ANNALES DE L'UNIVERSITÉ DE CRAÏOVAANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA

ANALELE UNIVERSIT{|IIDIN CRAIOVA

SERIA ŞTIINŢE FILOLOGICE

LINGVISTICĂ

ANUL XXVII, Nr. 1-2, 2005

EUC

EDITURA UNIVERSITARIA

C U P R I N S

Gheorghe Bolocan (1925-2000)........................................................................ 17

Joëlle ADEN, Construction de la représentation de l’étranger en milieu

endolingue: constantes et variations........................................................ 19

Simina BADEA COMIŞEL, English prepositions and the “time as space”

metaphor.................................................................................................. 34

Ilona BĂDESCU, Aspecte ale formării cuvintelor prin derivare în graiul din

comuna Strejeşti, Judeţul Olt................................................................... 41

Laurenţiu BĂLĂ, Din nou despre argou: un alt element de origine

ţigănească în argoul francez şi în cel românesc...................................... 49

Raluca BIRIŞ, Spanglish................................................................................... 57

Ana-Maria BOTNARU, Denumiri ale pădurii şi ecourile lor în toponimie...... 64

Nicoleta CĂLINA, Studiul limbii italiene în cadrul învăţământului teologic

din România............................................................................................. 69

Bogdana CÎRTILĂ, Zum Problem der sprachlichen Relationalität.................. 75

Geo CONSTANTINESCU, Eugenio Coseriu: Estudios sobre Juan Luis

Vives......................................................................................................... 79

Ioana-Ruxandra DASCĂLU, Evoluţia de la latina clasică la latina târzie din

perspectiva teoriei prototipului............................................................... 83

Ovidiu DRĂGHICI, Fonologia bilineară şi accentul secundar românesc....... 99

Cosmina GHEBAUR, Les deux sens du terme message chez Weaver. Retour

sur la théorie mathématique de la communication.................................. 112

Alina GIOROCEANU, Terminologia ca inter- şi transdisciplină.................... 120

Gabriela GRIGOROIU, Enhancing learners’ sense of humour with funny

quotations................................................................................................ 126

Maria ILIESCU, Istoria cuvântului românesc duduie....................................... 132

Denisa IONESCU, I papi: la scelta del nome................................................... 137

Alexandra IORGULESCU, Mihaela MARCU, Începuturile teatrului roman.. 144

Mariana ISTRATE, Categoria onomastică a zoonimelor în texte literare....... 151

Michaela LIVESCU, Elemente greco-latine în denumirea părţilor capului în

Romania................................................................................................... 157

Anca MARINESCU, Funcţiile pragmatice ale particulelor modale germane. 160

Elena MARINESCU, Funcţia anticipativă a formei de indicativ imperfect

sollte şi modalităţi de redare a ei în limba română................................ 174

Ioana MURAR, On the postposition of preposition.......................................... 186

Doina NEGOMIREANU, Dicţionare speciale în lexicografia românească

actuală..................................................................................................... 193

Dorina PĂNCULESCU, Verbes à instrument intégré. Domaine contrastif

français-roumain..................................................................................... 197

Anca-Mariana PEGULESCU, Why Is It Necessary to Measure TP?................ 203

Mihaela POPESCU, Structuri implicite de exprimare a potenţialului în limba

latină (I) .................................................................................................. 208

Anamaria PREDA, Sinonime realizate cu prefixe negative.............................. 215

Anda RĂDULESCU, Les faux amis dans les langues de spécialité. Étude

comparée anglais-français...................................................................... 220

Daniela SCORŢAN, Difficultés dans l’emploi de quel que, quelque et de

quelque... que en classe de français langue étrangère............................ 227

Gabriela SCURTU, Un aspect de l’héritage latin en français et en roumain:

le cas des mots qui ont sélecté des sémèmes différents de l’étymon........ 232

Melitta SZATHMARY, "Superlativul superlativului" prin cumul de prefixe

neologice şi prefixoide în româna actuală.............................................. 238

Cristiana TEODORESCU, Remarques sur le discours médiatique dépréciatif 246

Irina TIŢA, Particularităţi morfologice în Lexiconul lui Mardarie Cozianu… 263

Dragoş Vlad TOPALĂ, Ciber- în limba română............................................... 266

*

* *

Melania ALBU, Însemnătatea studierii spaniolei colocviale............................ 273

Carmen BANŢA, Porecle şi supranume în Catagrafia Doljului de la 1831.

Analiză semantică.................................................................................... 278

Ilona BĂDESCU, Termeni pentru noţiunea zăduf pe baza NALR Oltenia...... 289

Gabriela BIRIŞ, Aspecte ale cercetării semiotice româneşti............................. 295

Iustina BURCI, Banii – termeni vechi în documentele româneşti şi

semnificaţia lor........................................................................................ 300

Cecilia CĂPĂŢÎNĂ, Locuţiuni şi cuvinte compuse în DOOM2........................ 307

Bogdana CÎRTILĂ, Zur Terminologie einiger Begriffe bei der Analyse von

Besitzverhältnissen.................................................................................. 315

Cecilia CONDEI, La dimension d’échange interactif dans la traduction de

l’œuvre personnelle................................................................................. 319

Adriana COSTĂCHESCU, La relation cible – site dans la prédication

spatiale..................................................................................................... 328

Daniela DINCĂ, L’apposition et ses réalisateurs en français contemporain... 333

Ovidiu DRĂGHICI, Există accent secundar în română?................................. 343

Katalin DUMITRAŞCU, Rolul lui A. T. Laurian în crearea metalimbii

româneşti................................................................................................. 352

Alina GIOROCEANU, Terminologie şi lexicologie – discipline lingvistice.... 362

Jan GOES, Doina ZAMFIR, Quelques métaphores dans le métalangage de

la grammaire traditionnelle..................................................................... 367

Andreea ILIESCU, Una incursión en la ortografía española actual................ 380

Ramona LAZEA, La lingua italiana. I coesivi.................................................. 386

Mihaela MARCU, Alexandra IORGULESCU, Universul imaginar plautin… 390

Anca MARINESCU, Particulele modale în limba română.............................. 394

Elena MARINESCU, Sollen în sistemul verbelor modale germane................. 405

Emilia PARPALĂ, Funcţiile limbii. De la cunoaştere / reprezentare /

comunicare la mediere şi acţiune............................................................ 417

Silvia PITIRICIU, Metafora în limbajul economic........................................... 427

Elena PÎRVU, L’uso dell’articolo in italiano.................................................... 431

Mihaela POPESCU, Structuri implicite de exprimare a potenţialului în limba

latină (II).................................................................................................. 438

Vlad PREDA, Definiţii ale stilisticii în lucrări de lingvistică românească..... 445

Cristina RADU-GOLEA, Tehnica modernă şi vocabularul actual: telefonul

fără fir...................................................................................................... 450

Mariana SĂNDULESCU, Informazione dell’economia / economia

dell’informazione. Meccanismi del discorso della comunicazione e

della divulgazione scientifica.................................................................. 453

Melitta SZATHMARY, Cuvinte derivate cu sufixe de la antroponime în

româna actuală........................................................................................ 476

Aloisia ŞOROP, Speech and Understatement in Life of Pi by Yann Martel. A

Pragmatic Approach................................................................................ 486

Laura TRĂISTARU, Romgleza......................................................................... 493

Titela VÎLCEANU, O arheologie a conceptului de competenţă comunicativă 495

C O N T E N T S

Gheorghe Bolocan (1925-2000)........................................................................ 17

Joëlle ADEN, Construction of the representation of the stranger in

endolinguistic environment: constants and variables.............................. 19

Simina BADEA COMIŞEL, English prepositions and the “time as space”

metaphor.................................................................................................. 34

Ilona BĂDESCU, Aspects of word building through derivation in the

regional variation of the village of Strejeşti, the Olt County................... 41

Laurenţiu BĂLĂ, On slang again: another element of Gypsy origin in

French and Romanian slang.................................................................... 49

Raluca BIRIŞ, Spanglish................................................................................... 57

Ana-Maria BOTNARU, Denominations of the word forest and their echoes

in toponymy.............................................................................................. 64

Nicoleta CĂLINA, On the Italian language within the theological higher

education system in Romania................................................................... 69

Bogdana CÎRTILĂ, On terminological aspects of some concepts used in the

analysis of possession relations............................................................... 75

Geo CONSTANTINESCU, Eugenio Coseriu: studies on Juan Luis Vives...... 79

Ioana-Ruxandra DASCĂLU, The evolution from Classical Latin to Late

Latin from the perspective of prototype theory........................................ 83

Ovidiu DRĂGHICI, Bilinear Phonology and Romanian secondary stress...... 99

Cosmina GHEBAUR, The two meanings of the term message with Weaver.

Revisiting the mathematical theory of communication............................ 112

Alina GIOROCEANU, Terminology as inter- and transdiscipline................... 120

Gabriela GRIGOROIU, Enhancing learners’ sense of humour with funny

quotations................................................................................................ 126

Maria ILIESCU, The history of the Romanian word duduie (young lady)........ 132

Denisa IONESCU, The popes: the choice of names.......................................... 137

Alexandra IORGULESCU, Mihaela MARCU, The beginnings of Romanian

drama....................................................................................................... 144

Mariana ISTRATE, The onomastic category of zoonomy and ????????......... 151

Michaela LIVESCU, Greek and Latin elements in naming the parts of the

head in Romanian.................................................................................... 157

Anca MARINESCU, Pragmatic functions of German modal particles............ 160

Elena MARINESCU, The anticipatory function of the Imperfect Tense, the

Indicative Mood of the form sollte and means of expressing it in

Romanian................................................................................................. 174

Ioana MURAR, On the postposition of preposition.......................................... 186

Doina NEGOMIREANU, Specialized dictionaries in present-day Romanian

lexicography............................................................................................ 193

Dorina PĂNCULESCU, Verbs with integrated instrument. A French-

Romanian contrastive study..................................................................... 197

Anca-Mariana PEGULESCU, Why Is It Necessary to Measure TP?................ 203

Mihaela POPESCU, Implicit structures of expressing potential in Latin (I)…. 208

Anamaria PREDA, Aspects of synonymy for derivatives with negative

prefixes..................................................................................................... 215

Anda RĂDULESCU, False friends in specialised languages. An English-

French comparative study....................................................................... 220

Daniela SCORŢAN, Difficulties in the use of quel que, quelque and de

quelque... que for groups of students studying French as a foreign

language.................................................................................................. 227

Gabriela SCURTU, An aspect of Latin inheritance in French and Romanian:

the case of words which selected different sememes of the etymon......... 232

Melitta SZATHMARY, "Superlativul superlativului" prin cumul de

prefixe neologice şi prefixoide în româna actuală................................ 238

Cristiana TEODORESCU, Remarks on the derogatory discourse in the

media........................................................................................................

246

Irina TIŢA, Morphological particularities in Mardarie Cazanul’s Lexicon.... 263

Dragoş Vlad TOPALĂ, Cyber- in Romanian.................................................... 266

*

* *

Melania ALBU, The importance of studying colloquial Spanish...................... 273

Carmen BANŢA, Nicknames and appellations in Catagrafia Doljului of

1831. A semantic analysis........................................................................ 278

Ilona BĂDESCU, Terms for the notion zaduf based on NALR Oltenia........... 289

Gabriela BIRIŞ, Some aspects of Romanian semantics..................................... 295

Iustina BURCI, Obsolete terms in Romanian documents and their

significance: banii (bans)........................................................................ 300

Cecilia CĂPĂŢÎNĂ, Phrases and compounds in DOOM2............................... 307

Bogdana CÎRTILĂ, On the problem of linguistic rationality............................ 315

Cecilia CONDEI, The dimension of interactive change in auto-

translation................................................................................................ 319

Adriana COSTĂCHESCU, The relationship goal – site in spatial predication 328

Daniela DINCĂ, Apposition and its markers in contemporary French............ 333

Ovidiu DRĂGHICI, Is there a secondary stress in Romanian?........................ 343

Katalin DUMITRAŞCU, A. T. Laurian’s contribution to the creation of

Romanian metalanguage......................................................................... 352

Alina GIOROCEANU, Terminology and lexicography.................................... 362

Jan GOES, Doina ZAMFIR, Some metaphors in the metalanguage of

traditional grammar................................................................................ 367

Andreea ILIESCU, An excursion into Spanish orthography............................. 380

Ramona LAZEA, Cohesive elements in Italian................................................. 386

Mihaela MARCU, Alexandra IORGULESCU, The imaginary universe in 390

Plaut’s work.............................................................................................

Anca MARINESCU, Modal particles in Romanian.......................................... 394

Elena MARINESCU, Sollen in the system of German modal verbs................. 405

Emilia PARPALĂ, Language functions: from knowledge / representation /

communication to mediation and action.................................................. 417

Silvia PITIRICIU, Metaphor in business language........................................... 427

Elena PÎRVU, The use of articles in Italian...................................................... 431

Mihaela POPESCU, Implicit structures in expressing potential in Latin (II)... 438

Vlad PREDA, Definitions of stylistics in works of Romanian linguistics......... 445

Cristina RADU-GOLEA, Modern technique and present-day vocabulary:

the wireless phone.................................................................................... 450

Mariana SĂNDULESCU, Economic information / the economy of

information. Mechanisms of communicative discourse and the

vulgarization of science........................................................................... 453

Melitta SZATHMARY, Words derived with suffixes from anthroponyms in

present-day Romanian............................................................................. 476

Aloisia ŞOROP, Speech and Understatement in Life of Pi by Yann Martel. A

Pragmatic Approach................................................................................ 486

Laura TRĂISTARU, Romglish......................................................................... 493

Titela VÎLCEANU, An archeology of the concept of communicative

competence............................................................................................... 495

S O M M A I R E

Gheorghe Bolocan (1925-2000).................................................... 17

Joëlle ADEN, Construction de la représentation de l’étranger en milieu

endolingue: constantes et variations........................................................ 19

Simina BADEA COMIŞEL, Les prépositions en anglais et la métaphore “le

temps comme espace”.............................................................................. 34

Ilona BĂDESCU, Aspects de la formation des mots par dérivation dans le

parler de la commune de Strejeşti, Département de l’Olt....................... 41

Laurenţiu BĂLĂ, Encore sur l’argot: un autre élément d‘origine tzigane

dans l’argot français et roumain.............................................................. 49

Raluca BIRIŞ, L’espanglish............................................................................... 57

Ana-Maria BOTNARU, Noms de la forêt et leurs échos en toponymie............ 64

Nicoleta CĂLINA, L’étude de la langue italienne dans le cadre de

l’enseignement théologique en Roumanie................................................ 69

Bogdana CÎRTILĂ, Sur le problème de la rationalité de la langue................. 75

Geo CONSTANTINESCU, Eugenio Coseriu: Études sur Juan Luis Vives..... 79

Ioana-Ruxandra DASCĂLU, L’évolution du latin classique vers le latin

tardif dans la perspective de la théorie du prototype.............................. 83

Ovidiu DRĂGHICI, La phonologie bilinéaire et l’accent secondaire en

roumain.................................................................................................... 99

Cosmina GHEBAUR, Les deux sens du terme message chez Weaver. Retour

sur la théorie mathématique de la communication.................................. 112

Alina GIOROCEANU, La terminologie comme inter- et transdiscipline......... 120

Gabriela GRIGOROIU, Le développement du sens de l’humour chez les

apprenants avec des citations amusantes................................................ 126

Maria ILIESCU, L’histoire du mot roumain duduie......................................... 132

Denisa IONESCU, Les papes: le choix du nom................................................ 137

Alexandra IORGULESCU, Mihaela MARCU, Les débuts du théâtre romain. 144

Mariana ISTRATE, La catégorie onomastique des zoonymes dans des textes

littéraires.................................................................................................. 151

Michaela LIVESCU, Éléments greco-latins dans la dénomination des parties

de la tête dans la Romania....................................................................... 157

Anca MARINESCU, Les fonctions pragmatiques des particules modales en

allemand.................................................................................................. 160

Elena MARINESCU, La fonction anticipative de la forme de l’indicatif

imparfait sollte et les moyens de la rendre en roumain........................... 174

Ioana MURAR, Sur la postposition de la préposition....................................... 186

Doina NEGOMIREANU, Dictionnaires spéciaux dans la lexicographie

roumaine actuelle.................................................................................... 193

Dorina PĂNCULESCU, Verbes à instrument intégré. Domaine contrastif

français-roumain..................................................................................... 197

Anca-Mariana PEGULESCU, Pourquoi est-il nécessaire de mesurer le TP?.. 203

Mihaela POPESCU, Structures implicites d’expression du potentiel en latin

(I)............................................................................................................. 208

Anamaria PREDA, Synonymes réalisés avec des préfixes négatifs

..................

215

Anda RĂDULESCU, Les faux amis dans les langues de spécialité. Étude

comparée anglais-français...................................................................... 220

Daniela SCORŢAN, Difficultés dans l’emploi de quel que, quelque et de

quelque... que en classe de français langue étrangère............................ 227

Gabriela SCURTU, Un aspect de l’héritage latin en français et en roumain:

le cas des mots qui ont sélecté des sémèmes différents de l’étymon........ 232

Melitta SZATHMARY, « Le superlatif du superlatif » par cumul de préfixes

néologiques dans le roumain actuel........................................................ 238

Cristiana TEODORESCU, Remarques sur le discours médiatique dépréciatif 246

Irina TIŢA, Particularités morphologiques dans Le Lexicon de Mardarie

Cozianul...................................................................................................

263

Dragoş Vlad TOPALĂ, Ciber- en roumain....................................................... 266

*

* *

Melania ALBU, L’importance de l’étude de l’espagnol familier...................... 273

Carmen BANŢA, Sobriquets et surnoms dans la Catagraphie du département

de Dolj. Analyse sémantique.................................................................... 278

Ilona BĂDESCU, Termes pour la notion de zăduf sur la base du NALR

Oltenia...................................................................................................... 289

Gabriela BIRIŞ, Aspects de la recherche sémiotique roumaine........................ 295

Iustina BURCI, Termes vieux dans les documents roumains et leur

signification: l’argent............................................................................... 300

Cecilia CĂPĂŢÎNĂ, Locutions et mots composés dans le DOOM2................. 307

Bogdana CÎRTILĂ, Sur la terminologie de quelques concepts dans l’analyse

des relations de possession...................................................................... 315

Cecilia CONDEI, La dimension d’échange interactif dans la traduction de

l’œuvre personnelle................................................................................. 319

Adriana COSTĂCHESCU, La relation cible – site dans la prédication

spatiale..................................................................................................... 328

Daniela DINCĂ, L’apposition et ses réalisateurs en français contemporain... 333

Ovidiu DRĂGHICI, Y a-t-il un accent secondaire en roumain?...................... 343

Katalin DUMITRAŞCU, Le rôle d’A. T. Laurian dans la création du

métalangage roumain.............................................................................. 352

Alina GIOROCEANU, La terminologie et la lexicologie - disciplines

linguistiques............................................................................................. 362

Jan GOES, Doina ZAMFIR, Quelques métaphores dans le métalangage de

la grammaire traditionnelle..................................................................... 367

Andreea ILIESCU, Une incursion dans l’orthographe espagnole actuelle...... 380

Ramona LAZEA, La langue italienne. Les éléments de

cohésion.....................

386

Mihaela MARCU, Alexandra IORGULESCU, L’univers imaginaire plautien 390

Anca MARINESCU, Les particules modales en roumain................................ 394

Elena MARINESCU, Sollen dans le système des verbes modaux allemands.. 405

Emilia PARPALĂ, Les fonctions de la langue. De connaissance /

représentation / communication à médiation et action............................ 417

Silvia PITIRICIU, La métaphore dans le langage économique........................ 427

Elena PÎRVU, L’emploi de l’article en italien.................................................. 431

Mihaela POPESCU, Structures implicites d’expression du potentiel en latin

(II)............................................................................................................ 438

Vlad PREDA, Définitions de la stylistique dans les ouvrages de linguistique

roumaine.................................................................................................. 445

Cristina RADU-GOLEA, La technique moderne et le vocabulaire actuel: le

téléphone sans fil..................................................................................... 450

Mariana SĂNDULESCU, Information de l’économie / économie de

l’information. Mécanismes du discours de la communication et de la

vulgarisation

scientifique........................................................................

453

Melitta SZATHMARY, Mots dérivés avec des suffixes à partir

d’anthroponymes dans le roumain actuel................................................ 476

Aloisia ŞOROP, Explicite et implicite dans Life of Pi de Yann Martel.

Approche pragmatique............................................................................ 486

Laura TRĂISTARU, Le roumglais.................................................................... 493

Titela VÎLCEANU, Une archéologie du concept de compétence

communicative......................................................................................... 495

CONSTRUCTION DE LA REPRÉSENTATION DE L’ÉTRANGER EN MILIEU ENDOLINGUE :

CONSTANTES ET VARIATIONS

Joëlle ADENUniversité de Cergy Pontoise

IUFM de Créteil

REZUMAT

Analiza pe care o propunem se bazează pe elementele constitutive ale reprezentărilor culturale. Corpusul nostru este alcătuit din discuţii cu studenţii (BTS 2ème année) care au trăit o experienţă profesională deosebită într-o întreprindere din Belfast. Alegerea acestei localităţi ne-a permis să confruntam reprezentările sociale construite în jurul unui imaginar alimentat de media cu percepţiile studenţilor pe teren.

ENGLISH PREPOSITIONS AND THE“TIME AS SPACE” METAPHOR

Simina BADEA COMIŞEL

REZUMAT

Metafora „Timpul este spaţiu / timpul ca spaţiu” implică o serie de relaţii spaţio-temporale în limba engleză: situarea într-un loc sau spaţiu / într-un anumit moment al acţiunii sau stării, precedenţa, succesiunea, apropierea / aproximarea în spaţiu şi timp etc., valori care se reflectă foarte clar în semantica anumitor prepoziţii. Astfel, relaţiile temporale sunt cel mai adesea exprimate în engleză prin aceiaşi relatori prepoziţionali ca cele spaţiale şi după modelul acestora, ajungându-se uneori la o identitate formală de exprimare a celor două sfere.

ASPECTE ALE FORMĂRII CUVINTELOR PRIN DERIVARE ÎN GRAIUL DIN COMUNA STREJEŞTI,

JUDEŢUL OLT

Ilona BĂDESCU

ABSTRACT

This writing aims at aspects of words formation through derivation on the basis of a dialectal material, keeping the elements of compound which are productive, which aid to formate some terms that have a great frequency or terms that are not attested or are attested with another meaning.

DIN NOU DESPRE ARGOU: UN ALT ELEMENT DE ORIGINE ŢIGĂNEASCĂ ÎN ARGOUL FRANCEZ ŞI ÎN

CEL ROMÂNESC

Laurenţiu BĂLĂ

RÉSUMÉ

Deux mots argotiques, l’un appartenant à l’argot français (boule), l’autre à l’argot roumain (bul), et ayant une même étymologie gitane, font l’objet de cet article. L’auteur insiste surtout sur la richesse lexicale que le terme argotique roumain a développée, en offrant quelques exemples d’emploi de ses dérivés dans plusieurs périodiques roumains.

SPANGLISH

Raluca BIRIŞUniversitatea Transilvania din Braşov

REZUMAT

Articolul de faţă analizează un fenomen lingvistic care îşi face simţită prezenţa din ce in ce mai mult printre locuitorii de origine hispanică din Statele Unite. Convieţuirea acestora într-un mediu predominant anglosaxon a dus la crearea unei limbi hibride denumită “spanglish”. Aceasta este, după cum ne arată şi numele, un amestec de spaniolă (spanish) şi engleză (english).

DENUMIRI ALE PĂDURII ŞI ECOURILE LOR ÎN TOPONIMIE

Ana -Maria BOTNARUUniversitatea Spiru Haret, Bucureşti

REZUMAT

Acest articol este o trecere în revistă a termenilor din sfera semantică a pădurii, urmărind pe de o parte originea acestor cuvinte, iar pe de alta ecourile lor în toponimie.

STUDIUL LIMBII ITALIENE ÎN CADRULÎNVĂŢĂMÂNTULUI TEOLOGIC DIN ROMÂNIA

Nicoleta CĂLINA

RIASSUNTO

Il lavoro presenta argomenti a favore dell’insegnamento dell’italiano presso le facoltà teologiche a livello nazionale. Il linguaggio specialistico teologico mette in rilievo la necessità di un approccio comunicativo attraverso lo sviluppo delle competenze discorsive dello studente. Gli argomenti per l’insegnamento della lingua italiana nelle facoltà teologiche della Romania sono parte delle iniziative europee, della diversità culturale e specialmente linguistica.

ZUM PROBLEM DER SPRACHLICHEN RELATIONALITÄT

Bogdana CÎRTILĂ

REZUMAT

Prezentul articol evidenţiază unele aspecte care privesc relaţionalitatea expresiilor lingvistice şi clasificarea acestora din urmă în relaţionale şi absolute după criterii semantico-sintactice. Pe baza relaţionalităţii lingvistice se defineşte apoi relaţia de dependenţă cu cele două subtipuri ale sale, recţiunea şi modificaţiunea, analizate în continuare din punct de vedere sintactic, semantic şi terminologic.

EUGENIO COSERIU: ESTUDIOS SOBREJUAN LUIS VIVES

Geo CONSTANTINESCU

REZUMAT

Autorul articolului prezintă opera lingvistică a umanistului Juan Luis Vives, din perspectiva lui Eugeniu Coseriu, care a observat în scrierile cărturarului renascentist excepţionale intuiţii privind teoria limbajului, rolul gramaticii în studiul limbilor şi puncte de vedere moderne în teoria şi practica trducerilor. Totul porneşte de la necesitatea epocii în care a creat de a asimila culturile antice şi de a sincroniza cultura spaniolă cu noile cuceriri ale umanismului european.

EVOLUŢIA DE LA LATINA CLASICĂ LA LATINA TÂRZIE DIN PERSPECTIVA TEORIEI PROTOTIPULUI

Ioana-Ruxandra DASCĂLU

RÉSUMÉ

Nous nous proposons d’étudier les résultats de la théorie du prototype au niveau de la langue latine pour investiguer l’évolution linguistique et la distance établies entre le latin classique, le latin tardif et les langues néolatines, en esquissant premièrement une présentation théorique de la notion ‘prototype’, des variétés du latin et du rôle du latin vulgaire dans la formation des langues romanes; on constate pratiquement dans une deuxième étape les restructurations morphologiques à travers les catégories grammaticales, en initiant une relecture des traités sur le latin surpris dans toutes les périodes, à partir des données archaïques jusqu’à leurs résultats dans les langues modernes.

FONOLOGIA BILINEARĂ ŞI ACCENTUL SECUNDAR ROMÂNESC

Ovidiu DRĂGHICIRÉSUMÉ

La présence du concept d’accent secondaire dans des ouvrages descriptifs ou normatifs du roumain est l’effet de la phonologie dite bilinéaire. Parce que « la chaine », projection théorique du signifiant sonore, est prise comme réalité de la parole, établir un rapport entre l’accent et mot ne semble pas inadéquat.

LES DEUX SENS DU TERME MESSAGE CHEZ WEAVER. RETOUR SUR LA THÉORIE

MATHÉMATIQUE DE LA COMMUNICATION

Cosmina GHEBAURUniversité de Bourgogne

REZUMAT

Acest articol insistă asupra faptului că teoria matematică a informaţiei şi comunicării conţine nu un concept de mesaj, cum a reţinut vulgata, ci două: unul restrâns şi unul larg, generic. Acesta din urmă este cel care intră în rezonanţă cu conceptul de cod, în relaţia împrumutată de structuralismul semiotic prin intermediul lingvisticii şcolii de la Paris.

TERMINOLOGIA CA INTER- ŞI TRANSDISCIPLINĂ

Alina GIOROCEANU

ABSTRACT

Terminology is a synthetic science, interdisciplinary and transdisciplinary, with a particular methodology.

ENHANCING LEARNERS’ SENSE OF HUMOURWITH FUNNY QUOTATIONS

Gabriela GRIGOROIU

ABSTRACT

Articolul construieşte în primul rând o motivaţie pentru folosirea unor maxime umoristice în predarea limbii engleze, ceea ce poate îmbunătăţi intelegerea aspectelor culturale, datorită faptului că aceste maxime pot fi interpretate şi combinate în diverse moduri. Sunt prezentate un număr de activităţi atractive care pot fi folosite într-o singură lecţie sau separat, în diverse etape sau la finalul orei. Pot fi adaptate pentru orice nivel sau vârstă, constituindu-se ca modele de exerciţii pemtru aceste tipuri de maxime şi citate.

ISTORIA CUVÂNTULUI ROMÂNESC DUDUIE

Maria ILIESCUUniversitatea din Innsbruck

RÉSUMÉ

Le mot roumain duduie ‚jeune femme qui habite une ville’, formule pour s’adresser à une jeune femme habitant en ville‘ a commencé de disparaître dans la langue des personnes jeunes et d’âge moyen du roumain actuel. D’après les attestations littéraires il faut croire que l’époque où le mot a été le plus fréquemment employé a été le temps entre la première et la deuxième guerre mondiale. Le mot a été employé surtout par les hommes et pouvait contenir une nuance de courtesie.

Duducă, un dérivé de duduie, a toujours été spécifique pour la Moldavie; duduiţă est un diminutif hyperchoristique du même mot.

La majorité des sources lexicographiques indique comme étymon le mot turc doudou, sans en donner le sens. Le dernier dictionnaire roumain apparu, le MDA, croit rectifier l’étymologie en ajoutant avant l’indication du mot turc: étymologie inconnue.

L’article montre que l’étymologie correcte de duduie est en effet le mot turc doudou ayant les sens ‚perroquet’ et ‚jeune et jolie femme qui habite la ville’. Le deuxième sens s’explique aisément par le fait que le perroquet est le seul oiseau ‚parleur’ et qu’étant joli il a été probablement souvent interpellé avec des mots hypocoristiques.

Mais le turc doudou n’est que la filière par laquelle le mot a pénétré en roumain (et en grec). L’étymon originaire est le persan tuti qui avait déjà les sens mentionnés du turc.

I PAPI: LA SCELTA DEL NOME

Denisa IONESCUUniversitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

REZUMAT

Faptul că, proaspăt ales, papa îşi alege un nume sub care să conducă destinele creştinăţii este ingnorat de un mare număr de persoane dar, de fapt, această alegere constituie o primă declaraţie a intenţiilor pe care papa le are şi a drumului pe care îl va urma. Alegerea noului nume este inspirată de numele predecesorilor, al martirilor, al sfinţilor, de semnificaţia sa sau de programul pe care noul papă îşi propune să îl urmeze.

ÎNCEPUTURILE TEATRULUI ROMAN

Alexandra IORGULESCUMihaela MARCU

ABSTRACT

In this article we have presented the evolution of the Latin theatre to its complete affirmation. The Latin theatre was highly influenced by the Greek theatre.

It had a relatively short period of time, but it remained as a model and source of influence in the various cycles of the evolution of the universal dramatic literature and theatre.

CATEGORIA ONOMASTICĂ A ZOONIMELORŞI LITERATURA

Mariana ISTRATEUniversitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

RIASSUNTO

L’area dei nomi di animali nella letteratura per i bambini è molto più larga di quella dei nomi analoghi del linguaggio quotidiano. Denominando non solo gli animali domestici, ma anche quelli selvatici, di solito, gli zoonimi usati intratestualmente indentificano, attraverso il loro contenuto semantico, soprattutto la specie. Sotto aspetto formale si ricorre a strutture facilmente da capire e da memorizzare da parte dei bambini.

ELEMENTE GRECO-LATINE ÎN DENUMIREAPĂRŢILOR CAPULUI ÎN ROMANIA

Michaela LIVESCU

RIASSUNTO

Dal ricco materiale lessicale offerto dalla terminologia delle parti della testa nella Romania, ci si presentano il contributo della lingua greca e l'area di diffusione degli elementi di tale origine.

FUNCŢIILE PRAGMATICE ALE PARTICULELOR MODALE GERMANE

Anca MARINESCU

ZUSAMMENFASSUNG

Die Modalpartikeln entfalten ihre Funktion auf der Beziehungsebene sowie der Ebene der Interaktionssteuerung. Sie nehmen eine wesentliche Rolle bei der Gestaltung und Verbalisierung des Beziehungsaspekts ein und stellen somit ein wichtiges Instrumentarium der Imagearbeit zwischen den Kommunikationspartnern dar. Den Modalpartikeln wird mehr oder wenige lexikalische Bedeutung zugeschrieben. Je weniger eine solche Partikel an lexikalischer Eigenbedeutung mitbringt, desto mehr erweitert sich ihre Funktionsspektrum.

Unter den vielen Funktionen, die den Modalpartikeln zukommen, zählen wir die folgenden auf: die illokutionsindizierende –und modifizierende Funktion, die situationsdefinierende Funktion, die konnektierende Funktion, die konversationssteuernde Funktion und die interaktionsstrategische Funktion. Außerdem werden Modalpartikeln auch als Ausdrücksmittel der Sprechereinstellung betrachtet.

FUNCŢIA ANTICIPATIVĂ A FORMEI DE INDICATIV IMPERFECT SOLLTE ŞI MODALITĂŢI DE REDARE

A EI ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Elena MARINESCU

ZUSAMMENFASSUNG

Ziel der vorliegenden Untersuchung ist es, anhand eines Übersetzungsvergleiches darzustellen, wie die antizipierende Funktion der Präteritalform sollte ins Rumänische übersetzt wird, wobei wir uns auch vornehmen, eine semantische Beschreibbung dieser modalen Variante zu machen.

Das Spezifikum von sollte liegt in der Doppelperspektive Zukunft-Vergangenheit, in der Projektion einer in der Vergangenheit liegenden und abgeschlossenen Handlung in eine Zukunft, die vom Standpunkt des Sprechers aus ebenfalls der Vergangenheit angehört.

Als Wiedergabemöglichkeiten dieser Bedeutungsfunktion dienen im Rumänischen vor allem die Verbalperiphrasen avea să + conjunctiv şi urma să + conjunctiv.

ON THE POSTPOSITION OF PREPOSITIONS

Ioana MURAR

REZUMAT

Lucrarea analizează câteva construcţii în care, spre deosebire de alte limbi, prepoziţiile englezeşti pot ocupa o poziţie finală în propoziţie. Este analizată poziţia prepoziţiilor în poziţie finală “stranding”, sau “postpoziţie” în câteva tipuri de construcţii: passive, infinitivale, interrogative directe şi indirecte, atributiv-relative. Este discutată, comparativ, şi construcţia “pied-piping” cu prepoziţie în poziţie iniţială, în faţa unui pronume relativ-interogativ.

DICŢIONARE SPECIALE ÎN LEXICOGRAFIA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ

Doina NEGOMIREANU

RÉSUMÉ

Les dictionnaires spéciaux de la lexicographie roumaine actuelle, parues les dernières trois décennies, se distinguent par nombre et variété des objectives visés (aspects de l’histoire du roumain, indications de bon usage, lexique poétique etc.) ; Ils sont illustrés ci-dessus par quelques ouvrages représentatives en ce sens.

VERBES À INSTRUMENT INTÉGRÉ. DOMAINE CONTRASTIF FRANÇAIS-ROUMAIN

Dorina PĂNCULESCUREZUMAT

Verbele cu instrumental integrat formează o clasă a derivatelor verbale cu bază nominală ce reprezintă numele instrumentului. Ele sunt rezultatul unui proces de transformare sintactică a unor structuri frastice generatoare, cu implicarea unor operatori de verbalizare, -er pentru limba franceză, -a, -(u)i pentru limba română, reprezentând un caz de parafrază lexicală specifică celor două limbi comparate. Multe formaţiuni noi au fost create o dată cu apariţia unor referenţi noi ce denumesc noi instrumente, cum ar fi scanner (a scana), poster (a posta), etc. Am propus o clasificare pe domenii semantice a acestei clase de verbe, observând cazurile de convergenţă şi cazurile de divergenţă între cele două limbi (când nu există un verb sintetic echivalent – eteronim – în limba română).

WHY IS IT NECESSARY TO MEASURE TP?

Anca-Mariana PEGULESCU

REZUMAT

Evaluarea practicii pedagogice este necesară pentru a judeca, a arăta şi a înregistra problemele care apar în activitatea de predare. Această evaluare identifică progresul şi face posibilă îmbunătăţirea soluţiilor care se impun în situaţii deosebite privind procesul instructiv educativ.

STRUCTURI IMPLICITE DE EXPRIMARE A POTENŢIALULUI ÎN LIMBA LATINĂ (I)

Mihaela POPESCU

RÉSUMÉ

Cet article étudie les différentes modalités de l’expression du potentiel en latin classique. On prend en compte, pour des raisons objectives, seulement les structures formelles implicites qui actualisent le /potentiel possible/ (avec tous ses aspects) et /le potentiel dubitatif/.

SINONIME REALIZATE CU PREFIXE NEGATIVE

Anamaria PREDA

ABSTRACT

Some nouns and adjectives derived with ne- have a tendency to be replaced with their newer synonyms, borrowed or created with the neological prefixes in- and non-. We have signaled aspects of the competition between these words and aspects connected to their spelling.

LES FAUX AMIS DANS LES LANGUES DE SPÉCIALITÉ. ÉTUDE COMPARÉE ANGLAIS-

FRANÇAIS

Anda RĂDULESCU

REZUMAT

Lucrarea îşi propune un dublu scop: de a inventaria cuvintele care constituie falşi prieteni sau cuvinte sosie în limbile engleză şi franceză şi de a evidenţia consecinţele pe care necunoaşterea lor le poate avea în cadrul traducerii textelor ştiinţifice şi tehnice.

DIFFICULTÉS DANS L’EMPLOI DE QUEL QUE, QUELQUE ET DE QUELQUE...QUE

EN CLASSE DE FRANÇAIS LANGUE ÉTRANGÈRE

Daniela SCORŢAN

REZUMAT

Acest articol îşi propune să lămurească confuziile care apar adesea atunci când trebuie să se folosească structurile quel que, quelque şi quelque... que. Metoda cea mai potrivită de însuşire a acestor structuri este cea a învăţării prin descoperire. Stategia constă în descoperirea progresivă a regulilor pornind de la exemple concrete pe care studenţii trebuie să le observe cu atenţie, să le analizeze şi să formuleze propriile reguli. Acestea vor fi discutate cu profesorul şi vor fi însuşite prin exerciţii.

UN ASPECT DE L'HÉRITAGE LATIN EN FRANÇAIS ET EN ROUMAIN : LE CAS DES MOTS QUI ONT SÉLECTÉ

DE SÉMÈMES DIFFÉRENTS DE L’ÉTYMON

Gabriela SCURTUREZUMAT

Articolul îşi propune să surprindă un aspect semantic al moştenirii latine în limbile franceză şi română, mai precis cazul cuvintelor care au păstrat sensul latinesc, deci se caracterizează prin conservarea sememelor atestate pentru etimon. Sunt explicate cauzele care au dus, şi în acest aparent caz de continuitate semantică, la sensurile diferite pe care le au continuatorii romanici.

„SUPERLATIVUL SUPERLATIVULUI” PRIN CUMUL DE PREFIXE NEOLOGICE

ÎN ROMÂNA ACTUALĂ

Melitta SZATHMARY

RÉSUMÉ

L’un des nombreux procédés suggestifs d’expression de la valeur de superlatif est représenté par l’utilisation des préfixes superlatifs, auxquels s’ajoutent, dans certains contextes, les éléments méga-, giga- et tera-, connus en roumain sous le nom de „préfixoides”, qui amplifient cette valeur.

L’objet de notre étude est le cumul de préfixes et de „préfixoides” ; l’Internet, et tout spécialement les forums de discussions, constituent la source de nos exemples.

REMARQUES SUR LE DISCOURSMÉDIATIQUE DÉPRÉCIATIF

Cristiana TEODORESCU

REZUMAT 

Articolul propune o analiză a discursului violent promovat de săptămânalul România Mare, urmărind diferitele tipuri de injurii pe baza cărora se construieşte un discurs mediatic specific, propriu acestui ziar.

PARTICULARITĂŢI MORFOLOGICEÎN LEXICONUL LUI MARDARIE COZIANUL

Irina TIŢA

ABSTRACT

Several morphological particularities in Mardarie Cozianul’s Lexiconul salvo-românesc are presented in this paper. These particularities are elements of muntenian literary variant or elements of north variants of old literary Romanian.

CIBER- ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Dragoş Vlad TOPALĂ

RÉSUMÉ

L’article analyse le statut de cyber- dans le cadre de la langue roumaine actuelle, en ce qui concerne la formation des mots, la classe morphologique, la graphie et la sémantique.

** *

ÎNSEMNĂTATEA STUDIERII SPANIOLEI COLOCVIALE

Melania ALBU

RESUMEN

Actualmente la metodología moderna de la enseñanza de lenguas extranjeras se apoya en los métodos comunicativos basados en los principios semántico-pragmáticos. En este contexto, las manifestaciones de la lengua hablada son cada día más atractivas e interesantes para el estudio y la investigación.

La lengua coloquial se va imponiendo, por su propia dinámica, como objetivo prioritario de estudio, gracias también a un fuerte proceso de expansión hacia otras variedades lingüísticas.

PORECLE ŞI SUPRANUME ÎN CATAGRAFIA DOLJULUI DE LA 1831

Carmen BANŢA

ABSTRACT

The nicknames and appellation founded in “Catagrafia Doljului” of 1831 can be analysed both semanticly and structurally. For the 2 anthroponimical classes we distinguish, from a semantic point of view, numerous terminological classes, such as: colors, natural phenomenons, relationship and addressation terms, physical and psichological characteristics, plants, animals, birds, etc. Here are a few examples: Albu, Furtună, Bunică, Baba, Bubosu, Bătăiosu, Busuioc, Cocoş, Iepure etc.

TERMENI PENTRU NOŢIUNEA „ZĂDUF”PE BAZA NALR OLTENIA

Ilona BĂDESCU

RÉSUMÉ

Dans cet article nous avons présenté les termes qui désignent la notion „zăduf” qui ont été enregistrés sur la carte nr. 310, de NALR de l’Olténie.

Ces termes sont: des termes simples ou dérivés de la langue commune et des termes régionaux simples ou dérivés des mots de la langue commune, quelquefois déterminés par des adjectifs ou des adverbes et qui, dans quelques points enquêtés, se présentent comme des séries synonymiques.

ASPECTE ALE CERCETĂRIISEMIOTICE ROMÂNEŞTI

Gabriela BIRIŞABSTRACT

The article deals with the principal features of the Romanian Semiotics. It proposes a rather brief survey of the Romanian semiotical works than a deep discussion on the subject. According to us the main characteristics of the Romanian Semiotics would be: a constant propensity for applied studies to the detriment of the theoretical ones, terminological and methodological borrowings from the Linguistic Structuralism, the conjunction of logical, mathematical and linguistic approaches under the wide umbrella of Semiotics.

BANII – TERMENI VECHI ÎN DOCUMENTELE ROMÂNEŞTI

ŞI SEMNIFICAŢIA LOR

Iustina BURCI

RÉSUMÉ

Dans cet article ľauteurs met en discussion ľimportance recherches d´argents (utilisé dans le documents d´archives) au niveau du langue et histoire roumaine, en général. Ľ article ilustre, conformément au matériel étudie, que dans de nombreux cas, les termes qui designnent d´argents proviennent dans les plusieurs langues.

LOCUŢIUNI ŞI CUVINTE COMPUSE ÎN DOOM2

Cecilia CĂPĂŢÎNĂ

ABSTRACT

The remarks in this article regard, on the one hand, the gaps and inconsistencies of the lexical inventary of DOOM, and, on the other, the necessity of instituting certain rules for recording  compounds and phrases. We plead for clarity and consistency in the literary language norms.

ZUR TERMINOLOGIE EINIGER BEGRIFFE BEI DER ANALYSE VON BESITZVERHÄLTNISSEN

Bogdana CÎRTILĂ

REZUMAT

Prezentul articol are ca obiect definirea, delimitarea terminologică şi explicitarea unor termeni fundamentali necesari în analiza lingvistică a relaţiilor de posesie. Astfel, un substantiv poate fi considerat, în funcţie de context, limbă şi societate, absolut sau relaţional în plan semantic; respectiv alienabil sau inalienabil din punct de vedere gramatical. Relaţia de posesie astfel stabilită între un nume relaţional în calitate de posesum şi un posesor oarecare va fi inerentă, respectiv etablizată, în cazul unui nume absolut. Disticţia inerenţă – etablizare se realizează în plan semantic, în plan morfosintactic operându-se disticţia alienabil – inalienabil.

LA DIMENSION D’ÉCHANGE INTERACTIF DANS LA TRADUCTION DE L’ŒUVRE PERSONNELLE1

Cecilia CONDEI

REZUMAT

Traducerea operei personale se diferenţiază fundamental de orice alt tip de traducere prin dimensiunea interactivă manifestată pe tot parcursul sau de la limba de bază la limba ţintă. Acesta este cazul operelor lui Panait Istrati traduse de însuşi autorul lor. Ne referim în special la povestirile apărute în ciclul Povestirile lui Adrian Zograffi. A vorbi de “traducere” în acest caz înseamnă a te referi la un fel de întoarcere continuă la operă ca la un fel de palimpsest a cărui prezenţă permanentă nu poate fi nicidecum ignorată. Ceea ce ne propunem este să identificam vocile: cea a traducătorului şi cea a autorului şi să subliniem în ce măsură ele sunt distincte sau de suprapun.

LA RELATION CIBLE – SITE DANSLA PRÉDICATION SPATIALE

Adriana COSTĂCHESCU

REZUMAT

Articolul prezintă relaţiile spaţiale ce se stabilesc între o entitate “ţintă” (la cible) şi spaţiul localizării (la site) în limba franceză. Autoarea prezintă semantica predicaţiei spaţiale pentru eventualităţi statice şi dinamice, ca şi trăsăturile distinctive ale site-ului faţă de entitatea localizării (mobilitate vs. imobilitate, dimensiuni mici vs. dimensiuni mari, conţinător vs. conţinut).

L’APPOSITION ET SES RÉALISATEURSEN FRANÇAIS CONTEMPORAIN

Daniela DINCĂ

REZUMAT

Luând în considerare funcţia sintactică de apoziţie, articolul de faţă îşi propune un dublu obiectiv: pe de o parte, analiza comportamentului semantic şi sintactic al apoziţiei nominale şi adjectivale şi, pe de altă parte, apropierea acestor două clase morfologice, substantivul şi adjectivul, cu funcţia de apoziţie nominală, respectiv adjectivală, în vederea eliminării confuziilor terminologice referitoare la funcţia adjectivului separat din punct de vedere sintactic de substantivul pe care-l determină.

EXISTĂ ACCENT SECUNDAR ÎN ROMÂNĂ?

Ovidiu DRĂGHICI

RÉSUMÉ

Dans une représentation bidimensionnelle du signifiant sonore roumain, ce qu’on appelle accent secondaire apparaît soit comme « imperfection » du schéma accentuel – fait de substance sans pertinence fonctionnelle, soit comme contraste d’intensité à l’intérieur d’une unité accentuelle dominée, au niveau supérieur de l’unité rythmique.

ROLUL LUI A.T. LAURIAN ÎN CREAREA METALIMBII ROMÂNEŞTI

Katalin DUMITRAŞCURÉSUMÉ

A.T. Laurian propose en linguistique, comme il le fait en philosphie, une terminologie néologique d’origine latine. Dans ce processus, un rôle important est représenté par le fait que par son oeuvre Tentamen, Laurian a pensé et il a établi une terminologie latine integrante de la langue roumaine. Dans ses travaux, Laurian ne traduit pas la terminologie latine, mais il opère un transfert des termes latins en roumain, en les adaptant du point de vue phonétique et morphologique.

TERMINOLOGIE ŞI LEXICOLOGIE – DISCIPLINE LINGVISTICE

Alina GIOROCEANU

ABSTRACT

Terminology and lexicology are usually compared. The real differences consist in the vision on term: word in lexicology, heterogeneous class (words, group of words, symbols, different signs) in terminology.

QUELQUES MÉTAPHORES DANS LE MÉTALANGAGE DE LA GRAMMAIRE TRADITIONNELLE

Jan GOESUniversité d’Artois

Doina ZAMFIRUniversité de Craiova

REZUMAT

Scopul acestui articol nu este numai studiul metaforei în sine, ci mai ales studiul folosirii sale în metalimbajul gramaticii tradiţionale. Punctul nostru de vedere este didactic şi lingvistic şi răspunde la următoarele întrebări: de ce folosim metafora în gramatica tradiţională, ce tipuri de metafore inventariem?

UNA INCURSIÓN EN LAORTOGRAFĺA ESPAÑOLA ACTUAL

Andreea ILIESCU REZUMAT

Ortografia Academiei Regale Spaniole nu optează pentru un format exhaustiv. Astfel, tratează în detaliu regulile de accentuare şi de punctuaţie, dar nu îşi propune să clarifice toate îndoielile existente cu privire la cuvintele care au sens diferit în funcţie de felul în care se scriu: într-un singur cuvânt sau în două, cu accent sau fără.

Ortografia de folosire a spaniolei actuale a lui Leonardo Gómez Torrego poate fi însă considerată o lucrare complementară Ortografiei Academiei. Autorul ei alege o formă diferită de exemplificare a “normelor care reglementează scrierea unei limbi”. Explicaţiile teoretice sunt reflectate în totalitate de nenumăratele exemple, care vin să susţină toate nuanţările unei reguli.

LA LINGUA ITALIANA. I COESIVI

Ramona LAZEA

REZUMAT

Coeziunea dintre diferitele fraze ale unui text este garantată de formele de substituţie care semnalează continuitatea tematică a textului. Aceste forme de substituţie sunt reprezentate de: substituirea cu un pronume, sinonim, hiperonim sau cu un nume general, reformularea, eliziunea.

UNIVERSUL IMAGINAR PLAUTIN

Mihaela MARCU Alexandra IORGULESCU

ABSTRACT

The universe of Plaut’s comedies depicts a carnival-like country which brings on the Roman stage the problems appeared inside the Greek civil communities at the end of the fourth century B.C.

Plaut’s genius brings about the remarkable flourishing of the preclassical comic theatre.

PARTICULELE MODALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Anca MARINESCUZUSAMMENFASSUNG

Der Begriff Partikel wurde bisher in der rumänischen Sprache sehr uneinheitlich verwendet, entweder als Oberbegriff für alle unflektierte Wörter, oder als Bezeichnung für einige Adverbien mit modaler und intensiver Funktion. Aus Mangel an einer theoretischen Klassifizierung, hat man später den Begriff aufgegeben, wobei seine Verwendung heutzutage auf die Beschreibung der deiktischen Partikeln (-a, -le, -şi) beschränkt ist. Die rumänischen Linguisten (Tiktin, Rosetti, Puşcariu, Iacob, Ionaşcu, etc.) haben unter dem Begriff Partikel unterschiedliche Kategorien verstanden, so dass sich die Definierung dieses Terminus in jeder linguistischen Studie als notwendig erweist.

Die meisten Grammatiken erwähnen die Klasse der Partikeln nicht, aber die rumänische Linguistik kennt einige Studien, die Elemente beschreiben, die nicht unproblematisch den traditionellen Wortarten zugeordnet werden können. Es sind Wörter wie cam, prea, foarte, şi, chiar, tocmai, abia, aproape, mai, barem, măcar, decât, numai, nu cumva, tot, doar, da(r), parcă, totuşi, oare, taman, nici, exclusiv, inclusiv, die wir als rumänische Partikeln, bzw. Modalpartikeln bezeichnen, und die von den meisten Autoren als eine Sonderklasse der Adverbien definiert werden. Diese Elemente unterscheiden sich aber von den Adverbien „im engeren Sinne“ (Ciompec 1985), durch eine Reihe von Charakteristika, die sie

individualisieren: sie haben keine lexikalische Bedeutung, fungieren als Modifikatoren, haben keinen Satzgliedcharakter und drücken verschiedene Nuancen der Modalität aus.

SOLLEN ÎN SISTEMUL VERBELORMODALE GERMANE

Elena MARINESCU

ZUSAMMENFASSUNG

Da sollen ein zweitrangiges Modalverb ist, kann eine richtige Beschreibung seiner Semantik nur im Zusammenhang mit denjenigen Modalverben erfolgen, die die Grundmodalitäten des Systems ausdrücken. Es handelt sich um die Modalverben wollen und müssen mit den Bedeutungen „Wille”, bzw. „Notwendigkeit”.

FUNCŢIILE LIMBII.DE LA CUNOAŞTERE/REPREZENTARE/COMUNICARE

LA MEDIERE ŞI ACŢIUNE

Emilia PARPALĂ

RÉSUMÉ

1. Le probléme des fonctions de la langue représente une constante de la pensée linguistique et philosophique à partir de Platon jusqu’à la pragmatique et la théorie de l’argumentation.

2. La métaphore du langage comme instrument (de communication, de représentation et de connaissance) est souminée par (1) l’hypothése philosophique du langage comme milieu (« la maison de l’Être ») et comme médiateur entre l’homme et le monde et par (2) la linguistique du discours.

3. La fonction de représentation (l’Ecole du Port Royal, Humboldt, Chomsky) est concurencée par la (super)fonction de communication (voir les modèles de Bühler, Jakobson, Shannon et Weaver). Ces modèles restent pourtant mécanicistes, linéaires, séquentiels, référentiels.

4. La dimension actionnelle du langage sous-tend une diversité d’orientations : le béhaviourisme, la théorie des actes de langage, la théorie de l’argumentation, la logique de la conversation. Le point de vue pragmatique, « organiciste » et intégrateur, renverse les certitudes et crée les prémisses pour une

linguistique communicationnelle, un vrai fondement pour une interdiscipline appelée la théorie de la communication.

METAFORA ÎN LIMBAJUL ECONOMIC

Silvia PITIRICIU

RÉSUMÉ

Le langage économique se remarque dans le cadre du style scientifique par des métaphores nominales : animalières, chromatiques, culinaires, techniques etc. Elles représentent les éléments du jargon caractéristique aux sciences économiques.

L’USO DELL’ARTICOLO IN ITALIANO

Elena PÎRVU

REZUMAT

În limba italiană, omiterea sau folosirea articolului în faţa unui substantiv, precum şi folosirea articolului hotărât şi a celui nehotărât, nu constituie doar un fapt gramatical, ci şi un fapt expresiv, adică este rezultatul opţiunii celui care se exprimă în scris sau oral, în funcţie de exigenţele comunicative.

STRUCTURI IMPLICITE DE EXPRIMARE A POTENŢIALULUI ÎN LIMBA LATINĂ (II)

Mihaela POPESCURÉSUMÉ

Dans cet article on continue l’analyse des structures formelles implicites en ce qui concerne l’expression du potentiel en latin classique, plus précisément de ses deux sous-types sémantiques : /l’éventuel/ et /le probable/.

DEFINIŢII ALE STILISTICII ÎN LUCRĂRI DE LINGVISTICĂ ROMÂNEASCĂ

Vlad PREDA

ABSTRACT

In the literature concerning the subject matter, we encounter either an incomplete or vague definition of stylistics or its absence, it being replaced with the history of the subject. By means of its methodology, stylistics is a heteroclite subject, declared obsolete at one point in time, stylistics focuses essentially on style.

TEHNICA MODERNĂ ŞI VOCABULARUL ACTUAL:TELEFONUL FĂRĂ FIR

Cristina RADU GOLEA

ABSTRACT

Technics development and penetration of the new into people's life determined the creation of some adequate terms. Thus, the term mobile (tele)phone designates a wireless telephone in contrast with fixed telephone.

The words mobile, cell(ular), portable and fixed turn from the adjectives category to the nouns category through changing of grammatical value.

INFORMAZIONE DELL’ECONOMIA / ECONOMIA DELL’INFORMAZIONE. MECCANISMI DEL

DISCORSO DELLA COMUNICAZIONEE DELLA DIVULGAZIONE SCIENTIFICA

Mariana SĂNDULESCUAcademia de Studii Economice – Bucureşti

REZUMAT

Prezentul studiu tratează diferitele modalităţile de a concepe mediatizarea informaţiei de specialitate pentru publicul larg, din perspectiva celor mai recente poziţii ale teoriei comunicării.

La nivelul structurii supra-textuale, am demonstrat că mediatizarea de specialitate, în calitate de reformulare explicită, tinde să furnizeze un text D2 (Discurs 2) produs-de-vulgarizare de specialitate, declarat de manieră deschisă drept rezultat al unui proces de reformulare a D1 (Discursul 1); acesta, nu numai că nu îl ascunde, ci îl evidenţiază în mod regulat, la mai multe niveluri, în cristalizarea comunicării într-o structură enunţiativă globală de discurs raportat.

CUVINTE DERIVATE CU SUFIXE DE LA ANTROPONIME ÎN ROMÂNA ACTUALĂ

Melitta SZATHMARY

RÉSUMÉ

Dans cet article, nous nous proposons de présenter succinctement les suffixes les plus productifs (-ian, -iza, -ism, -ist, -iada, -iot) dans la formation des dérivés à partir d’anthroponymes ainsi que les formations afférentes.

La source de ces exemples est la presse d’après 1989, à savoir trois des publications de cette période România literară, 22 et Dilema, auxquelles s’ajoutent les variantes électroniques d’autres journaux (Adevărul, Curentul).

SPEECH AND UNDERSTATEMENT IN ‘LIFE OF PI’ BY YANN MARTEL. A PRAGMATIC APPROACH

Aloisia ŞOROP

REZUMAT

Pragmatica se ocupă cu studiul aspectelor de limbaj care ţin de contextul discursului şi de înţelesul ‘relaţionat’ al cuvintelor. Lucrarea analizează un fragment de dialog din romanul ‘Viaţa lui Pi’ scris de Yann Martel în care un supravieţuitor orb se intersectează în plin Pacific cu un alt supravieţuitor orb. Etapele descoperirii că vocea pe care o aude nu este nici o formă de demenţă, nici nu aparţine tigrului cu care împarte de 6 luni barca de salvare, ci o prezenţă umană reală structurează textul într-o reţea de elemente deictice, implicaţii şi supoziţii care îl pun în relaţie de tensiune cu o realitate pe care eroul o percepe dar nu o creditează.

ROMGLEZA

Laura TRĂISTARU

RÉSUMÉ

Dans cet article il s’agit d’un terme nouveau introduit dans notre langue – « romgleza » – qui pourrait être défini par l’union de la langue anglaise et roumaine dans le langage quotidien, la presse et la télévision.

O ARHEOLOGIE A CONCEPTULUI DECOMPETENŢĂ COMUNICATIVĂ

Titela VÎLCEANU

ABSTRACT

Communication is a complex phenomenon involving linguistic and extra-linguistic factors alike. Tracing back the archeology of the concept of communicative competence (endorsed by Dell Hymes in 1972), it is obvious that at the turn of the 20th century, linguists, and not only, envisage linguistic behaviour as being socially and culturally governed and communication is defined as active negotiation of meaning at different levels of significance.