A6-3-1-2 MP-Trotus PartI RO Final 051109

8/17/2019 A6-3-1-2 MP-Trotus PartI RO Final 051109

1/232

C o n t r i b u ţ i i l a d e z v o l t a r e a s t r a t e g i e i d e

m a n a g e m e n t a l r i s c u l u i l a i n u n d a ţ i iE u r o p e A i d 1 2 3 0 6 4 / D / S E R / R O

Autoritate de Implementare: MinisterulMediului

Autoritate Contractantă: Oficiul de Plăţi şiContractare PHARE, Ministerul Economiei

Beneficiar final: Administraţia Naţională„Apele Române”

Destinatari:

Ministerul Mediului (MM)

Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE(OPCP), Ministerul Economiei

Data depunerii:

Versiune schiţă: 16 martie 2009

Versiune finală: 06 august 2009

Consorţiul SCE / CEMAGREF / HYDRATEC /GINGER S.A. / MEMORIS / ODISEA Consulting

Studiu privind inundaţiile,schemă directoare şi plan

de investiţii pentru râulTrotuş

Versiune finală – Partea I

CONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREASTRATEGIEI DE MANAGEMENT

AL RISCULUI LA INUNDAŢII

PHARE 2005 / 017 – 690.01.01

EuropeAid / 123064 / D / SER / RO

Perioada de realizare a proiectului:


2/232

M I N I S T E R U L M E D I U L U I C O N T R I B U T I I L A D E Z V O L T A R E A S T R A TE G I E I D E MA N A G E ME N T A L R I S C U L U I L A I N U N D A T I I

– EU R O P E A I D / 123064 /D /SER/RO

FIŞĂ DOCUMENT

Număr proiect client: PHARE 2005 / 017 – 690.01.01

Referinţă publicare: EuropeAid/123064/D/SER/RO

Număr proiect SCE: 07536Număr document: A6-3-1-2 – Versiune finală – Partea I

Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului lainundaţii

Raport: „Studiu privind inundaţiile, schemă directoare şi plan deinvestiţii pentru Trotuş – Partea I”

Versiune finală

Ediţie Dată Autor Colaborator RevizorAprobare

clientMotivul ediţiei

L. Vives


3/232

M I N I S T E R U L M E D I U L U I C O N T R I B U T I I L A D E Z V O L T A R E A S T R A TE G I E I D E MA N A G E ME N T A L R I S C U L U I L A

I N U N D A T I I – EU R O P E A I D / 123064 /D /SER/RO

DATE GENERALE

Titlul şi scopul proiectului de investiţii: Studiu privind inundaţiile, schemă directoare şi plan de investiţii pentrurâul Trotuş

Număr proiect: PHARE 2005/017-690.01.01

EuropeAid/123064/D/SER/ROAmplasarea studiilor şi a lucrărilor:

- Judeţul Bacău: Ghimeş Făget, Ghimeş, Brusturoasa, Burueniş, Agăş, Preluci, Goioasa, Ciobănuş,Asău Straja, Asău, Comăneşti, Cucuieţi, Târgu Ocna, Oneşti, Gura Văii, Urecheşti,

- Judeţul Vrancea: Slobozia, Adjud

Autoritate responsabilă cu soluţionarea cererii (şi anume, autoritatea de management sau organismulintermediar)

Nume: OI Bacău – Regiunea 1 – Nord-EstAdresă: B-dul Ioniţă Sandu Sturza, nr. 78 – BACĂU 600269Telefon: 0234-206116Telex/Fax: 0234-515501E-mail: [email protected]

Organism responsabil cu punerea în aplicare a proiectului (beneficiar)Nume: Administraţia Naţională „Apele Române”Adresă: Str. Edgar Quinet nr. 6, Sector 1, C.P. 010018, Bucureşti, ROMÂNIATelefon: +40 21 311 03 96Telex/Fax: +40 21 312 21 74E-mail: [email protected]

Consultantul care a realizat studiul:Consorţiul SCE / CEMAGREF / GINGER / HYDRATEC / MEMORIS / ODISEALider: SCEAdresă: 5 avenue Augustin-Louis Cauchy, BP 10703, 44307 NANTES Cedex 3, FRANŢATel.: +33 2 40 68 51 55F 33 2 40 68 79 23


4/232



CUPRINS

PARTEA I

1

1

I. INTRODUCERE 20

II. PREZENTARE GENERALĂ A ZONEI PROIECTULUI 21

II.1. GEOGRAFIE ŞI HIDROGRAFIE 21

II.2. M ORFOLOGIE , UTILIZAREA TERENURILOR ŞI EVOLUŢIE 21

II.3. C ONSECINŢELE INUNDAŢIILOR 22

III. SFERA SERVICIILOR 23

III.1. P ROCEDURA GENERALĂ 23

III.2. C ONTEXT JURIDIC 25

IV. OBIECTIVELE PROIECTULUI 26

IV.1. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI 26

IV.2. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROIECTULUI 26

V. BENEFICIILE PROIECTULUI 27


5/232


6/232



I. OBSERVAŢIE PRELIMINARĂ: CORELAŢII CU PLANUL DEMANAGEMENT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC 51

II. ELEMENTE NATURALE 52

II.1. GEOGRAFIE ŞI AŞEZĂRI UMANE 52

II.2. T OPOGRAFIE ŞI RELIEF 53

II.3. GEOLOGIE , PEDOLOGIE ŞI HIDROGEOLOGIE 57

A. Pedologie 57

B. Geologie 58

C. Petrolul şi exploatarea sa în bazinul Trotuşului 61

II.4. M ORFOLOGIA BAZINULUI 63

II.5. GEOMORFOLOGIA VĂII RÂULUI 65

II.6. OCUPAREA NATURALĂ A SOLULUI ŞI UTILIZAREA TERENURILOR 65

III. HIDROLOGIE 70

III.1. C ARACTERISTICI CLIMATICE 70

A. Caracteristici ale precipitaţiilor 70

B. Zăpadă 72

C. Alte caracteristici 72

D. Tendinţele de schimbare climatică în zonă 74

III.2. H IDROMETRIE 75

A. Staţiile hidrometrice 75

B. Înregistrări, valori şi parametri statistici 76


7/232



III.5. M ODELUL HIDROLOGIC AL BAZINULUI HIDROGRAFIC 91

A. Descrierea modelului 91

B. Calibrarea modelului hidrologic 92

C. Analiză spaţială a precipitaţiilor din timpul inundaţiei din iulie 2005 93

D. Simularea inundaţiei din iulie 2005 98

III.6. C OMPORTAMENTUL HIDROLOGIC PENTRU INUNDAŢIILE DEREFERINŢĂ 102

A. Metodologie 102

B. Ploi de referinţă 103

III.7. C ONCLUZIE 104

IV. HIDRAULICĂ 109

IV.1. I NUNDAŢII ISTORICE 109

A. Iulie 2005 109

B. Iulie 1991 111

IV.2. M ETODOLOGIE 111

A. Prezentare generală a sistemului de modelare 111

B. Structura modelului topografic 113

C. Condiţii limită 121

D. Calibrarea pentru inundaţia din iulie 2005 122

E. Simulări 130

IV.3. PREZENTAREA ŞI ANALIZAREA REZULTATELOR 133

A. Rezultatele Mike11 133


8/232



D. Analiză hidrogeomorfologică detaliată a sectorului dintre Oneşti şi Adjud 165

V. STRUCTURILE EXISTENTE DE APĂRARE ÎMPOTRIVAINUNDAŢIILOR DE-A LUNGUL TROTUŞULUI 175

V.1. P REZENTAREA STRUCTURILOR EXISTENTE 175

V.2. ANALIZA EFICIENŢEI ŞI IMPACTURILOR STRUCTURILOR EXISTENTE 187

A. Baraj pe Uz, în Darmanesti 187

B. Diguri (îndiguiri) de-a lungul Trotuşului 187

C. Apărări de mal 187

D. Poduri şi podeţe 188

V.3. C ONCLUZIE PRIVIND SISTEMUL DE APĂRARE EXISTENT 188

VI. RISCUL LA INUNDAŢII ÎN VALEA TROTUŞULUI 188

VI.1. H AZARD DE INUNDAŢII 188

VI.2. BUNURILE EXPUSE ŞI VULNERABILITATEA LA INUNDAŢII 189

A. Metodologie 189

B. Rezultate principale 190

VI.3. R ISC LA INUNDAŢII 194

VI.4. C OMENTARII ŞI CONCLUZII 195

VII. MEDIUL 196

VII.1. C ALITATEA APEI , RISCURI DE POLUARE ETC . 196

A. Calitatea apelor de suprafaţă 196

B. Calitatea apelor subterane 204


9/232



A. Identificarea impacturilor 223

B. Evaluarea impactului asupra mediului 224

VII.6. ANALIZA PLANURILOR STRATEGICE ŞI A POLITICILOR 225

VII.7. C ARACTERISTICI GENERALE ŞI GESTIONAREA OBIECTIVELOR 226

VIII. CONTEXT UMAN, SOCIAL ŞI ECONOMIC 229

A. Date generale 229

B. Caracteristici ale populaţiei locale 231

C. Condiţiile economice locale şi piaţa muncii 231

D. Condiţii de trai 231

PARTEA II

Ş ! .

I. ANALIZA CRITICĂ A SISTEMULUI EXISTENT DE MANAGEMENT ALRISCULUI LA INUNDAŢII ÎN ZONA DE STUDIUERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

I.1. ANALIZA CRITICĂ A MANAGEMENTULUI RESURSELOR DE APĂE RROR ! BOOKMARK NO

I.2. P REZENTAREA PĂRŢILOR INTERESATE ŞI PROCESUL DECIZIONALE RROR ! BOOKMARK


10/232



III. IDENTIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA OBIECTIVELOR ŞIŢINTELOR ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

III.1. Z ONE URBANE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

A. Ţinte umane Error! Bookmark not defined.

B. Locuinţe Error! Bookmark not defined.

C. Echipamente (instalaţii, obiective sociale şi economice etc.)Error! Bookmark notdefined.

D. Infrastructuri (drumuri, căi ferate şi poduri) Error! Bookmark not defined.

E. Alte reţele Error! Bookmark not defined.

F. Situri şi bunuri culturale Error! Bookmark not defined.

G. Identificarea zonelor sigure pentru situaţii de urgenţă Error! Bookmark not defined.

III.2. Z ONE RURALE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

A. Vite Error! Bookmark not defined.

B. Culturi agricole şi altele Error! Bookmark not defined.

C. Clădiri şi echipamente agricole şi tehnice Error! Bookmark not defined.

III.3. M EDIUL E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

A. Zone umede Error! Bookmark not defined.

B. Vegetaţie riverană Error! Bookmark not defined.

C. Riscuri de poluare Error! Bookmark not defined.

IV. METODOLOGIA DE CLASIFICARE A ŢINTELOR ŞI OBIECTIVELOR, LISTĂ IERARHICĂ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

! .


11/232



I.5. LEGĂTURI CU PROGRAME ŞI POLITICI DE CERCETARE MAI AMPLE E RROR ! BOOKMARK

II. IERARHIZAREA ZONELOR DE RISC LA INUNDAŢII ŞICARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE ACESTORAERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

III. DEFINIREA OBIECTIVELOR PRECISE ŞI ABORDĂRI POSIBILE ÎNFUNCŢIE DE SECTOR ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

Ş

() ! .

I. DESCRIEREA ABORDĂRII GLOBALE ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

II. IERARHIZAREA ZONELOR DE RISC LA INUNDAŢIIERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

II.1. I ERARHIZAREA ZONELOR CU RISC MAJOR LA INUNDAŢII UTILIZÂND O ANALIZĂ MULTICRITERIALĂ E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

II.2. I ERARHIZAREA ZONELOR CU RISC ECONOMIC MAJOR E RROR ! BOOKMARK NOT DEFIN

III. PREZENTAREA PRINCIPIILOR PENTRU SELECTAREAOPŢIUNILOR ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

III.1. C RITERII HIDROLOGICE ŞI HIDRAULICE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

III.2. C RITERII DE MEDIU E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

III.3. C RITERII TEHNICE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

III.4. C RITERII ECONOMICE ŞI FINANCIARE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

III.5. C RITERII SOCIALE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

III.6. C RITERII INSTITUŢIONALE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

III.7. C RITERII GLOBALE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

IV PROCEDURA DE SELECTARE A OPŢIUNILORERROR! BOOKMARK NOT DEFINED


12/232



C. Cazul altor ţinte Error! Bookmark not defined.

VI. OPŢIUNEA 2: REDUCEREA VULNERABILITĂŢIIERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

VII. OPŢIUNEA 3: Î MBUNĂTĂŢIREA APĂRĂRIIERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

VII.1. Ţ INTĂ GENERALĂ ŞI PROCES DE STUDIU E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

VII.2. PROCES DE STUDIU DETALIAT PENTRU OPŢIUNEA 3E RROR ! BOOKMARK NOT DEFIN

A. Etapa 1: localizarea bunurilor vulnerabile Error! Bookmark not defined.

B. Etapa 2: localizarea digurilor Error! Bookmark not defined.

C. Etapa 3: analiza nivelurilor inundaţiilor Error! Bookmark not defined.

D. Etapa 4: primul deviz estimativ Error! Bookmark not defined.

E. Etapa 5: optimizarea alinierii digului Error! Bookmark not defined.

F. Etapa 6: deviz estimativ optimizat Error! Bookmark not defined.

G. Etapa 7: identificarea lucrărilor hidraulice speciale Error! Bookmark not defined.

VII.3. AMPLASAREA MĂSURILOR STRUCTURALE PROPUSE ÎN OPŢIUNEA 3: ÎMBUNĂTĂŢIREA APĂRĂRII E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

VII.4. ZONE POTENŢIALE DE RETENŢIE A APELOR PE TROTUŞE RROR ! BOOKMARK NOT DE

A. Beneficii potenţiale ale zonelor de retenţie a apelor Error! Bookmark not defined.

B. Zone permanente de retenţie a apelor pe trotuş Error! Bookmark not defined.

C. Zone de retenţie temporară a apelor Error! Bookmark not defined.

D. Expansiunea naturală a apelor Error! Bookmark not defined.

VII.5. IDENTIFICAREA NECESARULUI DE CONDUCTE DE DESCĂRCARE PERÂUL T ROTUŞ E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

A. Beneficii potenţiale ale zonelor de retenţie a apelor Error! Bookmark not defined.


13/232



D. Principii de proiectare a deversoarelor de siguranţă Error! Bookmark not defined.

VIII. ANALIZA EFICIENŢEI OPŢIUNII 3ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

VIII.1. EVALUAREA COSTURILOR MĂSURILOR STRUCTURALE E RROR ! BOOKMARK NO

A. Estimarea costurilor unitare Error! Bookmark not defined.

B. Estimarea costului măsurilor structurale pentru fiecare amplasamentError! Bookmarknot defined.

VIII.2. EVITAREA PAGUBELOR PROVOCATE DE INUNDAŢII PRINÎMBUNĂTĂŢIREA APĂRĂRII E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

VIII.3. ANALIZA EFICIENŢEI E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

A. Raport atenuare/cost Error! Bookmark not defined.

B. Raportul atenuare / cost x valoare bun Error! Bookmark not defined.

C. Relevanţă medie prin raportul atenuare/cost plus valoarea bunurilor Error! Bookmarknot defined.

IX. PLAN DE INVESTIŢII PENTRU MĂSURILE STRUCTURALEERROR! BOOKMARK NOT DEFI

IX.1. TABEL SINTETIC AL MĂSURILOR STRUCTURALE PROPUSE E RROR ! BOOKMARK NOT D

IX.2. PROPUNERE DE PLAN DE INVESTIŢII PENTRU MĂSURILESTRUCTURALE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

! .

I. OBSERVAŢII PRELIMINARE ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

I.1. C OMPONENTE PRINCIPALE ALE PROIECTULUI E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

I.2. DETERMINAREA SCENARIILOR E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.


14/232



Ş !

I. ANALIZĂ ECONOMICĂ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

I.1. C OMPONENTELE ANALIZEI E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED.

I.2. ANALIZĂ ECONOMICĂ A MĂSURILOR STRUCTURALE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFINED

I.1. ANALIZĂ ECONOMICĂ A MĂSURILOR NESTRUCTURALE E RROR ! BOOKMARK NOT DEFIN

II. ANALIZĂ FINANCIARĂ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

! .


15/232



ABREVIERI ŞI GLOSAR

Abrevieri principale

OPCP: Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, Ministerul Economiei

MM: Ministerul Mediului

H.G.: hotărâre de guvern

INHGA: Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

MAI: Ministerul Administraţiei şi Internelor

ANAR: Administraţia Naţională „Apele Române”

ANPM: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Glosar

Comisie: Comisia Uniunii Europene

Sistem de educare: O serie de activităţi planificate destinate să răspândească şi să sporeascăcunoştinţele şi înţelegerea asupra unui anumit subiect într-o anumită populaţieţintă, astfel încât aceasta să fie mai bine pregătită pentru desfăşurarea acţiunilorcare-i revin.

Directiva privind inundaţiile: Directiva europeană privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii(2007/60/CE) din 23 octombrie 2007


16/232



Proiect: Proiectul „Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la

inundaţii – PHARE 2005/017-690.01.01 – EuropeAid/123064/D/SER/RO”

Strategie: O combinaţie de scopuri, obiective, ţinte specifice, măsuri tehnice, instrumente depolitică şi proceduri pe termen scurt sau lung, care sunt coordonate permanentpentru a produce rezultatele dorite

Directiva-cadru privind apa: Directiva europeană de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniulapei (2000/60/CE) din 23 octombrie 2000


17/232



INTRODUCERE


18/232



Proiectul EUROPEAID/123064/D/SER/RO „Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului lainundaţii” a început la 22 februarie 2008. Acest proiect urmăreşte definirea unei strategii globale naţionale petermen mediu şi lung de management al riscului la inundaţii în România, în baza abordărilor şi standardeloreuropene, astfel cum sunt definite în Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.

Obiectivul documentului de faţă este în principal acela de a prezenta schema directoare şi planul deinvestiţii care privesc întregul curs al Trotuşului. Justificările pentru un asemenea proiect pentru Trotuş suntprezentate în capitolele „Contextul proiectului” şi „ Analiza situaţiei actuale”.

Acest document a fost elaborat pe baza unei analize generale desfăşurate în următoarele etape:

Trecerea în revistă şi analiza generală a situaţiei existente, în ceea ce priveşte:

1) Comportamentul hidrologic şi hidraulic al râului şi al bazinului hidrografic al acestuia,

2) Părţile expuse şi vulnerabilitatea lor în ceea ce priveşte riscul la inundaţii,

3) Sistemele existente de protecţie şi apărare împotriva inundaţiilor.

Identificarea posibilităţilor de management al inundaţiilor:

1) Identificarea potenţialelor zone de retenţie a apelor (poldere) care ar putea fi implementate înalbia majoră: în fapt, nu au fost găsite aici poldere relevante;

2) Localizarea necesităţilor suplimentare de diguri de apărare în zonele urbane expuse;

3) Identificarea malurilor deteriorate sau erodate din vecinătatea zonelor construite, care necesită

o mai bună protejare sau curăţare. Studiu de prefezabilitate pentru proiectele care alcătuiesc schema directoare:

1) Privind zonele urbane expuse: dimensionarea digurilor locale complementare, cât mai departede râu posibil,

2) Privind malurile afectate sau erodate din apropierea zonelor de interes expuse: studiereaapărărilor de mal şi propuneri de acţiuni de curăţare.

Prima evaluare economică şi financiară a schemei directoare pentru râu, inclusiv:

1) Evaluarea cheltuielilor de investiţii,

2) Elaborarea indicatorilor de investiţii în scopul determinării soluţiilor celor mai eficiente din punctde vedere al costurilor.


19/232



CONTEXTUL PROIECTULUI


20/232



I. INTRODUCERE

De multe secole, comunităţile umane s-au aşezat în valea foarte îngustă a Trotuşului, un râu permanent careoferă apă populaţiei situate de-a lungul cursului său. Efectele negative ale acestor aşezări au fostconsecinţele catastrofale ale inundaţiilor, evenimente istorice de acest tip fiind observate în 1670, 1673,1675, 1724, 1774, 1775, 1850, 1851, 1860, 1864, 1897, 1912, 1914 etc. Mai recent, populaţia aflată de-alungul Trotuşului a trebuit să facă faţă inundaţiilor mari din 1960, 1970, 1975, 1991, 2004 şi 2005.

Având în vedere condiţiile de debit torenţiale din tronsonul superior al văii, precum şi timpul de propagarerelativ scurt din bazinul hidrografic, despre Trotuş se spune uneori, în mod impropriu, că are viituri torenţiale,explicând astfel şi dificultăţile în prognozarea inundaţiilor. De fapt, se pare că toate inundaţiile mari au avutconsecinţe dramatice asupra aşezărilor umane, fără să apară o suficientă „memorie a inundaţiilor”, astfel cănumeroase zone unde casele au fost distruse de inundaţii sunt reconstruite rapid. În plus, chiar dacă celemai multe construcţii sunt în afara canalelor de ape mari pentru inundaţiile obişnuite, multe zone urbane şisate sunt expuse hazardului şi riscului la inundaţii în cazul inundaţiilor mari, precum cele din 1991 şi 2005.

De asemenea, infrastructuri majore din vale, precum drumurile şi podurile, sunt expuse riscului la inundaţii: în2005, până la 39 de poduri au fost distruse de-a lungul Trotuşului. În cursul acelei inundaţii din iulie 2005, treipersoane şi-au pierdut viaţa şi peste 500 de locuinţe au fost distruse de apă, aceasta conducând la o valoaretotală a pagubelor directe provocate de inundaţii de 43 mil. EUR! În plus, apa şi alimentele au fostcontaminate de inundaţiile de-a lungul văii.

Abordarea tradiţională din România s-a bazat în principal pe structuri de apărare împotriva inundaţiilor: barajepentru crearea unor lacuri de acumulare şi diguri pentru împiedicarea inundaţiilor râurilor. Pe Trotuş au fost

ridicate foarte puţine diguri, deoarece bunurile agricole şi economice sunt destul de reduse. În consecinţă, s-au dovedit necesare dezvoltarea unui proiect global bazat pe o combinaţie de măsuri structurale şinestructurale pentru a reduce drastic consecinţele potenţiale negative ale inundaţiilor de-a lungul Trotuşuluişi elaborarea unui proiect la nivelul întregului bazin pentru a selecta soluţiile care au efecte pozitive de-alungul întregii văi, în scopul de a evita soluţii costisitoare cu efecte locale pozitive minore şi impact negativpentru mediu sau pentru populaţiile din aval. Această abordare este recomandată de strategia naţională pe termen mediu şi lung de management al riscului la inundaţii.

DOCUMENTUL DE FAŢĂ REPREZINTĂ SCHEMA DIRECTOARE PENTRU RÂUL TROTUŞ ELABORATĂ ÎN RAPORT CUACEST CONTEXT, ÎN BAZA UNOR STUDII DETALIATE, RESPECTIV UN STUDIU HIDRAULIC CARE CUPRINDE 9 CAPITOLE:

1) Contextul proiectului: primul capitol are drept scop prezentarea caracteristicilor principale alezonei care face obiectul studiului, precum şi a sferei de aplicare, obiectivelor şi beneficiilor


21/232



8) Analiza economică şi financiară a schemei directoare propuse

9) Planul de investiţii anexat schemei directoare

În diferite anexe la finalul documentului sunt incluse numeroase elemente tehnice şi justificări.

II. PREZENTARE GENERALĂ A ZONEI PROIECTULUI

II.1. GEOGRAFIE ŞI HIDROGRAFIE

Trotuşul este un afluent al Siretului, principalul afluent al Dunării în România. Are o lungime de 162 km, de laFăget până la Adjud; bazinul său hidrografic are o suprafaţă de 4 456 km². Bazinul hidrografic al Trotuşuluise dezvoltă într-o regiune muntoasă şi deluroasă, în partea centrală a Carpaţilor Orientali, în partea nordică aMunţilor Vrancei şi în partea sudică a Subcarpaţilor Moldovei.

Acesta are mai mulţi afluenţi importanţi: Oituz, Asău, Tazlău, Uz, Sulţa, Ciobănuş, Dofteana, Slănic şi Caşin.Tazlăul este afluentul principal: la confluenţa cu Trotuşul, imediat în aval de Oneşti, ambele râuri audimensiuni aproape egale ale bazinelor hidrografice.

II.2. MORFOLOGIE, UTILIZAREA TERENURILOR ŞI EVOLUŢIE

Morfologia Trotuşului este tipică pentru un râu de munte, prezentând trei tipuri succesive de facies:

Partea superioară a văii este caracterizată de o albie majoră foarte îngustă, aflată într-o valeglaciară îngustă în care sunt concentrate toate infrastructurile, aşezările şi activităţile umane. Cutoate acestea, morfologia prezintă niveluri intermediare clasice (terase geomorfologice), casele şidrumurile fiind construite în principal pe terasa medie, astfel încât pagubele provocate de inundaţii înaceastă zonă sunt destul de scăzute;

Partea mijlocie a văii, care în fapt este partea cea mai lungă a acesteia, reprezentând două treimidin cursul de apă, este zona în care concentrarea prezenţei şi activităţilor umane generează celemai mari probleme, la care se adaugă încercări inadecvate de combatere a inundaţiilor. Ca urmare avalorilor mari ale debitelor în caz de inundaţii şi a originii geologice aluviale a câmpiilor succesive pecare s-au dezvoltat sate de-a lungul râului, consecinţele negative ale inundaţiilor naturale suntagravate în urma distrugerii digurilor şi a apărărilor de mal în cazul inundaţiilor mari. Această situaţieeste provocată de ignorarea lăţimii naturale necesare a albiei şi a spaţiului necesar pentru

bilit t â l i î d d ii i l il l i it l d


22/232



o mare parte din aceste zone agricole tradiţionale este în prezent abandonată (ca urmare a

frecventelor pierderi de culturi provocate de inundaţii) şi zone largi şi-au pierdut destinaţia agricolă,cu excepţia construirii de stâne pentru oi. Consecinţa acestui fapt este dezvoltarea recentă de miciarii de vegetaţie riverană în albia majoră în câteva zone aflate de-a lungul Trotuşului;

A treia categorie principală de utilizare a terenurilor în bazinul Trotuşului este ţesutul urban, subforma unei concentrări aproape continue de locuinţe de-a lungul drumurilor principale şi a râului. De-a lungul Trotuşului s-au dezvoltat câteva oraşe, cum ar fi Oneşti, Dărmăneşti, Comăneşti, dar şi sate întinse, precum Vrânceni. Totuşi, doar o mică parte a acestor suprafeţe urbane se află în zone

expuse la inundaţii.După compararea hărţilor vechi cu situaţia actuală, pe baza fotografiilor aeriene şi a imaginilor satelitare, separe că situaţia de-a lungul Trotuşului a evoluat foarte puţin în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană, astfel încât nu ar trebui să se manifeste o creştere a riscului la inundaţii. Cu toate acestea, principalii doi factoricare urmează a fi incluşi în analiza riscului la inundaţii având în vedere evoluţia actuală sunt următorii:

Chiar dacă evoluţia suprafeţelor urbane în zonele expuse riscului la inundaţii de-a lungul Trotuşuluia fost relativ slabă în ultimele trei sau patru decenii, este esenţial a se reaminti, în scopul proiectului,următoarele aspecte:

10) În unele zone expuse s-au dezvoltat recent unele sate, în special în Gura Văii (în aval deOneşti) şi în Asău (imediat în amonte de Comăneşti, pe malul stâng al Trotuşului). Controlulutilizării terenurilor este esenţial dacă se doreşte prevenirea apariţiei unor noi construcţii înzonele expuse;

11) Unele zone industriale se află în zone expuse la inundaţii, aceasta generând risc de poluare;

12) Mai mulţi locuitori, ale căror case au fost distruse în inundaţia din iulie 2005, şi-au reconstruitcasele (cu ajutorul fondurilor de despăgubire primite din partea autorităţilor) în exact aceleaşilocuri, fără a utiliza materiale hidrofuge şi tehnici care să asigure rezistenţa construcţiilor, astfel încât proprietăţile şi bunurile acestora sunt expuse în continuare unui risc ridicat la inundaţii.

Abandonarea progresivă a terenurilor agricole din vale conduce la apariţia vegetaţiei spontane.Având în vedere că această vegetaţie spontană nu este neapărat „indicată” în zonele de inundaţii

(ca urmare în special a posibilei acumulări de lemn sub poduri şi a valorii ecologice scăzute), petermen mediu şi lung este necesară organizarea şi gestionarea activităţilor de întreţinere a acestorzone. Creşterea ovinelor poate fi considerată o soluţie adaptată.

II 3 CONSECINŢELE INUNDAŢIILOR


23/232



furnizarea permanentă de apă potabilă şi industrială (în principal în Oneşti), avea de asemenea

unele funcţii de atenuare a inundaţiilor, dar a fost parţial distrus în timpul inundaţiei majore din 1991,provocând moartea mai multor oameni şi distrugerea parţială a satului Slobozia, lângă Oneşti: acestbaraj nu a fost reconstruit.

Î N CONSECINŢĂ, SUNT ESENŢIALE ELABORAREA ŞI PUNEREA ÎN APLICARE DE URGENŢĂ A UNUI PLAN DEACŢIUNE PENTRU ATENUAREA RISCULUI LA INUNDAŢII DE-A LUNGUL TROTUŞULUI, ÎN BAZA UNEI SCHEMEDIRECTOARE CARE SĂ ŢINĂ SEAMA DE CONSECINŢELE NEGATIVE MAJORE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL, ECONOMIC ŞI ECOLOGIC ALE INUNDAŢIILOR PRODUSE DE TROTUŞ.

III. SFERA SERVICIILORProiectul în ansamblu are drept scop îmbunătăţirea drastică a situaţiei de-a lungul Trotuşului prin atenuareariscului la inundaţii şi reducerea tuturor consecinţelor negative ale inundaţiilor de-a lungul văii.

III.1. PROCEDURA GENERALĂ

Pentru a obţine finanţare europeană prin intermediul fondurilor de coeziune, proiectul trebuie să respecte oprocedură generală strictă, care să includă:

Elaborarea unei scheme directoare, cu aplicarea strategiei naţionale de management al riscului la

inundaţii, bazată pe:

13) Studii tehnice preliminare: un studiu hidrologic privind întregul bazin hidrografic (cu un modelcare să reprezinte bazinele râului Trotuş şi ale afluenţilor acestuia, pentru simulareaprecipitaţiilor şi pentru calcularea hidrografelor de viitură), un studiu hidraulic desfăşurat prinmodelarea râului şi a zonelor sale de inundaţii şi prin simularea a trei evenimente, astfel cumprevede Directiva europeană privind inundaţiile (o inundaţie curentă, o inundaţie cu caractermediu şi o inundaţie cu caracter excepţional), şi cartografierea hazardului şi a riscului la

inundaţii;14) Un studiu socio-economic a situaţiei actuale: analiza preliminară a situaţiei actuale privind riscul

la inundaţii din România a fost utilizată pentru a extrage datele relevante de-a lungul Trotuşuluidin punct de vedere al bunurilor expuse: numărul de case, suprafaţa terenurilor agricole,numărul de obiective economice şi sociale, lungimea străzilor şi a drumurilor naţionale,


24/232



Cu toate acestea, în cazul Trotuşului, care are mulţi afluenţi majori şi numeroase aşezări

umane de-a lungul cursului de apă, nu a fost considerată potrivită construirea unui scenariu pebaza lacurilor de acumulare (sunt necesare multe lacuri de acumulare pe mai mulţi afluenţi,ceea ce presupune costuri considerabile, şi nu există o acumulare posibilă acceptabilă dinpunct de vedere social pe râul Trotuş propriu-zis);

17) Analize de pre-fezabilitate, economice şi financiare ale programului propus: după identificareaproiectului propus în urma comparării scenariilor, acest proiect a fost analizat pentru a i severifica fezabilitatea (din datele şi informaţiile disponibile) şi pentru a fi stabilite componentele

economice şi financiare în scopul elaborării planului de investiţii asociat schemei directoaretehnice;

Aprobarea oficială a schemei directoare de către autorităţi;

Elaborarea studiilor de fezabilitate, care să includă:

1) Analiza economică, întemeiată pe o analiză cost-beneficiu,2) Analiza financiară,

3) Analiza instituţională,

4) Evaluarea impactului asupra mediului (EIM), care necesită o consultare publică. Această etapăinclude proiectarea structurilor incluse în proiect;

Pregătirea unei cereri de fonduri de coeziune care să includă schema directoare aprobată şirezultatele studiilor de fezabilitate şi ale EIM. Aceste cereri sunt necesare pentru ca proiectul săpoate fi aprobat şi selecţionat pentru finanţare europeană. În funcţie de suma totală necesară pentrupunerea în aplicare a proiectului (din perspectiva investiţiilor), cererea de fonduri de coeziune esteaprobată doar de autorităţile naţionale (pentru valori mai mici de 25 mil. EUR) sau şi de cătrereprezentanţii Comunităţii Europene.

Trebuie menţionat faptul că schema directoare de faţă şi pregătirea în curs a cererii de fonduri de coeziunepentru râul Trotuş trebuie realizate în conformitate cu strategia pe termen mediu şi lung de management alriscului la inundaţii: această strategie trebuie aprobată iniţial prin hotărâre de guvern, însă doar dupăconsultarea publicului şi a instituţiilor naţionale vizate şi a reprezentanţilor părţilor interesate.

În consecinţă, cadrul general al proiectului de faţă este cel indicat în următoarea schemă:


25/232



Figura 1: Cadrul logic al schemei directoare

Aprobarea de către autorităţi

Schema directoare

Aprobarea de cătreautorităţi

Studii de fezabilitate

Evaluarea impactului

asupra mediului (EIM)

Consultări publice şi aleautorităţilor

Pregătirea cererii de fonduri de coeziune

Strategia naţională petermen mediu şi lung

de management alriscului la inundaţii

Consultări publice şi aleautorităţilor

Aprobarea strategiei(hotărâre de guvern)

Aprobarea cererii de fonduri de coeziune de către autorităţilenaţionale şi/sau Comunitatea Europeană

In conformitate


26/232



Elementele principale sunt următoarele:

Directiva-cadru europeană privind apa şi transpunerea sa românească, precum şi Legea apei dinRomânia;

Directiva europeană privind inundaţiile, care urmează a fi transpusă în legislaţia românească;

Directivele europene privind evaluarea strategică de mediu şi evaluarea impactului asupra mediului,precum şi transpunerea lor în România, în ceea ce priveşte domeniile obligatorii de aplicare şiconsultarea publică;

Legislaţia românească privind EIM.

De asemenea, schema directoare în sine trebuie să respecte recomandările naţionale privind Axa 5 a POS,precum şi ghidul aferent pentru beneficiari în ceea ce priveşte conţinutul şi structura documentului.

În plus, schema directoare pentru Siretul inferior este o componentă a planului de management al bazinuluihidrografic (aflat în curs de elaborare) şi este elaborată în conformitate cu strategia naţională de

management al riscului la inundaţii şi cu planul de acţiune pentru punerea în aplicare a acesteia. Schemadirectoare a fost elaborată în cadrul planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelorinundaţiilor, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1309/2005.

IV. OBIECTIVELE PROIECTULUI

IV.1. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

Obiectivele generale ale proiectului sunt următoarele:

Punerea în aplicare a strategiei naţionale pe termen mediu şi lung de management al riscului lainundaţii într-o zonă prioritară, respectiv bazinul Trotuşului, expusă unor importante pagube directe

potenţiale provocate de inundaţii, afectând mai multe sute de persoane;

Îmbunătăţirea cunoaşterii actuale a riscului la inundaţii, în ceea ce priveşte hazardul de inundaţii,bunurile expuse şi vulnerabilităţile acestora;

Elaborarea unei scheme directoare pentru acţiuni eficiente şi justificate din perspectiva raportului


27/232



Reducerea considerabilă a consecinţelor economice şi sociale ale inundaţiilor de-a lungul Trotuşului,

printr-o combinaţie de măsuri structurale (diguri locale) şi măsuri nestructurale, selectate în funcţiede condiţiile şi ţintele locale;

Modificarea completă a gestionării cursurilor de apă, pentru protejarea mediului, conservarea saurestaurarea biodiversităţii şi a coridoarelor biologice din albia majoră, evitarea distrugerii habitatelorinteresante de-a lungul râului şi oferirea de spaţiu râului pentru evoluţiile morfologice naturale;

Luarea corespunzătoare în considerare a condiţiilor hidraulice şi a potenţialului de mobilitate

naturală al râului la proiectarea podurilor şi podeţelor, pentru a evita distrugerea lor de inundaţiileviitoare;

Permiterea extinderii naturale a inundaţiilor şi a zonelor cu vulnerabilitate scăzută, pentru reducereadebitelor, a vitezelor de curgere şi a vitezei de propagare a viiturii, precum şi pentru favorizareareîncărcării şi stocării apelor subterane;

Stabilirea organizării instituţiilor şi completarea acţiunilor acestora pentru îmbunătăţirea informării,sensibilizării şi pregătirii publicului, pentru o mai bună gestionare a situaţiilor de urgenţă şi aacţiunilor de redresare, precum şi pentru construirea rezilienţei colective la inundaţii pe valeaTrotuşului.

Toate aceste obiective sunt considerate a fi la fel de importante pentru o schemă directoare completă dincadrul unui program de dezvoltare durabilă pentru bazinul Trotuşului.

V. BENEFICIILE PROIECTULUIPrincipalele beneficii anticipate ale proiectului sunt indicate în următoarele paragrafe, în funcţie de tipul debunuri, cu privire la toate elementele ale oricărui proiect de dezvoltare durabilă.

V.1. BENEFICII UMANE

În cursul inundaţiei din iulie 2005, trei persoane au fost ucise de ape. Chiar dacă acest număr este destul de

scăzut, ar trebui luate în considerare următoarele:

Evitarea pierderilor de vieţi datorate inundaţiilor ar trebui considerată ca fiind obiectivul principal almanagementului riscului la inundaţii; ţinta trebuie să fie „fără victime”;

Riscul la adresa populaţiei nu se datorează doar debitelor în sine având în vedere vitezele şi

M M


28/232



O reducere netă a numărului de locuinţe şi persoane direct expuse riscului la inundaţii, aceasta

conducând la beneficii personale din punct de vedere al veniturilor şi din punct de vederepsihologic;

Punerea în aplicare a măsurilor nestructurale, în special pregătirea populaţiei, determină anumiteconsecinţe sociale, precum consolidarea sentimentului individual de apartenenţă la comunitate, şi îmbunătăţeşte rezilienţa personală şi colectivă în faţa riscului la inundaţii şi sentimentul deresponsabilitate în cadrul comunităţii în direcţia participării la acţiuni colective;

Se anticipează că „agenţii de inundaţii” vor crea o legătură socială între autorităţi şi populaţie,consolidând conştiinţa comună a democraţiei;

Cunoaşterea şi încrederea într-o organizaţie îmbunătăţită şi consolidată în caz de urgenţă deinundaţii, precum şi un proiect de asigurări private obligatorii, oferă populaţiei un beneficiu sociallegat de o teamă mai redusă de inundaţii şi consecinţele acestora, în ceea ce priveşte redresareadupă inundaţii;

Transparenţa şi participarea la proiecte şi planuri de acţiune vor îmbunătăţi perceperea socială ariscului la inundaţii şi sentimentul de responsabilitate personală faţă de comunitate, cu înţelegereaşi acceptarea solidarităţii regionale;

Ameliorarea sau întreţinerea mediului de-a lungul râurilor reprezintă o îmbunătăţire socială,datorită posibilelor activităţi de agrement pentru populaţie (pescuit, scăldat, drumeţii etc.);

Educarea şi informarea în privinţa riscului la inundaţii şi a mediului acvatic în zonele expuse lainundaţii reprezintă, de asemenea, un progres social global;

Strămutarea caselor din zonele cu risc ridicat vizează în principal oamenii săraci, care deseoricunosc riscul, dar nu au posibilitatea financiară de a se muta într-un loc mai sigur. În consecinţă,strămutarea plătită de autorităţi (şi inclusă în schema directoare) reprezintă o solidaritate colectivăfaţă de cei mai săraci. În unele cazuri, cea mai expusă populaţie la riscul la inundaţii este populaţiaromă.

V.3. BENEFICII ECONOMICEBeneficiile economice ale punerii în aplicare a proiectului conceput în schema directoare sunt evidente:

În iulie 2005, inundaţiile produc pagube de până la 33 mil. EUR;

M I N I S T E R U L M E D I U L U I


29/232



V.4. BENEFICII DE MEDIU

Beneficiile de mediu anticipate în urma proiectului sunt, în principal, următoarele:

O reducere netă a poluării apelor de suprafaţă şi subterane ale Trotuşului datorită sistemului deapărare de-a lungul zonelor industriale şi urbane;

Prin educare asupra riscului la inundaţii şi asupra mediului, se anticipează că, pe termen mediu, râulva fi privit treptat ca un mediu natural care trebuie conservat. În special, se anticipează că

depozitele de gunoaie de-a lungul râurilor (şi, anume, de-a lungul Trotuşului) vor fi reduse, iar apoivor dispărea în întregime;

Se anticipează că păstrarea şi conservarea oficială a zonelor naturale de inundaţii, a vegetaţieiriverane şi a păşunilor va îmbunătăţi mediul;

Se anticipează că sistemele adaptate de apărare de mal, numai acolo unde sunt justificate şirealmente necesare, vor favoriza evoluţiile naturale ale râului în câmpia din aval, cu beneficii

ecologice şi biologice.Mai multe detalii vor fi incluse în EIM a proiectului.



30/232



CADRUL ŞI ARANJAMENTELE



31/232



I. CADRUL INSTITUŢIONAL

I.1. OBSERVAŢIE PRELIMINARĂ CU PRIVIRE LA ORGANIZAREAACTUALĂ ŞI ARANJAMENTELE NECESARE

Cadrul juridic, instituţional şi administrativ existent corespunde sistemului actual de management al riscului lainundaţii, întemeiat pe următoarele principii:

În prezent, managementul riscului la inundaţii se bazează în principal pe măsuri structurale, şianume acumulări pentru reducerea debitelor naturale ale râurilor echipate cu acestea şi digurilongitudinale de-a lungul râurilor, pentru a preveni inundarea albiilor majore ale acestora;

Toate aceste structuri, cu obiective regionale şi/sau naţionale, sunt gestionate în totalitate deautorităţile guvernamentale prin intermediul instituţiilor care au direcţii şi unităţi de implementareregionale;

Managementul crizelor este efectuat pe trei niveluri (naţional, regional şi local) dar este orientat, înansamblu, către acţiuni rapide în zonele inundate şi către digurile ce urmează a se rupe, în loculunor acţiuni preventive şi ajutoare eficiente pentru redresare după inundaţii.

În ceea ce priveşte toate cerinţele pentru punerea în aplicare a noii strategii pe termen mediu şi lung demanagement al riscului la inundaţii, sunt necesare aranjamente în special pentru:

O mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesate în managementul resurselor de apă (inclusivriscul la inundaţii) la nivel de bazin hidrografic;

O mai bună coordonare şi cooperare între toate ministerele implicate pentru managementul risculuila inundaţii în general, inclusiv pentru punerea în aplicare a multor măsuri nestructurale locale,regionale şi naţionale;

Actori locali cu formare, educare şi sarcini specifice pentru dezvoltarea rezilienţei colective şi

individuale în toate zonele urbane în ceea ce priveşte riscul la inundaţii în rândul agricultorilor şigrupurilor profesionale;

Reorganizarea şi consolidarea responsabilităţilor actorilor de tipul prefecţilor şi primarilor în ceea cepriveşte construcţiile în zonele expuse la inundaţii.



32/232



În România, cadrul administrativ general se bazează în principal pe autorităţi la trei niveluri:

Ministere, la nivel naţional;

Prefecţi care reprezintă autorităţile naţionale, la nivel de judeţ (cele 41 de judeţe din România);

Primari, la nivel comunal.

Sistemul actual se bazează pe autorităţi centrale cu reprezentanţi locali, cu o descentralizare relativ scăzută.

A. ACTORI LA NIVEL NAŢIONAL

1) M INISTERE

Ministerul Mediului (MM)

De la înfiinţarea sa în martie 2004, Ministerul Mediului (fostul Minister al Mediului şi Dezvoltării Durabile şichiar fostul Minister al Mediului şi Gospodăririi Apelor) are următoarele atribuţii generale: planificarestrategică, pregătirea legislaţiei şi politicii naţionale, alocarea şi gestionarea bugetului naţional, stabilireastandardelor de control şi monitorizare, pregătirea procesului administrativ de utilizare a resurselor de apă,coordonarea îndeplinirii Planului de Administrare a Dunării în România, iniţierea cooperării internaţionale etc.

MM are, de asemenea, atribuţii specifice în domeniul managementului riscului la inundaţii, astfel cum sedetaliază în paragraful următor.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR)

MADR are ca obiect agricultura: în acest context, MADR dezvoltă strategii naţionale şi are responsabilităţispecifice în principal pentru construirea şi întreţinerea sistemelor de apărare împotriva inundaţiilor, în specialdiguri pentru protejarea zonelor arabile, crearea şi întreţinerea acumulărilor cu scopuri agricole, dar cu impactasupra inundaţiilor, organizarea şi efectuarea pregătirii propriilor echipe specifice de intervenţie în caz deinundaţii, îndeplinirea unor planuri specifice pentru apărarea împotriva inundaţiilor a sistemelor de îmbunătăţiri funciare.

Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI)

MAI are responsabilităţi majore în special în ceea ce priveşte siguranţa publică, inclusiv în cazul situaţiilor deurgenţă, astfel cum se detaliază în paragraful următor. În plus, la nivel naţional, coordonarea acţiunilor demanagement în situaţiile de urgenţă este realizată sub controlul MAI prin Inspectoratele Generale pentru



33/232



de apărare, precum baraje şi diguri, şi este responsabilă pentru caracterul corespunzător al

acestora; ANIF, aflată sub controlul MADR, deţine, de asemenea, propriile baraje, acumulări şi diguri, pentru

care este responsabilă;

Hidroelectrica, aflată sub controlul ME (Ministerul Economiei), este al treilea mare actor în ceea cepriveşte structurile de apărare, în calitate de deţinător şi administrator al barajelor şi acumulărilordedicate în principal producerii de energie electrică;

ANPM (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului) este o instituţie publică şi un organism juridicinstituit prin OG nr. 1625/2003 care, de asemenea, are unele atribuţii în ceea ce priveştegospodărirea apelor. ANPM coordonează activităţile agenţiilor regionale şi judeţene;

Direcţiile implicate în agricultură, dezvoltare rurală şi silvicultură depind de MAPDR. În special,direcţiile pentru agricultură au atribuţii în combaterea eroziunii solului, iar direcţiile pentru silviculturăau un rol major în corectarea formaţiunilor torenţiale de pe terenurile aflate în administraţia lor;

Romsilva („Regia Naţională a Pădurilor”), subordonată MADR.

Toate atribuţiile şi responsabilităţile acestor autorităţi şi instituţii în ceea ce priveşte managementul riscului lainundaţii (în calitate de operatori pentru ministerele care le coordonează) au fost definite în strategia petermen scurt de management al riscului la inundaţii, aprobată prin HG nr. 1854/2005.

B. ACTORI LA NIVEL REGIONAL

În cadrul instituţional şi administrativ românesc, nivelul regional este în principal unul administrativ: judeţul. Înfiecare dintre cele 41 de judeţe, autorităţile naţionale sunt reprezentate de un prefect, numit de guvern şiasistat de personal tehnic.

În plus, autorităţile sau instituţiile naţionale citate în sub-paragraful anterior au reprezentanţe regionale,bazate pe alte împărţiri geografice:

Administraţia Naţională „Apele Române” are 11 direcţii bazinale care corespund celor 11 bazinehidrografice principale (de fapt, în România, din punct de vedere hidrologic, au fost identificate 15bazine hidrografice majore). Fiecare direcţie este practic administratorul resurselor de apă, chiardacă există comitete de bazin pentru fiecare dintre cele 11 bazine; în prezent, aceste comitete nusunt factori decizionali sau manageri şi nu au o reprezentare suficientă;



34/232

C O N T R I B U T I I L A D E Z V O L T A R E A S T R A TE G I E I D E MA N A G E ME N T A L R I S C U L U I L A


I.3. CADRUL INSTITUŢIONAL PRIVIND MANAGEMENTUL RISCULUI

LA INUNDAŢII ŞI AL RESURSELOR DE APĂ ÎN ROMÂNIA

A. ELEMENTE PRINCIPALE ALE CONTEXTULUI ACTUAL

În prezent, cadrul instituţional privind managementul riscului la inundaţii şi al resurselor de apă în Româniaeste adaptat din cadrul general, bazat pe o administraţie centrală. În plus, managementul riscului la inundaţii în România în ultimele decenii s-a bazat doar pe o abordare duală:

Sisteme de apărare împotriva inundaţiilor, în principal lacuri de acumulare create prin baraje pentrulimitarea debitelor de viitură şi diguri longitudinale pentru a împiedica inundarea de către râuri aalbiilor majore naturale ale acestora. Toate aceste proiecte au fost decise, proiectate, întreţinute şiplătite de autorităţile naţionale, prin MM şi Apele Române sau MAPDR şi ANIF, în principal pentruzonele agricole;

În loc să dezvolte pregătirea populaţiei, implicând actorii locali şi populaţia, comitetele naţionale,

judeţene şi locale au fost desemnate să gestioneze situaţiile de urgenţă. Acţiunile principale suntdifuzarea prognozelor de inundaţii către comitetele locale, avertizarea, evacuarea şi intervenţia încaz de ruperi ale digurilor. Situaţiile de urgenţă sunt conduse cu cooperarea ME şi sub controlulMAI, prin Inspectoratele Generale pentru Situaţii de Urgenţă.

În consecinţă, în prezent riscul la inundaţii este gestionat în principal de MM şi, în bazinele hidrograficprincipal, de cele 11 direcţii ale Apelor Române, acţiunile fiind gestionate de MAI în caz de situaţii de urgenţăcare afectează siguranţa publică.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte toate tipurile de măsuri, ar trebui implicaţi mulţi actori în managementulriscului la inundaţii, aceştia urmând să aibă responsabilităţi şi sarcini specifice, după cum se detaliază mai jos.

B. MINISTERE

1) M INISTERUL M EDIULUI (MM)Conform organizării şi cadrului juridic actual, MM are următoarele responsabilităţi specifice în domeniulmanagementului riscului la inundaţii:

Elaborarea strategiei de apărare împotriva inundaţiilor,



35/232



Asigurarea condiţiilor de funcţionare a Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundaţiilor şi a

Secretariatului Tehnic Permanent al acestei comisii.Totuşi, cele mai multe responsabilităţi date prin lege MM în domeniul managementului riscului lainundaţii se referă la sistemele de apărare împotriva inundaţiilor şi la situaţiile de urgenţă. Numai dupăelaborarea strategiei naţionale pe termen scurt de management al riscului la inundaţii au fost indicate funcţiisuplimentare pentru MM în vederea îmbunătăţirii managementului riscului la inundaţii, inclusiv măsurinestructurale, precum pregătirea populaţiei. Măsurile şi activităţile care trebuie adoptate sunt diferenţiate înfuncţie de faza în care trebuie puse în aplicare, cu următoarele tipuri de acţiuni:

Măsuri preventive, inclusiv elaborarea strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii;

Măsuri operaţionale şi acţiuni în cursul inundaţiilor;

Responsabilităţi după inundaţii, inclusiv feedback şi analiza lecţiilor învăţate din experienţă.

Aceste sarcini sunt enumerate în strategia naţională pe termen scurt de management al riscului la inundaţiiaprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1854/2005 la 22 decembrie 2005.

2) M INISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII R URALE (MADR)

MADR are următoarele responsabilităţi în cazul unei situaţii de urgenţă de inundaţie:

Participarea la salvarea populaţiei şi a bunurilor;

Paza bunurilor şi a locuinţelor şi asigurarea ordinii în cursul evacuărilor şi acţiunilor legate deinundaţii;

Participarea la transmiterea şi difuzarea avertizărilor, prognozelor şi informaţiilor privind inundaţiile.

În plus, strategia naţională pe termen scurt de management al riscului la inundaţii a introdus anumiteresponsabilităţi pentru MADR, în principal următoarele:

Măsuri şi acţiuni preventive, precum zonarea terenurilor agricole, introducerea practicilor agricole

durabile, identificarea zonelor afectate de eroziunea solului şi acţiuni de reducere a eroziunii solului, îmbunătăţirea gestionării împăduririlor / despăduririlor în cea ce priveşte impactul acestora asuprascurgerilor;

Măsuri în cursul inundaţiilor şi după acestea referitoare în principal la bazinul torenţial, dar şi pentruacordarea de asistenţă sanitar veterinară



36/232



participarea la comunicare şi la educarea populaţiei asupra riscului la inundaţii, inclusiv la

reconstrucţia după inundaţii, sprijinirea autorităţilor locale în privinţa pregătirii, elaborarea planurilorprealabile de orientare şi dirijare a circulaţiei pe drumurile publice şi a planurilor de management încaz de inundaţii sau pagube structurale asupra podurilor, prevenirea epidemiilor;

Măsuri luate în cursul inundaţiilor şi după acestea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi în plusfaţă de sarcinile principale deja citate: căutarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor, evacuareapersoanelor şi a bunurilor, asigurarea apei şi a hranei pentru persoanele afectate sau evacuate şipentru animale, precum şi a cazării acestor persoane, lucrări publice şi de construcţie pentrureconstrucţie, reabilitarea zonelor afectate, pregătirea studiilor de evaluare a impactului economic,social şi de mediu al inundaţiilor, participarea la restaurarea funcţionării serviciilor esenţiale şifurnizarea de provizii de primă necesitate.

Aceste acţiuni sunt desfăşurate de inspectoratele generale şi sunt destul de diferite de acţiunile de poliţie.

4) M INISTERUL T RANSPORTURILOR (MT)

În mod tradiţional, MT se implică în managementul riscului la inundaţii prin următoarele trei elemente:asigurarea mijloacelor de transport în caz de inundaţii; gestionarea întreruperii circulaţiei pe drumuriledeteriorate (împreună cu MAI) şi reluarea circulaţiei după inundaţii; stabilirea de reguli specifice de navigare în cursul inundaţiilor.

De asemenea, MT este responsabil pentru căi ferate, drumuri şi poduri şi elaborează o strategie naţională dereducere a pagubelor aduse infrastructurii de inundaţii.

5) M INISTERUL DEZVOLTĂRII R EGIONALE ŞI LOCUINŢEI (MDRL)

Principala responsabilitate a MDRL în privinţa managementului riscului la inundaţii este controlarea aplicăriinormelor privind aşezările în zonele expuse la inundaţii.

Strategia naţională pe termen scurt de management al riscului la inundaţii a confirmat aceste responsabilităţişi a insistat asupra rolului major în amenajarea teritoriului şi controlul utilizării terenurilor al MDRL.

6) M INISTERUL S ĂNĂTĂŢII (MS)

MS este implicat în managementul riscului la inundaţii prin direcţiile judeţene de sănătate publică, după cumurmează:

Mă i ti i i (î ă C R i ) d ă ii i ăti ii

M I N I S T E R U L M E D I U L U I C


37/232



Iniţierea unor programe de cercetare în domeniul managementului riscului la inundaţii şi schimbărilor

climatice; Pregătirea de materiale şi programe de studiu pentru copii şi tineri privind riscul la inundaţii.

8) ALTE MINISTERE IMPLICATE INDIRECT ÎN MANAGEMENTUL RISCULUI LAINUNDAŢII

M INISTERUL E CONOMIEI (ME)

ME este implicat indirect în managementul riscului la inundaţii prin furnizarea fondurilor necesare de labugetul de stat şi prin aprobarea investiţiilor. De asemenea, ME este implicat indirect în managementulriscului la inundaţii, prin faptul că Hidroelectrica, deţinător şi administrator al barajelor şi lacurilor deacumulare, depinde de ME.

M INISTERUL APĂRĂRII N AŢIONALE (MAPN)

MAPN este, în fapt, implicat în situaţiile de urgenţă mai ales prin unităţile militare de protecţie civilă. În acestcadru, MAPN are următoarele sarcini: transmiterea de informaţii în situaţiile de urgenţă, participarea laintervenţii de apărare împotriva inundaţiilor sub controlul comitetelor pentru situaţii de urgenţă, participarea laprograme de pregătire a populaţiei (respectiv, pregătire şi exerciţii pentru evacuare), verificarea aplicabilităţiiplanurilor de apărare împotriva inundaţiilor.

M INISTERUL C OMUNICAŢIILOR ŞI T EHNOLOGIEI I NFORMAŢIEI (MCTI)

MCTI are ca sarcină, în caz de inundaţii, să desfăşoare acţiuni pentru a asigura legăturile de comunicaţiinecesare în situaţii de urgenţă şi, de asemenea, să repornească şi să reinstaleze echipamentele detelecomunicaţii după inundaţii.

C. INSTITUŢII ŞI AUTORITĂŢI

1) ADMINISTRAŢIA N AŢIONALĂ „APELE R OMÂNE ” (ANAR)

S ARCINI ŞI RESPONSABILITĂŢI GENERALE

ANAR este responsabilă de gestionarea de zi cu zi a apelor şi de coordonarea activităţilor de apărare împotriva inundaţiilor, conform Hotărârii de Guvern nr. 107/2002 în special. Conform Legii apelor, ANAR esteresponsabilă şi de organizarea activităţilor de prevenire şi combatere a poluării accidentale.



38/232



La nivel regional, 11 direcţii bazinale, însărcinate cu monitorizarea cantităţii şi calităţii apelor, careexploatează şi întreţin structurile de gospodărire a apelor şi apărare împotriva inundaţiile, realizândintervenţii rapide în caz de inundaţii;

La nivel judeţean, birourile ANAR sunt nivelul de bază din ierarhia Apelor Române, fiind însărcinate în principal cu administrarea de zi cu zi a resurselor de apă, inclusiv prognozarea debitelor râurilor,managementul inundaţiilor şi avertizările la nivel local;

Echipele locale au funcţii specifice legate de exploatarea staţiilor hidrometrice, staţiilor de calitate aapei şi a barajelor. De asemenea, acestea acţionează ca observatori care raportează către birourileANAR de la nivel judeţean în timpul inundaţiilor.

ATRIBUŢII DE PREGĂTIRE PENTRU INUNDAŢII

În principal prin direcţiile bazinale, ANAR are următoarele atribuţii principale în privinţa pregătirii pentruinundaţii:

Crearea de sisteme informaţionale pentru avertizarea şi prognozarea inundaţiilor;

Elaborarea planurilor de apărare pe bazine hidrografice conform recomandărilor oficiale (MOF nr.385/13 august 1999);

Asistenţă tehnică pentru acţiuni locale din planurile de apărare împotriva inundaţiilor, precum şiconsilierea prefecţilor;

Funcţie de secretariat tehnic pentru Grupul de suport tehnic al comitetului judeţean pentru situaţii de

urgenţă (Ordinul nr. 638/420, dispoziţii ale ME şi MAI); Asigurarea constituirii stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor;

Dezvoltarea tuturor activităţilor economice pentru asigurarea echipamentelor necesare.

Această organizare arată că direcţiile apelor funcţionează în calitate de consilieri tehnici, dar iau şi decizii cuprivire la planurile de apărare împotriva inundaţiilor la nivel de bazin.

ACŢIUNI ÎN CURSUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

ANAR este implicată în situaţiile de urgenţă, acţionând pentru:

Executarea anchetelor permanente asupra evoluţiei inundaţiilor;



39/232



ACŢIUNI DUPĂ INUNDAŢII

Pentru redresarea după inundaţii, ANAR se implică cu următoarele acţiuni:

Pregătirea rapoartelor zilnice privind impactul inundaţiilor şi a rapoartelor de sinteză privindinundaţiile, bazate pe informaţiile transmise de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;

Propuneri de noi structuri de apărare împotriva inundaţiilor şi optimizarea celor existente, inclusivlocalizarea zonelor cu vulnerabilitate redusă, pentru inundaţii controlate;

Organizarea verificării periodice a geometriei râului şi a structurilor (lucrări hidrotehnice şi poduri);

Definirea măsurilor operaţionale obligatorii privind exploatarea lacurilor de acumulare;

Îmbunătăţiri ale prognozării, avertizării şi informării privind inundaţiile din bazinul hidrografic.

2) I NSTITUTUL N AŢIONAL DE H IDROLOGIE ŞI GOSPODĂRIRE A APELOR (INHGA)

INHGA este o instituţie naţională aflată sub autoritatea ANAR. INHGA are atribuţii în ceea ce priveşteactivităţile şi serviciile din domeniul hidrologiei (atât în regimuri naturale, cât şi regimuri modificateantropogen), precum şi în gospodărirea apelor. În special, INHGA elaborează:

Prognoze hidrologice pentru programarea gestionării acumulărilor;

Anuarul hidrologic al apelor de suprafaţă;

Cadastrul apelor (ape de suprafaţă şi subterane);

Sinteze şi regionalizări hidrologice;

Studii hidrologice pentru resursele de apă;

Studii hidrogeologice pentru evaluarea resurselor subterane şi pentru utilizare raţională şi protecţie;

Studii pentru cunoaşterea resurselor de apă pentru planurile de gestionare a bazinelor hidrografice; Studii pentru determinarea zonelor de inundaţii;

Studii şi proiectare pentru reconstrucţia sau renaturarea cursurilor de apă.

Elaborarea şi dif area informaţiilor pri ind in ndaţiile incl si a erti are şi progno are s nt în ansambl în



40/232



Transmiterea de informaţii meteorologice în cursul inundaţiilor.

Aceste informaţii sunt transmise către MM (Direcţia Managementul Situaţiilor de Urgenţă, ca secretariat alComisiei Centrale de Apărare împotriva Inundaţiilor) şi către ANAR, inclusiv INHGA şi direcţiile apelorinteresate.

D. ALŢI ACTORI LA NIVEL NAŢIONAL

1) C ADRUL GENERAL

În conformitate cu art. 6 din Ordonanţa de urgenţă nr. 21 din 15.04.2004, a fost înfiinţat Sistemul Naţional deManagement al Situaţiilor de Urgenţă. Componentele sale sunt:

comitetele pentru situaţii de urgenţă;

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă;

centrele operative pentru situaţii de urgenţă;

comandantul acţiunii.

Acest sistem are rolul de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă şi de asigurare şi coordonare aresurselor umane, materiale, financiare şi de alt tip necesare pentru restabilirea stării de normalitate.

În plus, în temeiul ordonanţei menţionate mai sus, MM asigură funcţia de Comitet ministerial pentru situaţii deurgenţă şi Centru operaţional pentru situaţii de urgenţă.

Astfel, în managementul riscului la inundaţii sunt implicaţi numeroşi actori, în special pentru situaţiile deurgenţă.

2) C OMISIE INTERMINISTERIALĂ: C OMISIA CENTRALĂ DE APĂRARE ÎMPOTRIVAINUNDAŢIILOR (CCAI)

Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor este înfiinţată în conformitate cu articolul 7 din Legeaapelor nr. 107/1996. Aceasta are următoarele competenţe principale: elaborarea strategiei naţionale demanagement al riscului la inundaţii, participarea la elaborarea planurilor de apărare, acţiuni la nivelinternaţional în domeniul riscului la inundaţii, aprobarea planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor.



41/232



Garda Naţională de Mediu este o instituţie publică organizată în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 761/2003 înscopuri de control, cu acţiuni de prevenire şi sancţionare în cazul încălcării legislaţiei din domeniul mediului,inclusiv în domeniul apelor.

E. ACTORI LA NIVEL REGIONAL

1) L A NIVEL DE BAZIN HIDROGRAFIC : COMITETELE DE BAZIN

Comitetele de bazin (câte unul pentru fiecare dintre cele unsprezece bazine hidrografice) au fost instituiteprin mai multe acte normative: Legea apelor nr. 107/1996 (articolul 47), Hotărârea de Guvern nr. 1212/2000,precum şi două ordine ministeriale (nr. 678/2001 şi 179/2002) ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. În plus, normele privind organizarea şi funcţionarea acestora au fost aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1212 din 29.11.2000.

Principalele sarcini ale comitetelor de bazin sunt următoarele: aprobarea planurilor de gospodărire integrată aapelor şi a planurilor de dezvoltare a lucrărilor de gospodărire a apelor, aprobarea planurilor de prevenire apoluării apelor, propuneri de revizuire a normelor şi standardelor de gospodărire a apelor, recomandăriprivind priorităţile de investiţii pentru gospodărirea apelor, informarea publicului.

2) L A NIVEL REGIONAL

ANPM are agenţii regionale. În rest, regiunile administrative nu sunt efectiv implicate până acum înmanagementul riscului la inundaţii.

3) L A NIVEL JUDEŢEAN

C OMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ (CJSU)

În conformitate cu articolul 9 din Hotărârea de Guvern nr. 1491/2004, Comitetul Judeţean pentru Situaţii deUrgenţă (CJSU) are următoarea componenţă: un preşedinte, un vicepreşedinte, membri şi consultanţi.Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă este prefectul. Vicepreşedintele ComitetuluiJudeţean pentru Situaţii de Urgenţă este preşedintele consiliului judeţean. Membrii sunt şefii serviciilor

publice, directorii de instituţii, regii autonome şi societăţi comerciale, directorii agenţilor economice care, prinspecificul activităţilor desfăşurate, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă etc.

În conformitate cu articolul 42 din Ordinul comun MAI/MM nr. 638/420 din 12.05.2005, în cazul prognozăriiatingerii nivelurilor critice, CJSU:



42/232


supraînălţarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de gheţuri de pe cursurile de apă,combaterea poluărilor accidentale, pentru ajutorarea Comitetelor locale în acţiunile de limitare aefectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiihidrotehnice şi poluărilor accidentale;

Asigură coordonarea tehnică, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a acţiunilor de intervenţieoperativă;

Asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă şi asistenţă medicală pentru populaţia sinistrată;

Asigură adăpostirea, hrănirea şi asistenţa veterinară a animalelor evacuate, în cazul depăşiriicapacităţii de intervenţie a Comitetelor locale.

P REFECTUL

În conformitate cu articolul 45 din Ordinul nr. 638/420, prefecţii (şi primarii) au următoarele atribuţii înmanagementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente laconstrucţii hidrotehnice şi poluări accidentale:

Asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei la primării, oficii poştale şi posturi de poliţie;

Asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele de risc ce pot fi afectate deinundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluăriaccidentale;

Coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de apărare şi intervenţie;

Asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologicepericuloase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;

Asigură organizarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor, fenomenelormeteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor şibunurilor materiale, acordarea primului ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazareasinistraţilor, aprovizionarea cu apă şi alimente, asistenţa sanitară a persoanelor afectate, retragereadin consum a produselor contaminate;

Stabilesc, împreună cu agenţii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative pentruidentificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şiutilităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu apă, energie electricăşi gaze naturale;



43/232


Urmăresc întocmirea hărţilor de risc la inundaţii a localităţilor atât din revărsări de cursuri de apă câtşi din scurgeri de pe versanţi şi introducerea lor în Planurile de Urbanism General şi respectarearegimului de construcţii în zonele inundabile, conform prevederilor Legii nr. 575/2001 privindaprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V - Zone de risc natural.

De fapt, chiar dacă aspectele privind apa ar trebui tratate la nivel de bazin, cele mai multe acţiuni şidecizii sunt luate la nivelul administrativ al judeţelor.

4) ACTORI LA NIVEL LOCAL

C OMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ (CLSU)

Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă au următoarele atribuţii generale principale:

Să informeze, prin Centrul operaţional judeţean, cu privire la evenimentele care pot genera situaţiide urgenţă şi cu privire la iminenţa unui asemenea eveniment;

Să evalueze situaţiile de urgenţă apărute pe teritoriul administrativ al acestora, să stabileascămăsurile şi acţiunile specifice care trebuie luate şi să urmărească punerea în aplicare a acestormăsuri;

Să analizeze şi să aprobe planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiarenecesare pentru managementul situaţiilor de urgenţă;

Să informeze comitetul judeţean şi consiliul local cu privire la activităţile desfăşurate;

Să îndeplinească orice alte atribuţii şi sarcini stabilite prin lege sau de organisme sau alte instituţiisuperioare.

În plus, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă:

Asigură permanenţa la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilorhidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privindevoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentare necesare;

Folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc la inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi şi accidente laconstrucţii hidrotehnice, aşa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum şi apopulaţiei aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase şi apoluărilor accidentale;



44/232


podurilor rutiere şi de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte;

Asigură participarea forţelor de intervenţie alcătuite din localnici la acţiunile operative desfăşurate despecialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;

Localizează apele revărsate, precum şi pe cele provenite din infiltraţii şi scurgeri de pe versanţi şi ledirijează în albiile cursurilor de apă, gravitaţional sau prin pompare;

Asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei în cursul unor asemeneaevenimente etc.

C OMUNA

La nivel comunal, în general primarii au atribuţii generale privind sănătatea şi securitatea, precum şi atribuţiispecifice în managementul situaţiilor de urgenţă, în conformitate cu art. 45 din Ordinul nr. 638/420, dejaprezentate mai sus pentru prefecţi.

I.4. CADRUL INSTITUŢIONAL PRIVIND BARAJELE, DRENAREATERENURILOR, UTILIZAREA TERENURILOR ŞI GESTIONAREAIRIGAŢIILOR

A. PRINCIPALELE PĂRŢI INTERESATE

După cum s-a menţionat anterior, principalele instituţii însărcinate cu sistemele de apărare împotriva

inundaţiilor şi cu managementul resurselor de apă sunt următoarele:

Hidroelectrica, atunci când barajele sunt dedicate în principal producerii de energie electrică;

ANIF, atunci când lacurile de acumulare sunt destinate în principal agriculturii;

ANAR, pentru alte lacuri de acumulare şi diguri.

În general, utilizarea terenurilor se află sub controlul primarilor şi prefecţilor în ceea ce priveşte autorizaţiilede construire în zonele naturale şi agricole; MM sau MADR sunt implicate de obicei prin intermediul planurilorstrategice.

B RESPONSABILITĂŢILE SPECIFICE ALE DEŢINĂTORILOR DE INFRASTRUCTURI


E A /123064 /D /SER/RO


45/232


Limitarea dimensiunii pagubelor provocate barajelor sau îndiguirilor din materiale locale, prinexecutarea de lucrări temporare;

Evaluarea obiectivelor socio-economice cu interes în privinţa manevrelor realizate asupra lucrărilorhidrotehnice care pot conduce la pagube în zona de influenţă;

Luarea măsurilor de avertizare/alarmare a obiectivelor din zona de influenţă a evenimentului în cazde pericol iminent de pagube asupra unei construcţii hidrotehnice, utilizând în acest sens sistemelede avertizare/alarmare;

Asigurarea funcţionării fluxului informaţional pentru deciziile de apărare împotriva inundaţiilor şifenomenelor meteorologice periculoase, crescând frecvenţa transmiterii informaţiilor, prognozelor şiavertizărilor către obiectivele periclitate, în conformitate cu dispoziţiile planurilor operative deapărare;

Transmiterea de informaţii privind efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase şicu privire la măsurile luate etc.

I.5. ANALIZĂ SPECIFICĂ A CADRULUI INSTITUŢIONAL SAU AARANJAMENTELOR PREVĂZUTE PENTRU ÎNTREŢINEREASTRUCTURILOR

Astfel cum se detaliază în strategia naţională de management al riscului la inundaţii, în capitolul dedicataranjamentelor instituţionale şi juridice, ANAR, prin intermediul celor 11 direcţii bazinale, este responsabilă cu întreţinerea structurilor, având o misiune de control.

Instituţiile sau deţinătorii privaţi care primesc o solicitare din partea ANAR de a desfăşura acţiuni de întreţinere la structurile lor vor avea obligaţia să facă acest lucru sub controlul ANAR.

II. CADRUL JURIDIC

II.1. PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR DE APĂ

În privinţa managementului resurselor de apă, cadrul juridic aplicat în prezent în România se bazează înprincipal pe următoarele:


I N U N D A T I I EU R O P E A I D / 123064 /D /SER/RO


46/232


le supun spre avizare Grupului de suport tehnic şi spre aprobare Comitetelor judeţene, respectiv almunicipiului Bucureşti, precum şi planuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;

Constituie stocuri de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilo

A6-3-1-2 MP-Trotus PartI RO Final 051109

Documents

Transcript of A6-3-1-2 MP-Trotus PartI RO Final 051109