172561649 Doctorii Erich Segal

8/19/2019 172561649 Doctorii Erich Segal

1/302

ERICH SEGAL

DOCTORIITraducere de MARIANA RANU ILEANA TOMAŢĂ

liiMEDITURA MEDICALĂBANTAM BOOKSNEW YORK - TORONTO - LONDRA - SYDNEY - AUCKLAND - BUCUR!:

Acesta este un roman despre o promo ie imaginar a unui an de ia Facultatea de Medicin Harvard. Toate personajele şi ţ ă ă evenimentele din acest roman sînt crea ii ale imagina iei autorului. Orice asem nare cu evenimente sau personaje reale, in via sau ţ ţ ă ţă decedate, este cu totul întîmpl toare.ăDOCTORS Â Bantam BooAu"u#t $%&&'SBN %()-)%-*+),-(

Toate drepturil e asupra edi iei româneşti apar in Editurii Medicale. ţ ţ Orice reproducere - integral sau par ială ţ ă - indiferent de mijloace electronice sau mecanice, inclusiv fotocopierea, este strict inter!is .ă

C treă Karen şi Francesca .r/nc/0/u1 2undamenta1 a1 med/c/n// e#te dra"o#tea3.ARACELSUS 4$5%)-$,5$6 „Marea art a chirurgiei“ă

„l-am transformat pe medici în zei şi le ador m calitatea de zei, oferindu-le trupurile noastreă şi sufletele noastre, f r s mai vorbim de bunurile noastre lumeşti.ă ă ă

Şi totuşi, în mod paradoal, ei sînt cei mai vulnerabili dintre oameni. !u num rul deă sinucideri de opt ori media pe popula ia total . "rocenta#ul lor de aservire la droguri este de oţ ă sut de ori mai mare.ă

Şi deoarece ei sînt dureros de conştien i c nu pot s se arate la în l imea aştept rilorţ ă ă ă ţ ă noastre, chinul lor este nespus de mare. "e bun dreptate au fost numi i „vindec tori r ni i“.ă ţ ă ă ţ$!%&'( )*+*&/&, 0/C/% 1& M'0*C*&ĂDoctorii

7777State1e Un/te 0/erd 8n 2/ecare an med/c/ ec9/a18ndnum rul absolven ilor a şapte facult i de medicin din cauza drogurilor, alcoolismului şiă ţ ăţ ă sinuciderilor“.0!+*0 2*)3*4'%, doctor în medicină "indecînd r nileă

.ROLO;/u o singur ecep ie, to i erau albi şi cu cinci ecep ii, to i b rba i.ă ţ ţ ţ ţ ă ţ5nii erau str luci i, aproape geniali. !l ii, genii aproape de nebunie. 5nul cîntase într-ună ţ ţ

recital de violoncel la Carnegie 2ali, altul a #ucat baschet profesionist timp de un an. Şase din eiscriseser romane, dintre care dou au fost chiar publicate. 5nul fusese cît pe ce s devină ă ă ă preot. !ltul era absolvent al şcolii de corec ie. o i erau înfricoşa i de moarte.ţ ţ ţ

Ceea ce îi adusese pe to i împreun în aceast diminea luminoas de septembrie a anuluiţ ă ă ţă ă 6789 era faptul c to i erau studen i în primul an la 3acultatea de medicin 2arvard:. 'rauă ţ ţ ă aduna i în sala 0 pentru a asculta cuvîntarea de bun venit adresat lor de c tre decanulţ ă ă Courtne; 2olmes.

r s turile fe ei sale aminteau chipurile de pe monedele romane şi atitudinea lui d deaă ă ţ ă impresia c s-a n scut avînd un ceas cu lan de aur în loc de cordon ombilical.ă ă ţ&u avusese nevoie s cear s se fac linişte. 0oar zîmbea şi auditoriul devenea atent.ă ă ă ă„0omnilor“, începu el, „v îmbarca i cu to ii în vederea unei mari c l torii spre frontiereleă ţ ţ ă ă

cunoaşterii în domeniul medicinii, care se afl acolo unde ve i începe propriile voastre eplor riă ţ ă în teritorii înc necunoscute


2/302

e întoarse şi scrise ceva pe tabla din spatele lui.0ou simple cifre - num rul dou zeci şi şase.ă ă ăUn murmur de nedumer/re um01u #a1a72olmes aştept ca liniştea s se aştearn din nou, respir adînc şi privi direct spre auditoriulă ă ă ă

vr #it. >ă„0omnilor, v sf tuiesc s înregistra i în memoria dumneavoastr = eist mii de boii pe lumeă ă ă ţ ă ă

dar Ştiin a Medical are tratamente empirice doar pentru dou zeci şi şase din ele. %estul este...ţ ă ă

numai ipotez “.ăŞi asta a fost tot.Cu o inut milit roas şi cu o gra ie de atlet coborî sprinten de pe podium şi p r si sala.ţ ă ă ă ţ ă ă!uditoriul era prea stupefiat ca s aplaude.ă

'NOCENTA5

în noua lume ei intr goi )ipsi i de c ldur şi neştiind nimic 0ecît c intr printre noi...ă ţ ă ă ă ă!ceasta este schimbarea h r zit 0e aceea p streaz demnitatea intr rii în ei întip rit .ă ă ă ă ă ă ă ăC ci r d cini puternice îi leag = îrîndu-se le rup şi-ncep s în eleag .ă ă ă ă ă ţ ăW/11/am Car1o# W/11/am# 4$&&)-$%


3/302

într-o clip , feti a se dezbr c goal puşc .ă ţ ă ă ă ă-!oleu, )aura, dar ce s-a-ntîmplat cu... al t u...ă-&u am aşa ceva, r spunse ea oarecum cu regret.ă

r Oare de ce=

în acest moment o voce strident întrerupse consulta ia.ă ţ-$aaar-ne;B unde eşt/=

'ra mama lui în pavilionul uşii din spatele casei. e scuz în grab şi îşi f cu apari ia de după ă ă ţ ă

trunchiul ste#arului.-S8nt a/c/> Mam/7-Ce 2ac/ aco1o=-M #oc cu cineva.ă-Cu c/ne=-Cu o fat pe care o cheam )aura, vecina noastr .ă ă ă-A9a> noua 2am/1/e7 8ntreab-o dac vrea lapte şi biscui i.ă ţ

/ fat poznaş ap ru din boschetul ascunz toare.ă ă ă ă-Ce fel de biscui i@ întreb )aura bucuroas .ţ ă ă-"işcoturi şi biscui i cu smochine spuse doamna )ivingston zîmbind. +ai, ce dulce eştiBţ

"aradisul copil riei lor se chema $roo?l;n şi era plin de zgomote vesele, huruit de troleibuzeă amestecat cu clinchetul clopo eilor de la cabrioleta firmeiţ Good Humor Man şi peste toate rîsulcopiilor #ucînd stic?ball şi punchball - şi chiar meciuri de hoche; pe patine cu rotile - chiar pestrad .ă

Brooklyn Dodgers nu era doar o echip de baseball, ci erau, adev rate personalit i - % oiul,ă ă ăţ ăţ

tîrpitur , "opa, alc tuind împreun un tot. 'i aveau printre ei chiar pe Dac? %obinson, care eraă ă ă în stare s alerge ca îşnit din puşc . 'chipa era trup şi suflet pentru $roo?l;nul lor. Şi:atunci cuiă ţ ă îi p sa c de fapt ei nu putuser niciodat s -i înving peă ă ă ă ă ă e! "ork #ankees$

în anul 67EF americanii se aflau anga#a i în cel de-al doilea r zboi mondial pe trei fronturi= înţ ă 'uropa împotriva naziştilor, în "acific împotriva hoardelor lui.o#o, şi acas împotriva /.".!.ă !cesta era organismul pe care preşedintele %oosevelt l-a înfiintat ca s ra ionalizeze alimenta iaă ţ ţ popula iei civile pentru ca trupele s poat Gavea cele mai bune condi ii.ţ ă ă ţ

!stfel, în timp ce mareşalul Montgomer; lupta împotriva lui %ommel la 'l !lamein şigeneralul Dimm; 0oolittle bombarda o?io, în $roo?l;n 'stelle )ivingston se s.tr duia s ob ină ă ţ ă ra ii suplimentare de carne pentru ca cei doi fii ai s i s creasc s n toşi şi puternici.ţ ă ă ă ă ă

o ul ei, 2arold, fusese mobilizat cu un an înainte. Ca profesor de latin la liceu, acum se aflaţ ă la o baz militar din California pentru a înv a #aponeza.ot ce putea comunica familieiă ă ăţ saleHera numai faptul c se ocupa de ceva denumit „intelligence“ă $7 E#te11e 2o1osea potrivirea decuvinte pentru a eplica celor doi copii ai ei c tat l lor se ocup de aceasta pentru c eraă ă ă ă foarte, foarte inteligent.

0in motive neîn elese, tat l )aurei, doctorul )uis Castellano, nu fusese mobilizat.ţ ă-$arne;, )aura este dr gu @ întreb 'stelle, încercînd s -i îndese în gura fr iorului maiă ţă ă ă ăţ mic înc o lingur de mîncare.ă ă

-0a, r spunse b iatul, pentru o fat e bine. +reau s spun c poate s prind şi o minge.ă ă ă ă ă ă ă 0oar c vorbeşte cam caraghios.ă

-"entru c familia Castellano este din pania, drag . 'i au trebuit s fug de acolo.ă ă ă ă-De ce=-"entru c oameni r i, numi i fascişti, i-au persecutat. Şi t ticul t u tot de aia este înă ă ţ ă ă

armat , ca s lupte cu fasciştii.ă ă-0ar t ticul are puşc @ă ă-&u ştiu. înt sigur c dac are nevoie, preşedintele %oosevelt va avea gri# s i se deaă ă ă ă ă

una.-$ine - atunci el poate s -i împuşte pe to i r ii ştia în penis.ă ţ ă ă

'stelle, fiind de profesie bibliotecar , era totdeauna preocupat de îmbog ireaă ă ăţ vocabularului fiului ei, dar acum fu surprins de noile achizi ii verbale ale b iatului.ă ţ ă

-Cine i-a spus ie de penis, drag @, întreb ea cît putu mai natural.ţ ţ ă ă-)aura. at l ei este doctor. 'a totuşi nu are aşa ceva.ă-Ce nu are=-&u are penis. )a început nu am crezut-o, dar mi-a ar tat.ă

)a aceasta, 'steile r mase f r grai. !mestec în mod mecanic grişul micu ului Iarren şi seă ă ă ă ţ întreb pîn unde mergeau cunoştin ele lui $arne;.ă ă ţ

Cu timpul, #ocurile lui $arne; şi )aura au evoluat. e #ucau de-a co!%oy&ii şi indienii, de-aostaşii şi #aponezii, schimbînd în mod democrat pe rînd tab ra celor buni cu a celor r i de la o ziă ă la alta a verii aceleia.

recu un an. rupele alia ilor debarcaser H în *talia şi americanii recucereau în "acificţ ă insulele olomon. într-o noapte tîrziu, fr ioruMui $arne;, Iarren, se trezi ipînd, cu o febr deăţ ţ ă E6 de grade. îngrozit c e cevH foarte grav - temutul flagel de var - paralizia infantil , 'stelleă ă ă ă înf şur repede b ie elul într-un cearceaf de baie şi-l c r pe sc ri pîn la doctorul Castellano.ă ă ă ţ ă ă ă ă $arne; o urm , inîndu-se de ea confuz şi speriat.ă ţ

)uis era înc treaz, citea o revist medical în micul s u birou şi se repezi s se spele înainteă ă ă ă ă

s înceap consulta ia. Mîinile sale mari şi p roase erau în mod surprinz tor repezi şiă ă ţ ă ă

6 *nforma ii J&..Kţ


4/302

mîngîietoare. $arne; privi cu respect la doctorul care se uita în gîtul lui Iarren. 0up aceea îlă ascult la piept timp în care încerca s -l linişteasc pe micu ul bolnav.ă ă ă ţ

-'şte bine, şopti el, ia trage aer pentru mine şi d -l afar , da,ă ă nino$'u'(e timp, *nezCastellano se gr bi s aduc ap rece şi un burete.ă ă ă ă'stelle r m sese mut de team , iar $arne; se ag ase de poalele halatului mamei sale.ă ă ă ă ăţ

otuşi îşi g si cura#ul şi întreb =ă ă-'ste... ştii...@

-)almate, 'stelle, nu este polio. "riveşte la erup ia specific scarlatinei de pe pieptul lui - şiţ ă în special la pata aceasta roşie mare de pe limb . * se spune de obicei limb zmeurie. $ iatulă ă ă are scarlatin .ă

-Dar a#ta e#te "ra7-0a, aşa c trebuie s g sim pe cineva care s prescrie o sulfamid de tipul "rontosilului.ă ă ă ă ă- u nu po i@ţ

trîngînd din:din i, )uis r spunse=ţ ă-&u am voie s scriu re ete. &u am licen s practic în aceast tar . /ricum,ă ţ ţă ă ă ă vámonos,

$arne; va r mfne aici în timp ce noi luam un tai pîn la spital.ă ă"e drum, în maşin , )uis l-a inut pe micul Iarren, tamponîndu-i gîtul şi fruntea cu buretele.ă ţ

'stelle îşi revenise datorit comport rii medicului, dar înc mai era nedumerit de cele ce-iă ă ă ă spusese înainte.

-0ar, )uis, credeam că eşti doctor. Ştiu c lucrezi la spital, aşa e@ă-*n laborator - unde fac numai analize de sînge şi urin . 3 cu o pauz şi apoi ad ug = înă ă ă ă ă

ara mea am fost un medic - şi cred c unul bun. !cum cinci ani cînd am venit aici amţ ă

înv at engleza ca un nebun, am recitit toate c r ile şi mi-am luat toate eamene#e. 0arăţ ă ţ consiliul de stat mi-a refuzat totuşi acordarea licen ei. în mod aparent sînt pentru ei unţ duşman periculos. &-am apar inut unui partid potrivit în pania.ţ

-0ar ai luptat împotriva fasciştilor.-Da> dar am 2o#t #oc/a1/#t - cea de#tu1 de sospec*oso 8n Amer/ca7-E#te #canda1o#7-Bueno&ar fi putut fi şi mai r u.ă-&u v d cum.ă-!ş fi putut fi prins de 3ranco.

La #0/ta1> d/a"nosticul pus a fost imediat confirmat şi lui Iarren i s-au dat medicamentelepropuse de )uis. *nfirmierele l-au tamponat apoi cu buretele înmuiat în alcool pentru a-i coborîfebra. )a cinci şi #um tate diminea a era declarat în afar de pericol pentru a putea mergeă ţ ă acasA. )uis a înso it-o pe 'stelle şi pe b iat la tai.ţ ă

- u nu vii@ întreb ea.ă-Nu7 o vale la pena, sînt de serviciu de la şapte în laborator. !m s stau aici ca s trag ună ă

pui de somn în camera de gard .ă-Cum am a?un# 8n 0atu1 meu> mam/=-B/ne> dr ag . Cînd am a#uns acas era foarte tîrziu şi tu adormiseşi pe divan la familiaă ă

Castellano aşa c *nez şi cu mine v-am adus pe tine şi pe Iarren acas .ă ă-Iarren este bine@ $arne; înc nu-şi v zuse fr iorul.ă ă ăţ

'stelle aprob dînd din cap.ă-Mul umesc lui 0umnezeţ u c@ 1-am aut 0e dr7 Ca#te11ano7 S8ntem 2oarte norocoşi c este vecină

cu noi."entru o clipit $arne; avu o tres rire de invidie c tat l )aurei era acas . 5neori sim eaă ă ă ă ă ţ

lipsa t ticului s u ca pe o durere puternic ce-l cuprindea:în întregime.ă ă ă îşi amintea bine ziua în care tat l s u plecase. 2arold îl ridicase sus, sus şi-l strînsese la pieptă ă

atît de tare încît i-a sim it mirosul de tutun din respira ie. 0eseori de atunci, de cîte ori observaţ ţ c cineva îşi aprindea o igar , $arne; se sim ea singur.ă ţ ă ţ

Şi totuşi avea o mic surs de consolare. 5n mic steag dreptunghiular, cu o stea albastr peă ă ă fond alb cu chenar roşu atîrna mîndru la fereastra din fa a casei )ivingston. !cesta spuneaţă

fiec rui trec tor c din familia lor un b rbat este plecat s lupte pentru ara lui Junele caseă ă ă ă ă ţ aveau astfel de stindarde cu dou sau chiar trei steleK.ă îrziu, într-o dup amiaz de decembrie, pe cînd cei doi fra i se întorceau de la bombonerieă ă ţ

cu chifle de cinci cen i, Iarren observ ceva surprinz tor la fereastra din fa a doamnei şiţ ă ă ţă domnului Cahn - un steag care avea o stea de aur.

-Mami, de unde au ei un stegule aşa de luos@ se smiorc i Iarren la masa de prînz.ţ ă'stelle avu o clip de ezitare şi apoi reluîndu-şi calmul r spunse=ă ă

-"entru c fiul lor a fost... deosebit de curaă ?o#7-Crezi c t ticul va putea s ob in o stea asem n toare într-o zi@ă ă ă ţ ă ă ă

Cu toate c femeia îşi sim i paloarea cuprinzîndu-i fa a, r spunse pe un ton normal=ă ţ ţ ă-&iciodat nu ştii cînd se întîmpl aceste lucruriL acum gata, hai m nînc - i toc ni a deă ă ă ă ţ ă ţ

conopid .ă0up ce îşi culc b ie ii, îşi aminti brusc c $arne; t cuse tot timpul conversa iei. în efeseseă ă ă ţ ă ă ţ ţ

el oare c !rthur, singurul fiu al familiei Cahn, c zuse ucis în lupt @ă ă ăMai tîrziu, stînd singur la masa din buc t rie, şi c znindu-se s ia drept cafea braziliană ă ă ă ă ă

surogatul din ceaşc , 'stelle îşi aminti de frecventele proteste ale lui 2arold care doreau s oă ă conving c el este în afar de orice pericol= J„ranslatorii nu sînt împuşca i, drag B“K. 0ar oareă ă ă ţ ă nu regulile de securitate i-au interzis s le comunice locul unde se afl şi cu ce se ocup @ &uă ă ă


5/302

trecea nici o zi f r ca vreo familie din $roo?l;n s nu primeasc una din acele telegrameă ă ă ă funebre.

0up un timp, auzi vocea b iatului ei mai mare. 'ra liniştitoare şi plin de afec iune.ă ă ă ţ-Mam/> te ro"> nu 2/tr/#t , se va întoarce.ă

t tea în pi#amaua lui cu Mic?e; Mouse şi ia cei şase ani şi #um tate ai lui îşi luase inima înă ă din i şi încerca s -şi consoleze mama. 'a îl privi cu un surîs.ţ ă

-Cum ai putut s -ti dai seama ce gîndesc@ întreb ea.ă ă

-/ricine din şcoala noastr ştie despre !rtie Cahn. !m v zut chiar o profesoar plîngînd.ă ă ă &u am spus nimic ca s nu-i sperie pe Iarren, dar t ticu va veni s n tos. î i promit.ă ă ă ă ţ-Ce te face s fii atît de sigur@ întreb ea.ă ă

Copilul ridic din umeri şi recunoscu=ă-&u ştiu, dar gri#a lui te va face s fii şi mai trist .ă ă-!şa e, $arne;, zise ea strîngîndul la piept.-Mami, n-ar fi cazul s -mi dai un biscuit@ă

!nul 67EE a fost un an de victorii. %oma şi "arisul fuseser eliberate şi %oosevelt fusese alesă a patra oar , fapt f r precedent în istoria tatelor 5nite. 0up un timp, americanii au recucerită ă ă ă uamul. 2arold )ivingston a telefonat familiei sale la plecarea din California c fusese trimisă peste ocean. 'l nu putea preciza unde anume, ci doar c este trimis s a#ute la interogareaă ă prizonierilor de r zboi #aponezi. 5rm toarea ştire o va trimite prin poşt - acele scrisoriă ă ă miniatur , abia citibile, fotografiate pe microfilm şi tip rite pe o hîrtie cenuşie murdar .ă ă ă

!nul fusese un #alon de referin şi pentru )uis Castellano. Consiliul Medical de tat a revenitţă asupra deciziei date, declarînd refugia ii spanioli ap i s practice medicina în tatele 5nite aleţ ţ ă

!mericii.Cu toate c îi f cea pl cere şi se sim ea reabilitat prin acest fapt, )uis ştia c cei din consiliuă ă ă ţ ă nu inuser seam doar de meritele sale, ci ac ionaser aşa pentru c to i medicii fuseserţ ă ă ţ ă ă ţ ă încadra i în armat .:'l şi *nez au transformat rapid dormitorul lor de la parter în cabinet deţ ă consulta ii. !u primit un împrumut de la $anca de 'conomii pentru a cump ra un aparatţ ă %oentgen.

-)a ce e bun sta,ă papacito$ întreb *sobel, feti a de trei anişori în timp ce cei patru tineriă ţ spectatori priveau la instalarea aparatului.

- î i spun eu, se gr bi $arne;, este ca s vezi în untrul oamenilor, nu-i aşa, domnuleţ ă ă ă doctor@

-!şa e, b iatule, aprob el, mîngîindu-l pe $arne; pe cap. 0octorii buni au acum aparateă ă cu care s vad ce este în untrul pacien ilor lor.ă ă ă ţ!poi, ar tîncl spre tîmpla sa, zise=ă

-Creierul r mîne, totuşi, cel mai grozav instrument de diagnosticare folosit de om.ă%eputa ia lui )uis - şi clientela *ui - crescur rapid.ţ ă

0istrictul 4ing îi oferi avanta#e ia spital. !cum el avea posibilitatea s trimit probe laă ă laboratorul în care la început sp lase eprubetele folosite.ă5neori, copiilor în mod deosebit li se permitea s fac o vizit în sanctuarul lui medical.ă ă ă

$arne; şi )aura aveau voie s pun mînu ele pe anumite instrumente şi s priveasc înă ă ţ ă ă urechiuşele:lor cu otoscopul, iar Iarren şi *sobel îşi ascultau cu stetoscopul piepturile.

*n acest fel deveniser aproape o singur familie. 'stelle )ivingston îndeosebi era plin deă ă ă recunoştin . 'a nu avea alt rud decît mama ei care - atunci cînd fetele:ţă ă ă %a%ysitter nu eraudisponibile - venea cu metroul din Nueens ca s stea cu Iarren în timp ce 'stelle îşi prestaă serviciul la bibliotec .ă

otuşi ea era conştient c b ie ii sim eau nevoia unei persoane masculine în via a lor şi aă ă ă ţ ţ ţ în eles de ce $arne; Hi Iarren se ataşaser de medicul aspru şi ursuz ca un urs. *n ce-lţ ă priveşte, )uis era încîntat de faptul c acum avea doi b ie i. 'stelle şi *nez deveniser prieteneă ă ţ ă din ce în ce mai apropiate. 3 ceau împreun de gard la ap rarea antiaerian în fiecareă ă ă ă ă s pt mîn mar i noaptea, patrulînd pe str zile t cute şi întunecate, urm rind s vad dacă ă ă ţ ă ă ă ă ă ă fiecare cas p streaz camufla#ul. 0in timp în timp, se uitau pe cer ca s vad dac vină ă ă ă ă ă

bombardierele inamice.*nez se sim ea bine urm rindu-şi propriile gînduri în întunericul m t sos şi deveneaţ ă ă ă comunicativ .ă

/ dat , cînd 'stelle o întreb ca de obicei dac simte nevoia de somn, ea fu surprins s oă ă ă ă ă aud spunî ă nd:

-&u, aceasta îmi aduce aminte de zilele bune de alt dat . ingura diferen este c acumă ă ţă ă nu am arma mea.

-C9/ar a/ 1u0tat=-Da> amiga, şi nu am fost singura femeie. "entru c 3ranco nu avea numai trupe spaniole,ă

ci şi regu+ares - mercenar/ d/n Maroc> 0e care îi pl tea pentru aceast treab murdar . !veam ună ă ă ă singur tel= atac şi fugi. 'rau atît de mul i c l iOde acest fel. înt mîndrA c pot spune c amă ţ ă ă ă ă lichidat cî iva:.ţ în acel moment realiz surprinderea 'stellei.ă

- încearc s în elegi, continu *nez, aceşti tic loşi au m cel rit copii.ă ă ţ ă ă ă ă-$ine, da în eleg... r spunse 'stelle şov ielnic în timp ce se str duia s accepte realitateaţ ă ă ă ă

c femeia de al turi cu o voce atît de biînd a omorît de fapt o alt fiin uman .ă ă ă ă ţă ă" rin ii lui *nez, ca ironie a soartei.:erau credincioşi aripii de dreapta, s:us inîndu-l atît peă ţ ţ

3ranco, cît şi frac iunea /pus 0ei - care era, de fapt, o biseric în cadrul bisericii - care spri#ineaţ ă


6/302

dictatorul. Cînd unica lor fiic a trecut la idealismul socialist şi i-a p r sit pentru a se al turaă ă ă ă unit ilor mili iei republicane, au blestemat-o şi au renegat-o.ăţ ţ

-&u am avut pe nimeni pe lume - decît arma şi Cauza. !şa c , într-un fel, glon ul acelaă ţ mi-a adus noroc.

-Care glon @ se întreb 'stelle. 0ar imediat totul deveni limpede.ţ ă 8n t/m0u1 a#ed/u1u/ de la Malaga, *nez şi înc şase loialişti au c zut într-o ambuscad în drumă ă ă

spre "uerta %eal. Cînd şi-a rec p tat cunoştin a, vedea în fa doar obrazul neras al unui tîn ră ă ţ ţă ă

doctor care se recomand drept „tovar şul )uis“.ă ă-Şi atunci era o personalitate. $ineîn eles, noi nu aveam uniforme, bietul )uis sem na cuţ ă un ran, spuse *nez rîzînd. &u cred c s-a oprit un singur moment din munca sa. 'rau tareţă ă mul i r ni i. Cum m-am ref cut pu in, am început s -l a#ut. )ucrînd ore în şir, niciodat nu şi-ţ ă ţ ă ţ ă ăa pierdut sim ul umorului. 0e fapt era tot ce am putut lua cu noi cînd am fugit. !bia amţ reuşit s trecem grani a francez înainte ca ei s o închid .ă ţ ă ă ă)a începutul anului şcolar, $arne; şi )aura erau în aceeaşi clas a treia la Şcoala "ublic 6E9.ă ă

în mod paradoal, deşi se aflau înc al i treizeci de copii în clas , cei doi se apropiar< şi maiă ţ ă mult. )aura descoperi ce prieten valoros era $arne; pentru c el de#a putea s citeasc singur.ă ă ă

"e 2arold şi 'stelle de fapt i-a apropiat la început dragostea comun pentru c r i. Chiar de laă ă ţ a treia aniversare a lui $arne;, fiecare p rinte a început s -i citeasc pe rînd. Ca recompens eiă ă ă ă îi citeau cu voce tare poveşti din Bullinc*-s Myt*ology #au 0oe// d/n )*i+c+-s Garden o erses. istemul lord du roade. 0ragostea pentru c r i a lui $arne; era atît de mare ca şi pofta pentru înghe ata deă ă ţ ţ

vanilie.!cum el era în stare s-o conduc pe )aura prin dificult ile clasicilor nemuritori, precumă ăţ /ee/pot 0un.

în schimb, $arne; avea preten ii de reciprocitate.ţCînd a împlinit şapte ani, mama i-a f cut cadou un echipament complet de baschet, cuă

panou, cerc şi o plas care avea un fîşîit pl cut cînd marcai un coş. în noaptea zilei s rb toririiă ă ă ă celor şapte ani, )uis Castellano şi-a riscat via a, mîinile şi bra ele pentru a fia coşul - laţ ţ în l imea reglementar de trei metri - de ste#arul amintit din curtea familiei )ivingston.ă ţ ă

$arne; scoase un chiot de bucurie şi strig =ă-)aura, hai, a#ut -m s m antrenez - îmi eşti datoare. !#utorul ei consta în a ap raă ă ă ă ă

încercînd s blocheze arunc rile lui $arne; la coş. pre uimirea b iatului era prea bună ă ă ă pentru asta. 'a f cea un scor de coşuri egal cu al lui. Şi, deşi el continu s creasc înă ă ă ă în l ime, ea creştea şi mai înalt .ă ţ ăermania capitul în P mai 67E8, iar la sfîrşitul veri# capitul şi Daponia. &ic ieri nu a fostă ă ă

bucurie mai mare ca la )ivingstoni, în )incoln "lace, unde Iarren, $arne; şi 'stelle, trop ind înă #urul mesei din buc t rie, cîntau=ă ă "ai ce !i frumoas Tata vine%n marş acas &.ă ă

&u-* mai v zuser de mai bine de trei ani.ă ăaro1d L//n"ston s-a întors acas , dar nu în marş. 0e fapt, mersul lui era încet şi uneoriă

şov ielnic.ă1mbrînci i şi împinşi mereu de mul imea zgomotoas format din so ii şi copii, 'stelle şi ceiţ ţ ă ă ţ

doi:b ie i aşteptau cu sufletul la gur s intre trenul în gar . 0in mers, cf iva militari au şi s rită ţ ă ă ă ţ ă pe peron ca s -i îmbr işeze mai repede pe cei dragi.ă ăţ

$arne; se ridic pe vîrfuri, f r s reuşeasc s vad nici un soldat cu chipul familiar al luiă ă ă ă ă ă ă t ticu pe care îl v zuse atît de des în visurile sale.ă ă

0eodat mama sa scoase un ip t scurt= - lat -lBă ţ ă ă3lutur mîna spre cineva departe pe peron. $arne; privi într-acolo, dar nu recunoscu peă

nimeni. !sta e, nici unul din cei de acolo nu corespundea amintirii pe care o avea despre 2arold)ivingston.

+ zu doar un om oarecare, de statur obişnuit , cu p rul dat pe spate. 5n om palid, slab, cuă ă ă ă privirea obosit .ăMama a greşit, gîndi copilul, nu este sta tata, nu poate fi.ă'stelle nu putu s se ab in . trig = - 2aroldB alergînd în întîmpinarea lui s -l îmbr işeze.ă ţ ă ă ă ăţ$arne; r mase încleştat cu mîna lui Iarren în mîna lui, dîndu-şi seama c e prima oar cîndă ă ă

mama îi las singuri.ă- sta e tata@ întreb Iarren.Ă ă-Cred c da, r spunse $arne; cam nedumerit.ă ă-0ar spuneai c e mai înalt decît doctorul Castellano.ă-!şa am crezut şi eu, fu cît pe-aci s articuleze $arne;.ă

'rau iar împreun to i patru, 'stelle inîndu-şi înc de mînă ţ ţ ă ăso ul.ţ

-$arne;, Iarren, vai ce mari a i crescutB eclam cu mîndrie 2arold )ivingston,ţ ă cuprinzîndu-şi cu bra ele fiul cel mare. $arne; recunoscu mirosul atît de cunoscut al fumuluiţ de igar .ţ ă în ciuda mul imii, g sir un tai condus de un şofer cu puternice sentimente patriotice.ţ ă ă-9un venit acas , ostaş Doe, ur el. )e-am ar tat noi nem ilor, nu@ cîrîi şoferul.ă ă ă ţ

-o ul meu a luptat în "acific, îl corect 'stelle mîndr .ţ ă ă


7/302

-O> naişti, #aponezi, - tot aia eB înt to i o gr mad de împu i i, nişte p duchioşi. o ulţ ă ă ţ ţ ă ţ dumitale a f cut:treab bun Bă ă ă

-: !i omorît vreunul@ întreb plin de speran Iarren.ă ţă$

-&u, b iete, r spunse încet 2arold, am a#utat doar la traducerea interogatoriiloră ă prion/er/1or777 Focea #a #e #t/n"ea7

-&u fi modest, las -i pe copii s fie mîndri de tine. !i v zut destul ca s meri i această ă ă ă ţ ă medalie "urple 2eart. !i fost r nit r u@ă ă$arne; şi Iarren privir unul spre altul cu ochii mari cum 2arold refuza orice aluzie la eă ro/#m7

-&u a fost mare lucru. &umai un obuz de tun care a c zut prea aproape de cortul nostru.ă / vreme am fost cam şocat, dar acum sînt foarte bine. rebuia s dau #os asta înainte de aă a#unge aici. întem iar împreun şi asta este cel mai important.ă.rote#tul lui venea s confirme ceea ce 'stelle observase în clipa în care îl z rise acolo peă ă

peron. 'ra un om bolnav.)uis Castellano aştepta la geamul dinspre strad cînd ei a#unser cu taiul. *mediat el şi ai luiă ă

au ieşit, )uis acoperindu-l pe 2arold în îmbr işarea lui de urs.ăţ-!m vorbit mereu despre tine cînd ne uitam la poza ta de pe o poli , spuse el. imt ca şiţă

cum ai fi fratele meu pe care nu l-am mai :v zut de mult.ă&oaptea aceea a r mas întip rit adînc în memoria lui $arne;. Cu toate c era pe coridor deă ă ă ă

partea cealalt a uşii închise a dormitorului p rin ilor s i, el le auzi vocile. * se p ru c mamaă ă ţ ă ă ă plînge, iar vocea ei:oscilînd între sup rare şi disperare întreba mereu=ă

-&u po i sţ ă e(plici, aro1d= Ce e#te a#ta )*G /na1/d/tate= at l s u p rea c încearc s o linişteasc =ă ă ă ă ă ă ă-&u e nimic, drag , #ur c nu e nimic alarmant.ă ă

!poi totul intr în linişte, nu se auzeaă nimic din dormitorul p rin ilor. $arne; privea din hol laă ţ uşa lor, cu nedumerire.

0iminea a, la micul de#un, $arne; cercet fe ele p rin ilor s i, dar nu putu s -şi dea seamaţ ă ţ ă ţ ă ă de nimic din:ceea ce:se întîmplase în seara precedent . %emarc doar c mama se agita în #urulă ă ă persoanei aproape str ine de lîng el şi asta îl f cu s se simt într-un fel pe care nu-l în elegea.ă ă ă ă ă ţ "lec mai devreme spre locuin a )aurei pentru a avea destul timp s discute cu feti a în drumă ţ ă ţ spre şcoal .ă

Cum fur :singuri, el îi m rturisi= - înt speriat. Ceva - nu ştiu ce - este deosebit în privin aă ă ţ tatei. Cred c e bolnav.ă

-0a, ştiu.-'tii(-Cum am a#uns acas noaptea trecut , tata a luat-o pe mama în cabinetul lui şi a începută ă

s -i eplice despre ceva ce se numeşteă neurosis de guerra.-!dic pe englezeşte ce înseamn @ întreb b iatul îngri#orat.ă ă ă ă-&ici în spaniol nu ştiu ce înseamn , $arn, recunoscu ea.ă ă

)a ora patru dup amiaz 'stelle )ivingston se g sea la pupitrul ei din rand !rm; "iaza, oă ă ă arip a bibliotecii publice din $roo?l;n, cînd îi v zu pe $arne; şi )aura cercetînd rafturile cuă ă manuale de medicin L îi invit la ea în birou în spate, unde puteau vorbi nestingheri i.ă ă ţ

-+ rog, nu fi i: îngri#ora i, spuse ea, încercînd s -i linişteasc . &u a fost lovit de nimic.ă ţ ţ ă ă 'ste un caz uşor de şoc nervos din cauza eploziei unui obuz. 'ra foarte aproape de loculeploziei şi astfel de lucruri cer un oarecare timp ca s se vindece. +a începe din nou să ă predea în trimestrul urm tor.ă% suflînd adînc, 'stelle întreb din nou=ă ă

-+-a i mai liniştit acum@ţCei doi copii aprobar dînd din cap şi, f r s spun nimic, ieşir repede.ă ă ă ă ă ă 8n toamna aceea> aro1d L//n"#ton #e 8ntoar#e 1a munca 1u/ de 1a catedr la 'rasmus 2ali, eact aşaă

cum promisese 'stelle. tuden ii s i, ca şi înainte, îl g sir fermec tor şi spiritual. 'l transformaţ ă ă ă ă

chiar şi „% zboaiele alice“ ale lui Cezar în ceva pl cut şi foarte interesant. 0 dea impresia că ă ă ă ştie toat literatura clasic pe dinafar .ă ă ă otuşi, din cînd în cînd, uita s fac pia a în drumul de întoarcere acas , chiar dac 'stelle îiă ă ţ ă ă

punea o list în buzunarul hainei.ă$arne;, înc de cînd primise în dar panoul şi coşul de baschet, visase s #oace acest #oc cuă ă

tat l s u.ă ăCît timp lipsise 2arold, el o pisase pe 'stelle s -i povesteasc despre felul cum era tat l s uă ă ă ă

înainte. / dat , 'stelle îi vorbi despre vara dinaintea naşterii lui. "rintr-o simpl întîmplare, înă ă sta iunea din Ihite Mountains de pe malul lacului unde tr seser , avea loc un campionat deţ ă ă tenis.

-2arold s-a hot rît s fac o încercare - în glum . 'l fusese un #uc tor teribil ca elev deă ă ă ă ă liceu, deşi liceul s u nu avea echip de tenis. /ricum, a împrumutat o rachet , a intrat peă ă ă teren şi, f r s -mi dau seama, a a#uns în final B Cel care l-a învins era antrenor de tenis laă ă ă ă liceul din localitate şi a afirmat c era fericit c 2arold nu era în form . &e-a spus c dacă ă ă ă ă 2arold ar fi luat-o în serios ar fi devenit un campion de talia lui $ill ilden. "o i s - i imagineziţ ă ţ

aşa ceva@$arne; nu ştia cine era $ill ilden, dar îşi putea închipui foarte bine b rbatul a c ruiă ă fotografie era pe raftul de c r i, îmbr cat în echipament de tenis, f cînd mingea praf. +isase ziuaă ţ ă ă


8/302

în care va putea şi el s -i arate tatei talentulă s uă #portiv şi acest moment, în sfîrşit, venise.-!i v zut panoul pe care doctorul Castellano l-a montat pe ste#ar@ îl întreb pe tat l s u,ă ă ă ă

cu un ton obişnuit, într-o sîmb t , ca s deschid discu ia.ă ă ă ă ţ-0a, r spunse 2arold. 'ste foarte corect.ă-+rei s tragem nişte mingi la coş cu mine şi cu Iarren@ă

2arold suspin şi r spunse mîngîietor= - &u cred c amă ă ăantrenamentul necesar s intru în competi ie cu dou for e ca voi, dar voi veni s v v d.ă ţ ă ţ ă ă ă

$arne; şi Iarren alergar s -şi încal e basche ii şi apoi se repezir înă ă ţ ţ ă teren370ornic s -şi demonstreze calit ile sportive înaintea tat lui s u, $arne; se opri la patru metriă ăţ ă ă de coş, s ri şi arunc mingea. pre necazul s u nimeri complet pe al turi. e întoarse repede,ă ă ă ă eplicînd= - ! fost doar înc lzirea, tat .ă ă

Reem8ndu-#e de uşa din spate, 2arold )ivingston d du aprobativ din cap trase un fum lungă din igar şi zîmbi.ţ ă

$arne; şi Iarren abia reuşir s bage cîteva mingi la coş. J„$un lovitur , nu-i aşa, tat @“K,ă ă ă ă ă cînd o voce sup rat se auzi de dincolo de gard.ă ă

-e/> ce treaH mai e asta@ Cum pute i s #uca i f r mine@ă ţ ă ţ ă ă)a naiba, era )aura. )a ce se mai b ga şi ea@ă

- îmi pare r u, se scuz $arne;. !st zi e un #oc cam dur.ă ă ă-Ce fel de glum e asta@ r spunse ea. J rise de#a gardul.K "ot s trag şi eu la fel de bineă ă ă ă

în orice zi. 8n acest moment, 2arold strig = - 3ii politicos $arne;, las-o şi pe )aura s încerce, dac vreaă ă ă

ea.0ar îndemnul s u venea cu o clip prea tîrziu, fiindc fata de#a furase mingea din mîinile luiă ă ă

$arne;, îl driblase pe Iarren şi aruncase perfect mingea la coş. !poi, dup ce to i treiă ţ aruncaser mai multe coşuri, )aura strig = - 0e ce nu #uca i cu noi, domnule )ivingston@ !r fi ună ă ţ adev rat meci pe #um tatea asta de teren.ă ă

-'şti foarte dr gu , )aura, dar nu sînt în form . !ş prefera s trag un pui de somn.ă ţă ă ăO c1/0 , pe fa a lui $arne; se putea vedea dezam girea.ă ţ ă)aura îl privi şi în elese ce sim ea.ţ ţ'l se întoarse încet c tre ea şi ochii lor se întîlnir . 0in acel moment, aflar c puteau s -şiă ă ă ă ă

citeasc gîndurile unul altuia.ă/ri de cîte ori familiile )ivingston şi Castellano se reuneau la mas , $arne; era stupefiat deă

elanul lui )uis de a-l invita pe- 2arold şi chiar de a-l face vorb re . 0octorul era un pofticios - ună ţ 3alstaff adev rat în ce priveşte mîncarea, vinul şi mai ales cunoaşterea. 'ra o surs infinit deă ă ă întreb ri care provocau profesorul din 2arold, acesta la rîndul lui încîntîndu-l pe )uis cu anecdoteă din istoria Hispaniei romane - în speciaB punînd în eviden faptul c o serie de mari poe i şiţă ă ţ

gînditori ai imperiului fuseser originari de acolo, - ca ene:ca, tragedianul n scut la Cordoba.ă ă-*nez, auzi@ Marele eneca era de-al nostruB 1ntorcîndu-se spre mentorul s u îi ceruă melodramatic. !cum, 2arold, ce bine ar fi s ne po i spune c şiă ţ ă /*akespeare a 2o#t #0an/o17)aura era încîntat s -l aud pe domnulă ă ă L//n"#ton eI01/c8nd de ce ea> #0re deo#eH/re de ce1e1a1te

c*i1uitas latine tipice, avea p rul blond deschis= familia lor se tr gea f r îndoial din str moşiă ă ă ă ă ă cel i care migraser în "eninsula *beric .ţ ă ă

Cînd cei doi ta i se retr geau în biroul lui )uis şi mamele în buc t rie, )aura îi spunea luiţ ă ă ă $arne;=

- îmi place foarte mult tat l t u, le ştie pe toate.ă ă'l aproba, dar îşi spunea= „Mda, dar aş vrea s stea de vorb şi cuă ă mine ma/ de#37 în fiecare sîmb t dup amiaz , p rin ii lui $arne; st teau cu sfin enie în fa a radiouluiă ă ă ă ă ţ ă ţ ţ

deschis, aş:teptînd crainicul s anun e ce voci celebre ale operei Metropolitan aveau s cînte înă ţ ă acea zi. în acest timp, )uis şi *nez o luau pe mica *sobel la o plimbare în „"rospect "ar?“.

Cei trei - )aura, Iarren şi $arne; - erau astfel liberi s mearg la matineul filmelor pentruă ă copii de la teatrul avo; Jintrarea era dou zeci şi cinci de cen i şi mai d deau înc o moned deă ţ ă ă ă

cinci cen i pentru fulgii de porumbK. "e vremea aceea, filmele nu erau doar o distrac ie frivol , ciţ ţ ă adev rate lec ii de moral despre felul în care trebuie s tr iasc cet enii americani. %andolphă ţ ă ă ă ă ăţ cott, pe calul s u alb, galopa vite#eşte în filmul „Moşia lui $adman“, în slu#ba bineluiL Dohnă Ia;ne în „C l re ul“, pe calul s u alb, cu mîna pe care i-o l sa liber frîul, îmblînzea inuturileă ă ţ ă ă ă ţ neumblate ale +estului.

într-uri peisa# tropical Dohnn; Ieissmuller, în rolul lui arzan, demonstra copiilor utilitatealec iilor de înot, în special în iGîurile pline de crocodili.ţ

'roul eroilor înc era tot ar; Cooper. "e de-o parte pentru c avea statura unui campion deă ă baschet, iar pe de alt parte, pentru c #ucase rolul de ap r tor al guerilelor spaniole în „Cui îiă ă ă ă bate ceasul“. 0ar mai ales pentru c fusese un medic cura#os înă„"ovestea doctorului Iassell“. Cînd ieşeau cu ochii obosi i, dup dou filme întregi v zute laţ ă ă ă rînd, $arne; şi )aura a#ungeau la concluzia c a fi medic este cea mai nobil profesie.ă ă

$ineîn eles, aveau un doctor minunat mult mai aproape, acas . )uis Castellano poate nu eraţ ă de statura lui ar; Cooper, dar devenise întruchiparea perfec iunii pentru cei doi copii Jadeseaţ în visele sale, $arne; îl veAea pe vecinul de al turi în chip de tat K.ă ă

)uis se sim ea flatat de dorin a b iatului de a deveni medic, dar la fiica sa considera aceeaşiţ ţ ă dorin drept o fantezie pe care o trata cu indulgen . 'ra sigur c ea va dep şi acest vis de 0onţă ţă ă ă Nui#ote, se va c s tori şi va deveni mama unei puzderii deă ă ninos.


9/302


10/302

#uc rii.ăD/n c8nd 8n c8nd> Laura auea coHor8 nd din odaia de sus sunetele lugubre ce eprimau durerea

lui *nez. Casa era îns , în mod deosebit, sub st pînirea zgomotului rîsului r guşit al celor doiă ă ă b rba i. 2arold şi )uis se îmb taser foarte foarte tare, )uis striga, cerîndu-i lui 2arold „un cîntecă ţ ă ă de alt dat , caă ă Francisco, Franco nos 9uiere go%ernar...

$arne; începuse s fie însp imîntat. &u-* v zuse pe )uis - şi în nici un caz pe tat l s u -ă ă ă ă ă pierzîndu-şi total controlul.

-Cred c o s termine cele dou sticle, nu-i aşa )aura@ă ă ă-&u-mi pas ... &u pot s m gîndesc decît la clipele în care am fost rea cu ea. 0uminicaă ă ă trecut am ipat la ea şi i-am spus c -i o proast mic .ă ţ ă ă ă )uminica trecut ...ă$arne; se aplec spre ea şi şopti= - 0ar nu aveai de unde s ştii.ă ă!tunci ea începu s suspine.ă

-Eu ar 2/ treHu/t s fi murit, trebuia s fiu pedepsit .ă ă ă3 r un cuvînt, $arne; se ridic , se apropie de canapeauaă ă ă

pe care era culcat şi îi puse încetişor o mîn pe um r.ă ă ăCît a mai durat vara aceea fierbinte şi ap s toare, )aura, $arne; şi Iarren au #ucat meciuriă ă

nesfîrşite de baschet, întrerupte doar de mersul de sîmb ta la cinematograf în sala cu aeră condi ionat de la avo;. Şi $arne; nu-şi aducea aminte s o mai fi auzit pe )aura pomenindţ ă numele surioarei sale decît o singur dat . 'ra prima zi de şcoal cînd cei trei se îndreptau spreă ă ă Şcoala "ublic 6E9.ă

-'#oHe1 ar 2/ 8nce0ut c1a#a 8nt8/> #0u#e ea ca o con#tatare7-Mda, morm i $arne;, iar Iarren, reluînd ca un ecou, spuse şi el= - Mda.ă

Moartea unui copil nu este niciodat un sfîrşit. C ci el continu s Gtr iasc puternic în min ileă ă ă ă ă ă ţ Hp rin ilor lui. 0urerea pierderii creşte pe m sura trecerii anilor. în fiecare an, odat cu zilele deă ţ ă ă aniversare se adaug noi gînduri îndurerate, obsedante. „!r fi avut zece ani“ sau „Cît de mult i-ăar fi pl cut s mearg la circ“.ă ă ă

'#oHe1> a#tfel, nu a p r sit niciodat casa Castellano. 0urerea absen ei feti ei se transformă ă ă ţ ţ ă într-o prezen permanent .ţă ă

)aura urm rea cu îngri#orare cum p rin ii ei, pe plan spiritual, porniser în direc ii opuseă ă ţ ă ţ l sînd-o pe ea abandonat într-un gol f r dragoste, frecare din ei îşi c uta alinarea în rug ciuni=ă ă ă ă ă ă *nez pentru eternitate şi )uis pentru uitare.

*nez îşi începea drumul de reconvertire prin citirea şi recitirea fîntului loan al Crucii, poetulmistic care putuse eprima în cuvinte inefabilul= 8ivo sin vivir en mi7& tr iesc f r ca de fapt s fiuă ă ă ă viuL 8Muero por1ue no muero“- mor pentru c nu mor.ă

'a care, ca tîn r revolu ionar , denun ase biserica pentru c îi spri#inise pe fasciştii luiă ă ţ ă ţ ă 3ranco, acum c uta ad post în sanctuarul bisericii a toate iert tor. $iserica fiind singura careă ă ă putea s eplice de ce fiica ei a trebuit s moar .ă ă ă

"reotul parohiei era gata s înt reasc convingerea lui *nez c micu a murise fiindcă ă ă ă ţ ă 0umnezeu a vrut s o pedepseasc pe marn pentru c p c tuise împotriva )ui.ă ă ă ă ă ă 8ntr-un 2el, )uis îl c uta şi el pe 0umnezeu. 0ar pentru a-i arunca în fa mînia sa. „Cumă ţă

îndr !neştiă s -mi iei u feti a mea@“ delira el în imagina ia sa. Şi apoi, cînd be ia de fiecare seară ţ ţ ţ ă îl elibera de cele cfteva inhibi ii ce îi mai : r m seser , vorbea tare, agitîndu-şi pumnul c treţ ă ă ă ă !totputernic, cu o furie s lbatic .ă ă

Ca doctor se sim ise întotdeauna singur, în ciuda încrederii pe care o afişa pentru cţ ă pacien ii aveau nevoie de ea. !cum se sim ea naufragiat într-o via care pentru el nu mai aveaţ ţ ţă sens.Durer ea izol rii putea fi amor it doar cu o doz nocturn de analgezic= alcoolul.ă ţ ă ă ă

Chiar şi sîmb ta cînd p rin ii Castellano ieşeau s -şi fac plimbarea, el înnegurat şi eaă ă ţ ă ă t cut , uni i doar prin dorin a de separare a amîndurora. )aura participa bucuroas cu $arne; laă ă ţ ţ ă şedin ele literare ini iate de curînd de 'stelle.ţ ţ

în fiecare lun , 'stelle alegea o carte pe care o citeau împreun cu glas tare şi o discutau to iă ă ţ

trei sîmb ta dup micul de#un. „*liada“ îşi împ r ea gloria cu:capodopere ca „5ltimul Mohican“ şiă ă ă ţ poe i ca Ialt Ihitman - un fost locuitor al $roo?l;nuluiBţ2arold st tea aşezat şi fuma, ascultînd în linişte, uneori aprobînd din cap cînd $arne; sauă

)aura f ceau o remarc inteligent . Iarren era înc destul de mic, aşa c era l sat afar să ă ă ă ă ă ă ă #oace baschet. 0ar curînd deveni gelos pe participan ii la seminarii şi ceru s fie admis şi el.ţ ă

+ia a la şcoala 6E9 continua f r evenimente deosebite. $arne; şi )aura îşi f ceau o mareţ ă ă ă parte din lec ii împreun , aşa c nu a fost o surprinz faptul c ei au terminat cu note aproapeţ ă ă ă ă identice. &ici unul îns nu ecela în ce priveşte conduita. într- adev r o dat , profesoara lor Missă ă ă 'inhorn, tracasat , fu silit s scrie o scrisoare c tre p rin ii lor, plîngîndu-se de c lcareaă ă ă ă ă ţ ă regulilor de #oc şi de şoptitul în timpul orelor de clas , cel mai adesea unul cu altul. )aura chiară fu pedepsit pentru c l-a scuipat pe 2erbie 4atz.ă ă

$arne; era un fel de şef al clasei. " rea un şef înn scut. )aura era foarte geloas c nu eraă ă ă ă primit niciodat la #ocul de baschet din pauze, în ciuda interven iei lui $arne; în favoarea ei.ă ă ţ Moravurile vremii dictau ca fetele s se #oace numai cu fetele. Mai r u, ea nu se bucura deă ă prietenia ma#orit ii fetelor, pentru c era slab , înalt şi b ie oas . într-adev r, spre necazul luiăţ ă ă ă ă ţ ă ă

$arne; Jşi al eiK, ea era cea mai înalt din clas . recuse de un metru şi #um tate înaintea lui şiă ă ă

nu p rea c s-ar fi oprit aici.ă ăMomentele ei de împ care erau rare, unele din ele îns erau remarcabile. 'ra o sîmb t deă ă ă ă


11/302

noiembrie friguros, la ora patru dup amiaz . Iarren, $arne; şi )aura plecaser de ia cinemaă ă ă mai devreme - fusese prea mult Maureen /:2ara şi prea pu in 'rrol 3l;nn. Cînd treceau prinţ curtea şcolii, acolo se desf şura un meci de baschet trei contra trei. 0up un rapid schimb deă ă priviri, $arne; înainf şi declar provocarea la meci. 5n #uc tor obiect atunci=ă ă ă ă

-&u sînte i decît doi.ţ$arne; ar t : pe m sur ce-i num ra, spre fiecare din ai lui=ă ă ă ă ă

-Unu> do/> trei.

-+ezi- i de treab , nu #uc m cuţ ă ă ete.-&u-i o fat oarecare.ă-!i dreptate, e plat ca un b iatB 0ar s nu ne înşel m, ea totuşi poart o fust Bă ă ă ă ă ă-+rei s - i mut falca@ replic )aura amenin tor.ă ţ ă ţă

r 3eti o, maic -ta e o proast Bţ ă ă într-o clip , $arne; îl trînti la p mînt, întorcîndu-i dureros bra ul spre spate.ă ă ţ: - !u, la dracu, înceteaz B ceru el. M predau, sînt învins, hai, intra i în #ocBă ă ţ&u pierdur nici un #oc. Cînd cei trei se întorceau spre cas , $arne; o b tu pe )aura fraternă ă ă

pe spate=-$ine #ucat, Castellano. )e-am ar tat noiBă-Chiar aşa, ad ug cu mîndrie Iarren.ă ă

)aura îns devenise t cut . &u se gîndea decît la vorbele care o #igniser = „'ste plat ca ună ă ă ă ă $ iat&.ă

-a întîmplat aproape ca într-o minune. în s pt mînile dinaintea celei de a dou sprezeceaă ă ă anivers ri, zîna protectoare a )aurei probabil c -i f cuse multe vizite nocturne r spîndind înă ă ă ă

dormitorul fetei daruri nev zute pentru sistemul ei endocrin. înii ei creşteau. Creşteau cuă adev rat, în mod vizibil, aşa c totul fu perfect din nou.ă ă)uis observ şi zîmbi în sine. *nez observ şi se st pîni s nu plîng .ă ă ă ă ă$arne; )ivingston observ şi f cu o remarc pe un ton obişnuit=ă ă ă

-2ei, Castellano, ai î eBţ ţ0ar $arne; creştea şi:el şi ca dovad f cea mult caz de ceea ce el denumea „barba“ sa careă ă

începuse s -i apar pe . fa .ă ă ţă'stelle îşi d du seama c era timpul ca 2arold s -şi informeze fiul mai mare despreă ă ă

„realit ile vie ii“.ăţ ţ2arold era împ r it, şi mîndru şi speriat - amintindu-şi de lec ia introductiv pe care i-oă ţ ţ ă

f cuse tat l s u cu trei decenii în urni . &u se vorbise atunci decît despre p s ri şi albine,ă ă ă ă ă ă despre nimic mai evoluat pe scara genetic . 0ar acumă el va eplica totul aşa cum trebuie.

"este cîteva zile, cînd $arne; sosi acas de la şcoal , tat l s u îl chem în birou.ă ă ă ă ă-$ iete, aş vrea s - i spun ceva foarte serios, începu el.ă ă ţ

'l preg tise cu gri# o epunere dup modelul lui Cicero,ă ă ă

0orn/nd de 1a arca lui &oe şi sfirşind cu prezentarea femeii şi b rbatului din specia uman . 0eşi eraă ă un pedagog cu eperien , nu fu capabil s conduc discu ia pîn la reproduc ia mamiferelor.ţă ă ă ţ ă ţ în cele din urm , disperat, scoase o c rticic cu titlul „Cum te-ai n scut“ şi i-o d du luiă ă ă ă ă

$arne;, care o ar t )aurei, la gard, tîrziu, cînd seara se îngîna cu noaptea.ă ă-0oamne, ce tîmpenieB eclam ea dup ce frunz ri rapid paginile. &u a putut tat l t uă ă ă ă ă

s - i spun eact cum se fac copiii@ /ricum, o ştiai de mai mul i ani.:ă ţ ă ţ-Dar eIist şi multe lucruri: pe care nu le ştiu.ă-De eIem01u=

$arne; ezit . 'ra unul din pu inele momente cînd era conştient c era separat de )auraă ţ ă datorit seului.ă

Creşteau.

TRE'ru absolvit şcoala public în iulie 678R, an în care americanii au cîştigat campionateleă

mondiale, Coreea de &ord a invadat sudul "eninsulei, antihistaminele au intrat pe pia „sţă ă

vindece guturaiul“ Jaşa spuneau aproape to i, cu ecep ia doctorilorK.ţ ţ în vara acelui an )aura a devenit frumoas .ă!proape peste noapte, umerii ei osoşi disp rur ca şi cum un %odin supranatural i-ar fiă ă

rotun#it în timp ce ea dormea. în acelaşi timp, pome ii obra#ilor au devenit proeminen i şi mersulţ ţ ei b ie os c p t o senzualitate gra ioas . 0eşi se împlinise peste tot, p rea s fi r mas tot atîtă ţ ă ă ă ţ ă ă ă ă de sub ire ca înainte. Chiar 2arold )ivingston care rareori îşi ridica fafa din c r i, observ într-oţ ă ţ ă sear la cin = - )aura a devenit statuar ...ă ă ă

-0ar cu mine cum r mîne@ întreb $arne; cu oarecare indignare.ă ă-&u în eleg, b iete, spuse 2arold.ţ ă-&-ai observat c acumă eu #8nt mai 5nalt decii Laura=

at l s u se gîndi un moment= - Cred c eşti, da.ă ă ă)iceul MidQood are acelaşi stil neogeorgian cu c r mizi roşii şi acelaşi turn mîndru ca şiă ă

şcoala din $roo?l;n cu al c rui campus se învecina.ă.e un 0erete d/n 9o1u1 de marmur foarte impresionant era scris mottoul şcolii=ă"ino pentru a spori în trup, minte şi spirit.

)u%te pentru a servi mai $ine pe )umne!eu, ara şi pe aproapele t u. ţ ă-M i, chiar te insprir , $arne;, nu-i aşa@ spuse )aura, în timp ce priveau cu respect laă ă acele cu/nte 8n re1/e27


12/302

-'i, doresc în mod special s -mi înt resc corpul înaintea probelor de selec ie pentruă ă ţ echipa de baschet.)aura era deosebit printre fetele din anul întîi, atît ca statur , cît şi ca frumuse e. &u trecuă ă ţ

mult timp şi b ie ii, atît din cursul superior cît şi din cursul inferior, cu reputa ie cfe atle i şiă ţ ţ ţ conduc tori de grupe, începur s -i in calea pentru a-i propune s se întîlneasc . "ur şi simpluă ă ă ţ ă ă ă o intoicau. $ rba ii o descoperiser aşa deodat - adic b ie ii. *nsisten a lor a f cut-o s uiteă ţ ă ă ă ă ţ ţ ă ă c odinioar era nemul umit de seul: ei. J„&u numai c sînt urît “, i se dest inuise ea:luiă ă ţ ă ă ă ă

$arne;, „dar sînt atît de înalt c toat lumea îmi vede urî enia“K.ă ă ă ţ în timpul primelor zile la MidQood, $arne; şi )aura mîncau doar ei amîndoi la o mas laă bufet, ea fiind atît de curtat de cei din clasele superioare încît el nici nu mai îndr znea să ă ă încerce s-o întîlneasc J„Mi-e team s nu fiu c lcat în picioare, Castellano“K.ă ă ă ă

$arne; îns nu a f cut prea multe progrese. îşi d dea seama c o fat din anul întîi nuă ă ă ă ă doreşte s se întîlneasc cu un coleg de al ei. Ca un adev rat 0odger din echipa $roo?l;n,ă ă ă gîndea= „ai r bdare pîn la anul şi mul umeşte-te deci s visezi la Coo?ie 4lein - conduc toareaă ă ţ ă ă galeriei“.

0eşi echipele MidQood erau renumite ca ghinioniste, erau mul i amatori de manifest riţ ă sportive în şcoal . &imeni nu-şi putea da seama dac era vorba de un optimism incurabil sau deă ă masochism care ap ruse de cînd apa din cartierul 3latbush era tratat cu fluor.ă ă

'ista o singur eplica ie= conduc tă ţ ă oare1e "a1er/e/ 0entru M/dood erau eItraord/nar de 2rumoa#e>ceea ce com0en#a 8n2r8n"er/1e7

!tît de strîns era competi ia ca s po i deveni conduc toare de galerie c multe fete îşi luauă ţ ă ţ ă ă toate m surile ca s poat fi selectate. !stfel Mand; herman a petrecut dou s pt mîni dină ă ă ă ă ă

vacan a de prim var suportînd o opera ie plastic la nas, convins c ceea ce îi lipsea era unţ ă ă ţ ă ă ă nas perfect.*magina i-v cît de consternat a r mas Coo?ie 4lein cînd s-a apropiat: de )aura ca s-oţ ă ă ă

recruteze şi cAnd aceasta a refuzat-o categoric. în cîteva ore vestea a f cut ocolul şcolii.ă-Cred c toat lumea vorbeşte despre asta, îi spuse $arne;.ă ă

)aura ridic din umeri=ă-Cred c e stupid, $arn. Cine dracu poate s -şi doreasc s fie coco at mo în primulă ă ă ă ţ ă ţ

loc@ /ricum în timp ce aceste fete se ocup cu trasul sforilor, eu pot s înv liniştit . !poiă ă ăţ ă ceva mai tîrziu, ad ug ca pentru ea= „0e fapt nici nu sînt aşa de dr gu “.ă ă ă ţă'l se uit la ea, cl tinînd din cap=ă ă

-+reau s - i spun, Castellano, ceva important. Cred c -ti lipseşte o doag .ă ţ ă ă$arne; era silitor Multe zile din s pt mîn se scula la cinci pentru a înv #a în plus,ă ă ă ă

rezervîndu-şi dup amiaza pentru #ocul cu mingea. 1:ntrucît sesiunea oficial nu începuse, mul iă ă ţ din #uc torii mai buni ai şcolii se adunau în curte aşa c el c uta s -şi vad mai de aproapeă ă ă ă ă viitorii adversari. Mufr timp dup ce ceilal i #uc tori plecau spre cas , în întunericul împr ştiată ţ ă ă ă

doar de uri biet felinar din strad , $arne; continua s se antreneze pentru s ritura la panou,ă ă ă aruncarea mingiei şi lovitura de pedeaps .ă0oar dup aceea se urca în troleibuz, unde gr bit încerca s înve e în drumul spre cas .ă ă ă ţ ă în mod obişnuit el studia cursurile impuse= matematica, educa ia civic , engleza şi ştiin eleţ ă ţ

generale, iar facultativ alesese latina în mod deliberat, ca s -i fac o pl cere lui 2arold,ă ă ăŞi asta îi f cea pl cere şi lui pentru c îi d dea bucuria de a studia originea latin aă ă ă ă ă

cuvintelor care îmbog esc limba englez . tudiul limbii latine îl a#uta s -şi sistematizezeăţ ă ă facult ile mentale cu deteritate Jde laăţ mens, acultas şi de(ter: şi s -şi formeze un stil de redactareă în proz mai concis Jde laă prosa, st*iusş / concisus:.

pre mul umirea lui, întreaga limb deveni pentru el vie şi vocabularul lui se îmbog i. !fişaţ ă ăţ acest lucru de cîte ori avea ocazia. Cînd era întrebat:de profesoara de englez dac a studiată ă etimologia cuvintelor el r spundea „*ndubitabil, Miss impson, am lucrat infatigabil“.ă

Cu toate c tat l lui Sra flatat, nu i-a ar tat nici atunci cînd era solicitat prin diferite întreb riă ă ă ă referitoare la gramatic , ştiindu-le dinainte r spunsul.ă ă

într-o zi o întreb pe mama lui= - ata nu este multumit c studiez latina@ă ă

-Ba da> e#te m8ndru de a#ta7„0ar dac tata i-a spusă ei, gîndi $arne;, de ce nu-mi d şi mie s -n eleg@“ă ă ţ într-o zi, cînd a#unsese la #um tatea cursului de latin , alerg acas şi urc sc rile spre biroulă ă ă ă ă ă

tat lui s u.ă ă-5ite, tat , spuse el cu r suflarea t iat , înmînîndu-i lucrarea de control.ă ă ă ă

2arold trase un fum din igar şi începu s eamineze lucrarea fiului. - !, da, murmur el. Şiţ ă ă ă eu citesc +irgiliu cu puştii mei anul acesta. !poi se aşternu liniştea.

Cum $arne; aştepta ner bd tor, nu se putu ab ine şi spuse= - Chiar dac i se pare curios,ă ă ţ ă ţ asta a fost cea m i bun lucrare din clas .ă ă ă

at l lui aprob dînd din cap şi se întoarse spre el.ă ă-Ştii, într-un fel, asta m face s m simt pu in trist. $arne; îşi sim i brusc gura uscat .ă ă ă ţ ţ ă-...!dic ... aş fiGdorit ca tu s fii în clasa mea de latin .ă ă ă

$arne; niciodat nu a putut uita acea zi, acea or , acea secund , acele vorbe.ă ă ă!şa îşi d du seama cît de mult îl pre uia totuşi tat l s u.ă ţ ă ă)aura luase o important - şi surprinz toare - hot rîre. "e un ton obişnuit, într-o zi, înă ă ă

troleibuz, îi comunic lui $arne;=ă-+oi concura pentru preşedinte.-'şti nebun , Castellano. &ipi o fat . nu a a#uns preşedintele tateă ă 1or Un/te7


13/302

'a se încrunt .ă-+reau s spun al clasei, $arn.ă-' totuşi o nebunie. in s - i precizez c numai noi doi provenim de la Şcoala "ublic 6E9ă ţ ă ă

în tot colegiul. &u avem gaşc în spatele nostru.ă-Te am 0e t/ne7-'u am doar un vot. &u te aştep i s umplu eu toat urna.ţ ă ă-0ar po i s m a#u i s -mi redactez un speech. o i candida ii au dou minute ca:sţ ă ă ţ ă ţ ţ ă ă

vorbeasc în fa a clasei.ă ţ- î i cunoşti concuren ii@ţ ţ-4lu, dar cred c sînt:singura fat . +rei s lucrezi cu mine duminic dup mas , te rog@ă ă ă ă ă ă-$ine, oft el, am s te a#ut şi la prostia asta.ă ă

Merser cîteva minute în linişte cu capetele b gate în c r i. !poi $arne; remarc =ă ă ă ţ ă-&iciodat nu mi-am dat seama c eşti atît de ambi ioas .ă ă ţ ă-înt, $arne;, recunoscu ea cu o voce #oas . înt al dracului de ambi ioas .ă ţ ă

Tot eeendul l-au petrecut preg tind cele dou minute ce aveau s schimbe lumea.ă ă ă!u pierdut o groaz de timp mai întîi încercînd s f ureasc visuri electorale Jc l toriiă ă ă ă ă ă

gratuite pe insula Cone; etc.K. $arne; în final a#unse la concluzia c politica este la orice nivel ună eerci iu de a face ca minciuna s par un adev r. Cu alte cuvinte, s fii un mincinosţ ă ă ă ă conving tor.ă

3 r ruşine, el o sf tui pe )aura s foloseasc unul din cele mai machiavelice cuvinte -ă ă ă ă ă „integritate“.

)a adunare dup trei candida i care au transpirat şi gesticulat, f cînd ca aproape totă ţ ă

auditoriul s rîd de eager rile lor, mersul calm calculat al )aurei spre podium J$arne; regizaseă ă ă aceastaK a creat un contrast neaşteptat.'a vorbi pe un ton dega#at, f r grab , cu pauze, par ial pentru a face efect şi par ial pentruă ă ă ţ ţ

c era atît de emo ionat încît abia respira.ă ţ ă)a fel de dramatic era şi contrastul dintre micul discurs al )aurei fa de cele precedente. 'aţă

a precizat direct c era tot atît de nou în MidQood precum fusese în !merica acum cî iva ani.ă ă ţ 'a a apreciat c ldura colegilor ei de şcoal tot aşa cum a apreciat ospitalitatea rii care aă ă ţă primit-o. Şi singurul mod în care considera c poate s fie recunosc toare era s eecute ună ă ă ă serviciu public. 0ac va fi aleas , ea nu le promitea nici un miracol, nici marea cu sarea, niciă ă cîini cu covrigi în coad Jsala rîse în hohoteKL tot ce putea ea promite era „integritatea“ - adică ă cinste, onestitate, probitate.

ala r mase mut , nu pentru c nu fuseser impresiona i, ci din cauza naturale ii cuvintelor,ă ă ă ă ţ ţ a felului ei sincer şi - ceea ce nu putea fi negat - a frumuse ii ei care i-a cucerit.ţ

într-adev r, în momentul în care adunarea se încheia în sunetele cîntecului !lma Mater, peă care îl intonau cu entuziasm to i, alegerea ei era ceva de la sine în eles.ţ ţ

-!i cîştigat, Castellano. "ariez c într-o zi vei ieşi preşedinte pe toat şcoala.ă ă-&u, $arne;, r spunse ea cu afec iune.ă ţ Tu ai reuşit, fiindc tu practic mi-ai scris discursul.ă-2aida-de, ce-am f cut eu e un rahat. onul şiă elul t u de a fi a însemnat totui şi astaă

afost o adev rat *o Tă ă tur@7-$ine, bine. !m reuşit am5ndoi.

"entru vara aceea, familiile Castellano şi )ivingston au închiriat o locuin mic , într-un blocţă ă pe pla#a Meponsei din )ong *sland. %espirau aerul s n tos al m rii înă ă ă 2 /m0 ce Lu/# enea s li seă al ture doar în zilele de Qee?end. 'i era întotdeauna într-o stare de sfîrşeal din cauza luptei ceă ă se ducea în fiecare an împotriva poliomielitei.

"e inez discu iile despre posibilele epidemii şi privirea copiilor care se #ucau pe pla# oţ ă întorceau înapoi la clipele petrecute cu micu aţ #oHe/7 Ce H/ne ar 2/ 2o#t #@ #e 2/ du# cu ea atunci pe

rmul m rii. "rivirea ei r mînea fiat în gol, undeva peste ocean în timp ce 2arold şi 'stelleţă ă ă ă erau cu capetele în c r ile lor. 'stelle citea „Mîndrie şi pre#udecat “ şi 2arold „%evolu iaă ţ ă ţ roman “ de ;me.ă

în acest timp, seduc toare f r s -şi dea seama, )aura se întîlnea cu colegele ei cu care seă ă ă ă

zbenguia pe pla# şi se sc lda în valurile oceanului. 3iecare b iat de la alvamar, c ruia îi veneaă ă ă ă rîndul la punctul de observa ie se ruga în gînd ca ea s -i solicite a#utorul.ţ ă'rau şi întîlniri. ineri curtezani, bronza i, în maşinile p rin ilor lor, tudeba?er sau 0eoto,ţ ă ţ

se îngr m deau s o duc pe )aura la cinematograf, la picnicuri în aer liber sub cerul înstelat peă ă ă ă pla#a goal .ă

Şi îmbr iş ri.ăţ ă"arca i într-un loc liniştit, „Ca s se uite la submarine“, în timp ce în difuzorul radioului &atţ ă

4ing Cole cînta „*ubirea e plin de lucruri minunate“.ăT8r/u> 8ntr-o noa0te 2/erH/nte de au"u#t> S9e1don arr/# 0u#e m8/n/1e pe sînii )aurei. 'a spuse= - &u,

nu f asta. 0ar de fapt ea nu gîndea aşa. Uotuşi cînd el încerc s -şi introduc mîna înă ă ă ă interiorul bluzei, ea spuse „&u“, dar de data asta categoric.

$arne; nu avea timp pentru astfel de frivolit i. în fiecare diminea devreme înfuleca miculăţ ţă de#un ca un lup şi o pornea de-a lungul pla#ei înc goal la ora aceea c rînd cu el basche iiă ă ă ţ Jpentru ca s nu se murd reasc de nisipK spre %iis "ar? unde se #ucau meciurile de baschetă ă ă unul dup altul.ă

impul se scurta. îi r m seser doar şaizeci şi una de zile pîn la admiterea la colegiulă ă ă ă MidQood. &imic nu trebuia negli#at. ** consult şi pe doctorul Castellano cu privire la alimenteleă pe care trebuia s le consume ca s devin mai puternic, J„încearc s - i m nînci prînzul, începeă ă ă ă ă ţ ă


14/302

cu asta“, îl pov tui )uisK. Campania de:antrenament a lui $arne; era suplimentat prin şedin eă ă ţ periodice în %iis "ar? la bara de gimnastic . 'l st tea ag at mult timp cît era în stareH să ă ăţ ă suporte, în speran a c -şi poafe întinde trupul cît mai mult. în a#unul zilei de întîi mai 6786,ţ ă $arne; st tu cît putu mai drept rezemat de peretele alb al pridvorului pentru a fi m surat înă ă dublu, separat de 2arold şi )uis.

%ezultatele erau captivante= pe o foaie veche se putea citi un metru şi optzeci şi trei, iar pecea nou un metru optzeci şi opt. $arne; chiui de bucurie.ă

)aura Jcare mai înainte avusese o uşurare pentru c în sfîrşit aflase c nu mai creştea, - seă ă oprise la un metru şaptezeci şi şapteK şi Iarren Jcare m sura acum un metru cincizeci şi şapteKă st teau al turi aplaudînd.ă ă

-!m reuşit b ie i, am reuşitB strig $arne; s rind prin camer ca un iepure.ă ţ ă ă ă-&u chiar, zîmbi )aura ambiguu, mai trebuie s bagi şi mingea în coş.ă

în anul în care preşedintele ruman l-a eliberat din func ia de comandant din /rientulţ îndep rtat pe generalul Mac!rthur:şi profesorul %obert IoodQard de la 2arvard a sintetizată colesterolul şi cortizonul, )aura Castellano a ob inut preşedin ia clasei anului doi, iar $arne;ţ ţ )ivingston a tr it cVl mai important moment din via a lui - sau mai precă ţ /# ce1e ma/ /m0ortante tre/m/nute7

/ sut şi optzeci de secunde era timpul de care avea nevoie antrenorul de baschet 0ougă &ordlinger pentru a selec iona şi a face deosebire între un tigru viu şi un cîine mort.ţ

Werul din liceu era înfiorat de team . Candida ii erau împ r i i în grupe de cîte cinci JC m şiă ţ ă ţ ţ ă ă contra "iei goaleK care trebuiau s mearg în teren s se înfrunte între ei timp de trei minuteă ă ă pentru calificare. 3iecare din cei zece aspiran i trebuiau s -şi arate calit ile în acest timp limit .ţ ă ăţ ă

0ou minute din prob $arne; abia dac reuşi s pun mîna pe minge. * se p rea c dină ă ă ă ă ă ă toate visele sale de glorie se va alege cu transpira ia.ţ!poi deodat o: aruncare la propriul s u coş fu ratat , amîndoi,Oel şi un adversar mai înalt,ă ă ă

s rir deodat . 0ar $arne; reuşi s -l îpiping şi s smulg mingea.ă ă ă ă ă ă ă"orni pe teren şi imediat mai multe C m şi în salturi disperate vrur s acapareze mingea.ă ă ă ă

0ar $arne; pivota X dublînd cu fiecare mîn .ă/ C maş disperat se apropie aruncînd priviri ucig toare. $arne; fand la stînga, apoi laă ă ă ă ă

dreapta şi trecu alunecos pe lîng el= Cu zece secunde înaintea epir rii celor trei minute, seă ă g sea sub coşul adversarilor. ! vrut s trag , dar bunul simt îi dict c trebuie s paseze unuiă ă ă ă ă ă coechipier mai bine plasat, e #tr@du/ #@ arunce mingea la o "iele ce se g sea mai dega#at. !cestaă trase şi rat , iar clopo elul sun împlinirea timpului.ă ţ ă

Totu1 #e term/na#e7!ntrenorul îi alinie pe cei zece pe un rînd. 'rau agitati, nervoşi, ca şi cînd ar fi fost în fa aţ

unui pluton de eecu ie - de fapt, într-un anumit mod, aşa şi era.ţ/chii lui &ordlinger îi trecur în .revist de la stînga spre dreapta şi invers.ă ă

-$ine, urm torii s fac un pas înainte. u... arat spre un tip înalt cu fa a plin de coşuri,ă ă ă ă ţ ă dintre C m şi. %estul... amicilor, v mul uă ă ă ţ me#c777)ui $arne; 6 se p ru c i-a c zut inima în basche i.ă ă ă ţG - ...cu ecep ia ta, hei, cre ule - nu m-ai auzit@ :ţ ţ$arne;, care privea neconsolat în duşumea, ridic brusc capul. &ordlinger ar ta cu degetulă ă

spre el.-0a, domnule@ +ocea lui era cu pu in mai mult ca un or c it.ţ ă ă-!i avut un #oc inteligent, puştiule. Cum te cheam @ă-Barne> domnu1e> Barne L//n"#ton7-$ine, )ivingston, tu şi and; merge i şi sta i pe banca echipei.ţ ţ

$arne; surprins r mase nemişcat, în timp ce antrenorul gr bit anun cu glas tare=ă ă ţă-5rm toarele dou echipe repede pe teren.ă ă-2ai, spuse deşiratul, viitorul s u coechipier.ă

Cei doi pornir spre banc .ă ă-!ntrenorul î i cunoaşte de#a numele, remarc $arne; curios.ţ ă

-0a, rîn#i pr #ina, cînd ai doi metri în 3latbush, to i antrenorii î i ştiu numelă ţ ţ e7)a cinci şi #um tate în dup amiaza aceea, $arne;, and; )eavitt Jacesta era numeleă ă complet al pr #iniiK şi un al treilea din anul doi cu un piept cît un butoi, 2ugh Dascourt, erauă m sura i în vederea procur rii echipamentului.ă ţ ă

Antrenamentu1 o2/c/a1 8ncepea lunea urm toare, dar bluzele lor din satin - aceşti magne iă ţ irezistibili pentru şcol ri e - nu vor sosi decît peste trei s pt mîni. 0ar, bineîn eles, p:în atunciă ţ ă ă ţ ă revista „!rgus“ va publica vestea cea bun , iar via a social a Jui $arne; va trece pe o treaptă ţ ă ă superioar .ă

!lerg s -i povesteasc )aurei.ă ă ă

.ATRUpre sfîrşitul meciului MidQood - &eQ 5trecht arbitrul ap s pe un buton, un clopo el r sună ă ţ ă ă

în sala de gimnastic şi în analele istoriei, pentru c a:fost urmat de anun ul= „înlocuire laă ă ţ MidQood - *ntr num rul 6R, )ivingston“.ă ă

0in tribun se auzir cîteva aplauze şi un strig t de lupt entuziast= „2ai, )ivingston“. !vîndă ă ă ă

numai patru minute pîn la sfîrşitul meciului, b ie ii de la &eQ 5trecht deveniser neaten i.ă ă ţ ă ţ $arne; reuşi s intercepteze o pas , f cu o curs în teren, pasa în final c pitanului Da; !elrodă ă ă ă ă care marc .ă


15/302

!poi, la numai patruzeci de secunde de sfîrşit, un adversar îl fault pe $arne;, fiindă penalizat. $arne;, trebuind s eecute lovitura de pedeaps , respir adînc şi îşi aminti de cîteă ă ă ori îşi dorise un moment ca acesta. e preg ti atent... şi marc = primul s u punct în echipaă ă ă colegiuluiB

)aura îşi f cu mîinile c uş şi strig =ă ă ă-B/ne> Barne!

0up meci, stînd unul lîng altul sub duşuri, Da; !elrod îl felicit pe $arne; pentru #ocul s u,ă ă ă ă

ad ugind=ă -)aura Castellano probabil formeaz clubul dumitale de fani redus la un singur om. 'ştiă prietenul ei sau ceva asem n tor@ă ă

-&u, nu, spuse $arne;, în timp ce f cea gargar şi înghi ind apoi apa cald . 0e ce m -ă ă ţ ă ăntrebi@

-l-aş propune s ias cu mineă ă 7-Şi ce te opreşte@ întreb $arne;.ă-&u ştiu, r spunse c pitanul echipei de baschet MidQood, devenind deodat timid.ă ă ă

în elegi, e atît de frumoas ... e atît de dr gu şi... în elegi...ţ ă ă ţă ţ-+rei s i-o prezint@ă ţ-Chiar vrei, )ivingston@ î i voi fi recunoasc torBţ ă-&ici o problem , Da;, ea aşteapt afar . "ute i ieşi în seara asta.ă ă ă ţ-Nu> nu> Barn!-De ce nu=- rebuie s m tund întîi.ă ă

în drumul spre cas , $arne; îi spuse )aurei despre favoarea ce urma s i se fac . 'a rîse.ă ă ă-Ce e aşa de amuzant@-uzie 3ishman a venit dup meci la mine şi a cerut s i te prezint.ă ă-uzie 3ishman@ întreb $arne; cu ochii m ri i. 'ste una din cele mai frumoase fete dină ă ţ

şcoal . 0e ce vrea s m -ntîlneasc , doar n-am marcat decît un punct.ă ă ă ă-Yice c eşti grozav.ă-0a@ !dev rat@ 3ormidabil ce poate s fac costumul echipei MidQood. &u-i aşa,ă ă ă

Castellano@-/, spuse ea zîmbind, asta-i tot ce crezi c po i oferi@ă ţ

*nspirat de sosirea noului s u costum str lucitor de baschet, $arne; începu o adev rată ă ă ă campanie de cîştigare a suporterilor pentru echipa MidQood. 'chipa lua prînzul împreun ,ă conversa ia lor fiind dominat de o fanfaronad erotic . 0ac ar fi eistat barem un sîmbure deţ ă ă ă ă adev r în declara iile pe care le f ceau peste platoul cu sandvişuri cu peşte, nu mai eista nici oă ţ ă fat peste şaisprezece ani în 3latbush, poate nici în întregul $roo?l;n, care s fie virgin .ă ă ă

)aura se întîlnise cu Da; !elrod mereu de cZnd i-l prezentase $arne;. 3 ceau un cuplu atît deă frumos c $arne; cînd se referea la el spunea „0omnul şi 0oamna MidQood“.ă

8n /arna aceea Laura 2 cu un pas politic important. în loc s candideze ca şef de clas la #uniori,ă ă ă intr în campania de alegeri pentru func ia de casier, a treia func ie important pe toat şcoala.ă ţ ţ ă ă

-Castellano, ai înnebunit. Cînd o s duc vestea c un student din anul doi vrea s fieă ă ă ă casier, are s rîd de tine întregul MidQood.ă ăLaura 8mH/7

-"erfect. !u s rîd @ Cel pu in aşa o s vorbeasc şi asta asigur o bun publicitate.ă ă ţ ă ă ă ă-0umnezeule, eclam $arne; cu admira ie nedisimulat , ştiu c #oci tareBă ţ ă ă-!scult , $arn, tat l meu totdeă ă auna #0une: /t 1uieres ser dic*oso, no est;s nunca ocioso.-!dic @ă-!dic „via a este un #oc cura#os cu mingea“.ă ţ

în timpul unui eerci iu de antrenament cu o s pt mîn înainte de meciul hot rîtor dintreţ ă ă ă ă MidQood şi vechiul s u inamic Madison 2igh, Da; !elrod alunec şi c zu, scrîntindu-şi glezna.ă ă ă 0octorul spuse c vor trece cel pu in trei zile pîn cînd va reuşi s -şi încal e basche ii. înă ţ ă ă ţ ţ

urm toarea dup amiaz , în timp ce $arne; seGfrec iona:cu prosopul, 0oug &ordlinger seă ă ă ţ apropie şi-i spuse= - *ntri mîine în echip , )ivingston.ăîn ec+ip )eă necreut! .rea mu1t!e duse imediat acas .ă

- rebuie s vii, tat , ceru el în timpul cinei. +a fi vineri sear şi nu ai ore a doua zi. Doculă ă ă sta e cea mai mare cinste pe care o voi avea în via a mea.ă ţ

-M -ndoiesc. 2aGrold zîmbea indulgent. "ot, îns , s în eleg de ce eşti atît de agitat.ă ă ă ţ-!i s vii, nu-i aşa tat @ întreb $arne; din nou.ă ă ă-0esigur. &-am mai v zut un meci de baschet de ani deă

/1e7 în vinerea aceea $arne; se duse la şcoal şi orele de clas trecur pentru el f r s simtă ă ă ă ă ă ă

altceva decît scurgerea timpului care îl apropia de ora şapte.0up şcoal merse în sala goal de gimnastic şi se antren timp de o #um tate de or ,ă ă ă ă ă ă ă

tr gînd lovituri de aproape. !poi trecu peste drum şi se fortific luînd un sandviş cu muşchi şi ună ă suc.

)a şase, cînd începur s vin şi ceilal i #uc tori, el era gata echipat, stînd pe banc cuă ă ă ţ ă ă mîinile pe genunchi şi încercînd în zadar s se conving c era calm.ă ă ă-2ei, )ivingston, îl chem o voce nazal , am o ştire grozav = piciorul lui !elrod mergeă ă ă


16/302

bine, aşa c nu intri în echip în seara asta.ă ăCapul lui $arne; se roti ca şi cum ar fi fost al unei #uc rii electrice. 'ra cretinul acela uriaş,ă

and; )eavitt, cu un rîn#et idiot pe fa .ţă-2a, )ivingston, te-am avut. &u-i aşa@-0u-te-n..., se r sti $ară ne nero#7

'chipa Madison intr prima pe teren în uralele suporterilor ei care f cuser pe #os treiă ă ă ?ilometri pentru a vedea lupta tradi ional din $edford !venue. / clip mai tîrziu Da; !elrodţ ă ă

Jechipat, dar în cîr#eK conduse echipa MidQood în timp ce tribunele vibrau şi inima lui $arne;b tea s -i sparg pieptul.ă ă ă*mediat începur înc lzireaL cînd $arne; prinse mingea şi dribl ca s trag , îşi aruncă ă ă ă ă ă

privirea spre tribunele pline. at l s u nu a#unsese înc . !ntrenamentul continu , se apropia oraă ă ă ă începerii meciului. $arne; mai arunc o privire spre-tribune. )aura era acolo cu Iarren lîng ea.ă ă Mul umesc 0oamne, dar tata@ 5nde erau mama şi tata@ţ

e auzi semnalul. !mbele echipe se întoarser la b ncile lor. &umai starterii r m seser înă ă ă ă ă picioare şi-şi scoteau tricourile. 0egetele lui $arne; tremurau cînd îşi desf cu #acheta. "eă m sur ce echipele intrau în teren, la megafon se anun a numele #uc torilor respectivi.ă ă ţ ă

„...şi num rul zece, )ivingston“.ă"rivi din nou spre tribun - numai Iarren şi )aura. !i lui înc nu erau acolo.ă ă„0oamnelor şi domnilor, v rog, ridica i-v pentru drapelul american“.ă ţ ăCînd $arne; îşi puse mîna dreapt pe partea stîng a pieptului, salutînd patriotic, putu s -şiă ă ă

simt inima b tînd cu putere.ă ă.1a Ha11!33luierul ascu it al arbitrului trezi atletul din el. $arne;, într-o secund intr în mi#locul echipeiţ ă ă Madison driblînd şi în frac iunea de secund urm toare prinse mingea şi se lans ca o rachet .ţ ă ă ă ă!#unse singur în fata coşului lor. „%espir , )ivingston, respir ,“ îşi reaminti el, „sfai dega#at şiă ă

inteşti atent“. !ştept o clip şi apoi... coşBţ ă ă'ra aproape ame it de fericire.ţMidQood conducea cu trei coşuri cînd Madison ceru o întrerupere. în momentul în care

echipele st teau gr mad , $arne; se uit din nou spre tribune. ot )aura şi Iaă ă ă ă rren7!vuseser un accident@ &u, tata nu conducea. Şi Iarren era aici. în timpul pauzei de laă

#um tatea #ocului, ei se retraser în vestiar ca s sug felii de portocale. $arne;, cu costumul udă ă ă ă de transpira ie, se lungi pe #os lîng un dulap. "este patruzeci de minute cînd #ocul se termin cuţ ă ă MidQood înving tor la o diferen de şase coşuri, $arne; marcase treisprezece coşuri, în loc s -ă ţă ăşi urmeze restul coechipierilor, se apropie încet de )aura şi Iarren.

)aura vorbi prima= - ata nu l-a l sat s vin .ă ă ă-Cum=-*mediat dup cin tata a sim it un fel de durere în piept, eplic Iarren, şi doctorulă ă ţ ă

Castellano a venit şi l-a consultat.-Ce are=- ata crede c e de la ce-a mîncat, ad ug repede )aura. 0ar ca s fie sigur, l-a pus laă ă ă ă

pat. !poi încerc s schimbe vorba. !i fost fantastic, $arn. "un pariu c - i dau poza în revistaă ă ă ţ „!rgus“.

-0a, bine, spuse $arne; absent şi plec spre duşuri.ă în diminea a urm toare, )uis îl duse cu maşina pe 2arold )ivingston, deşi acesta seţ ă

împotrivea, la spitalul din 4ing:s Count; ca s i se fac o electrocardiogram . +ecinul s u seă ă ă ă l sase convins doar cu condi ia ca 'stelle s nu vin cu ei J„e-ai alarmat de poman , dragaă ţ ă ă ă mea“K. Mai tîrziu, pe cînd fuma nervos, 2arold auzi discu ia dintre cardiolog şi )uis despreţ undele " şi N.

8n ce1e din urm , )uis ap ru din cabinet şi-l conduse pe 2arold pîn la maşin .ă ă ă ă-'i, întreb 2arold încercînd s -şi mascheze neliniştea. &u-i aşa c a fost o indigestie@ eă ă ă

pare c am predispozi ie ia asta dup mîncarea pe care am avut-o în armat .ă ţ ă ăLu/#> 0entru un moment, nu r spunse. !poi spuse=ă

-2arold, eamenul cardiologie a ar tat c ai o aritmie cardiac . !sta înseamn c ...ă ă ă ă ă-Ştiu limba greac , )uis. 5n fel de neregularitate a b t ilor. ' ceva serios@ă ă ă-Şi da şi nu. "oate fi o stare fiziologic f r se însemne nimic sau un semnal.de alarmă ă ă ă

pentru un proces patologic.- sta e un mod grandilocvent de a spune c nu ştii.Ă ă-!şa e, 2arold, nu ştiu. 0ar pentru c nici tu nu ştii, î i sugerez s începi s te îngri#eştiă ţ ă ă

mai bine şi s - i controlezi inima cu regularitate. "o i s începi prin a t ia ig rile.ă ţ ţ ă ă ţ ă- ig rile m relaeaz .Ţ ă ă ă-A#ta-/ impresia ta, amice. &icotin este un alcaloid toic şi de fapt este un ecitant. eă

asigur c nu p eşti nimic dac te laşi de tutun.ă ăţ ăCînd maşina se apropia de )incoln "lace, 2arold întreb =ă

-Ce-ai s -i spui 'stellei@ă-0oar n-o s crezi c-o s -i spun adev rul.ă ă ă-0a, de fapt ai admis c nu ştii sigur.ă-"ot m car s -i spun asta@ă ă-'şti liber, )uis, spuse 2arold cu umor, s anun i incertitudinile profesiei tale în totă ţ $roo?l;nul.

Dar 8n momentu1 8n care Lu/s parca maşina, 2arold se întoarse spre el şi-i spuse ferm=


17/302

-&u are nici un sens s -i tulbur m pe copii cu asta.ă ă-!i dreptate, 2arold. )or nu trebuie s le d m gri#i în plus, treaba lor este s crească ă ă ă

linişti i. +reau doar caţ tu s te îngri#orezi şi s - i aduci aminte ce i-arri spus.ă ă ţ ţ$arne; încerc s atace subiectul pe un ton nep s tor.ă ă ă ă în troleibuzul de luni diminea îşi ridic ochii din cartea de chimie şi o întreb ca de un lucruţă ă ă

obişnuit, pe un ton studiat ca s par indiferent=ă ă-!i de gînd s mergi pîn la cap t cu Da; !elrod@ă ă ă

-&u e treaba ta, r spunse )aura.ă-!sta înseamn c aşa ai s faci.ă ă ă-&u. !sta înseamn c nu e treaba taB Cum de i-a venit s m întrebi, totuşi@ă ă ţ ă ă-'i, bine, spuse el cu un aer stupid, nişte b ie i din echip .,G.ă ţ ă-Ec9/0a de Ha#c9et= .roştii ia s-au apropiat de o femeie goal doar la muzeul dină ă

$roo?l;n. "robabil c au vrut s şi pip ie nudurile.ă ă ă-Mda, rîse şi $arne;. ştia eagereaz uneori. &u-i aşa@Ă ă-&u numai ei, )ivingston. !m auzit c te-ai l udat şi vestea c ai dat gata trei suportere aă ă ă

f cut ocolul şcoliiB ' adev rat@ă ă-!bsolut adev rat, Castellano.ă-+rei s spui c -i chiar aşa@ă ă-&u, dar recunosc c m-am l udat.ă ă

0e fapt, $arne; f cuse progrese solide în c utarea împlinirii dorin elor sale seuale. )a ceaă ă ţ de-a doua întîlnire cu Mand; hermAn ea îi permisese un s rut la desp r ire. )a a treia, cînd seă ă ţ îmbr işau în ultimul rînd al teatrului avo;, ea îl plesnise peste mîna:care-i intrase sub tricou.ăţ

0umnezeule, se gîndi $arne;, atît ecitat, cît şi conştient, o s mearg . rebuie s fiuă ă ă preg tit pentru data viitoare.ă0ar cum@ &u putea pur şi simplu s intre în farmacia domnului )oQenstein de pe &ostrandă

!venue şi s cear un prezervativ. 3armacistul le-ar spune probabil p rin ilor sau, şi mai r u, ară ă ă ţ ă fi rîs de el. !sta trebuie f cut discret şi pe teritoriu str in.ă ă

!stfel, într-o dup amiaz de sîmb t , cînd el şi Iarren merseser în centrul $roo?l;nului caă ă ă ă ă s apuce filmul şi revista de la 3abian 3o, c ut cu privirea o farmacie destul de mare şiă ă ă anonim . Iarren se mir de ce fratele s u cutreiera strada 3ulton aparent f r nici. un motiv,ă ă ă ă ă dar nu îndr zni s -l întrebe nimic pe eroul s u.ă ă ă

în momentul în care a#unser la o uş mare de sticl , $arne; se opri= - /, fir-ar s fieBă ă ă ă-Ce #-a 8nt8m01at> Bam=-Ce prost pot s fiu, port tricoul de baschă et7-&u în eleg. Şi ce dac @ţ ă-0eci, aşa st treaba, morm i $arne;, agitat, ar tînd pe partea stîng a pieptului numeleă ă ă ă

s u brodat cu albastru pe satinul alb. înt un om pierdut. /r s ştie cine sînt şi de unde. Maiă ă

bine faci tu asta.-Ce s fac@ Ce anume@ăBar ne; îşi conduse fratele într-un loc pe trotuar unde nu-i putea auzi nimeni. !scult ,ă

Iarren, vreau s faci pentru mine cevaOimportant, foarte important.ă îi d du atunci instruc iuni precise despre ce trebuia s caute şi, dac nu era la vedere, cumă ţ ă ă

s cear . îi d du o hîrtie de cinci dolari, care era pu in umezit de cît fusese strîns în mîn .ă ă ă ţ ă ă ă-0ar, $arne;, protest Iarren, am numai doisprezece ani. &-au s m lase s cump ră ă ă ă ă

aşa ceva.-!scult , aici este centrul oraşului. Mii de oameni vin şi pleac de aici în fiecare zi. !u să ă ă

cread c eşti un pitic. 2ai, intr Oşi f -o.ă ă ă ă în timp ce fratele s u mai mic intra în farmacie în sil , $arne; m suraG nervos trotuarul înă ă ă

lung şi-n lat, rugîndu-se ea nici unul din prietenii p rin ilor s i care adesea îşi f ceauă ţ ă ă cump r turile sîmb ta dup amiaza la magazinul din apropiere ![ s nu-l prind în flagrantă ă ă ă ă ă delict. 0up cîteva minute, Iarren ieşi inînd în mîn un mic pachet alb.ă ţ ă

-0e ce dracu: a durat aşa de mult@ întreb iritat $arne;.ă

-e/> Barn> m-au 8ntreHat tot 2e1u1 de 1ucruri, dac le vreau alunecoase sau nu. &u ştiam ce să ă

le spun.-"în la urm ce s-a întîmplat@ă ă-"entru c nu ştiam, am luat din fiecare cîte un pachet.ă-$ine gîndit, spuse $arne; uşurat şi îi încon#ur umerii cu bra ul. înt mîndru de tine,ă ţ

b ieteBă 8n ace#t timp, )aura era privit ca un model, colegele îi cereau sfaturi în toate problemele=ă

machia#, comportarea fat de b ie i sau fa de p rin ii dificili. )aura, îns , nu era încîntai deă ă ţ ţă ă ţ ă ă acest rol. 'a nu vroia:s mîngîie, sf tuiasc şi consoleze fetele cu proă ă ă H1eme7

Cum ar fi putut ea s fie p rinte, cînd ea nu şi-a permis luul s fie copil@ă ă ă în vara aceea, familiile )ivingston şi Castellano închiriaser din nou o cas pe pla# . 0ară ă ă

numai Iarren merse cu ei.)uis aran#ase pentru fiica sa s fie infirmier la spital pentru a o pune fa în fa cuă ă ţă ţă

realit ile medicale.ăţ în timpul s pt mînii, ea şi )uis plecau împreun de acas din )incoln "lace şi vinerea laă ă ă ă

sfîrşitul dup amiezii se reg seau în fluviul de automobile care ieşeau din oraşul în buşitor spreă ă ă briza r coroas a litoralului.ă ă0in clipa în care a#ungeau, )aura se schimba punîndu-şi costumul de baie şi se arunca în


18/302

mare, încercînd s se elibereze de toat durerea şi suferin a pe care o v zuse în cele cinci zileă ă ţ ă anterioare.

$arne; lucra în mun ii !dirondac? în calitate de instructor sub conducerea lui 0ougţ &ordlinger în tab ra 2iaQaha, locul unde se formau cei mai buni antrenori. 'ra de asemenea oă ocazie unic pentru 0oug de a-şi ine împreun pe timpul verii cei mai buni #uc tori. "lata lor eraă ţ ă ă doar de şaptezeci şi cinci de dolari pe var , la care se mai ad uga ceea ce putea s le mai piceă ă ă de ia p rin ii copiilor. J„0ac unul din aceşti copii le spune p rin ilor c se simte bine aici, tat lă ţ ă ă ţ ă ă

lui poate uşor s fie recunosc tor cu o bancnot “.K )otul lui $arne; era alc tuit din opt copii deă ă ă ă nou ani, şapte b ie i normali, agresivi. !l optulea era un biet copil introvertit numit Marvină ă ţ !msterdam care pentru c uneori f cea noaptea în pat era azvîrlit ca o minge de fotbal deă ă colegii s i de la unul la altul.ă

Mar/n era unul la p rin i, iar cînd p rin ii s i divor ar , îndur umilin a de a afla c nici unulă ţ ă ţ ă ţ ă ă ţ ă din ei nu-l :dorea, nici unul nu vroia s aib gri#a lui. 3u trimis pachet la internat şi îşi vizitaă ă p rin ii doar în vacan ele de Cr ciun şi de "aşte. )a sfîrşitul şcolii fu din nou eilat:, de ast dată ţ ţ ă ă ă în tab ra 2iaQatha, unde voia s devin invizibil pentru ca ceilal i copii s -l lase în pace. Şi caă ă ă ţ ă situa ia lui s fie şi mai proast , nu avea talent la nici un sport. în tab r era totdeauna ultimulţ ă ă ă ă ales, iar la şcoal era l sat pe dinafar .ă ă ă

$arne; vorbi cu Da; !elrod despre problemele lui Marvin într-o sear la o bere, în tab r .ă ă ă-&u putem s facem ceva s a#ut m copilul sta@ă ă ă ă-!scult , b trîne, r spunse Da;, sînt instructor, nu doctor. e sf tuiesc, mai degrab s nuă ă ă ă ă ă

te implici. $ iatul sta e sortit s fie o catastrof tot restul vie ii.ă ă ă ă ţ$arne; se înapoie în cabana sa, mergînd înso it de scînteierea licuricilor şi îrîitul greierilor.ţ ţ

Da; are probabil dreptate, gîndi el, Marvin


19/302

CINCIpre sfîrşitul primei luni a primului an de studii la colegiu, )aura primi o scrisoare de la Da;

!elrod. 'l scria c , aflîndu-se departe în s lbaticele p r i de nord ale statului &eQ (or?, avuseseă ă ă ţ o eperien asem n toare scriitorului horeau, care tr ise singur într-o caban . !vusese timpţă ă ă ă ă suficient în plimb rile sale s mediteze şi s a#ung la concluzia c oficializarea rela iilor lor ar fiă ă ă ă ă ţ fost necinstit pentru )aura. 'a era foarte tîn r înc : şi prin urmare ar putea s întîlneasc al iă ă ă ă ă ă ţ

b rba i, putînd astfel s hot rasc singur . crisoarea avea un:post scriptum în care îi spuneaă ţ ă ă ă ă c , dac nu .o sup r faptul, s -i înapoieze cocarda pe care i-o d duse în semn deă ă ă ă ă ă an"a?ament7-!sta-i o porc rie, rîn#i $arne;. 'ste metoda unui fricos de a- i spune s o laşi balt .ă ţ ă ă

)aura aprob din cap=ă-M car dac ar fi fost suficient de sincer s recunoasc şi el c e un fricos. t tu t cută ă ă ă ă ă ă ă

un minut şi apoi d du cu pumnul în teancul de noti e. )a dracu:, am b nuit c -i escroc.ă ţ ă ă-Cred c sînt mai mul i tipi aşa, egoişti şi tic loşi în rela iile lor cu fetele, spuse elă ţ ă ţ

172561649 Doctorii Erich Segal

Documents

Transcript of 172561649 Doctorii Erich Segal