Vergilius - Aeneis, IV,9-23Dido et Anna

Anna soror, quae me suspensam insomnia terrent!Quis novus hic nostris successit sedibus hospes!Quem sese ore ferens! quam forti pectore et armis!Credo equidem, nec vana fides, genus esse deorum:Degeneres animos timor arguit. Heu! quibus illeIactatus fatis quae bella exhausta canebat!Si mihi non animo fixum immotumque sederet,Ne cui me vinclo vellem sociare jugali,Postquam primus amor deceptam morte fefellit;Si non pertaesum thalami taedaeque fuisset.Huic uni forsan potui succumbere culpae.Anna, fatebor enim, miseri post fata SychaeiConiugis et sparsos fraterna caede Penates,Solus hic inflexit sensus animumque labantemImpulit: adgnosco veteris vestigia flammae.

Anna, ce visuri pustii mă zbuciumă noaptea cu spaime!Ce curios e străinul sosit la casele noastre!Cât e de nalt şi voinic şi cât e de vrednic în arme!Uite, eu cred - şi pe dreptul - că dânsul din zei se scoboară.Frica vădeşte pe oamenii josnici. Vai, cum îl mai mânăSoarta pe-aici! Şi de câte războaie purtate vorbeşte!Dacă eu n-aş fi jurat - şi n-aş vrea să rup jurământul -Vecinic cu nimeni de-acum să nu mă mărit după moarteaCelui dintâi iubit şi-a fostului unic tovarăş,Iată-mă, poate s-ajung doborâtă de-această ispită.

Anna, vreau totul sa-ţi spun. De când e sărmanul Sychaeus,Soţul meu, mort şi de când picurară de sânge penaţii,Singur Aeneas mi-a-ntors şi gândirea şi bietul meu sufletPusu-l-a-n foc şi eu simt că-mi renasc potolitele flăcări.

(traducere de George Coşbuc)

Dido(na) şi AnnaAnna soror, quae me suspensam insomnia terrent!Quis novus hic nostris successit sedibus hospes!Quem sese ore ferens! quam forti pectore et armis!Credo equidem, nec vana fides, genus esse deorum:Degeneres animos timor arguit. Heu! quibus illeIactatus (esset) fatis quae bella exhausta canebat!Si mihi non animo fixum immotumque sederet,Ne cui me vinclo vellem sociare jugali,Postquam primus amor deceptam morte fefellit;Si non pertaesum thalami taedaeque fuisset.Huic uni forsan potui succumbere culpae.Anna, fatebor enim, miseri post fata SychaeiConiugis et sparsos fraterna caede Penates,Solus hic inflexit sensus animumque labantemImpulit: adgnosco veteris vestigia flammae.

Soră Anna, ce vedenii mă îngrozesc pe mine în nesiguranţă!Ce oaspete neobişnuit a pătruns aici în casele noastre!Dezvăluindu-i-se pe chip! Cât de curajos în suflet şi în faptele-i de arme!Cred într-adevăr, şi nu din credinţă oarbă, că neamul îi este din zei:Frica dă la iveală sufletele laşe. Ah! de ce (groaznic) destin A fost aruncat, ce războaie istovitoare povestea!Dacă nu mi-ar sta în suflet ferm şi de neclintit (jurământul)Să nu vreau a mă lega cuiva prin lanţul conjugal,După ce prima dragoste m-a înşelat amăgită prin moarte(a soţului);Dacă nu mi-ar fi fost silă de patul şi făcliile nupţiale,Pentru acesta, singurul, poate că aş fi putut să cad în păcat.Anna, voi mărturisi anume, după sfârşitul sărmanului soţ SychaeusŞi Penaţii pătaţi din cauza crimei (comise) de fratele meu,Singur el mi-a tulburat gândurile şi sufletul nesigur mi l-a mişcat: recunosc urmele vechii patimi.

Aeneas, -ae (m.,decl.I - Ac. -an) = Eneas, fiul troianului Anchises şi al zeiţei Venus, întemeietorul puterii romaneAeneis, -idos (f.,nereg. - Ac. -ida) = Eneida (epopeea lui Vergilius)

Aeneis - sg.N.Dido, -us (-onis) (f.,nereg. - Ac. Dido şi Didon) = Dido(na), regina Carthaginei, numită şi Elissa

Dido - sg.N.et (conj. coord.copulativă şi adv.) = şi, ci, şi încă, chiar şi, ba chiarAnna, -ae (f.,decl.I) = Anna, sora Didonei

Anna - sg.N.

Anna soror = soră Anna (Anna este confidenta celor mai intime trăiri ale eroinei, personaj necesar în tragedia antică)Anna, -ae (f.,decl.I) = Anna, sora Didonei

Anna - sg.V.soror, -oris (f..decl.III imparisilabic) = soră

soror - sg.V.quae me insomnia terrent = ce vedenii mă îngrozescme suspensam = pe mine (ţinută) în nesiguranţă (şovăind între cele două iubiri: pentru soţul mort, Sychaeus, şi pentru Aeneas)

– 1 –

qui, quae, quod (pron. interog.-relativ cu valoare adjectivală) = care; cine; cequae - n.pl.N.(acord cu insomnia)

ego (pron.pers.,pers.I sg.) = eume - sg.Ac.(compl.direct)

suspendo, -ěre, -pendi, -pensum (vb.,conj.III) = a atârna, a spânzura, a suspenda; a ţine în nesiguranţă; a reţine, a opri

suspensus, -a, -um (adj.,clasa I) = ridicat la înălţime, atârnat, suspendat; (fig.) nesigur, şovăitorsuspensam - f.sg.Ac. (acord cu me)

insomnium, -ii (n.,decl.II) = vis, vedenieinsomnia - pl.N.(subiect)

terreo, -ēre, -ui, -itum (vb.,conj.II) = a îngrozi, a înspăimânta, a înfricoşa; (fig.) a izgoni, a pune pe fuga a speria; a îndepărta, a împiedica; a opriTema de prezent: terreterrent - ind.prezent,d.activă, pers.III,pl.(predicat verbal)

quis novus ... hospes = ce oaspete extraordinar, neobişnuitquis, quis, quid (pron. interogativ cu valoare substantivală) = cine; ce; cineva, ceva

(adjectival) vreunul, vreuna, oarecarequis - m.sg.N.(acord cu hospes)

novus, -a, -um (adj.,clasa I) = nou, tânăr; (fig.) neobişnuit, extraordinarnovus - m.sg.N. (acord cu hospes)

hic (adv.) = aici; acum, în acest momentnoster, nostra, nostrum (pron. posesiv) = al nostru, a noastră

nostris - f.pl.Abl.(acord cu sedibus)succedo, -ěre, -cessi, -cessum (vb.,conj.III) = a intra sub; a pătrunde; a se apropia de, a urma;

a veni după, a succede; a avea succes, a reuşiTema de perfect: successsuccessit - ind.perfect,d.activă,pers.III,sg.(predicat verbal)

sedes, -is (f.,decl.III parisilabic) = locuinţǎ, sǎlaş, casǎ, aşezare, reşedinţǎsedibus - pl.Abl.(complementul circumstanţial de loc, Unde?)

hospes, hospitis (m..decl.III imparisilabic) = gazdă; musafir, oaspete; călător, străinhospes - sg.N.(subiect)

quem sese ore ferens = dezvăluind atâta frumuseţe pe chip; cât este de arătos!qui, quae, quod (pron. interog.-relativ cu valoare adjectivală) = care; cine; ce

quem - m.sg.Ac.(acord cu se)se (pron. reflexiv) = se (N.-,G.sui,D.sibi,Ac.se,Abl.se)

sese - sg.,Ac.+Abl.os, oris (n.,decl.III imparisilabic) = gură, buză, glas, voce, vorbire; privire; figură, faţă, chip,

fizionomie, înfăţişareore - sg.Abl.(compl.circumstanţial de loc)

fero, ferre, tuli, latum (vb.neregulat) = a purta; a duce; a suporta; a raporta, a povesti; (fig.)a dezvăluiPart.prezent activ: ferens, -ntis (care duc, ducând)ferens - part.prezent,d.activă,m.sg.N.(acord cu hospes)

quam forti pectore et armis (fortibus) = ce curaj în suflet şi în faptele-i de armequam (adv.) = cât de, decâtfortis, -e (adj.,clasa II) = viguros, robust; curajos, hotărât; puternic

forti - m.sg.Abl.(Ablativus qualitatis)pectus, -oris (n.,decl.III imparisilabic) = piept; (fig.) inimă, suflet

pectore - sg.Abl.(compl.circumstanţial de loc)et (conj. coord.copulativă şi adv.) = şi, ci, şi încă, chiar şi, ba chiararma, -orum (n.pl., decl.II) = lupte, fapte de arme; arme; armată, trupe

armis - pl.Abl.(compl.circumstanţial de loc)

– 2 –

credo, -ĕre, -didi, -ditum (vb.t. şi i.,conj.III) = a crede, a fi de părere, a gândi, a socotiTema de prezent: cred.credo - ind.prezent,d.activă,pers.I,sg.(predicat verbal)

equidem (adv.) = într-adevăr, de faptnec (neque, necdum) (conj. şi adv.) = şi nu; nici; şi încă nuvanus, -a, -um (adj.,clasa I) = gol, fără conţinut, zadarnic; (fig.) orb ; fără rezultat, fără temei,

înşelător, fără credinţă, lăudăros, vanitosvana - f.sg.Abl.(acord cu fides)

fides, -ei (f., decl.V) = încredere, credinţă; credit, garanţie; cinste, dreptatefides = fide - sg.Abl.(Ablativus instrumenti)

genus, -eris (n.,decl.III imparisilabic) = neam, familie, popor, origine; fel, modgenus - sg.Ac.(subiect logic în subordonata completivă infinitivală Ac.+Infiniv; în regentă avem verbul credo, exprimând percepţia)

sum, esse, fui (vb.) = a fi, a exista, a se afla, a se găsiesse - inf.prezent,d.activă (predicat logic în subordonata completivă infinitivală Ac.+Infiniv; în regentă avem verbul credo, exprimând percepţia)

deus, -i (m.,decl.II) = zeu, divinitatedeorum - pl.G.(Genitivus possessivus)

degeneres animos timor arguit = frica dă la iveală sufletele laşedegener, -eris (adj.,clasa II) = decăzut; inferior, laş, nedemn; josnic, degenerat

degeneres - m.pl.Ac.(acord cu animos)animus, -i (m.,decl.II) = suflet, viaţă, spirit, simţire; minte, intelect, gând, judecată;

curaj, îndrăznealăanimos - pl.Ac.(compl.direct)

timor, -oris (m., decl.III imparisilabic) = teamǎ, fricǎ, spaimǎtimor - sg.N.(subiect)

arguo, -ěre, -ui, -utum (vb.,conj.III) = a arăta, a demonstra, a da la iveală, a dovedi; a acuzaTema de prezent: arguarguit - ind.prezent,d.activă,pers.III,sg.(predicat verbal)

heu (interj.) = ah !, vai !quibus iactatus (esset) fatis = de ce (groaznic) destin a fost aruncatqui, quae, quod (pron. interog.-relativ cu valoare adjectivală) = care; cine; ce

quibus - n.pl.Abl.(acord cu fatis)ille, illa, illud (pron./adj. demonstr. de depărtare) = acela, aceea ille - m.sg.N.(subiect)iacto, -are, -avi, -atum (vb.conj.I) = a arunca, a azvârli; a spune, a dezbate; a se lăuda;

a scutura, a agitaTema de supin: iactatPart.perfect pasiv: iactatus, -a, -umiactatus - part.perfect pasiv,m.sg.N.(acord cu ille)iactatus (esset) - conj.m.m.c.perfect,d.pasivă,pers.III,sg.,participiu la m.sg.N.(predicat)

fatum, -i (n.,decl.II) = destin, soarta, fatalitate, oracol, prezicerefatis - pl.Abl.(Ablativus causae)

quae bella exhausta (canebat) = ce războaie istovitoare cânta / (tot) povesteaqui, quae, quod (pron. interog.-relativ cu valoare adjectivală) = care; cine; ce

quae - n.pl.Ac.(acord cu bella)bellum, -i (n.,decl.II) = război, luptă

bella - pl.Ac.(compl.direct)exhaurio, -ire, -hausi, -haustum (vb.,conj.IV) = a goli, a scoate din, a secătui; a îndura,

a suferi; a lua, a răpi; a pune capăt, a istovi, a terminaTema de supin: exhaustPart.perfect pasiv: exhaustus, -a, -umexhausta - part.perfect pasiv, n.pl.Ac.(acord cu bella)

– 3 –

cano, -ĕre, cecini, cantum (vb.conj.III) = a cânta, a da semnalul (în luptă); a scoate sunete, a răsuna; (fig) a povestiTema de prezent: cancanebat - ind.imperfect,d.activă, pers.III,sg (predicat verbal)

si (conj.) = dacă, în caz că, şi dacă, chiar dacă, măcar că, cu toate căego (pron.pers.) = eu

mihi - sg.D.(compl.indirect)non (adv.) = nuanimus, -i (m.,decl.II) = suflet, viaţă, spirit, simţire; minte, intelect, gând, judecată;

curaj, îndrăznealăanimo - sg.Abl.(compl.circumstanţial de loc)

animo (D.:precizează pe mihi ???) = dacă nu mi-ar sta fixat în suflet şi de neclintitfixus, -a, -um (adj.,clasa I şi part.pf.pas. al vb.figo) = implantat, înfipt, ţintuit, fixat; (fig.) ferm

fixum - n.sg.Ac.(acord cu un substaniv subînţeles iuramentum,-i (n.,decl.II) = jurământ)

immotus, -a, -um (adj.,clasa I) = nemişcat, imobil; netulburat, neîntrerupt; (fig.) neclintit, fermimmotum - n.sg.Ac.(acord cu un substaniv subînţeles iuramentum,-i (n.,decl.II) = jurământ)

que (conj. enclitică) = şi; şi mai alessedeo, -ēre, sedi, sessum (vb.,conj.II) = a sta, a şedea

Tema de prezent: sedesederet - conj.imperfect,d.activă,pers.III,sg.(predicat verbal)

ne (conj. şi adv.) = să nu, ca să nu, ca nu cumva, chiar dacă nu; nu, nici, nici măcarquis, quis, quid (pron. interogativ cu valoare substantivală) = cine; ce; cineva, ceva

(adjectival) vreunul, vreuna, oarecarecui - m.sg.D.(compl.indirect)

ego (pron.pers.,pers.I sg.) = eume - sg.Ac.(compl.direct)

vinculum (vinclum), -i (n.,decl.II) = legatură, lanţvinclo - sg.Abl.(Ablativus instrumenti)

volo, velle, volui (vb.nereg.) = a vrea, a voi, a dorivellem - conj.imperfect,d.activă,pers.I,sg.(predicat verbal)

socio, -are, -avi, -atum (vb.,conj.I) = a uni, a asocia, a lega, a se întovărăşisociare - inf.prezent,d.activă(infinitiv cu rol de compl.direct al verbului vellem)

jugalis, -e (jugum) (adj.,clasa II) = care ţine de jug; (fig.) conjugal, nupţialjugali - n.sg.Abl.(acord cu vinclo)

postquam (conj.) = după, după ceprimus, -a, -um (adj.,clasa I) = cel dintâi, primul

primus - m.sg.N.(acord cu amor)amor, -oris (m., decl.III imparisilabic) = iubire, dorinţă, pasiune, dragoste

amor - sg.N.(subiect)decipio, -ěre, -cepi, -ceptum (vb.,conj.III) = a amăgi, a înşela, a decepţiona; a se strecura,

a rămâne neobservatTema de supin: deceptPart.perfect pasiv: deceptus, -a, -umdeceptam - part.perfect pasiv, f.sg.Ac.(acord cu me)

mors, mortis (f., decl.III, imparisilabic) = moartemorte - sg.Abl.(Ablativus instrumenti)

morte (Sychaei)fallo, -ĕre, fefelli, falsum (vb.,conj.III) = a înşela, a falsifica

Tema de perfect: fefellfefellit - ind.perfect,d.activă,pers.III,sg.(predicat verbal)

– 4 –

si (conj.) = dacă, în caz că, şi dacă, chiar dacă, măcar că, cu toate cănon pertaesum ... fuisset (+G.) = nu mi-ar fi fost silă (de patul conjugal şi torţa nupţială)non (adv.) = nupertaedet, -ēre, -taedit, -taesum est (vb.impers,conj.II) = a fi plictisit, dezgustat de ceva; a-i fi silă

Tema de supin: pertaesPart.perfect pasiv: pertaesus, -a, -umpertaesum - part.perfect pasiv,n.sg.N.(nume în expresia impers. pertaesum ... fuisset)

thalamus, -i (m., decl.II) = camera de culcare; pat nupţial; căsătorie, nuntăthalami- sg.G.(după expresia de afect pertaesum ... fuisset = mi-ar fi fost silă)

taeda, -ae (f.,decl.I) = brad, molid; (fig.) făclie, torţă nupţialătaedae - sg.G.(după expresia de afect pertaesum ... fuisset = mi-ar fi fost silă)

que (conj. enclitică) = şi; şi mai alessum, esse, fui (vb.) = a fi, a exista, a se afla, a se găsi

fuisset - conj.m.m.c.perfect,d.activă, pers.III, sg.(verb în expresia impers. pertaesum ... fuisset)

hic, haec, hoc (adj./pron. demonstr. de apropiere) = acesta, aceastahuic - m.sg.D.(compl.indirect)

unus, -a, -um (pron. şi adj. nedefinit) = un singur, o singură, un, ouni - m.sg.G.(Genitivus partitivus)

forsan potui succumbere culpae = forsan (fors sit an) (adv.- poate că) + Ind. potui, urmat de Inf. succumbere corespunde Cond.opt . = poate că aş fi putut să cad în păcat (greşeală) pentru acesta singurforsan (fors sit an) (adv) = poate căpossum, posse, potui (vb.compus al lui sum,esse,fui) = a putea, a fi în stare; a fi puternic

potui - ind.perfect,d.activă, pers.I, sg.(predicat verbal)succumbo, -ěre, -cubui, -cubitum (vb.,conj.III) = a cădea, a fi biruit, a se supune

succumbere - inf.prezent,d.activă(infinitiv cu rol de compl.direct al verbului potui)culpa, -ae (f., decl.I) = vină, greşeală, păcat

culpae - sg.D.(compl.indirect)

Anna, -ae (f.,decl.I) = Anna, sora DidoneiAnna - sg.V.

fateor, -ēri, fassus sum (vb.dep.,conj.II) = a mărturisi, a recunoaşte, a arătaTema de prezent: fatefatebor - ind.viitor,d.pasivă,pers.I,sg.(predicat verbal)

enim (adv. şi conj.) = de fapt, într-adevăr, anume; căcipost (adv.) = în urmă; după aceeapost (prep. cu Ac.) = după, de cândmiser, -era, -erum (adj.clasa I) = nefericit, sărman, nenorocit

miseri - m.sg.G.(acord cu Sychaei coniugis)fatum, -i (n.,decl.II) = destin, soarta, fatalitate, oracol, prezicere; (fig.) sfârşit

fata - pl.Ac.(compl. circumstanţial de timp)Sychaeus, -i (m.,decl.II) = Sychaeus, soţul Didonei

Sychaei - sg.G.(Genitivus possesivus)coniux, coniugis (m. si f.,decl.III imparisilabic) = soţ, soţie

coniugis - sg.G.(Genitivus possesivus)et (conj. coord.copulativă şi adv.) = şi, ci, şi încă, chiar şi, ba chiar(post) sparsos fraterna caede Penates = după Penaţii pătaţi (cu sânge) din cauza crimei (comise) de fratele meu (Pygmalion, fratelei Didonei, îl ucisese în taină pe Sychaeus pentru a-i lua domnia şi bogaţiile. Dido află în vis adevărul şi fuge din Tyr cu comorile, întemeind noua cetate, Carthagina)spargo, -ěre, sparsi, sparsum (vb.,conj.III) = a sparge, a împraştia, a răspândi, a risipi;

a stropi, a scălda, a pătaTema de supin: sparsPart.perfect pasiv: sparsus, -a, -um

– 5 –

sparsos - part.perfect pasiv,m.pl.Ac.(acord cu Penates)fraternus, -a, -um (adj.clasaI) = frăţesc; fratern; a fratelui

fraterna - f.sg.Abl.(acord cu caede)caedes, -is (f.,decl.III parisilabic) = crimă, omor, ucidere, asasinare, execuţie;

vărsare de sânge, măcel, tăiere, masacrucaede - sg.Abl.(Ablativus causae)

Penates, -tium (m.pl,decl.III parisilabic) = Penaţii, zeii casei, ai familieiPenates - pl.Ac.(compl. circumstanţial de timp)

solus, -a, -um (adj.,clasa I) = singur, singuraticsolus - m.sg.N.(acord cu hic)

hic, haec, hoc (pron. demonstr. de apropiere) = acesta, aceastahic - m.sg.N.(subiect)

inflecto, -ěre, -flexi, -flexum (vb.,conj.III) = a îndoi, a încovoia, a întoarce; a abate, a devia; a mlădia,a schimba; (fig.) a îndupleca, a tulburaTema de perfect: inflexinflexit - ind.perfect,d.activă,pers.III,sg.(predicat verbal)

sensus, -us (m.,decl.IV) = simţire, simţ; sentiment; idee, părere, înţeles, fel de a vedea; gândire, judecată, argument, senssensus - pl.Ac.(compl.direct)

animus, -i (m.,decl.II) = suflet, viaţă, spirit, simţire; minte, intelect, gând, judecată; curaj, îndrăznealăanimum - sg.Ac.(compl.direct)

que (conj. enclitică) = şi; şi mai aleslabans, -ntis (adj.clasa II şi part.prezent vb. labo) = şovăitor, nesigur

labantem - m.sg.Ac.(acord cu animum)impello, -ĕre, impuli, impulsum (vb.tr.,conj.III) = a împinge înainte, a mişca, a îndemna;

a determina, a aţâţa; a izbi, a lovi; a impulsionaTema de perfect: impulimpulit - ind.perfect,d.activă, pers.III, sg.(predicat verbal)

adgnosco, -ĕre, -novi, -nitum (vb.t., conj.III) = a recunoaşteadgnosco - ind.prezent,d.activă, pers.I, sg.(predicat verbal)

vestigia veteris flammae = urmele vechii patimivestigium, -ii (n.,decl.II) = talpa piciorului, urmă, semn; resturi, rămăşiţe, vestigii;

punct în spaţiu, post, loc; părticică de timp, moment, clipăvestigia - pl.Ac.(compl.direct)

veter (vetus), -eris (adj.clasa II) = vechi, bătrân, om vârstnic; de demult, din alte vremiveteris - f.sg.G.(acord cu flammae)

flamma, -ae (f.,decl.I) = flacără, foc; (fig.) patimăflammae - sg.G.(Genitivus possesivus)

– 6 –