide: Só primesee-propuneroa lui V. Vasinn cu adausulu, ca dela cei de alta con-fessiune se nu se iucassedie bani pentru scóla.

N. 3- Presied* aduce, câ comun'a l a 1849 a datu eráriului bucate în pretiu de 1100 fl; deci se- se 1 asculte judele : daca s'au incassatu vretensiunea, si co e cu banii ?

Judele presinte diee, câ dupa deslucirile uate dela notariulu comunale pretensiunea se

reduce la -500 fl. w. w. — Se face dosbaJtere de diumetate óra si se ') ,,

: Decide: Presiedintele Comitetului este însărcinata a căuta unde stá impedecata tréb'a de nu se plfttescu aceşti bani ? In casu de lipsa a luá unu aperatoriu si banii scoşi a-i adauge la capitalulu pentru scóla.

N. 4 . Presied. d i c e : Am citita despre caşurile scóleloru confessiunali din Buda-vechia si Agria si despre influihti ?a cartiloru funduarie asupra dreptului lorii de propr ie ta te ; deci fiînd-câ nu 'scimu, cum este mtrudusâ in cartea fun-duarîâ ' oas'á nóstra scolaria: se se esmita doi membri, cari se caute.

: Se decide : Judele comun, si Vasa Vasinu se mérga pre vineri in 7 a. c. la Temisióra si se1 se convingă, si in casu de lipsa, presiedin­tele fora intardiarö se irigrigésca, ca cas'a nó­stra scolaria se se introducă ca scóla confessiu-nale. — ''••'•

Cu atat 'a se inehîse siedinti'a, si protoco-ulu se subscise de presiedinte si de notariu.

Aliosiu in Bana tu , in opt. 1869.

Iri nr . 82 alu Albinei unu corespundinte anonimii Vórbindu de constituirea sinodului si comitetului parochialu in comun'a nóstra , a aflatu cu cale a atinge in modu vatematoriü jre ambii preut i , ne-alesi in comitetu, intre

cari sum si eu subsérisulu, din care causa m e sentu pr0vocat .ua respunde

Suni descrisu ca turburator iu de pace si ca unulu contra căruia la sedri 'a comitatului ar decurge o jnves t iga t iuno criminala. Se ve­demu pentru c e ? — Dice d anonimii, ca, co­

m u n ' a mi-a datu votu de ne'ncredere, neale-gendu-me in comitetu. Se vedemu cum s'a itrtemplatu.

Comun'a Aliosiu a re conscrisi 300 mem­bri a l ega to r i ; §. 9 alu statutului org. prescrie, câ ce lebrarea sinodului si obieptele c e au a fi per t rac ta te se se publice cu 8 dile mai nainte , in biserica; la noi in 21 . Sept. s'a publicatu si in 22 s'a t ienutu, éra dintre alegatori chiar pentru acésta publicare nelegiuita s'au infati-siatu numai 29, va se dica nici a diecea par te , si aceştia pre cari a bhie-voitu a - i chiamá a r u ­mé judele comunalu. Veni apoi diu protopopu s i c e l l . d e pre o char t ia numele membriloru comitetului, 20, si 3 epitropi bisericesci, 3 şcolar i ; va se dica d. protopopu ale'se de ca­pulu seu pre cei de facia, eVa ei s t r igara ,„se traiésca!"

Astfelu a fostu a legerea . Acum intrebu : cine ni dede votu de ne ? ncredere ? Popnriilu, seu protopopulu ?

Despre membrii comitetului a r fi mul te de d i su , dar — las'se dovedesoa vii toriulu, . daca astfelu de ómeni vor respunde misiunei bisericesci, scolarie si natiunali . Eu nu voiu se v a t e n i U i p r e nimenea da r nici n u voiu ser am par te la vin"* a l tor 'a . Atat 'a totuşi spunu, c â defraudarile ce s'au comisu in biseric'a si co­mun'a nóstra, ingrozescú sufletele cura te . — Unii puciui oneşti in comitetu vor fi nepotin-tiosi si doi - dóra chiar pentru acést 'a au si parasitu consortiulu.

Fire.sce deci, câ se critica din tóte părţile a*ctulu acbs't'a de a legere; ' dar lu critică toti, se' critica elu insűsi pre s ine : deci pentru ce a n e face chiar pré noi ambii préuti nedreptăţiţi, de turburători ai pacei, candu pacea si ordinea o turburară — cei ce calcara legea!

Credu, câ nu póté se pretindă cu dreptu cuventu nimenea, ca se finiu indiferinti la călca­rea legei bisericesci; dar indiferinti am fi candu vediendu lucruri ca cele ce se petrecura la noi, am tacé. D a r apoi pentru ce chiar cei mai bun i bărbaţi ai natiunei totu mereu ne provoca se ni aperâmu- cáusele natiunali si confessiunali!

In câtu pentru alusiunea la o cercetare criminale, fiindu câ diu corespundinte anonimu me silesce, desi cu- părere de reu, dar trebue se spunu !—- pentru aperarea onórei mele, câ>chiar contra dlui presiedinte alu Comitetului decurge, icea cercare criminale si inca pentru o causa ce scandalisédia intréga preutime. Actele se afla la sedri'a comitatului sub datulu 28 sept. Cine poftesce mai departe deslucire, acolo va gasi . D a r diu corespundinte nu amblo a suspi-tiunâ si calumniá pre alţii, pentru ca dóra se iscunda pre adeveratu vinovaţi.

Onorabil'a Redactiune credu câ mi va aflá îndreptăţită cererea, ca se mi se publice a-ceste modeste si moderate reflessiuni.

Vie. Schelegiann,

' paroc. si asess. consistorialii.

:•<_, Caransebesi», în Noemvre 1869.

' '•! - (Mvltiemita publica.) Tenerimea clericala din institutulu Caransebesiului vine prin acésta n>si esprime cordial'a multiemita publica prébu-nului seu părinte si episcopii J . Popasu pentru gratiós'a sa concesiune de a se aduna tenerimea clericala regulaţii in tota joi 'a cu ocasiunea unui cnrsU practicu de limb'a si literatur'a romana, pentru cetirea foiloru si a altora opuri romane, spre scopulu inaintarei in cultur'a si literatur'a romana si totu de o data alu cliltivirei sentiu-lui natiunalu.

Sa r c ina propunerei limbei romane la a-cestu cursu practicu a primit'o asupra sa vene-rabilulu si demnul ii de chiamarea sa profesoru J . Tempea, carele totu o data e alesu diri partea intregei tenerimi de conducatoriu. Dreptu aceea tenerimea clericala pentru acésta bunetate a j.astoriului seu supremu si pentru bunavointi'a dlui profesoru J . Tempea de a primi asupra-si sarcin'a spusa, vediendu-si ea acuma intru câtu-va roalisata un'a dintre celo mai ferbinti dorintie ale sale, vine pătrunsa de stima si vene-ratiune catra bunulu seu episcopu diecesanu J. Popasu a-i aduce multiemita publica si a-i aretá nemarginit 'a bucuria , ce i-a öausatu acésta pré-gratiósa mesura. Asemenea si dlui profesoru Tempea. Primesce dar bunule Archipastoriu,ura-rile nóstre cele sincere, priri cari Ti poftimu totu

binele cn atat'a mai vertosu pentru cacunoscért-du-ti zelulu celumare ce-lu riutresci pentrupros-perarea turmei credintióse isi intregei naţiuni ro­mane, nu ne indoimu,ca si mai departe vei spri­gini tenerimea clericale spre scopulu definitivu alu tendintieloru sale salutarie. Se traiésca Ilustr. Sa Diu Eppu I. Popasu! Se traiésca diu profesoru I. Tempea!"

Tenerimea clericala.

România. Cuventulu de tronu, prin care Doninito-rinli Carolu I. deschise camerele, suna:

Domniloru Senatori! Domniloru Deputaţi !

Sunt lericitu ca, dupa aprópe trei luni de caletoria, ce am intreprinsu mai cu deo­sebire in interesulu Tierei, me aflu din nuou in midiloculu d-vóstre si ve potu anunciá in persona realisarea .uneia din cele mai legitime d o r i n t i c a l e poporului Romanu si uneia din cele mai principale, preocupatiuni ale animei mele : casatori a mea.

Salutata ' cu entusiasmu de naţiune, pri­vita cu plăcere de Suveranii puteriloru euro­pene, insotirea Mea cu Principés 'a Elisabeta, adaugendu anca legaturile de sânge cu cele lalte familie domnitóre din Europ 'a afla in amó­rea poporului romanu céa mai dulce a ei con­sacrare.

Astu-felu realisandu-se un'a din cele mai esenţiale conditiuni ale consolidării dinastiei romane, consórt 'a Mea, incuragiata pr in ace-lesi siintirninte de ámóre si devotamentu, ce-mi ati aretatu Mie, va poté împlini marea misiune ce-i impune Tronulu României, pentru ca Amen-doui impreuna se potemu atinge scopulu co­munu : mărirea si 'prosperi tatea iubiíeí n'óstré Tieri .

Onorurile ce am prîmitu de la Suverani, ale caror 'a curţi am visitatu, se resirangu asupr 'a natiunei r o m a n e ; ele erau date Suve­ranului ei,care erá pretudindenea insotitu de au-reol'a coronei Românie i ; si astadi acele mari poteri au unu titlu si mai multu la recunoscinti'a nóstra.

Banuelile disparendu, confiinti'a revenindu sunt in dreptu a crede ca relatiunile nóstre cu înaltele Poteri garante au se iee d'äcum nainte unu caracteru si mai favorabilu pentru intere­sele nóstre.

Aceste poteri n 'au uitatu si nu potu uitá eh naţiunea Romana, asiediata la porţile Orien­tului, pe marginea celui mai mare arteru de comunicatiune, este clnamata, prin desvoltarea dilnica a fortiloru sale morale si materiale, prin paşii sei rapedi spre civilisatiune, a jocá unu mare rolu in ecilibrulu Europei orientale.

Acestu rolu ni va fi cu atatu mai uşioru de implinitu, cu catu lealitea va presidá mai multu la pazirea cu santienia a indetoririloru ce ni sunt prescrise pr in tractatele care au. pusu sub poterniculu scutu alu Europei legatu­rile nóstre seculare cu Inalt 'a Porta.

Aceste tractate au precurmatu de dreptu amesteculu strainu in afacerile nóstre interi­ore ; inse chipulu celu mai securu si mai neine-ritu de a face ca străinii se nu intervină in cele din lantrü" ale nóstre este ca si noi se nu ne amestecămu in trebile veciniloru nostri. Atunci in adeveru câ pragulu casei nóstre va fi necal-catu si santu.

Ca acésta politica, care o urmâmu si care ni este dictata si prin obligaţiunile nóstre in-ternatiunale si prin positiunea nóstra, este poli­tic'a cea mai buna, se dovedesce prin bun'a vointia ce astadi gasimu in Poterile garante, de a îndestula p*rin Convention» interbatiunafe tote cestiunile nóstre de interesu comunu.

Asiá guvernulu Imperialu alu Austriei a primitu ca prin cale de reciprocitate, se se esd-cute in tote provinciele represiritate in diet'a din Viena, sentintiele tribunaleloru romane in ma­terie civila si comerciala.

Asiá dóue Cónventiuni sunt a se incheia cú guvernulu Austrb-Ungaru pentru otarirea pnncturi lom de intelnire a câiloru ferate ro­mane j cu caile ferate aUstro-ungare de la Sucéva, Orsiova si Brasiovu.

De mai multu timpu urmau drepte si ne­contenite staruintie din partea tierei. pentru a se reinoi, printr ' o comisiune internatiunala, vechile nóstre otare d'alungulu provincieloru austro-ungare. Guvernulu Meu are de plăcuta detoria de a vi anunciá dd. Senatori si dd. Deputaţi, câ

; guvernulu actualú a lu Ungariei a datu satisfa­cere cereriloru nóstre.

Comisiunea internatiunala chiar a si in-tratu in lucrare. Desi din caus'a timpului i-naintatu, ea n'a potutu multu propasi, totuşi de pe acum potemu a fi multiumiti de resultatulu insemnatu alu constatariloru sele. Asiá comi­siunea a statornicitu la judetiulu Buzeu câ ade-veratulu otaru intre ambele tieri este dis'a Chia-i'a. Buzeului, éra nu pe unde pretindea comu­n'a Zagonu.

O alta vechia calcare de otaru s'a con-statatu pe teritoriulu romanu de la riulu Barsca in susu, alăturea cu pereulu Pitacu.

Dispositiuni sunt luate pentru restabilirea pe faei'a pamentuluí a adeverateloru nóstre o-tare, precum in unanimitate s'au statornicitu de comisiunea internatiunala.

D-vóstra cunósceti dreptele cereri ale Ro­mâniei in cestiunea oborirei jurisdictiunei con­sulare. Acésta stare de lucruri, esceptiunala si necompatibila cu drepturile si legile României, a tostu supusa la cercetarea generósa a Europei inca de catra adunările natiunale din 1857. Me aflu in dreptu a crede cä in fine suntemu in ajunulu dilei, candu si m acésta cestiune Roma­ni'a va intra in deplinuiu esercitiu alu autono­miei sale.

Dejá negotiarile nóstre pentru incheiarea unei conventiuni, cu scopu de a se supune na­tiunalu rusi la jurisdictiunea legiloru tierei,

isunt sfârşite; si spriginindu-ne pe buna-vo-• intia a. M. S. Imperatorului Rusiei si a guver­n u l u i seu, speru câ chiar in cursulu acestei sesiuni se va poté presenta corpuriloru legiui-tóre instrumentulu definitivu.

Negot ia r i ' in acésta cestiune sunt înce­pute si cu cele lalte poteri europene.

Terminulu conventiunei încheiate cu Ser-,bia, pentru estradarea reciproca a desertori-;lpru si a criminali loru,. fiindu eapiratu, s'a pri­mitu de ambele guverne incheiarea unei nóue conventiuni, in care nu vor fi uitate principiele noului dreptu publicu européuu, in privinti 'a emigratiloru politici.

Ám cu multiamire de a constata câ re­latiunile nóstre cu bun'a nóstra vecina Serbi 'a devinu din di in di mai amicale si mai intime.

Ratificatiile conventiunei pentru naviga-'bili tatea Prutului sunt efectuate; întrunirea comisariloru Staturiloru co-riverane se va face in curondu.

In vederea lucrariloru ce intr'unu timpu apropiat u au a face din PrutU unu riu cu na-vigatiuno regulata, guvernulu meu este in tra-tatiune pentru restabilirea unui serviciu de

1 transportatu caletorii intre ' last - ' s i Galaţi. Tote conventiunile mai susu citate se vor

supune aprobatiunei d-vóstre. D D . Senatori dd. Deputaţi , veti aflá cu

bucurie câ marin'a nóstra de comerciu din di in di merge spre dosvoltare. Dejanumerâmu aprópe de 200 bastimente de mare sub pavilonulu romanu, si cari aparţinu indigeniloru> numai in anulu curentu s'au acordatu patente la peste 30 basti­mente.

Va fi de interesulu tierei, va fi o lucrare nu din cele mai putinu 'merite rie ale d-vóstre, déca veti dá guvernului meu midilócele nece­sarie, pentru a asecurá marinei nóstre o desvol-tare in proportiune cu întinderea tiermuriloru nóstre de Dunare si de mare.

Celu anteiu pasu, spre a ajunge la acestu folositoriu resultatu, va fi negresitu o câtu mai curunda punere in lucrare, a votului d-vóstre, in privinti 'a deschiderii portului României de la :Marea-Négra.

îmbunătăţ i rea financeloru Statului este •preocupatiunea constatata a guvernului meu.

Mai multe deficituri, repetate si acumulate din anii trecuţi, au crescutu detori 'a flotanta pana la o cifra, care trebuie se descepte in toti dorinti'a de a regula iniediatu stingerea ei, si de a o margini pe viitoriu in limitele unei simple 'operaţiuni de tesauru.

Acestu resultatu va fi lesne de capetatu, indata ce veti stabili, in contielegere cu guver­nulu meu, unu adeveratu ecuilibru budgetaru. Tiér 'a are consciintia de resursele ei, ea a susti-nutu si susţine creditulu ei la înălţimea la care vedemu ajunse statele cele mai bine întemeiate. Remane ca si d-vóstra se-i veniţi in ajutoriu cu rnesurile ce veti combina in intieleptiunea si patriotismulu d-vóstre.

Guvernulu meu v'a supusu in privinti 'a acést 'a inca din sesiunea trecuta mai multe proiecte de legi. Ele se vor complecta in sesiu­

nea presenta prin mai multe alte proiecte, pri-vitórie la imbunetatirea servîcieloru financiare, la o mai la rga desvoltare a resurseloru bud-getare.

Bunele d-vóstre intentiuni pentru inaltiarea prestigiului bisericei ro'mane, pe care le-ati aretatu prin grabnici 'a ce ati pusu de a vota credite pentru restaurarea, da locasiuri sânte, si-au datu fructulu loru. Peste 24 de biserici séu monastiri se rădica astadi din ruine, spre glori'a Domnului ; deosebitu de sant'a episcopie de Argesiu, unde s'a facutu in anulu acest'a cele d'anteiu si mai dificile lucrări pregatitóre, pentru a se poté începe chiar in viitórea primavéra restaurarea radicala a acestui mare monumentu de arta si de pietate străbuna.

Proiectülu de lege organica a bisericei, care se afla pe biuroulu Camerei, este pentru d-vóstra o alta ocasiune mare, ca se dotaţi san­t'a nostra biserica cu o organisatiune poterniea,, conformu canóneloru si traditiuniloru Tierii. Apretiuindu importanti'a si urginti 'a sa, d-vó­stre sunt fondatu a sperá, véti face chiar in se­siunea acést'a ca acelu proiectu se póta de­veni lege.

Uhu inceputu de îmbunătăţire la sórtea preotiloru de miru de la bisericile Statului din cate-va localităţi mai însemnate, precum si la protopresbiteriloru, vi se propune in budgetulu anului viitoru. Nu me indouiescu câ d-vóstra veti cumpCnl dupa meritu acésta necesitate, prin a căreia satisfacere biseric'a insási, va cresce in cuviintia si in demnitate.

Instrucţiunea publica reclama asemene o lege organica mai eficace, dupa esperienti'a de aprópe cinci ani la care a fostu supusa legea actuajij,. Un'a din condintiunile esenţiale ale irn-bunetatirei insţructiunei publice va fi infiintia­rea unei e/orie speciale a scóleloru. Guvernulu meii vi va propune unu proiectu, spre modifica­rea unoru parti din actual 'a lege. Budgetulu pe 1870, avendu a fi presintaţu int ru totu, con^ formu acelui proiectu, eu punu temeiu pe zelulu si activitatea d-vóstre, de alu face se dobandésca sancţiunea legis la t iva , in decursulu acestei sesiuni.

Spre generalisarea instrucţiunii pr imare, prescrisă de m a i m u l t i ani in legile nóstre ; a lipsitu pan'acum o sistema indestulu de com­plecta de inspectiune, care se fia totu odată unu midilocu poternícu de a o activa. Guver­nulu meu vi va propune instituirea in tote di­strictele de revisori şcolari, cu atributiuni mai întinse, si am tote cuvintele de a crede ca aici sta inceputulu celu ser iosua lu luminării la ca-

, re poporulu are dreptu si pe care legile ne in-datoréza a i-o înlesni.

Sunt mai multe parti din legea insţructiu­nei, care pan'acum n 'au fostu anca puse in lu­crare ; guvernulu meu a prevediutu infiintiare», in anulu 1870, de mai multe scóle de meserii in deosebite orasie ale tierei.

Basele puse pentru organisarea poteriloru nóstre militare, prin legea de la 11 Iuniu 1868, s'au stabiliţii in acestu anu din ce in ce mai multu. Diferite regulamente si instrucţiuni au venitu se puna in lucare si se desvólte acele base. Oştirea nóstra permanenta s'a armatu cir arme nóue perfectiunate ; armele necesarie mi-litieloru sunt sosite in parte, si astu-felu nu pe­ste multu timpu vom vedé functiunandu si noulu elementu alu fortieloru nóstre militare, militiele. Guvernulu meu s'a ocupatu si se ocupa pentru a pregăti tote instrucţiunile si depositele trebu-intióse ca, la antei'a chiamare si sosire a mili-tieloru, densele se se póta convinge câ sunt o parte însemnata a midilóceloru de aperare a tierei nóstre.

Pent ru ca armat 'a permanenta se serva bine de scóla ostasiésca in tote ramurile seiin-tiei militare prin care se tréca toti tinerii ro ­mani, in anulu aeest'a i s'a datu ocasiune a cu-nósce si serviciulu in campania, prin manevra­rea in corpuri mai numerose. Formarea tabe­rei de la Furceni , in timpulu carele am fostu mândru d'a fi insumi in capulu armatei , a pro­dusu resultatelo cele mai satisfacatóre, atatu in privinti'a spiritului de corpu catu si in privinti'a insţructiunei , prin manevre sistematice; cu acésta ocasiune armat'a. romana, atatu de devo­tata dinastiei, s'a aretatu câ este la înălţimea niisiunei sale.

Guvernulu meu recunósce câ nu este lesne nici bine a modifica din nou legea constitutiva a armării tierei. D a r candu esperiinti 'a aniloru din urma a doveditu lacune, neperfectiuni séu erori in acea lege, aceste neperfectiuni trebu-

escu îndreptate. Guvernulu meu vi va presenta' dar unu proiectil, care se cuprindă imbunefati-' rile ce sunt a se aduce acelei legi.

Asemenea veti grăbi, negresitu, dd. Sena­tori si dd. Deputaţi , votarea proiectului de lege ce se afla de mai multu timpu de naintea' d-vostre, despre tribunalele militare. Nepotri­virea, in care se afla codulu penalu militaru celu veehiu cu celu civilii, trebuescé se dispară c'o ora mai curendu. '

Guvernulu meu vi va presenta m alte, proiecte de Jegi,totu atatu de imperiosu reclamâ-te,precum:aeel'a alu contingentuluiânului viitoriu» acel'a alu soldeloru, unu nou proiectu pent ţu regularea positiunei oficiariloru, unu altulu pentru recrutare si unulu pentru înaintare, spre a le pune iii armonie cu nóu'a lege constitutiva a armatei . i :<

Guvernulu Meu vi-a infatisiatu in sesiunea ordinara unu proiectu de lege in vedere de a asecurá judetieloru o mai tnare descentrali­z a r e administrativa. Sunt in dreptu a crede câ D-vóstra, veti binevoi a supune iáöesM pro-jectu unei cönsciihtióse fs* grabnice cerösetariy pentru ca, aftea in sesiunea acést'a, judetietese-aiba a vi datora o mai întinsa indipendintóá in administrarea intereseloru lorii locale: ">t

Acésta lege ar remarté insá fora efectu, dd. Senatori iii dd. Deputaţi , déca' totu o -data D-v. nu ve veti -ocupa si ou realisarea autoritatei morale a primarilbru comuneloru rurale. Nu scăpaţi din vedete-, v e roga , Jca-legile votate de D-v. se aplica in tiéírai-prin aceşti primari, in cualitate de agenţi ai poterei esecutive; si ck prin urmare este si de unu in« teresu municipalu si de unu interesu geheralu :

ca aceşti magistraţi se fia indiestrati cu capa­citatea ceruta pentru a poté intielege s i a p h e á legile tierei. Un'a din conditiunile'de căpetenie pentru îndreptarea primariiloru rurale esteidé' a li redicá catu mai curendu funcţiunea de a-genti fiscali. •

Legea tecmeliloru agricole, prin ésperi-I entia s'a doveditu câ lasă inca multe de ákflfitu. E a nu este in stare a asecurá : agriculturei acea rapedef si deplina'îndestulare a: intereseloru sale, fara de care lucrulu câmpului nu póté propasi. ^Guvernulu meu vi va presenta madi ficatiunile, pe care le socotesce'.de neaperate >

spre a face ca acésta lege se corespunda laiina-re leseu scopU; ••'<:>

Legea politiei rurale a inceputu atsi do . vedi salutariele sale efecte. O mai buna politia s'a introdusu in • comunele ruralei ;si nunferuiq delieteloru campesci. s'a imputítratu. i intr 'unu chijiu simţitorii. Acést'a legiuire prevede, i a fie-care judetiu statornicirea unei o a s e de ase-curare in contr'a bóléi viteloru. Esperienti 'a a; doveditu câ judetiele nu sunt in stare d e r a creá aceste stabilimente si câ chiar déca acest«a s!aj întemeia, ele prin micele loru medilóee, ri'ari fi in stare a respunde la intentiunea legiuitoruludi

Trebuie dara ca represontanti'a natiunala se se oeupe cu adoptarea unui midlocu mái nimeritu, pentru a feri clasele muncitóreide marele pagube ale epizootiei. ,

Guvernulu Meu vi va presanta unii pro>: jectu de lege pentru fondarea unei Case de an securaré generala a viteloru. , ' , , '

Do la, 1 Aprile trecutu poştele străine si-iaU luatu sfarsitu in România. Conventiunile inche-n iate intre guvernulu Meu si intre 'monarchi 'a austro-ungara si intre Gormani 'a de nordu, sunt astadi puse in intrég'a loru lucrare; in curendu: aceste acte internatiunale se vor imulti printr 'o conventiune încheiata cu irnperiulu Rusiei. ,-.

Poştele nóstre, incredintiate in mani ro­mane, functiunéza bine! In comparatiune ein veniturile anului trecutu, poştele infatisiéza in anulu 1869 unu sporiu de aprópe unu milionu, candu cheltuelile sunt mai aceleaşi ca din tim­pulu candu nu aveamu de catu unu serviciu postalu interiorii.

Art . 54 si 55 din legea rurala, din. deose­bite împrejurări, au fostu remasu panaţ pcuma nepuse in lucrare. Guvernulu Meu a lua tu tote mesurile pentru ca, cu aprobatiimea D-vosţr^,, insuratieii si cele lalte categorii de săteni, pre-vedinti p)rin articolele de mai susu citate,, se fie pusi pe moşiile Statului in stepanirea particele-loru de pan>entu, ce li sunt acordate prin lege.

Guvernulu Meu si-pune tote silintîele de a ardicâ pe fie-care di justiti 'a la acelu gradu, de unde ea se inspire încrederea in laintru, consideratiune in afara. Curtea de easatiune, redobendîndu-si autoritatea, sa morala, si asigu­rata urin respectarea legei inamovibilităţii sale,

este pusa jiţ positiune de a-si împlini cu efica­citate lucrările marei sale misiuni. Unu proiectu de lege, depusu pe biuroulu Adunarei, relativu la distributiunea causeloru între ambele secţiuni, este de natura a inlesni forte multu lucrările fie-careia. Se iéu mesurile cele mai practice pen­tru ca legile cele nóue, mai alesu procedur'a ci­vila si legea organisarei judecatoresci, putinu aplicate séu reu intielese in unile localităţi, se se aplice in tóte părţile lo ru : ckei garanti 'a ce presenta o lege resulta numai din esact'a sa a-plicare.

Projectulu de lege, depusu la Adunare, privitoriu la inamovibilitatea curtiloru de apelu, este de natura a garanta independintia inagi-straturei, a o asigura contra fluctuatiuniloru si pasiuniloru politice, si a o pune astfelu in con-ditiuni de a poté atinge cu succesu marele seu scopu. Guvernulu Meu vi va mai presenta si alte projecté de legi speciale, prin care se mo­difica seu se complecta unele part i din legile nóstre civile seu penale.

In privirea lucrariloru publice am mul-tiumirea de a constata ca lini'a ferata de la Bu­curesci la Giurgiu a inceputu a functiuna dupa dorinti'a espresa de corpurile legiuitóre, adoca, prin midilócele proprie ale Statului.

Lini 'a Sucéva-Eomanu, impreuna cu ra-mur'a Iasi, in lungime de 175 chilometri, va fi data Circulatiunei inainte de finitulu anului.

Lucrări le dupa cele lalte linii se esecuta cu mare activitate si se spéra a se mai dá cir­culatiunei, in cursulu anului viitoru, liniile Bu-ouresci-Galati, Bucuresci Pitesci, Romanu-Ga-lati si ramur 'a Berladu, in lungime totala de 634 chilometri.

Pent ru lucrările ordinare de poduri si sio-sele, guvernulu si-a pusu tóte silintiele spre a esecuta pe cele mai urgente, in Urnitele credite-loru acordate.

In t re altele, 19 poduri de feru s'au ter­minata si intre care celu de la Buzseu este de o lungime de 530 me t r i : prin acést 'a comuni-catiunile â u dobenditu o mare imbunetatire in mai multe puncte dificile.

Lucrările, de drumuri»judetiene au datu, in anulu acest'a resultate si mai multiumitóre de catu in anulu espiratu. S'a constatatu si unu in-semnatu progresu in modulu ese cutării, si as­ta-di locuitorii sunt pusi in positiune de a aprecia reşultatele binefacetóre ale legei.

Instrucţiunea profesiunala nu a fostu ne-gligiata, ci sa cautatu a i se dá tota impulsiunea, pe catu: midilócele au permisu.

P r in numerósele concursuri si espositiuni guvernulu a potutu desceptá si constata o in-semnata emulatiune intre agricultori, ce intra pe calea imbunatatiriloru.

D D . Senatori si dd. Deputaţi , vi-amu es-pusu situatiunea generala a tierei. Ordinea interióra este asecurata pr in consolidarea di­nastiei. Europ 'a ne porta astadi unu viu in-teresu. Se ne unimu dar, cu toţii, spre a dovedi ca s u n t e m n u n u poporu demnu de acésta buna-vointia, unu poporu care are consciinti'a misi-unei civilisatrice, ce-i este incredintiata la gu-rele Dunăre i . Pentru îndeplinirea acestei fru­móse misiune, se inlaturamu luptele de partita. Se ne petrundemu de spiritulu stramosiloru no­ştri , cari, de câte ori s'a atinsu de binele tierei, au fotu strinsu uniti in cugetare si in vointia.

D-vóstra, representantii fideli ai acelora­şi simtiminte, nu me indoiescu câ veti dá totu concursulu guvernului meu, spre a poté astu-felu cu toţii satisface legitimele trebuintie si aspiratiuni ale României.

Domnedieu dar se bine-cuvintedie lucră­rile d-vóstre.

CAROLU.

Presiedintele consiliului ministriloru si ministru lucrariloru publ ice: Dimitrie Ghica.

Ministru de interne si ad-interim la afa-oerile s t ră ine : Cogalnicénu.

Ministrulu financeloru: Al. G. Golescu. Ministrulu j u s t i ţ i e i : B . Boerescu. Ministrulu culteloru si instructiunei pu­

blice : Al. Cretiescu. Ministrulu de resbelu : G. Manu. Nr. 1614. 15 . Noembre, 1869. Bucuresci.

Pentru Tofaleni maî sosiră :

1. De pre malulu Siretielului in Bucuvina

16 fl. v. a. dela următorii dni contribuinti : Grig. Iliutip,, ablegatu dietale si primariu in Crasna, 5 fl, Sam. Pieţrosci preutu st. totu acolo 3 fl; Te-odosiu Iliutiu, preutu st. in Cindeiu 5 fl; Al. Plesc-i preutu st. in Igiesci 3 fl.

2 . Din părţile Cacovei, cottulu Carasiu, 20 fl. 5 cr. v. a. de la următorii binefăcători: Lupa Micha, notariu com. in Cacova, G. Me­ster oviciu, economu in Comoriste, Pet ru Bor­danu, parochu gr. .or, in Cacova, Petru Miclea, jurassore comitatense, câte 2 fl; Jonu Vetianu, notariu in Greovatiu, Paunu Cimponeriu, jude com. in Cacova, Carolina Nediciu, invetiatorésa in Oravjtia-rom. Jonu Botosiu, Pet ru Petroviciu si Simeonu Clauber, negutiatori in Cacova, Carolina Popoviciu, postaréssa si Anut iá Petro­viciu negotiatorésa in Cacova, câte 1 fl; Georg. Jania, eşp. poştale, Vas . Utia, docinte, Iova Stanco, economu, Teod. Petroviciu, dto. in Ca­cova, câte 50 c r ; Martitia Botosiu, negotiato-réssa si Jacovu Ciulinu, economu iu Cacova câte 40 cr ; Dan. Jura, economu 30 c r ; Fii . Mersa, Miu. Jencutiu, Y&v.Ieicu si Vidu Mersa, economi, câte 20 cr; Jac .Mutiu , economu, 15 cr.

împreuna ambete sume : 36 fl. 5 cr ; ér cu cea publ icata in nrulu precedinte , de 23 fl. 30. cr, — 59 fl. 35, cr, v. a. Cari bani sub da -t.ulu de astadi se spedescu dlui presiedinte alu Comitetului ad hoc D . Fogarasi la M. Osior-beiu. ; . , .:

Cu acesta suma s'a inaintatu prin : Reda-ctiunea nóstr 'a Ţofaleniloru: 863 fl. 1 cr. (v. nrulu 96,) + 59 fl. 35 cr. = 1 0 2 2 fl. 3 6 cr. v. a, Red.

Varietăţi . • Spiritu de toterantiá in Ungaria'

Candu pentru scólele confessiunali se escâ cravalu in Budâ-vechia, o óra de Pes ta , popo­rat iunea catolica se descarcă in capulu ovrei-loru, pre cari diu'a la raédíadi ii ma l t r a t a in­t r ' unu modu infiöratoriu. Acum primimu soi­rea, câ reuniunea sociale-democratica a lucra­torii oru din Posiónu, a dóu'a capitale a tierii; a decretaţi i eliminarea din sinulu seu a tu turoru ovrei loru! Acestea si inca multe asemene se petrecu ín tiér'a, ai bareia politici si diaristi si-au facutu de proverbiu persecutiunea o-vreiloru in Romani'a, carea persecutiune, pre­cum se scie, este numai o fabula machiavé-listica.

— Necrologu. Nieolae Oprianu, parocu in Valcâniu, Cottulu Torontalu,dupa unu morbu de 24 de óre a repausatu in etate de 60 de ani, gelitu de fif)de consângeni si de toti câţi l'au cunoscu­tu. Naţ iunea si biseric'a prin mórtea lui au per-dutu unu fiiu zelosu. Fie i t ieren'a usióra si memori'a e t e r n a !

+ D u p a o viétia de 82 de ani, sacri­

ficata ne in t re re ruptu in folosulu si bine­le patr iei sale, si dupa o scurta suferin-t i a : astadi pe Ia orele 7 de diminétia s'a stinsu din viétia, venérabilulu si de bine facatória memoria betranulu

GEORGIU AS A CHI,

membru alu societatei academice din Roma, doctoru in filosofia; membru alu multoru societăţi agricole, scientifice sî l i terare din Frantia, Belgia si Germania de Nordu; vechiu Ministru; Profesoru; Păr in te alu Istoriei, Poesiei si Li teratu-rei romane din timpulu s e u ; întemeito-rulu Presséi, a Artei dramatice si Tipo­grafice din Moldova; Cavaleru älu mai multoru ordine etc.

Dreptatea din Iasi 13 nov. v.

Cursurile la bursa de Viéna. (Dupa inscintiarea telegrafica din 4 Decemvre.

Imprum. de s tatu converta tu cu 5 % 60.— Imprum. nat iunalu 69.75. Acţiunile de creditu 252 .25 ; — s o r t i u r i l e din 1860 : 95 ,20 ; sortiurile din 1864: 117.25; Oblegatiunile des-sarcinarii de pamentu, cele ung. 79.85 ; ba-natice 78 .50 ; transilv. 75.50 bucovin. 73.50 arg in tu lu 1 2 3 . — , galbenii 5 .89; napole­onii 9.95.

Concursă Pentru vacant'a parochia din co­

mun'a Bojeiu, protopresbiteratulu Luncei, care sta din 6 5 numere de case, fiindu dotata cu semănătura de 8 cubule, bi-rtilu preotiescu, si veniturile stolare.

Aspiratorii la acestu postu, sunt avisati a substerne recursurile loru in-struate conformu „Statutului" —• in ter-minu de 2 0 dile, catra protopresbiterulu tractualu a Luncei.

Bojeiu 1 5 Noembre 1 8 6 9 . Comitetulu parochialu. Cu scirea si

învoirea mea:

( 1 - 3 ) (6) Gavriilu Neteu va. p.

protopresb. Luncei.

C o n c u r s u . Poftindu-se unu capelanu langa pa-

rochulu din comun'a Madarasu, protopr. Oradii Mari, prin acést'a se deschide con­cursu pentru acesta postu, care e dotatu cu o Vs sessiune pamentu* birulu dela (cate ? Red.) caBe, si veniturile stolare.

Doritorii dea concurge, vor avé a-si tramite recursurile instruateconform „ Sta­tutului" — catra Comitetulu parochialu din Madarasu, posta ultima N. Szalonta, in terminu de 2 0 dile de la prima publi­care.

Madarasu 16 Noemvre 1 8 6 9 . Comitetulu parochialu.

Cu scirea si învoirea mea: Simionu Bic'a m. p. protopresbiterulu Oradii M. ( 1 - 3 ) (7) ,

C o n c u r s u . Se publica pentru parochi'a vacanta

Safotelecu, din protopresbiteratulu Oradii Mari, care sta din 11Ö numere de case, avendu dé la tóta cas'a o vica dé bucate, fiindu dotata cu »/a sessiune pamentu si veniturile stolare.

Doritorii de a recurge, au de a-si tramite recursurile instruate în intiele­sulu „Statutului Organicu" pana la 1 [13 Decembre catra protopresbiterulu Oradii-Mari. Santeiecu la 6 | 1 8 Noembre 1 8 6 9 .

Comitetulu parochialu. Cu scirea si invoirea mea: Simeonu

Bic'a m. p. pro top. Oradii-M. (2 3) (3)

C o n c u r s u , Pe parochi'a vacanta din Mosinitia,

in diestrata cu emolumintele: una casa parochiala, una sesiune de pamentu, stola de la 1 1 8 numere, si biru de 4 4 chible de grâu, se deschide Concursu pana in 2 0 Decembre a. c, pana candu doritorii de a ocupá acésta parochia sunt avisati recursurile loru, provediute cuatestatulu consistoriului despre calificatiunea loru de a imbracá postulu preotiescu, adre-sande catra sinodulu parochialu din Mosinitia, a le substerne distriptualului D. Protopresviteru a -Temisiorii.

Din siedinti'a Comitetului par. tienuta in Mosinitia, in 1 6 Noembre 1 8 6 9 .

Comitetulu parochialu. Cu scirea mea:

MeL Dreghiciu, m, p. (i) (2-3) protop.

tru scóle din an. 1 8 6 8 , in timpu de pa­tru septemani dela prim'a publicare in „Albina." Ususeu, in 1 1 Noemvre 1 8 6 9 .

Comitetulu parochialu. Cu scirea mea Ioane Tieranu,

(2—3) Protopopulu Lipovei.

C o n c u r s u Se publica prin acést'a pentru ocu­

parea postului de invetiatoriu la scól'a confessiunale din Comun'a romana Ususeu in comitatulu Temisiului, protopopiatulu Lipovei.

Emolumintele sunt: bani 1 0 5 fl. v. a.; pamentu aratoriu 2 jugere si totu atat'a livada, ér gradina V* de jugeru ; deputatu: 2 4 meti de cucurudiu, 5 0 pundi de sare, 8 0 de clisa (slănina), 1 5 de lumini si 1 2 stengeni da lemne. '

Doritorii d'a competi vor avé se-si tramita catra subscrisulu Comitetu supli-cele instruite conformu §-liii 1 3 , art. I. din Stat. org. si prescripteloru legei pen-

Coi ic i irsu . Devenindu veduvita Parochi'a gr.

res. din Comun'a Pojoga Protopresvitera-tulu Lipovei, Eparchi'a Aradului, sub­scrisulu comitetu paroehiale, in intiele­sulu §. 2 3 . punct. 5 escrie concursu pen­tru ocuparea acestei parochii. Doritorii de a ocupá acésta Parochia, au se fie ro­mani de relegea gr. res. si provediuti cu documinte despre absolvarea celu putienu a gimnasiului inferioru, teologi absoluţi, câ 3 . ori 4 . ani au functionatu ca Inve­tiatoriu, si in fine provediuti cu Testimc-noiu despre depunerea esamenului, câ sunt apti de trépt'-a preotiésca conformu §. 1 3 . a statutului organicu.

Concursele debue a fi timbrate, si a le aşterne scaunului Protopresviterialu in Lipov'a pana in finea lunei lui No-emvrie. Pojoga, 1 2 . Noem. 1 8 6 9 .

•Comitetulu Parochialu. Cu scirea mea:

Ioane Tieranu m. p. (5) (2—3) protopopu.

C o n c u r s u . Pentru ocuparea, postului de inve­

tiatoriu la scól'a confesionala romana gr. orient, din Soceni, protopresbiteratulu Caransebesiului, cu terminu paua in fi­nea lui Decembre a. c. ţ.

Salariulu in bani consta din 1 3 0 fl. pentru spese scripţuristice 10 . Un'a maje de lardu, un'a maje de sare, 1 5 fonti de lumini, 1 0 stangeni de lemne pentru sine si pentru scóla, 2 jugere de livada clas'a I. Cortelu naturalu cu dóue încă­peri, o cuina si camera de bucate ; curte cu grajdu si gradina de 6 0 0 ° • pentru legume.

Doritorii de a ocupá acestu postu, vor ave a produce:

1. Atestatu de califîcatiune de la ven. consistoriu diecesanu alu Caransebesiului,

2. Atestatu despre absolvarea cur­sului pedagogicu,

3 . Atestatu de sciintiele pregati-tóre câştigate nainte de a i n t r a in insti-tutulu pedagogicu,

4 . Atestatu despre comportatiunea morala si in fine.

5 . Atestatu de botezu, tóte in ori-ginalu.

Petitiunile inrestrate cu aceste do­cuminte vor avé concurenţii a le aşterne la comitetulu parochialu, si acelea in care vor lipsi unulu séu altulu dintre cele 5 puncte prémentiunate, seu vor sosi dupa incheiarea terminului prefiptu, nu se vor luá in consideratiune ci se vor napoiá. Soceni in 1 4 . Noembre 1 8 6 9 .

Comitetulu parochialu. Cu invoirea mea:

(2—3) (2) Andreevicîu m. p. protop.

C o n c u r a u

Se (publica pentru parochi'a vacanta Toboliu, din protopresbiteratulu Oradii-Marij care stâ din 1 8 0 numere de case, de la fiecare o vica de bucate, dotata cu o sessiune de pamentu si veniturile sto­lare. —

Recurenţii au de a-si tramite recur­surile sale instruate conform prescriseloru „Statutului," pana in 1 4 2 6 Decembre, catra pretopresbiterulu Oradii-Mari.

Datu in Toboliu la 12 2 4 Noembre 1 8 6 9 . (2 3) (4)

Comitetulu parochialu. Cu scirea si invoirea mea: Simionu

Bic'a m.: p. protop. tract. a. Oradii-M.

In tipografi 'a lui Em. Bartalits.* Editoru si redactoru respundietoriu: Giorf/iv Popa (Pop).