Aloin BerenboomAvereo Gutmeyer

Copyrighf @ CRIME SCENE PRESS, 20I 5 penku oceosld edifie.

Titlul origirlol: ,Lo fortune Gutmeyer" O 20,l5 Genese Edition SPRI,

92, rue Soint-Bernoid - lO60 Bruxelles, Belgique

Toote drepturile rezeryote, inclusiv dreptul de o reproduce frogmente din corte

CRIME SCENE PRESS

Piolo Presei Libere nr. I

emoil: redoctio@crimescenepress.rotel.: 02 I .317.91 .37; Q21 .317 .91 .42; fox.: A21 .317,91 .43wvwv.crimescenepress.ro

CRIME SCENE PRESS

Director editoriol: GEORGE ARION

Dercri*rca CIP r BtbHotorii Nt$onalt a RomlnteiBERENBOOM,ALAIN

,{verea Gutmcyer lAlain Berenboom. -Bucu,egti: Crime Scelre

Press,2015ISBN 978-606-93958-4-4

82 1.r33.1-31:135. I

Coperto colecfiei: ALEXANDRA BARDAN

Coperto: foto @ Mikhoil Levit I Dreomstime.com

Redocfor: PETRU FRANDINTehnoredoctor: IAURA IBARBun de tipor: noiembrie 201 5Tipdritin Romdnio, FED PRINT

Corte opdrutd cu sprijinul Fundotiei Premiile Flocdro

Orice reproducere, totold sou porJiold, o ocestei lucrdri, fdrd ocordul scris ol

editorului, este strict interzisd 9i se pedepsegte conform Legii dreplului de outor.

Alain Berenboom

Averea Gutmeyer0 noul ancheti a lui lrlichel Van [oo,

detectiv particular

Traducere din limba francezd

de lleana Cantuniari

EW{--"r-

5U}IAR

3. Exilulratat

6. lnfluente dinspre Pimdntul Figiduinlei

,t

ll.UnorSpeldinElvetia ........i,,i12. Bancherul din Praga . . .. r ... !13"UnGutmeyer'poateascundeunaltul ...........;

17. Mata Hari . .

18. Exodus

22.Un dar pentru mdntuirea sufletului . .... .; ... .. . . . ,. ..,. .,17423.Gutmeyercontra Gutmeyer .........182

2S.lnapoi la Terezin . .. . .. . .,... .;i.. , ...20026. Cel mai bun restaurant din Orientul Mijlociu . . . . . ..20127. lrdne, Margaretha giTeresa . , . . t. , .,. . . . . . . . .21328. Prin cotloanele yeshivei ......22129. Rabinul ascuns ........231

I

Alain Berenboom s-a ndscut la Bruxelles, inl947. Tatdl sdu, farmacist de

profesie, era de origine polonez5, iar mama lituanian5, ndscutd la Vilrrius.

Berenboom este, in acelagi timp, unul dintre cei mai cunosculi scriitori bel-

gieni contemporani de limbe fuancezd, dar gi o autoritate intemafionald indomeniul drepturilor de autor. A publicat 12 romane, o piesd de teatru 9i

o colecfie de nuvele. Cavaler al Ordinului Leopol4 din 2004. Academia re-

gal6 belgiand de limbd 9i literaturi francezd i-a acordat Premiul Felir

Denayer,in2007, pentru ansamblul operei sale litef,are gi Premiul Ezile

Berneheim, in 2010, pentru cel mai bun roman belgian al anului - Rege tn

Corgo. A primit Premiul Rossel pentru anul2013, unul dintre cele mai pres-

tigioase premii litarare belgiene, acordat de cdtre cotidianul Le Soir.

Aoerea Gutmeyer este al doilea roman publicat in limba romAni dupiPrimejdii?n regaf, Crime Scene Press (2014).

PRrN CETURTTE TNSOMNTEt

Pana t. momentul in care lrdne de Terrenoir a pitruns in viala mea,zeiiimi diruiserl un somn de bebelug. De atunciinsi, mi trezeam la

doui dimineala, fix la dou5, cu punctualitatea unui tren din timpul luiMussolini. La inceput, incercasem orice ar fi putut se m-ajute si scap deaceaste belea. Un pahar cu lapte, o rait; pe la toaletS, lectura unei paginisau poate chiar doui dintr-o Biblie gterpelitd Dumnezeu Stie din cehotel. Cu unicul efect de a me face inci gi mai nervos. Pilulele de culoaremocirloasd pe care mile plasase amicul meu Hubert n-au avut mai multsucces. Dupi cdteva zile, m-am resemnat. $iam schimbat metoda. De

cum deschideam ochii, o porneam la plimbare in toiul noptii. Rezultatneatteptat, am ajuns s5 resimt o intensS plicere strebStand str5zile $i

pietele pustii ale cartierului, luminate de o fr6nturi de lun6. $i si ilblestem pe trecetorul raticit sau pe tipul in pijama care i5i scotea c6ineleafari 5icuteza si incalce solitudinea domeniului meu.

Itinerariul meu era trasat o dati pentru totdeauna, precum cel alpaznicului unui parc sau al lampagiului.lmiincepeam preumblareadSnd ocol parculuiJosaphat pdni la strada Fontaine d'Amour, pe dreptnumite FAnt6na Dragostei, care mi ducea p6ni in dreptul casei luiAnne,logodnica mea, apoi prin fala apartamentului lui Federico, frizerul careimiinchiria un minuscul birou deasupra salonuluisiu, dupi care o luamln sus sprg Piala BinefScitorilor unde mi lSsam si cad pe o banci, sub

AVEREAGUTMEYER 5

castanii maiestuo$i care strdjuiau fint6na monumentali. Acolo, adistam

si vini somnul, contemplSnd obloanele care acopereau farmacia lui

Hubert gi ferestrele intunecate ale apartamentului siu situat deasupra

laboratorului.ln fine,legdnat de liniStea locurilor, mi reintorceam in pat

ca si gust cu uturare doud-trei ceasuri de odihni.Afurisita de lrdne! Nu ficusem imediat legitura intre ea 5i necazurile

mele cu somnul.ln plus, am mai avut nevoie 5i de o grimadi de timp ca

sd-i descopir adeviratul nume. $i inc5.5i mai mult ca si pricep ce voia

de la mine. C6nd mi-am dat seama ci fusesem tras pe sfoarS, era prea

tarziu. Tot ce imi povestise p6ni atunci, iar eu inghi[isem la fel de

cuminte cum luam siropul calmant al lui Hubert - pirinlii deportati, fa-

milia dispiruti in lagire, averea evaporatd - toate astea,nu erau dec6t

minciuni. lar ancheta pe care mi-o incredintase, o in5elitorie' O perdea

de fum. Nu-mi didusem seama de nimic. Detectivul lui pe5te!

lrdne igi fdcuse pentru prima datl aparilia intr-o diminea!5 la salonul

de coafuri al lui Federico, in vreme ce eu motiiam in biroul meu de la

etaj. <Telefon pentru tine, Michele!> zbierase Federico. impirleamacela5iaparat aSezat la intrarea in salon 9i aceeaSi linie. Era economic, de

acord, dar incercali dumneavoastre sA duceli o conversalie confidentialS

intr-o incipere ticsitS de babe flecare 5i cAriitoare care tac de cum ridic

eu receptorul! Dar, av6nd drept unic client o companie de asiguriricare

imi plStea te miri ce, cum mi-a5 fi putut eu oferi luxul unei linii separate?

Doamna care md suna invoci numele de Celtic, compania care imi

asigura subzistenla. Voce rigugitS, accent de origine incertS, ton decis

gi sec. Un comisar al poporului, venit din cealalti parte a cortinei de fier

special spre a mi intAlni pe mine? Surpriz5: am vizut intrand o jun5, ale

cirei plete lungi gi buclate ii cideau pe umeri cu o neglijenli studiatd.

ln timp ce se a$eza pe fotoliu cu gratia unui star, nu mi-am putut tmpie-

dica privirea s5-i mAng6ie sdnii pu5iin valoare de un bolero micuf 5i s5-i

apreciez nisucul obraznic, impodobit cu o drdgilagS alunitS. O uSoarI

migcare a capului a ficut s5-i unduiasci pletele. Ce chestie, nici comi-

sarii poporului nu mai seamind deloc cu cliSeele propagandei ameri-

cane!

6 ALAIN BERENBOOM

Dintr-o singuri privire a estimat capitalul social al agentiei Van Loogi valoarea sa bursierd pe piaga internationalS. Nimic nu i-a sclpat, nicibiroul meu amdr6t, nici impermeabilul pitat, nici ochii meiincercinaligi nici expresia de surprizi iscati de aparifia ei. $i toate astea firi ca

nimic s-o descurajeze.

- Domnul Van Loo?

Era vocea care imi solicitase intSlnirea. Nu puteam si md in5el.

- DomnulTongerloo mi-a recomandat cdlduros serviciile dumnea-voastrd. Se pare ci afi condus o ancheti foarte dificilS pentru companiasa.

Mi-am amintit de omul gras pi chel care reprezenta compania Celticin Congo belgian unde fusesem in misiune cu c6liva ani maiinaintet.

- Tongerloo s-a reintors in 1ar5?Cdnd il intdlnisem la L6opoldville; ghicisem ci trecerea prin Africa

reprezenta pentru el un adevSrat calvar. il suporta cu speranta c5-5i va

vedea sacrificiul risplStit cu o avansare in organigrama companiei sale

din Belgia.

- Nu. Triie5te tot la L6opoldville. Din plcate pentru el, geful cel mare

9i-a plasat doi nepoliin posturile la care r6vnea la Anvers.

Didu din umeri gi sf6r5i cu un oftat care iiinilli un pic partea de sus

a boleroului:

- Niravurile bune de dinainte de rizboi gi-au revenit la normal. Nu-

mirea amicilor gi promovarea pe canapea...

lmaginea unuidetectiv, a clienteisale gi a uneicanapele m-a ficut siuit s-o intreb unde il int6lnise pe Tongerloo.

- Avefi un pic de timp pentru mine?

Am migcat de colo-colo c6teva h6rtii care ziceau pe birou de luni dezile (facturi neplitite 5i reclame).

- Dacd imi dali un imbold, a$ putea avea. Doar si duc la bun sf6r5it

doud-trei dosare gi a5 putea sd-mi fac timp.U5urarea pe care am citit-o in ochii ei a ficut s5-mi batd mai vioi

inima.

"l -in Le Roi du Congo (Rege in Congo), o ancheti precedentd a lui Van Loo. (n. aut)

AVEREA GUTMEYER 7

Asta era gi scopul operaliei. Am avut nevoie de ceva timp ca si pri-

cep. Mult mai mult dec6t avea nevoie Anne, care se iviin biroul meu

imediat dupd plecarea lui lrdne, abandon6ndu-5i clienta in plinioperatiune de vopsit pirulin mov.

- Cine era creatura?

Ca s-o potolesc, am fluturat cele trei bancnote pe care lrdne de

Terrenoir mi le inm6nase cu stiruinld cu titlul de avans. Firi si izbutesc

s-o inseninez.

- $i parfumul Ssta ce e? Cadou de la un 5eic arab?

Nu remarcasem ddra pe care o lSsase in urma ei. O aromd

neobi5nuiti, cam picant5.

- ...care evoci dorinlele lascive 5i perverse ale Orientului misterios,

m6rdi Anne, deschizAnd ambele pirfi ale ferestrei, inainte si coboare ca

sd salveze ce mai rdmisese din pdrul clientei.

Ceva mai tdrziu, a$ezat la terasa cafenelei din PiaXa Binefdcitorilor,i-am oferit lui Anne detaliile afacerii pe care mi-o incredinlase lrdne de

Terrenoir. in timp ce m5 asculta, igi sorbea ceaiul cu inghilituri mici de

parci mi-ar fi disecat fiecare cuvinlel, pdndind minciunile pe care le-ar

fi putut ascunde.

- Niscutd la Praga, intr-o familie burghezd evreiasci, familia

Gutmeyer. Tati medic, mami artistS. Pirin[ii ei au inteles prea tarziu ce

evenimente cumplite riscau si-i ripunS. Nemlii au intrat in Praga in mar-

tie 1939, cAnd inci nu se uscase cerneala acordului de la M0nchen, care

il lega in scris pe Hitler si crule Cehoslovacia. lnci de la inceputulvdnitorii de evrei, pirinlii i-au fost deportali, maiint6iin lagirul de laTerezin, apoi nu se mai 5tie unde, firi indoialS la Auschwitz. Oricum,

acegtia au dispirut.- Dar nu 5i apetisanta ta clienti pe care rizboiul nu pare s-o fi atins.

Nu indriznesc s5-mi imaginez micul sacrificiu pe care l-a acceptat atunci

cind un frumos arian a venit s-o aresteze...

- Anne, imi este rugine pentru tine! Biata fati nu putea avea atuncimai mult de cincisprezece ani. A scdpat ca prin minune de soarta fami'liei sale. in momentul in care nemtii au dat buzna in apartamentul ei, se

afla in viziti la o prieteni ai cdrei pirinti cunotteau un fermier in

8 ALAIN BERENBOOM

Moravia, un om de incredere, care i-a oferit adipost pan6 la sosirea tru-pelor rusegti.

- 5i pe geicul arab unde l-a int6lnit?

- Nu e arab. E francez. Un diplomat care s-a indrdgostit de ea, a luat-ode solie gia dus-o la Paris.

- De unde ea 5i-a luat zborul spre Bruxelles cu economiile casei gicubijuteriile de familie? Ghicesc urmarea. Solul i-a dat de urmi, iar ea tepldtepte ca s-o ajufi si scape de e1...

- 5o1ul ei, Charles-Henri de Terrenoir, e de trei luni la post la am-basada Franleiin Belgia. il iubepte gi nu are de g6nd sd-l piriseasci.

Anne nu se dSdu bdtuti.- ln basme, cdnd eroina igi gisegte fit-frumosul, povestea se incheie.

De ce si apeleze la cel mai talentat detectiv din regat dupd happy end?Cum te cunosc eu, ai sd strici petrecerea 5i ai si transformi basmul inco$mar.

- E cam greu si te bucuri cu adevirat de o viali buni c6nd li-ai pier-dut perintiiin fumul lagirelor mortii cu cinci aniin urm5. De la sf6rSitulrizboiului, tot incearce s5 dea de urmele lor.lnainte de a pdrisi Praga,a hi4uit toate organismele care se ocupi de refugia!i, Crucea Rogie, or-ganizaliile evreie5ti. So[ul ei a tras toate sforile diplomatice, dar firiniciun rezultat. Solii Gutmeyer pur gi simplu s-au evaporat, odati cuaverea lor. Casa le-a fost jefuiti de nem1i. Tablouri, bijuterii, seif, totul a

dispirut, conturile din bancd le-au fost confiscate.ln afari de un contdin Elvefia pe care tatdl gi-a luat precautia sd-l deschidi inainte de rizboi.

- Uf! Onorariile tale sunt asigurate!

- C6nd lrdne de Terrenoir s-a prezentat la banc6, la Basel, luna tre-cuti, a avut surpriza si afle ci respectivul cont tocmai fusese inchis cuc6teva zile mai inainte.

- $i cine este fericitul beneficiar al mogtenirii?

- Documentul de retragere purta semndtura plind de curbe gi de vo-lute a tatilui ei.

- Pii, e o veste bun5, nu? Contrar celor de care se temea, tatSl ei asupravieluit.

- Fdri sI fiincercat si ia niciodati legdtura cu ea?

AVEREAGUTMEYER 9

- Poate cd gi el credea ci intreaga sa familie fusese spulberati de

Holocaust?

- lrdne e convinsi ci un escroc s-a dat drept tatil ei.

- Tu vezivreun bancherinm6ndnd fonduri firi sd verifice identitatea

gi actele unui om pe care toati lumea il crede mort? Dacd bincileelvefiene incep si distribuie banii evreilor dispdrutiin timpul rdzboiului,

nu le mai rimdne dec6t si tragd obloanele...

- Totul era in ordine. Potrivit documentului acestui abil falsificator,

un pa$aport eliberat de organizafia internalionali a refugalilor, doctorul

Gutmeyer este in via!5. LocuieSte la Bruxelles, in Piala Bineficitorilor la

numdrul2g.

- La o sute de metri de aici? A! Ghicesc urmarea. Nu existi niciun

doctor la adresa asta?

- Nu existi niciun doctor, tntr-adevdr. Doar un farmacist.

- Fir-ar si fie! Numirul 29... este adresa lui Hubert!

C6teva nopti mai tArziu, dupd ce imiincheiasem obi5nuita mea raitiprin cartier, tocmai eram gata sd mi reintorc acasi c6nd am zirit o

lumini timide strecurdndu-se printre stinghiile oblonului farmaciei.

LumSnare, lampi de birou, lanternS? Nom di diosse!2 Cineva se furi5ase

in locuinla luiHubert.Sd mi nipustesc asupra riuficitorilor? Fdrd arme, firi sd am nici

micar b6ta rimasi in buzunarul impermeabilului? Cel maicuminte era

si le telefonez polilailor. Cdnd eram gata si strecor moneda in fanta

aparatului, m-am rdzgAndit. Mai bine era si-l avertizez in primul rdnd

pe Hubert, cu siguranli cufundat intr-un vis in care ndscocea un nou

leac Sarlatanesc menit s5-mi readucd somnul. Spre marea mea surprizS,

ridici receptorul de la primul apel.

- A, Hubert! E5ti treaz? Te-au trezit hofii?

- Holii? zbieri el. Care holi?

Sd fi fost incd adormit?

2 - Echivalentul, in dialect bruxellea al expresiei Nom de Dieu, deveniti din injurdturio exclamalie de enervare fdri conotatie religioasd, un fel de Fir-ar sd fie!(n. tr.).

1O ALAIN BERENBOOM

- E lumini ?n laboratorul tiu! Cineva incearcl s5-lijefuiascd dulapulcu somnifere!

Reactia lui mi lSsi firi grai.

- $terge-o, Michel!Vezi-[i de treburile tale!

$i poc! Trdnti receptorul.Cu aparatulin m6ni, goviiam ne5tiind ce atitudine si adopt, cdnd o

camioneti intunecatS, fdri niciun semn de identificare, opriin fala casei

lui. Hubert avea dreptate. Era cumva treaba mea? Curiozitatea se dovediinsi mai puternicS. Nemi5cat in umbra cabinei telefonice, am vizut uga

farmaciei deschizindu-se, pe Hubert scotdnd capul afar5, apoificdndun semn peste umdr. Doui fantome scoaseri o ladi grea din laboratorgi o bagarS, nu fird bitaie de cap, in partea din spate a vehiculului, care

demari imediat.lnainte de a trage zivorul la u55, Hubert mai cerceti odatl piala ca sd se asigure ci nimeni nu ii remarcase manevrele. Apoi,linigtit, stinse luminile gi urci al5turdndu-se ca orice burghez micii sale

familii.

in noaptea aceea, nu am mai izbutit si adorm. Dupi ce am aruncatla gunoi medicamentele lui Hubert, mi-am preparat o cafea tare. A douazi, l-am reintalnit la terasa noastrd obignuita.

- Pare si fie inci 5i mai obosit decit de obicei, spuse Hubertadres6ndu-se cu ostentalie luiAnne, care ridici din umeri, modul ei dea refuza orice responsabilitate.

Hubert se intoarse spre mine.

- Cine te plStepte s5-mi supraveghezifarmacia?Era inutil s5-i vorbesc despre hazard. Nu credea in aga ceva, dupi

cum nu credea in existenla lui Dumnezeu.

- Ce ancheti e asta, care te [ine treaz toatS noaptea?

Anne r6se stramb.

- <D6sirs d'Orient>r, asta iitulburi somnul!

- Cunogti cumva un anume Gutmeyer?i5i risuci indelung lingurila in ceagcd inainte si mormiie:

- imi pare riu, Michel. Numele Ssta nu imi spune nimic.

Simlindu-l ci 5oviie, am stiruit.

AVEREAGUTMEYER 11