6. Metodica Activitatilor Din Stagii de Practica

8/17/2019 6. Metodica Activitatilor Din Stagii de Practica

1/25

Universitatea de Ştiinţe Agronomie şi Medicină Veterinară BucureştiFacultatea de Medicină Veterinară

Capitolul VI

Metodica activităţilor din stagiilede practică

Conferenţiar univ.dr. iliana !opescu


2/25

!rincipiile didactice şi aplicarea lor "n stagiile de practică #$%

În desfăşurarea activităţii din stagiile de practică se urmăreşte realizarea de

principii didactice, care vizează desfăşurarea optimă a procesului de învăţământ în vederea atingerii obiectivelor propuse.

!rincipiul orientării ştiinţifice a educaţiei universitare şi a motivării socialea "nvăţării

Se poate aplica la seminariile introductive, în viziunea însuşirii intensiv-participative, când studenţii învaţă să studieze în clasă, asimilează în mod activnoul volum noţional, pot completa şi se pot verifica ( autoevalua folosindu-sede fişele de lucru şi pot lucra pe grupe. !rincipiul se poate aplica la toatevariantele de seminarii şi stagii de practică, în care se pot utiliza fişele de lucru,folosind autocontrolul ca metodă de verificare şi apreciere, utilizând fişe

rezolvate distribuite studenţilor pentru controlul acestora. !rocedând astfelstudenţii capătă mai multă încredere în capacitatea de evaluare obiectivă amuncii lor, capătă motivaţia învăţării.


3/25

!rincipiile didactice şi aplicarea lor "n stagiile de practică #&%

!rincipiul "nsuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor şi deprinderilor' alparticipării conştiente şi active' al activi(ării studenţilor "n procesul de

"nvăţăm)nt.Se poate aplica în cadrul seminariilor de asimilare de noi cunoştinţe, cândstudentul manifestă o atitudine conştientă şi activă, când acumulează noulvolum noţional" la seminarul dezbatere când profesorul cu a#utorul studenţilor,pe baza răspunsurilor primite şi folosind fişe de lucru, prin concluziile ce sedesprind şi prin divizarea discuţiei, întocmeşte sc$iţa noului seminar pe tablă.%e asemenea studentul trebuie să înţeleagă creator cunoştinţele însuşite încare scop la seminariile de recapitulare (de e&emplu' )asele de animaledomestice* se cere studenţilor să completeze planul de recapitulare şi să vinăcu date noi despre rase, din bibliografia indicată. +cest principiu se poate aplicala toate tipurile de seminarii şi stagii de practică, dar în mod special la cele

care solicită studenţii pe parcursul întregii ore de desfăşurare a activităţiididactice în mod activ, deci la seminariile la care munca independentă astudenţilor are cea mai mare pondere. În acest sens se creează motivaţia învăţării prin strânsa legătură între teorie şi practică, se formează convingereacă şi după absolvire, studenţii vor folosi cunoştinţele dobândite în autoeducareşi în perfecţionarea continuă a culturii profesionale.


4/25

!rincipiile didactice şi aplicarea lor "n stagiile de practică #*%

!rincipiul intuiţiei' al interacţiunii concretului cu a+stractul' dintresen(orial şi raţional "n procesul instructiv

Se poate aplica atunci când studenţii au luat contact direct cu realitateaconcretă de e&emplu în timpul seminariilor vizită unde profesorul prezentăaspecte întâlnite, face discuţii, observaţii, întreabă, dezbate cu studenţiiaspectele concrete întâlnite.

!rincipiul legăturii teoriei cu practica' a "nvăţăm)ntului cu viaţaSe poate atinge în orice aspect teoretic care a fost însuşit în legăturănemi#locită cu aspectele practice (vezi seminarul mi&t folosind mi#loace video.

!rincipiul accesi+ilităţii' al luării "n considerare a particularităţilor dev)rstă şi individuale ale studenţilor

Se aplică prin faptul că în toate noţiunile prezentate, din punct de vedere alvolumului, al formei, al gradului de comple&itate, trebuie să se ţină cont devârsta studenţilor, capacitatea lor intelectuală şi de puterea de asimilare şi înţelegere.


5/25

!rincipiile didactice şi aplicarea lor "n stagiile de practică #,%

!rincipiul sistemati(ării şi continuităţii consecinţelor' priceperilor şi deprinderilor sauprincipiul sistemati(ării şi continuităţii procesului instructiv educativ

Se realizează atunci când cunoştinţele, priceperile şi deprinderile sunt transmise, dobândite,după o logică strictă a informaţiei, când sunt abordate sistematic luându-se în consideraremecanismele obiective ale activităţii psi$ice umane. În seminariile desfăşurate, conţinutulriguros ştiinţific cuprins în bibliografia de specialitate, în conformitate cu curricumul universitar,trebuie să se respecte.

!rincipiul cone-iunii inverse' al retroacţiunii

Se realizează prin atingerea obiectivelor propuse şi se asigură un progres real al învăţăriipentru ma#oritatea studenţilor. %e e&emplu în scopul desfăşurării seminariilor de recapitulare,se dă studenţilor un plan de recapitulare pe care aceştia urmează să-l detalieze ca temă. aseminarul de recapitulare propriu-zisă, sistematizarea cunoştinţelor, priceperilor şideprinderilor se poate realiza prin folosirea grupei în stabilirea de noi cone&iuni întrecunoştinţele asimilate, priceperile şi deprinderile dobândite.

!rincipiul "nsuşirii temeinice' a reali(ării temeinice şi dura+ilităţii cunoştinţelor'priceperilor şi deprinderilor &primă necesitatea ca studenţii să asimileze profund cunoştinţele despre creştereaanimalelor, să-şi formeze abilităţi corespunzătoare atingerii competenţelor generale şispecifice cuprinse în conţinuturile curricumului, pentru a fi capabili să le utilizeze şi dupăabsolvire în mod creator în munca profesională, în viaţa socială, în autoeducare şi educaţiapermanentă.


6/25

.$./elimitări conceptuale privind domeniul psi0ologieiv)rstelor (/

!entru termenul de psi$ologia vârstelor*, în dicţionarele de specialitate

româneşti sunt oferite traduceri în limba engleză prin developmentps0c$olog0*, ps0c$olog0 of life (life span ps0c$olog0*, în limba francezăps0c$ologie du d1veloppement* sau în limba germană nt2ic3lung!s0c$olog0* (germ. Entwicklung 4 dezvoltare. %e asemenea, ma#oritateadefiniţiilor oferite pentru psi$ologia vârstelor conduc la ideea că termenul dedezvoltare* este termenul central. 5ermenul de psi$ologia dezvoltării* tinde să

se substituie termenului de psi$ologie genetică* pe de o parte pentru căambele se ocupă de studiul schimbării , fără a o delimita strict la perioadacopilăriei, şi pentru că ambele se referă la sc$imbări de ansamblu care seproduc de-a lungul evoluţiei de la începutul vieţii până la sfârşitul ei. Psihologiadezvoltării (în engl. ife span ps0c$olog0* a progresat mai mult în ţărileanglo-sa&one decât în 6ranţa, fapt care face să se impună astfel termenul

provenit din limba engleză. Psihologia dezvoltării are în vedere studiul evoluţiei ,dar şi a involuţiei proceselor sau comportamentelor. 6olosirea termenului depsi$ologia dezvoltării*, spun cercetătorii francezi citaţi, aduce o desc$idere înplus şi o mai bună clarificare prin evitarea utilizării cuvântului genetic* care arrestrânge, spun ei, psi$ologia dezvoltării la procesele evolutive.


7/25

.&. !erspective teoretice cu privire la de(voltarea umană

7evoia umana de încadrare logică a fenomenelor observate conduce la crearea

de ipoteze şi teorii care încearcă să e&plice realitatea în integralitatea sa. 5eoria într-o definiţie largă este organizarea datelor, ideilor şi ipotezelor într-o manierăcoerentă inter-relaţionată cu aspect generalizator, mergând până la principii şilegi. +ceste afirmaţii, concepte, ipoteze, principii, organizate în teorii caută să oferee&plicaţii, dar şi predicţii pentru fenomene, atât pentru timpul prezent, cât şi

pentru viitor.Studiul teoriilor dezvoltării este important, deoarece oferă posibilitatea de a prividincolo de datele concrete ale dezvoltării fizice şi psi$ice, construind cadree&plicative şi compre$ensive asupra dezvoltării umane ca fenomen.8 teorie asupra dezvoltării se poate focaliza doar asupra dezvoltării cognitive,aşa cum este cazul teoriei dezvoltării cognitiv-constructiviste a lui 9. !iaget sau

a dezvoltării psi$oafective cum este cazul teoriilor psi$analitice, tocmai de aceeao viziune integratoare este necesar să cuprindă cât mai multe dintre teoriileprezente în câmpul cercetării psi$ologiei dezvoltării. În sinteza prezentată aici vom trece în revistă behaviorismul , teoriile învăţăriisociale, teoria cognitiv-constructivistă a lui 9. !iaget.


8/25

1ri2 1ri2son 3 teoria de(voltării psi0osociale

ste unul din cei mai importanţi continuatori ai lui 6reud, a cărui teorie arerelevanţă pentru psi$ologia dezvoltării copilului. În :;ercetările lui ri3son şiscrierile sale au e&tins gândirea psi$analitică la domenii cum ar fi antropologiaculturală, psi$ologia socială, dezvoltarea copilului, psi$ologia gestaltistă,

literatura şi arta. 8pera lui ri3son vine în spri#inul profesioniştilor şi esteorganizată în cercuri care depăşesc cercurile psi$analitice ale teoreticienilor şipracticanţilor între acestea fiind activităţile sociale, educaţia specială,educaţia timpurie, îngri#irea copilului, psi$iatria, psi$ologia şi consiliereaconfesională.5eoria dezvoltării personale şi sociale a lui ri3son propune abordarea

stadială a formării personalităţii pe latura socializării. %acă psi$ologia copiluluidescrie o dată cu !iaget dezvoltarea cognitivă a copilului, teoria lui ri3ri3son propune o stadialitate a dezvoltării cunoaşterii sinelui în interacţiuneacu ceilalţi, respectiv, accentuează asupra mediului social al dezvoltăriicopilului .


9/25

Conceptul de mi4loc de "nvăţăm)nt

Mi4locul de "nvăţăm)nt este un concept prin care se înţelege

totalitatea resurselor materiale ale procesului de învăţământ învestitecu anumite funcţii pedagogice pentru a uşura comunicarea, înţelegerea, formarea noţiunilor şi deprinderilor, fi&area, evaluarea şiaplicarea cunoştinţelor dobândite în practică, precum şi consolidareaabilităţilor de muncă. +ceste mi#loace manifestă un anumit potenţial

pedagogic care se valorifică în seminar pentru realizareao+iectivelor sta+ilite şi influenţează în mod direct gradul departicipare al studenţilor la desfăşurarea procesului de învăţământ,mergând până la individuali(area "nvăţăturii.Folosirea cu măiestrie de profesor n seminarii! mi"loacele denvăţăm#nt influenţează n mod substanţial procesul de cunoa$tere!constituie un suport material al g#ndirii $i sporesc considerabil

posibilităţile de investigaţie% &e asemenea antrenează capacităţilecognitive $i motrice $i! n acela$i timp! declan$ează o atitudineafectiv'emoţională! n scopul obiectivelor urmărite%


10/25

Clasificare

Mi4loacele de "nvăţăm)nt prin aportul lor adus educaţiei, uşurează cultivareafrumosului şi esteticului, a ec$ilibrului sufletesc. le se pot grupa înurmătoarele categorii'- mijloace de învăţământ, ce includ mesaj didactic;- mijloace de învăţământ, care uşurează transmiterea mesajelordidactice.

Mijloace de învăţământ, ce includ mesaj didactic cuprind:- obiectele naturale, originale' animale vii, ierbare, acvarii, etc"- obiecte nenaturale' mac$ete, modele, mula#e, etc"- suporturi grafice' $ărţi, planşe, panouri, etc"- mi#loace simbolice' tabele cu formule, planşe cu litere, sc$eme structurale"

- mi#loace te$nice' dispozitive, filme, discuri, casete video sau audio.A doua categorie' conţine următoarele mi4loace5- instrumente, instalaţii de laborator"- ec$ipamente te$nice, calculatoare, maşini de instruire"- instrumente muzicale şi aparate sportive, etc"


11/25

Funcţiile pedagogice ale mi4loacelor de "nvăţăm)nt (:

6iecare mi#loc de învăţământ în parte posedă anumite virtuţi dar el poate fieficient numai atunci când el este folosit >8)>5, în ansamblul strategieididactice.6olosirea corectă şi eficientă înseamnă să cunoşti funcţiile pedagogice aleacestuia'FU6C7IA /1 C8MU6ICA91 (informare constă în însuşirea mi#loacelor de învăţământ de a comunica direct informaţiile despre obiecte şi fenomene

studiate. În această categorie intră mi#loacele audio vizuale. le oferă mareleavanta# că pot să reprezinte originalul, să transmită într-o anumită unitate detimp o cantitate sporită de informaţie, în comparaţie cu alte mi#loace. În cadrul seminariilor de asimilare, dobândire, însuşire de noi cunoştinţe sefolosesc mi#loacele audio-vizuale. +cestea condensează simţitor e&punerea încadrul seminariilor şi, în acelaşi timp o fac mai atrăgătoare, mai interesantă,

mai dinamică.FU6C7IA IU:;9A;IV 3 /1M86:;9A;IV


12/25

Funcţiile pedagogice ale mi4loacelor de "nvăţăm)nt (/

FU6C7IA F89MA;IV 1/UCA;IV


13/25

Funcţiile pedagogice ale mi4loacelor de "nvăţăm)nt (D

FU6C7IA 1:;1;IC<%ecurge din posibilităţile unor mi#loace de învăţământ de a contribui ladezvoltarea capacităţii de înţelegere şi aprecierea a frumosului.FU6C7IA /1 9A7I86AI=A91 A 1F89;UUI >6 AC;IVI;A;1A /1!91/A91?>6Vu a#utorul acestor mi#loace se obţin o serie deinformaţii referitoare la rezultatele procesului de învăţământ (cunoştinţe stocate,capacităţi şi deprinderi formate. Studenţii sunt puşi astfel să identifice, sădescrie, să compare.


14/25

Metode de "nvăţare 3 predare

!rograma analitică pune accentul pe modul practic de învăţare, adicămodalitatea prin care studenţii sunt încura#aţi să-şi asume

responsabilitatea în procesul de învăţare. !rofesorul trebuie să creeze oatmosferă plăcută la ore, pentru a se obţine cele mai bune rezultate.!I9AMI/A >6V


15/25

6oi tendinţe ale metodologiilor didactice

În cadrul sistemului educativ, metodologia didactică se cere să fiestabilă şi uşor sc$imbătoare, în dependenţă de mişcările ce au loc peplan educativ şi social, în scopurile educaţiei, conţinuturile educaţiei,cererilor noi a studenţilor şi comunităţii. necesar ca, metodologia să

fie fle&ibilă la perturbaţiile, ce au loc în cadrul procesului educativ.8 te$nologie metodică este considerată calitativă, în cazul în care esteuşor de sc$imbat, în cazuri şi situaţii noi, ale învăţământului modern.7u putem spune că metoda respectivă este bună sau rea, ca idee, cinumai în cazul în care nu dă rezultate bune atunci cînd este implantatăla o realitare a vieţii. >alitatea unei metodologii, mai depinde de aspect,doza#, combinaţii ale procedeelor utilizate.


16/25

Metodologia didactică' are forma unei caracatiţe' ale căreidirecţii sunt5

Glansarea în practică a metodelor şi procedeelor noi, care să rezolve cazuri noi de învăţare"Gdezvoltarea metodologiei, prin sc$imbarea unor metode şi procedee, din alte direcţiiproblematice, dar care pot soluţiona unele cerinţe"Gutilizarea mai largă a unor metodologii şi procedee, cu aspect activ şi participativ.Glărgirea folosirii unor combinaţii de procedee, prin eliminarea unor caracteristici, dar nuprin dominanţă metodologicăGlipsirea de o metodă dominantă, în favoarea unei metodologii fle&ibile şi variate, să fie

un a#utor necesităţilor studenţilor, să se modifice în dependenţă de noile cerinţe aleeducaţiei"G instrumentalizarea corectă a metodologiei prin utilizarea unor te$nici de învăţarecorespunzătoare, care au un aport în dezvoltarea metodelor de predare-învăţare"Glărgirea utilizării unei metode, care cere componente relaţionale ale procesului educativ,cum ar fi, comunicarea dintre profesor-student, student-student"G fi&area drepturilor studenţilor de învăţare prin participarea vizavi faţă de alţi studenţi"

Gsublinierea tendinţei de predare-învăţare a metodei didactice"G lărgirea metodelor de căutare şi identificare ale cunoştinţelor"G cultivarea metodelor de autoinstruire, autoeducare, autoevaluare continuăG promovarea unor metode, care au scop direct de a a#uta studenţii"Gadecvarea metodelor la mediul ambiant.


17/25

Clasificarea metodologiilor didactice

8 metodă se caracterizează prin dominarea unor procedee într-un anumit timp, şi se pot sc$imba, astfel încât metodacorespunzătoare să fie clasificată altfel.

În clasificarea metodologiei didactice, se respectă următoarele'Gcriteriile de clasificare trebuie să fie aceleaşi, nerepetate"

Gclasificarea trebuie să fie completăGclasele, în care sunt plasate metodologiile, nu trebuie să serepete"


18/25

a) din punct de vedere istoric:- metode tradiţionale' e&punerea, conversaţia, e&ercitiul etc."

- metode moderne: algoritmizarea, problematizarea, brainstorming-ul,instruirea programată). din punct de vedere al e!tinderii s"erei de aplicailitate:G metode generale' e&punerea, prelegerea, conversatia, cursul magistral etc."G metode particulare' e&erciţiul moral sau e&emplul, în cazul educaţiei morale.c). din puct de vedere a prezentării cunoştintelor:

G metode verale, bazate pe cuvantul scris sau rostit"G metode intuitive, bazate pe observarea directă,senzorială a obiectelor şifenomenelor realităţii.d). din punct de vedere al angajarării studenţilor la lectie:G metode e!pozitive , centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultareapasivă

G metode active, care suscită activitatea de e&plorare personală a realitătii.e). după "uncţia didactică principală:G cu funcţia principală de predare şi comunicare"G cu funcţia principală de "i!are şi consolidare;G cu funcţia principală de veri"icare şi apreciere a rezultatelor muncii.

>n re(ultat e-istă următoarele clasificări posi+ile #$%5


19/25

"). din punct de vedere al însuşirii materiei:( metode algoritmice! bazate pe secvenţe operaţionale, stabile, prestabilitconstruite"( metode euristice! bazate pe descoperire proprie şi rezolvare de probleme.g). din punct de vedere al structurării muncii:( metode individuale! pentru fiecare student individual"( metode de predare'nvăţare n grupuri) de nivel sau omogene şi pe grupeeterogene"( metode frontale! cu întreaga clasă( metode combinate! prin alternări între variantele de mai sus%#). după modul de percepţie - învătare conştientă, prin descoperire:( metode bazate pe nvăţarea prin receptare) e&punerea, demonstraţia cucaracter e&pozitiv"( metode care apar n preponderent descoperirii diri"ate) conversaţia euristică,

studiul de caz"( metode de descoperire propriu'zisă) e&ercitiul euristic, brainstorming-ul etc.i). după sc#imării produse la studenţi:( metode heterostructurante) transformarea se produce prin altul, ca în cazule&punerii, conversaţiei, studiului de caz, problematizării etc."( metode autostructurante) individul se transformă prin sine, prin descoperirii,

e&ercitiului

>n re(ultat e-istă următoarele clasificări posi+ile #&%5


20/25

:trategii de "nvăţare activă şi diferenţiată

:tilurile individuale de "nvăţare sunt5GvizualGauditivGpractic

Fiecare dintre acestea au caracteristici proprii' astfel5Gstilul vizual se bazează pe sublinierea cuvintelor, vederea

informaţiei HGstilul auditiv se bazează pe ascultare sau citirea cu voce tare HGstilul practic îşi bazează conţinutul seminarului sau e&ecută

practic sarcinile care i se atribuie


21/25

:trategia de predare sta+ilită "n funcţie de stilurile de "nvăţare ale studenţilor5

Scopul predării prezentat în modgeneral Metoda

Strategii de predare

vizual auditiv practic

Eplorarea şi influenţarea opiniilor!atitudinilor etc" discuţie # $$ $$

ferirea de informaţii& de la teorie la practică

suport de curs

$$ $$ $$fişe de lucru

demonstraţia $$ # $$

Eersarea practicilor demonstraţia $$ # $$

De'voltarea lucrului în ec(ipă

teme

proiecte $$ $$ $$

)nali'a şi evaluarea învăţării

test $$ $$ #

evaluarea practică # # $$

proiect $$ # $$


22/25

!romovarea metodelor activ?participative

Sub genericul metode activ participative, se încadrează toate acelemetode care promovează un tip activ de învăţare, o învăţare activă* sauoperatorie*. !entru a desluşi aceste înţelesuri este necesar să se facă o

distincţie între două tipuri esenţiale de învăţare' învăţarea figurativă* şiînvăţarea activă*, astfel, în timp ce învăţarea figurativă* are tendinţa sărămână la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe elementeimagistice, intuitive în structurarea cunoaşterii, de unde preferinţele sale pentrumetodele demonstrative şi cele perceptive care îndeamnă studenţii la activităţide tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii, imitaţie etc.,

următoarea presupune cu totul altceva. Specific acesteia este faptul că eaanga#ează operaţiile de gândire şi de imaginaţie, apelează la structurile mintale structurile operatorii şi structurile cognitive de care dispune studentul şi decare el se foloseşte ca de nişte instrumente în susţinerea unei noi învăţări. Seacordă prioritate utilizării unor metode prin care se stimulează strângerea deinformaţii, prelucrarea şi sistematizarea informaţiilor, asocierea de informaţii,producerea de idei, căutare de soluţii, organizare şi reorganizare progresivă aideilor, interpretare, refseminar personală, comunicare, interacţiuni libere,inventivitate, creaţie etc. +ceste acţiuni presupun un efort propriu detransformare a reprezentărilor, de producere a unor noi informaţii şi structurimintale, pentru cel care învaţă.


23/25

Metodele şi dotarea didactico?materială În stabilirea metodelor nu se pot negli#a condiţiile reale, materiale

şi de mediu fizic în care se e&ercită activitatea de predare-învăţare şi în primul rând mi#loacele folosite în acţiunile manuale, material

didactic, te$nici audio-vizuale, aparate şi instrumente de laborator,ec$ipament te$nic de atelier etc. a care se adaugă dotarea cu spaţiişi mobilier corespunzător. >$iar şi învăţării verbale îi esteindispensabilă un anumit suport intuitiv, concret, pe care îl găseşte înprezenţa unui material didactic de tipuri foarte variate' imprimate,

proiecţii fi&e sau dinamice etc. >u atât mai mult metodelee&perimentale solicită cu necesitate aparatură şi instalaţii specifice delaborator.

stimarea şi alegerea mi#loacelor sunt fondate şi ele pe postulatuleficienţei, ceea ce este condiţionat nu numai de calitatea lor intrinsecă,ci şi de modul în care sunt integrate în procesualitatea didactică, faptce ţine de metodologia aplicată. Cndiferent de categoria căreia îiaparţin, mi#loacele servesc la ridicarea eficienţei şi calităţii învăţăriinumai când ştim cum să le selecţionăm şi să le folosim #udicios, numaicând sunt subordonate atingerii obiectivelor prestabilite şi uneimetodologii avansate, active.


24/25

Metodele şi formele de organi(are a procesului de "nvăţăm)nt

8rgani(area activităţii universitare' fie în forma frontală ori colectivă,fie în ec0ipe sau individual' ori com+inatorie, bazată, între altele pe o

grupare fle&ibilă şi mobilă a studenţilor, cu trecere de la activităţi cu grupurimari, la acţiuni în grupuri mici, omogene şi apoi la activităţi individuale, reclamă în mod inevitabil, o metodologie adresată acestor forme organizatorice.

%eşi, prin natura ei, învăţarea ţine de activitatea individuală, personală,care nu poate fi cu nimic înlocuită, nu este mai puţin adevărat că relaţiileinterpersonale (de grup constituie şi ele un factor indispensabil învăţării, sub

foarte multe aspecte. %iferenţele de formă de organizare a activităţii instructiveconduce, prin forţa lucrurilor, la diferenţa de eficienţă a metodologiei aplicate. +ctivităţile frontale cu grupuri mari (ani de studii se vor desfăşura sub formade prelegere" activităţile cooperatiste în colectivul clasei destinate elaborăriiunor noi concepte, rezolvării de probleme, influenţării atitudinilor şi opiniilor etc. reclamă discuţia sau dezbaterea în comun" munca în ec$ipă este

convenabilă efectuării unor lucrări e&perimentale de laborator, unor aplicaţiipractice de teren etc., după cum muncii individuale îi corespund prin e&celenţălectura, studiul pe baza te&tului scris, refseminarul personală, utilizareainstruirii programate etc.


25/25

Folosirea strategiilor de tip participativ

+ceste strategii nu trebuie rupte de cele tradiţionale, ele marc$ează unnivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice.

!rin metode activ-participative înţelegem toate situaţiile şi nu numaimetodele active propriu-zise în care studenţii sunt puşi, care-i scot pe studenţidin ipostaza de obiect al formării şi-i transformă în subiecţi activ-coparticipanţila propria lor formare. +ctivizarea constă, deci, în imobilizarea şi anga#areaintensă a tuturor forţelor psi$ice de cunoaştere şi de creaţie ale studenţilor, înscopul obţinerii în procesul de învăţământ a unor performanţe ma&ime, însoţite

constant de efecte instructiv-educative cu rol pozitiv pentru dezvoltarea tuturorcomponentelor personalităţii*. I. +llport considera că participarea estefundamentală pentru învăţare. !articiparea se poate produce la un nivel simplude atenţie, la nivelul acţiunii motorii (anga#area în sarcină" la nivelul cel maisemnificativ din toate, ea rezidă în anga#area eu-lui şi rstudentanţa personalăJ*. +ceste consideraţii îl vor conduce pe psi$ologul american la valorificarea legii

participării (formulată de către Kaggard şi )ose' >ând un individ are un rolactiv într-o situaţie de învăţare, a tinde să dobândească răspunsul caretrebuie învăţat mai repede şi b acest răspuns tinde să fie mai stabil, decâtatunci când individul rămâne pasiv*.

6. Metodica Activitatilor Din Stagii de Practica

Documents

Transcript of 6. Metodica Activitatilor Din Stagii de Practica