5 Luminita Margau

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010

61

CREATIVITATEA ŞI STIMULAREA

ACESTEIA LA VÂRSTELE

COPILĂRIEI

Luminiţa MARGĂU Grădiniţa Nr. 21, Târgu- Jiu

Rezumat: Creativitatea poate fi definită şi caracterizată mai ales prin capacităţile specifice umane ce coparticipă la generarea noului în forme variabile de expresie şi realizare. Aceasta se referă la capacitatea de acţiune transformatoare, generatoare de noi valori şi noi semnificaţii.

Cuvinte cheie : creativitate, vârsta preşcolară

Creativitatea constituie tot mai mult una din implicaţiile umane esenţiale ale culturii şi civilizaţiei contemporane, ale oricărui progres social. Aceasta constituie una din cele mai importante valori umane, sociale şi educaţionale. Ca sistem de potenţialităţi umane apte să contribuie la generarea noului în diversele lui ipostaze, creativitatea angajează cele mai nobile virtuţi ale omului, tinzând spre împlinire şi universalizare umană, prin desăvâşire şi autorealizare social-valorică. Putem vorbi de o polisemie a conceptului de creativitate – respectiv despre o pluralitate de sensuri conferite acestui fenomen complex în viziunea diferiţilor autori. Sensurile iniţial adoptate cu privire la creativitatea au vizat mai ales “gândirea productivă, creatoare” sau imaginaţia constructivă-creatoare. De cele mai multe ori, creativitatea este abordată prin “factorii” ei definitorii de: fluiditate, flexibilitate, capacitate de elaborare si originalitate; de asemenea, ea a fost raportată la fenomenele: ingeniozitate, capacitate novatoare de rezolvare a problemelor, adaptare şi

CREATIVITY AND ENCOURAGE TO

CHILD AGES

Luminiţa MARGĂU Kindergarden No. 21, Târgu-Jiu

Abstract : Creativity can be defined and characterized mainly by the human capabilities by new generation co-participants in various forms of expression and execution. It refers to the ability to act transformers, generating new values and new meanings. Of course, creativity also refers to "find a solution, ideas, problems, methods even if not new to society, but are obtained on an independent path by topic.

Key words: creativity, preschool age,

Creativity is increasingly one of the essential human implications of contemporary culture and civilization, of any progress social. It is one of the most important human values, social and educational. As a system of human potential able to contribute to the new generation in his various positions, creativity engages the noblest of human virtues, tending to human fulfillment and universal meaning through social perfection and self-value. Thus concept of creativity is a polysemantic one, with a plurality of meanings conferred on this complex phenomena, originally adopted in view by different authors. Directions on creativity have focused especially "productive thinking, creative" or constructive, creative imagination. Most times, creativity is approached by "factors" defined by: fluency, flexibility, originality and capacity development, it also has been reported phenomena: ingenuity, innovative problem-solving capacity, adaptation and spontaneity in



62

spontaneitate în geneza noului. Creativitatea poate fi definită şi caracterizată mai ales prin capacităţile specifice umane ce coparticipă la generarea noului în forme variabile de expresie şi realizare. Ea se referă la capacitatea de acţiune transofrmatoare, generatoare de noi valori şi noi semnificatii. Desigur, creativitatea se referă şi la ”găsirea unei soluţii, idei, probleme, metode care chiar dacă nu sunt noi pentru societate, dar sunt obţinute pe o cale independentă de către subiect”. Putem vorbi nu numai de o creativitate validată social, ci şi de o creativitate individuală-psihologică accesibilă şi copiilor – fiind specifică nivelelor timpurii de dezvoltare a individualităţii umane. În acest sens, Al. Roşca sublinia că: ”prin creativitate se înţeleg adeseori factorii psihologici potenţiali ai unor viitoare performanţe creatoare”, în anumite domenii din sfera activităţii umane. Aşadar, creativitatea cuprinde nu numai nivelul elevat al elaborărilor impunătoare, inedite şi revelatorii sub aspectul valorii lor sociale, ci şi acele disponibilităţi ce permit generarea noului raport cu experienţa proprie subiectului. Această formă de “creativitate psihologică” - ce poate fi corelată cu ceea ce I. A. Taylor – numea “creativitate expresională” (în care noul descoperit este nou doar în raport cu experienţa proprie subiectului) poate defini natura specifică fenomenelor creative accesibile în mod curent vârstelor copilăriei; ea poate cuprinde diversitatea producţiilor spontante ale copiilor care dobândesc aspectul de originalitate sau inedit, producând efectul de surpriză chiar dacă ele nu pot fi noi în raport cu experienţa socială şi valorile anterior validate social. Premise şi factori favorizanţi privind stimularea potenţialului creativ la preşcolari Preşcolaritatea este apreciată tot mai mult ca vârsta ce cuprinde cea mai importantă experienţă educaţională din viaţa unei persoane; pe parcursul ei, înregistrăm

new genesis. Creativity can be defined and characterized mainly by the human capabilities by new generation co-participants in various forms of expression and execution. It refers to the ability to act transformers, generating new values and new meanings. Of course, creativity also refers to "find a solution, ideas, problems, methods even if not new to society, but are obtained on an independent path by topic. We can speak not only validated social creativity, but creativity and individual-psychological accessible to children - levels are specified early development of human individuality. In this sense, Al. Roşca emphasize that "creativity is often understand the psychological factors of future performance potential of creative" in some areas of the sphere of human activity. So, creativity includes not only elevated levels of elaborations impressive, original and revealing in terms of their social value, but those new report availability to afford their own experience of the subject. This form of "psychological creativity", which can be correlated with what I. A. Taylor - called " expressly creativity(where new is discovered again only in relation to personal experience matter) can define the specific nature of creative phenomenon currently available childhood ages , it may include diversity spontaneous productions of children who acquire the appearance of originality or novelty, surprising effect even if they can not be compared with our previously validated social experience and social values. Assumptions and risk factor stimulating the creative potential in preschool Preschoolers is appreciated more than age that includes the most important educational experience of a person's life,



63

ritmurile cele mai pregnanate în dezvoltarea individualităţii umane şi unele din cele mai semnificative achiziţii cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale. De aceea, nu putem face abstracţie de una din dimensiule esenţiale pentru întreaga dezvoltare şi afirmare a personalităţii – creativitatea. Din această perspectivă, subliniem că profilul psihologic al vârstei preşcolarităţii cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea potenţialului creativ. Avem în vedere dinamismul, impetuozitatea şi expresivitatea proprii aceste vârste, acel freamăt permanent sau acea vibraţie şi efervescenţa lăuntrica ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilităţi de exteriorizare spontană şi autoexpresie însufleţită, analoage oricărui elan creator. Putem considera drept condiţii favorizante pentru stimularea creativităţii la preşcolari nu numai dinamismul său general, ci şi nevoia sa pentru activitate, tendinţa sa spontană către autoexpresie, spiritul său investigativ de căutare a unor răspunsuri în faţa noului (în consens cu vârsta întrebărilor, ”de ce”); toate aceste tendinţe fireşti (naturale) spre activism intelectual, imaginativ şi practic constructiv-novator (exprimată şi în nevoia de elaborare, de creaţie a cuvintelor, de structurare a unor noi povestiri în consens cu bogăţia imaginaţiei lor) sunt corelate acelor disponiblităţi mai generale pentru joc la copil. Activităţile ludice sunt purtătoare ale unor multiple virtuţi formative în dezvoltarea psihică generală a copilului şi, implicit, în dezvoltarea creativităţii. Întrucât jocul, prin excelenţă, constituie cadrul specific al unui antrenament al spontaneităţii si al libertăţii de expresie, el constituie un stimul important în cultivarea receptivităţii şi sensibilităţii, a mobilităţii şi flexibilităţii psihice. În cazul copiilor, jocul îl angajează “într-o comunicare multilaterală, le stimulează dezvoltarea capacităţii de a trăi din plin, cu pasiune, fiecare moment, organizând tensiunea proprie acţiunilor cu finalitate realizată. Noi considerăm major acest

during her most Pregnana record pace in the development of human individuality and some of the most significant acquisitions with obvious echoes to the later stages of its development. Therefore we can not ignore the essential dimensions of entire development and affirmation of personality - creativity. From this perspective, we emphasize that the psychological profile of preschoolers age includes many favorable assumptions for the cultivation of creative potential. We have the dynamism, their impetuosity and expressiveness this age, that tiny permanent or vibration and effervescence and inner child that give specific notes creative to dynamism, exteriorization self-expression, spontaneous and animated, similar to any designer. We consider as favorable conditions for fostering creativity in preschool not only the dynamism, but also his need for activity ,spontaneous tendency to self-expression spirit or investigative search of answers to the new (in line with the old question, "why "), all these natural tendencies (natural) to activism intellectual imaginative, innovative and practical design (expressed in need of development, the creation of words, the structuring of new stories in line with the richness of their imagination) are related to those availabilities wider for the game to children. Playful activities are carriers of many virtues of training in child development and overall mental thus creativity. Therefore the game, par excellence, is the specific training of a spontaneity and freedom of expression, it is an important stimulus to the cultivation of responsiveness and sensitivity, mobility and flexibility psychic. in case of children, game hires "multilateral communication in an , stimulates the development of capacity to live fully, with passion, every time, organizing their



64

fenomen pentru însuşi “antrenamentul” capacităţii de mobilizare şi drecţionare adecvată a energiilor umane specifice tensiunii acţional- creatoare. În sfera premiselor psihologice ale creativităţii, putem menţiona, de asemenea, capacitatea de intercombinare a unor elemente perceptive, de elaborare a unor compoziţii noi, atracţia pentru fabulaţie, pe baza bogatelor fantezii. Toate acestea constituie elemente intim corelate cu acel dinamism sau freamăt lăuntric ce mediază orice act creativ. Aşadar, putem vorbi la vârsta preşcolarităţii de prezenţa multor premise de ordin operaţional-cognitiv şi afectiv motivaţional ce pot fi propice pentru realizarea într-un stil creativ al activităţilor din gradiniţă, astfel încât să se cultive sistematic potenţialul creativ si posibilităţile de expresivitatea originală la vârsta preşcolarităţii. Desigur, pot surveni multiple aspecte diferenţiale privind manifestările creative ale preşcolarilor, comparativ cu cele proprii şcolarităţi sau vârstelor adulte; de asemenea, putem menţiona anumite aspecte diferenţiale chiar pentru preşcolarii de diferite vârste. Este ştiut că, de pildă, dacă la vârsta preşcolară mică elaborările plastice imaginative sunt mai puţin conturate şi neorientate de o intenţionalitate creatoare, la preşcolarul mare se conturează caracterul intenţional, conştient şi dirijat al elaborărilor imaginative. Mai mult decât atât, chiar pentru preşcolarii de aceleaşi vârste putem constata prezenţa multiplelor aspecte diferenţiale în funcţie de zona preferenţială de expresie creativă (în concordanţă cu aspectele aptitudinale, de ordin diferenţial) şi, respectiv, orientarea lor distinctă mai ales spre anumite domenii de expresie creativă. Un rol important pe această direcţie revine nu numai activităţilor de joc liber-constructiv, activităţilor de elaborare imaginativă a unor povestiri, ci mai ales activităţilor practice-constructive care se impun a fi amplu valorificate în stimularea şi cultivarae creativităţii.

own actions with purpose voltage realized. We consider himself a major phenomenon for "training" capacity to mobilize human energy and adequate direction are specific blood-creative act. Psychological assumptions in the field of creativity, we can mention also combination ability of perceptual elements, to develop compositions new attraction for fabrication, based on their rich fantasy. All these elements are intimately linked with that tiny inner dynamism or any act which mediates creativity. So, we speak in this age preschoolers prompted many operational, cognitive and emotional motivation that may be conducive to a creative style activities in kindergarten, so as to systematically cultivate creative potential and possibilities of expressive original preschoolers age. Of course, many issues may arise concerning events differential creative preschoolers, compared with their schooling or adult ages, also, we can mention some issues even for Preschoolers of different ages. It is known that, for example, if the small preschool imaginative elaborations are less plastic and untargeted outlined a creative intentionality, to high school age is shaping intentional, conscious and directed the imaginative elaborations. Moreover, even for Preschoolers the same age we find this differential depending on many aspects of the preferred creative expression (in accordance with aspects of skills, order differential) and, respectively, especially the distinction orientation towards certain domains of expression creative. An important role in this direction is not only self-constructive play activities, activities for the development of imaginative stories, but also practical-construction activities are required to be widely exploited and cultivated by



65

Tendinţa spontană spre creaţia cuvintelor şi asimilarea limbajului ca unealtă sufletească pentru construcţia noilor imagini cât şi pentru expresia şi comunicarea propriilor gânduri şi trăiri afective ale copilului,sunt insotite de expresivitatea comportamentului socio-afectiv;toate acestea confera noi premise de ordin psihologic semnificative pentru asigurarea posibilitatilor afective de antrenare si cultivare a potentialului creativ la vârsta preşcolarităţii. Posibilităţi de stimulare şi antrenament creativ la preşcolari Stimularea ptentialului creativ presupune utilizarea unui sistem complex de modalităţi de acţiune socio-educaţională (a unor strategii de influenţare pozitivă prin utilizarea unor procedee didactico-metodice concrete, precum şi a unui stil socio-relaţional menit să contribuie la geneza acelei atmosfere sau acelui climat propice afirmarii libere, plenare a tuturor disponibilităţilor creative ale copiilor). Condiţiile sau factorii de ordin general care pot contribui la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ se referă la calitatea interacţiunilor subiectului cu mediul socio-cultural, cu universul valorilor. Cultivarea creativităţii copilului - în formele sale specifice de expresie la vârsta copilariei - poate constitui o premisă pentru dezvoltarea şi afirmarea creativităţii la nivelul vârstelor ulterioare, inclusiv, la nivelul maturităţii proprii vârstelor adulte. Desigur, împlinirea potenţialului creativ al copiilor este în funcţie de contextul socio-educaţional în care se dezvolta copilul, de climatul instructiv-educativ, de mediul socio-relaţional în care se integrează şi care (toate, împreună) pot concura la dezvoltarea şi afirmarea polivalentă a unor capacităţi de muncă şi creaţie independentă încă din perioada copilăriei. În acelaşi sens, atmosfera sau climatul psihosocial în care îşi desfăşoară activitatea copilul constituie aspectul hotărâtor. Putem sublinia rolul unui climat caracterizat prin deschidere şi stil relaxat de muncă şi creaţie,

stimulating creativity. Spontaneous tendency towards creation of words and language assimilation as a spiritual tool to build new images and for expression and communication of thoughts and feelings of their child's behavior are accompanied by social and emotional expressiveness; however those gives significant psychological prerequisites for ensuring the emotional possibilities of training and cultivation of creative potential of preschoolers age. Opportunities for training and creative stimulation during preschool period Stimulating creative potential involves using a complex system of socio-educational ways of action (a positive influence strategies using specific methodological and didactic processes, as well as a socio-relational style meant to contribute to the genesis of that atmosphere and that climate-friendly free affirmation, all the available creative sessions for children). General conditions or factors that can stimulate and develop creative potential topic relates to the quality of interactions with socio-cultural values with the world. Fostering creativity in the child-specific forms of expression in his childhood, may be a prerequisite for development and affirmation of creativity in the later ages, including adults ages. Of course, reaching the creative potential of children is based on socio-educational context in which children grow, the climate of the educational, social and relational environment that is integrated and that (all together) can compete in the development and affirmation of versatility capacity of independent work and creative since childhood. Likewise, psychosocial atmosphere or climate in which the child operates show the decisive aspect. We can emphasize the role of an environment characterized by



66

prin asigurarea libertăţii de afirmare şi expresie independentă, prin recunoaşterea şi aprecierea pozitivă, ca şi prin încurajarea şi promovarea efortului creativ. Dezvoltarea capacităţii de acţiune, îmbogăţirea experienţei sensoriale ca şi evoluţia întregului plan al cunoasterii pot oferi elemente care să concure la acea expansiune subiectivă specifică şi la acea independenţă acţională pe care o presupune afirmarea potenţialului creativ al copiilor. Canalizarea efortului acţional constructiv ca şi activizarea fondului de trăiri afective ale copilului pot reprezenta condiţii favorizante pentru afirmarea creativă, după cum însăşi ficţiunea este favorizantă pentru acţiunile liber asumate, flexibile, novatoare. Diversificarea planurilor posibile de antrenament şi expresie a comportamentului creativ al copilului constituie o altă direcţie de acţiune posibilă în stimularea polivalentă a creativităţii încă de la nivelul priemelor etape ale copilăriei. O altă direcţie de potenţare a acţiunilor instructiv-educative consacrate antrenării şi stimulării creativităţii o constituie crearea tuturor deschiderilor posibile si a elementelor de acces al copilului la experiente creative in raport cu universul valorilor creatoare.In acest sens,se subliniază tot mai mult ca, în genere, dezvoltarea psihologică a individualităţii umane “permite existenţa autonomă şi organizarea socială, o conştientizare a culturii şi a valorilor”. O direcţie posibilă de stimulare a potenţialului creativ este şi aceea legată de cadrul curent al activităţilor lor comportamentale, relaţionale în contextul grădiniţei ca instituţie socială, în contextul grupurilor sau colectivităţilor de copii în cadrul grădiniţelor (prin solicitare chiar a participării lor la formularea unor soluţii adecvate privind organizarea şi desfăşurarea propriilor activităţi; oricât de simple ar fi acestea şi oricât de modest ar fi aportul lor privind formularea independentă a unor idei despre modul cum ar putea să-şi organizeze şi să-şi desfăşoare mai eficace propriile acţiuni

open and relaxed style and creative work, ensuring freedom of expression, affirmation and independence through positive recognition and appreciation as and encouraging and promoting creative effort. Capacity of Development Action, enriching the experience level of sensorial as whole evolution of knowledge can provide evidence that expansion to compete on that specific topic and operated independent assertion implied by the creative potential of children. Effort to act constructively channeling fund activism as a child's feelings can be favorable conditions for asserting creative as fiction itself is favored for free actions taken, flexible, innovative. Diversification of training plans and possible expression of creative behavior of the child is another possible course of action in stimulating creativity versatility since the first stages of childhood. Another direction to enhance potential of the actions devoted to drive the instructive-educational and stimulating creativity is the creation of all possible openings and access elements of a child to experience compared with values creative universe. In this sense, is increasingly emphasize that in general, psychological development of human individuality "allow autonomous social organization, an awareness of culture and values." A possible direction is to stimulate creative potential and that the current activities related to their behavioral, relational kindergarten as an institution in the context of social groups or collectivities in the context of children in kindergartens (by request even their participation in the formulation of appropriate solutions the organization and development of their activities, no matter how simple they may be and however humble their intake on the formulation should be independent of ideas about how could organize and to conduct more



67

ele pot avea un rol formativ în dezvoltarea unor componente ale creativităţii sociale-asupra cărora ne-am oprit cu alt prilej. Ca strategie generală de acţiune în stimularea creativităţii în învăţământul preşcolar, o reprezintă posibilitatea valorificării în sistemul activităţilor instructiv-educative din grădiniţă a condiţiilor şi principiilor unei învăţări de tip creativ. Din această perspectivă importantă este pentru învăţământul preşcolar posibilitatea sporirii ponderii solicitărilor de tip creativ, prin antrenarea preşcolarilor în soluţionarea unor probleme de tip divergent (care oferă posibilitatea unor soluţii multiple). În acelaşi sens, stilul creativ al cadrului didactic, climatul socio-relational adecvat stimulării creativităţii (în acord cu modul în care l-am definit anterior) ca şi preocuparea pentru aprecierea pozitivă pentru încurajare şi promovarea efortului creativ al copiilor constituie note caracteristice pentru stilul unui invatamant creative (realizabil în forme concrete prin ansamblul tipurilor de activităţi ce se desfăşoară în grădiniţele de copii). În spiritul modelelor româneşti de antrenament al creativităţii - optez pentru modele de antrenament creativ care să nu fie de împrumut sau artificializante şi care să se desfăşoare firesc, într-un context natural de muncă şi creaţie. De asemenea, consider că în abordarea problemelor creativităţii şi, implicit a strategiilor eficace de acţiune formativă în vederea cultivării şi dezvoltării creativităţii, se impune să avem în vedere ceea ce este mai specific pentru profilul spiritualităţii româneşti în obiectivările sale creatoare. Bibliografie: 1. Paula Constantinescu-Stoleru, Invăţarea creatoare, Revista de pedagogie, Nr.4, 1985. 2. Gabriela Popescu, Psihologia creativităţii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

effective their actions they may have a role formative in the development of social components of creativity, on which we stopped on another occasion. As a general strategy of action in stimulating creativity in preschool, is the possibility for recovery in instructional activities and educational system from kindergarten to the conditions and principles of creative learning type. From this perspective it is important for the possibility of increasing the share of preschool education demands creative type, by involving preschool children in solving problems of divergent type (which allows multiple solutions). Likewise, creative style of the teacher, social-relational climate appropriate stimulate creativity (according to how I defined above) as concern for positive appreciation for encouragement and promotion of children's creative effort is the characteristic notes of teaching creative style (made in concrete forms by all types of activities that take place in kindergartens). Romanian models in the spirit of creativity training, creative training models opt for creative training models which are not artificial and which take place naturally in a natural context and creative work. I also believe that creativity in approaching problems and hence effective strategies for formative action in order to cultivate creativity and development, it must keep in mind what is more specific for the Romanian spirituality profile creative in its objectivity. Bibliography: 1. Paula Constantinescu-Stoleru: Învăţarea creatoare, Revista de pedagogie, Nr.4, 1985. 2. Gabriela Popescu: Psihologia creativitătii, Editura Fundatiei România



68

3. Roco M. : Creativitate şi inteligenţă emoţională, Iaşi, Editura Polirom, 2001. 4. Alexandru Roşca, Creativitatea, Colecţia Orizonturi, Editura Enciclopedica Română, Bucureşti, 1972. 5. Stoica-Constantin A.; Caluschi M. : Evaluarea creativităţii. Ghid practic, Iaşi, Editura Performantica, 2005. 6. Ursula Şchiopu, Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1988.

de Mâine, Bucureşti, 2004 3. Roco M. : Creativitate şi inteligenţă emoţională, Iaşi, Editura Polirom, 2001. 4. Alexandru Roşca: Creativitatea, Colecţia Orizonturi, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti,1972. 5. Stoica-Constantin A., Caluschi M. : Evaluarea creativităţii. Ghid practic, Iaşi, Editura Performantica, 2005. 6. Ursula Şchiopu: Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică,1988.

5 Luminita Margau

Documents

Transcript of 5 Luminita Margau