--45-4,57.Po5 45 45 4.74,s-

0000000004060011

ftg;4

ft

MITAOPOL, A

REV. PERIODICA ECLESIASTICA

ANUL al XI-lea

@EMOVAMig

W,PuS7v1.YoWuq,5

.s.s^ast.psoasts^4s'

Eag-7-aimimicecom2EgREIgEmzEBEEIRII

11:11115-1:.3

MedltatA dupe user tamed

BUCURETIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI

34. Sir. Princilsatele- Unite, 34.

I 8 8 7.

rCi

4

4-*

/111i'mff-0-9-0EIM

4A?05 tus ?I.'S' .45 7I.,C?,,5?05

STOR 1.E

de H. L Minsecv

IMO.. WI.1117110POL.

NOLO S.,

No. 4.

4.

17011.9jA A an A A k AAP

gggar.r-ag ap__--aiglg-ognaeo-aahmFaserda

,

"11K*St St 1gSnl s^,' 1' az

1

4

1.1.j VA.!, 1j-! VA-114V NJ NJ-

-6c

MC6GgI

Woo°tig314),''c

,i4,0 0 0 O c,1

4.

ORTHODOXA

e.56' It9

6) JULIE.

90 K6)1-'S-1115V9

A

° FaEUSF5 -- -r4-,

c5),grrA 6,

5 I

I

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA

SIL_,VESTRUCu mila lui Dumile4eti Smerit Episcop al pazitei de

Dumuedeti Eparhii a Ilusi lor,

Tuturor iubitilor Mel flu in Domnul, day 59i pace dela Domnul nostru lisus Christos, iar dela SznereitiaNOstra dorin,t de tot binele sufletesc trupesc, pre-

CUM arhieresca bizze-cuvgntare.

Iubitilor,,

Domnul nostru Iisus Christos, interne-ind santa sa biserica pe pament,

zidi biserica mea si portile iaduluinu o vor birui" (Mat. XVI, 18). Bisericanu sc, invia ge si nice ca se 'Dote invinge,intr 1 cat capul ei este Ch istos, intrucat Christos este vita si noi-membrii einiladitele intru cat prin acesta nernijlo-cita, nec,;sard, neprecurmata si tainicalegatura sucul vitei dela tulpind se its-pandeste prin tote ramurile

Scopul infiintarei b'sericei pre pament

§4

59i

.1.-.......-. -..--,

1. clis:Void

,

I.

www.dacoromanica.ro

300 CARTE PASTORAT A

nu este decat folosul nostru pamentescsi ceresc, present si viitor, nu este decatperfectionarea" sail deseversirea nostraa crestinilor, cari suntem membril el.

Spre ajungerea acestui scop, ne afirmasantul Apostol Pavel in versul 11 dincap. IV catre Efeseni, Christos a datpre unit apostoli, pre altii profeti . . . .,71iar pre altii pastor! si dascal!, pang ce

77vom ajunge tot! la unirea credintei si a

cunoscintei Fiului lul Dumnec,let, intrubarbat deseversit, la mesura verstei phi-,'nirel lul Christos."

Insemnatatea acestel chiemari o aratainsusi Iisus Christos cand slice ucenicilorse! : Cel ce ye ascuIta pre voi pre mine',me asculta, si cela ce se lepada de vol.de mine se lepada" (L. X, 16).

Dar pre cat insemnatatea chlemarei depastor si invetator este de mare, tot preatata este de mare si responsabilitateapentru ea, inaintea lut Dumnecled si aomenilor, pentru care si dice Domnulprin gura profetilor Ieremia si Iezechiil:Val pastorilor cari perd si risipesc oilemele ;" si iara."si : Tata et asupra pasto-rilor si voiti cere oile mele din manile for."

In viderea acestei marl responsabill-tati, Di Smeritul, care, dupre vointa luiDumnecleil, manifestata prin votul ma-

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 301

relui Co legit electoral dela 10 Decembre,anul expirat, am primit sarcina de pri-mul pAstor sufletesc al D-Wstre, nupreget a ye adresa povatuirile mele pa-rintesti, sfatuindu-ve si indemnandu-vecu tota dragostea a le pune si in prac-tica.

Iubitilor Met fii in Domnul,Multe si felurite sunt virtutile pe care

Domnul nostru Iisus Christos si santanostra biserica ortodoxa intemeiata deEl, ni le recomanda tuturor a le practica,spre a putea ajunge scopul pentru caresuntem creati si regenerati grin Iisus Chri-stos , adica, perfectionarea nostra in binedin tote punctele de privire. Cu tote a-cestea, pentru asta data Me marginesca atrage luarea D-VOstre aminte , nu-mai asupra acelia dintre ele, care misca,destepta, inradacineza si apropriaza si petote cele-lafte , adica, asupra dragosteicatre Dumnecleti si intre noi, precum siasupra marelui interes sufletesc si chiarnational pe care-1 avem--de a pastra ne-atinsa santa nostra religiune ortodoxa sibunele obiceiuri stramosesci, strans le-gate de ea si de Cara nostra.

Staruinta Mea, iubitilor, ca sa se inra-dacineze in D-Vostre dragostea cresti-Da, este cu atata mai mare, cu cat sunt

www.dacoromanica.ro

302 CARTE PASTORALA

pe deplin convins ca, numai prin prac-ticarea el se uneste ceriul cu pamentulDumnedeirea cu omenirea , se mdresc sise imputernicesc staturile , se inmultescsi se cimentezd societdtile de tot feliulpentru binele public si privatsi se in-taresc legaturile de familie, care este basasaii piatra fundamentals a on si care"societal' si natiuni.

Asa, dacd cercetam mobilul pogorireiFiu]ui lui Dumnedeii pe pdment si a in-truparel lui, pentru a ne libera din scld-via pecatului , ne convingem pe deplinca n'a fost altul deck dragostea luiDumnecled cdtra omenire. Asa a iubitDumnecleti lumea cat si pre Fiul seii celunul nascut 1-a dat, ca toti cel ce vor/7crede intr'ensul sa nu piara, ci viatavecinica sa alba" (Ion XVI. 3). Dumne-cleii bogat find intru mild, pentru multasa dragoste, cu care ne-a iubit ne-ainviat intru Christos, ca sa arate in ye-curile cele viitore marea bogdtie a ha-rului see (Efes. II. 4, 5, 7). In urmd,dragostea catre Iisus Christos a facutpe santii Apostoli Ws lea crucea si sd-1.urmeze , dragostea catra El a facut sipre toti Santii placuti ai lui a-'si sacri-fica pang si viata pdmentescd pentru ase uni cu El in ceriuri , dragostea catre

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALE; 303

Dumnecle -0 , catre sine si apropele, precum sitote principiile de echitate cuprinse insanta Evanghelie, at facut si fac pe re-presintantil natiunilor marl a recunoscedrepturile celor mai midi si a le liberadin sclaviile cele dupd timp. Dragosteacatre Dumneclet si iubirea de patrie atocit si toceste sabiile cele de aman-doue partite ascutite, care sfasie interi-orul natiunilor, si ast-fel s'aii intarit sise intaresc in launtru si afara. Dragosteacatre Dumnecleil, dare sine si catre apro-pele a facut si face sä se unesca intresine multime de indivicli si chiar poporemai midi, casi not de esemplu, si ast-fel sa formeze societati si state mai marlsi mai midi, care aii de scop sa inbund-tatesca sorta apropelui, procurand natiu-nilor prosperitatea si fericirea tor. Dra-gostea reciproca in familie a intarit §-i

intaresce diferitele elemente ce compunsocietatile in parte si natiunile in genere.Dragostea este caracteristica crestir dn."-tel si puterea atractiva, ce une§te pangsi polurile opuse , pentru care si Dorn-nul nostru Iisus Christos pune ca semndeosebitor al urmatorilor lui dragostea",clicend : Intru aceasta vor cunosce tot'cd sunteti ucenici al me', de yeti aveadragoste intru voi" (Ion XIII, 35).

www.dacoromanica.ro

ZO4 CARTE Pt STORALA

Dragostea ate dar, ca sa exprima§a, 4einerttu1 mat puteraie care con-tribue la plantarea, inc4rea, resarireacrescerea si cultivarea a tot feliul de vir-tuti si acesta pentru cuventul Ica, duprecum inva-ta santul ApostoT Pavel: ea in-delung rabda, 5e milostivesce, nu pis-muesce, xm se sumccesce, nu se trufesce,nu se pOrta cu necuviinta, nu cautasale, nu se intarita, nu gandesce ttul,nu se bucura de nedreptate, ci se bu-"'curd de adever ; tote le sufere, tOte ierabda, tote le crecle, la tOte na'dejde are,dragostea nici odiniOra' nu cade" (1,Cor. XIII, 1-8).

0 data ,cu acestea, iubiOlor, nu perildin videre a ve atrage atentiunea si a.supra netagaduitului adever, ea santanostra religiune cresting ortodoxa a fostpredicata si cu bucurie primita de locui-torii xerei nOstre, 'inca din cele ant'djcurl ale cre§tinismului. Strabunii nostriapropriindu-s'o au sus#nufp si au pas-trafo GU multi rigOre, putere si santenie,marturisind si tinend in totd4unavMtura santei biserLci neschimbat4, du-pre cum a fost hotarfta.' de san0 Apo-

santele SinOde ecurnenice si de sanOtsi maril dascali at ortodoxiel. Stramosiinostri de la prinirea religiunel erestine

cel

.ale

ye'

in,

me

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX 30.5

si pana asta-di, cu tote mull* incercarisi stAruinti, din diferite timpuri, ale pro-pagatorilor de alte rituri crestine, totde-una au marturisit si tinut simbolul cre-dintei asa cum a lost el exit din disba-terile santilor Parinti, si stabilit o datapentru totdeuna la sinodul antel §i al,,doilea" ecumenic, rostind in tote bise-ricele, precum si sara si dimineta, intrealtele: cred si intru Duhul Sant, Dom-nul de viata fa.' cetorul, carele din Tatalpurcede, vela ce impreuna cu Tatal si

_cu Fiul este inchinat si slavit, carele agraft prin proroct . Ei totdeuna aufost botezati in numele Tatalui si al Fiuluisi al Santului Duh, prin fret' cufunclariin apa botezului , totdeuna s'at uns cusantul si Marele Mir indata dupd botez;totdeuna s'ati impartasit cu santul Trupsi Sange al Domnului nostru. Iisus Chri-stos de o data, marl si mid, preoti simireni, totdeuna au marturisit de uni-cul cap al santei nostre biserici cre-stine pe pament, ca si in ceriti, pe Dom-mil nostru Iisus Christos , nerecunoscend.alta autoritate mai inalta in biserica, dupdEl, de cat cea a sinodelor ecumenice §ilocale respective.

Cu acesta santa si drepta crediata fi-ind neintrerupt 'Waring' strabunii 110-

www.dacoromanica.ro

306 CARTE PA.STORALA.

stri s'aii pastrat limba si nationalitatea,pe basele caria, Romania nu de mult,s'a radicat la rangul de Regat, si faceasta-c,11 parte iategranta din concertul Pu-terilor Europene. Acesta ferma credintaa tor, prin on si cat de grele impreju-rani si peripetii at fost siliti sa treed,ne-a scapat de contopirea cu alte natiuni,si tot acesta va forma buchetul si va in-tali si sustinea corona Romaniel.

Obicefurile religiose si nationale, stranslegate cu invetatura sante! nostre bise-rici ortodoxe, pe care strabunii nostri le-all a vut si tinut, de aseminea au contri-buit la pastrarea adeveratel credinte sia nationalitatei nostre.

Insufietiti-ve deci, iubitilor, de dragosteacresting si tineti drepta credinta stramo-sesca ! Pastrati in totcleuna dragostea catreDumneclell si intre D-Vostre ! Lucrati totulmiscati si condu§1 de ea! Aveti-o in vederein tote intreprinderile D-Vostre ; cad asayeti plini legea lui Christos, care dice :Porunca noud dat voue, ca sa ye iubitiunul pre altul, precum si eii v'am iubitpre voi" (Ion XIII, 34). Paziti acesta po-runca si vett remanea intru dragosteaLul,veti fi amicil Lui. De veti paziporuncile melt, vett remanea intru dra-gostea mea. Vol amicii mel sunteti, de

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 307

yeti face tote cate poruncesc voue,' in-vata.' Mantuitorul (Ion IX. 10, 14).

Acestea le-at practicat si predicat tu-turor si santii Apostoli, invetand: Iubi-tilor, sa ne iubim unul pre altul, cad'dragostea dela Dumnecleii este : si tot celce iubeste din Dumnecleti este nascut si cu-nosce pre Dumneclet, cad Dumnedeti dra-goste este ... si cel ce petrece intru dra-goste intru Dumnecleii petrece si Dumne-cleii intrudensul. De va dice cineva ca.iubesce pe Dumnedeti, jar pe frateleset uresce, mincinos este; cad cel cenu iubesce pe fratele seti pre carele1-a vedut, pre Dumnecleti pre carele nu1-a veclut, cum 'Dote sa -1 iubesca? Siacesta porunca avem de la Densul, cacel ce iubesce pre Dumnecleti sa iu-besca si pre fratele seii (1 Ion IV,7-21). Nimanui cu nimica sa nu fit' da-tort, fard numai cu a iubi unul pre altul;cad cel ce iubesce pre altul legea aplinit (Rom. XIII, 8).

Odata cu acestea, trebue sa cunosceti,ca dragostea este una din calitatile cre-stinului, fara de care multe altele, nAtnalputin bune si sante, isi perd insemnata-tea si valorea lor. Proba la acesta esteinvetatura santului Apostol Pavel din an-teia sa Epistold catre Corinteni, in care

www.dacoromanica.ro

aos CARTE PASTORALA

dice: De asi grai in limbi ominesci si77ingeresci, iar dragoste nu am, facut-m'am

arama sunatore si chimbal resunator ,de asi avea prorocie si asi sci totetainele si tota sciinta, si de asi aveatota credinta cat sä mut si muntil, iardragoste n'am , nimic nu sint; si deasi imparti tota avutia mea, si asi datrupul met sa arcla, iar dragoste nu am,77nici un folos nu -m' este" (ull, 1-4).Tot ast-fel aii invetat si santii Parinti

ai bisericei. Asa de exemplu, santul IonChrisostom invata ca, inceputul si sfar-situl tuturor virtutilor este dragostea. Eaeste si tulpind si conditiune neaparata77a tuturor virtutilor, adica este corona

virtutei.". Toti, D-Vostre, iubitilor, can format'diferitele clase ale societatei din Epar-hia incredintata supravegherel religiose-morale a Smereniei Mele, amintiti-ve sipuneti in practica totdeuna datoria, dea iubi pre Dumnedeii, pre sine si apro-pele. Fie-care dintre D-Vostra, dupre po-sitiunea ce ocupa in societate, sa se ferescaa nu deconsidera , nici a nedreptati prealtul in relatiunile reciproce , ci totdeunasä dea fie-caruia ceea ce este cu dreptulsi cuviincios. Urmati, ve rog, neabatuturmatOrele in qtaturi ale santului Apo-

www.dacoromanica.ro

CARTE PAST OP AI A 309

stol Petru, care dice : Feriti-ve de des-franarile ce se ostesc asupra sufietu-ltd. Pre tot' cinstiti, fratia iubiti, deDumnedeti ye temeti , pre Imperatulcinstiti. Fit' cu tacit intr'un gand,mi-lostivi, iubitori de frati, induratori, blanc'si umiliti. ; nu resplatiti reti pentru reitsail ocard pentru ocard ; ci mai bine estefacend cele bune a patimi de cat facendcele rele. Cel ce voesce sa iubesca viatasi sa vacla dile bune, sa-si opresca limbasa de la ref' si buzele sale, ca sa nugraiasca viclesug, sa se departeze de la77ret si sa faca bine ; sa caute pacea si

sa o urmeze pre ea. Pentru ca ochiiDomnului sunt spre cell drepti, si ure-chile lui spre rugaciunea lore (1 PetruII, 11, 17 ; III, 10-13).

Pe langa.' aceste invetaturi ale santu-lui Apostol Petru, pastratl, paziti si ti-nett', iubitilot, credinta si obiceiurile celebune ale stramosilor nostri ; iubiti po-doba case' Domnului sail a santei bise-ri', fiti curagiosl in nenorociri, marini-mosi, drepti, induratori si umiliti in fe-riciff; iubiti -ve tara si o ajutati, carecu luminile D-Vostre , care cu ave-rea, care cu bratele, inteun cuvent, fiecare cu aceia ce-1 sta prin putinta. Ast-fel at urmat strabunil nostri, si Dumne-

www.dacoromanica.ro

310 CARTE PAS"! ORALA

deli le-a ajutat a ne pastra limba, na-tionalitatea, intr'un cuvent Cara, in mijlo-cul atator si atator eventualitati ce s'aiipetrecut in ea. Credinta paziti, in-vata santul Apostol Pavel, stab sitined traditiunile pe care le-ati invetatori prin cuvent, on prin cartea nostra(2 Tes. II, 15).

piceti impreund cu Psalinistul David :Spre tine, Domne, at nadaiduit parintilnostri, nadajduit-aii. si 1-al isbavit predensii. Catra tine at strigat si s'aii man-tuit , spre tine at nadajduit §i nu s'ati.rusinat (Ps. XXI, 4, 5); tot spre Tine,Domne, nadajduim si noi, tot Tie ne ru-gam si noi, si credem ca ne vom isbavide tot rail, ne vom mantui si nici °datanu vom fi rusinati.

Iubiti Servitors al Altarulul,Espunend in cele precedente invetatura

despre dragostea ce trebue sd domnescaintre tots cresting in genere, si cu di;o-sibire nitre cucerniciile vostie, can du-ple positinne si chemare datoriti si sin-guff a o propaga , espunend de asemeneainvetatura relativa la pastrarea dreptelcredinte si a bunelor obiceiuri, pazite sipastrate de strabunil nostri, care nnmaiputin datoliii a le mantine si inradacinacu tot devotamentul in sufletele credin-

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALI 311

ciosilor ce ye sint incredintati, adresazacum cuventul Meu catre cucerniciile vó-stre in special.

frumosa si mare este misiuneapreotului, dar precum on si care alt lu-cru bun si folositor reclama multe oste-nell, si in seversirea lui se intimpindmulte greutati, tot asa si in implinirea eicu toata demnitatea. Cu tote acestea candpreotul este convins si patruns de san-tenia misiunel si a adeverurilor cuprinsein santa nostra religiune, pe care el da-toreste a le propaga, si chiar le propagapastoritilor sei, atuncl tote se usureza sise inving.

Preotul trebue sa corespunda si sa re-presinte in totul numele ce-1 porta demergetor inainte."

Dar pentru a face acesta, trebue sa-siaproprieze spiritul invetaturilor sante' E-vanghelii, propagat de Domnul no stru IisusChristos, de santii Apostoli si de totisantii Parinti si dascall ai santei nostrebiserici ortodoxe : adica, mai anteiii el in-susi sa creda si sa fie in totul convins deade\ eritatea invetatt rilor cuprinse in santaScriptura si a santilo Parinti ai santeibiserici ortodoxe , pentru ca numai asainvetatura adresata de el poporului vainfluenta si se va inradacina in inima si

Nobila,

www.dacoromanica.ro

312 CARTE 'ASTORALA

eredul Mi. Cand preotul va inveta fittingde forma, sat/ de datorie, chiar daca atavea arta vorbirel, ca santul Ton Chri-sostorn, Cicerone si alti oratory mart, in-velatura KA va fi seca si Iipsita de inffuentamoraia asupra auditorilor. In asemineacaz, el nu va aucli de la auditor' decat cuvintele: frumos si bine vorbeste,bun orator, si atata tot. Pe cand dacael va vorbi din convingere, chiar dacanu va fi asa de eloquent si nu va intre-buinta multe figuri ritorice, invetaturalui va fi bine simtita si apropriata de au-ditor'. Cand preotul sever§esce sant&misterii si tote rugaciunile ce le facepentru credineiosi numai pentru cuvan-tul ca este dator a le face acestea, numaica un actor pe scend, pentru aisi putea capa-ta recornpensa, atunci en drept euvent sepote dice ca este un speculator de celesante, este, dupre cum dice DomnulnostruEms- Christos, fur si talhar. Si in aseminea caz de mit de ori ar fi fost ma' bines'a nu -fir fi luat asupra-si aseminea sar-cina. Este mare nenorocire si pentru sine sipentru pop or, cand cine-va pri-vesce lapreotie mum" ca /a o meserieca laurr mi}loc de train, si in acest scop o siprimesce.

AdeveruI este ea si preotul, ca om,

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORAI A 313

are nevoe de mijloce pentru existents daraceste vin de la sine, cand el, dupre inve-tatura Domnulul nostru Iisus Christos,cauta mat anteiii imperatia lui Dumnecletisi dreptatea lui. Cautati mai anteiti im-peratia lui Dumnedeti si dreptatea lui,si tote cele-lalte se vor adauge voue(Mat. VI, 33). Vrednic este lucratorulde plata sa" (L. X, 7).

Niminea nu nega ca o mare parte din-tre preotii dela not sunt lipsiti sitraescgrew cu tote acestea preotul patruns demisiunea sa, preotul care are credinta si dra-goste catre Dumnecleil si apropele preo-tul bland, pacinic, cuviincios, cucernic sailplin de evlavie, nice o data nu este des-pretuit si lipsit de cele necesare; ci din con-tra, totdeuna este respectat si ajutat innevoile sale, pans si de cei de alta re-ligie. Mai teller am fost si am si inba-tranit si n'am veclut pe dreptul parasit,nici semanta lui cerend pane " ( Ps.XXXVI, 25), invata Profet-ImperatulDavid. Nu va omori Domnul cu fomesufletul dreptului," dice Solomon (PildeX. 3). Fitt dar, iubiti preoti, plin de cre-dinta, nadejde si dragoste catre Durrine-clef]. si apropele ; proarate-se in tinuta siexteriorul cucerniciei vostre simti mintelelauntrice, isbucnite din marea credinta

Biserica Ortodoxl Rominit. 2

;

;

;

www.dacoromanica.ro

314 CARTE PASTORALA

§i dragostea catre Dumneclet, sail cualte cuvinte, aveti cuviosia si evlavia na-turala, rugati-ve lui Dumneclet, si atunciye vett con vinge din insusi realitatea lu-crului de invetatura Domnului nostruIisus Christos si a Profet-ImperatuluiDavid, amintite mai sus.

Vedeti, iubiti preoti, ca not traim in-tr'un timp de grele incercari." Idei de ate-ism, de nihilism, de socialism, de mate-rialism, de necredinta in Dumnecleti, deindiferenta religiOsa si catra santa nostrabiserica ortodoxa, se respandesc cu mareimbelsugare printre crestini , ba Inca siincercari de atragerea credincioOlor or-todoxi la alte riturl, representantil caroratind undite maestrite si nascocesc ides,ca civilisatia si progresul din Cara ro-manesca s'ar datori luminilor lor. Maisunt Inca unit can din necunoscinta prin-cipiilor sante' nostre bisericl ortodoxenationale," o confunda cu tendintele siunele fapte ale bisericilor de alt rit.

In fata acestora, ye sfatuesc si ye rogchiar sa fiti la post, si la inaltimea mi-siunel de preot , si marindu-ve in tottimpul capitalul cunoscintelor prin nein-cetata citire a sante! Scripture, a scrieri-lor santilor Parinti at bisericel ortodoxe,a diferitelor calif si jurnale bisericesci,

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 315

prin care se esplica santa Scriptura si sedesvolta principiile sante' nostre bisericiortodoxe, sa aparati si sa paziti turmelece ye sunt incredintate de on -ce molip-sire si contagiare de natura ideilor demai sus. Fits strejari demni ai religiosi-tatei si moralului crestin ortodox : Res-,' cumparati timpul, ca ailele rele sunt ,stati asupra cu timp si fara timp, mus-trati, certati, inden-rnati cu tad blandeteacu indelunga rabdare si invetatura,ne indemna santul Apostol Pavel in adoua Epistold catra Timoteiii (IV, 2-4).Tot o data, iubitilor, feriti-ye si insi-ve dea nu fi cum-ya prinsi in mrejele si un-ditele cele fine ale acelorasi pecate, sailsi ale altora, de care predominati findDU numai ca n'ati fi la inaltimea sidemnitatea misiunei, si nu numai ca nuat' inradacina credinta si moralitatea inpopor, ci Inca le-ati compromite. Vedeti,iubitilor, ca sarcina si misiunea de preotpe care ati imbratisaeo, precum am a-mintit si mai sus, pe cat este de inaltasi frumosa, tot pe atata este de grea sianevoiosa. , si cere de la cucerniciile vó-stre o mare prudenta, circumspectiune, lu-are aminte si chiar esemple, caci nu estedestul numai a inveta si a vorbi frumosaltora, ci trebue si singuri a face aceea

www.dacoromanica.ro

316 CARTE PASTORALA

ce invetati pe altii : caci numal cel ceva face si invata, acela mare se va chiema77intru imperatia cerurilor" (Mat. V, 19).Feriti-ve intre altele si pe cucerniciile

vostre, si pe pastoritii ce ye sunt incre-dintati, de patima betiel, care v'ar puteacompromite demnitatea si ar zadarnicimunca poporanului; cad' este bine cunos-cut, ca patima betiei °mord si degradezade-o-potriva pe mare si pe mic, pe bogatsi serac, pe invetat si neinvetat.

Amintiti-ve, iubitilor, in totdeuna cu-vintele Domnulul nostru Iisus Christos :Asa sa lumineze lumina vostra inain-tea omenilor, ca veclend faptele vostrecele bune, sa prea-mareasca pre Thalvostre cel din ceriuri (Mat. 6, VI, 16).

Feriti-ve de a nu ye arnesteca in a-facer' ce nu sunt potrivite cu chtema-rea cucerniciel vostre, si care dati oca-siuni la certe si chiar la uri neimpacate.Amintiti-ve ca santa nostra mumaBiserica, pe baza invetaturilor Fundato-rulul el, in totdeuna a predicat si pre-dic,a pacea, si cucerniciile vostre, ca ser-vitors al altarulul, la fie care servicitiDumnecleesc o vestiti poporulul clicend:Pace tuturor;" si dar ca ast-fel de vesti-tori al pace', trebue a o pazi si insi-ve,atat intre sine-ve si farniliele proprii, cat

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 317

si intre pastoritii ce -' aveti sub ingrijire;Cad vai de cel ce se sminteste, darma' vai de acela prin care vine smin-teala" (Mat. XVIII, 7).

In societate, dupre imprejtirari, adeseon sunt parer' deosebite si neintelegeri;cucerniciile vostre insa, fiind predicatoriipace' si al dragostel crestine, purtati intotdeuna stindardul pace', fill' impaciui-tort §i propagatori, al infratirei si al u-nirei spiritelor cu dreptul si adeverul, pen-tru care nu putina plata veti lua de laMantuitorul, care invata: ,Fericiti face-torii de pace ca aceia fit' lui Dumnecleiise vor chiema (Mat. V, 9).

Voind a indrepta pe unul sail pe al-tul in vre o idee nesalutaria, sail de vreo fapta nelegala, fie cuventul cucernicieivOstre plin de dulceta, de umilinta siblandete; cad: pe deoparte, Domnul estecu ca. umiliti la inima, iar pe de altarespunsul bland intorce mania, dice So-lomon, pe cand cuventul aspru o aprinde.Faguri de miere sunt cuvintele bune, sidulceta for tamaduesce sufletele (Pil.XV, 1; XVI, 26).

Fie, iubitii me' flu in Domnul, ca a-ceste seminte luate din granarul sant,adica din santa Scriptura si invetaturasante' nostre biserici ortodoxe, si sama-

www.dacoromanica.ro

318 CARTE PA. STORALA

nate de Smerenia Mea cu ocasiunea defata, sd cada pre pament bun si sä pro-duca fructul cel cu mare dor asteptat.

Darul Domnului nostru Iisus Christos§i dragostea lui Dumnecleu Thal, si ism-partasirea Santului Duh sa." fie umbrindu-ye si povatuindu-ve spre tot liicrul bun.

Amin.

---)WQ>&ElEro

www.dacoromanica.ro

CUVENTULFACLT DE

limit prea SanOtul archiepiscop Mitr. Moldova si Sucevel si Exarch Plaiurilor

D. A IOSIF NANIESCU.

Cu ocasiunea santira biserica celel ma2q, GatedralaNitropolia din Iast. Santirea s'a scversit in Preseara MM.LL. Begela _Romania Carol I ,si a sotiei Sale ElisabetaMinna si Regina, de I. P. S. Mitropolit losif Naniescu,

in cliva de 23 Aprilie, mud mantuira 1887.

(Unnare; veiII No. 3, soul XI .

In adever fratilor dela 1842 pana la 1881, childs'ail inceput lucrarile restaurarei, este un timpdestul de indelungat si multe evenimente, cu greleimprejurari, ati trecut peste terile Romane, inchnu s'att putut reincepe lucrarile restaurarei ca sa setertnine. Ba inca in decursul acestui timp multidin eel' iubitori de prefaced cu distrugere opinali siindemnati pe prea Siintitil Mitropolitl, urmasii luiVeniamin ca sa darhme acesta zidire colosala, pecare nu se sfileall a onumi si ruina amenintatore dea cadea singurA. Nu era insa adever in acestecuvinte, ci numai niste pretexte pentru ca sit da-rame o biserica mareta, dar care, dupa imprejura-rile timpilor, cum am cis, remasese neterminata, si

www.dacoromanica.ro

320 CUVENTUL

pentru a crtreia restaurare si terminare li se preaca se vor cere prea mad cheltuelf.

Lucrarea restaurarei insa si terminareT a fost re-servata de bunul Dumneclet ca sa se facA 8,011111 inanii mhntuireI 1880 1887, in qilel e MaTestatei Salebunuldi nostru Rege Carol si a sotiei Sale Eli-sabeta Minna si Regina, Nu voiu insista a dovedireligiositatea si credinta bunuluT nostru Rege Carol

calitate caracteristich este de top cunos-cuta si intru tote conforma cu devisa ce insusI El

proclamat'o pentru tote lucrarile Sale, grin cu-vintele: Nihil sine Deo. (Nimic fara Dumnedeti).

A fost destul numai sa atragem atentinnea Ma-iestatei Sale si sa-I solicitam buns vointa pentrurestaurarea si terminarea acesteI marl' biserici, siMaiestatea Sa a fost gata a hotari ca s'a se inde-plinesca dorinta nu numaI a Iasenilor, dar chiar aintregului popor roman -Moldovean. i ast-fel inurma marelui Resboi pentru independenta nationaladin anul 1877, in anul 1880, sub guvernul ea pre-sedinta I. C. Bratianu, s'ati si votat de Came-rile legiuitore ale terei, creditul pentru cheltuelilenecesariT, si in acelasI an, facendu-se pregatirilerebuinciase, in urmetorul an 1881, in qiva de 15

Aprilie, s'aii si inceput lucrarile restaurareT, cand s'apus si adoua peated fundainentala la pilastrii in-ters aa, sustiiton boltilor, earii acum s'aii adaugat,continuAndu-se cu lucrul necurmat 'Ana in anulacesta 1887, cand s'ari si terminat tot sub acelasTguvern cu presedinta DonmuluI I. C. Bratianu.Tote aceste lucrarI ale restaurArT acestei Catedrale

si-a

D-lui

Din

www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 321

a MitropolieT Moldova de aici din Iasi, s'a e-executat si efectuat sub privegherea si directiu-nea "mei Comisiuni ad-hoe, infiintata chiar in anul1880, luna Iu liu 14 si compusa din trei membriTdintre care doT din cele mai onorabile persdne, ce-tateni din Iasi, sub presedinta Mitropolitului, dim-preuna cu dot Arhiteeti, until dirigent si altul exe-cutor al lucrarilor, ale carora nume merita si secuvine cu tot dreptul a ii cunoscute de top.' pentrudiligenta si ostenelile ce-§a au dat fie-care in totcursul lucrarilor de 7 ani, fara de Mei o recompensAmateriala cleat acea morala, multumirea consciinteTca fac un serviciu pentru inaltarea unuT monumentreligios si national.

Acestia sunt dela inceput (din anul 1880), D-niiNicolae Drossu si Scarlat Pastia. Regretatul Drossuinsa inceand din vieta in anul 1884, a fost inlocuitcu Locot-Colonel Constantin Langa, care impreunAcu D-1 Pastia au continuat 'Ana is fine, dimpreunhcu venerabilul Domnul AL Orescu din Bucuresti caArhitect dirigent dela inceputul lucrarilor si panala fine si cu mine smeritul Mitropolit al Moldova' siSuceveT losif Naniescu, devotat servitor al St. bi-sericei wistre ortodoxe de resarit nationala romans,prin concursul D-lor Ministil de Culte Vasile Boe-rescu la inceputul lucrarilor si Dimitrie Al. Sturdza,in urmA panA, la finele lucrarilor.

Dar mai presus de trite, lucrarea acesteTrestauraris'a continuat si realizat sub Inalta protectiune si cumult interes ingrijire a M. S. RegeluT nostru CarolI -ill, carele a bine-voit a asista acum si Insusi im-

www.dacoromanica.ro

322 CUVENTUL

preunA., cu Maiestate Sa Regina Elisabeta la santireaacestei biserici ce cu fericire se efectueza asta-di.

Acesta este pe scurt istoricul inceputului si ter-minArei acestei not. Catedrale a Mitropoliei Mol-dovei din Iasi, la a careia terminare si impodobirea contribuit sl insusi M. S. bunul nostru Rege CarolI-iu, nu numai en simtirneutul seti. religios de multibuna-vointii, qi ingrijire cu mult iuteres moral, cumam c;lis, dar si cu cheltuiala din partea Sa propriepentru impodobirea ei in mod splendid, precumsunt chiar aceste ferestre in numer de 10, Cu. multimaestrie lucrate la vestita fabrica din Munchen desticle colorate si picturate, cu felurite tablourireligicise, care impreuna cu framOsa pictura a tab-lourilor de peste tot interiorul bisericei si a tuturoriconelor catapetesmei mad si mici, cum si alte donemad asedate in tocurile for iconosate la intrare, lu-crate tote de distinsul nostru artist-pictor G. M. Ta-tarescu din Bucuresti, stab. intr'o perfecta si sublimaarm onie.

Acura si venerabilele oseminte ale fericitului pa-rinte Veniainin Mittopolitul, primul fundator, adusedela Monastirea Slatina, dupa implinirea a 40 deani dela incetarea sa din viath acolo , si asedateaici cu obicnuitile rugaciuni si ceremonie religiose,in diva de 30 Deeembrie anul trecut 1886 in mo-numentul inadins pregatit inauntrul bisericeT inpartea drepta, repauseza pentru eternitate in acestabiserica, pe care el insusi a inceput'o cu o jumatatesecul inainte, dar tocrnai acum terminata definitiv, sivocea sa santa, unity in corurile ceresti cu a ba-

www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 323

trhuuluT Simeon, esclamA cu deplin6 multumire im-preuna cu acela: Acum sloboclq'ti pe robul teuStapanP dupa cuventul teu in pace; Tar cu psalmistulDavid si cu tote fericitiT sor predecesori: Varlaam,

Gavriil Calimach, IacobiY, Putnenu siSta-mati, si altir: Dame iubit'am bona ouviinta Caseztale ssi local locaplui nzariva tale".

Nu me pocT opri insa si cred ca nu este de prisoschiar in acesta ocasiune a face o aruncatura deoche asupra cAtor-va fapte din trecut, care sunt dedomeniul istorieT, ale batrhnilor nostri in privintasimtulm religios de care ei ail fost inspirati si con-dusT in tote faptele lor morale si nationale, si caretrebue sa ne servesca si no6 de exemplu in totefaptele u6stre nationale si culturale. Ace le faptelaudabile de acesta natura pe terhmul moral siEvangelic, ad contribuit in to timpiT la imbunata-tirea moravurilor si la civilisatiunea poporuluTroman, civilsatiune, c,lic, basata pe principiile mo-raleT crestine evangelice, pe credinta in Dumneded,pe iubirea apropelm, pe devotamentul pentru fa-cerea de bine in tote imprejurarile vieteT si pe iu-birea de patrie, pentru care batritnii nostril isT sacrifi-cad si ostenelile lor, si averile lor si chiar viata lor,dela vliidica phua la opinca, dupa cum dice vorbaromhnesca, EY inaltad bisericT si Monastiri marete,inzestrandu-le cu averile lor pentru adjutorul simangaerea celor saraci si neputinciosr, si aci, inBiserica, in Monastiri, adunatl in acelaqii spirit deiubire evangelica si-fratie crestinesca, nu era deo-sebire intre uni qi altii, intre cei bogatT si cei saracT,

Doaiteit,

www.dacoromanica.ro

324 CUVENTUL

intre ceT invetatT si ceT neinvetAti, cleat numaTprin luminile sciintei si ale virtutilor crestinesti decare uniT eras inzestratT maT mult decht altii; darmodestia (smerenia), ascultarea, rabdarea si devo-tamentul religios, ere' ,comune si egale tuturor.Boerii cei bogati, Mitropolitil si EpiscopiT isT con-siderati de cea mai sacra datorie de a intretine bi-sericele ingenere in cea mai buna si maT frumasastare si inca ale imulti averile prin donatium de totfelul si ale imbogati. Cam dintru inceputul istorieinemului romanesc, biserica a fost temelia societatei,temelia existentel acestuz popor; biserica a fost 59c6lapoporulut, 5scola de morale lumina, pad de or-dine 5si discipline, 5scola de iubire, de unire fra-tie; pentru cc biserica nostra, este biserica nalionali,precum si clerul nostru este national, ales si esitdin sinul natiuneT poporuluT roman; de aceia el nupate sa simta si sa cugete decht numai romaneste.Sa nu uitam insa ca loatrAnii nostril, domnitorl,

episcopT si boerT, pe langa monastirilesi bisericele ce inaltau, chiar si pela mosiele forparticulare, infiintau si cite o scala pentru invO-tatura fiilor poporului, de carte romanescasi cantaribisericesti, cu acesta invetaturd, erati insarcinaticlericT, servitorii bisericesti, de uncle dateza si nu-mirea de-dascdlitl bisericet" pana in cliva de asta-cli.Ast-fel palm in c,lilele ndstre am vOclut continuandu-se acest sistem de fapte religiose si de lucrare tra-ditionala nationala, prin infiintare de bisericT din nodsad restaurarea celor vechT si inzestrarea lor, precumsi infiintarea de scoli pentru invetatura de carte ro-

ysi

mitropolitr,

ti

si

www.dacoromanica.ro

CL VENTUI, 325

manesca.Asa am vequt in Vele nOstre pe fericitulintru amintire Mitropolitul Gregorie al Ungro-V1a-hie', prea Cuviosul in vista morala. prea invetatulin st. ScripturT si in sciintele teologice si de multecartY traduc6tor si tiparitor, impreuna cu dascalulseu Gherontie din Monastirea Neamtu, sub a caruiaArhipastorie infiintat si seminariile, scolelesericesti in Romania Muntena la tote episcopiile,si care, la auul 1834, dupa intareerea sa din exiluldin Basarabia. a inceput restauratia bisericei Mi-tropoliei din Bucuresti, si la observatiunile ce i s'aufitcut de unit, data crede ca va trai ca sa teriininerestaurarea, el le a respuns : 'Mi ajunge sa ii ceplucrarea, cam cred., ca cei ce vor fi dupa mine vorterinina'o neaparat ". Si in ade ar ca fericitul ince-thud din viata in anul 1834 Iuniu 22, si Episcopiterei romanesti, al Romuiculm Neofit, al BuzeuluTChesarie si al Arge§uhn Ilarion, remaind cite §itree carmuiton ai Mitropoliei, can se dicea atunci,au terminat lucrarea bisericei illitropoliei, si in anul1839 Aprilie, 2 as si santifo din nou.

Ast-fel am 'veut tot din paitea Roinaniel de din-colo de Milcov pe fericitul nitru amintire Chesarie,Episcopul de Buzeu, acel molt zelos pentru celeDumneqeesti si plin de virtuti Episcop, intre anii1825 1846, reinoind acea episcopie cu totul, bi-serica cea mare, paraclisul, case marl si niici, infi-intand si tipografie din not', si adqughtid si edificiulSeminariului in anul 1837, deosebit de multe bi-serict pela mosiile si Monastirile peudinte de aceaSt. Episcopie, precum: Monastirea Vintila Voda,

bi-slat'

www.dacoromanica.ro

326 CU VENTUL,

Ciolanul, Ratestif, biserica dela Phrscov, Cis lati,GavanestiT si altele. Aseminea am vequt pe Gu-vernul terei romitnesti Inainte de anii 1848, ince-pend inoirea monastirilor celor mai Insemnate, pre-cum Bistrita, Tismana, Dealu de l'angh Thrgovistesi altele, Tar la Cozia facendu-se numai un Inceputde restaurare, a incetat din causa evenimentelor ceau survenit asupra terei in 1848. Am v`edut Incadupa anit 1850 pre venerabilul si cuviosul Episcopal Romnicului, Calinic Cernicanul, reinoind bisericaacelei Episcopii si casele cu paraclisul i altele ase-minea, la area episcopie si prin eparchie. Alai inurma am vedut aseminea pe fericitul intru amintirerepausatul fost Domnitor Alexandru Ghica V. V.,incepend in anul 1858 in timpul Caimacamiei, ree-dificarea Alitropoliel din Bucuresti, care lucrare Insaa remas neterminata cu incetarea Calmachrniel luiin acelasu an.

Dar epoca restaurarei monumentelor religiosenationale a nemului nostru romanesc, am avut feri-circa sa o vedem insufletit6 de traditionala activitatenational, in dilele buuului nostru Rege Carol I-iu simai ales sub actualul Guvern al Maiestatel Sale.Ast-fel s'a inceput si s'a terminat restaurarea celuimai frutnos monument religios, biserica EpiscopieTde Arges, monumentul fericttulm Domnitor NegoeBasarab si a sotiei sale Despina Donina, zidit pela,mail 1518, care acum de curand, in tomna anuluitrecut, s'a si santit cu mare solemnitate si ceremo-nie religiosa in presenta Malestatilor Lor Regeluisi a Reginei, a membrilor Guvernului, a multora

www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 327

dintre rnembrii Corpurilor legiuitore, ai Inaltei Curtide Casatie si alte autoritati, o multime de popor siclericY din Mite partile terei si chiar a unora din re-presentantii puterilor streine.

Tot asa se lucreza acum si la restaurarea bisericeTsantilor Trei lerarin, monumentul lei Vasilie VodilLupu si la a santului Nicolae Domnesc, amendou6de aim din Iasi.

Iar Catedrala Mitropoliei ndstre, care a stat o ju-metate de secul neterminata, asta-qI splendida si ma-reta, represinta cu demnitate Ortodoxia, resarituldiin a doua capitala a regatului Romaniei, si aratatuturor simtimentele religiose ale inteleptului nostruRege Carol va predica si vecurilor viitdre a-ceste simtiminte de pietate si religiositate, care auinsufletit intArit pe bah/Anil si math nostriDomnitorY din tote timpurile.

EY cu credinta in Dum-necjet au infruntat totecelor de alte nemuri si de alte credinte, lup-

thud cu barbatie si aparandu-si tara lor, mosia str6-mosasca, a carora credinta in DumnOeti o probez6si o invederezA, atatea biseria si monastiri.

Pentru densil credinta in Dumnecleu ;9i respectulreligiunei, era tot una Cu tara i viata lor, 3ci bisericaera tot-dduna centre de unire si unitate nationals, cuuna singura si aceiap religie ortodoxa de 'resarit, acareia invetatura se sileau a o pone in lucrare in totefaptele vieta lor sociale patriotice, Nevoindu-se,dupe cum (lice Apostolul Pavel, a pacli unirea dultutOintru legatura pacez ; un trup 59i un Duh ; un Donin,o credinta, un Botez ; un Dumnecleu Tatal tuturor.

si

si ati

na-valirile

ysi

I-id,

si

www.dacoromanica.ro

328 CUVENTUL

(EfesenY Cap. 4, vers. 3-6). _Tar Doran, Dull, este,ci uncle este Manzi Donznulul, acolo este adeverata li-bertate" , dice acelasi Apostol. (Corint. Capitolul 3,vers. 17).

Chiar incercarile unora dintre streinii eterodoxiin timpii trecuti de ase intinde si intemeia in acesteten romanesti ortodoxe all fost combatute si res-pinse de batrftnil nostril' pentru ase conserva unita-tea credinta religiose si prin acesta unitateanatiunel,cum s'a petrecut in timpul 1ui Varlaam MitropolitulMoldovei, cu sinodul din Iasi., tinut in Biserica St.Tres-lerarhi, sub Vasilie Voda Lupu DomnitorulMoldovei si aim Mateiu Basarab V. V. DomnitorulRomania Ungro-Vlabiet 1$i aseminea incercan deinvasiune religids6, s'au intemplat chiar si in qilelefericitului intru amintire Parintelm Mitropolit Are-niamin, dar acesta impreuna cu Episcopii si boeriTterei au respins acele incercari streine si pretentiasede propagande religidse eterodoxe CacT bisericanostra uationala predica natiunel in tote clilele inlimba poporulul dela un capat al terei 'Dana la eel-lalt sublimele principii ale morale,. evangelice : pa-cea, iubirea, unirea, fratia, facerea de bine ;si tot felulde sacrifice pentru a face bine unii altora t tturorimpreuna.

Bogatn si saracii si cu tots impreuna in bisericainvetau aceste principii d'a se iubi uni pre altii sise intareau in credinta cu sufletul pentru a lupta incontra nevoilor vietei si a vrajmasilor din afarA, ye-quti si nevec,luti, ce vencall asupra terel si pismuiau

1 Papismul de Episcopul Melhisedec. Bucuresci. 1883.

1).

ysi

www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 329

fericirea, progresul si prosperitatea nemului nostruroman esc.

Biserica neince ±at striga prin gura preotilor en-vintele santei Evangelii: Sd iubim unit preca intr'un grind sd mdrturisim, 5ci precum voip sdi yefacd voue omenii, facets 5s4 von lar aseminea".

Mai mult Inca, biserica ne invata perfectiuneamorales evangelise, ca chiar si pe vrajmasii nostriparticularT sa-i Invingem cu iubirea facendu-le bine.

in biserica auclim invetatura iubireT cu sinceri-tatea inimei si a cuvintelor ndstre atat catrecat si catre &nem, precum si PsalmistulDavid se ruga clicend: Inima curata zideole intrumine, Dumnetleule, Duh drept inoe5ste intru celedinnduntru ale mele". Tar cuvintele indoite si min-ciuna sa le aruncam departe dela no chci acesteapricinuesc multe si mad rele in societatea ominesca.De aceia Mantuitorul in santa Evangelie ne invataqicend : Fie cuventul vostru ce este a5ia, a5ia, si cenu, nu", despre care lipsa de sinceritate Intreameni, marele profet Isaia se exprima cu amara-ciune catre poporul lni Israil, prin sublimele saleinv6thturi, inspirate de Duhul Pant, clicend: Apro-pie-se de mine poporul acesta cu guru sa 5si cu buzelesale me cinsteole, far inima for departe std dela mine,5si in zadar me cinstesc inveyind porunci omine59t1invetaturP (Cap. 29, vers 13). Morala evangelicaprecum ne invata si asta -1i, de a vorbi tot-deunaadeverul si numai adeverul, a practica dreptatea sia fugi de fatarnicie si inselatorie, tot asa s'a pre-dicat cu multa tarie din cea mai adanca antichitate

Biseric4 Ortodoxa Romani 3

D -c cuce' -laltY

5si

www.dacoromanica.ro

3.30 CUVENTUL

in Biserica luT dupr6 cum ne arata si cuvintelemarelui profet Isaia pe care le-am citat mai sus.

Necesitatea religiunei s'a simtit. si s'a recunoscutin toti timpii si la tote poporele lumei, fiind-ca reli-giunea invata pe 6meni adeverata intelepciune careincepe cu frica de aurnnecleti, dupre cum slice lute-leptul Solomon, Ca ,Inceputul intelepciunei estefrica de Dumnecleu," §i fructele morala religiOsesunt datat6re de viata cu iubirea de Dumnecleti side apropele, si aceste simtimente nu se inspira o-mului deck de Duhul lui Dumnecleu, care, duprecum glasueste marele profet Isaia: este Duhul in-telepciunei 59i al sciintd, Duhul statulta al putereT,Duhul cunoscintet 59i at bunet credinte, Duhul temerelde Dumnecleu" (Cap 1 1 , vers 1). De aceia si Domnito-riT nostri de demult si tote guvernele ce au urmatprecum si guvernul actual cu buuul si inteleptulnostru Rege in frunte, au ingrijit si ingrijesc de pros-.peritatea bisericef si de propagarea moraleT religioseprin biserica si scola, mana in mana una cu alta.

Ast-fel ca restaurarea monumentelor religi6se simalt tirea scalelor vor atesta tot-deuna acest ade-ver. Si se va recuu6sce tot maT Inuit de catre eelintelepti si bine-cugetatort necontestatul adever is-tonic pentru um, ci biserica nostra nationala cureligia stramoytsca ortodoxa de resarit a lost intote vecurile trecute nata care, ca arca lul Noedin timpul del aviuluz universal, a salvat existentan6nulut romanGsc, resistand cu putere in contra fu-ries valurilor noianuluT de gintt nabalitore cotro-pitore din vecurile trecute si ne-a conservat moue

ysi

D-ded,

:

si

si

www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 331

pdna asta-cli limba, istoria nationalitatea primunitatea credintel religiose.

SA ne lipim dar, iubitilor, inimile n6stre de ased6-mintele religiose si de morala evangelic care sepredicts si se propagd in biserica. SA mentinem cre-dinta in Dumnedeti impreunA cu traditiunile si obi-ceiurile stramosesti, caci bittrhnii nostri cu acesteaail trait, cu acestea au infruntat tote nevoile straba-tend vecurile phna in dilele n6stre si conservhndu-ne noue Cara, biserica nationalitatea, nedespartiteuna de alta. i Dumnedeul parintilor nostri va fitot-deuna si cu nol, precum a Post cu eT, cad numaTast-fel vom pastra patrimoniul stramosesc, care estedepositul cel mai sacru pe care a ni 1-ati incredin-tat, si pentru care eT diceat, ca: npodoba fericireaunza 92,42n este paza legilor stramomsti".

Si nor asta-ch insufletici de aceste simtimente na-tionale rornhnesti si cu credmta nestramutata inDumnedeii, sa aducem tot-deuna, ca si ei, rugaciu-nile n6stre inaintea luT Dumnecleti, cm inima curate,cu credinta 5si cu dragoste, fara indoiald in tot loculaseminea si in acest stint local Dumnedeesc, careeste locul destinat pentru inchinae,hme luisi pentru care in antichitate insusi Dumnec,leu apromis liff Solomon la shntirea lemplului din Ie-rusalim, 0, wend: ,, acum am ales si am salit Casaacesta, ca sa fie numele meu intr'ensa pawl in vcc 5sivor fi ocha met inima urea acolo in tote clilele"

(2 Paralipomen Cap. VII, vers 16). A59a, Domne fiemila to 59i spre nol in tot-djuna, acwn pururea 591in vecil vecilor Amin.

,sS'i

ci

11i

fi

D-ded,

si

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DAPONTE, NU1IIT CHESARIE DIN CALUGARIE

Acesta, persona a jucat un rol f6rte insemnat in-tre Romhm, mai in tot seculul trecut. Nascut la 1707§i mort in 1789. De origina este din Insula Sco-pela, pentru care in mai inulte scrieri ale sale a-dauge qi locul nasterei, din insula Scopela &"4 T714 VTI'MExoTcaou) ParintiI lui greci ail lost nobili §i avuti.Tatal sell a servit mutt ca interpret, dar din in-templari nefaste a saracit §i fiul ski, Constantin,a fost ajutat in copilaria sa de catre prieteniT pa-rintelui sai in Constantinopol, unde au studiat celeintaiti inceputuri de carte.

Cand era cam de 17 aui, a lost recomandat Dom-nitorului Constantin Mavrocordat, pe cared era inConstantinopol, qi acesta 1-a adus cu sine in Bu-cure§ti, unde au continuat studiile sale la sc6la A-cademia* grece de aicea. Eata cum se exprima eldespre sine, in Catalogul barbatilor din seculul al18, la pag, 43. Acesta (Macarie Cuful Maridache)venind in BucurWi in clilele Domnitorului Constan-tin Voda, Domnul ineu, si invethnd in curtea Dom-

Domnul: dac ti sunt vrednic, in orain care predeca de pe amvon (Nlacarie) sA, scriu ceace iuvata. I-am fagaduit, de§i lucrul era greti, §i-punandu-me intr'un loc de nude nu me vedea seri-eam. i am scris ca 10 discursuri de ale lui qi T-a

I§T

nesca mi-ad cjis

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DAPONTE 333

placut Domnitorului cand i ar6tat si i le-amcetit. De si t6te cuvintele regulat i fara lipsa nule-am scris ; pentru ca, ackta este imposibil si laeel mai jute scriitor. M'a surprins °data, din mul-tele randuri, de sus din amvon, si lasand urmareadiscursului se intOrce, me priveste si dice : Mai binear fi fost de ti-ar fi lipsit scriitorule scrierea. Era SAse intemple r6ti sr m'a admonestat cu dreptate ;dar au inteles ca o fac cu voia Domnului meth A-asta a facut'o Domnitorul pentru spus

prescrie preclicile si sa le dedice Domnu-lul si Macarie voit. Alta-data mi-a spus laths):Domnul : spus sa m6 invete ritorica si ii vaplati 15 lei pe lung. Eu pentru amicitie luhnd doiconscolari, care erau de aceasi putere ca mine, ce-team si scrieri filosofice, m'arn dus si i-am spus cu-ventul Domnitorului, ca au c is pentru toti trel sisalariul placut. i ni-au spus sa compunemCa o fila in greca veehe, cea ce vom voi fie-care, sis'o spunem i ne am dus ; Tar el ni-a ells : lasati, du-ceti-ve si mane sa veniti. A doua 4i ni-a spus: A

sa v6 invet retorica, dar nu v6 invatDupa ce Daponte a studiat at fost bat de ConstantinMavrocordat al II secretar al seti. xa-cotxav Zzovta4artjv xouptrjv BXaxta; .xi 8EUTE:p0; ypap.pTtx6;

'AuEv-ciac; Avend locuinta. in Curtea Valahlei si fi--hid al doileasecretar. (KocapiTctric -c(6v yuvaEx6iv Tom. IIpagina 400). De aicea incepe viata sa literara. Da-ponte este unul din spiritele cele mai abundente aletimpului seu si ni-a lasat o suma colosala de seri-eri originale si de traduceri. Pe timpul secretariatu-

le-am

ca mr-asa-T clic sa

si T-au

dis

Tr,v

r Wvtac

n'ati-am

cit

www.dacoromanica.ro

334 CONSTANTIN DATONTE

luT sett ati adunat tate datele istorice ale timpululdespre afacerile interne si externe ale Terilor si inspecial ale Valachiel sT-a compus scrierea Astxmcc(ire/Epi,3s; Efimeridele Dacice, carte insemnata sicare decurhnd a publicat'o d-nul Lemond in Paris.Tot din timpulsecretariatulut sett a adunat si o sumsde bane, bunicica pe atuncT. Avend o fantasia aprinsain tineretile sale a incercat a face poesiT erotice; amdat peste urme de aseminea poesiT in o scriere a sa,care-1 proprietatea Universitatei de Iasi. S'a mani-festat acest talent al sett ii maT multe scrierT de va-lore si care-s in poesie. Asa citez numaT : KAapE'Tc-cyl,;

-rd:),) yuvvxtrwv, Tp&Tce(1.7CVEUVATCX1'1, Tip; XEtToupyiac

etc. Oglinda femeilor, Masa spirituals, ExplicareasanteT liturgit etc. etc.

Dela densul nT-a remas in diferitele nastre bi-blioteci mai multe autografe de ale sale. Asa Ex-plicarea santei liturgiT este proprietatea BiblioteceiSeminariuluT Central din Capitala ; Masa spirituals,proprietatea MuseuluT National ; Catalogul Barbati-lor secululuT al 18 proprietatea SeminariuluT Venia-min din Iasi si care se afla inpastrarea mea spre alstudia. Dej am tradus acesta importanta scriere sicare pate fi clasata intre cronicele nastre, pentrucuventul ca persanele ce le enum'era, deli majori-tatea sunt grecY, dar ail trait in tart, si-au luat partela viata sociala a timpuluT lor; intra dar de dreptac-tivitatea for in istoria terei ndstre. Stint insemnatevietile Domnitorilor FanariotT pe care le are, ince-pend dela Duca pang la Domnii Grigorie Ghica siNeculal Sutu, decapitati ambiT in Constantinopol.

EF;ii yriacc;

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DAP()NTE 335

ImT propun a-lpublica acest catalog spre a fi cunos-cut istoricilor no§tri romans. Daponte apare nere-gulat in viata lul, 10 cauta maT intaiu norocul ininsuratdre de doue ori§i nu -1 gaseste, it cauta in viatamonahala si erd0 nu-1 afla. NerabdAtor a sta intr'unloc percurge marea §i uscatul, dar tot nu-0 afla teri-cirea. Cam acesta-T §i in scrierile sale. Avend o me-morie vasta si o fantasie aprinsd scrie cli §i napte §ilasa dupti sine un material considerabil, dar cam farAsistemA §i nu se sustine in tratarea unuT singur su-biect, ci le amestecA cu altele si deviaza fOrte adese siapoi eara0 revine. Domnitorul sell Constantin Mavro-cordat 1-a trimis §i-'n o misiune catra Hanul Crimea',unde a fost forte bine priimit ; dar ducendu- se inConstantinopol ad fost, pentru presupunerI politice,pus in inchisore de Turd si de unde s'a eliberatprin banT, pentru cá avea o avere de 150.000 lei.

In inchisdre a scris §i cartea Oglinda femeilor".Satul de ale lumei, lovit de imprejurarT morale,

0-ad cautat liman in monahism.Eata ce ne spune el despre sine la pag. 44 a Is-

toriei Warbatilor Secului rd 18. Aicea in Constan-tinopol am venit si am imbriicat hainele negre delael (Dionisie Ieromonalml) la 1751 in c,liva SantuluTDimitrie §i din Constantin m'am numit Chesarie.MT-am schimbat straele si locul ; n'am schimbat §imodul vietei, si s'au in.deplinit in mine proverbul ce(lice : Lupul deli imbatrAne§te §i-0 schimba perul,nu-0 schimba lush §i obiceiul §i capul...." Dupe ces'a cAlugarit mai anthill s'a dus la Scopela la o mo-nastire a for parintasea, unde i0 avea ore-care pre-

www.dacoromanica.ro

336 CONSTAN7 IN DAPONTE

rogative ca ctitor, dar tine scie pentru ce cause afost cam larce voia lui expediat de acolo, de unde atrecutl la santu munte si s'a aseVat la MonastireaXiropotam. Lisa calugariT de acolo fiind constransT demijloce si fiindu-le si monastirea in ruin si-ati pusochii pe el, ca om cunoscut si reputat in t6rile Ro-mane, 1 -all induplicat si 1 -all trimis pentru eleimo-sina in Moldo-Valahia. In scrierea sa ,,Masa spiri-tuala " scrisa in stihuri si in forma de dialog, tinut intreConstantin Daponte civilul si intre Chesarie Da-ponte calugarul, is): descrie patitele sale in mai rnultelocuri in ac4sta opera. Chiar la inceput iata ce dice.,Z Chesarie : De unde vii frate ? Constantin: Viii dinValahia. Ches.: Dela BucurestY ? Coast.: Fara in-doiala. Ches.: Si unde te duel' cu ajutorul lui D-Vet?Coast.: La Santul Munte, unde exista un munte sin-guratic ! Ches.: Ca sa te fad' calugar? Sari sa te in-chini si de acolo erasi s'o stergi in Valahia? Coast.:Data va fi voia lui D-Veil, si ac4sta (void face) pelanga altele, m'oi face si calugar cu mare bucurie.Am o dorinta puternica, dupa ce in6 voiti inchina latote monastirile sa nu me intorc curend, ci sa stab.acolo un timp ea sa citesc acolo cart]. de ale parin-tilor, ca sa m6 satur, pentru ca-mi plat Inuit...."

Dupa ce i s'a incredintat santul lemn de calugariTXiropotamitY prin decret patriarchala, pouf eata ceVice la pag. 7 : Coast De mare lucru to -all in-vrednicit D-Nell si unde te duel acum cu el, si eineti 1-a dat ? Ches : Dela Monastire mi 1 -all dat si laBucurestI me due cu ajutorul lui D-Veil, ca sa cer

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DAPONTE 337

milk pentru Biserica spre a o reconstrui din teme-lie, find stricata."

Cat a umblat cu santul letnn in Cerile rotnane astrans mai multi bans si alte obiecte , dar cea ceeste important pentru Romani sunt imobilile afiero-site (dkruite) prin el de mai multe persone acelei Mo-nastiri, cum si mai multe subventiuni la sc6lele dinConstantinopol si instil Patmos. Daponte era cunos-cut si respectat pentru marea sa erudiciune, asa Cacerirea sa de miluire nu putea fi fara efect.

Chesarie Daponte inceteza din viaCa la 1789 insAntul Munte la Monast. Xiropotamul. Intre multeacte ce am intimpinat, am cetit si un act din timpulMitropolitului Veniamin, prin care se dispunea cklaMonastirea Xiropotamul sa se ceteseasi cantece ro-rnaneste la strana mare, sa se pomenesck numeleDomnitorului si a Mitropolitului Moldaviei si sa setint in totul tipicul Romanese. Chiar la numirea E-gumenului de acolo Mitropolitul sa-sl aiba cuventulset" canonic. Acum dupa ce am dat peste acesteacte relative la beneficiile ce Monastirea Xiropota-mul din santul Munte a realisat prin influenca luTChesarie Daponte, inceleg usor cum am putut notRomanic a ajunge la aseminea drepturi asupra M -relXiropotamului. Crec,lend ca hris6vle urmatOre, pecare le-am tradus de pe autografa insusi a lui Da-ponte, vor presenta un interes atht pentru istorianostra nationals, cat si mai inspecial pentru istoriabisericesca a Romanilor, le-am dat publicitacei cuaceste notice asupra vietei lui Daponte. Am maiadaus la fine si un imn ce 1-ad scris Daponte in

www.dacoromanica.ro

338 CONSTATIN DAPONTE

Iasi ocasional, cum si prefata dela Opera Hasaspirituala," dedicata lul Constantin Dudescu Ma-rele Vornic.

E.

Iacob cu mila ha D-cleu Archiepiscop Mi-tropolit 310 lda-Valahiel 1758 Luna Iuliu (originalul

greceste, scris de mana lul Daponte).

Prea cuviosilor Arhimandriti, cuviosilor Egumenia santelor MonastirT mici si marl' ; Prea cucerniclprotoTerei, preoti si diaconl si cleruluT,prea onorati nobih boerl eel iutaiu si al doilea, preacinstitT negutatorY si ca' locuitl in Eparhia smere-niei in santul Spirit, fiii curati aT santei ca-tolice si apostolice Bisericel Resaritului, IVIaiceTnostre, har fie you6 dela D-deti, Tar dela noT ruga-ciune si bine-cuyentare.

Prin acesta ye dam insciintare pentru o D-deescasi patriarhicescrt Monastire Stavropigiaca, situatain muntele eel cu numele de sant, ce se numesteXiropotamit, ce se cinsteste pe numele santilor 40 deMartirl. Acesta Monastire din causa yechimei si amultimeT anilor au ajuns la ultima stricare si rui-pare ; si prea cuvioOf parinti cei din ea yedend rui-narea cea des6v6rsita a monastirel lor, din causadescurajarei si a intristarei for s'ari cugetat; dar ne-putend s'o Tenoeasca s'ati gandit cu totil la ce estede facut si n'ati gasit alt mod la redidirea si reinci-rea sa, decat acesta. Adich : Acesta. Monastire a-vend cinstitul si santul lemn din crucea Domnululsi Mantuitorului Nostru Is. Christos, care s'a afiero-

04

aT

nostre,aT

www.dacoromanica.ro

('ONSTANTIN DA P(INIE 339

sit santa Monastiri de catre fericitul si prea cre§ti-nul Imperat al Romeilor Roman, care de qi nici()data n'a fost scos din Monastire, acum insa dincausa mare nevol qise maT sus, totT parintii acesteTMonastirl err o iniina, cu o cugetare §i nil suflet s'airgandit sa secita acest sant si de mare pret odor dinMonastirea lor. Decr alegend pe eel smerit intreMonahi, chir Chesarie (Daponte) T-au incredintatluT acest sant odor pentru ca sa unable prin orae§i sate pentru ajutorul §i miluirea acesteT MonastirT.Prin urmare fiind-ca in acesta, de D-deu pazita Taraa Moldavia dela inceput §i pana in tliva de acum,un aseminea sant §i pretios odor n'a venit, si nicTstremoOT §i nici moqii si nicT nascetoriT nostri nu s'ainvrednicit nici sa se inchine cinstituluT lemn §i nicTcu ochiT sa-1 val6.

Tar acum child D-q.eesca Pronie a bine-voit ainvrednici pe Tara qi Patria nostril sa aibe cinstitulqi d-q.eescul sant learn a CruceT eel datatore de viatA,a domnultu ql qi MantuitoruluT nostru Is.Christos §i pe pecdtoqif, ceT intinatT in multepecate ne-a aretat plirta0 acestei sante si d-cleeqtTd'aruirT §i ne -a invrednicit cu ochiT sa-1 videm si cubuzele nostre iecurate sa -1 saruthm. Pentru acea oiubitT fiT puteti sa ve inchipuitT cleat liar si ddruireD-cleesca ne-a judeeat vrednicT si cat ne-a inveselit

eel sant. Pentru ca pe acest sant qi D-C,leesclemn a voit Despuitorul si Ricetorul atatii creaturasA, se crucifice qi sa -1 ude cu mult pretiosal sedsinge spre a ne rescumpara din pecat.

Pentru acea tata, zidirea se bucura qi se invese-

rfoT

D-bleu

D-ded

www.dacoromanica.ro

340 CONSTANTIN DAPONTE

le§te, Tar vrajmaqul diavol se Indeparteza §i se tome,Catre acesta dar trebue sa cadem cu top §i sa -1 Inehi-nam ca pe insu§i a Domnului §i D-4eului nostru,Si spre maT multa siguranta §i lumina v6 aretam §iacesta, ca noT o respectam forte inult §i ca intaiti inlegea misted, Ortodoxa si indeplinim santele qi

d-dee§tele misteriT a sante liturgii Tar dupa aceacinstitul §i santul lemn pe care s'a restignit Dom-nul nostru. Fiind-ca acest cinstit §i d-deesc lemn,in care se conserva Inca cite -va din memorabi-lile patimT a DomnuluT, adica o urma a cuelor, tre-bue s'o Inchine §i s'o serute tot ortodoxul cretincu respect, cu mare tema.§i evlavie, inchipuindu-§ica §i cum s'ar apropia de insu§i Christos. Prea Inal-tatul §i prea luminatul nostru Domn Scarlat Grigo-rie Ghica Voevod prin buna vrerea §i cugetarea sas'a gandit, §i noT din partea 'Astra Inca am invred-nicit pe mai sus distil Chesarie ca se lea ostinelasa cutreere tdta tara cu d-deescul §i cinstitul lemnspre santenie §i bine-cuventare, bun sporire int6te§i pacea loculul nostru. De acea hotarim §i ordonamtuturor celor din cler §i vou6 boerilor, negutatorilor§i locuitorilor, v6 indemnam cu mare tema §i respectsa pre intimpinati, preoVambracati cu felOne §i epi-trahile, cu tamaeri qi lumini aprinse, sa primiti cin-stitul §i santul lemn qi cu psalm). §i chatari inso-tindu-1 'Ana in Biserica , on casa hotarita deospitalitate. Si cu totii cu inima sdrobitg, inchi-nati §i serutati, Tar care ar voi sa faca aghiazma cucinstitul lemn are eel amintit dela noT voe qi bine-cuventare, pentru ca sa se duca dela noT acest sant

sa-1

;

www.dacoromanica.ro

CON5TANTIN DAPONTE 341

lemn cu un ajutor si miluire drq,-care, dupa datoriacrestinescti, ce avem, fie-care dupa cat pate si arebuna-vointa si dupa cum st. Spirit il va lumina,ante-se miluitor si ajutator disei mai sus Monastiri,care acum din temelie se renoeste. Tar pentru milasi daruirea ce atT voi sa aratati catre acesta AritaMonastire, insutit vets lua plata dela Christoscare fericeste pe miluitorY, dupre cuventul Evange-liului. Tar harul siputerea santei si cinstitei Cruel fiespre ajutor si mantuire si sporirea caselor si a tuturoraverilor vastre miscat6re si nemiscatOre si rugaciu-nea si mistra cu voi cu tots, amin.

Io loan Theodor Voevod cu mila lug D-cleu Domn atote (origivalul greceste, scris de masna

lui Daponte).

Dupa, cum sorele straluceste si-si arunca razeleintie tote stelele lucitore si prinrazele sale le vivificAsi le sporeste lumina la tote ; tot aseuminea si in totecele-lalte bine- facerT si virtuti cea mai mare si maiplacuta lui D-de-il este mila. Pentru ca este folosi-tare, de suflet ruhrituitOre si primita si bine-placutitlui si dupre sh,ntul Apostol Pavel : cu asemi-nea jertfe se multwne5ste Mila scate suflet dinmOrte si acopere multime de pecate. Find -ca (irne procura athta folds si chstig numai singura dareade mila, cu mult mai Inuit in sfintele si d-deesteleMonastiri si celor inchisi in ele sfinti parintT, pentrudragostea si iubirea d-deesca. Pentru ca, acestiasuet servitorii lui si efectua liturgia angelica,

Moldovlahia

bine-euventarea

D-dell,

D-qe111

www.dacoromanica.ro

342 CONSTANTIN DA, ONTE

prin intermediul carora se mareste neincetat prin ru-gaciunT si cantarY numele eel prea marit al Dom-nuluT. i dar fiind-ca si prea cuviosil pArintif, eeldin imperatesca si santa Monastire a XiropotamuluT,ce se cinsteste pe numele celor 40 de Martini s'alipsit de milele imperatesti ce avea, si din causa im-prejurarilor temporare aii ajuns sa cacla in datoriiforte grele si in cea mar de pe urma desperare de ne-economisire, a alergat si la acest prea stralucit tronal Moldavia impreuna cu prea pretiosul odor a cin-stiter de viata datatoref CrucY, pe care s'a restignitDomnul nostru Is. Christos. Acest vrednic de inchi-nat si de viata datator lemn al cinstiteT Crua afie-rosit de catre prea, crestinul Imperat Roman, s'a in-vrednicit si Domnia nOstra cu multa reliogiositatesi zdrobire de inima sa-1 inchine, dupa, ce cu ajuto-rul lm i s'a incredintat frilnele straluciteciDomniT a tronulta Moldavia De acea sr inferbin-tat' de zelul divin, aui bine-voit din tOta inima ro-stra sa conservam bine-face,rile celor inainte de notstraluciti Domniton, pe care le-a intarit prin Hri-save. Pentru acea acuni si Domn'a mea hotarlm siintarirn prin al nostru Ilrisov domncsc, ca nu numaYsa Tea mila ce hotartta de alts DomnitorT, ci incA,ca o datorie indispensabila sa Tea mila in tot anulen adausul de 50 ler din vain domnesca. Mica :una suta cincr.4eci lei spre economisirea siaj utorul prea cuviosilor parinti s, sine vecinica amiu-tire a Domniei n6stre si a fericitilor nostri naseetorisi a Domnitorilor reposati. Pentru nestranmtarea siconservarea nealterata a acestuY inscris al nostru

usual si

D -ieti

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DAPONTE 343

Hrisov, pretindem si dela stralucitii Domnitori eeldupes non, saes din fiii nostri, orl din alt neam, petarn D-c).ett din mila luT II va voi a-I alege sa dom-nesca pe tronul Moldaviel, sa intaresea acesta pu-fnA mila domnesa., spre vecinica for statornicire siamintire. i pentru ca acesta domnesca a rostramila, s'a fie in veci bine pAzita si pentru ca sá se trimetain fie-care an la sfinta Monastire, TatA cA, s'a stabi-lit si epitrop de catre Domnia mea prin vointa sicerirea acelor parinti monahl ca sa se ingrijaschPreosfintitul prea onorat al nostru sfint pArinte spi-ritual, Mitropolitul eel dupes timpurl a tereT, si nein-cetat sA, se lupte pentru ca sa Tea acesti barn dindomnescul comert (xop.ipx0v), dupre cum s'a regulat,in amintirea santilor 40 de Martini si sa -T trimita laclisa Monastire.

In anul Mantuirei 1759 luna Fevruarie.Io Ioan Teodor Voevod Domn a tata Moldova.

_roan Scarlat Grigorie Ghica Voevod cu mila 1WD-dent Doran a Oa Ungro vlachia (origmalul in gre-

ceste, scris de mana lui Dcponte).

Deprindere veche este si forte laudabilA, candun demnitar insemnat sau si din on care stare so-ciala era, ar fi facut vre un lucru maret si demn deamintire, fie spre on6rea patriei lui, fie spre bine-facerea nemuluT sea, sail alt ceva care-1 privea pesine insusi spre folosul si on6rea sa, i se ridica decatre popor ic6ne, i se inalta statue sp,re nesfarsitasa lauda si amintire.Fiind-ca dar siunul nscut Fill

www.dacoromanica.ro

344 CONSTANTIN DAPONTE

si cuvent a luY fiind nemuritor, si ingrijin-du-se pentru mantuirea nostra a se incorpora dinsfinta NascetOre de D-clew si pururea Feciara Maria,neschimbat luAnd chip de om si s'aii crucificat, Chri-stos cu mortea pre marte calcand, au inviata treia §i all daruit viata la tot nemul omenesc,invinge pe diavolul cu deseversire, inimicul co-mun al 6menilor, au trebuitsi era datOre tata lumeaTar daca n'ar fi stiut,iria n'ar fi putut sa-Tridice sta-tue si ic6ne spre multamire spre eterna amintire simarire a sa. De aceea earasT insusi acest Mantuitoral lumei si bine facetor s'au ridicat pre sine insusTpe cruce, statua gloriei sale, semnul de mantuireal 6menilor si triumf in contra invingereT diavolu-luT. Pentru aceea multimea crestinilor ivalte cinsti-ta Cruce cu mare bucurie pretutindenea ridicatipul ei in tot locul si in bisericT si in case, si pe calsi pe uscat si pe mare. De aceia i se inchina imph-ratii cu sfinta Archangheli si cad inaintea el si oglorifica. Au venit din pronia d-qeesca si aicea, Iaal nostru Domnesc tron, in politia BucurestI acelcinstit si de viata purtator odor al santeT Cruci,care este ca de un cot, pe care cel intre imparatiferieit Roman 1-au afierosit la santa si imparatescamonastire, ce se premareste pe numele shutilor sigloriosilor 4-0 de martin, ce sunt traitorl la sfintulmunte si se numeste Xiropotamul, dupa cum afinnaHrisovul sell imperatesc. Lucru ce alta data n'att ye-nit in aceste partT, in care ne-ail miluit si pe noid-cleesca pronie cu Domnia terel acestia, si primin-d'o cu mare pompa si religiositate si inchinandu-

Ali

si-i

D-Slew,

D-Sled,

www.dacoromanica.ro

CONSTAN1 IN DAPONTE 345

ne eT, ca unei prea inhrit si cu totul respectat lemnal cinstiteT CrucT, miseati de zelul D-cleesc, am voitsa se amintesch stralucitii piosT Domnitorr ceT Ina-inte de noT, in cat prin Hrisovul nostru acesta Dom-nese sa hotarim o iniluire la aceste sfinte monastiripentru ajutorulsi economisirea celor din ea petrece-torT parinti si in special spre amintirea neincetata a fe-ricitilor adormitT iii Doinnul parinti ai DoninieT ndstresi pentru amintirea n6stra. Pe langa acesta si pen-tru multa mila si marea facere de bine, pe care, pecat timp au stat aicea, au aratat cu atot puterniciasa Christos celrestignit pe ea siMantuitorul nostrusi in decomun si inparticular fie-caruia. nu nu-maT t6ta Tara en eftinhtate si imbelsugare o auimbogatit, cea ce dedemult nu s'ati intamplat, simaT ales si in particular s'att respandit bine-facereasi harul eT catre ceT ce au chemat cu credinth aju-torul ei. Pentru ca find o inchinaciune si o laudhatuturor crestinilor cinstita Cruce au trebuit a se aratamantuit6re tuturor si folositare obstieT. De aceia prinacest respectabil present Hrisov a Domniei nostrehotarim pentru stinta Monastire a Xiropotamuldi eh-are a lua in fie care au o suma de 500 lei de la Ca-marasul Ocnelor. i ca sa nu se faca pentru viitor niclo impedecare de a se duce acesta mila la cPsa monas-tire, hothrim Epitrop si ingrijitor pe Preasf. Sa Mitrop.al Ungro-valahieT Filaret, si dupa platirea datoria deaicea a PreosfintieT Sale pe care -i va alege Domnul

ca sa fie Mitropolit, ca sa se ingrijasca Preo-sfintia sa sa iea acesta hothrith mila in fie -care an

Biserica OrtodoxA Romang. 4.

Si

D-q.eil

www.dacoromanica.ro

346 CONSTANTIN DAPONTE

dela CamArasii Ocnelor,leT in num& de 500 la nuueale luneTluTMartie, and se prAsnueste si serbAt6reasfintilor 40 Martini; si prin mijlocul ameniloi vred-nici de, credinta sa le trimita la sfinta monastire aXiropotamulm, ce se afla la sfintul munte si sa sedea cu siguranta in mh,na locuitorilor de acolo pa-rinti. Iar pentru haul sa Tea adiverinta catre Preasf.Mitropolit, pentru ca sa fie spre siguranta sf Intelmonastirl si spre ajutorul si economisirea celor dinea petrecetori parinti. Spre eterna amintire a n...strasi acelor adormifi in Domnul, fericiti nascetoni alDomniel ndstre. Pentru acea rugam si pe straluci-tii in Christos Domm frati ai nostri, cariTdupa Limpdupa iaoT vor fi alesT si se vor milui de D-c,leu cuDomnia Orel acestia sa intaresca acesta miluire anostra si cu IIrisovul stralucirei sale, pentru ca similele for sa se pazesca dupa acea nestramutate sisa fie bine primite de D-cleti. Pentru a se conservaacesta miluire neschimba,ta in tot timpul o au luta-rit Domma mea cu acest FIrisov, cu iscalitura n6s-trh proprie Domnesca, in presenta prea iubitilor filal Domniel nostre: Alexandru Voevod, Mihail Voe-vod, Niculal ti oevod, Grigorie Voevod, GheorghieVoevod si cu voia de obste si sfatul tuturor a cinsti-tilor si credincioOlor nnati boeni al divanului nostruDomnesc: Boerul Constantin Dudescu mare vornic,boerul Stefan Vacarescu mare ban, boerul Constan-tin Brancovanu mare logofat, boerul DimitrascuSturza mare spatar, boerul Mihail Cantacuzin marevistier, boerul Manola,he mare postelnic, boerullNicolae Dudescu mare clucer, boerul NiculaT mare

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DAPONTE 347

pacharnic, boerul Nicolae Brancovenu mare comic,boerul Sandu Bozenescu mare stolnic, boerul Tana-chi mare Singer, boerul Ionita Gulian mare pitar,fiind precedent boerul Constantin Br'ancovenu ma-rele logofdt. S'aa scris presentul Hrisov in al doileaan al domnid n6stre aicea in scaunul Capita lei Bu-curestiT, in anii de la nasterea luT Christos 1760 ina 20 a lund luT Fevruarie de preotul Floru, profe-sorul de sloveneste, dela scala Domnesca, cel stove-nese, care se afla in monastirea sfintul Gheorghevechi.

Subscris. la Scarlat Grigorie Ghica Voevod.

(Va urma). E.

------e"-A<Z2-0-----

www.dacoromanica.ro

FAMILIA CANTEMIR

Familia Cantemir s'a facut cunoscuta that ales pe timpul luiPetru; ('onstautin Cantemir fu eel dintaiu din nentul acestarcare domni in Mol lova. Sub domnia lut Petru, el era serdar 2)0 se facu Down In 1684. Ace:2t Constantin Cantemir supranu-mit bltranul, domni opt ant in _Moldova. Dupe mortea parinteluiseu Teodor Cantemir, care fu ucis de tatarit din Bujak, se retrasein Polonia, uncle servi septe-spre4eee ant in armata lut Ladislau§i Cazimir; in urma probelor de curaj ce le da In el, merita ran-gul de Colonel, ce i se conferi de catre regele Casimir. Terminandu-se resboiul intre Polon]. §i Svedent, se due 12 George Ghica, D-nulValahiet, care it onora, cu sarcina de Ceau§spataresc. Avu fericireaa-1 parasi inainte de a se da in partea nernflor §i trecu dela undomn la altul. Trecu la Eusta-tiu Dabija, Domnul holdover, care-idadu locul parineelut seu §i mat ales guvernarea codrilor Kigiceni;.

dupa aceia it multi vornic de Barlad. Domuul Duca urmandlut Dabija, Cantemir conserva acele§1 locum: facu insemnate ser-vicit aceAut principe, inabmind o rescola a Moldovenilor contralut; spre a-1 resplati fu onorat en demnitatea de mare Cluceriu, saucolnisar pentrn provisiunile artnatet ; era &and Sultanul Mahometal IV impresura Camen4a, el fu nutnit Calancea, adica conducetorul armatet moldovene§tt de ajutor. Duca fiind depus, Petri-ceicu sucesorul sett menIinu pre Cantemir in functiunile sale; intimpul acesta a scapt haremul sultanului, ce era sa cacla in ma-nile Polonilor vitejia acesta it atrase mart laude din partea capuluieunuicilor, care intervenind pe langa marele vizir, i-se promise dom-nia Moldovei. Petricelcu se dadu in partea Polnilor §i DemetruCanta uzen, noul Donut al Moldovei, gasi in Cantemir un partizan

1; Stefan 13-lea Petriceiel, domni in anal 1613, pe t'mpul MitropolitululDosiftei, ambii fugira in Polonia, de frica Tatarilor, dupii-ce sfintira bps. St.Onuffie de liinga biret ( Bucovina 2) Serdarul avea latigul de general in Mol-dova si era incredi tata paza fruntarielor contra niivalirilor Cazacilor si 'ra-ta ilor, avea de superior pe Hatman, day in rang mal nu se deosibea de Hat-rnanul Polnie, care apiva tura contra l'olonilor.

indat t

'1

www.dacoromanica.ro

FAMILIA CANTEMIR 349

zelos care 1 asigura si de iubirea Moldovenilor ; recunoscu deci ser-viciele sale prin demuitatea de Serdar; si acesta sarcina it fu con-servata de Duca, care veni de adoua Ora la tron. Duca insa iucepua se ingriji de Cantemir, facu sa sufere mai multe neajunsun,din care causa fu nevoit a parasi Cara §i a-se retrage la *erban Can-tacuzen Domnul Valahiei. Audind Insa ca Duca a fast prins de Po-lom, s'a fntors in Moldova. Vitejia ce o areta el, si victoria in contraPolonilor nu impedieara pe Demetriu Cantacuzen, noel Domnitorde a luera In secret si chiar pe fata conta viete sale. SeraschierulSoliman papa a fast rugat, ea sa-i gasesea vre un pretext de a-1 o-mori, fagAduindu-se pentru acesta tree -flee: Bovis (?) Seraschierulfiind om cinstit, insciinta pre Cantemir, care fugi in Valahia; nu-ifu nici de cum grew de a convinge pre Seraschier de uedreptatealui Dimitrie, i intorcanduse rota noroculut, a fost stimat Intru atata,-ea i se. incredinta domnia acusatorulut seu. Batalia de in Boiandada un nou lustru valorit sale ; el respinse cele dintaiu sirurt alePolonilor, si se areta demu de favOrea portet, de care apoi se bucuramai mult timp. Ast-fel remase el Damn al Moldovei timp de opt antfara tret lust gi muri in. 23 Martie 1693. El lasa dot fit, pre Antiohsi pre Dimitrie, gi done fiice, Ruxanda si Elisabeta. in timpuldomniet stile, Porta voi sa aiba pre unul din flit set ca ostatie :Antioh, care era mai mare, fu trimis la Constantinopole cu alai sOsetineri nobilt. Dupa tret ant Demetriu primi °Hitt ciela tatal seaca sa inlocuiasca pre fratele seu mai mare. El se Buse pe candConstantin Brancovenu era Down in Valahia; acest inimic demorte al Cantemirestilor gasi ocasie favorabila de a discredita preDomuitorul Moldovei la porta; cad vedend pre tenarul Dimitriesosind, se sili a convinge pre marele vizir ca acesta nu era al doileaflu al lut Cantemir; ci un alt tener destinat a-1 inlocui, cu stop de ascOte dim manele Turcilor pre Antioh adeveratul seu fiu. Vizirulvoind sa afle adeverul, chtema pre Dimitrie : preset*, sa it facu saMica Indata, ca Brancovenu era viuovat de cea mat negra calomnie.Acest tener, dise el, este adeverat chipul batranulw Cantemir. Elfacu inadever (mere nurnelui ce-1 purta ; si de Indata ce sosi lacurtea primului Ministru al Imperatiet otomane, dada semne deceia ca era sa fie el ()data. t in adever ea in urma se facu stimatprin judecata i purtarea sa, urmand Sntru acesta marelor exemplece-i le daduse tatal seu.

Dimitrie remase la Constantinopole 'Ana in anul 1691, cand tatalsea it chtema inapot, trimetend in locul sell pre Antioh. COt timp asqut el acolo inveta limbs turca gi musica. Despre progresul cellfacu el In acesta sciinta, ne putem incredinta din aceia, ea el pentru

gil

www.dacoromanica.ro

350 FAMILIA CANTEMIR

prima Ora introduse la turci notele de muzica precum si din maimulte bucati compuse de el, ce se cant, gi asta-cli (1777) cu multaphcere, si care saut admirate de cunoscetorii natiunei.

Seraschierul Daltaban impresurand Soroca in 1692, Dimitrie in-soti pre tatal seu in tabara turcesca atrase privirl particularedin partea Generalului Ottoman.,

In anal urmetor in 23 Martie perdu pre parintele seu. Domnitorulacesta, aflanclu-se pe patul mute, chiema pre nobili si-i ruga de aalege un succesor inainte de a inchide ochii. Ei alesera pre Dimitrieea Domn. Bucuria ce-i causa acesta noutate, fu un fel de mangaerepentru densnl in acele momente grele ; si se hiuda ca porta nu tarface nici decum greutatt de a confirma alegerea nobilimei. Dar ar-gintul ..ra mai considerat la acea carte, si intrecu atat servicieleparintelui, cat gi meritele fiulum.

Sultanul numi uu alt domnitor, gi Dimitrie fit silit a parasipatria sa gi ase duce sa vietuiasca cu fratele seu la Constantinopole(locuinta ordinary a feciorilor de domnt din Moldova si Valahia,precum si a principilor depusi, ce se numeau de catre Tare] mazilt).Cat-va timp dupa aceia urma pre turci in campania fannosa prinbatalia dela Zeuta ; el merse in calitate de voluntar, din ordinalmarelui Vizir ; dar el nu se bate, ci fugi ca gi densit cu remasitelearmatel lor, si se intorse la Constantinopole.

Aci gasi pe Branco\ enn mat eninat ca nite odata, si hotaratca sa nu crute nimic spre a ruina pre cet dot frati. Acesta ura inve-chita careVT avea de mutt timp inceputul seu, crescu peste mesurala viderca tut Dimitrie, pe care-1 stimau ministrit gi tota curtea.Cact acest teller principe se ilustrase prin cunoscintele ce le posedain limbele persona yi araba, precum si in limba turca.

Nu putea nimene vorbi cu densul, fara sa fie castigat Indata inpartea sa; o veselie deosebita in manierele gi cuventarile sole, unitecu un aer placut gi duke, 11 lacea placut la tota lumen alesa din capi-tala. Din causa acesta Brancovenu 11 privea ea pe un rival de temut,si singurul care putea sa-1 incleparteze dela curte ; de aceia prin-cipele acesta fgt dadu tote silintele, gi arunca ban' cu manele plinespre a putea obtine indepartarea sa. Prin diferite darun Sgt ajunseSutra cat-va scopul; dar biruinta sa fu pentru putin timp ; cam. Di-mitrie fiind insciintat, se retrase la un pasa amic al seu, care 1 tinuascuns patru-deca de Bile, gi acesta nemultamit cu intretinerea tu-turor omenilor sei, facu sa, se revoce sentinta indepartarei sale, sillpuse in stare de ase areta la curte iarasi on mai multa strelucireca tot-deuna.

Acesta era o lovitura de morte pentru Brancovenu, care incepu

gi-g'

In\

www.dacoromanica.ro

FAMILIA CANTEMIR 351

lamsi a tremura la viderea acestui favorit al noroculut ; temerileacestea nn erau tocmat neintemeiate, pentru ca este adeverat ca,Dimitrie dorea forte mult sa fie Domn in Valahia; si fiind nu nit dedone on In Moldova, el refusa in favOrea fratelui seu Antioh.

Dimitrie insot,i pre fratele sea in Moldova pentru prima dataand it do, lu in stapanire acest principat; atunci lua in casatoriepre Casandra, fiica lui Serban Cantuuzen, care fusese domnitorin Valahia; avu o fiica care i-se uascu in Moldova; fratesett putindui a aceia fu depus urma iarag la Constantinopole, uncle i-sema] naseu o fiica gi patru fii.

Pentru a treia Ora locuea el la Constantinopole. Acura insa seclumai mult timp. Dimitrie nu lass sa 'rem timpul in zadar ; el se silia cuu6ste obieeiurile si la studiul acesta care este de marefobs pentru viat,a, el uni o ocupalie demna de un principe;facu un palat; dar in 1710 el parasi Constantinopole.

Petra eel mare tarul Moscovei declarase resboi Turcilor ; el seapropia vedend cu ochii de fruntariele Moldovei, era porta a-arunca privirile asupra lui Dimitrie, incrediuta acest principat,care era atunci ocupat de Nicolae Mavrocordat, persona fOrte sti-mata la curtea otomana; dar care prefera sciina si pacea gloriesde a comanda in timp de resboi. Dimitrie capata acesta demnitateprin mijlocirea Hanulut tatarilor, care in unire cu Marele Vizir,insinua Sulianului ca nu era nimene dintre cregtin, mai capabilspre a servi Imperiul in ocasiunea acesta,; ast-fel se facu alegerealut Dimtrie si porta it dada done -elect de pung de baui pentru in-tretinerea suites sale.

Abea sosi el in Iagi, capitala Moldovei, gi primi ordin de a facepod pesfe Dunarea pentru trecerea arrnatei turcegti. Vizirul it maiInsciinta de triniite cat mai curand banit ce-t datorea lui precum

Mmigtri at Poqei, ca recunoseinta pentru inaltarea sala principat, acesta i-se pain Domnaluf ca o insults; innarealut era la culme gi de atunci se h.otari de a-gt resbuna de Vizirul gide acea Carte mercenara, folosindu-se gi de ocasia ce i-se presintade a sustrage Moldova de sub jugul ingrozi-tor al otomanilor.

Norocul parea ca favorisa planul seu. -Petra eel Mare trimise laprincipe pe un Medic grec anume Policala, propuse aliantain condiOunt forte avantajose. Dimitrie primi cu amendoue mknilesperand ca pete va face fericirea poporulut seu ; dee' se stipulara:1. Ca Moldova sa fie de arum reageclata in vechile sele margin, gise relate sub protectia coronet rusegt]. 2. Ca Domnul si poporulseu sa depue juramilnt de credinta Maiestalei sale Tarului, inclatace armata sa ar pane piciorul in Moldova. 3. Ca Domnul de indatg

§i-1

a-1

celor-tall:

cared

Oren;Sal

letgig

ei

www.dacoromanica.ro

352 FAMII IA CANTEMIR

sa-Vi unesca puterile sale cu ale Tarn hit si sa, lucreze in unire cu(Mitsui in contra turcilor. 4. Ca atat principele cat si urma01 set,sa se bucure pentru tot-deuna de suveranitatea Moldovei, sub aus-piciele Imperatorilor Rusiei. 5. Ca nice o alta casa sa nu se bucurede Domnia Moldovet pang' ce nu se va stinge a lut Cantemir.Aceste articule fura ratificate la Lusk in Polonia de catre Tarul sisigilate cu sigillul imparatesc, in 13 A prilie 1711, si trimise Prin-cipelui prin un om anume.

Apoi Dimitrie credu ca o datorie a sa ase intelege cu Tarul inprivinta mesurelor ce trebueau luate spre ajunge scopul, dan-dui tote insciintarile ce depindeau de el.

Totust Dimitrie lucra mereu la podul de pe Dunarea, a carulconducere 1-o daduse Perta; lucrul se facea cu chieltuelele Tur-cilor ; Valahia si Moldova procura lemnariea. Depindea de densulca sa intardie lucrul, fara sa fie cea mai mica presupunere ea ar fivre o intelegere cu Rusit ; in adever el intardia pre cat putea si in-demna necontenit pre Tar a grabi venirea, Inainte de ase termi-ng podul cu totul. Dar nu sa dadea multa credinta insciintarilor sale;Tarul din contra asculta mat mult limba, inselatOre alm BrancovenuDomnul Valahiei, eared umplea de speranta ; asa ca se gandi preataqiu a intempina pre Trim qi ale opri trecerea Dunarei. Acestprincipe sosi in Iasi abea in 11 Tunic 1711. Iudata nobilimea si po-porul 11 cunoseura ca suveran, si Principele cu tott Ofiterit lut fa-cura jurament de fidelitate. Este destul a spune aim ca Tarul nea-vend provisiunt, se veclu obligat a face cu Tureit o pace desavan-tajesa ; dar se opuse de a da pe principele Cantemir ce i-se cerea;generositate cu atat mai mare en eat era redus, cu tOta armatasa la cea din urma extremitate : Ministrul seu avu ordin a spuneTarcilor ea Principele nu era in tabara sa; cu tote ca in a le-ver in timpul tratatulut se ascunsese in caruta tarinet, fara sascie nimenene, afara de uu fecior care avea grije a-I aduce demancare.

Ast-fel principele Cantemir fu constrans de a pgrasi Moldova.Tarul f1 dadu scrisori patentate, datate din Mogilau, antaiu August1711, care's promiteu lut, si altor nobili Moldoveni, de a-1 de pa-gubi de perderile ]or, dandule un asil in pamenturile sale. Prinacelesi diplome el fu facut principe at Imperiulut Rusiei, titluce trebuea sa treca ca mostenire la urmasii sei, cu titlu de altetaserenissima, to declarat ca scutit de ort-ce jurisdictiune, si respon-sabil numat Tarulul. Acest privilegiu se intindea si la Moldoventicare ar voi se reunite in Rusia, et trebueau sa asculte numat deprincipele Cantemir.

a-y1

www.dacoromanica.ro

FAMILIA CANTEM IR 353

Prin urmare Dimitrie insoti pre Tar §i parasi Ia§i] cu. tota fa-milia; peste o mie de nobili Moldoveni, intre carii erau o mul-time_ de ofiteri, renuntara Ia patria for pentru dragostea

Li se dadu ea locuinta Charcovul din Ucraina, §i acolo sea§e4ara Principe le cu tot] aces carii se luara dupa norocul lui.El trecu la Moscva cu famila sa in 1713. Tarul dupa cerereasa imparti la nobilii Moldoveni, pamenturile ce i be daduse in Uc-rama, §i-] darui in deosebi o mie de ferme ce apartineau coronet.Acesta era un domeniu particular at Tarilor, de care se bucu-rase din vechime, §i aceste parnenturi, atat prin situatia lor, cat§1 pentru numbrul locuitorlor, tree de cele ma] bune venituri ale

Maiestatea sa facu Principeluf si o pensiune insem-nata, care f-a

Dimitriefost platita in tot timpul vietei sale. Indata dupa

sosirea lui la Moscva, sotia sa Casan lra muri. Parereade reu de ase vedea pentru tot-deurta departe de patria sa, §ismulsa din sinul famine], apoi perderea averei sale care fu luatade Tare], facu ca se o apuce niste friguri, care din nesciinta a-potecarului, dandui-se o doctorie prea tare 13 eausa, mortea,; a§a,ca in cite -va dile s'a sfersit in Urea varstef sale. Ea posedatote calitatile frumUe ale sexulu] seu ; pe langa a frumusetealesa, era dotata cu intelepeiune §i mare pricepere ; iubea lec-tura fara a inlatura grija de familie §i educatia copiilor se]. Seinmormenta la Moscva in monastirea Grecilor, ce primise multebine-facers de in acest Principe.

In anul urmator Dimitrie se duse la Petersburg, luand cu sinesi pe al treilea fiu al seu 5erban in etate de §epte am. Acest co-pil avu 0m:we de a rosti in cliaa de Past] o cuventare in grecestein presenta Tarului, care-] facu un present frumos, dadu unke in regimental seu.

Tarul in anul urmator intreprinsa o calatorie prin terile streine.Dimitrie se folosi de ocasia acesta spre a s] vedea mo§iile sale,unde remase pana in anul 1716, §i profita de timpul acesta spre atermina Istoria otomana pe care o ineepuse in Constantinopole.

0 imprejurare intamplata in 1716 facu ca principele sa se folo-sesea de puterea pe care 1-o daduse Tana asupra nobililor Moldo-yen], intre earn fusese impartite satele dintre Ucraina. Acesti bo-en adunandu-se adesea la petreceri, intr'o Ali fiind ametiti seluara la certa, sabiile hub score, do] dintre ei fura omoriti §ima] multi Afacerea acesta se facu cunoscuta principeluiDimitrie, el cit9, pre agresorY inaintea sa, si dupti, cercetarea cau-ses, condamna pe trei la morte §i pre alp ca-V-va Ia inchisore.Apot el modifica sentinta sa, qi schimba pedepsa cu morte in pe-

Imperiultu.

rgniti.

lud

pie

www.dacoromanica.ro

354 FAMILIA CANITFMIR

depsa corporala, ceia ce si executat en aprobarea Tara lui.Avesta este p6te singurul esemalu ce ne proeura istoria Rusiei, catine -N a sa fi avast In numele sea putere% de vinta si de in6rte.

Tulburarile civile rechemara, pre Tar in -1.,ara la anul 1717.Dimitrie se Buse si el la Moscva pe lang% Suveran si avu onOreade a fi de mai matte on cu densul, si chiar de a-1 pi imi adesea vi-zita. El insoti pe Maiestatea sa si la Petersburg, dar las% familiasa la Moscva din causa and iudispos4iant a fiicei sale a doua,Smaranda, care era atavata de ftisie.

Fiind. in Petersburg, ve4u din intamplare, la una din adunarilepe care le tiu nobilil regulat iarua, pe a treia fiiea a principeluiTraveskan, Feld-maresal al trapelor falsest', o persOna destul defrump -,a: Dimitrie se inamora de ea si cerend-o in easatorie delaparintele seu, obtinu cererea peste cate-1, a Bile. Inainte de casa-torie, 's] rase barba, si lasand hainele Moldovenesti se imbarcafrantuze§te. Ceremonia facu la inceputul iernei ; Tarul onoraserbarea acesta cu presenta sa si conduse pre mire in biserica, deunde intorcendu-se la paint i1 darui o sabie forte bogata.

Nunta. inu tree clile, Tamil asista impreuna Cu Imperatesa qiprinvesele de singe ; tot% nobilimea din Petersburg se afla acolo.Dupa care Principele Dimitrie fu facut consilier privat.

Atunci chema el tota familia sa it Petersburg, remaind la Mosevanumal Smaranda fiica si, aflandu-se forte greu bolaqva, unde si marlin 4 Julie, in etate de septe-spre gece ant. Ea fu curend inlocuitaprin o alta fata pe care o avu din casatoria nova, ce se nascu la 8Noem brie. Tarul si Tarina voira sa -1 fie ca nast si-1 dada numeletot Smaranda.

In anal urmator Tarul pleett in Persia; Dimitrie avu ordin de ainsoti pre Malestatea sa cu Contele Tolstoi si Amiralul Apraxin.Acesta era un triumvirat glorios in ochit stapanalui lor. Apraxinavea conducerea afaeerilor resbomlui, cei-latt,1 dot regulau aface-rile civile.

Dimitrie insoti pre Tar la Colomna; oral departe de Moscva cala none -elect de verste la confluentul Moscei si al Occe'. Acolo in-talni familia sa care-1 urmase pe apa, se imbarca si el cu ea si cala-tori-ast-fel pana la Astrahan, uncle sosi in 4 Iulie.

Abia parasise Colomna ca-1 si al:nava frigurile, causate din o du-rere de reruncht ; deli frigurile nu erau asa de violente, totusi sla-bea din ce in ce ma' malt si-1 silea a sta in pat. Acesta insaimpedeca a se ingriji de o mica imprirnerie cu caractere turcesti, decare avea Tarul trebuinta, spre a publica in acesta limba declarareade resboi pe care avea sa-1 faca in contra Persilor. Pro tectul acesta

s'a

Se

nu-1

www.dacoromanica.ro

FAMILIA CA? TEMIR 355

nu era zadarnicit pentru ea calatoria se facea pe apa. Asa, ca presase gasia in stare chiar in timpul cand sosi tarul la Astrahan. TOtaarrnata tiecu marea impreuna cu Maiestatea sa ; Dimitrie se im-barca si el in luna lui August la Astrahan pe o fregata cu 20 detunuri; si sosi in Persia cu restul flotet la locul de intalnire undose si construi an fort sub numele de Santa-Cruce.

Dimitrie find obligat a insoti pe Tar pe uscat pana in Der-bent, fregata sa duse equipajele cu servitorit set pana la acestloc; dar o furtuna o arunca din nenorocire intr'un nasipisiu; siast-fel total fu perdut afara de aces carit emu in ea. Principeleavu 'rare parere de reu mat ales pentru cabinetul seu si memori-ile sale, intre altele un manuscript care continea istoria Turcilordela falsul profa'Mahomet liana la Otoman cel dinteitt sultan allor ; lucrare care--1 repine multe nopti si merita o sOrta mat buna.

Ostenela calatoriet nu contribui putin a adaoge is bola Prin-cipelut sa stie causa cu tot mestesugul medicilor; cu tote acesteaajunse la Derbent si chiar intru until din intervalele mat bune,cand 11 mat slabea durerile, se duse sa visiteze murul acel faimos cese vede pe muntele Caucas, a carat descriere o facu profesorul Bayerin al doilea volum al actelor academies de Petersburg.

Dimitrie intorcendu-se de la Derbent descoperi in fine ca bolasa era diabet, care-I slabise intru atata ca nu se mai putea sui pecal. Asteptandu-si mortea care i se parea a fi aprdpe, facu testa-mentul seu si-1 puse in manile Tarului, pe care-1 ruga de a-1executa si a fi tutorele fiiilor seu. Cm trot fit at set mai mart erauatunci cu el l eel mat teller cu. princesa sotia si cu fitca sa rema-sera la Astrahan. Tarul care mergea catre acest oral lasa pre Poli-cala, medicul Impareteset, en Dimitrie spre a-1 cauta.

Acest principe djunse cu mare greutate la Astrahan in lima luiAugust. Era asa de slab ca amicit sea nu-1 mat recunoscura. Lainceputul lut Decembre, bola inaintase asa de tare ca pe fie-ce mo-ment astepta mortea si spre a se pregati pentru acesta din urmacalatorie, credit de dntorie a se marturisi si a primi santa cumini-catura.

Fu visitat de admiralul Apraxin, de contele Tolstoi si Prin-cipele Trubeskoi ,carii alergara spre lua ultimul adio. Tristaprivire pentru sotia sa, copit si amicii set carat -lincunjurau ver-sand lacrami inprejurul patului se'u! pe cand el facendu-si singurcuraj se silea de a-I mangaea, cand indemnandu-1 la unire si iu-bire a unuia catre altul dupa mortea sa, calla recomandandu-i ineel trei amid' at set.

Aflanclu-se in acestd stare ii, veni unuia in gand se trimeta spre

fare

_a

www.dacoromanica.ro

356 FAMILIA CANTEM'R

a consulta pe D-1 Englert medicul armatei. Venind acesta, priniscusinta s2, descopere bola 1uu Dimitrie, care se gasi in stare de amerge in q.i.ua de Ctaciun in catedrala diu Astrahan. Puterile sale4revineau pe fie-care 4i i capata de la Tar permisiunea de a seretrage In mo§ia sa.

El pleca in luna lai Ianua.rie 1723, nu fara a suferi multdin causa lungimei drumului, gi mai mult din causa resturilorWei sale, care se simpau din cand in cand; in fine ajanse cu sa-natate in luna lui Martie. Cand se afla mai binipr se ocupa curegularea ataeerilor sale casnice. Se ocupa aseminea §i cu zidireaunei biserici in onorea St. Dimitrie patronul seu. In fine in 4iva de15 August it apnea ni§te friguri uOre, §i diabetul seu fi revenidin nou cu o furie a§a de mare ca muri in 21 de clile ale aceliapluau, in etare de patru cleci si none de am., §apte lam §i clam Bile.

Dela Dimitrie Cantemir, Mol lova qi Valahia n'a mai avut niciun principe en numele acesta, nici din famila acesta; pe cand

carii au fost contimporanii lor, domnesc qi pesteaceste

Traducere din .Histoire de la Moldavie et de la Valachie par. M. C... Iaqr 1777.

Gherasim ItOnn.

G-hi-culegtii, asta-41

<241120>

www.dacoromanica.ro

SCURTA PRIVIRE

ASUP1 A

EVANGELIE1 SANTULUI AIATEIC (9

1) Despdrtirea generald.

Evangelia Antulni Mateiu se desparte in tree parts :Inteia parte cuprinde viata lui Iisus Christos mai 'na-

inte de intrarea sa in minister, si care parte consta din4 capitule.

A doua parte cuprinde viata, inv6tatura §i faptele Man-tuitorului din timpul ministerului sett §i consta din 21capitule.

Atreia parte cuprinde insug] lucrul rescumperarei : pa-timile, mortea §i invierea Don-lulu], precum si cele petre--cute dupa Inviere, 'Arai la inaltarea la ceriu.

2). Numirea.

UJocy-ratsv insama veste buna: Ea este istoria venire],a invet6turel, a faptelor, a mortei si a invierei lui Iisusdin Nazaret, sail Mesia, Fin' lut DumneLjeu.

3). Scriitorui.

Evangelia numita a stintulni Mateiu s'a, scris de Ma-teiu, nutnit §i Levi (Luca V, 27), fiul lin Alien, Gali-lean de natie, earele a Post vame§ sau string6toriu de im-posite.

(1) Credem de mare folos pentru eetitorii noqtri publicarea unel sena° espli-eatiuni asupra loeurilor mai grele din Sintele Evangelii ; mai ales ea aceste-sunt puse deja la indemana erediuciogilor, find imprimate iu mid clirticele.

www.dacoromanica.ro

358 SCUR1 A PR IVIR E

4). Timpul.

Santul Mateiti a scris Evangelia sa la anul 41 al ereivulgare, sau al optulea dela inaltarea Mantuitorului.

5). Limba.

El a scris in limba vulgar. a Palestine!, care era e-vraica sari siro-baldaica ; dar in curand Evangelia sa futradusa in greceste, si acesta traducere asa s'a preferattextuldi primitiv, falsificat de ereticii Ebionitl, in catacel text negligendu-se s'a si perd'it, r6manend numaltraducerea.

6). Locul.

SAntul Mateiti a scris Evangelia sa in Iudea si cliiarin Ierusalim.

7). Ocasia.

Iudeil credeati ca Iisus din Nazaret era din semintia laiDavid, ca era nascut din Maria si ca a facet marl si nu-mer6se minuru, dar negan ca el ar fi Mesia ; ac4sta adat ocasie la scrierea EvangelieT santului Mateiti.

8). Pentru tine s'a §cris?

Acosta Evangelie fu menita mar-cu-sdrart pentru Iudeildeveniti crestinT. si dovada la ac6sta sunt amenuntirnilemoravnrilor, sectelor, opiniilor si a geografiei, ce el cid

fora a le lamuri prin nice o esplicare, ceea ce da a in-telege c. aces catre cant scrie le intelegeati forte bine.

9). Scopvl.

Scoptll lui este de a dovedi Iudeilor ca Iisus din Na-zaret este Mesia, pe care-1 ast6ptrl ei si carele a fost pre-clis de profeti. Act sta se vede din multele citari a, Ve-chiului Testament.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA RVANGELIFI S-TUI.11 MATF lid 359

10). Metoda.

Metoda Evangeliei santulta Mateiu este cea progmaticet,ca una ce corespundea mat bine scopului ce propusS. Scriitoriu.

Sub-divightnea.

Cele patru capete ale partet inteia se despart in seseIWO mat midi : Partea inteia cuprinde genealogia lui lisusChristos; adoua, nasterea lui ; a treia inchinarea Magi-lor ; a patra, viata inainte-metgetm uhu ; a cincea, bote-zul Domnulut ; a 1$6sa, postul si ispitirea in pustie.

CAPITULUL I.

Capitalul inteiti a evangelistulut Mateiu se desparte indone prtrti : in partea inteia pitna la vers 18, se cuprindegenealogia lui Iisus Christos, ca fits al ontului.

In partea a doua, dela vers 18 pana la capet, se des-criu anticedentele nasterm, nasterea estraordinara, si -es-plicarea ei dupre profetiile Vechiultu Testament.

NO T I TE

Yen 1-16. r_valt.:, Ewe, it generatiQ) origo, nativitas.Ve0E(14 Liber de orkinibusCartea origin ilor. San, dupre altit. Gene -alogia, catalogn1 neamulut hit lions Christos.

Genealogia Domnulut Cliristos se di de dot Evangelist, Mateiusi Luca, earlt se par a se contraclice in espunerea acestut subject.Acesta paruta eontraclicere vine de acolo ea Lvong.listul Mateiu,carele a scris pentru red, n'a plant sa dca decat genealogia prinhula barbatesca, in conformitate cu legea Mos-tiea, prin losif pa-rutul I qrinte natural al Doninnlut pe (quid Evangelist 11 Luca,scrii tl evangelia sa pentru un Roman, u a avut neeesitnte sn ob-serve niinic -alta dealt faptul curet eum s'a Intemplat; si de aeeeaEl da genealot;ia Marie', din carea singura s'a nascut Domnul Chris-tos dupre trup.

Un cuvent va fi d: ajuns pentin a just'fica- genealogia entulutMateiu.

111.6/.0 ye-

;

sa-a

www.dacoromanica.ro

360 SCURTA PRIVIRE

Era ea lege la Ebret ea numindu-se familia unui barbat sa sedesetnne in acelau timp §i cea a soviet sale, pentru Ca in genere fe-meile trebuia sa se marite dupl. nu om din tribul lor §i din familia.lor (veal Nuniere 36, 8), §i mai ales cand aveau mostenin de pa-menturt dela parintit lor. Mai mult Inca, dupre legea Iudaica, bar-batul este mo§tenitoriul fetneet sale, §i copiii se numera, in tribultatalut lor ; caci deli forte rar, dar se vedea §i asemine casuri ca.barbatul §i femeea hit sa fie din diferite triburt. A§a, Elisabetasotia marelui preut Zacharia era vara cu Banta Feciera, cu tote ca.acesta apartinea tribulut lui Iuda. Un Meru nu trebue sa

politiceni

scape din mixte Sa seie ea in timpii din urma a existentela Iudeilor, puterea temporala era adese ori in manile preucilor. Maiales Arhiereii, pentru a capita o mai mare consideratie, cauta a-lianta cases tut David. De nice vine ca Talmudul vorbe§te adese orsde Fete israelite insofite cu pentru ni§te asemineaeasatorit mixte nu se intimpina niei o greutate, fiind ca copiii in-trau, preen in am clis, in familia si conditiunea parintelui lor. Nuera insa tot a.,ya cancl un barbat din ensa but David ar fi volt sa secasatoresca afara din familia sa ; cact nat,iunea gelosa de a pastra inteta curatia sangele regal al Jut David, al ace stet dinastit care fa-cea gloria ei, si aearei restabilire Iudeit o cer necontenit prin ru-gaciunile lor ; natiunea, die, s'ar H. opus la, asemine casatorii. San-tul Mateiu dar, pentru a da ludeilor genealogic but lisus Christosli pune sub ochi linia pogoritore a Santulli' Iosif. Era de ajuns dara demonstra en acesta se pnivea ca barbat at Mariei din carea s'anascut Iisus ; din acesta urma fire§te ca Iisus, dupre santa saumanitate, sa fie fiiu al lur David, pentru ca muma sa Santa Fecidrdera sotiea lui Iosif, care se pogora din David, prin ramura int So-lomon; §i ea insa§t se pogora tot din David, prin ramura lui Na-tan, dupre cum se arata la S. Evangelist Luca.

Vers. 16. Numele de Christos este green, si insemna UnS j el res-punde numelui ebreu Mesia, nume pe care Iudeii l'au dat tot-deunaMantuitoriului. Iistts Christos se nume§te ast-fel pentru ca estein adever Unsul Domnulza, hind consacrat de insasl divinitatea.

Vers. 18. Verbul green cove),Jev, dela auvipxoliat (a se aduna) in-senina : a se invoi ski locueasca intr' o casa.

Vers. 19. Iosif logodnicul Mariet, fiind de o natura blanda, find.bun §i f ra reutate, n'a vrut sa uzeze den dreptul ee-i da legea.(a doa lege 22, 23 24) de a o denunta la judeeatori, spre a fi ucisacu petre, pentru infidelitnten ce presupunea in ea.

Vers. 25. Cuventul a cundsce se intrebuintez, in limba evreescaspre a esprima unirea naturala a barbatulut cu femeea.

Prevplevict. i

gi

www.dacoromanica.ro

ASUPRA EVANGELIET S-TULUT MATElt 361.

Cuventul pdna, in limba ebreesea, are §i insenmarea de pentrutot-cleuna. Exemple : Facere 8, 7. by 27, 5. lisus Navi 5, 9. Isaia22, 14. Mat. 28, 20.

Intalu-ndscut (11percoroxo_) sa i-a in insenmare de unicul ndscut,nctscut prin escelinp, ndscut intr'un chip supra - natural; taxa nietcum in senbul ca Maica Donmulut ar fi mat nascut dupa aceea sialti copit.

CAPITULUL II.

Capitulul al doilea a Evangelistului Mateiu se despartein tree

In partea intata 'Ana la versul 9, se vorbeste despresosirea Magilor si diferitele convorbiri ce au avut el inprivirea de curend nascutului Mantu.tor, cu locuitorillerusalimul tn.

In partea adona, dela Vers 9 si pfmil la 13, se dep-crie sosirea Magilor in Betleem, adorarea lui Iisus Chris-tos, si intorcerea for indarat.

In partea atreia, dela vers 13 si 'Ana la capet, seistoriseste despre fuga lul Iosif in Egipet, pbtrivit ordi-nului espres din partea lul Ducnnecleil, si cruclimea ceamare a lui Trod esprimata in uciderea pruncilor.

NOTITE.

Vers. 1-2. Numele de Nag se da (la Per0 ma,i-cu-sema) ome-nilor invetati : Filosofilor, Natui ali§tilor, Medicilor, Astronomilor,etc. El veniau din Arabia Deserta, din partea despre Eufrat. S'aputut conserva in acesta plrte tradi-O.uneq, despre profetia lut Ba-laam, carele anantase venirea lui Mesia sub embl ent a unet stele careavea sa resara din Jacob (Num. 24, 17). Steaua care se arata eradar ea un seam a celei predisa cle Balaam ; ea era dupre tota pro-babilitate un Meteor luminos. S. Ion Chrisostom crede a fi fostun anger, care imbracase forma, steles.

PO's. 3. Irod si ierusalimitenii s'au turburat endinclu-se la sgu-duirile politice ce 'tote sa prodaca aretarea in mijlocul for a JutMesia ; mat ales ea 114elegea impera-Va lui Mesia o im&retfie tem-

Biserica Ortodoxl Romina 5.

p3rt,t.

www.dacoromanica.ro

362 scuRTA. PRIVIRE

porala si nu spirituala ; Mal ales ea Irod care usurpasa tronul, setemea forte de o detronare.

Vers. 4. Sub nume de Arhieret se inteleg aice capiteniile celordone-cleci §i patru clase in care erau impartitt Levi ,ii, Inca dinthnpul lut David; precum preutul eel mare.

Vers. 5-6. Profetia lut Micliea (5, 2) se intelege : Vitleeme !cu tote ca etl a§a de mie' Si neinsemuat, incat nu numert nlel omie lie barbTti, din tine insa va e§i ducele ducilor (SIesia, Mantui-torul)".

Vers. 7-8. Trod, temendu-o tronul, isi propune sa nimicesca cuon ce pre} pe Christos, ytrutal contrariu al seu, si spre acestaintrebuinteza mat intaiu viclenia, §i apoi despotismul §i cruclimea.

Vers. 11. In darurile aduce de Magi unit esplicatort inteleg sim-bolic ondrea imp0atesca, cea Dumne4ejsca i natura mm0 a lutlisus Christos.

Vers. 15. Evangelistul citeza pro fetia tut Osie 11, 2), ca cetito-rit set sa, nu se scandaliseze ca Mesia a petrecut intr'o t era pagans.

Vers. 17-18. Locul citat aice, este din Ieretnia (31 15), nude pro-fetul represinta pre Rachila plangend captivitatea fiilor set, priuNavuchodonosor la Babilon; Evangelistul nu-I aduce decal spreasetnenarea dureret cet marl, de care fa cuprinse matnele copiilorucio de Irod.

Rama, un or4 din tribul lui Veniamin: Prin acest oral au trecutIudeil, cand mergea in Serbia-Babilonica.

Rachila, muma lut Iosif i Veniamin era imormentata aprope deacest ora (Facere 35, 17-19).

Vers. 23. Cuvintele citate de Evangelistul in acest verset, n.0sunt ale unui profet anume, ci ele raporta privirile tuturor profe-flor la starea injosita a Mesiei, locuind in Nazaret §i urit ca unWazarinean.

Unit cred ca evangelistul ar fi ayut in videre ac6sta profetie alui Isaia: Eli -va o odrasla din radelcina int lese, ci, o fibre se va sculadin trunchiul sea. Cuventul fibre se esprima in ebree0e prin Netzer,din care dupre et, s'ar deduce numirea de Nazorea.

CAPITULUL III.Capitulul III a Evangelistului Mateiq se desparte in 3

parti : partea intiiia dela vers. 1, pArui la al 7 ; adouadela vers 7 pana la 13 ; si atreia dela vers 13 pang,la eap6t.

gi

gi

www.dacoromanica.ro

ASI'PRA EVA'sIGNLIFT S-TULUI MATElt 363

In partea intaia se propune istoria lut Ion Boteza-torul ;

In partea adona, invetltura saIn partea atreia se istoriseste despre botezul Mantui-

torulut si aratarea Santee Treinn In Jordan.

NOTITE.

Vers. 1. Intre deserturile PaleAinei, de care se face mentiune inScriptura, sunt cele unnetore :

Deqertal Jude; numit asa pentru ca se incep6 de pe teritoriulacestut trib. Acesta este desertul acel intins, carele se incepe delapoli is Tecuea si se intinde prin Arabia petrosa pana la GolfulPersic.

Deceta Engadi, spre .ermul occidental al mare]. Morte.Decertul Zit, Maon, al Carmilultd, al TecueY, al Jerichonulta §i

acel de Bethaven.Vers. 3. Isaia (40, 3) pronuntase aceste cuvinte vorbind literal

despre eliberarea Iudeilor din captivitatea Babilonica; acesta eli-berare era figura libertatet ce fiiul hit Dumnecleu avea sä aducaneamulut otninese. ludeii se astepta ca Ilie sa vina in persona sisa prepare caile luT Mesia; dar fu trimis loan Botezatorul, in spi-ritul si puterea lut lite, spre a preceda intaia venire glut IisusChristos, dupre cum The in persona are sa precedg adoua sa ve-nire.

Vers. 4. Vestmiutele santultu Ion erau forte simple, dintr'o ma-terie facutit din pert de ca",mird, de o colOre inchisa, cam cenusie(VOI 4 imp. 1, 8).

Mancarea Ins era acride (locuste) si miere selbateca. Locustelesunt o maucare- comuna de care se servesc si pan5, ast1.111 1ocuitoritsaraci, a mal multor terl din client.

Mierea selbatecii, era mat lava gust si mat plAin dulce decat ceade albine; data nu cum-va se inIelege sub acest nume sucul de mes-teacan cu care si la not se servesc locuitorii de- tnunte.

Vers. 7. Numele Fariseu vine dela cuvental ebreu Paraq, a deo-sebi, pentru ca acesti sectautt se aretau mat santi, mat deosebig dealai Oment ; cu tote ca numat in forma, eara nu si in fapte.

Vers. 9. Aceea ce caracteriseza pe cine-va nu este nasterea, nuaunt virtutile stremo§eqti, ci faptele propriT, prin care se face demode noblet% si numele eel bun pe care i 1-au lasat stremosit in mos-tenire. Alt-fel, eel ce se (lice nobil, va perde noble-ta sa si o vor

;

www.dacoromanica.ro

864 SCI:121 A PRIVIRE

lna alti, earl' inainte se considerau de niien, de uici un me-rit (ea uiste petre). Vote DunineOeu prin urinare s L redice iu loculIudeilor pe p tgan; pot st flea din ei adeverat fii ai lui Avraam,indatti ce e vor imbratisa gi vor tiuea cu st tornicie ere Huta patriarebuku, imitand i vista lul cea imbunatatita.

Vers. 10. lath secures zace la rhdhcina pomilor. A sosit tnnpul caomul sa se judece nu dupre N orbe, ci dupre fate ; a sosit tirnpul caarborele nefruetifer sa se t le.

Vers. 11-12. In aeeste versuri se enprinde in trturia dat t de IoanBote.toiul in fa\ Orel lu Iisus Christos. denitrand in fat', popo-ruin ca nn est' El Mesia, ci ea este inaint,.-inergetoriu acelnia. Apnrta incaltamintele este la oriental' indatorirea eelui mai de josdintre serbi, gi Ioan s considera ca ast-fel in raport catre

pram a areta, ea Iisus Christos ittheee intro tote, insemnacele mai inalte insusir ale lin : insusirea de Regenerator al lamer §ipe cea de J' ' (hir al lamer, care sunt in totul divine.

Vers. 15. C Mantuitoriu lumei, Iisus Christos trebuia sa fie intote model de dreptate de virtute , prin urmare si in privintaumilinfeY, de acca dice botezatorulni neu : lash -me; nu merespingedela botezul ten, ea asa se envine sa fac pentru ca sa reeomandlumei botezul cu apa ca mijlocul ales de Dunnecleu pentru curati-rea i santirea corpuln, si nmilinta ea singurul mijlo^ prin care saregenereza spiritul. Numa umilinta agoniseste gi pastreza in spiritdarurile ebarice.

CAPITULUL IV.

Capitulul IV al Evangelistului Mateiu se desparte intrei parti :

In partea intaia, dela vers. 1 palm la 12, se vorbestedespre postal, ispitirea in pustie §i victoria putata deDomnul asupra ispititortilm.

In partea a doua dela vers. 12 Oita la 17, se trateza.despre captivitatea lui Ioan §i retragerea Doinnulin inCapernaum.

In partea a treea dela vers 17 liana la cap6t, se vor-bete despre predicarea pocaintei, cbiemarea a patru dis-cipull la apostolat, si despre cute -va minuni seversite deIisus Christos.

mat

Mesia-Apot 11

gi

www.dacoromanica.ro

ASL'PR41 EVANGELIET E-TUIPT MATFIll 36 5

NOTITE.

Vers,1. Iisus a mers in pustia Ierichonultti, in departure de Iertt-salim ca la tree mile, condos flied de Spiritul lot D-cleu.

Vers. 2. A ajunat ea §i Moisi 40 Mile (E§ire 24, 18; 34, 28. A doualege 9, 9, 18); ea ysi Ilie (III Imperatt 19, 8).

Vers. 4. Veclt A doua lege 8 3. Textul se pote traduce : Dar qi cutot ce place tai Dumnecleu sa-t dea sere hrana. In ebree§te vorba cu-v8nt sa lea adese-ort pentru lucru (Vecli Mat. 15, 23 .

Vers. 5. Sub nume de aripa bisericet -se intelege acoperementulplan al atenantelor templulut. Este deja. cunoscut §i in deprinderela tote popOrele, ca la o serbare mare multimea se gramade§te cumpate; multi se urea §i pe acopereinintele easelor ea sa pota privimat bine parada sau ceremouia. Nu se intelege literal ca diavolul adus fortat pe Iisus pe aripa biscricei; ci el insult s'a dos insotit dediavolul care avea aparenta unut visitator sau calator.

Vers 6, 7. Diavolul citeza cuvintele din psalmul 90 vers. 11-12,In care Mantuitorul respunde cu cuvintele din A doua lege 6, 16.

Vers. 10. Caveutal Satan insamna revoltant sau inimic a tot bi-nele. Cit4nd cuvintele din A doua lege (6,13), list's Christos nu ci-teza insult textul, ci numai esentialul.

Vers. 12-16. Evangelistul mince o noua dovada despre dumne-leesca trimiseciune alai Iisus Christos, din profetul Isaia, cap. 9,vers. 1, 2. euventul ebreesc eber, tradus prin grecescul zipay,insantna nu n.uma.1 de ceea-parte, pasageriu, ci §i lcingtt, aprOpe de;aice trebue a se Ina in insemnarea acesta din urma.

in lature §i in umbra violet, adica in cea mat complecat ignorang.Vers. 19. A vena, a pescui insemna. metaforic : a aduna, a dobcindi

urmdtort ascultatort. Joan 1,35-42. Marc. 1,16 20. Luc. 5,1-11 .

Vers. 25. Decapolis era o provincie de cea-parte de Jordan intribal Manasi, locuita cea mat mare parte de pagan,.

Sub partea cea dincolo de lordan se intelege Perea.

Insemnarea env : dreptate.

1. Dreptate Insamnii, cea mat inalta perfectie (EvreT 5,13).2. Dreptate insamna virtute (Mat. 5 ; 6, 10, 20 ; 6 ; 1,

33 ; 21, 32.

www.dacoromanica.ro

366 SCURTA PRIV1RE ASUPRA 'EVAN. STU1 Li MATHO

Rom. 10, 6. 6 ; 13, 18, 19, 20 ; 8, 10.Ebr. 1, 9 ; 11, 33.

Rom. 3, 5 ; 1, 17. 3 ; 21, 22, 25, 26 ; 10,3. 4, 3, 5, 9, 22.

Rom. 4, 6 ; Ebr. 11, 7. Mat. 3, 15).3. Dreptate insammi, justificare, indreptare, imp8care a

omului cu Dumnedeu.(Rom. 9, 31 ; 10, 4; Gal. 2, 21 ; 3, 21, 5.Rom. 10, 3. 5 ; 17, 21).

4. Dreptate insamna §i justitie, dupre insemnarea gra-matieali a acestuf euvent, in limba rointinti. (Fapt. 17,31 ; 24, 25. Rom. 9, 28. 14, 17. 1 Tim. 6, 11. 2 Tim.2, 22. Apoc. 19, 11. Ebr. 7, 2).

--=3-01104:

Inuocentie Ploe§tenu.

www.dacoromanica.ro

PSALMUL XL

(Urmare; vecTi No. 3, anul al XI-lea .

VERS. 1.

Mcintueste-na Ddmne, ctE ait lipsit cel cuvios, ctt s'au impufznat adeve-rurile de cOre ominegt.

Sufletul acestui psalm este o plangere alai David , asupravicleniei §i reutaIe1 innenilor. El opium acestor vilii speranta in

Interpretit raportit acest psalm sau la persecutiunea ceIncerca David din partea lui Saul, sau la acea din partea lui Absalon,sau la starea Iudeilor apasati de Babiloneni in timpul captivitatet.Cei veal Indecomun inteleg de Is. Chr. victima a furies Iudeilorin timpul patimilor sale.

MEDITATIUNT.

Textul dice : 111antue,ste, Domne, pentru cet drepftlipsesc de pre p? "nt. Cred ea este ceva sublim in acestcuvent, mintueste. Profetul cere, cis Dornnul sa, nu p&p,neamul ominese. Se pare ca, fiind-ca Antenia pere depre parant, acesta e ca un naufragiit universal de caretrebue sa. ne temem. Dar cum nu va peri, and ade-verul, buns credintA se clateste pintre dmeni ? Tot ere-dinciosul trebue sti. fie atins de ceia ce dice aiel profetul.Santenia se stinge, adev6rul se nimceste, si in care seculmai mult deat nostru se adevereste adstii plan-gere ? Adeverul se pare a fi inlAturat, adeverul in dogma,adev6rul in moral, si adev6rul in eonduita. Tote acesteadev6ruri inedrca contradicOuni fark-num6r. Adev6rul

fled

D-Oeu.

ceI

int? al

'On

www.dacoromanica.ro

368 NOTE SI MEDITATIUNI

cu tote aceste va exista ; Biserica to nu va peridata. si tot-d6una recunasce acest adever. Dar acesta nue de ajuns pentru mantuirea mea. Adeverul care lucestein spiritul meu va servi a cunfunda falsitatea care stii-paneste inima mea. Iubesc adeverul ce mi se propunepentru ce iubi adeverul ce'nu dice a practica ? Ade-verul este Iisus Christos; deem sa -mi iubesc pre Iisus Chris-tos in purtarea_ mea, cum it iubesc in invetaturile sale? 0adever necreat, te ador te imbratisez; alunga din sufletulmeti intunericile patimilor mele. Acestea cunt conduce-tori, amagitori, stapani ai minciunei, amici r6utaciosi.

VERS. 2.

Dcfarte art grail fiefte-care cd tre vecinul buze viclene in inzmct; §iin inima au grdit rele.

Textul ebreu dice : art vorbit cu buza lingu§ird ; art vorbit ininima §i in inima lor. Este un ebraism destinat a exprima duplici-tatea inimei. Traducerea nostra conserva acest mod de vorbire.Cat despre buza lingu§iret, traducerea nostra o exprima prin buzevi-clene, care este acelav lucru, fata fiind nedespartita de bugu§ire.

MEDITATIUNI.

In acesta expresiune este un mare sens: _a au vorbitin inima fi in inimet ; insamna, ca fatarnicul vorbeste cacum ar avea done inimi, una in pept si alta in gura.Creatorinl nu ne-a dat deck o inima, adica un suflet, undese formka gandurile si gura este destinat numal de avesti aeeia ce sufletul dice in sine insusi. Minciuna prinurware este contrary legel naturale. Daca tot! am fi cu-rata cu spiritul si am putea ceti in gandurile nostre re-ciproce, n'ar mai fi mineiuna, si n'am amagi nice -odata,pre nimene; dar in necesitatea de a vorbi cu alti omeni,gura trebue tot-d.euna sa urmeze vorbirei inimel, si nucred sa, fie vr'o exceptiune la acesta regula, cu tote ca

n:ctsi

stn-

EY

www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALM11.0R 369

este a§a de des combatuta in fapta. Cu t6te acestea nutrebue sa fim presupuelnici in privirea altora si al taxade fatarnici; Dunmelleu singur este suveran al gandurilor.Nu-mi este permis deck a me pazi contra invlacinnei ;dar pentru acesta trebue o mare prudenta si 6re-careexperienta a lumei.

Pentru a nu fi amagit, trebue a trata putin cu 6menil.Cand nu al aface cu ei, trebue a-i presupune credin-ciosi, cand a fost amagit tine -va, nu este un cuvent cava fi in tot-deuna, dar minim o insciintare pentru a fimai cu luare aminte.

VERS. 3 §i 4.Pierde-va Domnul tote buzele cele viclene, limba cea mare grditore. .Preca ce au dis limba nostra o vqm mtEri, buzele nOstre la not sunt: tine

este none' domn1

In Ebreu se cite§te : Domnul va distruge tote buzele lhiguqireY, limbacare dice lucru91 mar; de uncle se vede ca tonal rug2tor ce-1 intre-buinteza traducerea nostra, nu este in fond decat o profetie sau oamenintare. Prin limba cea mare grditdre intelegem limba care selandtt, pentru ca David atacti, aici doue feluri de pecatosi : unit f a-tarnio, ipocriti, carii lingusesc sau se prefac in afara, in timp ceinima for este pliva de ura sau de conruptiune : altii mindri. o-braznici, declarati contra adeverurilor religiunel, silindu-se ale dis-truge prin iationamentele lor. Alt! interpret' intemeiati pe textulebreu, unde nu e conjuuctiunea et raporta limba cea mare grelitdrela braze viclene; est-fel ca fatarnicil §i lingu§itorii, de care vorbesteprofetul, sunt in acela§i I imp omenii cu totul iscusiti in talentulce all de a amagi; sau inai bine omeni,carii inalt,a pre abtii pentrua-i annagi.

Se pare ca versul urmetor se uneste mai bine cu interpretarea'Astra; caci se ved aici: omen], carii se pun pe fata mai presus deconsideratiunile divine §i umane : limba nostril o vom mari. Se potetraduce de aseminea dupa ebreu: Vom imputernici limba ndstr4.

MEDITATIUNT.

Gasesc in aceste doue versuri mai multe invetaturi:1. Ca nu trebue sa flit surprins nice de falsitatea fu-

www.dacoromanica.ro

370 NOTE Alk DITATILIN

tarnicilor sail a lingusitorilor seculului nostru, nice deobraznicia nelegiuitilor can se redica asta-cli cu at-11a in-drAsnela contra Domnului si a legilor sale. David se plangede aceleasi excese; si trebue 6re sa ne mir m ? Inima o-minesca tot-derma a fost aceiao, tot-deuna vrajmasa ade-verului si tot-derma plina de mandrie.

2. Ca Domnul va sfarama intr'o di aceste lirnbi viclene.Dacii nu le pedepseste inteun chip vegut in lumea acesta,ele trebue sa se temit mai molt de viata viitere. Domnulnu perde nicf-odatit drepturile justitief sale, si indelungasa rebdare este ca un preluditi al infricosatei judecatf.

3. Ca trebue sa reprimez in mine pawl, si primelede fatarie, mandrie, nerabdare, sari 61-1-care alta pasiunear fi, care ne-ar reconduce le cuvinte lingusitere, la viita-marea aprdpelui, la observatiunf reutilciese sail criticeasupra religiunei; intr'un cuvent ca se cuvine cu totula pazi gm-a, de a o stapani prin reflexiuni si amintireade judecata ]ui Dumnegeu. Instructiunea st. Ap, Jacobasupra greutatef de a staptini limba, este ininunatii: dem'asi fi ocupat eti in teta viata mea de acesta, as1 fi

inlaturat un nuttier infinit de defairmirf, nerebdare, usu-ratate, imprudentil, necuviintA, superfluitate. Ce sunt etio D-geul meti ? Limba mea a fost, cum .ice profetul, unisvor general de nedreptate.

VERS. 5.

Pentru necazul sZ'racilor §i cusp inul neno? ociVlor, acum voiu scula,dice Domnul : pane -m6- voiu intru mcintuire, ind9 ttzni-voiu intru el.

Ebreul dice: pentru devastafiunea aracilor ; este tot acelap seas.Finele versulni este tracks in tree feluri de ebrai§t1; uuii die :voiu da mdntuire, sat it voiu sctipa de acel ce &yid asupra

clic it voiu scapa de acel ce -i tinde curse ; alti traduc voesc alscapa,pentru ca sa se invete a spera in mine. i in aceste trei tradnceriau suplinit multe cuvinte; cam ebreul este caveat dupa caveat:Voiu pune intru mdntuire, el va sufla asupra lut

Tbta dificultatea este in cuventul lafia, care insamda in adever:

nze

it lot. Al ii

§1

www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMILOR 371

a suflat, dar insamna fn acelagf timp a sufla cu libertate, cu forta;se lea in be de a vorbi, acesta eAe inseinnarea velor mat bunflexi-cologigti; gi Septuaginta care pane: 7:,t( pqatoop.at, se pare ca acetit Hofia, a putut lega cu voiu mcintui, ceia ce este mat natural gimat cu gir. Eth eat ar putea fi dar tradus : 117 voiu scula, lice Dom-nul, pane-vain mantuire, Domnul va lucra acesta ca libertate sau matbine suplinind pronumele relativ (adese on orris in ebreu se vadice: Eu voiu pune in mcintuire pre acel, care va lucra cu libertate con-tra tut.

MEDITATIUNT.

P6te ca nu este nimic mai des repetat in psalms decat protectiunea, care se (la seraeilor, nenoroeltilor, scar-bitilor, mat ales acelor, carii stint opt esati de inimiciputernici. i Evangelia adauga Inca la acesta. Is. Chr.a dis : Ferici0 ce pl&ng ca aceia se vor mcingaia. Tre-bue deci, ca toti nenorocitil, carii nu au rabdare, earl].

murmura sa aiba putinii, credinta ; si inadever acestaputina credinta, e care face disordinea si reutatea condi-tiunilor poporului de jos. El sufer seceta, fdmea, setea ;aunt espusi la violenta a o multime de Omen' cart -i o-primdza ; ei stint obligati de a lucra mult pentru a nucadea in cea mai inspiiimantatOre miserie. Acesta posi-tiune este nenorocita; dar data acesti nenorociti an aveacredinta, ei ar bine-cuventa sOrta, lor, in be de ase tan-gui qi a unumura ; ei ar spera in protectiunea Dornnu-lui, care nu I -ar pargsi in acesta lume, si care le reservii,tote mangaerile ceresti in vi6ta viit6re.

VERS. 6.

Cuvintele Domnulut, cuvinte curate, argint cu foe ldmurit, ispitit pd-mentului, curd(it de §epte

Profetul voegte sg c tea, cg, promisiuuile lui D-4eu aunt prea si-gure, gi se servegte, spre a dovedi, de comparatiunea unui metalca argiutul, ce 1-a Incercat prin foe gi, curatit pana de gepte on.Dupre Ebraigti, cuvent dupes cavent in ebreu este : cuvintele Dom-nalut sunt cuvinte curate, argint topit in cga de ptiment, curdlit pcim1de §epte art

gi

cef

orL

www.dacoromanica.ro

372 NOTE SI MEDITATIUNT

MEDITATIUNT.

Cuventul dmenilor este supus la atatea exceptium,schimbari, evenimente, care-I schimba sau it altereza, canu se pate increde cine-va in total. Eu presupun omuleel mai sinter, eel mai drept, eel mai constant si eel maicredincios in promisiunile sale, it presupun cbiar tot-d4-una in stare de ale implini, mortea it rapeste, ce vadeveni cuventul seu ? Dar chiar fara acest evenimentcontra caruia nu pdte ase fen nimene, tine pate dispunede memorTh, de vointa, de puterea acelor carii promit ?Numai D-den este tot-dauna credincios euventulm sett,pentru cal, numal singer este adeverul, este srapan al tim-purilor $i al evenimentelor in fine on-care ar fi intin-derea promisiunilor sale, el este tot-deuna Bata a da maimult deck a promis. Nenorocirea 6menilor este, ca el seincred mai mult in cuventul protectorilor si al amicilor fordeck in alai D-4eu; el ar voi sa cundsca, isvarele intelep-ciunei divine in implinirea promisiunilor sale; Providentali se pare un cuvent lipsit de hens si un razim far ii. funda-ment; ei se incred paiu nil& in ei insii si in aseminii fornici-odata in D-deli. 0 DOmne! on-cum fie de altii si de re-tacirele for in raportul providentei, eu o recunosc, si am in-cercat-o de o multime de on darnica si magnifica in pri-vinta mea. Revarsa bine-facerile tale, daruindu mi uniculbine ce -1 doresc; de a nu fi luat din .acestri lame fiira a to fiiubit, fara sa, tn6 fi pocait de gresalele

VERS. 7.

Tu Damne ne vet pazi gt ne veX teri de neamul acesta gi in vec.

Ebreul dice caveat dupa cuvent: Tu Ddntne veX pazi qi ve1 aparade neamul acesta in vec; gi asupra aestuia ebraiytit se impart; uniiraporta aceste cuviute la cuvintele lui D-deu; Donne to veX plizicuvintele tale, cuventul

;

si

si mein.

Mu.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMILOR 373

Cet LXX au cetit pronumele nos in aman lone patile, nude sescie ca in ehreu este putiva, diferinta intre protium-, in privin,ta.literilor; dar on cum ar fi, sensul este ittragt fort, bun, gi data Da-vid. a (Its : To ne vet pazi, §1 ne vet apara s'au pus gi el gi amicit setin ntimerul seracilor gi a nenorocitilor din ver.,u1 al cincilea ; prinunnare nit.] o diferinta intre sensul textulut 6 acel al tra iucerei.

calia el slice ca Dtunnecleu it va pa/A si pre nenorocit, de neamulaceAa, el i neamul celor r&, fataraiet, mandri, de care anvorbit la ine Tutu]. psabnulut. Is. Chr. s'au set vit adese-on deacest cuvent neam, pentru a insennn, pre Indeli net:re lineiogi, Fa-rt et lty pocriti.

MEDITATIUNT

Dreptul perseentat imbue a avea neincetat acest sen-timent in spiritul i in ininia sa , Doinnul n e va con -serva, n e va proteja, fie in timpul present, fie in eter-nitate. Nu ni tern de nimie sub protectiunea sa; pro--videnta sa este- mat intinsa dealt rentatea omenilor.

VERS. S.

Imprejur neeredincio§it umbla, dupti, ind4imea ta at imalfit pre flit°mincer,

Sensul a -cestui viers, ast-fel cum se vede aici, este ca cet rerumblaitnprejur neiucetat pentru a persecute, pre eel mitt gi seract;dar ca D-tleu prin. inalh sa, intelepciune imultegte pre flit ornenilor,pentru ca cei rei sa nu distruga neamul omiuese. Gtrecul de ordinarcliee in adoua parte a acestui lers, dupa inaltimea ta, at dat fiiloominegti adica noun) o lunga durata (adica eternitatea : ast-felexplica Theodoret.

MEDITATIUNT

Din acest vet.% trag ni§te urmarr prea importante.1. linpiosir nu ineeteza de a ineunjura pre 6menir drepti

si earb se tem de Domnul, er se silese a-1 oprima, dareurend sail mar tarcliu aceol drepti vor fi inaltath Cucat sunt mat mult perseeutatt pre pfnent, Cu atata sdrta

tteleA

www.dacoromanica.ro

374 NOTE MEDIT. ASUPRA PSTLMILOR

lor e de dorit. (lice ls. Chr. ace's persecutaft pentrudreptate, ca alor este impGratia cerurilor.

2 impio0 devin mai numero0" indrasneri cucat injosirea is ovent pintre fit onzenilor. Impiosii nudatoresc succesul lor deck maniere' j6se si retitaci6se cucare gandesc 6menii. EI gasesc lumea cufundata in di a-gostea bunurilor pamentesti, cu totul ocupati de averea siplacerile lor, fara gust pentru oblectele vietel viitare, faraa intrebuinta rugaciunea., fara a-se intarce catre D -deu; elaleg acest moment pentru a indrepta atacurile lor contra

pentru a distruge principiile, care remAn inspiritele distrase, us6re, neconsiderate,, succe,u1 este hurtgres. Et aratl tot aceia ce voesc 6menilor carora le placea inclina- catre pament.

3. 'n fine Impiosii pun tote silintntile pentru aseduce sufletele; dar Domnul este mai puternic deck e', sicu tote ,ca fac multi risipa in cknpul parintehn de familie,D-den imulteste, dupa privirile intelepciunei sale, fructelemAntuirei. Sufletele, care sunt ale 1111 devin mai infocate, sirepara insultele facute glories sale prin abundenta faptelorbune si prin vivacitatea amorului lor.

Glterashu Pitetitenu.

religiunei,

41

Ferieiff,

fi mat

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICEASCA

(Unnare. Veda N). 3 anul XI).

Biserica din Georgia.

Poporul georgian este unul din cele mai vechT,si mai renumite popOre si tot odata unul din acelepopOre, care at indurat si indura cele mai multe ne-norocirT. GeorgieniT ail avut un regat puternic, carecuprindea actuala Caucazie, parte din actuala Per-sie, si parte din actuala Turcie asiatica. Din regiTgeorgieni cei mai insemnati ali fost Vachtang, Gor-gasl a n, regin a Tamara, in timpul carora regatul, Geor-gia era in inflorire ; aceste persOne si phn6, acums6 mentioneza in chntecele poporuluT georgian. Geor-gieniT, in tot periodul vieteT for de stat, s'ati luptatnecontenit cu felurite poi:.5re barbare, care faceati in-vaziunT neintrerupte asupra GeorgieT; ail fost putinemomente, sand GeorgieniT traeail in liniste. Positiageografica a GeorgieT a contribuit forte mult la ast-fel de stare a t er e T, fiind situates intre marea Cas-pica, marea NegrA, muntiT Ararat, muntiT Caucaz,Georgia era in calea feluritelor popoare, care tre-cead din Asia in Europa. In fine, dupes ce 'si.-ati epui-sat tote fortele for in luptele cu TurciT, Persil', Ta-tariT, TurcomaniT, si populatiunile selbatice dinmuntiT Caucaz, Georgienii, de alor bunk voe, s'aii

www.dacoromanica.ro

376 CRONICA BISERICEASCA

anexat la Rusia, la anul 1783, in timpul Ecaterinei.a II (1762 1799, si actualmente Georgia faceparte integranta din iinperiul Rusiei, fiind impar-tita in guvernamentele de Tiflis, Cutais, Suchum,Vladicaucaz, avend acelea:3Y. drepfunca si cele -lalte provincit din Rusia, iar privilegiileacordate de Suveranii ruse G eorgienilor inainte, acuitys'au abrogat en totul.

Christianismul, sub forma ortodoxiel, s'a introdusin Georgia in secu]ul al 1V. La anul 318, in orasulMtzecht (in actualul guvernament de Tiflis) s'a pusinceputul ierarchiel Georgiene, carea pana In anul541 depindea de paniarchul din Anti chia. La a-cest an biserica din Georgia a devenit Enchiepiseo-pie autocefala , Tar de la anul 950 patriarehat.Autocefalia bisericel din Georgia a fost recunoscutade tote bisericile ortodoxe din Orient. Catholico-sul," set patriarchul Georgie', ca autocefal, a asistatla sinodul al VI-lea ecumenic din anul 680. La a-nul 1783, child regatul Ge rgiei de buna-voie s'aanexat la Rusia, Catholicosit" biserieei ortodoxedin Georgia at fost numitt meinbri aT st. Sinod ad-ministrator permanent al tuturor Rusiilor, si de atuneibiserica din Georgia a perdut Ore -cum autocefaliasa, si acum este pendenta de biserica Rusa.

Sinodul bisericeT ruse n'a nimicit autocefalia bi-sericei din Georgia pana la anul 1811.La anul 1790dupa inOrtea catholicosulm-patriarehului AntoniaI (fit al ultimuluY rege al Georgia), pe tronul dinAltzecht s'a suit Antonin 11, carele se intitula Ca-tholicos si patriarch al A1tzechului, Iberiei, Cartali-

privilegit,

www.dacoromanica.ro

CRON ICA BISERICEASCA 377

nieT si Cachetiei. La anal 1811 Georgia s'a unit cu.totul cu Rusia, si, pentru consideratiunT politice,primul prelat al bisericeT georgiene s'a numit exarhal st. Sinod rus in Georgia. Catholicosul Antoniu IIla 10 Iuniq 1811 a lost trecut la pensie, desemn'an-du-i-selocul de retragere in Mosqua, si primal exarhin Georgia a lost Mitropolitul Varlaam Eristov, deorigina georgian acesta n'a pastorit mult bisericageorgiana : la anul 1817 el a lost trecut Ia pensie,retras fiind in Mosqua. La 1817 s'a numit exarh inGeorgia Mitropolitul Theofilact Russanov, fost ar-chiepiscop deRiazan, rus de origina. Acesta s'a pur-tat f(Srte violent cu Georgienii, nesocotind nimic dindrepturile, prerogativele, traditiile, caracterul Geor-gienilor, si a murit, dupre cum Sc dice, otravit deGeorgiem, cariT erat desperate de purtarea lul.Dupe el au fost exarchT in Georgia numaT Mi-tropolitul Iona, Vasilievsky, archiepiscopul NoiseLeontovicT, archiepiscopul Eugeniti Bajanov, mitro-politul Isidor Nicolsky (1844 1858), archiepis-copul Eusebiti Iliinscky, (1858 1877), archiepis-copul Ioannikiti Rudnev (1877 1882), archiepis-copul Paul Lebedev de la 1882 papa acum), sitoti acesti prelatT se distingeail mai mult prin a ni-mici nationalitatea georgiana, pe cand erati datorTsA, conduca turma, cuventatore a luT Tisus Christosdin Georgia la mitntuire pe calea adeveruluY, bineluTfrumosuluT, Tar aceTa de a rusifica" pe GeorgienT,carii sunt ortodoxi, ca si Ru ii, BulgariT, Serbii,

RomfiniT numaT in atributiile unuT prelatBi=erica Ortodoxi Romani 6.

rusi:

Green,

;

www.dacoromanica.ro

378 CRONICA BTSERTCEASCA

ortodox nu pate intra ; anal' om de stat tot i s'ar treceacesta, unui oin al bisericei ins'a nici o data. . . .

In biserica Georgia, ca si in bisericile ortodoxedin Orient, ail fost forte multe eparchii (peste 60),cand ea s'a anexat la Rusia: incetul cu incetul epar-chiile din Georgia s'at desfiintat, si actualmentein exarchatul din Georgia sunt numal 5 eparchii, iiicapul caror se afla : I. P. S. Paul Lebedev, exarchal Georgia, archiepiscop al Cartaliniei si CachetieT,(in Tiflis), P. S. Gabriel Kicodze, episcop al Ime-retie.' (in Cutais),P. S. /osif Cepigovsky, episcopal Ossetiei (in Vladicaucazcapitala provinciet deTerec), P. S. Genadiu, episcop al Abchaziei InSuchum lauga Marea N4gra), P. S. Grigoriuepiscop al Mingreliei si GurieY., precum si 2 vi-cariate, in capul caror se afla P. S. Alexandru,episcop de Gory, vicar al eparchiei de Cartalinia siCachetia (in Tiflis), si P. S. Visarion, episcop deAlaverd (in Tiflis). Din 7 prelati ai Georgia P.P. S. S. Gabriel, Visarion, Alexandru si Grigoritisunt de origins georgieni, iar cei-lalti 4 sent Rusi,(adica" archiepiscopul Paul si episcopal Iosif si Ge-

Limba georgian6, a fost tolerata in bisericile siscalele din Georgia pans la anal 1882: la acest an,in August, s'a numit exarch al GeorgieT I. P. S. PaulLebedev marele rusificator" al Romanilor orto-doxi din Basarabia, si lucrurile s'au schimbat cutotal_ cu venirea noului exarch in Georgia.

Primal lucru al exarchuluT Paul Lebedev a fostinterdicerea absoluta a limbeT georgiene in tote bi-

naditi).

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICEASCA 379

sericile si scalele din Georgia, dupre cum a facut siin Basarabia in timp de 11 am (1871 1882), unde

persecutat in modul eel mai grozav tot ce esteTorniinesc.. Pentru acesta archiepiscopul Paul Le-bedev n'a tost autorisat de guvernul central, ci afacut din capriciul sou propriti. V edend faptele ne-crestine ale acestui prelat, care nu sam6na a fi om albisericel, ci deinnitar al statului, mai multe pers6nede valore at) inceput o adeverata, campanie contralut prin mai multe diare importante din Mosqua siTiflis, patronate de 2 persone insemnate : in diarul.BocToin. ( Orientul") din Mosqua, redactat de N. N.Durnov, verul generalului Durnov, presedintele so-cietatei slave din Petersburg, ail aparut peste 40articule forte violente contra activitatei archiepis-copului Paul in Basarabia si Georgia ortodox-a; cutdta staruinIa d. T. I. Filippov, adjutor al ministruluide control, cunoscut prin mai multe scrieri teolo-gice, (canonico-polemice) si prin marele zel pentrupoparele ortodoxe din Orient, qiarul acesta a fostinterdis pentru. patru luni, si acum cu totul. DiarulCoBpemellubui II3B1CTIFID (Nuvelele Contemporane"), re-dactat de N. P. G-iliarov, fost profesor renumit lafacultatea Teologica din Mosqua, si patronat de re-mitnitul panslavist I. S. Axacov (acum repausat),aseminea a fost interdis pentru o luna pentru ata-curile, indreptate contra acestui prelat ; n'a fostoprit si acest cliar numai multhmita prea multeistaruince a principeluT V. A. Dolgorucov, gayer-nator general al Mosquei, si d. Filippov. S'a consta-tat, ca", archiepiscopul Paul Lebedev este puternic

a

www.dacoromanica.ro

380 CRONICA BISERICEASCA

sustinut de comitele D. A. TolstoT, ministru de in-terne, care a fost 16 am ministru de Culte si In-struetiune, frIcend maT mult red bisericeT si scald,dupre cum se exprima mai multe persone de dis-tinctiune, precum si de generalul N. I. Sebeco, fostguvernator al BasarabieT 11 auT (1871 1882),adica and a fost archipastor aci si arcliiepisccpulPaul. Chiar la palatul imperial (unde generalul Se-beco acum este in mare trecere) s'a produs o im-presie rea de mesurile violente, luate contra Roma-nilor si Georgienilor ortodox', si ca consequenta, sprea nu se irita prea malt spiritile, si asa destul de ati--tate, ale Romtmilor si Georgienilor, in Basarabia s'anumit archiepiseop I. P. S. Sergit Lapidevsky, 11I1ow batran, bun, invetat, care a desehis acele 400de bisericT ortodoxe, care au fost inchise de pre-decesorul snu arebiepiseopul Paul Lebedev, a intorsdin exil pe foci Romttnii, fost] profesod in Basarabia.a permis sa se oficieze serviciul divin in limba ro-'liana in tdta. Basarabia, s'ad infiintat 2 tipografitromanesti in Basarabia.. .

In Georgia acum s'ad luat acele rne'surT, Ca si inBasarabia : limba georgiana a inceput a se predadin not in scolele din Georgia, s'ad infiintat maTmulte tipografil georgiene, acum se edad maT multereviste si cliare georgiene, precum Droeba", Mtz-kemsy" in Tiflis, Cutais, Telav, Ozurget- etc. Lafacultatea limbelor orientale a UniversitAteT dinPetersburg se predd limba si literatura georgiana decunoscutul inv6tat d. Zagarelly, predicile (in 3 vo-lume) compu3e in limba georgiana de P. S. Gabriel

www.dacoromanica.ro

CR ONICA BISFRICFASCA. 381

Xicodze, episcop de Imeret'a, s'aa tiparit iu Cutais,5i impus de exarchul rus Paul Lebedev tuturorbisericilor ortodoxe din Georgia, toci prole orii,

functionarit georgieni au fost intors1 dinItalia Georgia din localitatile de Tanga Volga, Ural,Don, si chiar dela nordul Rusiei. Directoral semi-nariului din Tiflis, care a fost inainte, inspector al se-minariului din Kisinatt, economul P. T. Ciudetzky, afost batut de morte de un elev din clasa VI a semi-nariului din Tiflis, pentru at a confiscat dela elev ocarte georgiana,-2 6mini de mare incredere ai ar-chiepiscopului Paul Lebedev, exarch al Georgiei,ati fost impuscat ; chiar asupra exarehului actualau fost 3 comploturi. A. venit in Caucazia : d. C.P. Pobedonstzev, ministru de Culte, Lost profesoral imperatorului actual Alexandru al qi d.V. C. Sabler, director al cancelariei st. Sinod, ambii--tutori ai mai multor scrieri religiose si zelost apara-toil ai ortodoxiei, spre a constata cele intemplate,chiar principele A. M. Donducov-Corsacov, qefulsuprem al administraciei din Caucazia, a spus, canu mai este de Toe cu putinta a mai merge inaintecu m6surile luate de exarchul-prea zelos Jusifica-tor".... Archiepiscopul Paul Lebedev acum este laPetersburg, unde asista la lucrgrile st. Sinod admi-nistrator permanent al tuturor Rusiilor, unde estemembru dela 1882 ; el se teme sa se mai intoratla Tiflis, la turma sa, si astepta cu nerAbdare m6r-tea mitropolicilor-Isidor Nico]sky al Petersburgu-lui (ngscut la 1799) si al Kievului Platon Goro-detzky (nascut la 1801), spre a ocupa locul unuia

diaristii,

III-le,

si

sad

www.dacoromanica.ro

382 CRONICA BISERICEASCK

dintre densii, dar ultimii voesc sa traesa, si I. P. S.exarch este aprope desperat, dach se va intaree laTiflis el primeste mai multe scrisori amenintatOre,cjiard Telegraful" din Bucuresti a anuntat, ca e-xarchul Paul a si fost ucis, dar aceia nu s'a adeve-rit, a fost o noun incercare de ucidere. Este lucrutrist de-a se arneniuta archipastorul de cei dinturma lui, dar 6minii, in disperare, all recurs la ul-timul mijloc pentru a scapa de marele rusificatoral Georgienilor si Romani lor.

Atat Georgienii, cat si Romani]. ortodoxi din Basa-rabia sustiitori puternici ai for in Petersburgcapitala marelui imperiti de la nord. Mai tote fami-liile georgiene si romane din Basarabia s'aiisi mai multi representanti ai acestor fainilii aveaticand-va mare putere la curtea imperiala : destul saamintim pe principii Dadiany, Bagration, pe Gvri-tisvily dintre Georgieni, pe, Alexandru ScarlatSturdza '), Dimitrie Teodor Dabija, Rascanu, Can-tacuzin dintre Romanii basarabeni, ca sa videm dece, &and traiau aceste persone, Ruqii nu faceaii ceia,

1 Alexandru Scar]. Sturdza a fost un mare diplomat si scriitordistins, zelos aparator al ortodoxiei si bun patriot roman. El a de-cedat la auul 1854, la Odesa, si este inmormentat in satul dWanzir,ldnga Bender, In Basarabia. 44 scrisorr ale lui catre P. S. FilaretScriban, episnop de Stavropol, decedat la 1873, si inmorm&ntat fnBurdujeni, Maga Suceva, snt d'o mare insemnatate; ele se vorpublica in R .-vista pentru istorie, Archeologie si Filologie" a d-luiGr. G. Tocilescu; originalele acestor sr.rison, dupre incredintare%dlui Constantin Erbicenu, profesor In facultatea Teologica din Bu-curesti, se afla la onor. d. Dimitrie A. Sturdza, ministru al Cnl-telor InstrucOunm, membru al Academies Romane.

n'ail,

inrusit,

§i

;

www.dacoromanica.ro

CRO NICA BISERICEASCA. 383

ce fac acum cu Romanii i Georgienii ortodox], ca§i RuOi. ArmeniigregorienT si catoliciail spri-jin puternic in comitele M. T. Loris-Melicov, fostministru de Interne, armen din Caucazia,In dom-nul I. D. Delianov , actual ministru de Instruc-tiune, care trae§te chiar in curtea bisericeT armenedin Petersburg,-.in generali] Lazarev, Tergucasovetc. Germanii, Finejii, Turcii, Tatarii, Polonii (siin fine tote nationalitatile neortodoxe din Rusia)sunt incomparabil mai bine tractati de Rusi, cleatGeorgienii qiRomanii ortodoxi! La arm] 1885 onor.d-1 Nicolae Cretulescu, fost prim-ministru, a fost,in calitate de ministru plenipotentiar al Romaniala Petersburg, pus in mare grij6 de d. C. P. Pobe-donostzev, ministru de Culte al RusieT, din causaprogresului, pe carele 1-ar fi fac'end catolicismul inRomania §i in genere in Orientul ortodox. D. Cre-tulescu ar fi respuns : , Daca Ronzdnil basarabientar fi romano- catolic, apoI den#1 ;9z-ar fi conservatnationalitatea, ,9i dace guvernul roman va fi simpa-tisand propagandel roniane, apol de aceia, ca sperezaprim acJsta set' salveze nationalitatea de inghitirea ede catre Rugs oi Slav' O.

Cam tot a§a s'ar fi exprimat §i alte persone dis-tinse relativ la Romanii basarabieni §i Georgienii or-todoxi, si eta acesta a pus pe ganduri pe guvernulrus. Intr'adever de ce Ru§iT nu Tail mesurT de rusi-ficare contra Germanilor, Finejilor, Polonilor, Arme-

COBpelle1111b111 113}The1ift (NuveleIe Contemporane" , Mosqua,an. 1887 No. 28 din 29 Ianuar st. v., pag. 1, in foiletonul, cornpusde d. N. N. Durnov, fost redactor al (liarului .....tt ocToici" (Orientul" ._

www.dacoromanica.ro

384 CRONECA BISERICEASCA

nilor etc., cars i nu sunt ortodoxT (ca siRomanii), i. carii sunt mult mai periculosi

pentru Romanic basarabieni si. Georgieniistint prea blauqi, pi:ea devotati Rusilor, nief odatanu cuteza sa-st cera drepturile naturale, si de aceiaRusii cat mesurile cele mai rigur6se contra lor. Cese va intempla in viitor nu se stie, dar probabil, caGeorgienii (ca si Romanic basarabienT) vor fi maibine tractati, cererile for vor fi luate in considera-tiune de cei in drept. Mai bine mai putin de catnimic, -- mai bine mai tarclitt de cat Mei ()data.

Dupre ultimile scirl, st. Scripturii, a fost tradusadin not in limba georgiana, dupre textele ebraic sielen, i. tiparita in numerdse exemplare, in Tiflis,cu bine-cuventarea st. Sinod rus, si respandita intota Caucazia. D-1 Sabinin, cunoscut archeolog°georgian, a adunat si tipArit vietile tuturor santilorgeorgieni, incepend dela st. Nina (sail Nona), carea propagat ehristianismul in Georgia, si ale careist. reliquiT se afla m catedrala din Mtzecht-ve-chea capitalh a Georgia. S'a reinfiintat societateapentru restaurarea christianismului in Caucazia,carea se afla sub patronagiul famili.eT imperiale, sisub presedinta 1. P. S. Paul Lebedev, archiepiscopal CartalinieT si CachetieT, exarch al Georgiei. St.Sinod rus a prescris, ca unele prnii- din serviciuldivin sá se oficieze in limba georgiana chiar in bi-sericile, uncle nu sint Georgieni, si eta actualulexarch al Georgia, care considera pentru sine, caceva insultator, a pronunta un cuvent romanesc sat'georgian, acum pronunta unele rugaciunT in limba

Rn§iY, Geor-gienii,

www.dacoromanica.ro

('RONICA BISERICEASCA 385

georgiana, carea inaintea lui Dumnecleti este egalacu liinbele rusa. elena, latina, ebraica etc., caci 'in-tru Christos nu este nick elen, nick iudeu, circumscris,nick necircumscris, nick bavbar nici scit, sery sau liber,ci Christos tote 59i, in tote (Apost. Paul-epistola ca-tre Coloseni, capit. 3, vers. 11).

(Va urma). Gheorghe P. Samurianu.

----__xi..5--

www.dacoromanica.ro

PROFETIILE AIESIANICE

(Uvinare ; vedi No 3, anul XI).

§ 1. Profetia facuta protoparintilor.

1. Cetim in capitulul tree din Facere, ca Adamsi Eva pecatuind, spre pedepsii, D-c,leu le-a declarat.ca gresela for va cadea si asupra urmasilor. Apoiclise serpelui, care amagise pre Eva : VrcI)sind5cie voi#

pune intre tine 59i intre muiere, intre semdnta to 59iseindnp aceia va zclrobi capul tea 5ci to vei pdzicalccliul.

Am qis ea profetia acesta este intunecosiidata ar fi singura, n'ar putea forma o demonstrarepositivh despre misiunea divina a lui Is. Chr. Fiindeh este cea dintaiti si se uneste cu cele-lalte, trebuea o aduce aid. Ea formezii, precuin s'a dis, cea din-tai verigA din lantul profetiilor care unesc pre Is.Chr. cu inceputul lumei si pre Mantuitorul cu 1)6-catul eel dintaili. Profetiile urmatare 16muresc aceiace aid este intunecat, si acesta prepara pre cele-lalte.

2. Cum ca, aid este vorba de Mesia, avem ca do-vadA pe langa profetiile pe care le vom videa siopiniunea Iudeilor vechi, demonstrata atat de Hue-tius in demonstratiunea sa evangelicA, care aducemai multe citatiuni, cat si prin parafrasele iudaice,

eY,

;

www.dacoromanica.ro

PROFETIILE MESIANICE 387

cu deosibire acea a luT Ionatan si acea de Ierusalim.Iudeii moderni s'ati indephrtat de traditiunea stra-mo§ilor lor; eT voesc ca locul acesta sa fie luat insensul seri literal si sa insemneze ura amenilorcontra serpilor ; dar ore pentru acesta trebuea a seface o profetie ? Sensul ridicol pe care-I da aidtext ul luat literal, arata ca trebue a se lua intr'unseas metaforic. Dumnecleu voia, precum clic si pa-rafrastiT, ch, pedepsind pre Adam si Eva sa nu leTa tata speranta si sa -I mangle, fagaduindu-le caunul din urma§iT for IT va resbuna de serpe.

Celia ce ne arath, eh acesta e adeveratul intelesal precliced, de care ne ocupam este, ch., luata inintelesul acesta, s'a implinit in totul in persona luTIs. Chr. Celia ce D-cleil a prevestit, el a implinit:El a zdrobit capul sarpelm, adieu puterea demo-nului, scotend neamul ominesc din servitute.

§ 2. Fagaduintile facute patriarchilor.

Aflam din cartea FacereT, ca maT multe precliceriinsemnpte se- facura celor trei patriarchs, parintiTnatiund iudaice. In deosebite ocasiuni, D-clew des-copere luT Abraam cele ce erati sa li se intempleurmasilor seT. IT preqice ca urmasil seT vor fi nemer-nid in Cara streina; ca vor fi robT §i vor fi pu§T lamuncT grele timp de patru-sute de anT, dar ca dupaaceTa va judeca pre poporul apasetor §i ca-T vascote din robie, incarcati de avere (Fac. 15, 13, 14)

Dupa mOrtea luT Tara, tatal lul Abraam, ll-cletiIT poruuceste de a parasi Mesopotamia si a veni inpamentul ce 1-1 va arata. If vestete apol ca-1 va

www.dacoromanica.ro

388 PRoFETIILF MFSTANICn

face parinte al unei natiunT marl; ca-1 va bine-cu-yenta si-1 va premari ; ca va bine-cuventa pre aceTce-1 vor bine-cuventa si va blestema pre aceT ce-1vor blestema; in fine, ca intru el se vor bine-cu-yenta t6te neamurile pamentuluT. Dup6 ce Abraamse suptme neconditionat volutes luigata a-sT jertfi pre unicul sett fit], i se reinoeste a-ceias] fAgAduinta in termini si maT positivI vice,ca supuindu-se vointer sale, va fi bine-cuventat, enva imulti s6menta int Ca stelele ceruluT si ca nasi-pul mard ; ca li va da staphnire averea vrajmasilorlor; si ca in sementa sa se vor bine-cuventa totenatiunele pamentuluT. reinoeste aQeleasT fa-gAduinti maT cu aceleast cuvinte, maT ales ca intrusementa sa se vor bine-cuventa tote neamurile, maTantaiti luT Isaac, si apoi Iva Jacob; asigurandu-i simaT mutt ca li va da urmasilor for pamentul in carese afla, adica pamentul Canaan. (Fac. 26, 3, 4).

In aceste profetiT trebne a distinge done OAT :finteia in privinta poporuluT, care trebuea sa lashdin Abraam, Isaac si lacob ; ea prevesteste prodi-giOsa imultire a acestuT popor si prosperitatea sa.A doua se raporta la tote popOrele ; ea preclice case vor bine-cuventa t6te neamurile intru el.

Aid sunt treT propositiunT maT antaiu ele suntprofetii adeverate ; apoi, partea a duoa a profetii-lor acestora at] de obiect a prevesti pe un trimis alui D-clett; si in fine ea partea a doua s'a implinit in1s. Chr.

2). Daca, precum am aratat, si nu ne putem in-doi de acesta, caracterul cel maT sigur, cum ca o

find

si -i

-si

D-deti

www.dacoromanica.ro

PR °FUTILE MESIANICE 389

predicere vine en adev6rat dela D-deu, este impli-nirea, exacta a el, care n'ail putut sa provina nici dincause iiaturale, niel din intemplare, este evident casi acestea suet prevestirT divine, ca partea itutaia afagaduintelor acestora, relativa la urmasn patriar-chilor, s'a, implinit exact si in tote imprejurarile,este un fapt pe care ni-I dovideste istoria intrega apoporuluT ebreti, dar este iarasT evident ea pe thn-pul predicerilor, aceste fapte, cu imprejurarile lor,nu puteati sa fie prevedute natural, nici sa fie grisitedin intemplare.

Cand familia patriarchilor se comptmea- numaldin personele lor, ce causa naturala putea sa facaa se previdea ca va fi un popor numeros, mai hntaiurobit la o natitme streina, si impovorata eu multegreutati, timp de patru cute de lila; dupa im-plinirea termenului acestuea, eliberat din acestaservitute prin puterea Dumnedeesca, deveni bo-gat, vlctorios si stabiliudu-se prin puterea armelorsale in pamentul Chanaan. Nu cred ea s'ar puteainchipui cine-va, ca prevederea ominesca sa se in-tinda, pint aci, si ea, intemplarea sa fi avut vre-unrol, asa ea sa se potrivesa. predicerile cu eveni-mentele. Dar data partea anteia a promisiunilor esteo profetie divin6, a doua, care are de object totenatiunile si bine-euventarea lor in sementa patri-archilor este de sigur tot ast-fel; ambele formezaunul si acelasT contest. Data una vine dela D-detl,fireste ea tot de acolo vine si ceia-lalta ; veracitateadivinti este de o potriva interesata in realisarea tu-

www.dacoromanica.ro

390 PROFETIILE MESTANICE

turor fAgaduintelor acestora, §i creclend pe cele din-taiil trebue sa le credem §i pe cele-lalte.

3. Propositia antaia stabilita; i acest punct odatadovedit, cA, este o prevestire diving, carea a promissuccesiv 1w. Abraam, luT Isaac, luT Jacob, ca intrusementa for se vor bine-cuventa tate neamurile, senaqte o alta intrebare : Ce trebue a se intelege princuventul: 1ntru senzenta sa. Cupriude 6re pre totTurmasii acestor patriarchs? Sari ca este vre-un in-divid diutre acesta urma§i? Este lanmrit ca In casulal doilea se prevestete un trimis al luf Cinealtul pate sa bine-cuvinteze, afara de ll-Cleil §i acelce a prima dela El puterea acesta, §i Inca sa bine-cuvinteze tot neamul ominesc? Cum ca aicT nu seintelege totalitatea Iudeilor, ci numaT unul din ur-maqii patriarchilor, avem eonsimtirea tuturor ludei-lor vechT cariT aplicati profetia acesta la Mesia. Cefel de bine-cuventare puteati s6, reverse IudeiT asu-pra altos neamuri? Speranta, for era ca Mesia sa fieresboinic, biruitor, care le va nimici qi ii va supunetate poparele. llaca pate sá fie 6re-care nedumerireintre un sens Vii. altul, sunt doue mijlace prin carese lamure§te: mai Antaiti cele-lalte done profetiT, carese servesc una pe alta de comentariti, §i diutre careunele explicA ceia ce este intunecat in altele, §i a-poi implinirea, carea nu numaT eh' confirma profetia,dar o l'anaure0e, care o face sigurii, §i evidenta §icare-T asigurd autoritatea §i claritatea. Dar, de oparte cetim multe profetiT, care de buns sema suntrelative la Mesia, in care el se riumeSe doritul, a-teptarea nemurilor. Este cea dintaiu profetie care

www.dacoromanica.ro

PROFETIELE MESIANICE 391

ni prevesteste numer6sele bine -facers pe care le vaaduce lumei. Voin avea ocasiune a espuue aid' unmare numer din acestea.

4. Pe de alta parte, implinirea acestei profetii a-rata cfi, ea este relativa la Is. Chr. Daca, intre lir-masii patriarchilor s'ar gAsi vre unul care sa fi adusnatiupelor din partea lui D-cleti bunatAti marl spi-rituale, pe care sa-1 fi recuuoscut tote nat,iunele sisa-1 fi onorat si dela care sa fi primit cu supuneresi recunoscintA bine-facerile divine pe care le dis-tribuea el, putem not Ore sa ne indoim ca nu s'abine-cuventat tote nemurile intru el ? Putem not6re sa nu recuu6scem pre bine facetorul universalpreclis stremosilor sei? Dar acesta este Is. Chr. Po-gorindu-se pre pament, el a adus imbelsugarea bine-cuventhrilor ceresti si le-a reversat preste tote po-p6rele, fara a mai vorbi de aceia ce ne invata cre-dinta, ca el a mantuit de pecat pre omul eel dintaitisi a scos pre urmasii sei din robia demonului, caprin incirtea sa ne-a meritat harurile divine, precare ni le imparte prin santele blue ; nu este Oreun fapt destul de cuuoscut si lamurit ca el a res-'Audit pre pArnent adeverurile religi6se cele maifolositare, ca a dat neamului omenesc o notiunedespre D-4eti, mai exacta cleat tote ideile conce-pute in privirrta acesta, un cult cu totul spiritual,morala cea mai perfecta pe care a vedut'o lumea?SA, se caute in t6ta istoria vre-o persona care sA, fireversat atatea bine-cuventhri, la care se participetot neamul ominesc.

Cu alte cuvinte, celor trei patriarehi li s'aii fagA-

www.dacoromanica.ro

392 PROFETIILE MESIANICE

duit cá tote popOrele se vor bine-cuventa intru se-menta lor. TOte poporele pamentuluT au fost bine-cuventate in Is. Chr. urmasul patriarchilor. Is. C'hr.este prin urmare acela ce Ii s'a promis; de aceia sivt-dem noT ca ApostoliT IT aplicau aceste profetiT-,inainte chiar de a fi implinite. Bine-cuventarile luTIs. Chr. Inca nu se respandise asupra neamurilor,card St. Petru, la inceputul predicareT sale, amin-find ludeilor aceste fagaduintr relative la tote fa-miliile pamentulm, le dice ca eT trebue sa fie bine-cuventati eel dintaiu intru Fiul pe carele I-a trhnisD-,1ed. (F. 3. 25). Abea incepura a se respandibine-cuventarile acestea si preste neamurI, child st.Pavel qicea Galatenilor, ca D-(led a preclis luiAbraam ca vor cuprinde tote neamurile, si ca ele seefectuad in Is. Chr. In gum acestor ApostolT marl,interpretarile acestea ale fagaduinteT facute luT

Abraam erad profetiT adeverate, pentru ca faga-duinta acesta Inca nu. se implinise si de buna semachiar in acel timp nu se putea calcula prin pre-vederea ominesca, nice se putea gilci din intemplare.Ast-fel interpretarea ce o facem noT profetiilor Ve-chiuluT Testament este intemeiata pe profetieleceluT Nod, care sunt de o claritate evidenta.

NumaT until D-cled a explicat prin apostoliT seTaceia ce prec,lisese patriarchilor si a bine-voit a daintelesul sigur si incontestabil al fA0duintelor sale,atuncT chiar child Incepea a le implini.

(Va urma). Gherasint Pitelann.

www.dacoromanica.ro