AF 8 2011 - CAFR 8 2011 - Site-bf60.pdf · economie europeanã, ca deziderat ma-jor al statelor...

64

22

65

70

00

01

3

Publicaþie recunoscutã de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com; www.ebscohost.com

Revista este inclusã în platforma editorialã românã SCIPIO: www.scipio.ro

Marcã înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1844 - 8801

Colegiul editorial ºtiinþific

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, decan, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Prof. univ. dr. Alain BURLAUD, director, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris

Academician Constantin IONETE, Academia Românã

Prof. univ. dr. Robin JARVIS, director pentru IMM-ACCA, profesor de contabilitate Universitatea Brunel, Marea Britanie

Prof. univ. dr. David HILLIER, decan, Leeds University Business School, Marea Britanie

Prof. univ. dr. Allan HODGSON, decan, Amsterdam Business School, Olanda

Prof. univ. dr. Dumitru MATIª, decan, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Maria MANOLESCU, ASE, Bucureºti

Prof. univ. dr. Ion MIHÃILESCU, Universitatea "Constantin Brâncoveanu", Piteºti

Prof. univ. dr. Vasile RÃILEANU, decan, Facultatea de Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune - ASE Bucureºti

Prof. univ. dr. Donna STREET, Universitatea Dayton, SUA

Prof. univ. dr. Ioan TALPOª, rector, Universitatea de Vest din Timiºoara

Prof. univ. dr. Alexandru ÞUGUI, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaºi

Prof. univ. dr. Eugeniu ÞURLEA, ºef Catedrã contabilitate, audit ºi control de gestiune, ASE Bucureºti

Academician Iulian VÃCÃREL, Academia Românã

Director ºtiinþific: Prof. univ. dr. Pavel NÃSTASE Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLANRedactor ºef: Cristiana RUS

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Alexandra JORA, Alice PETCU, Adriana SPIRIDON, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU

Prezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Context ºi istoric Contextul economic a fost exacerbat decriza financiarã globalã, care a impusComisiei Europene implicarea sa pelinia îmbunãtãþirii guvernanþei corpora-tive în instituþiile financiare de pe terito-riul Europei unite, entitãþi supuse audi-tului financiar potrivit directivelor euro-pene, aducând în atenþia opiniei publicedocumentul intitulat Stimularea redre-sãrii economice europene.

Criza financiarã a scos la suprafaþã,fãrã menajamente, o serie de deficienþesemnificative în guvernarea corporativãdin instituþiile financiare regãsite înstatele membre:

- supravegherea ºi controlul organis-melor de conducere au fost insufi-ciente;

- procesul de gestionare a riscurilor afost slab, ineficient;

- existenþa unor structuri de remune-rare inadecvate, care au condus laasumarea de riscuri excesive ºi depreviziuni eronate pe termen scurt;

- neexercitarea de cãtre acþionari aunui control eficace asupra asumãrii

38/2011

Criza pieþelor financiare -impuls pentru perfecþionareaguvernanþei economice în Uniunea Europeanã

* Lector univ.dr., Facultatea de Finanþe, Bãnci, Contabilitate, Universitatea Creºtinã "Dimitrie Cantemir", Bucureºti, e-mail: [email protected]

The Crisis of Financial Markets - an Impulse forthe Improvement of Economic Governance withinEuropean UnionWithin the context of the preoccupations regarding the stimulation of economicrecovery, "the European economical governance" is granted with special consid-eration, at the level of the European Union. In this regard, an action plan wasdeveloped and an ambitious legislative project was launched, this project beingmeant to settle a more accurate and wider framework in order to reestablish theeconomic governance, taking into account the development of the economiccrises, the apprehended vulnerabilities and the existence of the institutionalorganizing and functional deficiencies. The article presents and comments on the adopted measures, the recommenda-tion documents and the legislative procedures. The second part of the articlecomprises assessments of the results, of the tendencies and future action direc-tions. In the last part of the article, the author brings to attention the necessity ofa more active implication of the financial auditors in the improvement process ofthe financial markets responsibilities, within the context of the improvement ofthe economical governance at European level.

Key words: economic crisis, economic governance, legislative reform, regulationof the financial services, financial auditors

JEL Classification: G 30, M 42, M 48

Cuvinte cheie: crizã economicã, guvernanþã economicã, reformare legislativã,reglementarea serviciilor financiare, auditori financiari

Eugen NICOLÃESCU*

Abstract

Evaluãri

de riscuri de cãtre instituþiile finan-ciare pe care le deþineau.

Aceste deficienþe au jucat un rol impor-tant în criza financiarã din ultimii ani,iniþial o crizã de lichiditate, ajunsã maiapoi o crizã de solvabilitate.

Din analiza acestei stãri de fapt se naº-te o primã constatare: realizarea unorverificãri în timp util ºi eficiente în sis-temele de guvernare corporativã arputea ajuta la prevenirea crizelor.

Uniunea Europeanã a început sã înþe-leagã necesitatea de a lucra împreunãinstituþiile europene ºi cele naþionale,profesioniºtii interesaþi ºi cu expertizã,având capacitatea intelectualã de a for-mula observaþii, de a lua atitudini ºi dea prognoza evoluþiile.

Pe drumul construcþiei instituþionaleUniunea Europeanã a constatat cã oeconomie europeanã, ca deziderat ma-jor al statelor membre, se realizeazãîntr-un cadru deosebit de complex,cadru care se poate înfãptui numaiprintr-o acþiune coordonatã, unitarã, cuvalenþe cumulate: normative, de reco-mandãri ºi asumate voluntar.

Guvernarea înseamnã, în sensul larg,reguli, procese ºi comportamentcare afecteazã modul în care puterilesunt exercitate la nivel european înceea ce priveºte, îndeosebi: deschide-rea, participarea, responsabilitatea, efi-cienþa ºi coerenþa.

Guvernanþa economicã europeanã s-alansat în anul 2000 prin Cartea Albã,care a fost supusã dezbaterii publiceeuropene ºi a reprezentat un documentfundamental de angajament.

Grupul de lucru, înfiinþat tocmai pentrua elabora un raport privind guvernanþaeconomicã în Uniunea Europeanã, apublicat primul sãu raport la Bruxelles,la 21 octombrie 2002.

Grupul a avut în vedere, în special,implicaþiile extinderii Uniunii Europeneºi avea menirea de a propune soluþiipentru atingerea obiectivelor de guver-nare în acel context.

În cursul anilor urmãtori s-au stratificatatribuþiile pe linia guvernanþei econo-mice între Parlamentul European, Con-siliul European ºi Comisia Europeanã,mai ales dupã adoptarea TratatuluiConstituþional al Uniunii Europene.

Preºedintele Consiliului European adevenit preºedintele Grupului de lucruVI privind guvernarea economicã,aceasta semnificând importanþa deose-bitã acordatã temei Guvernanþa eco-nomicã europeanã, temã aflatã înatenþia Uniunii Europene ºi a tuturorstatelor membre.

În anul 2009, un pas decisiv întreprinsde Comisia Europeanã a fost reformaguvernãrii corporative în instituþiile fi-nanciare.

De asemenea, Comisia Europeanã apus un accent mare pe guvernanþa eco-nomicã, cu un calendar ambiþios deacþiuni ºi a lansat un proiect legislativcare sã realizeze un cadru mai precis ºimai larg în sensul reaºezãrii guver-nanþei economice, þinând cont dedesfãºurarea crizei economice, de vul-nerabilitãþile sesizate, de existenþa mul-tor deficienþe în organizarea ºi func-þionarea instituþionalã.

În octombrie 2010 Grupul de lucru VIprivind guvernarea economicã, coordo-nat de Herman Van Rompuy, preºedin-tele Consiliului European, a publicatRaportul final.

Grupul de lucru privind guvernanþa eco-nomicã a efectuat o examinare siste-maticã a tuturor aspectelor prevãzute înmandatul sãu.

Raportul a vizat trei tipuri de politici: mo-netarã, economicã ºi instituþionalã.

Raportul face o serie de consideraþiigenerale cu privire la viitor:

- obiectivele economice ale UniuniiEuropene sã fie cuprinse într-unnou Tratat Constituþional, redactateîntr-o manierã echilibratã ºi simplifi-catã;

- menþinerea competenþei exclusive aBãncii Centrale Europene pe liniapoliticii monetare europene în ca-drul zonei euro, concomitent cu re-evaluarea competenþelor comunevizând aspectele de macroecono-mie ºi aducerea acestora la nivelulUniunii Europene ºi statelor mem-bre.

În ceea ce priveºte politica monetarã,grupul a subliniat sensibilitatea subiec-tului, pãrerile nefiind unitare în ceea cepriveºte rolul actual ºi viitor al BãnciiCentrale Europene, creºterea transpa-renþei prin posibilitatea raportãrii cãtreParlamentul European sau, chiar, modi-ficarea Tratatului European pentrumodul de raportare al guvernatorilorBãncii.

Grupul de lucru sugereazã cã politicaeconomicã a Uniunii Europene ar tre-bui sã fie coordonatã ºi consolidatã,prin angajamente comune ale parla-mentelor naþionale. De aceea, Grupulde lucru considerã cã marile orientãriale politicilor economice pot constituiinstrumentul pentru realizarea coor-donãrii europene, luând în considerarepoliticile de interes comun cu implicareaParlamentului European prin consultãrila adoptarea acestor politici.

Grupul de lucru considerã cã metodadeschisã de coordonare s-a dovedit a fiun instrument util în domeniile politiceîn care nu existã o coordonare mai pu-ternicã ºi sã se întãreascã rolul Parla-mentului European ºi Comisiei Europe-ne. De asemenea, recomandã ca încompetenþele Uniunii Europene sã se

4 Audit Financiar, anul IX

Evaluãri

menþinã cele din domeniul fiscal cu pri-vire la standarde minime, impozitareaindirectã, funcþionarea pieþei unice. Înacelaºi timp, grupul de lucru a constatatcã s-au fãcut progrese pe linia simpli-ficãrii reglementãrilor pieþelor de valorimobiliare ºi care au fost puse deja înaplicare, dar ºi cã ar trebui sã se ex-tindã la alte sectoare financiare, exis-tând o problemã vulnerabilã la elabo-rarea legislaþiei secundare.

Referitor la aspectele instituþionale,Grupul de lucru considerã cã Eurogrupare un rol important de jucat în facili-tarea discuþiilor între þãrile participante,existând în continuare divergenþe în le-gãturã cu rolul Eurogrup, ECOFIN ºimodalitãþile de lucru prin care repre-zentarea zonei euro în organizaþiileinternaþionale sã se îmbunãtãþeascã.

Preocupãri actuale

Parlamentul European a adoptat, înacelaºi context de preocupãri, la 20octombrie 2010, o Rezoluþie conþinândrecomandãri cãtre Comisie privindîmbunãtãþirea guvernanþei economiceºi a cadrului de stabilitate al Uniunii, înspecial în zona euro. Aceastã rezoluþiese fundamenteazã pe constatãri ºidirecþii raþionale de dezvoltare insti-tuþionalã, dintre care amintim:

a) constatãri

- nici cadrul actual de guvernanþã ºisupraveghere economicã, nici ca-drul de reglementare pentru servici-ile financiare nu au furnizat suficien-tã stabilitate ºi creºtere;

- stabilitatea economicã a Uniuniipoate depinde de situaþia economi-cã a unuia dintre membrii sãi,existând o mare interdependenþãeconomicã între toate statele mem-

bre în cadrul pieþei interne în proce-sul de pregãtire pentru extindereazonei euro;

- cele 27 de state membre ar trebuisã urmãreascã pe cât posibil toatepropunerile de guvernanþã econo-micã, recunoscând faptul cã pentrustatele membre din afara zonei euroaceasta, în parte, se va realiza caun proces voluntar;

- noua guvernanþã economicã con-solidatã ar trebui sã integreze ºi sãconsolideze principiul european alsolidaritãþii, drept condiþie prealabilãa capacitãþii zonei euro de a rãs-punde ºocurilor asimetrice ºi atacu-rilor speculative;

- actuala crizã economicã din Uniuneeste o crizã de solvabilitate, careiniþial s-a manifestat ca o crizã delichiditãþi, dar care nu se poaterezolva pe termen lung doar prinîndatorarea ºi mai mare a þãrilor cuun grad ridicat de îndatorare înparalel cu planurile accelerate deconsolidare fiscalã;

b) direcþii raþionale de dezvoltare insti-tuþionalã

- respectarea rolului Comisiei ºi alBãncii Centrale Europene (BCE)conform Tratatului de Funcþionare alUniunii Europene;

- independenþa completã a BãnciiCentrale Europene este o cerinþãnecesarã pentru un euro stabil, pen-tru o inflaþie redusã ºi pentru niºtecondiþii de finanþare avantajoasepentru creºtere ºi ocuparea forþei demuncã;

- consolidarea guvernanþei economi-ce este necesar sã se desfãºoare înparalel cu consolidarea legitimitãþiidemocratice a guvernanþei euro-pene, care trebuie realizatã printr-oimplicare mai puternicã ºi maipromptã a Parlamentului European

ºi a parlamentelor naþionale pe par-cursul întregului proces, fiind nevoiede o coordonare ºi mai bunã, înspiritul respectului reciproc, întreParlamentul European ºi parla-mentele naþionale;

- deciziile luate în primãvara anului2010 de a salva stabilitatea zoneieuro sunt doar soluþii temporare,care vor trebui sprijinite prin mãsuripolitice la nivel naþional ºi printr-unmai bun cadru de guvernanþã eco-nomicã la nivelul UE, în special înstatele membre din zona euro;

- Tratatul de Funcþionare a UniuniiEuropene oferã Uniunii competenþe

58/2011

Uniunea Europeanã a constatat cã o

economie europeanã,ca deziderat major al

statelor membre, se realizeazã într-un

cadru deosebit decomplex, cadru care

se poate înfãptuinumai printr-o acþiune

coordonatã, unitarã,cu valenþe cumulate:

normative, de recomandãri ºi

asumate voluntar

Guvernanþa economicã în Uniunea Europeanã

sporite de a consolida guvernanþaeconomicã în cadrul Uniunii ºi pre-vederile tratatului ar trebui folositeintegral, dar, pe termen lung, nu artrebui excluse modificãri la prevede-rile din Tratat, chiar dacã acestea arfi sensibile;

- este necesar a fi creatã ºi pusã înaplicare o legislaþie secundarã cu-prinzãtoare pentru a atinge obiec-tivele Uniunii în acest domeniu ºieste esenþialã o mai bunã guver-nanþã economicã pentru Uniune înbaza dispoziþiilor din Tratat, ceea ceînseamnã cã metoda Uniunii ar tre-bui folositã la valoarea ei maximã,

iar rolul cheie al ParlamentuluiEuropean ºi al Comisiei ar trebui sãfie respectat pentru a atinge obiec-tivele.

Comisia a adoptat, la 29 septembrie2010, propuneri legislative privindguvernanþa economicã, care satisfacparþial nevoia de mãsuri pentru îmbu-nãtãþirea guvernanþei economice.

Ca urmare a acestei evoluþii, Parla-mentul European a luat douã hotãrârifoarte importante ce þin de guvernareaeconomicã ºi strategia Uniunii Euro-pene 2020.

Deputaþii europeni au propus refor-marea guvernanþei economice ºi intro-ducerea unor obiective definite înstrategia UE 2020.

Noul mod de guvernanþã economicã vafi dirijat de Comisia Europeanã ºi se vabaza pe o abordare de gen „sancþiuni ºirecompense”, prin încurajare economi-cã sau sancþionarea Statelor Membre.

Pentru formarea unei guvernanþe eco-nomice întãrite este necesarã consoli-darea legitimitãþii democratice a guver-nanþei economice europene, prin parti-ciparea adecvatã a Parlamentului Euro-pean ºi a Parlamentelor Naþionale.

Guvernanþa economicã prevede o coor-donare ce se bazeazã pe metoda co-munitarã ºi nu pe colaborarea intergu-vernamentalã.

„Zona Euro are nevoie de o guvernanþãeconomicã mai îndrãzneaþã, iar unpilon monetar va eºua în lipsa unuipilon social ºi economic”, se indicã înrezoluþia guvernanþei economice.

În cadrul procesului de coordonare eco-nomicã, un rol primordial îi revine coor-donãrii bugetare.

„Statele membre ar trebui sã îºi con-sidere politicile economice nu numai cao problemã de interes naþional, ci ºi ca

o problemã de interes comun”, estemenþionat în rezoluþie.

În Strategia UE deputaþii solicitã intro-ducerea unui obiectiv general de 3%din PIB atribuit cercetãrii ºi creºterii,obiective obligatorii emisiilor de gaze cuefect de serã ºi scãderea sãrãciei în UEcu 50%.

În educaþie, deputaþii solicitã ca procen-tul de urmare a învãþãmântului secun-dar sã fie de 100%, iar rata abandonu-lui ºcolar sã se reducã cu 10%.

Rezoluþia introduce cinci teze, astfel:

1 - solicitã Comisiei sã prezinte Par-lamentului European un set de mã-suri, imediat dupã consultarea tutu-ror pãrþilor interesate ºi în temeiuldispoziþiilor relevante din Tratatul deFuncþionare al Uniunii Europene,îndeosebi în cadrul zonei euro.

2 - confirmã cã recomandãrile formu-late respectã principiul subsidiaritãþiiºi drepturile fundamentale ale ce-tãþenilor Uniunii Europene;

3 - solicitã Comisiei sã iniþieze, pe lân-gã mãsurile care pot ºi trebuie a-doptate rapid în temeiul tratatelorexistente, o analizã cu privire laevoluþiile instituþionale care se potdovedi necesare pentru instituireaunei guvernanþe economice coe-rente ºi eficiente;

4 - considerã cã implicaþiile financiareale propunerii solicitate ar trebui sãfie acoperite prin credite adecvatedin buget, þinând cont de situaþiilede deficit ºi de mãsurile de austeri-tate actuale ale statelor membre;

5 - încredinþeazã preºedintelui sarci-na de a transmite prezenta rezoluþieºi recomandãrile detaliate Comisiei,Consiliului European, Consiliului,Bãncii Centrale Europene, preºe-dintelui Eurogrupului ºi parlamen-telor ºi guvernelor statelor membre.


Uniunea Europeanãinstituie un set demãsuri concrete,menite sã asigure stabilitatea financiarãîn întreaga Uniune, sã garanteze aplicarea aceloraºinorme tehnice debazã ºi sã asigurerespectarea lor cuconsecvenþã, având în vedere necesitateade a identificariscurile din sistem

Evaluãri

De asemenea, Parlamentul European aadoptat urmãtoarele opt recomandãri,care, în principiu, se referã la:

Recomandarea nr. 1: Elaborarea unuicadru coerent ºi transparent pentrumonitorizarea multilateralã a evolu-þiilor macroeconomice din Uniune ºidin statele membre ºi consolidareasupravegherii fiscale

Recomandarea nr. 2: Consolidareanormelor din Pactul de stabilitate ºicreºtere (PSC)

Recomandarea nr. 3: Îmbunãtãþireaguvernanþei economice a Eurogru-pului în zona euro, precum ºi înUniunea Europeanã în ansamblul ei

Recomandarea nr. 4: Crearea unuimecanism solid ºi credibil de pre-venire ºi soluþionare a datoriei exce-sive pentru zona euro

Recomandarea nr. 5: Revizuirea in-strumentelor bugetare, financiare ºifiscale la nivelul Uniunii Europene

Recomandarea nr. 6: Reglementareaºi supravegherea pieþei financiarecu o dimensiune macroeconomicãclarã

Recomandarea nr. 7: Îmbunãtãþireafiabilitãþii statisticilor Uniunii Euro-pene

Recomandarea nr. 8: Îmbunãtãþireareprezentãrii externe a Uniunii Eu-ropene în domeniul afacerilor eco-nomice ºi monetare

Au fost partajate atribuþiile principalelororganisme europene, astfel:

- Consiliul European defineºte direcþi-ile ºi prioritãþile politice generale;

- Comisia promoveazã interesul ge-neral al Uniunii ºi ia iniþiativele nece-sare în acest sens;

- Parlamentul European ºi Consiliulexercitã în comun funcþii legislative

ºi bugetare în baza propunerilorComisiei.

Rezultate, tendinþe ºi direcþii

Comisia europeanã a adoptat o propu-nere legislativã pe linia guvernanþeieconomice europene, care constã înºase documente, patru dintre ele referi-toare la chestiuni fiscale, care includ ºio reformã a Pactului de Stabilitate ºiCreºtere, iar douã dintre ele au scopulde a detecta ºi a lua mãsuri în cazulunor dezechilibre macroeconomice înUniunea Europeanã.

Instrumentele legislative adoptate înoctombrie 2010 de Comisia Europeanãau în vedere teme majore pentru con-strucþia europeanã ºi guvernanþa eco-nomicã:

1. Comisia Europeanã vrea ca statelemembre sã respecte cu stricteþePactul de Stabilitate ºi Creºtere ºisã existe o coordonare fiscalã maiaccentuatã.

Datoria excesivã va fi urmãritã cuatenþie, iar responsabilitatea fiscalã astatelor membre este încurajatã prinstabilirea unor indicatori minimi pentrucadrele fiscale naþionale.

2. Comisia Europeanã îºi propune osupraveghere economicã mai largãpentru a preveni, detecta ºi corectadezechilibrele macroeconomice ºilipsa sau scãderea de competitivi-tate din Uniunea Europeanã ºi, înspecial, din zona euro.

3. Ultimul element al propunerilor le-gislative urmãreºte întãrirea meca-nismelor de penalizare, cum ar fiintroducerea unei largi palete desancþiuni ºi stimulente, care sã fieaplicate în mod gradual, încã dinfazele incipiente ale procesului desupraveghere.

Concluziile acestui demers scot în evi-denþã faptul cã Guvernanþa economi-cã ºi reglementarea serviciilor finan-ciare reprezintã o activitate importantãpentru Uniunea Europeanã, regãsite încomunicãrile publice, astfel:

- Comisia a prezentat opinii care aufixat cadrul dezbaterii privind con-solidarea guvernanþei politicii eco-nomice în Uniunea Europeanã ºi înzona euro.

- Comisia a acþionat rapid în vedereaimplementãrii modificãrilor necesa-re aduse „codului de conduitã” pri-vind Pactul de Stabilitate ºi deCreºtere ºi va continua sã acþionezeîn ceea ce priveºte mãsurile care þinde competenþa directã a acesteia.

- Parlamentul European este angajatîn mod activ în procesul de codecizie privind noul cadru dereglementare referitor la sectorulserviciilor financiare al Uniunii Eu-ropene.

- Comisia îºi va finaliza programul dereformã financiarã prin prezentareaunor propuneri suplimentare, inclu-siv un set de instrumente de ges-tionare a crizelor, care sã contribuiela prevenirea ºi soluþionarea aspec-telor legate de falimentul bãncilor, otransparenþã îmbunãtãþitã a pieþelor,sancþiuni împotriva abuzului depiaþã, consolidarea în continuare anormelor privind capitalul bancar ºiiniþiative privind îmbunãtãþirea gu-vernanþei corporatiste în sectorulfinanciar.

- Comisia va lansa propuneri legisla-tive în vederea asigurãrii transpa-renþei ºi securitãþii pe piaþa instru-mentelor financiare derivate ºi aabordãrii chestiunilor privind vân-zarea în lipsã fãrã prevalidare,inclusiv swap-urile pe risc de credit.

78/2011


- Comisia propune îmbunãtãþirea su-pravegherii UE a agenþiilor de ra-ting, ca parte a activitãþii sale cuprivire la prevenirea unei crize finan-ciare viitoare ºi pentru consolidareasistemului financiar.

Comisia Europeanã a prezentat dejaamendamente la normele Uniunii Euro-pene privind agenþiile de rating ºi alansat o consultare publicã privindreforma guvernãrii corporative îninstituþiile financiare.

În acest sens, Comisia are douã obiec-tive principale:

A - asigurarea unei supravegheri efici-ente ºi centralizate la nivel euro-pean, ºi

B - o transparenþã sporitã cu privire laentitãþile care solicitã evaluãri, astfelîncât toate agenþiile sã aibã acces laaceleaºi informaþii.

Aceste modificãri ar îmbunãtãþi supra-vegherea, creºterea concurenþei pepiaþa agenþiilor de rating ºi îmbunã-tãþirea protecþiei investitorilor.

Privind guvernarea corporativã, Comi-sia a publicat, de asemenea, douã ra-poarte privind modul în care statelemembre au pus în practicã douã reco-mandãri din 2009 privind politicile deremunerare în sectorul serviciilor finan-ciare ºi pentru directorii de companii lis-tate.

DOCUMENTE DEJA ADOPTATE

ºI PUBLICATE ÎN

JURNALUL EUROPEAN

Consiliul European a adoptat la 17 no-iembrie 2010 actele legislative privindînfiinþarea Consiliului European pentruRiscuri Sistemice (CERS), care vaasigura supravegherea macro-pruden-þialã a sistemului financiar ºi crearea atrei noi autoritãþi europene care vor

supraveghea bãncile, companiile deasigurãri ºi pieþele financiare.

Prin adoptarea acestui pachet legislativ,Uniunea Europeanã instituie un set demãsuri concrete, menite sã asigure sta-bilitatea financiarã în întreaga Uniune,sã garanteze aplicarea aceloraºi normetehnice de bazã ºi sã asigure respecta-rea lor cu consecvenþã, având în ve-dere necesitatea de a identifica riscuriledin sistem într-o etapã timpurie ºi de aputea acþiona coordonat, în mod multmai eficient, în situaþii de urgenþã, pre-cum ºi sã contribuie la soluþionareadezacordurilor apãrute între autoritãþilede supraveghere.

În acest scop, cadrul instituþional privindsupravegherea financiarã, abilitat sãaducã la îndeplinire dezideratele maisus menþionate este constituit din doipiloni:

- Consiliul European pentru RiscuriSistemice (CERS), creat în scopulde a monitoriza ºi a avertiza cu pri-vire la acumularea de riscuri îneconomia europeanã,

- Sistemul european al supraveghe-torilor financiari (SESF) pentrusupravegherea instituþiilor financia-re individuale („supraveghere micro-prudenþialã”).

Sistemul constã dintr-o reþea de auto-ritãþi naþionale de supraveghere carelucreazã în strânsã cooperare cu noileAutoritãþi europene de supraveghere,create prin transformarea Comitetelorexistente pentru sectorul bancar, cel alvalorilor mobiliare ºi cel al asigurãrilor ºipensiilor ocupaþionale.

Odatã cu intrarea în vigoare a Pache-tului legislativ, noul sistem este ope-raþional de la 1 ianuarie 2011, prin:

- Autoritatea Bancarã Europeanã(ABE),

- Autoritatea Europeanã pentru Asi-gurãri ºi Pensii Ocupaþionale(AEAPO),

- Autoritatea Europeanã pentru ValoriMobiliare ºi Pieþe (AEVMP).

Consiliul European pentru Riscuri Sis-temice ºi Autoritatea Europeanã pentruAsigurãri ºi Pensii Ocupaþionale îºi ausediul la Frankfurt, Autoritatea BancarãEuropeanã – la Londra ºi AutoritateaEuropeanã pentru Valori Mobiliare ºiPieþe – la Paris.

Totodatã, Consiliul UE a adoptat unRegulament prin care acordã BãnciiCentrale Europene (BCE) prerogativespecifice pentru susþinerea CERS în în-deplinirea sarcinilor care-i revin, pre-cum ºi o directivã de modificare a legis-laþiei existente în ceea ce priveºte com-petenþele conferite celor trei noi orga-nisme de supraveghere.

Rolul Consiliului European pentruRiscuri Sistemice va fi acela de a moni-toriza ºi evalua potenþialele riscuri ceameninþã stabilitatea sistemului finan-ciar, iar, în caz de nevoie, de a emitecãtre statele membre ºi autoritãþileeuropene de supraveghere avertis-mente cu privire la riscurile sistemicesusceptibile de a se acumula ºi reco-mandãri cu privire la mãsurile care seimpun în vederea gestionãrii riscurilorrespective.

Consiliul va fi condus pentru o perioadãde cinci ani de cãtre preºedintele BãnciiCentrale Europene, iar modalitatea princare va fi desemnat urmãtorul preºe-dinte al acestui Comitet va fi stabilitãulterior.

Consiliul general al CERS va fi alcãtuitdin preºedintele ºi vicepreºedinteleinstituþiei, guvernatorii bãncilor centraleale celor 27 de state membre, preºedin-tele sau vicepreºedintele BCE, pre-ºedinþii celor trei noi autoritãþi europenede supraveghere ºi un membru alComisiei Europene.


Evaluãri

Programul de lucru al Comisiei Eu-ropene pentru anul 2011 include:

continuarea acþiunilor în vedereacompletãrii ºi finalizãrii unui nou ca-dru privind guvernanþa economicã,inclusiv propuneri legislative;

adoptarea ultimelor mãsuri în ve-derea finalizãrii reformei cuprinzã-toare a sistemului financiar euro-pean:

- revizuirea Directivei privind pie-þele instrumentelor financiare(MiFID);

- normele organismelor de plasa-ment colectiv în valori mobiliareprivind depozitarea ºi remune-rarea;

- legislaþia privind pachetele deproduse de investiþii cu amãnun-tul;

- noi modificãri suplimentare aleRegulamentului privind agenþiilede rating de credit;

- legislaþie privind gestionarea cri-zelor ºi fondurile destinate solu-þionãrii situaþiilor de crizã ban-carã;

- legislaþie privind guvernanþa cor-porativã;

- Comisia va lua mãsuri în do-menii precum impozitarea însectorul financiar;

- combaterea întârzierii efectuãriiplãþilor în cazul tranzacþiilor co-merciale.

Guvernanþa economicã europeanã afost pe agenda Summit-ului UniuniiEuropene din 25-26 martie 2011, cares-a încheiat cu urmãtoarele concluzii :

- Stabilirea prioritãþilor pentru consoli-darea fiscalã ºi reforma structuralã,având la bazã restabilirea bugetelorprin sustenabilitate fiscalã, reduce-

rea ºomajului prin reforme ale pieþeiforþei de muncã ºi eforturi de a sti-mula creºterea economicã.

Punerea în aplicare se va face de cãtrestatele membre care vor include acesteprioritãþi în Programele de convergenþãºi programele naþionale de reformã.

Comisia Europeanã va prezenta reco-mandãrile la ºedinþa Consiliului Euro-pean din iunie 2011.

- Statele membre vor prezenta unplan de consolidare multianualã,inclusiv, în mod specific þintele dedeficit, veniturile ºi cheltuielile, stra-tegia preconizatã pentru a atingeaceste obiective ºi calendarul pen-tru punerea sa în aplicare.

Politicile fiscale pentru anul 2012 ar tre-bui sã urmãreascã restabilirea încre-derii, aducând tendinþele privind datoriapublicã pe o traiectorie sustenabilã ºiasigurându-se cã deficitele sunt aduseînapoi sub 3% din PIB în termenul con-venit de cãtre Consiliu.

Acest lucru necesitã, în cele mai multecazuri, o ajustare structuralã anualã cumult peste 0,5% din PIB.

- Statele membre vor stabili principa-lele mãsuri necesare pentru a mutaspre agenda Europa 2020 obiec-tivele principale, aºa cum s-a con-venit în iunie 2010.

Statele vor prezenta, de asemenea,mãsuri de politicã pentru a corectadezechilibrele macroeconomice persis-tente ºi dãunãtoare ºi de a îmbunãtãþicompetitivitatea.

- Consolidarea guvernanþei.

Pachetul de propuneri legislative pri-vind guvernanþa economicã este esen-þial pentru asigurarea consolidatã a dis-ciplinei fiscale ºi pentru a evita deze-chilibrele macroeconomice excesive.

Acesta include o reformã a Pactului destabilitate ºi de creºtere menitã sã con-

solideze supravegherea politicilor fis-cale ºi mãsurile care se aplicã mai con-secvent ºi într-o etapã mai devreme,noi dispoziþii privind cadrul fiscal ºi osupraveghere de prevenire de noidezechilibre macroeconomice.

ConcluziiSchimbãrile tot mai profunde, mai am-ple ºi mai bine instituþionalizate aunevoie de o monitorizare specificã, de oadaptare a celor care sunt obiºnuiþi cuauditarea instituþiilor financiare la nouaarhitecturã europeanã atât evidentã,cât ºi presupusã.

98/2011

Schimbãrile tot mai profunde,

mai ample ºi mai bineinstituþionalizate

au nevoie de o monitorizare

specificã, de oadaptare a celor

care sunt obiºnuiþi cu auditarea

instituþiilor financiarela noua arhitecturã

europeanã atât evidentã,

cât ºi presupusã


Consider cã auditorii, prin organismeleprofesionale, naþionale ºi europene, artrebui sã fie mai implicaþi, mai participa-tivi la acest proces de creºtere a res-ponsabilitãþii funcþionãrii pieþelor finan-ciare.

Acum este bine ce se face, este impor-tant cã este conºtientizatã problema, cãi se gãsesc soluþiile birocratice, admi-nistrative, dar dacã se va rãmâne laacest stadiu, la aceastã formulã rezul-tatele nu vor fi la nivelul aºteptãrilor, sevor vedea unele îmbunãtãþiri fãrã a seevalua corect durata, efectele ºi pre-dictibilitatea.

Auditorii financiari sunt cei care prinstandardele de specialitate aplicate cuprofesionalism ºi raþionament profe-

sional au capacitatea sã identifice posi-bilele dezechilibre, deficienþe, abateride la ºi din cadrul de raportare, evoluþiiprevizibile negative în continuitatea ac-tivitãþii, alte aspecte care prin opiniaauditorului pot avea o importanþãaparte.

Poate cã Federaþia Experþilor ContabiliEuropeni ar trebui pregãtitã de a-ºiatribui un rol de consultant profesionistla dezvoltarea guvernanþei economiceeuropene, concomitent cu cadrul guver-nanþei corporative din instituþiile pieþeifinanciare, existând suficient de multãcazuisticã, dar ºi literaturã de speciali-tate care a reuºit sã clarifice concep-tele, teoriile, rolul, conþinutul, aria decuprindere etc.

În acelaºi timp, însãºi Federaþia Inter-naþionalã a Contabililor ar putea aveaun rol mai vizibil ºi mai activ în deschi-derea profesiei, inclusiv prin adoptareaunor noi standarde sau completarea,dezvoltarea unora existente pentru a seputea cere auditorilor opinii curajoase,obiective ºi independente.

Opiniile auditorilor ar putea avea ca-pacitatea de a sesiza, preventiv, unelederapaje de la cadrul de raportare, darºi de a face constatãri ºi recomandãripentru menþinerea unei activitãþii finan-ciare în limitele tolerabile pentru guver-nanþa economicã.

Viitorul este cel care ne va spune cineîºi va asuma o asemenea responsabili-tate!


Rezoluþia Parlamentului European din 20 octombrie 2010conþinând recomandãri cãtre Comisie privind îmbunãtãþireaguvernanþei economice ºi a cadrului de stabilitate al Uniunii,în special în zona euro, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2010-0369+0+DOC+XML+V0//RO

Guvernarea economicã – O Carte Albã – Comisia ComunitãþilorEuropene, Bruxelles, 25.07.2001

Raportul final al Grupului de lucru VI privind guvernarea eco-nomicã, Convenþia Europeanã, Bruxelles, 21.10.2002

Comisia Europeanã, comunicate de presã, http://ec.europa.eu/geninfo/query/resultaction.jsp?page=1

Parlamentul European – comunicate de presã, ttp://www.euro-parl.europa.eu/ro/pressroom/

Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European ºial Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supraveghereamacroprudenþialã la nivelul Uniunii Europene a sistemuluifinanciar ºi de înfiinþare a unui Comitet european pentru riscsistemic, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:331:0001:01:RO:HTML

Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European ºial Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autoritãþiieuropene de supraveghere (Autoritatea bancarã euro-peanã), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE ºi de a-brogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei, http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:L:2010:331:SOM:RO:HTML

Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European ºial Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autoritãþiieuropene de supraveghere (Autoritatea europeanã de asi-gurãri ºi pensii ocupaþionale) de modificare a Decizieinr. 716/2009/CE ºi de abrogare a Deciziei 2009/79/CE aComisiei, http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:L:2010:331:SOM:RO:HTML

Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European ºial Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autoritãþiieuropene de supraveghere (Autoritatea europeanã pentruvalori mobiliare ºi pieþe), de modificare a Decizieinr. 716/2009/CE ºi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE aComisiei, http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:L:2010:331:SOM:RO:HTML

Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European ºi a Consiliuluidin 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivelor98/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE,2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE,2006/48/CE, 2006/49/CE ºi 2009/65/CE cu privire la compe-tenþele Autoritãþii europene de supraveghere (Autoritateabancarã europeanã), ale Autoritãþii europene de suprave-ghere (Autoritatea europeanã pentru asigurãri ºi pensii ocu-paþionale) ºi ale Autoritãþii europene de supraveghere(Autoritatea europeanã pentru valori mobiliare ºi pieþe),h t t p : / / e u r - l e x . e u r o p a . e u / J O H t m l . d o ? u r i = O J :L:2010:331:SOM:RO:HTML

Bibliografie

Evaluãri

IntroducereProvocãrile ºi dificultãþile la care esteexpus mediul economic european actu-al ca urmare a crizei economice ºi fi-nanciare au impus necesitatea adop-tãrii în spaþiul european a unor mãsuricare sã satisfacã nevoia prioritarã destabilizare a sistemului financiar. În timpce responsabilitatea instituþiilor finan-ciare, a agenþiilor de rating sau a bãn-cilor centrale a fost puternic analizatã,fiind în centrul atenþiei în cadrul dezba-terilor organizate la nivelul reuniunilor,dezbaterilor ºi organizaþiilor internaþio-nale, totuºi, atenþia acordatã nu a fostaceeaºi ºi în cazul funcþiei de audit ºi almodului în care aceasta ar putea contri-bui la asigurarea stabilitãþii financiare1.

În ceea ce priveºte spaþiul european,cadrul de guvernanþã corporativã alentitãþilor cotate pe pieþele de capitaleuropene au la dispoziþie un ansamblude prevederi legislative ºi instrumentejuridice, care includ recomandãri ºi co-duri de guvernanþã corporativã, în ma-rea lor majoritate fiind constituite pebaza principiului „Aplici sau explici”

11

Cercetare

8/2011

Analiza codurilor de guvernanþãcorporativã de la nivelul UniuniiEuropene din perspectiva contribuþiei auditului extern

* Asist.univ.dr., Universitatea Babeº-Bolyai, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, Catedra de Contabilitate ºi Audit,email: [email protected].

** Prof.univ.dr., Universitatea Babeº-Bolyai, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, Catedra de Contabilitate ºi Audit,email : [email protected].

1 Comunicarea Comisiei cãtre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic ºi Social ºi Comitetul Regiunilor: Cãtre un act privind piaþa unicã– pentru o economie statalã socialã de piaþã cu grad ridicat de competitivitate, COM (2010).

The Analysis of European Union CorporateGovernance Codes from the Perspective ofExternal Audit's Contribution The present study is the result of a larger research activity which aims to devel-op a comparative analysis of corporate governance codes issued in the MemberStates of the European Union in terms of contribution to the audit function toensure good corporate governance. In order to substantiate this comprehensiveanalysis of codes of corporate governance in EU member states it was taken inconsideration the international and national existing trends that claims the needfor a trilateral approach of the audit function in the context of corporate gover-nance. This research activity will materialize in three distinct studies, based onthe analysis of the three central pillars of the audit function's contribution (exter-nal audit, internal audit, audit committee) for the enhancing of corporate gover-nance at European level. First study (the present one) is based on the analysisof external audit's role and responsibility. By presenting on overview of the mainconclusions resulting from this comparative study, the authors hope to stimulatefurther research and to initiate constructive debates in the area of research.

Key words: corporate governance, external audit, independence, corporate gov-ernance code, European Union

JEL Classification: M 40, M 42, M 21, M 14

Cuvinte cheie: guvernanþã corporativã, audit extern, independenþã, cod de guver-nanþã corporativã, Uniunea Europeanã

Cristina BOÞA-AVRAM* & Dumitru MATIª**

Abstract

(Comply or explain). Codurile de guver-nanþã corporativã de la nivel europeansunt adoptate la nivel naþional. Totuºi,Directiva 2006/46/CE recomandã apli-carea lor pe baza acestui principiu,solicitând companiilor listate sã întoc-meascã declaraþia de guvernanþã cor-porativã, prin care sã justifice conformi-tatea sau neconformitatea cu prevede-rile codului.

O analizã a modului în care acestecoduri de la nivel european sunt apli-cate ar fi foarte pertinentã, mai ales încontextul în care existã studii recentecare relevã faptul cã, în majoritateacazurilor, informaþiile prezentate deentitãþi în declaraþiile lor de guvernanþãcorporativã sunt nesatisfãcãtoare ºi maiales în multe state membre UE nu estemonitorizatã la modul foarte seriosrespectarea acestor coduri de guver-nanþã corporativã2.

Metodologiacercetãrii ºtiinþifice

Studiul de faþã se înscrie în seria unorstudii dedicate dezvoltãrii unei analizede conþinut a codurilor de guvernanþãcorporativã cele mai recente de lanivelul Uniunii Europene, din perspecti-va contribuþiei auditului cu cei trei maripiloni ai sãi (auditul intern, auditul ex-tern, comitetul de audit), având în vede-re recomandãrile unor specialiºti inter-naþionali3 ºi naþionali4, care opteazãpentru o abordare trilateralã a audituluiîn contextul guvernanþei corporative.

Principalul obiectiv al acestui studiuconstã în delimitarea principalelor re-pere care stabilesc modul în care audi-tul extern ar trebui sã contribuie la asi-gurarea unei bune guvernanþe corpora-tive, la nivelul þãrilor membre UE, prin-tr-o analizã ce se doreºte a fi cât maiexhaustivã a codurilor de guvernanþãcorporativã UE. În vederea atingeriiobiectivului stabilit, în realizarea anali-zei comparative s-au avut în vedereurmãtoarele criterii:

Tipul de reglementare a guvernanþeicorporative: obligatorie sau opþio-nalã („mandatory” or „voluntary”)

Precizãri privind rolul auditului ex-tern în cadrul sistemului de guver-nanþã corporativã, care sã aibã învedere cel puþin urmãtoarele ele-mente:

- Poziþia ºi rolul auditului extern încontextul guvernanþei corpora-tive

- Selecþia auditorului extern

- Rolul auditului extern

- Independenþa auditorului extern.

Prezentarea datelor utilizate

în studiuPentru realizarea acestui studiu a fostaccesat site-ul European CorporateGovernance Institute (http://www.ecgi.org/codes/), unde au fost accesibiletoate codurile de guvernanþã corpora-

tivã ale þãrilor membre ale UniuniiEuropene.

La nivelul spaþiului european, prin inter-mediul Comisiei Europene, este evi-dentã preocuparea care existã sau celpuþin ar trebui sã existe pentru rolulauditului extern în contextul reformeireglementare a pieþei financiare. Dova-dã în acest sens este raportul CarteaVerde – „Politica de audit: lecþiile crizei”emisã de cãtre Comisia Europeanã laBruxelles (13.10.2010) prin care sescoate în evidenþã nevoia urgentã de aasigura „robusteþea auditului”, care esteesenþialã pentru restabilirea încrederiiinvestitorilor în piaþã, dar ºi pentru asi-gurarea protecþiei acestora, în acelaºitimp. Cu ocazia acestui raport se reite-reazã, dacã mai era necesar, impor-tanþa pe care auditul extern (statutar)o are, atribuindu-i-se o funcþie so-cialã, auditul statutar având menireade a furniza o opinie asupra veridici-tãþii ºi corectitudinii situaþiilor finan-ciare ale entitãþilor auditate. Asigura-rea independenþei auditorilor este cuatât mai importantã cu cât ea este con-sideratã ca fiind „cheia de boltã” amediului de audit. Actualmente se ma-nifestã o îngrijorare oarecum justificatãde evenimentele ultimilor ani, care de-terminã multiple semne de întrebareasupra modului în care auditul extern îºiîndeplineºte eficient responsabilitateasocialã, pornind de la îngrijorãrile mani-festate de diverse pãrþi interesate asu-pra pertinenþei auditurilor în mediul deafaceri actual5.

Plecând de la aceste premise, dateleculese în realizarea studiului s-au axat

12

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

2 Comisia Europeanã (2009), “Study on Monitoring and Enforcement practices in Corporate Governance in the Member States”, accesibil on-line laadresa http://ec.europa.eu/internal_market/company/ecgforum/studies_en.htm

3 Porter, B.A., (2009), The audit trinity: the key to securing corporate accountability, Managerial Auditing Journal, 2009, Vol. 24 No. 2, pp. 156-182.4 Dobroþeanu, C., Rãileanu, A.S., Dobroþeanu, L., (2011), Trinomul audit extern-comitet de audit-audit intern în contextul reglementãrilor privind guver-

nanþa corporativã”, Revista „Audit Financiar” Nr.4, Aprilie, pp.3-10.5 Comisia Europeanã (2010), Green paper-Audit policy: lessons from the crisis, October 2010, http://ec.europa.eu/internal_market/auditing/

docs/market/consultation2008/summary_report_en.pdf

pe criterii care au avut în vedere modulîn care este asiguratã independenþaauditorului extern (statutar), care estemodul de selecþie al acestuia (carepoate avea consecinþe asupra indepen-

denþei sale), precum ºi care sunt princi-palele responsabilitãþi prevãzute a fiîndeplinite de cãtre auditul extern lanivelul codurilor de guvernanþã corpora-tivã din spaþiul european.

În cele ce urmeazã sunt prezentatedatele care au stat la baza acestei ana-lize comparative a codurilor de guver-nanþã corporativã UE, abordate din per-spectiva auditului extern.

13

Auditul extern ºi guvernanþa corporativã

8/2011

14

Cercetare


15


8/2011

16

Cercetare


17


8/2011

18

Cercetare


Discuþii asupra analizei comparative

efectuateÎn urma acestei analize se poate obser-va preocuparea unui numãr semnifica-tiv de þãri membre UE care ºi-au revizuitcodurile de guvernanþã corporativã înacord cu reglementãrile Comisiei Euro-pene care au acordat o atenþie deose-bitã modului în care este asiguratã gu-vernanþa corporativã, mai ales în con-textul consecinþelor crizei economiceactuale, care ºi-a pus puternic impactulasupra încrederii investitorilor în privin-þa modului în care afacerile în care ei auinvestit sunt conduse eficient ºi în in-teresul acþionarilor ºi al investitorilor. Înanul în curs (2011) Franþa ºi Grecia ºi-au revizuit codurile de guvernanþãcorporativã, iar în cursul anului 2010 un

numãr de nouã þãri (Danemarca, Ger-mania, Irlanda, Italia, Letonia, UK, Polo-nia, Portugalia, Suedia) au fost preocu-pate de revizuirea codurilor de guver-nanþã corporativã la noile cerinþe im-puse de mediul economico-financiar totmai provocator. În Tabelul 2 se poateobserva sintetizat un grafic al re-vizuirilor codurilor de guvernanþã corpo-rativã.

Independenþa auditului extern (statu-tar) este consideratã ca fiind importan-tã la nivelul celor mai multe coduri deguvernanþã corporativã analizate, celpuþin la nivel declarativ, însã, proce-dând la o analizã mai criticã ºi pragma-ticã, se poate observa cã, în ciuda fap-tului cã independenþa auditului externeste apreciatã ca fiind semnificativã,totuºi sunt destul de puþine þãri carestipuleazã prin aceste coduri de guver-

nanþã corporativã care ar fi criteriileconcrete de asigurare a independenþei.Din punctul de vedere al autorilor aces-tui studiu, cele mai bune prevederi laacest capitol le are Austria - codul aus-triac prevede în mod clar care sunt ce-rinþele ce trebuie asigurate pentru inde-pendenþa auditorului extern (imposibili-tatea ocupãrii unei poziþii de manage-ment timp de 2 ani dupã semnarea ra-portului de audit; asigurãri cã nu are re-laþii cu entitatea cum ar fi un contract deconsultanþã).

Se poate urmãri, de asemenea, ten-dinþa de a impune prin aceste coduriaplicarea principiului rotaþiei auditoruluiextern, în vederea asigurãrii indepen-denþei acestuia. Se remarcã, în acestsens:

Bulgaria – prevede aplicarea princi-piului rotaþiei fãrã a preciza o peri-

19


8/2011

oadã certã la care se impuneaceastã rotaþie

Finlanda - durata consecutivã a mi-siunilor de audit extern realizate deun auditor extern nu poate depãºi 7ani. Aceastã regulã de 7 ani se apli-cã strict la persoana auditorului cuprincipala responsabilitate ºi nu lafirma de audit pe care o reprezintã.

Lituania - recomandarea este caperioada maximã în care un audit alsituaþiilor financiare este realizat decãtre aceeaºi firmã de audit (auditorextern) sã fie stipulatã în actele con-stitutive ºi în statutul societãþii, daroricum aceastã perioadã nu trebuiesã depãºeascã 5 ani.

Slovenia - Cel puþin o datã la 5 anise prevede necesitatea schimbãriipartenerului de audit extern sau afirmei de audit extern.

Portugalia - Se recomandã princi-piul rotaþiei auditorilor externi, dupã2-3 misiuni efectuate de-a lungul a3-4 ani consecutivi. Nerespectareaacestui principiu trebuie justificatãde cãtre Consiliul de Supraveghere,care trebuie sã aibã în vedere crite-riile de asigurare a independenþei ºicosturile înlocuirii auditorului extern.

Alte abordãri ale unor coduri de guver-nanþã constau în a prevede necesitateaemiterii de cãtre auditorul extern a uneideclaraþii scrise adresate organelor deguvernanþã ale entitãþii (care diferã dela caz la caz, în funcþie de sistemul deconducere adoptat) prin care auditorulextern va da asigurãri asupra respectã-rii criteriilor de independenþã sau, în cazcontrar, va informa asupra potenþialilorfactori care ar putea afecta aceastã in-dependenþã, fãrã a se preciza într-unmod foarte clar care ar fi aceste criteriide asigurare a independenþei (Belgia,Cehia, Germania, Ungaria). O altã so-luþie adoptatã ar fi aceea a monitorizãriiacestei independenþe de cãtre organelede guvernanþã, care de cele mai multeori este comitetul de audit, însã nu esteexclus nici Consiliul de Supraveghere(Cipru, Estonia, Franþa, Grecia, Italia,Luxemburg, Malta, Marea Britanie,Olanda, România, Slovacia, Spania).Existã însã câteva coduri de guvernan-þã corporativã care nu precizeazã înmod foarte clar ce criterii ar trebui asi-gurate pentru a certifica independenþaauditorilor externi (Danemarca, Irlan-da, Letonia, Polonia, Suedia).

Rolul auditului extern (statutar), aºacum era de aºteptat, este în cele maimulte cazuri acela de a emite un raport

de audit prin intermediul cãruia audi-torul îºi exprimã o opinie cu privire laconformitatea situaþiilor financiare cu unreferenþial contabil bine determinat ºidiscutarea acestui raport în cadrul întâl-nirilor cu organele de conducere, însãexistã ºi situaþii în care pe lângã acestraport de audit, se prevede necesitateaca auditorul sã emitã ºi alte rapoartecum ar fi:

Austria – auditorul extern mai are ºiobligaþia de a înainta un raport Con-siliului de Administraþie prin care sãfie prezentate principalele deficienþeconstatate. Acest raport trebuieadus ºi la cunoºtinþa preºedinteluiconsiliului de supraveghere, care vaavea responsabilitatea de a-l discu-ta în cadrul comitetului de audit, ºitransmis tuturor membrilor consiliu-lui de supraveghere.

Belgia - auditorul trebuie sã comen-teze ºi raportul anual al manage-mentului.

Portugalia – auditorul mai are supli-mentar ºi responsabilitatea veri-ficãrii aplicabilitãþii politicilor deremunerare în cadrul companiei.

Selecþia auditorului extern (statutar),în cele mai multe cazuri, se realizeazãdupã regula conform cãreia comitetulde audit face propuneri cãtre Consiliulde administraþie sau Consiliul de supra-veghere (þinând cont de structura deconducere adoptatã), iar ulterior acestepropuneri sunt discutate ºi votate încadrul Adunãrii Generale a Acþionarilor.Existã ºi situaþii în care se prevede mo-dul de acþiune în cazul în care auditorulpropus de cãtre comitetul de audit nueste acceptat de cãtre Consiliul de Ad-ministraþie în vederea votãrii de cãtreAdunarea generalã a acþionarilor. Estecazul Regatului Unit al Marii Britanii(UK) care prevede ca, în situaþia în careconsiliul de administraþie nu acceptãpropunerea auditorului extern fãcutã de

20

Cercetare


comitetul de audit, acest lucru sã fie ex-plicat în raportul anual, cu prezentareaargumentelor pentru care comitetul deaudit a propus auditorul respectiv ºi acontraargumentelor pe baza cãroraconsiliul de administraþie a respins pro-punerea fãcutã de comitetul de audit.Se remarcã printr-o abordare destul derestrânsã a problematicii modului deselecþie al auditorului extern unele þãricum ar fi Letonia ºi Polonia. Un altmod de abordare oarecum diferit îl areFinlanda, unde selecþia auditoruluiextern este una dintre cele mai impor-tante decizii ale Adunãrii Generale aAcþionarilor, iar propunerea este fãcutãtot de cãtre acþionari, fãrã însã a ignorasprijinul comitetului de audit.

Concluzii ºi perspective ale

cercetãriiÎn urma acestui studiu se pot desprindecâteva concluzii generale care sã nepermitã identificarea unor repere în

evoluþia codurilor de guvernanþã corpo-rativã de la nivel european:

O bunã parte a þãrilor membre UEºi-au revizuit codurile de guvernanþãcorporativã în lumina noilor reco-mandãri ale Comisiei Europene ºi aschimbãrilor ce au marcat evoluþiaeconomicã pe plan internaþional.

Totuºi, sunt câteva cazuri de coduride guvernanþã corporativã caretrateazã destul de superficial con-tribuþia auditului extern în contextulguvernanþei corporative (este cazulPoloniei).

Din punct de vedere al sistemelorde conducere, se remarcã o ten-dinþã de deschidere spre sistemuldualist de conducere, mergând peideea separãrii organelor de guver-nanþã corporativã la nivelul compa-niilor, în contextul creºterii încrederiiinvestitorilor în calitatea guvernanþeicorporative.

Aceste rezultate trebuie analizate încontextul în care s-a luat în considerarestrict textul în limba englezã al codurilor

de guvernanþã corporativã la nivelulUniunii Europene ºi fãrã a se cãutacorelaþii cu alte texte legislative aplica-bile în respectivele þãri, din cauza difi-cultãþilor de ordin lingvistic ºi a dimensi-unii materialului care ar fi trebuit ana-lizat.

Ca o perspectivã de cercetare, consi-derãm cã ar fi pertinentã realizarea unuistudiu la nivelul fiecãrei þãri membreUE, prin selectarea unui eºantionreprezentativ de societãþi cotate labursa de valori naþionalã ºi analiza de-claraþiilor de guvernanþã corporativãemise de acestea. Într-o bunã parte din-tre codurile analizate se prevede un setminim de informaþii care trebuie sã fieprezentat public pe site-ul companiei.Considerãm cã ar fi interesantã ºi oprimã analizã a modului în care acestecerinþe de informare publicã sunt res-pectate. Ulterior, analiza s-ar puteadezvolta mai aprofundat, corelândprevederile codului de guvernanþã cor-porativã din fiecare þarã cu modul încare acestea se aplicã în plan practic lanivelul societãþilor comerciale.

21


8/2011

Acknowledgements: Aceastã lucrare afost cofinanþatã din Fondul Social Eu-ropean, prin Programul Operaþional Sec-torial Dezvoltarea Resurselor Umane2007-2013, proiect numãrul POSDRU/1.5/S/59184 "Performanþã ºi excelenþãîn cercetarea postdoctoralã în domeniulºtiinþelor economice din România",Universitatea Babeº-Bolyai, Cluj-Napoca,fiind partener în cadrul proiectului.

This paper was supported from the Euro-pean Social Fund through SectorialOperational Programme Human Resour-ces Development 2007-2013, researchproject POSDRU/89/1.5/S/59184 'Per-formance and excellence in postdoc-toral research within the field of eco-nomic sciences in Romania', Babeº-Bolyai University, Cluj-Napoca being apartner within the project.

Comisia Europeanã (2009), “Study onMonitoring and Enforcement prac-tices in Corporate Governance inthe Member States”, accesibil on-line la adresahttp://ec.europa.eu/internal_mar-ket/company/ecgforum/studies_en.htm

Comisia Europeanã (2010), Green pa-per-Audit policy: lessons from thecrisis,October, 2010, http://ec.euro-pa.eu/internal_market/auditing/docs/market/consultation2008/summa-ry_report_en.pdf

Comunicarea Comisiei cãtre Parla-mentul European, Consiliu, Comi-tetul Economic ºi Social ºi comitetul

Regiunilor: Cãtre un act privindpiaþa unicã – pentru o economiestatalã socialã de piaþã cu grad ridi-cat de competitivitate, COM (2010).

Dobroþeanu, C., Rãileanu, A.S., Dobro-þeanu, L., (2011), Trinomul auditextern-comitet de audit-audit internîn contextual reglementãrilor privindguvernanþa corporativã”, Revista„Audit Financiar” Nr.4, Aprilie, pp.3-10

Porter, B.A., (2009), The audit trinity:the key to securing corporateaccountability, Managerial AuditingJournal, 2009, Vol. 24 No. 2, pp. 156-182.

Referinþe bibliografice

IntroducereNevoia de transparenþã ºi eticã în afa-ceri, de reducere a asimetriei (biais) in-formaþionale, dar ºi principiile guver-nanþei corporatiste determinã apariþia ºiformarea continuã a unor specialiºticare sã previnã ºi sã combatã fraudelefinanciare. Pentru a rãspunde noilorprovocãri, la nivelul Statelor Unite aleAmericii (SUA) s-a dezvoltat o nouãprofesie, auditorul de fraudã (CertifiedFraud Examiner), al cãrui rol principaleste acela de prevenire ºi detectare afraudelor financiare, cu scopul reduceriiincidenþei numãrului actelor financiareilegale. În cadrul misiunii sale, auditorulde fraudã dispune de o metodologie delucru proprie (standarde, metode, in-strumente, principii), astfel încât la finalsã poate emite o opinie cu privire laexistenþa sau nu a fraudei, a risculuiasociat, dar ºi a pagubelor pe careaceasta le poate determina.

1. Auditul de fraudã,un nou panaceu

Frauda financiarã reprezintã acel actilegal care urmãreºte denaturarea rea-

22

Cercetare


Misiunea de auditare a fraudei:identificarea unui profil al riscului de fraudã prin tehnica "Red Flags"

* Prof. univ. dr., Univ. "Al. I . Cuza" Iaºi, e-mail: [email protected]** Drd., univ. "Al. I . Cuza" Iaºi, e-mail: [email protected]

The Fraud Auditing Mission: the Identification of aFraud Risk Profile Using "Red Flags" Technique

The major financial scandals have significantly contributed to the destabilization ofthe economic and financial worldwide environment, by short-circuiting financing-investment flows, by discrediting the financial markets, and also by the financial,social and political effects that has caused them. The response of the accountingprofession, through the crucial role of the auditors to issue an independent, objec-tive and a professional opinion about the accuracy of the financial statements, wasto promote a new panacea, the fraud auditing, responsible only with the financialfraud prevention and detection. For its good conduct the fraud auditing has its ownmethodology and a number of custom tools, useful to the auditors in the audit mis-sion. Thus, from a sample of 65 fraud firms (famous worldwide cases) and un-fraudfirms, the authors of the present study intend to identify a risk profile of financialfraud, due to the auditor in the prevention and detection of these reprehensibleacts. The results obtained allowed the identification of the audit trails, in conjunc-tion with the International Financial Reporting Standards, to determine the risk offraud predispose areas. Validation of the working hypothesis was based on theratio technique used to obtain the financial indicators, and on the multiple factorialanalysis of correspondences. Data processing was performed using SPSS 19.0statistical software.

Key words: red flags, fraud auditing, fraud risk profile, factor analysis

JEL Classification: C38, M41, M42

Marilena MIRONIUC* & Ioan-Bogdan ROBU**

Cuvinte cheie: indicatori semnal, audit de fraudã, profil al riscului de fraudã, analizãfactorialã

Abstract

litãþilor economice într-o manierã deli-beratã, însuºirea abuzivã de active mo-netare sau falsificarea unor documentecu scopul de a obþine anumite beneficiinecuvenite1. Astfel, ISA 240 (Internatio-nal Standard on Auditing 240) recu-noaºte doar douã categorii de fraude ºianume: raportãrile frauduloase ºi însu-ºirea ilegalã a activelor. Pentru comba-terea acestora, în SUA s-au pus bazeleunei noi asociaþii profesionale, Associa-tion of Certified Fraud Examiners(ACFE), prin care se doreºte prestareade servicii sub forma misiunilor de audi-tare a fraudelor (fraud auditing), de-mers metodologic prin care auditorul vaemite o opinie profesionistã, obiectivã ºiindependentã cu privire la prezenþa sauabsenþa fraudei firmei în cadrul entitãþiiauditate.

Aceastã activitate este realizatã într-omanierã obiectivã ºi independentã decãtre un specialist în domeniul lupteianti-fraudã, pentru depistarea sau pre-venirea actelor criminale de naturã eco-nomicã2 la nivelul unei firme.

Sintetizând, misiunea ACFE vizeazã re-ducerea incidenþei fraudelor ºi a crime-lor economice sãvârºite de gulerelealbe, precum ºi sprijinirea membrilor sãiîn detectarea ºi inhibarea acestor fapteilegale3.

Ca organizaþie, ACFE îºi propune sãofere o înaltã calificare membrilor sãi,sã adopte ºi sã perfecþioneze stan-darde de calitate în desfãºurarea misiu-nii de audit, sã promoveze valorilecuprinse în codul de eticã, sã integrezeîn structurile sale experþi recunoscuþi peplan internaþional, dar ºi reprezentanþi

ai mediului academic ºi sã confere pu-blicului larg încredere în integritatea,obiectivitatea ºi profesionalismul orga-nizaþiei4. Deºi este o profesie relativ no-uã în imensul noian de profesii ºi decalificãri din domeniul reviziei/certificãriifinanciar-contabile, la nivel internaþionalauditorii fraudelor sunt priviþi ca spe-cialiºti indispensabili în cercetarea ºiexaminarea crimelor financiare (ciber-netice, bancare, fonduri mutuale ºi deinvestiþii), spãlãrii banilor ºi falimentelorfrauduloase, de cele mai multe oriaceºtia provenind din rândul organis-melor guvernamentale sau federale deprofil (FBI – Federal Bureau of Investi-gation, SEC – Securities and ExchangeCommission, GAO – GovernementAccounting Office).

Ideea fundamentalã a acestei profesiivizeazã axarea pe crearea unui mediucare sã încurajeze detectarea ºi pre-venirea fraudelor, pregãtirea de specia-litate ºi formarea continuã de experþi îndomeniul fraudei (care sã-i cunoascãprincipalele scheme de desfãºurare), înrecunoaºterea semnalelor fraudelor, afactorilor determinanþi (triunghiul luiCressey), în cercetarea ºtiinþificã dindomeniu, în legislaþia de specialitate(fiscalã, comercialã ºi contabilã), îndomeniul standardelor de contabilitate,de audit, de control intern ºi al sisteme-lor informaþionale5.

Totodatã, sunt necesare o serie de cali-tãþi de ordin deontologic ºi profesional,precum: onestitatea, obiectivitatea, in-dependenþa, creativitatea, imaginaþia,cunoaºterea profilelor psihologice alecelor care sãvârºesc frauda, comuni-

carea interumanã. Subliniem faptul cãdiferenþa dintre un auditor de fraude ºiunul financiar reiese tocmai din intuiþiala care trebuie sã recurgã cel dintâi, dinfocalizarea excepþiilor ºi cercetareairegularitãþilor, din experienþa dobân-ditã, din profilele psihologice pe careacesta le poate creiona, din studiereafactorilor determinanþi ai fraudei (moti-vaþii, oportunitãþi, presiuni)6.

Mai mult decât atât, auditorii de fraudetrebuie sã examineze fiecare etapã aoricãrui proces economic care poate fipredispusã fraudelor, fiecare nivel ierar-hic care poate fi implicat în demarareaunor astfel de acte criminale ºi sã între-prindã o serie de controale adecvate.Rolul auditorilor de fraude financiareeste acela de a descrie frauda ºi me-canismul de operare, de a colectaprobe care sã susþinã opinia de audit,de a servi ca martor în cazul unei ac-þiuni în instanþã, însã niciodatã un astfelde auditor nu va face nicio acuzaþie fãrã sã aibã o serie de elemente pro-bante.

Metodologia de desfãºurarea a uneiastfel de misiuni, care poate fi struc-turatã în etape bine definite, presupune:conceperea unei politici anti-fraudã (lanivel formal, dar ºi prin stabilirea unorgrile de sarcini), identificarea ºi evalu-area riscurilor (prin intermediul con-troalelor întreprinse ºi al indicatorilorcheie), integrarea unor dispozitive deprevenire ºi detectare ºi în final, con-ceperea unui proces de supraveghere(care sã auditeze ºi sã colecteze probeprivind respectarea ºi funcþionalitateapoliticilor anti-fraudã)7.

23

Misiunea de auditare a fraudei

8/2011

1 Singleton, T., Singleton, A., Fraud auditing and forensic accounting, 4th ed., John Wiley & Sons, New Jersey, 2010, p.402 Singleton, T., Singleton, A., Op. cit., p. 41.3 Gallet, O., Halte aux fraudes. Guide pour auditeurs et dirigeants, 2e édition, Dunod, Paris, 2010, p. 19.4 ACFE, http://www.acfe.com/about/cfe-designation.asp, accesat în data de 19.03.2011.5 Singleton, T., Singleton, A., Op. cit., pp. 25-30.6 Idem, p. 26.7 Gallet, O., Op.cit., pp. 191-194.

2. Utilizarea „red flags” în

auditarea fraudelorLiteratura de specialitate ºi standardeleprofesionale indicã faptul cã, pentruemiterea opiniei sale, auditorul trebuiesã-ºi documenteze ºi sã-ºi funda-menteze fiecare concluzie prin acumu-larea unor probe de audit suficiente ºiadecvate. Probele de audit (AuditEvidence), conform ISA 500, sunt defi-nite ca fiind elemente care pot probajudecata auditorului cu privire la emi-terea unei opinii calificate ºi, mai multdecât atât, pentru luarea de decizii.Suficienþa probelor vine tocmai din can-titatea necesarã (numãrul acestora)care poate fi utilizatã pentru susþinereaopiniei, iar adecvarea defineºte calita-tea ºi valoarea ca element probant (sãfie justificate ºi sã se integreze scopuluipropus)8.

Din punct de vedere al modului lor deobþinere, elementele probante pot fi re-alizate fie din observãri directe alefenomenelor ºi proceselor analizate, fiedin inspecþii, controale sau interviuri,din confirmãri primite de la terþi sau prinefectuarea de proceduri analitice. Pro-cedurile analitice, aºa cum sunt descri-se prin ISA 520 (Proceduri analitice),sunt definite ca fiind o serie de com-paraþii pe baza unor indicatori de ordinfinanciar ºi nefinanciar, pentru a stabilianumite abateri semnificative între da-tele financiare propuse de firmã ºi celeale auditorului sau ale ramurii de activi-tate din care face parte firma auditatã,dintr-o perioadã anterioarã sau pre-

vizionatã9. În cadrul misiunii de auditarea fraudelor, indicatorii financiari suntasociaþi noþiunii de red flags (steguleþeroºii sau semnale ale existenþei frau-dei), ca elemente asimilate amprentelorfraudelor, care vor semnala prezenþa ºimanifestarea actelor frauduloase, cuscopul de a fi detectate10. De cele maimulte ori, red flags provin din situaþiilefinanciare anuale ale firmelor auditate,din calculul indicatorilor financiari delichiditate, solvabilitate, rentabilitate ºide structurã, iar analiza acestora pebaza metodelor cantitative poate con-tribui semnificativ la obþinerea unei ima-gini de ansamblu a riscului ºi a meca-nismului fraudelor.

Dintre semnalele financiare ºi nefinan-ciare ale existenþei fraudei la nivel deraportare putem aminti: anumite ano-malii contabile, creºteri rapide ºi nejus-tificate ale marjelor comerciale, profiturineobiºnuite, slãbiciuni ale sistemului decontrol, dependenþa remuneratorie amanagerilor executivi faþã de perfor-manþele financiare al firmei ºi de aiciobsesia acestora pentru menþinereaunui curs bursier atractiv al acþiunilorsocietãþii11. Pentru fraudele asupra acti-velor, semnalele financiare ºi nefinan-ciare ale existenþei fraudei fac trimiterela: descreºteri neobiºnuite ale depozi-telor bancare ale firmei, diferenþelesemnificative dintre conturile de nume-rar ºi echivalente raportate ºi confirmã-rile trimise de bãnci, frecvenþa cu carese utilizeazã rotunjirea sumelor unorconturi, creºterea neobiºnuitã a cheltu-ielilor privind bunurile vândute, valorinejustificate ale ratelor de structurã ºide lichiditate, apariþia cheltuielilor extra-

ordinare12.

Pe baza diagnosticului calitãþii situaþiilorfinanciare se vor putea analiza ºi de-tecta eventualele erori comise la nivelde raportare. În cadrul acestui demers,auditorul financiar dispune de o serie deindicatori (rate financiare) care vor sem-nala aceste erori, incoerenþe sau spec-ulaþii realizate ºi cosmetizate prin arti-ficii contabile de natura manipulãriivânzãrilor, a cheltuielilor de exploatare,a nivelului activelor, datoriilor ºi a capi-talurilor proprii13. În acest sens, analizabilanþului contabil prin sistemul de ratefinanciare oferã informaþii privind com-poziþia relativã a patrimoniului ºi con-tribuþia capitalurilor la finanþarea firmei,iar analiza contului de profit ºi pierdereoferã informaþii cu privire la perfor-manþele anterioare, curente ºi pentruestimarea rezultatelor viitoare alefirmei14.

3. Metodologiacercetãrii

Pornind de la utilitatea informaþionalã aindicatorilor financiari (rate de structurã,de rentabilitate, solvabilitate, lichiditate)pentru detectarea anumitor iregularitãþila nivelul situaþiilor financiare ne pro-punem utilizarea acestora pentru esti-marea riscului de fraudã aferent uneifirme auditate. Pe baza unui eºantionde 65 de firme fraudate ºi nefraudatedorim sã testãm ipoteza generalã cuprivire la posibilitatea obþinerii unui pro-fil financiar al firmei fraudate în funcþiede anumite rate financiare prestabilite.

24

Cercetare


8 IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi control de calitate. Audit financiar 2009, coeditare CAFR-Ed. Irecson, 2009, pp. 411-416.9 IFAC, Op. cit., pp. 469-476.10 Singleton, T., Singleton, A., Op. cit., pp. 95-110.11 Singleton, T., Singleton, A., Op. cit., pp. 101-102.12 Idem, pp. 104-109.13 Penman, S.H., Financial Statement Analysis and Security Valuation, 3rd edition, McGraw Hill 2007, pp. 632-656.14 Mironiuc, M., Analizã economico-financiarã: elemente teoretico-metodologice ºi aplicaþii, Ed. Sedcom Libris, Iaºi, 2006, p. 245 ºi p. 341.

3.1. IPOTEZE DE LUCRU

Cunoscându-se semnificaþia ratelor fi-nanciare analizate în prezentul studiu ºiutilitatea acestora în semnalarea exis-tenþei fraudelor asupra activelor ºiasupra raportãrii, ne propunem sã tes-tãm urmãtoarele ipoteze de lucru:

H1: La nivelul eºantionului analizat sepoate identifica un profil al risculuide fraudã, caracteristic raportãriifrauduloase, pe baza asocierii dintreratele de rentabilitate (rata marjeinete ºi rata rentabilitãþii financiare)ºi existenþa/absenþa fraudei. Astfel,ne propunem sã obþinem acest pro-fil.

H2: La nivelul eºantionului analizat sepoate identifica un profil al risculuide fraudã caracteristic raportãriifrauduloase, pe baza asocierii dintreratele de autofinanþare ºi de înda-torare ºi existenþa/absenþa fraudei.

Astfel, ne propunem sã obþinemacest profil.

H3: La nivelul eºantionului analizat sepoate identifica un profil al risculuide fraudã caracteristic furtului/de-turnãrii de active, pe baza unor ratede lichiditate ºi existenþa/absenþafraudei. Astfel, ne propunem sã ob-þinem acest profil.

H4: La nivelul eºantionului analizat sepoate identifica un profil al risculuide fraudã caracteristic furtului/de-turnãrii de active, pe baza ratei derotaþie a activelor ºi existenþa/ab-senþa fraudei. Astfel, ne propunemsã obþinem acest profil.

3.2. VARIABILE ANALIZATE

Variabilele care au fost utilizate pentruatingerea obiectivelor cercetãrii, prinvalidarea ipotezelor de lucru, sunt sinte-tizate în Tabelul 1. De menþionat cã

aceste variabile sunt categoriale, obþi-nute în urma discretizãrii (transfor-marea unor variabile numerice conti-nue, în variabile categoriale, discrete)ratelor financiare analizate. Discretiza-rea presupune obþinerea de categorii,pe baza intervalelor de definire a valo-rilor pentru o variabilã numericã conti-nuã datã.

Discretizarea variabilelor continue (obþi-nerea categoriilor) s-a realizat prin re-codificarea acestora cu ajutorului softu-lui statistic SPSS 19.0, þinându-se contde intervalele specificate în Tabelul 1.

3.3. DATE ºI EºANTION

Populaþia pe care dorim sã o cunoaº-tem, denumitã în continuare ºi popu-laþie þintã, este reprezentatã de firmelecare au fãcut subiectul marilor scan-daluri financiare la nivel mondial în pe-rioada 1998-2008. Însã pentru eviden-þierea unor caracteristici ale profilului

25


8/2011

riscului de fraudã, obþinut pe baza unorrate financiare, metodologia de lucrucere ca aceastã populaþie sã fie com-paratã cu cea a firmelor performante ºicare au înregistrat cele mai bune rezul-tate financiare în anul 2008, la nivelmondial. Pentru alcãtuirea eºantionuluiasupra cãruia s-a realizat prezentulstudiu, s-au extras aleator 30 de firmefraudate ºi 35 de firme nefraudate. Demenþionat cã firmele extrase au fost sauîncã mai sunt cotate la bursa de valoridin New York (NYSE), bursa electronicãNASDAQ din SUA, Bursa de valori dinLondra (LSE), Bursa de valori din Paris,Bursa de valori din Milano.

Datele au fost colectate din situaþiile fi-nanciare ale firmelor analizate, prezen-tate pe site-urile burselor de valori men-þionate mai sus. Astfel, pentru firmelefraudate s-au analizat situaþiile financia-re ale exerciþiului financiar în care frau-da a fost descoperitã ºi raportatã, iarpentru firmele nefraudate, situaþiile fi-nanciare ale exerciþiul financiar 2008.

Graficele prezentate în figurile 1-5 aufost elaborate de autori în baza cerce-tãrii efectuate.

Structura populaþiei ºi, implicit, a eºanti-onului analizat, dupã obiectul de activita-te al firmelor este prezentatã în Figura 1.

3.4. MetodãMetodele utilizate în studiu îmbinã teh-nicile analizei financiare (tehnica ra-poartelor, care a stat la baza obþineriiindicatorilor analizaþi) cu metode propriistatisticii avansate, prin analiza factori-alã a corespondenþelor multiple.

Tehnica rapoartelor (ratio analysis) esteo metodã de analizã financiarã larg uti-lizatã, care constã în calculul ºi inter-

pretarea unor indici determinanþi prinraportarea unor posturi sau agregate deposturi din situaþiile financiare, aferenteaceluiaºi exerciþiu financiar, pentruaprecierea stãrii unei firme15.

Dezvoltatã pentru prima datã de Ben-zécri (1969), Analiza factorialã a core-spondenþelor multiple (AFCM) este ometodã de analizã multivariatã pentrustudiul asocierilor dintre trei sau maimulte variabile nominale (categoriale).Aceasta este o variantã generalizatã aanalizei factoriale a corespondenþelor16.Metoda se poate aplica pentru uneºantion de n indivizi, asupra valorilorînregistrate pentru o serie de m vari-abile asociate, pe baza cãrora se poateobþine profilul unui individ dintr-o anu-mitã grupã, în urma studierii asocierilordintre variabilele analizate. Aceastãmetodã sintetizeazã informaþia iniþialãprin studiul asocierilor dintre variabilele,evidenþiate printr-o diagramã de disper-sie construitã pe un sistem de axe fac-toriale ierarhizate în ordine descrescã-toare, în funcþie de importanþa acestora

la explicarea varianþei totale a noruluide puncte.

Tratarea datelor s-a realizat cu ajutorulprogramului statistic SPSS 19.0.

4. Discuþii asuprarezultatelor

Aplicarea AFCM a þinut cont de naturaratelor financiare analizate, astfel încâts-a propus o grupare a acestora înpatru mari categorii: rate privind renta-bilitatea (Rmn ºi Rf), rate privind fi-nanþarea ºi îndatorarea (Raf, Rfd, RIT),rate privind lichiditatea (Rlg, Rli, RAT) ºirate privind activitatea de exploatare(VrAC). Rezultatele obþinute în urmaaplicãrii AFCM asupra datelor dineºantionul observat permit generareaunor diagrame cu privire la asociereadintre ratele financiare propuse (redflags) ºi prezenþa sau absenþa fraude-lor. Aceste asocieri sunt necesare pen-tru determinarea unui profil financiar alriscului de fraudã, util în prevenirea ºicombaterea fraudelor prin pistele de

26

Cercetare


15 Mironiuc, M., Op. cit., p. 21.16 Lebart, L., Piron, M., Morineau, A., Statistique exploratoire multidimensionnelle. Visualisation et inférences en fouille de données, 4e édition,

Dunod, Paris, 2006, pp. 186-190.

audit pe care elementele semnal le potindica. În ceea ce priveºte asociereadintre ratele de rentabilitate ºi prezenþasau absenþa fraudelor, la niveluleºantionului analizat se poate observacum firmele supuse fraudelor financiare

(sustragerea de active sau raportareafinanciarã frauduloasã) înregistreazãrate scãzute ale rentabilitãþii financiareºi ale rentabilitãþii marjei nete, spredeosebire de firmele nefraudate, careînregistreazã valori peste medie ale

acestor indicatori. Natura înregistrãriivalorilor acestor rate poate fi datoratãfie raportãrii unui rezultat net subdimen-sionat, pentru a eluda anumite sarcinifiscale (în cazul Rf ºi Rmn), fie raportãriiunei cifre de afaceri supradimensionateîn raport cu activitatea desfãºuratã, toc-mai pentru a înºela încrederea acþio-narilor în ceea ce priveºte bonitatea fir-mei ºi capacitatea acesteia de a-ºi con-tinua activitatea într-un orizont de timpprevizibil, fãrã a intra în incapacitate deplatã sau reducerea semnificativã aactivitãþii (în cazul Rmn). Aceste ele-mente semnal pot contribui la identifi-carea unor piste de audit în ceea cepriveºte modul de aplicare a Standar-delor Internaþionale de Raportare Fi-nanciarã (IAS-IFRS) cu privire laprezentarea situaþiilor financiare (IAS1), calculul impozitului pe profit (IAS12), recunoaºterea ºi înregistrarea ve-niturilor (IAS 18) ºi obþinerea rezultatu-lui pe acþiune (IAS 33).

La nivelul asocierilor dintre ratele definanþare-autofinanþare ºi prezenþa sauabsenþa fraudelor, pentru eºantionulanalizat se poate observa cum firmelefraudate înregistreazã valori medii ºipeste medie ale ratei îndatorãrii la ter-men, datoritã adoptãrii unor politici definanþare pe baza resurselor strãine, îndetrimentul resurselor proprii. Astfel,auditorul va trebui sã analizeze naturaacestor datorii (inclusiv costurile asoci-ate), modul de utilizare a resurselorstrãine, dar ºi sã evalueze veridicitateacapitalurilor proprii raportate. În cazulasocierii dintre modalitatea de finanþarealeasã ºi existenþa/inexistenþa fraudei,se poate observa cum firmele fraudateadoptã mai multe strategii de finanþare(bazate fie doar pe resurse proprii, fiedoar pe resurse strãine), faþã de strate-gia firmelor nefraudate de a pãstra unechilibru între resursele împrumutate ºicele proprii. În cazul de faþã, înregistra-rea unor valori ale ratelor de finanþare/autofinanþare care diferã semnificativ de

27


8/2011

medie pot fi semnale evidente ale pre-zenþei fraudei financiare. Astfel, princi-palele IAS-IFRS care vor sta la baza a-nalizei pistelor de audit indicate vizeazãcontabilizarea ºi evaluarea imobilizãrilorcorporale (IAS 16), înregistrarea con-tractelor de leasing financiar (IAS 17),contabilizarea subvenþiilor guvernamen-tale (IAS 20), natura costurilor îndatorãrii(IAS 23) dar ºi evaluarea ºi înregistrareaimobilizãrilor necorporale (IAS 38).

Analiza asocierilor dintre ratele de lichi-ditate ºi manifestarea fraudelor finan-ciare la nivelul eºantionului analizat neconduce la urmãtoarele rezultate: fir-mele fraudate au înregistrat în perioadaanalizatã valori ridicate ale ratei lichidi-tãþii generale, spre deosebire de firmelenefraudate care au înregistrat valorimedii ale acestui indicator. Acest lucrupoate fi pus pe seama raportului deze-chilibrat dintre activele curente ºi datori-ile curente. Deºi un volum ridicat alactivelor curente ar conduce la o aco-perire a resurselor strãine curente(creºterea gradului de lichiditate), înfapt real ar putea predispune firma sprefurtul acestor active circulante. Astfel,aceºti indicatori conduc la evaluareaanaliticã a tipologiei activelor curente(naturã ºi structurã), la modalitãþile decontabilizare, recunoaºterea ºi gestio-narea acestora. Analiza structurii acti-velor curente se poate realiza prin stu-dierea ratelor privind lichiditatea imedi-atã ºi a utilizãrilor de trezorerie. În acestcaz se poate observa cum firmele frau-date prezintã valori ridicate ale activelorde trezorerie în raport cu datoriile petermen scurt ºi activele totale, ceea cear conduce la o predispunere a firmelorla riscul de fraudã asupra activelor.Principalele standarde IAS-IFRS carevor sta la baza analizei pistelor de auditcu privire la ratele de lichiditate vor viza:stocurile (IAS 2), deprecierea acestora(IAS 36) ºi situaþia fluxurilor de tre-zorerie (IAS 7). În cazul analizei activi-tãþii de exploatare, prin asocierea reali-

zatã între viteza de rotaþie a activelorcirculante ºi prezenþa sau absenþafraudelor se poate observa cum firmelefraudate înregistreazã valori pestemedie ale acestui indicator, ceea ce arconduce la creºterea eficienþei activitãþii

de exploatare (creºterea rulajului destocuri conduce la o creºtere a cre-anþelor faþã de clienþi, la valori ridicateale cifrei de afaceri ºi implicit la valorisuperioare ale rezultatului contabil).Mai mult decât atât, auditorul va trebui

28

Cercetare


sã analizeze natura activelor circulante(stocuri, creanþe sau elemente ce þin decasã ºi conturile la bãnci) pentru a eva-lua predispunerea firmei la riscul defraudã privind furtul de active. Astfel, ocreºtere a vitezei de rotaþie a activelorcurente bazate pe rulajul stocurilor ºi alproduselor finite va conduce la eficienti-zare operaþionalã (în condiþiile în care ºicreanþele faþã de clienþi vor fi încasate),iar o creºtere bazatã pe active de tre-zorerie ar conduce la predispunereafirmei la riscul de fraudã (delapidare). Înacest caz, auditorul va trebui sã anali-zeze pistele de audit identificate deratele semnal, þinând cont ºi de modali-tãþile alese de contabilizare a stocurilor(IAS 2) ºi de deprecierea activelor (IAS36), de situaþiile privind fluxurile de tre-zorerie (IAS 7) ºi de totalitatea veni-turilor înregistrate (IAS 18).

ConcluziiPe baza rezultatelor obþinute în prezen-tul studiu ºi a validãrii ipotezelor pro-puse (existenþa unor legãturi-asocierisemnificative între ratele propuse spreanalizã ºi existenþa/absenþa fraudeifinanciare) obiectivele cercetãrii au fostîndeplinite prin identificarea unui profilfinanciar al riscului de fraudã. Acestprofil este util auditorilor în cadrul misi-unii de audit financiar, dar mai ales încadrul misiunilor de auditare a fraude-lor, pentru testarea existenþei fraudei lanivelul firmei auditate. Nu în ultimulrând, acest profil poate fi utilizat ºi încadrul programelor de prevenire ºicombatere a fraudelor, prin þinerea subcontrol a domeniilor/punctelor sensibilefirmei, care pot fi predispuse riscului defraudã. Totodatã, analiza red flags ºicoroborarea acestora cu alte semnalede ordin financiar sau nefinanciar potconstitui piste de audit pe baza cãroraauditorul de fraude poate detecta aces-te acte reprobabile ºi cu impact nocivasupra profitabilitãþii, rentabilitãþii, dar ºi

a continuitãþii activitãþii firmei. Nu înultimul rând, rolul analizei financiare ºial analizei factoriale în studierea fraudeidin punct de vedere al cauzelor ºiefectelor generate poate conduce audi-torul la detectarea punctelor nevralgicecu risc ridicat de a fi supuse fraudelor.Un alt element esenþial al acestui profilîl constituie stabilirea unor legãturi întreindicatorii financiari semnal (red flags)ºi Standardele Internaþionale de Rapor-tare Financiarã, prin indicarea normelorcontabile ºi a domeniilor care pot fisupuse manipulãrilor financiare. În con-textul economic actual, marcat de scan-daluri financiare, manipulãri contabile ºicolapsul pieþelor financiare, fraudafinanciarã constituie principalul factorresponsabil de efectele dezastruoaseale crizelor financiare. Astfel, prin

metodologia de lucru, dar ºi prin instru-mentele de investigare proprii, auditulde fraudã constituie rãspunsul profesieicontabile la aceastã nouã provocare(frauda), fiind considerat un noupanaceu.

Nu în ultimul rând, utilizarea metodelorstatistice în cadrul auditului financiar ºide fraudã, dar ºi interconectarea aces-tuia cu analiza financiarã ºi contabili-tatea poate deschide o direcþie nouã decercetare.

Acest domeniu nou îºi va propune ana-liza fenomenelor economico-financiaredin cadrul auditului financiar pe bazaunor indicatori din analiza financiarãprin intermediul metodelor statistice ºieconometrice avansate, fiind numitipotetic auditometrie (auditometrics).

29


8/2011

Acknowledgements: Cercetãrile au fost finanþate din Fondul Social European de cãtreAutoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 [proiect POSDRU/CPP 107/DMI 1.5/S/78342].

This work was supported by the the European Social Fund in Romania, under the responsi-bility of the Managing Authority for the Sectoral Operational Programme for HumanResources Development 2007-2013 [grant POSDRU/CPP 107/DMI 1.5/S/78342].

Gallet, O., Halte aux fraudes. Guide pourauditeurs et dirigeants, 2e édition,Dunod, Paris, 2010.

Hayes, R., Dassen Roger, Schilder, A.,Wallage, P., Principles of Auditing. AnIntroduction to Intenational Standardsof Auditing, 2nd edition, Ed. PearsonEducation, 2005.

Jaba, E., Grama, A., Analiza statisticã cuSPSS sub Windows, Ed. Polirom, 2004.

Lebart, L., Piron, M., Morineau, A.,Statistique exploratoire multidimension-nelle. Visualisation et inférences enfouille de données, 4e édition, Dunod,Paris, 2006.

Mironiuc, M., Analizã economico-financiarã:elemente teoretico-metodologice ºiaplicaþii, Ed. Sedcom Libris, Iaºi, 2006.

Mironiuc, M., Chersan, I-C., Robu, I-B.,Analiza riscului de fraudã în evaluarea

riscului de audit, Revista „AuditFinanciar”, nr. 3, Bucureºti, 2011.

Penman, S.H., Financial StatementAnalysis and Security Valuation, 3rdedition, McGraw Hill 2007.

Raffournier, B., Les normes comptablesinternationales (IFRS), Economica,Paris, 2010.

Singleton, T., Singleton, A., Fraud auditingand forensic accounting, 4th ed., JohnWiley & Sons, New Jersey, 2010.

Zack, G.M., Fair value accounting fraud:new global risks and detection tech-niques, John Wiley & Sons, NewJersey, 2009.

IFAC, Manual de standarde internaþionalede audit ºi control de calitate. Auditfinanciar 2009, coeditare CAFR- Ed.Irecson, 2009.

Bibliografie

30

Cercetare


Noi abordãri ale audituluisistemelor informatice orientate pe creºterea performanþei investiþiilor IT

Pavel NÃSTASE* & Corina IONESCU**

* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]** Drd., economist, Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]

New Approaches in the Information Systems Audit Focused on Increasingthe Performance of IT Investments

Cuvinte cheie: economie digitalã, modelul auditului, reingineria proceselor de auditare, auditul performanþei investiþiilor IT,cadrul de lucru Val IT.

Abstract

The Information and Communication Technology (ICT) isand will continue to represent a major driving factor inthe modernization of the economy and society. Thepaper is based on an exhaustive documentation regard-ing the new approaches in the IT audit field, with focuson comparative analysis studies, connected to the mostsignificat achievements in this area and has been elabo-rated using the international standards and best prac-tices. In order to emphasize the opportunities of the uti-lization of the modern audit methods and techniques forinformation systems, various studies and researcheshave been conducted with regards to: the referencearchitectures, the specific methods and techniques andthe methodological and process based frameworks foraudit. The aim of this paper is to highlight the featuresthat generate significant changes to the audit missions inthe context of the spectacular expansion in terms of IT

infrastructure investments.

The authors bring their contribution by evaluating vari-ous web sites of the most relevant Romanian publicinstitutions in order to establish the extent of investmentsin IT infrastructure and IT systems/services and to glob-ally assess the impact of the IT investments develop-ment. This research was done by analyzing the resultsand approaches achieved both domestically and interna-tionally by institutions with a big tradition in the externalaudit field. The paper presents a reference architecturefocused on the IT governance and the performance auditof IT investments, using COBIT 5.

Key words: digital economy, audit model, audit processre-engineering, performance audit of IT invest-ments, Val IT framework

JEL Classification: M15, M42

IntroducereTehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor (ICT1) constituie ºi vacontinua sã reprezinte un factor motor major al modernizãriiîn economie ºi în societate. Conform unui raport al UniuniiEuropene2, la nivelul anului 2010 sectorul afacerilor dincadrul UE aloca mai mult de 20% din volumul investiþiilorpentru domeniul ICT, 60% din serviciile publice de bazã suntactualmente disponibile în manierã complet online, iar maimult de jumãtate dintre cetãþenii UE folosesc Internetul înmod constant.

Dezvoltarea accentuatã a ICT ºi exploatarea conþinutuluidigital în domeniile de interes public, cum ar fi sãnãtatea,incluziunea, moºtenirea culturalã, sectorul de informaþiipublice, învãþãmântul, administraþiile publice sau eficienþaenergeticã, presupun ºi reclamã politici mult mai proactive. Odirecþie de acþiune importantã în acest sens o reprezintãdezvoltarea de pieþe pentru soluþii inovative bazate pe ICT ºipentru conþinut digital, în principal în domenii de interespublic.

Comisia Europeanã a lansat în luna martie 2010, StrategiaEuropeanã pânã în anul 2020 pentru ieºirea din crizã ºipregãtirea economiei UE pentru provocãrile noii decade. Unadintre cele ºapte iniþiative incluse în aceastã strategie, TheDigital Agenda for Europe, stabileºte rolul cheie pe care îl vajuca ICT în Europa pentru atingerea obiectivelor generalepropuse pentru anul 2020. Sectorul ICT este direct res-ponsabil pentru asigurarea a 5% din produsul brut european,cu o piaþã de 660 miliarde euro anual, dar contribuþia sa lacreºterea productivitãþii (20% direct din sectorul ICT ºi 30%din investiþiile ICT), prin marele sãu potenþial, este majorã.

Contextul european nou creat, bazat pe ICT, trebuie sãconstituie un mediu sigur de lucru pentru administraþiapublicã europeanã ºi din statele membre, precum ºi pentruinformarea cetãþenilor ºi a mediului de afaceri.

Metodologia de cercetareCercetarea a avut la bazã realizarea unei documentãriexhaustive privind noile abordãri din domeniul auditului IT,

focalizate pe studii ºi analize comparative raportate la celemai semnificative experienþe în domeniu, prin prisma stan-dardelor ºi bunelor practici existente pe plan internaþional. Aufost desfãºurate studii ºi analize privind: modelele deauditare de referinþã, metodele ºi tehnicile specifice, cadrulmetodologic ºi procedural pentru audit, bazate pe analizatehnicilor ºi metodelor moderne de auditare specifice siste-melor informatice, precum ºi a particularitãþilor care inducschimbãri radicale în desfãºurarea misiunilor de audit încondiþiile extinderii spectaculoase a investiþiilor în infrastruc-turile IT.

În plan practic, contribuþia a constat în evaluarea unui numãrsemnificativ de site-uri web ale unor instituþii publice rele-vante din România pentru a determina amploarea investiþiilorîn infrastructuri ºi sisteme/ servicii IT, precum ºi în exami-narea globalã a impactului pe care îl are extindereainvestiþiilor IT, prin analiza rezultatelor ºi abordãrilor raportatepe plan intern ºi internaþional de cãtre instituþii supreme deaudit (ECA3, GAO4 - SUA, NAO5 - UK) sau de cãtre instituþiicu tradiþie în auditul extern (e.g., KPMG, Gartner Group).

Au fost luate în considerare elemente de interes primordialprivind premisele pentru orientarea studiului, având în vederecã obiectivele strategiilor, politicilor ºi programelor privindSocietatea Informaþionalã se transpun în cerinþe ºi obiectivede urmãrit în cadrul auditãrii sistemelor în cauzã: sistemeIT/IS6 sau servicii electronice publice, dezvoltate ºi imple-mentate în cadrul sistemului e-guvernare.

Strategii ºi programe pentrusocietatea informaþionalã

din RomâniaAprobarea Strategiei naþionale e-România (HG nr. 195/2010) creeazã premisele constituirii sistemului informaþionalglobal al României, prin interconectarea instituþiilor statuluiprintr-o reþea de fibrã opticã de mare vitezã, preconizându-seca într-un interval de doi ani sã fie incluse în aceastã plat-formã toate instituþiile statului. Strategia e-România esteasumatã de Guvernul României, care îºi propune realizarea

31

Auditul sistemelor informatice

8/2011

1 Acronimul folosit în lucrare este cel uzual din literatura de specialitate internaþionalã (ICT - Information and Communication Technologies)2 i2010 - Preparing Europe’s Digital Future - Mid Term Review3 European Court of Auditors4 General Audit Office5 National Audit Office6 IT/IS – Information Technology / Information Systems

a 300 de servicii electronice operaþionale pânã la sfârºitulanului 2011, precum ºi interconectarea ºi informatizareacompletã a tuturor instituþiilor publice, astfel încât accesul laserviciile publice sã fie direct ºi nelimitat. Dintre cele maisemnificative componente prevãzute în hotãrârea de guvern,menþionãm: e-Cetãþean, e-Sãnãtate, e-Educaþie, e-Justiþie,e-IMM, e-Asociere, e-Turism, e-Funcþionari publici, e-Mediu,e-Culturã, e-Transport.

O altã sursã importantã de finanþare a investiþiilor IT o con-stituie Programul Operaþional Sectorial Creºterea compe-titivitãþii economice (POS CCE). Publicat în noiembrie2006, acest program este unul dintre cele ºapte programeoperaþionale sectoriale care constituie instrumente pentrurealizarea prioritãþilor trasate prin Cadrul Strategic Naþionalde Referinþã (CSNR) ºi prin Planul Naþional de Dezvoltare(PND) pentru perioada 2007 - 2013. Domeniile majore deintervenþie care fac obiectul programului POS CCE sunt:susþinerea utilizãrii tehnologiei informaþiei, dezvoltarea ºicreºterea eficienþei serviciilor publice electronice ºi dez-voltarea e-economiei.

Din analiza unui numãr de 40 de site-uri web ale instituþiilorpublice din România a rezultat existenþa unui numãr sem-nificativ de programe ºi proiecte de valori foarte mari. În acestcontext, considerãm cã evaluarea investiþiilor IT din instituþiilepublice materializate cu precãdere în servicii electronice vadeveni o cerinþã prioritarã pentru misiunile de audit, careintegreazã auditul financiar, auditul performanþei ºi auditulIT/IS, având în vedere valoarea considerabilã a acestora.

Concluzia principalã a acestui studiu este cã lipsa unui cadrustandard de interoperabilitate ºi a unei arhitecturi coerente,formulate într-o viziune sistemicã, constituie un risc major deeºec pentru proiectele de mare anvergurã lansate la nivelnaþional.

Menþionãm în acest sens riscurile privind finanþãrile sub-stanþiale pentru Strategia eRomânia, generate de: proba-bilitatea mare de duplicare a aplicaþiilor ºi sistemelor, timpulde implementare a proiectelor, maniera de administrare aproiectelor ºi de implementare a soluþiilor, stabilirea politicilorde migrare pentru proiectele eterogene existente.

Evoluþia societãþii informaþionale cãtre societatea bazatã pecunoaºtere, proces care presupune transformarea progre-sivã a întregii economii într-o economie digitalã, implicãschimbãri majore ºi în abordarea auditului extern, cu undublu impact: atât în ceea ce priveºte managementul au-ditului ºi rolul auditorului, cât ºi în ceea ce priveºte cadrulmetodologic ºi procedural asociat.

Aceste schimbãri, care determinã o nouã tratare a auditului,pun în evidenþã necesitatea creãrii unui nou cadru de lucrupentru ciclul de viaþã al procesului de auditare, apt sã rãs-pundã la noile cerinþe calitative ale domeniilor ºi ale obiec-tivelor auditãrii: auditarea se va axa preponderent pe mana-gementul ºi livrarea serviciilor electronice, care presupunfluxuri de documente electronice ºi proceduri de tratareasociate specifice. Din acest motiv, cea mai mare parte aprocedurilor clasice de auditare vor fi înlocuite cu proceduricapabile sã asigure auditarea în contextul digital care seextinde rapid în prezent.

Tendinþe ºi noi abordãri ale auditului IT/IS

Eforturile de armonizare în cadrul evoluþiilor actuale se con-centreazã cu precãdere la nivelul unor organizaþii interna-þionale care au un rol deosebit de important în unificareaabordãrilor, prin standardizarea soluþiilor, promovarea celormai bune practici, politici, coduri de conduitã ºi norme.

Un factor care va influenþa în mod deosebit noul model alauditului este reprezentat de ansamblul de schimbãriradicale pe care trecerea la economia digitalã le va antrena,ºi chiar le antreneazã deja, în ceea ce priveºte securitateainformaþiei ºi a sistemelor, protecþia datelor cu caracter per-sonal, accesul la baze de date cu conþinut informaþionalsensibil, expuse atacurilor externe prin reþeaua Internet.

Cele mai semnificative tendinþe ºi abordãri în domeniul audi-tului IT/IS care au rezultat din cercetarea documentarã ºi dinanalizele efectuate în cadrul studiului sunt:

1. Abordarea sistemicã integratã. Pânã în prezent, auditulIT/IS s-a desfãºurat, în general, într-o manierã “unidi-mensionalã”, fiind focalizat numai pe faþete particulare alesistemelor respective. În perspectivã, se promoveazãabordarea auditului IT/IS ca proces integrat, particu-laritãþile domeniului antrenând deopotrivã elementespecifice auditului financiar, auditului organizaþional,auditului tehnologiei informaþiei ºi comunicaþiilor, audituluiperformanþei ºi auditului conformitãþii. Aceste faþete aleprocesului trebuie sã coexiste într-o arhitecturã coerentã,bazatã pe sinergie, modelul de auditare fiind diferit de celclasic, întrucât fiecare tip de audit nu se desfãºoarãindependent, ci se reflectã sub forma unor secvenþe deproceduri, combinate în cadrul unor fluxuri eterogene,orientate cãtre obiectivul general al auditului ºi nu cãtreobiectivul individual al fiecãrui tip de audit.

32

Cercetare


2. Noul model de auditare COBIT 5 elaborat de ISACA –ITGI, bazat pe integrarea cadrelor de lucru proprii,anunþat pentru anul 2011, aduce ca trãsãturã esenþialãintegrarea COBIT7 cu celelalte cadre de lucru disponibile:Val IT8 ºi Risk IT ºi oferã un cadru metodologic ºiprocedural asociat pentru audit extern.

3. Reingineria modelelor de auditare ºi a cadrului me-todologic ºi procedural existent, în scopul adecvãrii lanoul context. Auditul clasic îºi va schimba abordarea ºiconþinutul ºi se va baza preponderent pe tehnologiileinformaþiei ºi comunicaþiilor prin adoptarea unor concepteºi metode avansate: audit online, audit continuu, e-audit.

4. Asigurarea convergenþei abordãrilor instituþiilor deaudit de prestigiu, într-o manierã standardizatã. Dinanaliza ºi evaluãrile efectuate rezultã cã pe plan interna-þional existã un interes crescut pentru inventarierea ºicapitalizarea experienþelor ºi a bunelor practici îndomeniu, diseminarea acestora, asigurarea convergenþeiºi/sau alinierea la cele mai adecvate. De exemplu, lanivelul INTOSAI este adoptat ca reprezentativ modelul deauditare ISACA9 ºi recomandat în consecinþã. StandardulINTOSAI GOV 9100 - Guidelines for Internal ControlStandards for the Public Sector face trimitere expresã lacadrul de lucru ºi la documentaþiile pentru audit IT/ISfurnizate de ISACA, ITGI (COBIT) ºi INTOSAI IT AuditCommittee.

De asemenea, în acelaºi context, IIA ºi Comitetul deStandarde Profesionale al INTOSAI au agreat, în lunadecembrie 2010, un Memorandum de Înþelegere (MOU),care documenteazã alinierea obiectivelor strategice aleorganizaþiei, recunoaºte standardele globale ale fiecãreipãrþi ºi defineºte un proces de colaborare ºi cooperarecontinuã între pãrþi. Cadrul de lucru COBIT a fost aliniat ºiarmonizat cu standarde detaliate ºi bune practici IT:COSO10, ISO 2700011, ITIL12, Sarbanes-Oxley Act, BASELII ºi acþioneazã ca un integrator al acestor standarde,sintetizând obiectivele principale sub un singur cadru dereferinþã general acceptat. În condiþiile trecerii la cadrul delucru COBIT 5, se va extinde referenþialul pentru auditareºi la standardele enumerate mai sus, noul model de auditasigurând convergenþa cu acestea.

5. Actualizarea standardelor de audit prin introducereaobligativitãþii evaluãrii controalelor aferente mediuluiinformatizat. Astfel, începând cu anul 2009, IIA a operatmodificãri asupra setului de standarde IIA, iar, printrealtele, a inclus în majoritatea standardelor formaimperativã “trebuie” în loc de forma opþionalã “ar trebui”,în ceea ce priveºte evaluarea controalelor IT. Ca impactpractic, pentru unele compartimente de audit internaceasta poate antrena numai schimbãri minore, darpentru altele pot fi necesare (multiple) activitãþi adiþionale,unele de substanþã, pentru a se conforma cu standardelerevizuite.

6. Accentul pe auditul performanþei investiþiilor în infra-structuri, sisteme ºi servicii IT, având ca obiect audituleficienþei, eficacitãþii ºi economicitãþii. În prezent, pers-pectiva auditului performanþei a devenit mai largã,deoarece sistemele IT sunt, în principal, vãzute ca fiindcomponente importante în toate programele guverna-mentale (incluse în platforma e-guvernare).

Sistemele IT pot fi un mecanism eficient ºi eficace de li-vrare a serviciilor susþinute de programe guvernamentalecomplexe. Aceste sisteme au potenþialul de a furnizaserviciile existente la un cost redus ºi de a oferi o gamãde servicii suplimentare, inclusiv informaþii privind per-formanþa programului, cu eficienþã, securitate ºi controlsuperioare celor disponibile în sistemele manuale.

Tehnologia informaþiei este utilizatã din ce în ce mai multpentru planificarea, execuþia ºi monitorizarea programe-lor din sectorul public. Partajarea sau integrarea in-formaþiilor între instituþii ridicã probleme, cum ar fi riscurilede încãlcare a securitãþii ºi manipularea neautorizatã ainformaþiilor. Auditorii financiari ar trebui sã fie conºtienþinu numai de utilizarea IT, aceºtia ar trebui sã dezvolte, deasemenea, strategii ºi tehnici pentru furnizarea deasigurare pentru pãrþile interesate cu privire la: perfor-manþa (value for money) rezultatã din utilizarea siste-melor informatice, securitatea sistemelor, existenþacontroalelor proceselor corespunzãtoare ºi la exhaus-tivitatea ºi acurateþea rezultatelor.

7. Schimbarea stilului ºi a modalitãþilor de lucru: atâtauditorul financiar, cât ºi auditorul IT, care se confruntã cu

33


8/2011

7 Control Objectives for Information and related Technologies8 Value IT9 ISACA – Information Systems Audit and Control Association10 COSO - Committee of Sponsoring Organizations of the Treadway Commission11 ISO 27000 – Set de standarde privind securitatea informaþiilor12 ITIL - IT Infrastructure Library

schimbãri majore ale mediului informatizat, trebuie sã fiepregãtiþi pentru lucrul în colaborare în cadrul unor echipede audit mixte, precum ºi pentru adoptarea unor noi stiluride muncã: auditare la distanþã, orientarea pe auditareadocumentelor electronice, utilizarea unui suportinstrumental bazat pe / sau asistat de calculator.

COBIT 5 – un model de referinþã orientat

pe guvernarea ºi auditulperformanþei investiþiilor IT

Noul model de auditare COBIT 5 elaborat de ISACA – ITGIeste bazat pe integrarea cadrelor de lucru proprii COBIT ºicelelalte cadre de lucru disponibile: Val IT ºi Risk IT ºi oferãun cadru metodologic ºi procedural asociat pentru audit.

COBIT furnizeazã un cadru de lucru cuprinzãtor pentrumanagement în ceea ce priveºte livrarea unor servicii de ocalitate înaltã, bazate pe tehnologia informaþiei. Constituie,de asemenea, un referenþial pentru auditori în evaluareaguvernãrii IT. Cadrul de lucru COBIT stabileºte cele mai bunepractici referitoare la mijloacele care contribuie la procesul decreare a valorii adãugate.

În plan practic, guvernarea IT urmãreºte douã categorii derezultate: livrarea de valoare pentru afacere ºi atenuareariscurilor IT. În acest sens, guvernarea IT se focalizeazã pecinci zone principale: alinierea strategicã, livrarea de valoare,managementul riscurilor, managementul resurselor ºimãsurarea performanþei. Cadrul de lucru COBIT13 acþioneazãca un integrator de practici de guvernare IT, constituie uncadru de lucru cu potenþial ridicat de auditare internã ºiexternã, larg acceptat pe plan internaþional, inclusiv de orga-nismele UE ºi are deopotrivã valenþe de suport pentru ma-nagementul entitãþii ºi de cadru de auditare a guvernãrii IT.

Val IT (Value IT) complementeazã cadrul de lucru COBIT dinperspectiva afacerii14 ºi din perspectiva financiarã ºi con-tribuie la obþinerea unei creºteri de valoare prin utilizarea teh-nologiei informaþiei. Cadrul de lucru Val IT oferã un instru-mentar de mãsurare fãrã ambiguitãþi, cu ajutorul cãruia semonitorizeazã ºi se optimizeazã realizarea de valoare

adãugatã pentru afacere, prin investiþii în IT. Acesta repre-zintã un cadru de administrare ºi în aceeaºi mãsurã de audit,care constã dintr-un set de principii directoare ºi o serie deprocese conforme cu aceste principii, care sunt definite ca unset de practici cheie de conducere.

Necesitatea unei guvernãri puternice a investiþiilor IT esteevidentã, având în vedere cã mai mult de 2 din 10 proiecte ITdin cadrul unei organizaþii eºueazã dintr-un numãr de motive,printre cele mai comune fiind:

investiþiile IT nu susþin strategia afacerii sau nu furnizeazão valoare aºteptatã;

existã proiecte prea multe, ceea ce duce la utilizarea ine-ficientã a resurselor;

proiectele sunt adesea întârziate, depãºesc bugetul ºi /sau nu produc beneficiile necesare;

existã incapacitatea de a anula proiecte atunci când estenecesar;

organizaþia are nevoie de resurse pentru a asigura con-formitatea cu reglementãrile industriei sau guvernamen-tale.

Scopul investiþiilor IT este de a permite schimbarea afacerii,dar pentru a gestiona schimbarea afacerii bazate pe IT, in-vestiþiile trebuie sã fie reglementate. Cu ajutorul cadrului ValIT pot fi luate decizii mai bune privind modul în care sã seinvesteascã în IT pentru a permite schimbarea afacerii, creº-terea rentabilitãþii investiþiilor ºi pentru a genera valoareadãugatã afacerii.

Val IT este un cadru care se concentreazã pe livrarea devaloare ºi oferã asigurarea cã investiþiile IT sunt gestionatepe ciclul complet al vieþii economice, la un cost optim ºi cu unnivel cunoscut ºi acceptabil de risc. Prin aplicarea principiilorde management al portofoliului se pot evalua ºi monitorizadirect investiþiile în IT pe întreg ciclul de viaþã economicã alacestora. Pentru auditori, Val IT constituie referenþialul lacare se raporteazã când evalueazã investiþiile IT.

În ultimii ani, nivelul investiþiilor în IT este semnificativ ºicontinuã sã creascã, astfel încât existã puþine organizaþiicare mai pot opera astãzi fãrã o infrastructurã IT proprie. Înacest context, este o cerere din ce în ce mai mare din parteaconducerii organizaþiilor în ceea ce priveºte accesul la celemai bune practici ºi la linii directoare care sã ghideze

34

Cercetare


13 Vezi www.itgi.org14 Accepþiunea termenului „afacere” în acest standard internaþional trebuie interpretatã în sens larg pentru a se referi la acele activitãþi care sunt

esenþiale scopului pentru care este înfiinþatã organizaþia.

procesul decizional referitor la obþinerea beneficiilor pe bazainvestiþiilor în IT. Fãrã o guvernare efectivã ºi un bun mana-gement, investiþiile IT pot genera, într-o mãsurã semni-ficativã, oportunitatea de a distruge valoarea.

În ultimii ani, sondajele15 au arãtat constant cã 20-70 % dininvestiþiile IT pe scarã largã sunt irosite, contestate sau nureuºesc sã aducã un venit în organizaþie. De fapt, un studiuprivind evaluarea costurilor ºi a valorii a constatat cã, în multeîntreprinderi, mai puþin de 8% din bugetul IT este, de fapt,cheltuit pe iniþiative care sã creeze valoare pentru organi-zaþie.

În mod evident, investiþiile în IT pot aduce beneficiisubstanþiale, deoarece investiþiile IT oferã oportunitatea de afurniza rate de rentabilitate mai mari decât aproape orice alteinvestiþii convenþionale. Luate împreunã, aceste exemplesubliniazã o întrebare strategicã: „Ce trebuie fãcut pentru ane asigura cã IT-ul asigurã rezultate pozitive sau poate chiarsã transforme afacerea?”. Cu sprijinul unui grup de experþi îndomeniul guvernãrii informaþiei, control, securitate ºi audit,recunoscuþi pe plan internaþional, ITGI a acordat o mareatenþie proiectãrii acestui cadru pentru a se asigura cãintegrarea Val IT cu COBIT va oferi un cadru cuprinzãtorpentru crearea ºi livrarea de valoare de înaltã calitate aserviciilor bazate pe IT.

Înþelegerea relaþiei dintre aceste douã cadre este vitalã. Caun cadru cuprinzãtor pentru proiectarea ºi livrarea serviciilorbazate pe IT de înaltã calitate, COBIT stabileºte seturi debune practici pentru funcþia IT, care contribuie la procesul decreare de valoare. Val IT furnizeazã seturi de bune practicireferitoare la rezultatele obþinute pe baza investiþiilor IT,permiþând astfel întreprinderilor mãsurarea, monitorizarea ºioptimizarea valorii, atât financiare, cât ºi non-financiare.Coerenþa între metodele ºi terminologia utilizate în cadrelede lucru Val IT ºi COBIT îmbunãtãþeºte comunicaþia ºiinteracþiunile dintre factorii de decizie, funcþia de IT ºi funcþiilede afaceri responsabile pentru livrarea valorii planificate.Întrebãrile care se pun în legãturã cu investiþiile IT se referã,în general, la urmãtoarele aspecte: aspecte strategice,aspecte legate de arhitectura de sistem, aspecte legate devaloarea investiþiei, aspecte legate de livrare.

În cadrul de lucru Val IT, valoarea este definitã ca totalulbeneficiilor nete obþinute pe tot ciclul de viaþã, raportate lacosturile aferente, adaptate la risc ºi, în cazul valoriifinanciare, pentru valoarea raportatã la timp a banilor. Cu

toate acestea, în multe cazuri, valoarea nu constituierezultatul unei mãsurãri cantitative, aceasta fiind dependentãde contextul specific ºi dinamicã. Pentru sectorul public saupentru întreprinderile non-profit valoarea este mult maicomplexã ºi adesea, deºi nu întotdeauna, de naturã non-financiarã. Aceasta poate include obþinerea unor rezultateprivind politicile publice, îmbunãtãþirea cantitãþii ºi calitãþiiserviciilor oferite (de exemplu, cetãþenii pentru sectorul publicºi beneficiarii serviciilor de caritate) ºi / sau creºterea netã aveniturilor celor pentru care aceste servicii ce rezultã dininvestiþii sunt disponibile.

Val IT ajutã organizaþiile sã creascã probabilitatea de selecþiea investiþiilor cu cel mai mare potenþial în a crea valoare. ValIT, de asemenea, creºte probabilitatea de succes înexecutarea investiþiilor selectate atât atunci când serviciile ITsunt create sau îmbunãtãþite, cât ºi ulterior livrãrii ºi utilizãriiacestor servicii.

Cadrul reduce costurile ºi pierderea de valoare, asigurând cãfactorii de decizie rãmân concentraþi pe ceea ce ei ar trebuisã facã ºi sã ia mãsuri corective la timp cu privire la inves-tiþiile care nu furnizeazã valoare în conformitate cu potenþialulaºteptat. În acelaºi timp, cadrul reduce riscul de eºec, înspecial pe cel cu impact mare ºi eºec vizibil. De asemenea,cadrul reduce surprizele asociate cu costurile IT ºi de livrare,ºi, în acest sens, valoarea afacerii creºte, se reduc costurileinutile ºi creºte nivelul general de încredere în IT.

Pentru a îndeplini obiectivul cadrului de lucru Val IT demanagement al valorii, care sã permitã organizaþiei sãrealizeze valoarea optimã din investiþiile IT la un costaccesibil, cu un nivel acceptabil de risc, principiile cadruluiVal IT trebuie sã fie aplicate în trei domenii: guvernarea valorii(Value Governance - VG), managementul portofoliului(Portfolio Management - PM) ºi managementul investiþiilor(Investment Management - IM). Fiecare domeniu cuprinde oserie de procese ºi practici cheie de management. Acesteprocese ºi practici cheie de management au fost distilate dinexperienþa colectivã a echipei Val IT ºi a unei echipe deconsilieri recunoscuþi la nivel mondial ºi extrase din practicile,metodologiile ºi cercetãrile existente ºi emergente.

Existã trei componente-cheie de gestionare a investiþiilor.Prima este Business Case (BC), care este esenþialã pentruselectarea corectã a programelor de investiþii ºi adminis-trarea acestora pe parcursul executãrii lor. A doua estemanagementul programului, care reglementeazã toate

35


8/2011

15 Statistici preluate din documentaþia Val IT Framework v2.0, ITGI

procesele care susþin executarea programelor. A treia esterealizarea beneficiilor - un set de sarcini necesare pentru agestiona în mod activ realizarea beneficiilor programului.

BC pune accent deosebit pe evaluarea cuprinzãtoare ºi eva-luarea valorii potenþiale ºi a riscurilor, precum ºi pe definireaunor indicatori cheie atât financiari (valoarea actualizatãnetã, rata internã de rentabilitate ºi perioada de amortizare),cât ºi non-financiari, care sã justifice ipotezele ºi sã oferefactorilor de decizie o perspectivã care va sprijini deciziileviitoare de investiþii.

Evaluarea se face pe întregul ciclu de viaþã care poate fisintetizat în patru etape: dezvoltarea, implementarea,operarea ºi scoaterea din funcþiune.

Risk IT. Cadrul de lucru Risk IT este o parte din portofoliul deproduse ISACA privind guvernarea IT, fiind bazat pe un setde principii directoare pentru managementul eficient alriscurilor IT. Conexiunea la afacere se bazeazã pe principiilepe care este construit cadrul de lucru, pe primul plansituându-se guvernarea organizaþiei ºi gestionarea eficientãa riscurilor IT.

Risk IT este un set de principii ºi un cadru de lucru care ajutãorganizaþia sã identifice, sã guverneze ºi sã gestionezeriscurile IT în mod eficient. Cadrul de lucru Risk IT este uncadru bazat pe un set de principii directoare pentrugestionarea eficientã a riscurilor IT care completeazã cadrulde lucru COBIT. În timp ce COBIT oferã un set de controalepentru a atenua riscul IT, Risk IT oferã un cadru pentruorganizaþii (pentru a identifica, guverna ºi gestiona riscurileIT) ºi pentru auditori, care îl utilizeazã ca referenþial în cadrulmisiunilor de audit. În timp ce COBIT oferã mijloacele demanagement al riscurilor, Risk IT oferã, în plus, un cadru deîmbunãtãþire a gestionãrii riscului.

Cadrul Risk IT acoperã decalajul existent între cadrelegenerice de gestionare a riscurilor cum ar fi COSO ERM ºiAS / NZS 4360 (care în curând vor fi înlocuite cu standardulISO 31000) ºi echivalentul sãu britanic ARMS6 ºi cadrele degestionare a riscurilor IT (în primul rând cele legate desecuritate) detaliate.

ConcluziiAtât pentru instituþiile de audit extern, cât ºi pentru auditoriiinterni reacþia la schimbãrile evidenþiate mai sus se poatematerializa în câteva orientãri de naturã practicã a activitãþii,printre care:

urmãrirea consecventã a îmbunãtãþirilor, dezvoltãrilor ºiamendamentelor, pentru a beneficia de standardele ºibunele practici internaþionale ºi pentru a asigura confor-mitatea cu reglementãrile internaþionale;

utilizarea optimalã ºi distribuirea informaþiei disponibile:baze de date, instrumente, ghiduri, publicaþii, rapoarteetc.;

creºterea fluxului liber de informaþii, idei, experienþe ºicunoºtinþe între grupuri de utilizatori, între membrii orga-nizaþiilor profesionale ºi de audit din domeniul audituluiIT/IS ºi comunitãþile IT.

O problemã importantã este modul în care instituþiile de auditextern (atât financiar, cât ºi IT) se ocupã de aceste schimbãriºi evoluþii.

Este recomandat sã urmeze îndeaproape evoluþiastandardelor de audit ºi a liniilor directoare, pentru a le folosiºi a le distribui ºi pentru a îmbunãtãþi fluxul de informaþii.Având în vedere dinamica domeniului tehnologiei informaþiei,s-a ajuns la concluzia necesitãþii revizuirii standardelor deaudit IT utilizate pânã în prezent ºi a actualizãrii lor înconsecinþã.

36

Cercetare


[1] European Commission Information Society and Media,Preparing Europe’s Digital Future - i2010Mid Term, 2008disponibil on-line

[2] ISACA, COBIT 5 Design Paper. Exposure Draft, 2010,disponibil on-line: www.isaca.org/CobiT5

[3] ITGI, Optimising Value Creation From IT Investments,2005, disponibil on-line: http://www.isaca.org/Know-ledge-Center/Research/Documents/optimising-value-creation-from-IT.pdf

[4] ITGI, Implementation Guide: Using COBIT and Val IT, 2ndEdition, Rolling Meadows, USA, 2007

[5] ITGI, Enterprise Value: Governance of IT Investments.The Val IT Framework 2.0 Extract, Rolling Meadows,USA, 2008 http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/docs/annual_report/2008/i2010_mid-term_review_en.pdf

[6] www.isaca.org/cobit

[7] www.isaca.org/valit

[8] www.isaca.org/riskit

[9] www.itgi.org

Bibliografie

IntroducereAºa cum este cunoscut, aplicareaIFRS-urilor reprezintã o activitate cunivel ridicat de complexitate, care nece-sitã, printre altele, existenþa unor cu-noºtinþe profesionale solide în domeniu,precum ºi înþelegerea corespunzãtoarea problemelor de naturã contabilã ºi, înmod deosebit, a celor ce privesc conþi-nutul informaþional al situaþiilor financi-are anuale ºi al posibilitãþilor de utilizarea acestora în procesul decizional.

În aceastã ordine de idei, considerãmcã este edificator faptul cã normaliza-torii contabili români au stabilit cã, înmod opþional, entitãþile de interes pu-blic, cu excepþia celor de credit, potîntocmi, începând cu exerciþiul 2006,un set distinct de situaþii financiareconforme cu IFRS, însã acesteentitãþi trebuie sã dispunã de capa-citatea de implementare corespunzã-toare1.

Aceastã ultimã expresie o interpretãmca fiind o facilitate care se acordã în

37

Cercetare

8/2011

Considerente privind capacitatea de implementarecorespunzãtoare a IFRS

Magdalena MIHAI*, Cristian DRÃGAN**, Anca CIUMAG*** & Adriana IOTA****

* Prof.univ.dr., Universitatea din Craiova, auditor financiar, e-mail: [email protected]** Conf.univ.dr., Universitatea din Craiova, e-mail: [email protected]*** Drd.,Universitatea din Craiova, e-mail: [email protected]**** Masterand, Universitatea din Craiova, e-mail: [email protected] Ordinul Ministrului Finanþelor Publice nr. 907/2005 ºi OMPF 1121/2006 privind aplicarea IFRS, Monitorul Oficial nr. 597/2005 ºi, respectiv, 602/2006.

Arguments Regarding the AdequateImplementation Capacity of the IFRS

Following the conducted research, the authors noticed that both the internationalaccounting standards and the national accounting regulations contain only provi-sions according to which "the entities are obliged to have the capacity to adequate-ly implement the IFRS". The way in which this expression must be understood, fallscompletely upon the practitioners and their professional reason, which, in authors’opinion, represents a problem with a high risk of being solved in an unsatisfactoryway. For this reason, they have directed their attention to this expression and, thus,they have proposed and documented several conditions, which must be fulfilled, orpossibilities according to which its requirements are accomplished, i.e.: sharehold-ers' or investors' correct understanding of the necessity and opportunity to obtainrelevant, plausible and transparent information; appointing competent and recep-tive persons who will fulfill the preliminary conditions for the implementation of theIFRS; designing the layouts of the corresponding financial situations; creating theadequate informational programs and completing the accounting policies with thetreatments imposed by the IFRS.

Key words: IFRS, conditions to be fulfilled, implementation capacity, applicationoptions, relevant, plausible and transparent information

JEL Classification: M41, M49

Cuvinte cheie:IFRS, condiþii de îndeplinit, capacitate de implementare, opþiune deaplicare, informaþii relevante, credibile ºi transparente

Abstract

mod condiþionat entitãþilor interesate, însensul cã acestea îºi pot exprima oasemenea opþiune numai atunci când,în prealabil, dispun de posibilitãþile ne-cesare sau, altfel formulat, dacã înde-plinesc condiþiile ce se impun pentru a fiimplementate corect ºi complet stan-dardele internaþionale de contabilitate.În legãturã cu acest ultim aspect pre-cizãm cã respectivele condiþii nu suntstabilite în mod explicit de cãtre norma-lizatori, fiind necesar sã fie deduse decãtre fiecare entitate din semantica ex-presiei ce priveºte „capacitatea de im-plementare corespunzãtoare a IFRS”.

Totodatã, considerãm cã îndeplinireaunor asemenea condiþii reprezintã unobiectiv major, care necesitã atenþiedeosebitã, eforturi semnificative ºi res-ponsabilitate, astfel încât sã fie solu-þionate în mod corect ºi complet câtevaprobleme sau operaþiuni premergãtoarefoarte importante pentru aplicarea încondiþii de calitate a fiecãrui standard.

De altfel, potrivit opiniei noastre, înfuncþie de modul cum respectivele con-diþii sunt îndeplinite de cãtre entitate, sepoate estima sau evalua succesul pre-conizat al aplicãrii standardelor careinfluenþeazã în mod esenþial conþinutulinformaþional al situaþiilor financiare.

Metodologia cercetãrii

Cercetarea efectuatã a fost astfel orien-tatã încât a permis autorilor sã reliefezesemantica expresiei ce priveºte capaci-tatea de implementare corespunzã-toare IFRS-urilor ºi în funcþie de respec-tivele clarificãri sã propunã, în mod do-cumentat, câteva posibilitãþi sau condiþiiprealabile de îndeplinit pe care aceºtiale presupun a fi adecvate.

În vederea realizãrii acestor deziderates-au analizat prevederile Standardelor

Internaþionale de Raportare Financiarãºi reglementãrile contabile naþionale re-feritoare la tema abordatã ºi, totodatã,s-a consultat literatura româneascãaferentã.

Pe de altã parte, s-a acordat atenþiedeosebitã investigaþiilor în mediul eco-nomic, la nivelul mai multor entitãþi re-prezentative care fie aplicã IFRS-urile,fie se aflã în etapa premergãtoareadoptãrii unei decizii în acest sens.Informaþiile obþinute prin discuþii cu fac-torii de decizie ai respectivelor entitãþi,precum ºi argumentele acestora, pro ºicontra existenþei unor posibilitãþi saucondiþii premergãtoare implementãriiacestor standarde, au fost analizate ºisintetizate ºi astfel s-au depistat atâtpunctele forte, cât ºi cele slabe care, înegalã mãsurã, au fost considerate subformã de posibilitãþi sau condiþii deîndeplinit în perioada pregãtirii operaþi-unii de implementare efectivã a stan-dardelor la care ne referim.

Considerente privind condiþiile

premergãtoareimplementãrii IFRS

Acest obiectiv a fost abordat de cãtreautori cu scopul depistãrii unor soluþiiadecvate care sã rãspundã cerinþelorexpresiei ce priveºte capacitatea deimplementare corespunzãtoare a IFRSºi, astfel, entitatea sã poatã opta pentruaplicarea acestor standarde. Totodatã,privim aceste soluþii sub forma unorcondiþii de îndeplinit sau de posibili-tãþi create anterior adoptãrii decizieide implementare efectivã a standar-delor amintite, ceea ce apreciem cãeste în spiritul condiþionãrii impuse denormalizatorii contabili.

În acest context, subliniem cã autorii audepistat ºi au considerat ca fiind adec-

vate câteva condiþii de îndeplinit, carese analizeazã în continuare, în ordineaapreciatã ca fireascã pentru activitateapracticã.

a. Înþelegerea corectã de cãtre acþio-nari sau finanþatori a necesitãþii ºioportunitãþii obþinerii de informaþiirelevante, credibile ºi transparente.

b. Desemnarea unor persoane com-petente ºi receptive care sã înde-plineascã condiþiile premergãtoare,precum ºi implementarea ulterioarãa IFRS.

c. Proiectarea machetelor aferentesituaþiilor financiare.

d. Realizarea programelor informaticeadecvate.

e. Completarea politicilor contabile cutratamentele impuse de IFRS.

a. Înþelegerea corectã de cãtreacþionari sau finanþatori anecesitãþii ºi oportunitãþiiobþinerii de informaþii rele-vante, credibile ºi transpa-rente

În ceea ce priveºte aceastã condiþie,apreciem cã ea influenþeazã în modsemnificativ întregul proces de imple-mentare a IFRS-urilor ºi, totodatã, sejustificã ca fiind deosebit de importantãîn realizarea corespunzãtoare a tuturoractivitãþilor ce se ocazioneazã în acestscop. Pentru exemplificare amintimdoar provocarea raþionamentului profe-sional ºi a responsabilitãþii persoanelorimplicate, dar ºi a factorilor de decizieca utilizatori ai informaþiilor preconizate.

În susþinerea acestor afirmaþii conside-rãm cã este sugestivã opinia exprimatãîn literatura de specialitate potrivitcãreia în procesul de implementare aIFRS-urilor ºi, implicit, pentru asigu-rarea succesului acestora este foarteimportant ca factorii de decizie impli-

38

Cercetare


caþi sã fie convinºi cã prin aplicareaunor asemenea standarde se asigurãcreºterea transparenþei informaþieifinanciare ºi, totodatã, reducereaasimetriei informaþionale ºi a riscu-lui2, ceea ce apreciem cã este beneficpentru imaginea firmei ºi pentru creºte-rea încrederii ºi atractivitãþii pentru terþiiinteresaþi de respectiva entitate, acþio-nari, posibili investitori, bãnci, angajaþi,clienþi, furnizori etc.

b. Desemnarea unor persoanecompetente ºi receptive caresã îndeplineascã condiþiilepremergãtoare, precum ºiimplementarea ulterioarã aIFRS

Resursele umane implicate ºi nivelul lorde competenþã au un rol determinantatât sub aspectul realizãrii capacitãþii deimplementare a IAS-urilor, în sensul în-deplinirii ºi a celorlalte condiþii pre-mergãtoare, cât ºi al aplicãrii ulterioarecorecte a tratamentelor pe care aceastãoperaþiune le ocazioneazã ºi, în moddeosebit, al obþinerii unor situaþii finan-ciare de un nivel calitativ ridicat.

Personalul de execuþie implicat în ope-raþiunile de aceastã naturã trebuie sãfie receptiv la noutãþi deoarece se aflãîn ipostaza unei schimbãri profesionaleesenþiale ºi, în mod logic, este provocatsã dobândeascã cunoºtinþe temeiniceîn domeniul IFRS-urilor atât prin docu-mentare individualã, cât ºi prin partici-parea la un curs de specializare deaceastã naturã. Astfel, se contribuie laeliminarea unor eventuale erori viitoarede înþelegere sau interpretare a trata-mentelor impuse de IAS-uri sau de so-luþionare a posibilelor operaþiuni pecare acestea nu le conþin.

În legãturã cu cele douã condiþii prezen-tate anterior se poate reþine ºi faptul cãdeprinderile practice, precum ºi raþiona-mentul profesional nu se pot formadecât în condiþiile unei activitãþi practicerelativ îndelungate în domeniul contabi-litãþii financiare ºi, totodatã, prin forma-rea unei culturi contabile cel puþin satis-fãcãtoare, ceea ce în cazul IFRS-urilorºi implicit a IAS-urilor necesitã inclusivcunoaºterea obiectivelor acestora ºi aefectelor favorabile pe care le pot ge-nera, referitor la care se pot consulta decãtre cei implicaþi ºi alte surse docu-mentare suplimentare.

c. Proiectarea machetelor aferente situaþiilor financiare

Machetele aferente componentelor situ-aþiilor financiare preconizate, privite însensul deþinerii de cãtre entitate a for-mularelor specifice pentru care opteazãca fiind adecvate obiectivelor avute învedere, reprezintã, potrivit opiniei noas-tre, o condiþie de maximã importanþãpentru succesul implementãrii IFRS, alcãror obiectiv central sau definitoriu sereferã la obþinerea ºi furnizarea, prinintermediul respectivelor raportãri desintezã, a informaþiilor care sã permitãsatisfacerea nevoilor comune ale uneigame largi de utilizatori.

În ceea ce priveºte elaborarea acestormachete se impune sublinierea cãocazioneazã, din partea persoanelordesemnate de entitate, o activitatelaborioasã ºi responsabilã deoarece,prin structura sau conþinutul ce se sta-bileºte pentru fiecare dintre ele, subformã de elemente – rânduri cu un con-þinut semnificativ, determinã îndeplini-rea cerinþelor obiectivului pentru carese pun la dispoziþia utilizatorilor deinformaþii.

În contextul celor amintite, ºi nu numai,considerãm cã posibilitatea de imple-mentare a standardelor la care ne refe-rim justificã o abordare în manierã maiextinsã, cu reliefarea mai multor as-pecte relevante referitoare, în principal,la poziþia financiarã ºi la rezultatul glo-bal (performanþa financiarã), deoarecesolicitã în mai mare mãsurã raþiona-mentul profesional.

Denumirile ºi conþinutul informaþional alcomponentelor aferente setului de situ-aþii financiare conforme cu tratamenteleºi politicile contabile specifice Standar-delor Internaþionale de Raportare Fi-nanciarã diferã, în mod semnificativ, deaceleaºi elemente stabilite prin regle-mentãrile contabile în vigoare. Între ce-rinþele majore ce privesc setul completde situaþii financiare se poate înscrie ºiasigurarea consecvenþei ºi comparabili-tãþii informaþiilor destinate utilizatorilor.Altfel formulat, este necesar sã fie evi-tate eventualele incertitudini privind re-flectarea corectã a performanþei entitãþiisau îmbunãtãþirea ei fictivã, aºa cum sepoate proceda în cazul unei contabilitãþicreative3, prin interpretãri subiective aleprevederilor standardelor internaþionalede contabilitate.

În acest sens amintim doar obþinereaunor informaþii incorecte sau mai atrac-tive în cazul determinãrii costului deachiziþie al elementelor de stocuri prinneincluderea integralã sau parþialã înacest cost a cheltuielilor indirecte ºi/saua celor de transport-manipulare, situaþiecãreia cei în cauzã îi vor aduce o justifi-care bazatã pe interpretarea subiectivã(pãrtinitoare) a prevederilor IAS 24.

În ceea ce priveºte situaþiile financia-re analizate se poate sublinia ºi obiec-tivul lor general de satisfacere a nevo-

39

Implementarea corespunzãtoare a IFRS

8/2011

2 Ionaºcu I. ºi colectiv, Implementarea IFRS ºi reducerea costului capitalului pentru companiile româneºti, revista Audit Financiar nr.1/2010, pag.32-35. 3 Rãileanu V., Manea C.L. ºi Rapceanu C., Contabilitate creativã – Suport de curs ºi aplicaþii practice, Bucureºti, 2010, pag. 4-5.4 Standarde Internaþionale de Raportare Financiarã, emise la 1 ianuarie 2009, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009, pag. 1021, punctul 11.

ilor comune de informaþii ale uneisfere largi de utilizatori în adoptareadeciziilor economice, dintre carepentru mulþi dintre utilizatorii externiconstituie principala lor sursã de in-formaþii, considerent pentru care ne-cesitã a fi elaborate ºi prezentate ast-fel încât sã rãspundã la un nivel co-respunzãtor necesitãþilor acestora5.

De altfel, considerãm cã aceastã ultimãafirmaþie constituie obiectivul centralcare trebuie îndeplinit de echipa despecialiºti desemnatã la nivelul fiecãreientitãþi pentru proiectarea machetelor(formularelor) ºi aplicaþiei informaticecorespunzãtoare setului de situaþiifinanciare. În acest sens, reliefãm ºi

faptul cã standardele internaþionale decontabilitate nu conþin precizãri detali-ate de aceastã naturã ºi, în consecinþã,este justificat ca fiecare entitate, înfuncþie de specificul activitãþilor pe carele desfãºoarã ºi al portofoliului de cola-boratori, sã valorifice aceastã oportuni-tate. Astfel, va urmãri sã obþinã ºi sã co-munice acele informaþii care vor asigu-ra satisfacerea nevoilor comune ale uti-lizatorilor, acordând totodatã atenþiacare se cuvine atât necesitãþilor propriide informaþii, cât ºi celor ce privesc peinvestitorii existenþi ºi pe cei potenþiali,în cazul intenþiei de extindere a activi-tãþii entitãþii.

Identificarea informaþiilor pe care echi-pa de specialiºti le considerã cã suntsuficiente pentru satisfacerea cerinþelorutilizatorilor, aºa cum s-a amintit anteri-or, se realizeazã avându-se în vederestructura preconizatã a fiecãrei compo-nente a setului de situaþii financiarenominalizate de IAS 1 Prezentareasituaþiilor financiare6, care, aºa cumeste cunoscut, deþine prioritate faþã deceea ce prevede, în aceastã problemã,Cadrul general pentru întocmirea ºiprezentarea situaþiilor financiare.

Caracteristica generalã a setului desituaþii financiare constã, potrivit stan-dardului amintit7, în aceea cã „trebuiesã prezinte fidel poziþia financiarã,performanþa financiarã ºi fluxurile detrezorerie ale unei entitãþi”. În spiritulacestei caracteristici este necesar a fiprezentate, cu exactitate, efectele tran-zacþiilor ºi altor evenimente ºi condiþii,însã cu respectarea cerinþelor pe carele impune Cadrul general prin definiþiileºi criteriile de recunoaºtere atât aactivelor ºi datoriilor, cât ºi a veniturilorºi cheltuielilor.

În ceea ce priveºte conþinutul fiecãreiadintre componentele situaþiilor financia-re se aminteºte cã standardul în cauzãse limiteazã doar la a preciza care suntclasele de elemente semnificative ºi deciobligatorii, considerându-se cã fiecaredintre ele conþine numai elemente simi-lare sub aspectul naturii ºi funcþiei lor.

Dintre componentele setului de situ-aþii financiare apreciem cã se justificãa fi prezentate, în mod succint, doarcele care privesc poziþia financiarã ºiperformanþa financiarã, specifice en-titãþii, considerându-le ca fiind deosebitde importante pentru succesul imple-mentãrii IFRS ºi implicit al calitãþii infor-maþiilor pe care le furnizeazã celor inte-resaþi ºi, în principal, acþionarilor saufinanþatorilor.

În ceea ce priveºte „Situaþia poziþieifinanciare” menþionãm cã în versiuneaanterioarã a IAS 1 avea denumirea de„bilanþ”, însã actuala denumire a ei s-aapreciat cã îi reflectã mai bine funcþiacare îi este stabilitã. În vederea asigu-rãrii informaþiilor necesare pentru cu-noaºterea poziþiei financiare a fiecãreientitãþi „trebuie sã conþinã valorile pen-tru cel puþin 18 elemente – rânduri” (IAS1, punctul 54).

Pe de altã parte, se poate reþine cã en-titãþii îi este permis sã opteze ºi pentrualte elemente-rânduri care sã fie pre-zentate distinct, însã acestea trebuie sãfie relevante pentru înþelegerea poziþieisale financiare, în condiþiile activitãþilorsale specifice ºi a tranzacþiilor pe carele realizeazã. În acest scop, se impuneefectuarea, în prealabil, a evaluãrii na-turii ºi lichiditãþii activelor, a funcþieiacestora în cadrul entitãþii ºi a valorilor,naturii ºi scadenþei datoriilor, ceea ce sepoate realiza pe baza raþionamentuluiprofesional al persoanelor implicate.

40

Cercetare


5 Idem, Cadrul general pentru întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare, punctul 6, pag. 78 6 Idem, pag. 934, punctul 10.7 Idem, IAS 1, Prezentarea situaþiilor financiare, versiunea 2009, punctul 15, pag.935.

Implementarea standardelor analizatereprezintã o schimbareesenþialã a sistemuluicontabil al entitãþii,care, în mod legal,determinã includerea în setul de politici contabile a tuturortratamentelor ºi procedurilor impuse de respectivele standarde internaþionale

Un alt aspect important ce se menþio-neazã se referã la faptul cã fie în situ-aþia poziþiei financiare, fie în Note esteobligatoriu ca entitatea sã prezinte, po-trivit raþionamentului profesional al spe-cialiºtilor sãi, subclasificãri suplimenta-re ale celor 18 elemente-rânduri, caresã fie clasificate într-o manierã adecva-tã operaþiunilor pe care le efectueazã.

La rândul sãu, „Situaþia rezultatuluiglobal”, care în versiunea anterioarã astandardelor era denumitã „contul deprofit ºi pierdere”, oglindeºte perfor-manþa financiarã a entitãþii ºi conþine, înprincipal, informaþii cu caracter obliga-toriu ce necesitã a fi comunicate celorinteresaþi, sub formã de elemente – rân-duri de venituri ºi cheltuieli, precum ºide alte elemente ale rezultatului global,cum este cazul impozitului pe profitaferent fiecãrei componente a altor ele-mente ale acestui rezultat, inclusivajustãrile din reclasificare, fie în situaþiarezultatului, fie în note.

Cadrul contabil conceptual IASBdefineºte elementele ce descriu perfor-manþa financiarã a entitãþii astfel încâtpoate fi sesizatã o legãturã de autode-terminare, în sensul cã veniturile ºicheltuielile reprezintã modificãri aleactivelor ºi datoriilor, dupã cumurmeazã:

- veniturile sunt creºteri de avantajeeconomice viitoare în cursul peri-oadei contabile, care au ca rezultato creºtere a capitalurilor proprii,diferitã de cea care provine din con-tribuþiile proprietarilor;

- cheltuielile sunt diminuãri de avan-taje economice în cursul perioadeicontabile, ce au ca rezultat o dimi-nuare a capitalurilor proprii, diferitã

de cea care provine din distribuirileîn favoarea proprietarilor de capital.

Din cele amintite se poate observa cã încadrul conceptual internaþional se de-finesc conceptele de venit ºi cheltuialãprin raportare la capitalurile proprii (cal-culate ca diferenþã între active ºi dato-rii), care exprimã de fapt averea pro-prietarilor.

Standardele internaþionale nu reco-mandã o structurã rigidã a situaþiei ana-lizate, ci presupun exercitarea raþiona-mentului profesional în aprecierea ca-racterului semnificativ al unui elementde venit sau cheltuialã ce se preco-nizeazã a fi raportat în vederea reliefãriispecificului activitãþilor pe care ledesfãºoarã entitatea.

d. Realizarea programelorinformatice adecvate

Deþinerea de cãtre entitate a progra-melor informatice adecvate reprezintã,dupã opinia noastrã, o condiþie distinctãpentru aplicarea IFRS-urilor. În acestsens, se poate adopta fie varianta mo-dificãrii corespunzãtoare a programuluipe care entitatea îl utilizeazã pentruþinerea contabilitãþii financiare, fie ceade achiziþionare a unui nou programinformatic care sã permitã executareaatât a lucrãrilor contabilitãþii financiare,cât ºi a celor ce privesc implementareaIFRS-urilor, în sensul aplicãrii tuturortratamentelor pe care acestea le impun,precum ºi al obþinerii automate a situaþi-ilor financiare, care, din cauza specifi-citãþii structurii lor, ocazioneazã profe-sionalism ºi un volum semnificativ demuncã.

Considerãm cã este de preferat primavariantã, care presupune costuri maimici comparativ cu cealaltã variantã,

dar prezintã ºi avantajul cã personalulde execuþie este familiarizat cu uti-lizarea programului ºi astfel randamen-tul este mai mare ºi erorile mai puþine.

e. Completarea politicilor contabile cu tratamenteleimpuse de IFRS

Completarea politicilor contabile consi-derãm cã reprezintã o ultimã condiþiejustificatã ºi oportunã deoarece, aºacum este cunoscut, ele conþin principi-ile, bazele, convenþiile, regulile ºi prac-ticile specifice aplicate de entitate cuprilejul întocmirii ºi prezentãrii situaþiilorfinanciare anuale8, inclusiv în cazulaplicãrii IFRS.

Prin operaþiunea de completare înþele-gem cã la politicile contabile anterioareimplementãrii IFRS se adaugã trata-mentele pe care acestea le impun, fãrãa fi neglijat faptul cã se menþine conti-nuitatea în ceea ce priveºte raportareafinanciarã aferentã reglementãrilor con-tabile conforme cu directivele europe-ne. Modificarea politicilor contabileexistente este permisã atunci cândexistã elemente care o justificã.

Implementarea standardelor analizatereprezintã o schimbare esenþialã a sis-temului contabil al entitãþii, care, în modlegal, determinã includerea în setul depolitici contabile a tuturor tratamentelorºi procedurilor impuse de respectivelestandarde internaþionale care, fiindaprobate de administratorul entitãþii,asigurã responsabilizarea persoanelorde execuþie ºi implicit soluþiile corectepe care acestea trebuie sã le utilizezepentru obþinerea informaþiilor corespun-zãtoare, cantitativ ºi calitativ, ce urmea-zã a fi reflectate în situaþiile financiareanuale.

41

Implementarea corespunzãtoare a IFRS

8/2011

8 Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055 / 2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficialnr. 766 bis / 10.11.2009.

ConcluziiConsiderãm cã se poate sublinia faptulcã normalizatorii contabili români, prinfolosirea expresiei „sã dispunã de ca-pacitatea de implementare corespunzã-toare a IFRS-urilor”, doresc sã transmitãun mesaj imperativ entitãþilor, în sensulcã acestea pot sã opteze pentru apli-carea acestor standarde doar în cazulîn care deþin, în acest scop, posibilitãþicerte care sã garanteze obþinerea re-zultatelor favorabile preconizate. Întru-cât s-a explicat la ce se referã acesteposibilitãþi, am apreciat cã pentru entitã-þile interesate este util sã fie prezentatecâteva considerente sub forma unorcondiþii ce trebuie îndeplinite anteriorimplementãrii efective a StandardelorInternaþionale de Raportare Financiarã.

42

Cercetare


Colasse B., - Harmonization comptableinternationale, editura Economicã,Paris, 2009.

Ionaºcu I. ºi colectiv - ImplementareaIFRS ºi reducerea costului capitaluluipentru companiile româneºti, revista„Audit Financiar” nr.1/2010.

Manolescu M. ºi colectiv - Prioritãþi ºi res-ponsabilitãþi în procesul de extinderea aplicãrii IFRS în România, revista„Audit Financiar” nr.8/2009.

Petre G. ºi colectiv - Politici contabile -între necesitate ºi obligaþie legalã,revista „Audit Financiar” nr.1/2010.

Popa A.F. ºi colectiv - Studii practice pri-vind aplicarea IFRS în România,Editura Contaplus, Bucureºti, 2007.

Staicu C. ºi colectiv - Contabilitate finan-

ciarã: Abordare în context europeanºi internaþional, vol. I ºi II, EdituraUniversitaria, Craiova, 2010.

*** Standardele Internaþionale de Rapor-tare Financiarã, incluzând Standar-dele Internaþionale de Contabilitate(IAS) ºi Interpretãrile acestora, Edi-tura CECCAR, Bucureºti, 2006, 2008ºi 2009.

*** Ordinul ministrului finanþelor publicenr.3055/29.10.2009 pentru aprobareaReglementãrilor contabile conformecu directivele europene, MonitorulOficial, nr.766 bis/10.11.2009.

*** Ordinele ministrului finanþelor publicenr.907/2005 ºi 1121/2006 privind apli-carea Standardelor Internaþionale deRaportare Financiarã, Monitorul Ofi-cial nr. 597/2005 ºi 602/2006.

Bibliografie

Lucrãri de referinþãîn domeniul

financiar-contabilBernard Colasse, un reputat specialistfrancez, colaborator al revistei „AuditFinanciar”, profesor de ºtiinþe de gestiunela Universitatea Paris Dauphine, directorde cercetare în cadrul Dauphine Recher-ches en Management, membru al Con-siliului Naþional al Contabilitãþii din Franþa,

propune cititorilor români interesaþi douãlucrãri de referinþã în domeniul financiar-contabil, publicate în Editura TIPOMOL-DOVA, în tãlmãcirea prof.univ.dr. NeculaiTabãrã.

Câteva cuvinte despre cartea „Funda-mentele contabilitãþii”. Valul de scandalurifinanciare de la începutul secolului al XXI-lea (Enron, World Com, Ahold, Parma-lat…) ºi adoptarea de cãtre UniuneaEuropeanã a unor norme contabile inter-naþionale controversate au adus în cen-trul atenþiei contabilitatea ºi au invitat pespecialist ºi pe profan la o reîntoarcere la„natura” acesteia, adicã la fundamentelesale teoretice ºi practice, istorice, socialeºi organizaþionale.

Un astfel de demers îºi propune aceastãlucrare. Cartea traseazã evoluþia istoricãa contabilitãþii, examineazã rolul ºi con-diþiile integrãrii sale în capitalismul con-temporan, îi analizeazã practica norma-lizatã ºi, în general, aptitudinea de a ge-nera, împreunã cu auditul extern, o re-prezentare „adevãratã” a întreprinderii ºia performanþelor sale. Aceastã lucrare

prezintã, de asemenea, multiple mize(politice, economice ºi sociale) ale uneitehnici care cuantificã profitul ºi care,paradoxal, este, în general, consideratãneutrã.

Cartea „Analiza financiarã a întreprinderii”se situeazã, de asemenea, în deplinã ac-tualitate. Importanþa întreprinderii în eco-nomiile contemporane explicã interesulpe care îl acordã „sãnãtãþii” sale financia-re diverºii sãi parteneri (împrumutãtori,acþionari-investitori, salariaþi, clienþi, furni-zori, stat…). Cum sã se decripteze ºi sãse interpreteze performanþele economiceºi financiare ale întreprinderii? Cum sã seaprecieze riscul legat de pierdere, legatde fluctuaþiile activitãþii, de structura chel-tuielilor de exploatare ºi de importanþaîndatorãrii? Cum sã se aprecieze echili-brul financiar ºi sã se anticipeze difi-cultãþile care se pot finaliza printr-un fali-ment? Care sunt instrumentele moderneaflate la dispoziþia analistului?

Sunt întrebãri la care cititorul este invitatsã gãseascã rãspunsul în paginile cãrþii.

Semnal editorial

43

Cercetare

8/2011

Consideraþii privind utilizareacontului 711 "Venituri aferentecosturilor stocurilor de produse" în domeniul contabilitãþii activelor biologice

* Lect. univ. dr., Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, e-mail: [email protected]

Sorin-Constantin DEACONU*

Considerations Regarding the Use of the Account 711 "Revenues Associatedwith the Costs of the Completed Production" in the Accounting of Biological Assets Productive activity in Romania is currently an acute issue which should be resolved in the near future in order to provide aframework for investment in agriculture. Accounting can support this process and improve the agricultural sector not onlyusing its handy tools and processes. Thus, the account 711 is for the accounting practitioner but also for the accounting the-orist a questionable element in what regards the effects of its use (for example, the income tax to be paid by the farm evenif they have not been harvested agricultural assets). The paper propose a parallel analysis of accounts 711 and 722 to high-light the accounting differences while recommending the auditors to pay a special attention to "verify" these elements. Thepaper also presents several proposals in connection with the removal of bi-functional account 711 from the chart of accountsand replace it with another account which will have the function of a liability account. All these proposals are carried out inorder to facilitate the work of professional accounting and to improve the information presented in the balance sheet, finan-cial statements etc.

Key words: incomes, expenditures, financial statements, economical benefits, biological assets

JEL Classification: M41, Q10, H30

Cuvinte cheie: venituri, cheltuieli, situaþii financiare, beneficii economice, active biologice

Abstract

IntroducerePe plan naþional se vorbeºte foarte mult de restructurareasectorului agricol. Din punctul nostru de vedere sunt nece-

sare politici rurale coerente, care sã susþinã consolidareaexploataþiilor agricole ºi mai ales gospodãriile de semi-sub-zistenþã. Astfel, o monitorizare atentã, la nivelul fiecãreiexploataþii agricole, a costului producþiei devine un factor

important de raþionalizare a alocãrii ºi consumãrii de resurse,efectele economice pozitive apãrând prin influenþareapreþurilor produselor agricole ºi creºterea profitului unitar.Pentru o reflectare cât mai fidelã a costului de producþie estenevoie de contabilitate. În contabilitatea financiarã, costul deproducþie este evidenþiat cu ajutorul contului 711.

În demersul nostru nu putem sã facem abstracþie de radio-grafia domeniului studiat.

Pe plan internaþional, se cuvine amintit Standardul Interna-þional de Contabilitate 41 Agricultura. Subiectul tratat de IAS41 nu a mai fost abordat în alte Standarde Internaþionale deContabilitate: se referã la probleme specifice unui anumitsector de activitate - agricultura. Norma internaþionalã pre-scrie, printre altele, tratamentul contabil al activelor biologicepe durata dezvoltãrii lor, transformãrilor genetice, produceriiºi procreãrii ºi pentru evaluarea iniþialã a producþiei agricolela momentul recoltãrii.

Pe plan naþional, o descriere ºtiinþificã a problematicii contu-lui 711 rezultã din „Ghidul pentru înþelegerea ºi aplicarea

Standardului Internaþional de Contabilitate nr. 41 Agricultura”,Editura CECCAR, Bucureºti, 2004.

Metodologia de cercetare

Pentru a ne atinge obiectivele stabilite redãm succint compo-nentele metodologiei cercetãrii utilizate în lucrare, respectiv:

documentarea ºi studiul de arhivã;

studiul de teren prin care s-a realizat o confruntare direc-tã cu realitatea din cadrul exploataþiilor agricole;

comparaþia efectuatã între funcþiunea contului 711 ºi con-tul 722;

demersul fenomenologic prin care se realizeazã stu-dierea descriptivã a proceselor, fenomenelor, faptelor ºisituaþiilor din contabilitate în starea ºi evoluþia lor în timpºi spaþiu;

Precizãm cã în cadrul lucrãrii nu a fost utilizat un sistemmetodologic conceput ca un tipar absolut, ci am fãcut apel lacombinarea de metode, instrumente ºi tehnici de cercetarepreluate din teoria economicã ºi practica exploataþiilor agri-cole.

Aspecte noþionale privind cheltuielile

ºi veniturileOrice entitate, indiferent de obiectul ei de activitate, înre-gistreazã cheltuieli ºi venituri, iar prin compararea acestorase va stabili rezultatul exerciþiului.

Potrivit Legii contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, închidereaconturilor de venituri ºi cheltuieli se efectueazã, de regulã, lasfârºitul exerciþiului financiar, iar rezultatul definitiv se sta-bileºte la închiderea acestuia.

Potrivit Cadrului general de întocmire ºi prezentare a situaþi-ilor financiare elaborat de Comitetul pentru StandardeleInternaþionale de Contabilitate, dar ºi Ordinului ministruluifinanþelor publice nr. 3055/2009, cheltuielile1 constituie dimi-nuãri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

44

Cercetare


1 Trebuie evitate confuziile între conceptele de „cheltuialã” ºi „cost”. Cheltuiala are o sferã mai largã de cuprindere decât costul, deoarece numai anu-mite cheltuieli se regãsesc în cost.

O monitorizare atentã, la nivelul fiecãrei exploataþii agricole, a costului producþiei devine un factor important de raþionalizare a alocãrii ºi consumãrii de resurse, efectele economice pozitive apãrând prin influenþarea preþurilor produselor agricole ºi creºtereaprofitului unitar

perioadei contabile sub formã de ieºiri sau scãderi ale valoriiactivelor ori creºteri ale datoriilor, care se concretizeazã înreduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate dindistribuirea acestora cãtre acþionari.

Din punctul de vedere al situaþiilor financiare, respectiv alcontului de profit ºi pierdere, recunoaºterea cheltuielilor pre-supune existenþa urmãtoarelor condiþii:

- a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoa-re, aferente diminuãrii unui activ sau creºterii uneidatorii;

- diminuarea beneficiilor economice viitoare poate fievaluatã credibil.

Cadrul general defineºte veniturile ca reprezentând creºteriale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadeicontabile sub formã de intrãri sau creºteri ale activelor oridescreºteri ale datoriilor, care se concretizeazã în creºteri alecapitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuþiiale acþionarilor.

Din punctul de vedere al contului de profit ºi pierdere, castructurã componentã a situaþiilor financiare, recunoaºtereaveniturilor presupune existenþa urmãtoarelor condiþii:

- a avut loc o creºtere a beneficiilor economice viitoareconcretizatã în creºterea unui activ sau în diminuareaunei datorii;

- creºterea beneficiilor economice viitoare poate fi eva-luatã credibil.

Noþiunile de cheltuieli ºi venituri sunt privite oarecum diferitde cele douã mari componente ale contabilitãþii: contabili-tatea financiarã ºi contabilitatea de gestiune.

Astfel, în contabilitatea financiarã cheltuielile ºi veniturile suntîncadrate dupã naturã în:

cheltuieli ºi venituri de exploatare;

cheltuieli ºi venituri financiare;

cheltuieli ºi venituri extraordinare.

Aceastã clasificare este unicã pe economie, folosindu-se încadrul tuturor entitãþilor. Contabilitatea de gestiune preia2 oparte din informaþiile furnizate de contabilitatea financiarã ºi

le ordoneazã dupã criteriul destinaþiei, astfel:

cheltuieli directe;

cheltuieli indirecte de producþie;

cheltuieli generale de administraþie;

cheltuieli de desfacere.

Clasificarea cheltuielilor dupã destinaþie este utilizatã încadrul unei exploataþii agricole pentru organizarea contabili-tãþii de gestiune ºi calculul costului unitar al produselor,lucrãrilor ºi serviciilor.

Cheltuielile din contabilitatea financiarã suferã „retratãri”înaintea integrãrii lor în costuri, având ca obiect fie eliminareaanumitor cheltuieli sau substituirea unora dintre ele, fiecrearea altora3.

În cadrul entitãþilor, raþionamentul profesional trebuie sã semanifeste din plin, de exemplu pentru „activarea unor cheltu-ieli” sau înregistrarea cheltuielilor în debitul conturilor dinclasa 6. Dar în sectorul agricol se pot pune ºi urmãtoareleîntrebãri: ce tratament contabil ar trebui sã se aplice cheltu-ielilor efectuate pentru înfiinþarea unei plantaþii de meri? Sãse înregistreze în debitul conturilor de cheltuieli sau sã fieînregistrate ca imobilizãri în curs, imobilizãri corporale ori altãcategorie contabilã?

Problema ar putea fi privitã ºi din alt punct de vedere, respec-tiv al momentului recunoaºterii plantaþiei de meri ca imobi-lizare corporalã: în momentul înfiinþãrii, în momentul intrãriipe rod sau în altã perioadã? Acestea sunt aspecte la care tre-buie sã rãspundã contabilitatea financiarã, cel puþin în sec-torul vegetal4.

Dacã privim din perspectiva contabilitãþii de gestiune, sepune întrebarea: care este momentul încorporãrii în costuri acheltuielilor ºi în ce proporþie, þinând seama de urmãtoareaclasificare:

cheltuieli încorporabile;

cheltuieli neîncorporabile;

cheltuieli supletive.

Pentru stocurile obþinute din producþie proprie (produselefinite, semifabricatele, producþia în curs de execuþie ºi alte

45

Contabilitatea activelor biologice

8/2011

2 Din punct de vedere teoretic, contabilitatea de gestiune ar trebui organizatã de cãtre entitãþi, dar din punct de vedere practic acest aspect este lãsatîn desuetudine. De ce? Pentru cã managerii (o anumitã parte a acestora, pentru a nu face o generalizare) nu conºtientizeazã importanþa orga-nizãrii contabilitãþii de gestiune din punct de vedere al supravieþuirii entitãþilor mai ales în situaþii de lipsã de lichiditãþi.

3 Epuran, M. ºi colectiv, Contabilitate ºi control de gestiune, Editura Economicã, Bucureºti, 1999, pag. 24.4 Menþionãm cã agricultura cuprinde douã componente: sectorul vegetal ºi sectorul zootehnic.

stocuri produse de cãtre exploataþie), evaluarea se face lacost de producþie.

Spre exemplu, în cadrul unor exploataþii agricole, anumitebunuri constituie atât produse finite, dar pot fi utilizate ºi casemifabricate pentru obþinerea altor produse. De exemplu,strugurii de vin pot fi vânduþi ca atare ºi constituie produsefinite sau pot fi vinificaþi pe capacitãþi de producþie proprii,obþinându-se vin (în acest caz strugurii ar putea fi recunoscuþidin punct de vedere contabil ca semifabricate).

Costul de producþie include, conform definiþiei date de IASB,urmãtoarele componente:

cheltuielile directe de producþie (consumul de materiiprime ºi materiale, manopera directã);

cota de cheltuieli indirecte, alocatã sistematic bunului ob-þinut - amortizarea, întreþinerea secþiilor ºi utilajelor, con-ducerea ºi administrarea secþiilor (IAS 2, paragra-ful 10).

Din studierea legislaþiei în vigoare ºi a literaturii contabile, dinpunctul de vedere al contabilitãþii de gestiune se discutãfoarte mult pe marginea cheltuielilor, lãsând în plan secundarproblematica veniturilor.

Discuþii privind necesitatea eliminãrii contului 711

din planul de conturiÎn contabilitatea exploataþiilor agricole regãsim elementeleprezentate mai sus, respectiv cheltuieli ºi venituri, dar dinpunct de vedere al IAS/IFRS (IAS 41 Agricultura) seopereazã ºi cu noþiunea de activ biologic. Acesta estereprezentat de un animal viu sau o plantã vie, iar un grup deactive biologice reprezintã o grupare de animale sau deplante vii similare5.

Contabilitatea activelor biologice se þine cantitativ ºi valoricsau numai valoric, prin folosirea inventarului permanent saua inventarului intermitent.

În condiþiile utilizãrii inventarului permanent, în contabilitatese înregistreazã toate operaþiunile de intrare-ieºire din patri-moniul6 exploataþiei agricole, ceea ce permite stabilirea ºicunoaºterea în orice moment a stocurilor atât cantitativ, darºi valoric.

Inventarul intermitent, care poate fi aplicat în entitãþile agri-cole din categoria celor mici ºi mijlocii, constã în stabilirea ºiînregistrarea în contabilitate a ieºirilor numai la sfârºitulperioadei de gestiune, pe baza inventarierii faptice astocurilor de valori materiale. Valoarea ieºirilor se determinãdupã formula:

E = Si + I - Sf

unde:

E - valoarea ieºirilor

Si - soldul iniþial

I - valoarea intrãrilor

Sf - soldul final stabilit prin inventariere

Metoda inventarului intermitent, deºi mai simplã decât cea ainventarului permanent, prezintã anumite dezavantaje:

- o eroare la inventarierea fizicã a patrimoniului entitãþiipoate sã ducã la distorsionarea informaþiei prezentateîn situaþiile financiare anuale;

- stocurile de active nu pot fi cunoscute pe parcursulperioadei contabile.

Aplicarea inventarului intermitent pentru bunurile obþinute dinproducþie proprie ºi producþie în curs de execuþie constã înanularea stocului iniþial prin debitarea contului 711 „Venituriaferente costurilor stocurilor de produse” ºi creditarea contu-lui de stoc. Obþinerea de bunuri pe parcursul exerciþiuluifinanciar nu se înregistreazã în contabilitate, ci are loc sta-bilirea stocului final prin inventariere, care se înregistreazãprin debitarea conturilor de stocuri ºi creditarea contului 711„Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”. Lasfârºitul perioadei contabile conturile de stocuri evidenþiazãbunurile obþinute din producþie proprie ºi producþie în curs deexecuþie existente în patrimoniul entitãþii, iar soldul contului711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” aratãapariþia fenomenului de stocaj la nivel de exploataþie agri-colã.

În continuare, vom încerca efectuarea unei analize în paralela conturilor 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de pro-duse” ºi 722 „Venituri din producþia de imobilizãri corporale”.

Din punct de vedere al funcþiei contabile, cele douã conturisunt parþial diferite: contul 711 este bifuncþional, iar contul722 este cont de pasiv.

46

Cercetare


5 IAS 41 Agricultura, paragraful 5.6 Considerãm cã acest concept se va utiliza în continuare ºi de cãtre unii teoreticieni, dar mai ales de cãtre practicieni, inclusiv de organele judiciare.

Ambele conturi se utilizeazã pentru obþinerea de bunuri:

contul 711 se utilizeazã pentru obþinerea din producþieproprie a stocurilor: producþie în curs de execuþie, semi-fabricate, produse finite, produse reziduale, inclusiv ani-male ºi pãsãri;

contul 722 se utilizeazã pentru obþinerea de active imobi-lizate: clãdiri, instalaþii, inclusiv active biologice;

Diferenþa majorã între cele douã conturi, ca de altfel întrecontul 711 ºi celelalte conturi de venituri este faptul cã pe par-cursul exerciþiului financiar primul se debiteazã ºi prin alteconturi decât 121. Tocmai acest aspect considerãm cã tre-buie rezolvat în activitatea de producþie a entitãþilor, în gene-ral, ºi în contabilitatea exploataþiilor agricole, în particular.

Deosebirea dintre cele douã conturi poate fi judecatã ºi dinpunct de vedere al amortizãrii. Astfel, pentru imobilizãrileamortizabile, în momentul descãrcãrii de gestiune contul 722nu se debiteazã, deoarece trebuie sã diminuãm amortizareaºi eventual diferenþa dintre valoarea de intrare ºi valoareaamortizatã sã fie tratatã ca o cheltuialã. În schimb, pentrustocuri, fiind categorii de bunuri care nu se amortizeazã, sepune problema diferit. Astfel, la descãrcarea de gestiune con-tul 711 se debiteazã. De regulã, contul 711 intrã în relaþie cuunul din conturile 331 (contul 332 intrã în relaþie cu 712), 341,345, 346, 348, 361, 368, conturi pe care noi le-am denumit înlucrare conturi de producþie. Aceastã relaþie poate fi prezen-tatã schematic ca în figura 1.

Nu avem pretenþia cã pledoaria noastrã este întrutotulveridicã, dar putem propune câteva paradigme de lucru înlegãturã cu (in)utilitatea contului 711:

gãsirea de corespondenþe numai între conturile care re-flectã producþia de bunuri, respectiv 331, 341, 345, 346,348, 361 ºi 368. În situaþia în care conturile de gestiunedin clasa 9 intrã în corespondenþã numai între ele, pro-punem ca ºi o parte din conturile contabilitãþii financiaresã intre în relaþii contabile numai între ele. În acest caz,contul 711 ar putea fi eliminat din planul de conturi;

47

Contabilitatea activelor biologice

8/2011

7 Aceastã paradigmã poate fi anulatã prin motivaþia potrivit cãreia conturile de activ nu se pot închide direct prin contul 121, pentru cã nu reprezintãvenituri, ca sã poatã fi reflectate în rezultat.

În sectorul agricol se pot pune ºi urmãtoarele întrebãri:

ce tratament contabil ar trebui sã se aplice cheltuielilor efectuate

pentru înfiinþarea unei plantaþii de meri? Sã se înregistreze în debitul conturilor de cheltuieli

sau sã fie înregistrate ca imobilizãriîn curs, imobilizãri corporale ori altã categorie contabilã?

punerea în corespondenþã a conturilor care oglindescproducþia direct cu contul 1217. În acest caz reprezen-tarea schematicã anterioarã ar arãta conform figurii 2.

În situaþia în care se utilizeazã contul 121, se pun urmã-toarele întrebãri: mai este valabil „principiul” contabilitãþii deangajamente? Ce criteriu utilizãm pentru clasificarea cheltu-ielilor ºi a veniturilor?

schimbarea funcþiei contabile (contul 711 sã nu maifuncþioneze ca un cont bifuncþional, ci numai ca un contde pasiv). Este drept cã cele douã conturi care reflectãproducþia în curs de execuþie pot fi utilizate în corespon-denþã directã cu contul 711, respectiv 712. Problema sepune la descãrcarea de gestiune. În acest sens propu-nem introducerea în planul de conturi a unui cont de chel-tuieli, respectiv 6XX „Cheltuieli privind producþia vân-dutã”, care sã fie utilizat în momentul vânzãrii bunuriloragricole, respectiv la descãrcarea de gestiune.

Astfel, contul 711 nu ar mai fi un cont bifuncþional ºi ar puteafi rezolvat impedimentul completãrii contului de profit ºipierdere, respectiv poziþiile „Venituri aferente costurilorstocurilor de produse” ºi „Producþia realizatã de entitate pen-tru scopurile sale proprii ºi capitalizatã”. În aceastã situaþie,figura de mai sus ar arãta ca ºi cum contul 711 ar funcþionanumai ºi numai ca un cont de pasiv (figura 3):

Soluþiile propuse considerãm cã sunt discutabile, dar cu cer-titudine o schimbare în legãturã cu utilizarea contului 711 înactivitatea de producþie ar trebui sã intervinã în virtuteaaplicãrii raþionamentului profesional.

ConcluziiPentru organizarea ºi conducerea judicioasã a contabilitãþiiunei exploataþii agricole propunem introducerea de cãtrelegiuitorul român în planul de conturi general a contului 6XX„Cheltuieli privind producþia vândutã” (utilizarea acestui contar putea fi extinsã pentru contabilitatea tuturor entitãþilor), ceva fi utilizat în tandem cu contul 711 „Venituri aferente cos-turilor stocurilor de produse” (ce va avea numai funcþie con-tabilã de pasiv).

De asemenea, poate fi luatã în considerare ºi opþiunea,potrivit cãreia, contul 711 poate fi eliminat din planul de con-turi general, împreunã cu contul 722, ambele putând fiînlocuite cu un singur cont care sã aibã numai ºi numaifuncþie contabilã de pasiv. Sau se poate opta pentru elimi-narea contului 711 prin gãsirea de corespondenþe între con-turile 331, 341, 345, 346, 348, 361, 368, aºa cum, similar,conturile de gestiune intrã în corespondenþã numai între ele.

48

Cercetare


Epuran, Mihail ºi colectiv, Contabilitate ºi control de gestiune,Editura Economicã, Bucureºti, 1999.

Lefter, Viorel ºi Roman, Aureliana Geta , IAS 41 Agriculture:Fair Value Accounting, available on-line athttp://www.doaj.org, 2007.

Matiº, Dumitru ºi Pop, Atanasiu, Contabilitate financiarã,ediþia a III-a, Editura Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca,2010.

Otiman, Pãun Ion ºi Otiman, Octavian, Exploataþiile agricole:comparaþii ºi tendinþe pe plan european ºi internaþional,Revista Ferma, nr. 34, 2005.

Ghidul pentru înþelegerea ºi aplicarea StandarduluiInternaþional de Contabilitate nr. 41 Agricultura, EdituraCECCAR, Bucureºti, 2004.

Legea contabilitãþii republicatã nr. 82/1991, M. Of. nr.454/2008

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, M. Of. nr. 927/2003, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009 pentruaprobarea reglementãrilor contabile conforme cu direc-tivele europene, M. Of. nr. 766/2009, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 37/2001 pentru modi-ficarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991 ºipentru modificarea altor acte normative incidente, publi-catã în M. Of. nr. 285/2011.


498/2011

IntroducereO formã de energie tot mai mult luatã în considerare esteenergia verde sau energia regenerabilã.

Avantajele folosirii acestui tip de energie sunt tot mai evi-dente, în contextul de epuizare a resurselor tradiþionale ºi decreºtere a preþurilor producþiei de energie convenþionalã.

Sistemele de producere a energiei verzi încep sã fie utilizatenu numai de cãtre utilizatorii casnici, dar ºi de cãtre compani-ile care investesc în astfel de sisteme pentru înlocuirea con-sumului clasic de energie electricã.

Instalarea unui sistem pentru producerea de energie verdesau regenerabilã de cãtre o entitate duce la recunoaºtereaunei imobilizãri corporale dacã îndeplineºte cerinþele derecunoaºtere a activelor cuprinse în Reglementãrile contabileconforme cu directiva a IV-a a CEE, parte componentã areglementãrilor contabile conforme cu directivele europeneaprobate prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr.3055/2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Beneficiile economice aºteptate de la activ ca urmare arecunoaºterii sale sunt reprezentate de potenþialul sãu, directsau indirect, de a contribui la fluxul de numerar ºi echivalentede numerar ale entitãþii.

În cazul instalãrii unui sistem pentru producerea energieiverzi ce va fi utilizatã exclusiv pentru consumul propriu al

Cercetare

Posibilitãþi de estimare a valorii juste pentru sistemele de producere a energiei verzi

Ileana Monica JULEAN* & Teodora Alexandrina BORFOAIA**

* Drd., consilier, Direcþia Legislaþie ºi Reglementãri Contabile, Ministerul Finanþelor Publice, e-mail: [email protected]** Drd., expert superior, Direcþia Legislaþie ºi Reglementãri Contabile, Ministerul Finanþelor Publice, e-mail:

[email protected]

Models for Estimating the Fair Value of a Green Energy System Determining the fair value for the assets of an entity is veryoften a real challenge. As it is stated in the economic liter-ature and in the national regulations too, the fair value isthe amount for which an asset could be exchangedbetween knowledgeable, willing parties in an arm's lengthtransaction. But there are a lot of cases when an entity cannot have information from a regulated market. In thesecases the entity should take into account other estimationmodels in order to assess the fair value of an asset.The model an entity choose should be well documentedbecause the result of the estimation method is the fairvalue of an asset which shall be recognized in the annualfinancial statements and shall have an effect on every per-formance indicator of the entity. The model should also besimple and clear in order to allow the auditors to expressan opinion when auditing the financial situations.

Key words: green energy, fair value, income method

JEL Classification: Q42, C26, G17

Cuvinte cheie:energie verde, valoarea justã, metoda veni-turilor

Abstract

50

Cercetare


entitãþii, beneficiile economice generate de sistem sunt re-prezentate de capacitatea acestuia de a reduce ieºirile denumerar, respectiv suma plãtitã pentru consumul de energieelectricã provenitã din surse clasice.

Metodologia de cercetareElaborarea acestui studiu porneºte de la analiza, pe baza li-teraturii de specialitate, a modelelor de evaluare ºi deter-minare a valorii juste pentru elementele cuprinse în situaþiilefinanciare anuale.

Pentru realizarea cercetãrii s-a efectuat o documentare pebaza reglementãrilor naþionale în vigoare, precum ºi a Stan-dardelor Internaþionale de Raportare Financiarã aplicabileacestui studiu.

Metodologia de cercetare cuprinde douã etape: prezentareaprincipalelor metode de evaluare utilizate pentru estimareavalorii juste, cu accent pe metoda venitului, ca metodã deestimare utilizatã în practicã. Urmãtoarea etapã este o etapãpracticã, de particularizare a metodei venitului pentru apli-carea acesteia unui element care prin natura sa nugenereazã prin utilizare venituri directe cãtre entitate.

Metoda propusã pentru evaluarea unui sistem de producerea energiei neconvenþionale pune accent pe beneficiileviitoare generate cãtre întreprindere de un astfel de sistem ºinu numai de condiþiile pieþei la un anumit moment dat.

În determinarea modelului de evaluare se porneºte de la ge-neral la particular, de la regulã la concret, de la teorie la prac-ticã. Pentru exemplificarea consideraþiilor de naturã teoreticãam prezentat un caz practic de estimare a valorii juste a unuisistem de producere a energiei regenerabile.

Mãsurarea sistemelor de producere a energiei verzi,

ulterior recunoaºterii iniþialeCostul iniþial al sistemului este format din costul componen-telor sistemului (panouri, baterii, cabluri) ºi manopera aferen-tã.

Având în vedere caracterul foarte specific al acestui sistem ºicã niciuna din componentele sale nu poate fi utilizatã inde-pendent de alte componente pentru a produce energie elec-tricã, în funcþie de destinaþia lor, întregul sistem va fi tratat caun activ sau ca o unitate generatoare de numerar.

La recunoaºterea iniþialã sistemul va fi recunoscut la cost.Costul iniþial include toate costurile necesare pentru a aduceactivul în stare de funcþionare.

Dupã recunoaºterea iniþialã a activului, acesta va fi amortizatconform politicilor contabile ale entitãþii referitoare la amorti-zarea imobilizãrilor corporale.

La recunoaºterea ulterioarã în situaþiile financiare anuale aleentitãþii, aceasta poate determina valoarea justã a imobi-lizãrilor corporale prin efectuarea reevaluãrii, conform trata-mentului alternativ de evaluare permis de reglementãrile con-tabile naþionale.

Astfel, imobilizarea corporalã poate fi prezentatã în situaþiilefinanciare anuale la cost minus amortizarea cumulatã ºiajustãrile pentru depreciere atunci când se utilizeazã modelulde evaluare pe baza costului istoric sau la valoarea justã dela data efectuãrii reevaluãrii în cazul în care entitatea opteazãpentru reevaluare.

Estimarea valorii justeValoarea justã se determinã, de regulã, ca valoare de piaþã aactivului, pentru acele active pentru care existã o piaþã activã,cu tranzacþii recente.

Pentru activele pentru care nu existã o piaþã, ºi nicio infor-maþie despre tranzacþii recente nu este disponibilã, se uti-lizeazã modele matematice pentru a estima valoarea justã.

Sistemele de producere a energiei verzi prezintã caracteris-tici specifice determinate în funcþie de amplasare, necesar deenergie electricã de furnizat, echipamente utilizate pentrurealizarea acesteia, de condiþiile specifice meteorologice dinzonã, potenþialul energetic al zonei.

În concluzie, se poate afirma cã astfel de active reprezintãactive unice, formate dintr-un ansamblu de alte active cu outilizare specificã, ºi nu active cu caracteristici generale.

Ca metode de estimare a valorii juste pentru activele corpo-rale pentru care nu existã un preþ cotat pe o piaþã activã ºicare nu sunt comercializate în mod frecvent între pãrþi sepoate utiliza fie metoda veniturilor, fie costul de înlocuire.

Metoda veniturilor este consideratã o metodã de evaluarecomplexã ºi completã, întrucât aceasta þine seama decondiþiile concrete ale pieþei, pe de o parte, ºi de utilitateaactivului pentru întreprindere, pe de altã parte.

Punctul de plecare al acestei metode este dat chiar de defini-þia activului, respectiv “activul este o resursã controlatã deentitate ca rezultat al unor evenimente trecute ºi de la care

518/2011

se aºteaptã sã genereze beneficii economice viitoare pentruentitate.”1

Pornind de la aceastã definiþie, prin metoda venitului valoa-rea justã se determinã ca exprimare monetarã a capacitãþiiactivului de a genera fluxuri de trezorerie viitoare cãtre între-prindere.

În aplicarea metodei venitului pentru estimarea valorii justesunt necesari trei paºi:

1. Estimarea fluxurilor viitoare de numerar ce vor fi ge-nerate de activul respectiv cãtre întreprindere;

2. Determinarea duratei de viaþã a activului ºi implicit aperioadei pentru care se realizeazã estimarea;

3. Alegerea ratei de actualizare adecvate.

De regulã, fluxurile de numerar viitoare sunt date de venitu-rile viitoare estimate a fi generate din utilizarea activului, dincare se scad cheltuielile necesare funcþionãrii activului. Încazul prezentat, pentru sistemele de producere a energieielectrice verzi cu scopul utilizãrii acesteia de cãtre entitate,fluxurile de numerar estimate nu sunt date de veniturile ge-nerate de un astfel de sistem, ci sunt reprezentate de econo-mia pe care entitatea o realizeazã ca urmare a reducerii sauchiar eliminãrii plãþilor efectuate cãtre furnizorii de energieelectricã în cazul consumului clasic de energie electricã.Beneficiul economic care rezultã din utilizarea acestui tip deactiv nu este un beneficiu productiv, ci este capacitatea aces-tuia de a reduce ieºirile de numerar.

Pentru a obþine estimãri ale fluxurilor de numerar pentru toatãperioada determinatã este necesar sã se þinã seama de ten-dinþele pieþei, evoluþia prognozatã a preþului energiei elec-trice, precum ºi de orice alþi factori care ar putea influenþamãrimea fluxurilor.

În estimarea fluxului de numerar pentru un sistem de produ-cere a energiei verzi se porneºte de la cheltuiala cu energiaelectricã ce ar fi trebuit suportatã în anul curent, determinatãîn funcþie de consumul efectiv de energie ºi de preþul curental energiei pe piaþã.

Astfel, putem spune cã fluxurile de numerar aferente unui sistem de producere a energiei verzi pot fi determinate pen-tru anul curent de la care se porneºte evaluarea, prin for-mula:

Unde, FNi = fluxul de numerar în anul i

Qi = cantitatea de energie electricã, mãsuratã în kWh,furnizatã de sistemul de producere a energiei verzi înanul i

Pei = preþ de consum standard de energie electricã în anul iaplicabil entitãþii respective (preþ/kWh)

În cazul în care unele componente ale sistemului de produ-cere a energiei verzi au durata de viaþã utilã mai scurtã decâtperioada pentru care fluxul de numerar este estimat, prog-noza fluxului de numerar trebuie sã þinã seama de costurilede înlocuire a acestor componente.

Astfel, pentru anul în care se cunoaºte cã se va realiza oînlocuire a unei pãrþi a sistemului, denumit în scopul acestuiarticol “partea A”, putem considera fluxul de numerar deter-minat prin urmãtoarea formulã:

Unde, FNj = fluxul de numerar estimat pentru anul j

Qj = cantitatea de energie electricã, mãsuratã în kWh,furnizatã de sistemul de producere a energiei verzi înanul j

Pej = preþul energiei electrice în anul j (preþ/kWh)

CA = cheltuiala ocazionatã de înlocuirea pãrþii componente A

Determinarea ratei de actualizare

Rata de actualizare utilizatã pentru actualizarea fluxurilor denumerar trebuie sã reflecte riscurile asociate fluxurilor denumerar estimate. Rata de actualizare trebuie sã reflecteriscul ca fluxul de numerar estimat sã nu fie obþinut.

O metodã des folositã pentru a determina o rata adecvatã deactualizare este costul mediu ponderat al capitalului (WACC).

Formula pentru determinarea costului mediu ponderat al ca-pitalului este2:

Unde, CMPC = costul mediu ponderat al capitalului

Cc = costul capitalului

Estimarea valorii juste

1 Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat înMonitorul Oficial al României nr. 766 din 10.11.2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pct. 20 alin (3).

2 Pratt, Shannon P., and Roger J. Grabowski, Cost of Capital: Applications and Examples, Hoboken, NJ: Wiley, 2008, pg. 79 -88.

(2)

(1)

(3)

52

Cercetare


Cp = capitaluri proprii

D = datorii

Cd = costul datoriilor

t = rata de impozitare

Spre deosebire de costul capitalului împrumutat, care poatefi identificat cu uºurinþã, deoarece aceasta este rata dobânzii,costul capitalului propriu este mai dificil de estimat, deoarecenu are un preþ fix care urmeazã sã fie plãtit.

Acþionarii sperã sã obþinã venituri ca urmare a investiþiilorfãcute în trecut. Din punctul de vedere al entitãþii aceastãaºteptare reprezintã un cost, deoarece, în cazul în care enti-tatea nu va furniza randamentul aºteptat acþionarilor, aceºtiavor renunþa la investiþia lor, vor vinde acþiunile ºi aceasta arputea conduce în viitor la scãderea valorii de piaþã a entitãþii.

Ca urmare, costul capitalului este costul la care entitateamenþine un anumit nivel al preþului acþiunilor sale.

Costul capitalului poate fi evaluat cu ajutorul modeluluiCAPM3 a cãrui ecuaþie generalã este:

Cc = Rf + β(Re) (4)

Unde, Rf = rata dobânzii fãrã risc (de regulã pentru obligaþiu-nile de stat)

β = riscul sistematic

Re = randamentul suplimentar oferit de piaþã sau prima depiaþã

Costul capitalului împrumutat se determinã mai uºor, acestafiind rata dobânzii actuale a pieþei, aplicabilã entitãþii. Dinmoment ce dobânda este o cheltuialã pentru entitate ºireduce baza de impozitare, costul capitalului împrumutat vafi considerat net de impozitul aferent.

Costul mediu ponderat al capitalului astfel obþinut poate fi uti-lizat ca ratã de actualizare (ra) pentru fluxurile de numerarestimate ale entitãþii.

Astfel, luând în considerare formulele prezentate mai sus,putem concluziona cã valoarea justã a sistemului de produ-cere a energiei verzi este exprimatã ca4:

Unde, Vj = valoarea justã a sistemului

FNi = fluxul de numerar aferent anului i

ra = rata de actualizare

Valoarea justã astfel obþinutã devine valoarea reevaluatã aactivului la data la care se efectueazã aceasta.

Caz practic de aplicare a metodei de estimare a valorii

juste a unei instalaþii solare pentru producerea

energiei electriceEntitatea Alfa a instalat în anul 2009 o instalaþie de panourifotovoltaice pentru producerea curentului electric, cu scopulde a obþine energia electricã necesarã iluminatului clãdirii încare îºi are sediul.

Instalaþia a fost dimensionatã astfel încât sã asigurefurnizarea energiei electrice necesare iluminatului clãdirii.

Estimarea consumului mediu anual de energie electricã s–arealizat pe baza corpurilor de iluminat instalate, a consumu-lui standard specific fiecãrui tip de corp de iluminat ºi anumãrului de ore de funcþionare anualã (Figura 1).

Costul iniþial aferent instalãrii ºi punerii în funcþiune a acestuisistem a fost de 28.720 lei. Sistemul se amortizeazã pe operioadã de 20 de ani utilizând metoda de amortizare liniarã.

La data de 31 decembrie 2011, în scopul efectuãrii reeva-luãrii se realizeazã estimarea valorii juste folosind metodaactualizãrii fluxurilor viitoare de numerar generate de uti-lizarea acestui activ.

Amortizarea cumulatã este de (28.720/20) x 2 = 2.872 lei

Valoarea contabilã netã la data de 31 decembrie 2011 estede 28.720 – 2.872 = 25.848 lei

Estimarea valorii juste se realizeazã pornind de la Formula 5prezentatã mai înainte.

În acest scop se determinã:

1. Perioada de timp pentru care se realizeazã estimarea (i).Durata de utilizare a acestei instalaþii a fost estimatã la 20de ani. Instalaþia a fost amortizatã pe o perioadã de 2 ani.

3 Sharpe, William F., Portfolio Theory and Capital Markets, McGrow -Hill, 1970, pg. 425 -4424 Pratt, Shannon P., and Roger J. Grabowski, Cost of Capital: Applications and Examples, Hoboken, NJ: Wiley, 2008, pg. 15 -39

(5)

538/2011

Estimarea fluxurilor de numerar se va face pentru operioadã de 18 ani, i = 18 ani

2. Rata de actualizare. Rata de actualizare determinatã pebaza formulei costului mediu ponderat al capitalului estede 4,54%. Factorul de actualizare (1 +ra) este 1,0454.

3. Fluxurile de numerar. Fluxurile de numerar reprezintãcheltuiala cu energia electricã pe care societatea ar fi tre-buit sã o suporte anual cu iluminatul clãdirii dacã nu ar fiexistat sistemul de producere a curentului electric cu aju-torul panourilor fotovoltaice.

Din acestea se scad cheltuielile cu înlocuirea periodicã aunor componente.

ECONOMIA DE CHELTUIALÃ CU ENERGIA ELECTRICÃ

Sistemul de producere a energiei electrice cu ajutorul pa-nourilor fotovoltaice furnizeazã energia electricã nece-sarã iluminatului

Estimarea costului mediu anual al energiei electrice con-sumate, dacã aceasta ar fi obþinutã de la furnizorul clasicde energie electricã:

5606 kWh x 0,389 lei/kWh (cost mediu în cursul anului 2011) =2.181 lei

Pentru anul 2012 ºi 2013 se estimeazã o creºtere cu 3% înfiecare an a preþurilor la energia electricã, iar ulterior se va

Estimarea valorii juste

54

Cercetare


considera o creºtere anualã de 5% a preþurilor.

Pentru anul 2012 economia estimatã este de:

2.181 lei (economia aferentã anului 2011) x 1,03= 2.246 lei.

ESTIMAREA CHELTUIELILOR CU ÎNLOCUIREA UNOR

CORPURI DE ILUMINAT

Înlocuirea anualã a unor elemente componente: 450 lei(în preþuri aferente anului 2011). Creºterea anualã apreþurilor este estimatã la 3%.

Pentru anul 2012 costul este de:

450 lei (suma aferentã anului 2011) x 1,03= 464 lei

Valoarea justã a sistemului de panouri fotovoltaice determi-natã ca suma actualizatã a fluxurilor nete de numerar este de32.366 lei (Figura 2).

Valoarea contabilã netã a instalaþiei este de 25.848 lei.

Diferenþa de valoare rezultatã din reevaluare este de: 32.366 lei – 25.848 lei =6.518 lei.

ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A REEVALUÃRII

1. Eliminarea amortizãrii din valoarea instalaþiei

2813 = 2131 2.872Amortizarea instalaþiilor, Echipamente mijloacelor de transport, tehnologiceanimalelor ºi plantaþiilor

2. Înregistrarea diferenþelor din reevaluare

2131 = 105 6.518

Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare

3. Determinarea ºi înregistrarea amortizãrii lunare

Amortizarea sistemului de producere a energiei verzi sedeterminã pentru perioada rãmasã de amortizat pornind de lavaloarea rezultatã în urma reevaluãrii.

Durata de viaþã rãmasã: 18 ani

Valoarea amortizabilã: 32.366 lei

Amortizarea anualã: 32.366lei/18 ani =1798,11 lei/ an

Amortizarea lunarã: 1.798 lei/12 luni = 149 lei lei/lunã

6811 = 2813 149

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalaþiilor,privind amortizarea mijloacelor de transport,

imobilizãrilor animalelor ºi plantaþiilor

ConcluziiModelul propus de estimare a valorii juste a sistemului deproducere a energiei verzi porneºte de la metoda bazatã peactualizarea fluxurilor viitoare de numerar asociate utilizãriiunui activ ºi ia în considerare beneficiile prezente ºi viitoaregenerate de activ, nu numai costul curent sau preþul de vân-zare la momentul la care se realizeazã evaluarea.

Valoarea justã astfel obþinutã cuantificã utilitatea activuluipentru entitate ºi totodatã evidenþiazã eficienþa investiþieifãcute cu achiziþia acest sistem.

În cazul în care valoarea justã este mai mare decât valoareacontabilã netã a sistemului înseamnã cã sistemul are o utili-tate mai mare pentru entitate decât valoarea sa la costulistoric (de achiziþie sau producþie).

Frãsineanu, Corina, Perfecþionarea metodelor de evaluare apatrimoniului, Ed. ASE Bucureºti, 2004

Pratt, Shannon P., and Roger J. Grabowski, Cost of Capital:Applications and Examples, Hoboken, NJ: Wiley, 2008.

Ristea, Mihai; Dumitru, Corina Graziella; Ioanas, Cristina;Irimescu Alina, Contabilitatea societãþilor comerciale, ed.Universitara, 2009

Sharpe F. William, Portfolio Theory and Capital Markets,McGrow-Hill, 1970

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009, pentru apro-barea reglementãrilor contabile conforme cu directiveleeuropene, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 766din 10.11.2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

Standardul Internaþional de Contabilitate IAS 16 (2008) - Activecorporale, Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 din 3 noiembrie2008 de adoptare a anumitor standarde internaþionale decontabilitate, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1606/2002 al Parlamentului European ºi Consiliului,Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L320, volum 51, 29noiembrie 2008

http://eur-lex.europa.eu/JOIndex.do?year=2008&serie=L&text-field2=320&Submit=C%C4%83utar e &_submit=C%C4%83utare&ihmlang=ro

Standardul Internaþional de Raportare Financiarã IFRS 3 (2008)– Combinarea afacerilor, Regulamentul (CE) nr. 1126/2008din 3 noiembrie 2008 de adoptare a anumitor standardeinternaþionale de contabilitate, în conformitate cuRegulamentul (CE) nr. 1606/2002 al ParlamentuluiEuropean ºi Consiliului, Jurnalul Oficial al Uniunii Europenenr. L320, volum 51, 29 noiembrie 2008

http://eur-lex.europa.eu/JOIndex.do?year=2008&serie=L&text-field2=320&Submit=C%C4%83utar e&_submit=C%C4%83utare&ihmlang=ro


558/2011

IntroducereÎn prezent, practicile mici ºi mijlocii(PMM-urile) se confruntã cu o serie deprovocãri operaþionale, aferente pieþeiºi de reglementare. Potrivit studiilorderulate în ianuarie ºi aprilie referitoarela PMM-uri, reglementarea ºi ritmul mo-dificãrilor în acest domeniu se numãrãprintre principalele provocãri ale cli-enþilor practicilor ºi întreprinderilor miciºi mijlocii. Pentru a uºura aceste provo-cãri, dar ºi alte probleme similare, Co-mitetul pentru practici mici ºi mijlocii alIFAC colaboreazã cu organismelemembre IFAC, precum Camera Audi-torilor Financiari din România, în vede-rea sprijinirii PMM-urilor, pe plan mondi-al. Probabil, cele mai tangibile exempleale acestei colaborãri constau în resur-sele, instrumentele ºi asistenþa menitesã îmbunãtãþeascã abilitatea PMM-urilor de a oferi servicii profesionale deînaltã calitate (a se vedea lista resur-selor la finalul articolului).

În ciuda provocãrilor, PMM-urile potprospera ºi fac acest lucru. Acest articoloferã unele sfaturi, prin intermediulcãrora PMM-urile îºi pot îmbunãtãþimanagementul cabinetelor ºi îºi potcreºte ºansele de succes.

ªapte sfaturi de succes

Urmãtoarele sfaturi privind manage-mentul cabinetelor pot ajuta PMM-uldumneavoastrã sã reuºeascã:

1. Elaboraþi o declaraþie de misiune, oviziune ºi un plan strategic. Scrieþi odeclaraþie de misiune solidã, care sã seaxeze pe valorile dumneavoastrã cheieºi promovaþi aceastã declaraþie; o decla-raþie precum „Sprijinim cabinetele micisã devinã afaceri mari de succes” ar pu-tea sã convingã posibilii clienþi. Nu con-teazã cât de mic este cabinetul, declar-aþia dumneavoastrã de misiune trebuiesprijinitã de o strategie ºi de un plan.

2. Identificaþi domeniul dumneavoas-trã ºi creaþi-vã o niºã. Evaluaþi aptitu-

dinile ºi capacitãþile cabinetului dum-neavoastrã ºi identificaþi ceea ce vãdiferenþiazã. PMM-urile ar trebui sãcaute permanent moduri în care se potdiferenþia de competitori, prin furnizareade servicii suplimentare sau devenindexperþi într-un domeniu specific.

Odatã ce cabinetul dumneavoastrãeste capabil sã îºi identifice domeniulde activitate, ar trebui identificaþi ºiclienþii-þintã. Aceºti clienþi se încadreazãîntr-o anumitã categorie? Cabinetuldumneavoastrã este specializat într-unanumit domeniu de activitate saudeþineþi expertizã într-o anumitã zonãsau în anumite activitãþi? Dacã da,poate aþi dori sã analizaþi crearea uneiniºe ºi promovarea cabinetului în cadrulunei audienþe-þintã specifice.

3. Oferiþi consiliere în afaceri. În timpce rezultatele studiului din aprilie cuprivire la PMM-uri a indicat cã serviciiletradiþionale bazate pe contabilitate, pre-cum audit, întocmirea situaþiilor financia-re ºi serviciile fiscale reprezintã princi-palele surse de venit, PMM-urile oferãdin ce în ce mai mult servicii de con-siliere în afaceri, în domenii precumplanificare financiarã, gestiunea risculuiºi resurse umane, alãturi de sau în loculserviciilor mai tradiþionale. Ar trebui sãanalizaþi cu atenþie modul în care cabi-

Cum sã îþi transformi micul cabinet într-un mare succes

Sfaturi privind managementul cabinetelor pentru practicile mici ºi mijlocii

Giancarlo ATTOLINI* & Paul THOMPSON**

* Preºedinte adjunct, Comitetul pentru practici mici ºi mijlocii (PMM) al IFAC** Director adjunct IFAC pe probleme de IMM-uri ºi PMM-uri

Documentar

PMM-urile oferã o propunere unicã de valoare clienþilor:Atenþie personalã – deseori PMM-urile sunt disponibile pentru întâlniri faþã înfaþã.Particularizare – PMM-urile oferã servicii ajustate nevoilor clienþilor.Magazin cu de toate – PMM-urile oferã o serie largã de servicii, contabilitateºi altele. Încredere, competenþã ºi receptivitate – PMM-urile dispun de un nivel ridicatde integritate ºi competenþã, fiind deosebit de receptive.O relaþie apropiatã – PMM-urile clãdesc o relaþie apropiatã ºi de duratã cuclienþii lor.

Sursa: Articolul IFAC Rolul PMM-urilor în Furnizarea de Sprijin în Afaceri pentru IMM-uri


Managementul cabinetelor pentru PMM

netul dumneavoastrã poate veni cel maibine în sprijinul clienþilor sãi ºi sã luaþi înconsiderare furnizarea unei serii maivaste de servicii, care sã îi ajute peaceºtia sã desfãºoare afaceri de suc-ces. Pe termen mai lung, aceastã abor-dare va avea drept rezultat clienþi mulþu-miþi ºi de succes, care se vor traduce lanivelul cabinetului dumneavoastrã princreºterea activitãþii ºi a veniturilor.

4. Axaþi-vã pe entitãþile mici. PMM-urile sunt foarte bine poziþionate pentrua servi entitãþile mici. Cum ele înselesunt entitãþi mici, aspiraþiile, îngrijorãrileºi caracteristicile celor douã categoriisunt similare. Clienþii PMM-urilor suntaproape în exclusivitate entitãþi mici ºi,ca urmare a acestei specializãri, PMM-urile dezvoltã o înþelegere considerabilãºi expertizã în acest domeniu.

5. Promovaþi-vã cabinetul. Contabiliiau, în general, o experienþã ºi o exper-tizã redusã în ceea ce priveºte pro-movarea ºi marketingul; acestea nu facparte din educaþia ºi formarea lor funda-mentalã. Aceastã situaþie poate împie-dica dezvoltarea PMM-urilor. Aºadar,poate veþi lua în calcul angajarea unuiconsultant extern pe probleme de mar-keting sau relaþii publice, care poateelabora un plan ºi o strategie eficientãde abordare a clienþilor specifici. Ca oalternativã, vã puteþi dezvolta aceastãaptitudine intern, prin pregãtirea unuiangajat existent. În funcþie de obiec-tivele dumneavoastrã ºi de clienþii-þintã,trebuie alese canalele de comunicare ºiactivitãþile adecvate de promovare. Deexemplu, puteþi gãzdui o emisiune laradio, în care sã rãspundeþi la tele-foane, sau puteþi scrie un articol înpresã, sau un blog pe probleme con-tabile ºi fiscale, adresat entitãþilor mici.În alte situaþii, poate fi adecvatã sta-bilirea unei poziþii de lider în cadrul unorasociaþii locale de afaceri sau comerþ,pentru promovarea niºei cabinetuluidumneavoastrã ºi atragerea de noiclienþi.

6. Dezvoltaþi relaþii cu alte firme:PMM-urile ar trebui sã dezvolte relaþiicu alte firme atât din domeniul contabi-litãþii, cât ºi din afara acestuia – precumcabinete de avocaturã, firme de resurseumane ºi IT – pentru a rãspunde ne-voilor clienþilor care nu intrã în domeni-ul lor de activitate. Prin colaborarea cualte firme, PMM-urile pot scuti resurseºi îºi pot convinge clienþii cã au aceeaºicapacitate ca ºi o firmã mult maimare. Relaþiile cu alte firme pot aduce,de asemenea, recomandãri de clienþi.

Pentru a favoriza ºi mai mult economi-ile la scarã ºi sinergiile, cabinetul dum-neavoastrã poate dori sã se alãtureunei reþele sau asociaþii contabile saupoate fuziona cu un alt cabinet. Încrearea de relaþii cu alte firme esteimportant sã vã asiguraþi cã misiunea,valorile ºi obiectivele firmei dumnea-voastrã se aliniazã cu cele ale celeilalte(celorlalte) firme.

7. Îmbrãþiºaþi noile tehnologii. Pentrua face faþã competiþiei, PMM-urile artrebui sã ia în considerare automatiza-rea ºi îmbunãtãþirea proceselor lor decreºtere a eficienþei ºi a timpului de fur-nizare a serviciilor ºi, de asemenea, dereducere a costurilor. În plus, ele tre-buie sã fie la curent cu noile tehnologii– atât pentru a-ºi ajuta propriile cabi-nete, cât ºi pentru a-ºi consilia clienþiicu privire la tehnologiile care îi pot spri-jini sã acþioneze mai eficient. Sprijinireaclienþilor în identificarea ºi implemen-tarea de noi tehnologii poate reprezen-ta un serviciu de valoare adãugatã,care poate facilita generarea de noivenituri, precum ºi sporirea satisfacþieiºi loialitãþii clienþilor.

Transformareaideilor în acþiune

Pentru a vã ajuta sã transpuneþi în prac-ticã sfaturile din acest articol, puteþi sãdescãrcaþi Ghidul de Management al

Cabinetelor de utilizat de cãtre practi-cile mici ºi mijlocii. Acest ghid disponibilgratuit îºi propune sã sprijine PMM-urilesã devinã mai eficiente în gestionareapropriilor practici. Ghidul cuprinde optmodule individuale pe subiecte careacoperã de la planificarea ºi punereabazelor firmei, pânã la gestiunea per-sonalului ºi relaþiile cu clienþii. Lucrareaconþine studii de caz, liste de verificareºi formulare, precum ºi un manual deproceduri de birou.

RESURSE PENTRU PRACTICILE

MICI ºI MIJLOCII

Urmãtoarele resurse (toate disponibilegratuit) pot fi accesate pe secþiuneaCentrului Internaþional pentru PMM asite-ului IFAC: www.ifac.org/SMP:

Publicaþii – Ghidul de Managemental Cabinetelor pentru practicile miciºi mijlocii, însoþit de Ghidul Utilizato-rului ºi Rolul PMM-urilor în Furniza-rea de Sprijin în Afaceri pentru IMM-uri

Prezentãri ºi reportaje video de laForumul pentru Practici Mici ºiMijlocii 2011 - Istanbul, Turcia, inclu-zând sesiunea Evoluþia PMM-urilorpentru o mai bunã deservire a IMM-urilor (Sesiunea 3)

Notificãri electronice trimestriale ºilink-uri relevante

Ghidul adresat PMM-urilor este tradusîn mai multe limbi de cãtre organismelemembre IFAC. Pentru a vizualiza listacompletã a traducerilor (atât a celor fi-nalizate, cât ºi a celor în curs), vizitaþibaza de date pentru traduceri a IFAC(www.ifac.org/Translations/database.php).

Copyright © Iunie 2011, deþinut de cãtreFederaþia Internaþionalã a Contabililor

(IFAC). Toate drepturile rezervate.Material utilizat cu permisiunea IFAC.

Contactaþi [email protected] pentrupermisiunea de a reproduce, stoca, sau

transmite acest document

AF 8 2011 - CAFR 8 2011 - Site-bf60.pdf · economie europeanã, ca deziderat ma-jor al statelor...

Documents

Transcript of AF 8 2011 - CAFR 8 2011 - Site-bf60.pdf · economie europeanã, ca deziderat ma-jor al statelor...