SÀ II.ANÚL IV, Na 821.

NUMARUL 10 BANIAl BONAIIIBNTBLB

Incep la i ql 15 ale fie -cärul lunaUn an in tar! 80 lei ; In streinitate 50 let

toluna ... lá . . 16T

14

rii Inni . 8 . . . 13 .Un numar In streinitate 30 ban!

DMANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA

RED A CÇ1ANo. 3. STRADA CLEMENTE' No. I

Editia a treta J VIVERI, 24 IULLE 189e

TELEFON

NUMA RUL 10 BANIA1V UNCI UItILIC;

Anunciurl la pag. IV 11.30 b. limaIII t!. letII 3.--

Insertiile ei reclainele 3 let rindul

tJN NUMAR VECHIu 80 BANI

ADlIINIISTIItilANo. S. STRADA CLEMENTE' No.

ECOURI DE LA PETERSBURGTeorie financiara colectivista

Colectivi0ii an gasit in halul deproasta stare financiara in care seafla, o teorie dupa care bugeteleattuale, sa nu dea nict odat.a defi-cit sub el.

Iat-o:Ministrul de finante, de §i prime -

st.e un budget hntocrnit de la Ca-mera eu cheltuell fixe, cheltueltcare deservesc serviciile esentiateale Statulut, totu §l el, ministrul, poatesa nu tina seama de aceasta in-tocmire legala; el poate §i chiartrebuie sa nu cheltuiasca de cit atit(it incaseaza, avind in vedere uneeingur lucru : ca la únele anulut

ossa nu fie deficit.3 Exemplu : Vede ministrul ca in

]tina in111 a anulut bugetar, intasa-rile nu acoper cheltuelile reparti -zite pe atea luna din btigotul total ?Imediat, ministrul providente supri-ma san suspenda cite -va sirviril,taie un numar de cheltuelt, aulinape altrle obligatorio. asa in (It, lafingile lunes, sa potriveasca ca sa nu sefi eheltuit un ban mat mull decit inca-sarile. Este drept ca eu acest sistemiserviciile Statulut pot fi in fie -care lunadezorganizate, se poate foarte bine,avind in vedere incasarile, ea unministru sa desfiinteze set)! intreglde pe la Ininistere, ca luerarile pre--vazute in budget sa fie suspen-date,ca creditori) Statulut sa nu

`fiie platito.Dar ce pot insemna ateste baga -

telurl fata cu unica preocupare aministrului, ca cheltuielile sa nu trécapeste incasari ? Nilnic, san aproapenimic.

Cu asemenea teorie, sé poatecine -va intreba : la ce arai servest.elucrarea de fixare a cheltuelilor decatre Camera?

Pentru ce comisie bugetara, dis-cutir in Camera, votarea bugetulul,daca ministrul poate, in cursul e-xercitiulul, modifica, suprima, ras -turna lucrarea Camere) ? La aceastanu noi trebue sa raspundem, cinouit teoreticiani colectivitt cari anaruncat in public aceasta teorie.

Teoria mal are un eusur, acelaea nu e aplicabila, §i ca, aplicind -ochiar, nu poti §ti nici-odata daca'ti va da rezultatul la care tinzi.

In adevar, te intrebi, dud mi-nistrul de finaste va trebui sa in-ceapa a restringe platile pentru caincasarile sa nu fie in deficit fataeu platile ?

Sa inceapa ministru a restringeplatile din luna intiin ? Dar daca inluna a doua incasarile se fac inabundenta, aia ca acoper deficituldin luna intlia ? Atuncl cum ra-mine cu economiile deja facute ?

Sa restringa cheltuelile in raportcu incasarile realizate pina la 31Martie ale anulut budgetar ? Dardaca de la 1 Aprilie si pirla la 30Septembrie se incaseaza ramasiteînsemnate, atunci cum ramine cuserviciile suprimate cheltuelileaminate?

Teoriile noul, inventate de falititpolitici si financiara, an defectul casunt usor sparte si recluse la ridicol.

Este greti chid o lume intreagaa stabilit regule dupa cari un budgetse intocmet?te §i se aplica, ca niste po-liticiana, amenintati de deficit budge-tar, sa vida, Cu o indrasneala pe

care mimai prostia lor o egaliseaza, sapretinda a reforma ceea -ce lumeacompetenta a stabilit, dupa veacuride arbitrar si de destrabalare, lacare colectivitii voesc, se pare, sane aduca din non, substituind po-tentatului san regelui absolut dealta -data : pe... Gogu Cantacuzino,rninistru de finante.

Asta -i prea tare!

Toleranta re ligioasä

Vira noastrei a Post in toate vremurilevestita pentru toleranfa cu care a tratattonte credimele religioase.

Cu Coate acestea, din cind in cind, uniestreina interesafi ridica £n potriva poporulul romín acusarea de netoleranté, sprea induce in eroare opiniunea europeanáasupra chestiunei streinilor de la not.

Faptele ali deznsinf it in tot d'auna ace -ste calomnia. Mae iota unul recent, pe careîl relevám aci, caca e caracteristic.

La Severin a £ncetat din via f d. an urmaunita accident, evreul Fischer. De oare ceFischer era eásätorit cu o catolicé. exista£ndoialé asupra confesiunil sale. At£t ra-binul cit $i preotul catolic din localitateali refuzat sá -1 anmorm£nteze. Cel d'intîi¢csocotindu -t catolic, cel d'al douilea ,nozaist.

In radar s'a emotional publicul ; repre-zintantii castor cloud cultura nu s'ali £ndu-plecat i mortul era ameninfat sé rám£iefárá roc de odihné.

Familia s'a adresat attenta ro-mine ortodoxe. P. S. S. Epis ^opal Rtmni-culut Noul Severin a dat dez!egare, li mor-tul a fort £nmorrnîntat in azistsnta refigioasá a preotulua ortodox.

Iatá fapte. nu vorbe.

DEFICITITLDin situntiunea tezaurnlul pu-

blic la 31 Dlaieú 9S extragem nr-matoarele eitre :

Evalufirl . . . 216, 163,000 !el,Incasarl . . . 202,924,276 >,

!3'aìí ineasat decl en 12,228,724lei mal putin de tit pretuise mi-nistran tinanetelor veniturlle pe1897 -98.

Cífrele in privinta cheltnieli-for eraii la aceealll data de 31Matú :

I n cana rl . . . 202,924,276 leI.P I a ell .. . . . 209, 728,166ChPituellle añ fort deal mal

marl de tit incasarile ea 6,803,879lei.

Cu toste actea, presa gnver-nameutala alee ca tinranetele mergminunat de blue sub d. Cauta-casino.

Scandalurile administrative

Colectivitatea clo otete.Trtbuind sa se faca alegerl cornu

nale generale la toamnä, si situatiunearegimulul fiind foarte rea, administratiaa iuc:eput sä se miste cu cines lun! matmainte : 1ss inchipuese, särmanil colec-tivist, cä organizind din vreme masinaelectoralfi, vor putea sa lmplineaseäceea ce le lipst te : increderea cetate-nilor in capacitatea, in cinstea si inrivna lor pentru binele obtesc.

Dar iata cä de la primul pas se im-piedirä si data de bo

Ceea ce se petrece de cite-va zile laPrimaria Capitales, e caracteristic.

Injghebarea aparatulul electoral a datde la inceput na.ztere unul sir de scan-dalurl. Se indepärteazä functionarl, sublnvinuirea de necinste. Cum se parelnzä ca numat In vederea alegeri or setndepärteaza acestl fun -Omar!, ea deo-chiatl ?

Fun( tionars destituiti acuzá pe tnlo-cuitoril lor cä sunt puscäriasr sl dandovezl. Vrea sa zicä, administratia Ca-pitalel ata. asa de raíl, in cit trebuiesâ's1 deschidä bratele puscäriasilor casa poalu face alegerile comunale ?

Iato In ce situatiune päcatoasa sä gä-sesc coltletivistit.

ceea ce se petrece la Primaria Ca-pitalel, se petrece In toatu tara.

Pretutinden! se räscoleste un noroidIngrozitor de scirbos, cu prilejul prege-tirllor electorale.

Scandalurile din Capitala sunt numallnceputul seriel.

Printul de Riamar. k la Reichstag.-- Prietul tine in mina unul din acele faimoase ere -ioane fari de cari nu s'ar fi suit nie! -nd sta la tribuni, si cari sont, pana la un punct oare -eare,semnul distinctiv al portretelor sale parlamentare.

Ecouri de la PetersburgRegele el generalul DragomirowInregisträm a, i diferite ecouri pe

cari le -a produr In lumea diplomaticetvisita M. S. Regelur la Petersburg.

Visita s'a indeplinit In tondit .canilein cari tonta lumea se avtepta ça ea84 se produca.

Un fapt cararteristin $i care a datloi la felurite comentarir, e mergereaRegelut la Kiew.

Se crede c4 oprirea Sriveranulurnostro la Kit t?) se explicä prin doris f ade a vedea pe generalul Dragomirow,$i de a convorbi cu dineul..

S' stie cd generalul Dragomirow eprurit ça ofitoru. menit a fi, In caz derefsboiti generalismut armatelor ruse.

Cestlnnea maeedoneanaSe crede cO, in urma viziteì de la Pe-

tersburg, Suitanul v i inuviinfa dareaberatulul mitropolitulur Antim.

Rusia, pinïi arum, se impolrivise ce-reri!or noastre in ceea re privo$te bise -rica nonnina din Macedonia.

Acum, guvernul r168e80 ar voi 84 do-vedeasA ca, ru buna lui voinfä, putemcäphta ceea -ce in zadir ne -am si!it sädobindim färä dinsur.

E probabil dar c4 petite cite -va gitemilropotitul Antim va fi recunoscut deSultan.

D. Mtordza la PetersburgSe recunoa,rte, in genero, cä primirea

M. S. Regelur la Petersburg a Post cor -diale1, dacä nu cellduroaset.

Cu pentru d. Sturdza, el a fort pri-mit cu multa relcealcl.

Caraoteristie este, in aceasta privati fä,cil nu i 8'a dao o decoratiti mar marede nit Vulturul Alb.

Vulturul Alb s'a dot, In Serbia, depildä, d -lui Pasicr. La not, persoane,cari n'as ocupat demnitatea de prim-mini8tru, asl areastä decorafie. Aya, a-cum un an set delduse Vulturul Albd-lur General Vtädescu.

Ambasadorilor nu li se dñ mal pu-fin de cet decorafia Alexandru New... ky,fi primul nostru ministru putea, sä fietratat oa ambasador, mar ales intr'o

imprFj+4r.xre ca aceasta, ccicl penlru mti-ni,qtrir marelor putera, cind inxoj`esc pesuveranii lor, se socote,yte insta fi ient ali se da rhiar decoratia AlexandruNewsky. Contelur Goru howsky i s'adat acum un an crucea ordinului SfintuAndrei.

Din aceastä circumstnnfdr $i din alteirnprPjurlrì', se trage ronolusia cä pri-mirea ce s'a fdcut d-lui Sturdza a fo.stdin cele mai reservate.

DIN STREINATATE

Conditiile pLailAcum se eunose exact conditiile puse de go-

vernul Statelor -Unite pentru lncheierea paci:eu Spania.

In afara de degertarea Cube: si de cedareaPorto- Riculul, Americanit mal car ce tarea tu-turor posesiunilor spaniole din vest-India, asaea Spani r va pierde toate coloniile sale ame-ricane.

Mil departe, Statele-Unite pretind, in afarade o statiune de carbunl In Mariane, cedareaune! inau e din acest arcbipelag si eventual astatiune de rarbunl in Caroline.

Americani: refuza sa la asupra lor datonepublioa a Cubel si Porto Riculu', asa ea a-ceasta va trebui sa ramtie tu san -fina Spaniel.

Se m -i cere desertarea irnediata a Cube: siPortoRiculul.

Asupra Filipinelor nu se spine nimi. In eon-ditiile de pace. Dupa cit se pare, bucata li separe calor din Washington greìl de mistnit.*tiri din difarife izvoare spun ca Aguinaldo,seful insurgentilor ilipinl, la o atitudine dince In ce mal dusmanoasa Americanilor ,i ehotarít aa l intoarca armele co atra Ion, In cazcind ar vol sa cuceraasea AmiralulDewey er 8 rtportat la Washington ea ar Irebui 150.000 de oamen: pentru ocupares Filipinelor.

PArere olle1oasit francezaDin Paris sa smunta ca, dupa toate sewnale,

pacea se va Incbeia repede Intre Spania siStatele- Unite.

Propaganda in Spania pentru continuarearazboiulul a arnutit eu desavirsire. Perspectivaunes apropiate terminara a nonorocitulul rez-boira e salutata eu multumire de intreaga po-pulations a Spaniel, si lozinca Carlistilor, ca onearea Spaniel ordona continuarea iu;,teI pinela extrem, nu met gaseare niel un rasuuet.

E proh.ibit ea ronditiite puse de Statele Umute, nu vor 8 considerate la Madrid ca proaaspre.

Ftarelta

TRIBUNA LITERARA

Mansa rà,ululIII

Sa spuma taranul moldovean, micia ca simarfil comerciante, sali industriasl ron£nï,cite ad avut de Indurat de pe urina e-vreilor.

Rasa aceasta urgisita, care poartá pesuflet blestemul tuturor popoarelor pe undea treeut, e caratteristica prin spiritul sadcomercial, pria josnicia sentimentelor, prinutilitarismul el fare pereche.

Cu anima strlmtá, eu inteliganta aplicatenumal la vieta practica, ineapabili de o por -nire mare, evreil n'ali lasat in urma lor deeit pustiü ,si durare, blesteme el lacriml.De cinti -zeci de aal, poporul nomines simtepe umeril sal apas.ndu -1 povara aceastacovIrsitoare, de cinc! -zeta de ant Moldavalei vede orasele golite de romani, satele sa-recite, aerul infeetat de suflarea lor otra -vitoare.

Dar taranul ramas fare suman, negostu-raeul ruinat, indestriasul cäzut In ¡atolsegrumator al evreutul, tout se mingle inrestristea lor eu eredinta ca o sa vie zivarasplatirel, ca sufletul lor e tot romineac,si ca acest suf ,t se va trezi oaata dinamorteala lui.

E tneelátoare lisa aceasta credinta,san eel putin e pe cale de a d veni o'-itnpla credinta, fare urma de temeinicie.Evreul epamlutean, sad nepamletean nus'r+ mnitumit numal sä -1 nimiceasca male -rialiceete, el cauta sa -1 distroga si st fletul,el i -1 va didtruge, daca aseaste stare deInermi va dura inca multa vreme. 41 estemenirea poporulul acestnia, si el, conetieatset: incenstient, si o ladeplineete.

Dar coro se fa ee acea,t1t distrugere,aceasta desnationalizare gi detnoraiizare aseetirnentelor?

Pria presa.Presa, dupa cum a spus cine -va, a t jnns,

pet tra vremea noastre, un fel de Atine co-tiliana a pub!ieulut. Presa creeaza si dis-truge curante, agita idei, deslantoetzte seu-timente. E o forta colosela care stapineetesi conduce opiuia marelul public.

§i daca aceasta presa in loe sa fie unbun dascel al publieului, un adevärat focarde lumina pentru mace, este un factor dedemoralizare, cauza este ca a fost cotroplade tlementele evreeetl.

Numaratl gszetele noastre earl nu ad Inredactia lar eel putin ùout sad tres avrei,?i spuueti apol daca, ta sfare de Epoca, futimpul de fata, mai exista vre -una. Faptelesunt mai convingatoare ca vorbele.

Cine -va nu - ?r poate in ;pipai ce mare tu-rturire exercita evreil asupra opifici publica,de ciad au fácut invazie in gazetárie. Elad edos eu el si le -ad cdestacut zilnicpubliculul, seutimentele josnice, falsiteteaconvingerilor, minciuna, hipocrizia si batjocura de tot ce poporul romiuese a socotitplea acorn ca sfint.

Pentru eel cari vad Intr'uu ziar o af a-cere eomercialä, si earl de cele mai multeori sunt tot ovrel sali o7reizatl, el ad fostunelta ces mai docile, cea mai potrivita. Else putead momentan preta la ori ce felde convingere ; pukes sa exploateze fareniel un pic de ru?ine, dar eu multi galagie,sentimentele cele mat frurnoase, sad pati-mile cele mai j rsnice ale pr,bliculul, sprea -fil face orht buna eu casa. ziarulut.

El veenic ved barril Inaintea ochilor ; eln'ali dragoste de poporul acesta, el potinle pasa daca cele ce le scrid sunt vatania-toare sad folositoare poporulul romiu.

Atáturi tase de cele'cerute. el strecoarazilnic io gazete cite o buetitica din sul tullor : mesehinaria pasiunilor, materialismuldesgustator al ideilor lor, otrávesc sefletulcititorulul.

ast -fel, zi eu zi, iuima de odinioara aronrinalul e roasa de viermele pe care presaevreizata i l -a aruncat ; tntr'o bava zi, else trezeete eu sufl .tul pustiit de tot ce erefrumos alta data, dispretuind ori -ce credinta,batjoeorind ori -ce sentiment nobil, lipsit deori -ce ideal...

Cum au izbutit evreil sa cutropeavA siaceasta putere moralä, lucrul se explicalesse.

Nu toll vor si pot se fie oegustors deh tine sad tinichegil, mal ales dupa ce artprimit o cultur a mal in alta. Si, cum nipot se ocupe niel o funi tiuu8 tu Stat, cune,de asemenea, l r atare de medicina niel oprofesiune l+b,ra nu le este deschi a, adnávalit asupra ziaristicti e t asupra unelprazt mintuitoare, si foarte delicate de alt -tel.

Ife gazatarie evreil sunt preferatl chiar sirominilor, pentru docilitatea lor, pentru u-milirea ipocrita fata de eel puternici, pen-tru spiritul lor pra ;tie el mil ales fijad etcuriose bine timba germana, atit de utilaziarelor romene.

Gratis devi cauzelor sociale aratate malsus, precurn insusirilur individuate des -pre cari vorbiranr In urmà, ziaristica ro-mineasca, In marea el majoritate, este as-ta-z1 in mina evret,or.

S; gratie acestul fapt, putreg,tiul demora -lizaril a patruns el patrunde tot mal adincin publicul nostru romtneic.

Nu de oars de gindit acest fapt ? Nu

s zroCAeste el alari din cale Ingrijitor pentru po-porul nostru ? De o carndata, rAul e lesatIn tosta voia lui, evretl sunt staplul a-proape absolute pe opinia publica.

Acum, Indresneete tu, naivule publicistromín, sA vorbeeti de bine- facerile credintelcrestine, de necesitatea si nobleta senti -mentulut patriotic, lu fine, de ori -ce ideemare ei frumoase, si vet vedea ce primireitt va face presa cromlueaseae

clod te vor lovi toate fituicele ei tevor insulta toate secaturile, cind vet vedeapublicul sttnd nepasator si cA nimeul din -tr'al tai, de teams sat din prieteuie cetrenumerosil tai vräSmael, nu'tl spune o vorbade Incurajare, al sa regrets mutt fapta tofrumoasa, si ai sail blesteml ceasul in carehoterlt -al sa lupti sincer pentru o idle pecare o crezi mare ei folositoare neamu-lui tari.

AI se suferl mutt si greti, dar va veni sipentru tine ziva, tend adevärul va eei cauntdelemnul d'asupra apel.

Iata ce am avut sA spun despreinfluentanefasta pe care a avut'o si o are presacromtneasca» asupra publiculul rompt.

acum, striviti capul searpelul, con -fratl streini din presa cromtneascA». E da-toria voastra ; eil mi -am iuplinit -o pe amea.

Al. Antemireaun

INF011iA`IIAfläm ca M. Sa Regina a trianis o

lungs telegramä de condoleanta Princi-pelui Herbert Bismarck la Friedrichsruhe.

Ministerul cultelor si instructiunel publicea numit membri tn consiliul general de ii-structie pentru sectia primara, pe d -ni" An.Coloria.n, directorul scoalel normale de in-stitutora din Bucureett; I. Mitru, profesor laseoala normale din Iael, si Petre Girbovi-ceanu, directorul scoalel normale a societa-tel pentru lnvatatura poporulul romite dinpartea ecoalelor normale; Al. Popilian, in-stitutor la Craiova ; Scraba, idem la Bucu-reeti; Condrea, idem la Birlad, si Mustafa,idem la lasl, din partea institutorilor ; Man -dricel, lnvatator din Vlasca, si T. C. lonescu, idem din Passant, din partes Invatato-rilor.

find ziva onomastica a A. S. R.Principesei Maria, I s'ait trimis la Co-burg numeroase tclegrame de felicitare.

Ziarul armenesc Iravounk face un stu-dia lung despre clerul arnienesc din Ro-minia, despre spiritul de toleranta al romi-nilor si despre inflorirea comunitAtilor ar-meneeti din tara.

Ziarul citat vorbeete In special eu marielogil despre perititele Bogos Agopian dinBotosanl, care deja de 30 de ani lucreazaeu orare rivná la Ineltarea nivelulul moralsi cultural al clerulul armenese din Ro-minia.

In Muenchen a aparut o sensafionalabrofura despre armata austro - ungara, da-torita unui ofiier superior austriac.

In broeura se afirma ca unitatea ar-matei austro - ungare este gray compromisäprin ingerintele politice çoviniste ale ungurilor in administrafia räsboiului qi intoate afaeerile intime ale armate!.

Autorul prevesteste cd £ntr'un cas deräsboiú s'ar putea produce un pronuncia-mento foarte gray in armata, in fayoareadutrmanului, numal din causa ,goyinis-mului unguresc.

Scandalurile cu expozitia0 serie de scandalurl si abuzurl revolte-

toare ad decurs din modul cum s'a fixe,participares Rominiel la Expezitia din Paris.

Afars de faptul ca terenul obtinut la ex-pozitia din Paris de catre statut romín nuajunge dectt numal pentru sectiunea agriculturel si sectiunea Domeniilor Coroanel,mal e si alt ce a :

Pentru cheltuelile de participare, servi -ciul minelor a cerut comitetulul expositiel,din fondu! de un milion si jumätate, 230,000lei.

Acest serviciü voia sA expunA esantili-oane din toate produsele sale.

D. 'fake Protopopeseu, 1nsA, crezind cAn'avem nimic de expus In sectiunea mine-rala, a redus aceasta suma la 9000 lei.

Ast -fel d. Alimanesteanu, seful serviciululminelor, este redus a nu putea expune malnimic.

**D. Don, directorul scoalel de arte el

meseril, a cerut 70,000 lel pentru mal multelucrad de arta, cari se vor executa In cur-sul acestul an de catre elevil scoalel, sprea -le expune la Pari--.

D. T.,ke Protopopescu a redus aceastasuma la 3000 de lel.

Ast -fel ecoala de arte el meseril, careproduce lucrara atlt de frumoase in turna -tonie de fer, ln sculptura, etc., va fi recluseo expune pumal cite -va objecte fara Insem-natate.

O doamne din Clmpu -lung a cerut 30,000lel pentru a lucra si a expune un covor na-tional de o dimensiune enorme, stergare,covoare miel, catrinte, costume nationale, etc.

D. Tache Protopopescu a pus la dosar ce-rerea, acordlnd In acelasl timp o suma In-semnate 1n acest stop unul colectivist dinArgee,

Peutru sectiunea Agriculture! care va cu-prinde toate varietatile de cereale, toate va-rietatile de tuica, bere, vin, cognac, dulcea-ta, etc., precum si analisele chimice ale so-tutu! Rominiet, s'ai Incuviintat numal 20,000let.

Lumen se Intreabamirata. ce se face eufondu' de un milion si jumatate ?

raspunsul ni se da la ministerul dome-nielor est-tel:

Se cheltueste Io diurne.

Se vorbefte cä in ziva de 26 Auguar

o £ntrevedere va avea toc la Temifioaraïntre Impäratul Frantz losef fi RegeleCarol.

Organul ridicol al colectivistilor din Ias1,inspirat si condus de savantul partidulul Inlocalitate, d. Góita Sandulescu, oniul euocltit de Argus, continuai a calomnia pemembril partidulul conservator, crezlud camascheazA ast-tel potlogariile de la comuna,epitropie si de pe aiurea.

Prietenul nostru, d. doctor Lebel, asistental Institutulul Antirabic din Ias1, a fost siel calomniat, ln clteva numere, de organulcelebrulul Ghita Sandulescu. Stilul clrciu-me1 lui Baudarovicl se recunostea, In in-ssrltele adresate amiculul nostru.

Ne pare rat en trebuie sa relevam tri-vialitatile ballet politieeestledin lasl. Sur-prinderea noastre este cu atlt mal mare,eu tit Pitre patronil el se numera si d.V. Gheorghian, omul calm si onest, ceruiai-ail repugnat tot-d'auna asemenea tristeprocedee.

Atragtndu-i Mentie asupra calomniilor cedebiteazA Propaganda tul GliitA Bandaro-vicl, Il rugAru sa puna zgarda acestul cluede stlna, deprins sa mute In tot-d'auna pefurie.

Alt-cum, vom fi pe viitor nevoiti, sa a-dresam raspunsurile noastre Insutzl patro-tiulul, d-lui Gheorghian, nefiind In obiceiu-rile noastre de a intra In vorbe cu salari-atit politiel iesane.

Din Galati ni se comunice. trista etiredespre moartea unuia din truntasil comer -cianti din localitate Hagi Ghiíä Gaitan.

Hagi Ghita Gaitan a lricetat din viata, peclod se tntorcea de la Carlsbad. Corpul setva fi adus lu Galati.

Pria testamentul set a lesat 80 de millei pentru spitalul cElisabeta Doamnae dinGalati ;

50 mil lel comunel Galati pentru lotreti-nerea unel ecoale ce 'I va purta numere ;

10 mil de lel pentru a se Inzestra 10 fetesArace

4 mil lei bisericel Sf. Apostol din Galati.Hagi Ghita Gaitan a Post un cinstit ce-

tatean, membru al partidulul conservator.El moere In vlrsta de 5G de ani.

Atragem Mentis cititorilor no-gtri aeiupra articolului de repor-tai cEcouri de la Petersburg, pecare il publicám In pagina I, t$i

care cuprinde amlinunte culesedin isvor foarte competent.

Doctorul 1. Lustgarten, Post intern pr.al spitalelor din Paris, specialist in boa -lele interne pi nervoase. prime$te de la 3la 6 ore p. m., strada Episcopiei, 7.

Cronica, jndiciarS,Lololo 1...

ln sala cpasilor pierdut's de la palatul dejusticie pace, leniste... rAcoare.

Doua -trot procese scu arestati la seetia va-cantelor unde audientele Ineep la orele tr +idupa rimiez!, tot atitea afacerl, la notariat ,si 'ncolo pace, lini,te... racoare.

Din vreme in vreme, totusi eeoul poarta Insala captu,itA eu marmorn rasunetul unor gla-suri &pitone sa se ridice la barn i risete is-bucnesc.

In uva camerel avocatilor, citi -va membrial ba-routui, cari s'ai hotarit sa nu piece canut a-cesta» din Capitala., pe vremea vacantelor, IIpetrec consunte asteptind client! si desertindu lisacul amintirilor.

Are cuvintul avocatul Clantaü sosit cu cite -vaminute mal 'nainte cde la Verde'.

*tin ei una. Mustafa Husein e chematin judecata inaintea Cadilui pentru o datoriede beni. Se stie omul dator pe drept, dar nuvrea sa plateasca, vi se duce la avocat.

Dator sunt, Il zice, dar nu vrea sa mavAd osindit la plata. Ce sa -ti dan sa mn scapi?

Te scap. Sa -mi dal cine! lire ,i sa fuel cete -ol InvAta en.

Baturä palma, tua Mustafa consultatias si seduse lajudecatA.

cCadiul:s Esti chemat In judecata ea staraspunzi pentru o datorie ce ai eu sinet in re-gula catre Haviz. Ce ai de spus, bre ?

Musts fa Lololo t.cCadiul : » Recuaogtl datoria ?Mustafa : Lololo !..Cadiul : Vino -ti in fine, bre, ¡Il raspunde

la ce te intreb en.Mustafa : Lololo 1..Cadiul : E nebun, sAracu.*i ln dreapta lu! judecata achitn pe Mustafa,

ça ueresponsabil.Tree cite -va zite la mijloc si avocatul care -i

dadu -se consultatia se duce la Mustafa ça sA -icourt! onorariul.

Al filent to =mai cum te -am invatat et, ilzite. Acu plAteste -mi.

Lololo !.. raspunde Mustafa.Ce face ? Da -mi cele cinel lire, bre, cum

ne -a fost toemeala.Lololo !..Bine, ma, lololo !.. cu judecatorul, dar lo-

loto !.. si Cu mine ?Dar n'a putut scoute nimic mal mull, isprnvi

Clantai si risul zgomotos al cconfratilor» um-plu sala pasilor cperduti».

p. conf.Bac.

Funerariile Printuluï BismarckPrin fir telegrafie

O mertmoare a Im pf ra/ulutBerlin. 22 Julie. Norddeutsche Allge-

meine Zeitung anunfa cä prinjlul Henri atelegraf at din Fonsau condolean f ele saleImpäratului, eu ocazia mortil prinfulul deBismarck.

Oficialul publics o ordonanfa a Impä-ratulul Wilhelm catre priníul de Hohen-lohe, exprimind durerea unanimä ei ad-mirofia recunoscdtoare a intregel nahunipentru prinful de Bismar:k eti fac£nd u-rärl ca natiunea sä tie sä mentie ceeace a creat prinlul de Bismarck $i sa oapere cu prelul bunurilor $i s£ngelul säú,data o fl nevoie.

R' Ppunei eondoleanfelonHamburg, 22 Julie. Hamburger Nach -

rii hten publica o scrisoare a contelui Her-bert de Bismarck pentru toate condolean-tele ce a primit.

CAri0rA1 B&ilorDZ1V DXLTXTEITi

Una dintre cele mai frumoase statiunlbalneare din tara este ei BAltateeti, In Jud.Neamtu, care, pria Insermiatatea instalatiu-nilor sistematice rivaliseaze cu unele sta-tiuni balneare din streinelate. Se etie cABaltAteet1 suet bal de sare cari contin sod,suif si brom ici mare cantitate.

Suferinzil staff 30 minute Intro cameraunde surit peste 200 tuburl prin cari serespira abut de brad si exenta de te ben -tine, apol tree In alts camera si printr'unaparat se face pulverisatia de sare care ¡ti-tra in organism in cautitate de 100 grameregenerind plaminil si alte organe.

Anil acesta este atlta lume venita dindiferite parti ale taret, niai eu seams dinBueurestl, in cit nu se mal gasesc .¡della hotel si lu sat. Vista nu este tocmalstumps.

In fie care zi lumea fsi da Intilnire pen-tru escursiunile pc jus si cu trasura pe lamonAstirile din jud. Neamtu, unde suet po-zitiuul placute.

Balai de DnminicAIncA de dimineata incepurA sA stationeze

in fata hotelului sirurl de tresuri cari adu-ceat la bal pe vizitatoril de pe la M -rileVAratec, Agapia si Neamtu.

In Baltateeti era o adt varata serbetoare,si prin frumosul parc intortochiat de brazesi ronduri cu fiorile cele mal frumoase. nuse vAd de cit grunuri de doamne ei dom -nisoare. La orele 8 seara, de si vremea caminorate, lumea íncepe sa ocupe vanta salade dans bine montata, unde muzica !dopafrumoase aril.

Am observat pe : d -na Mexis din lalo-mita, tu alb, Inger al edenulut, d -na dr.Stamatin, d -ia Constants Sabba Stefanescu,d -na Teodor Popescu, d -ia Tatusescu, dinBucurestl; d -na Costin, d -na loan din Bir -lad; d -na Grecescu, d -na Mortun, Botosant ;d -na Djuvara, d -na cap. Plavalescu, d -nacap. Mirescu, d -na E;eutereseu, din Giurgio;d -na Vasiliu, Galati si d -na Papadopol, etc.

D soara Negrutzi, regina balulul st ceamai neobositoare in joie din Focsanl ;d -soars Thierin foarte drAguta ; d -ra Ioa-nid, o andalusa dregalase; d soara Popo-vila, din Bucureetl ; d -soara Tatuseseu,Kerenbach, Marculescu.

Sexul cavaleresc era representat prin d.Filibiliu, profesor in Bucureetl, gentil ca Intot d'auna ; print cepitanil : Coanda, Mire-Tu,d lo =ot.: Fuse, Lipan, Muzicescu, capitanPlavalescu; sub locotenent d -rand Teod,rv,d. Ionescu, d. dr. Stamatin, directorul bai-lor, d. Castrls din Bucureetl, d. Antonescu,Iasi, d. Damian, Arges, d. Goanga Stefe-nescu, jude, Falticeni, d. Teodor Popescu,profesor in Bucureetl, d. Moise Theodoreseu,profesor din BuzAU, d. Tenov, Alevra dinFAlticeni, d. Iliescu si ragos telegrafisti,Bucureetl, Caplescu, d. Ioanid din Bucu-reeta, etc.

Balul s'a terminat la ora 1 noaptea cindduele si drele Insotite de cavalerl s'etlutons la VAratec si Agapia, ca pasarile cA-letoare pe tarmurile dragt, de pe cari etplacet, iar cet din Baltateett se retrasera pela locuintele tor.

Asta zi s'a pruectat o escursiune intere-sauta la M -rea Neamtu, Secu ei apol laPetru Vende, la poalele Ceahlaulut, pentrucare voit face o dare de seams In stinia-tul d- voastra ziar.

Alear.

1,1TIR,I DIt.R-UNTE

Aì1 fost numiti :I. Iordanescu, comisar al orasului Tulcea ;1. Popescu, comisar In Alexandria.* Consiliul comunel rurale Cosmeell, din

judetul Tecucl, a votat contractarea unuiimpruniut de 12 000 lei, necesari la construirea unul local de ecoale.

Ultimele momente ale lut Bismarck

Ziarele germane sosite aseare ne aducurmAtoarele amanunte asupra ultimelormomente ale printulul Bismarck :

Joui seara, dupa o agravare corn nu malfusese din Octombre ani l trecut sta -rea priutulut se Imbunatati ast -fel, !oeil I1permise se stea la mass, sa la parte vie ladiscutie, sA bea sampanie, si, contra obi -ceiulut din ultimul timp, sA fumeze maimutt.

Starea generala era alit de satisfacatoare,incit Schwenninger, dupa ce conduse peprint in odaia sa de culcare, putu sa para -

seasee palatul, pentru a se lrtoarce iarSlmbata. Ziva de Vineri trecu linistita.Chiar si Simbate dimineata, printul citi zia-

rul dHamb. Nailitr.s si vorbi de politica, sianume de politica ruseasca ; mainte de ri-miez bau si mincit, tluguindu -se In glumade cantitatea prea mica de Mutine spir-toase ce i se toarnA In apte Imediat apolse observa o agravare, pria greutatea cueu care respira.

Dupa amiaz, printul Is1 pierdu de malmulte ori cunostinta. In ultimul timp alter-nera momente de o luciditate extraordi-nara, en o stare mai mutt sait mal putinletargica, cari aduceae un soma adinc sibinefacatur sal deeteptare compleeta. St-aiase lumultira simptomele Ingrijitoare. Muer-tea il surprinse usor ,si fera durer!, =Atreceasurile ti noaptea.

Schweniuger, Inlesni murindulni agonia,departindu -I eu o batista spuma de la gura,lulaturtud eu modul acesta greutatea res-piratie 1. Ultimul cuvtnt pe care tl rostiprintul a fost adresat fiicel sale, contese!Rantzau, care 11 stergea fruntea de su-doare : 'Multumesc, copila mea. In jurulpatulul era adunata iutreaga familie prin -ciare, si, ln afara de consilierul St hwenin-ger si dr. Clirysander, baronul si baroneasaMerck.

Schweninger, observIncl dupa trel mi-nute Incetarea desavIrsita a respiratiel sia pulsulul, declara moartea. Apol imediatavize telegrafie pe innparat iii Norvegia,despre moartea priututul. Printul zace usor,cu capul loclinat spre stinga. Expresia fi-gurii e b!ajina si pasnica. E cardeteristic,ça relativ, caput a retinut foarte mutt timpcaldura vietii. Priucipele va fi aiiezat, dupa

dorinta sa, mal sus de castel, pe Inaltimeadin apropierea cgrupei cerbulut », de undese desfeloare o vedere foarte frumoase.

OondoleanteTotl principii confederatiunel ad trimes

telegrame de condoleanta, dintre toit biseimpAratul Insusl, si i s'a rAspuns imediat.

Doliul populatiunel este intens. Tonte cIA-dirile publi =e si numeroase cladirt privateait arborat steagurl negre.

Roma, 31 Iufie.-- Vestea despre moarteapriutulul Bismarck a produs ln Italia ln-treegA o impresiune adtnce. Regele Um-berto a adresat o telegrama de condoleantaImpAratnlul german. Ministrul Pellonx siministrul de externe, de asemenea. Amba-sadorul, contele Lanza, se va retntoarceprobabil din concediti, pentru a asista lalnrnormtutare.

Crispi a adresat din Neapol urmatoareatelegram A catre Tribuna :

(Cu moartea priutulul Bismarck disparedin lume o mare figura. El a fost un dusnianal prefacatoriilor, un prieten total. S'ali stlr-nit in streinetate legende, tait Il arataa çape un provocator aspru si volnic. Nimic maiPals ça aceasta. RAzboiul din 18,0 a fostvoit de Franta, care l'a declarat la 19 Julie1870. In urina pregatirilor invisibile, caridatait din 1815, Prusia a (tnvins, ceea cenimenl nu astepta. Bismarck a fost tot -d'a-una pentru pace, si, prin consecinta, unpartizan al republicet franeeze ei un dusmanal restaurArii monarchie!. Bismarck s'a pliascontra ministerului italien, pentru atitudiueapastrata In rázbniul din anul 1866. Dar ineel pattu ant, cit a stat el (Crispi) la gu-verti, a dovedit cit de mare a fost autori -tatea lui Bismarck In Europa si cet de pre-tioasa prietenia acestuia pentru Italia. Ger-mania, care lui II multumeete totul, i -a a-ratat, eu toate cA nu era de cet un sitnplucetatean, adisce admiratie, intoemal precumfacura Englezii cu Gladstone. Europa, pierdein cuprins de scurtá vreme, doni gigantinotitic!, doul oamenl de mima, doua puter-nice talente».

MormintulPrintul ea -a exprimat dorinta de a fi ln-

mormIntat ln locul pomenit. eu inscriptiaurmatoare pe mormint :

cPrincipele Bismarck, nAs -ut la 1 Apri -lie 1815, mort... un crediucioi servitor alImpAratulul Wilhelm Lite.

Pe locul, care ei l'a ales p'ntrn oditelade veci, se va ridica un mausoled simple,unde va fi asezat si sieriul principesel, sopet sale, moartA mal de muli, lnmormtntatâla Vartzin.

Imbalsamarea cadavrului s'a feeut de d nitS.hweninger si Crysander.

Dupa dorinta familiel, nu i se va faceautopsia.

Se zice cA locul unde va fi Inrnormintiteste foarte fromos Ceva mal sins de caste -lul Friedrichsrnhe se Malte cGrupa cerb i-lui », reprezentinid pe regele cudrilor, (-aretriumfa asupra nrmaritorilor sel : omit. Sitoste pe o Inaltime, grupa stágineete o pii -

veliste departata. De ace, ochiul uimit za-reste codrit, tetre cari zace ascuns castelulFriedrichsruh. 'Cu drag nia gindese la costingul ment asezat litre virfurile stejarilorgermant,» zicr a printul odata.

Actni demisielBerliner Localanezeiger put lien faimosul

act de demisie, necunoscut pins azi Impa-ratul Wilhelm Il -lea cerule lui Bismarck Inaudieuta din 15 Martie 1890, se propue undecret prin care se anula decretul de la 8S ptembrie 1852. Se stie ça prin acest dinurmA decret, ait lost opriti ministril de acomunica eu suveranul lor, declt prin in-termediul ministrului presedinte, care ast-ft 1 punta raspunderea pentru toate rezor-turile afacerilor publice.

Bismarck ro fuza, si Is1 maints demisia inmünile imperatulul.

Dupa o lunga expunere de motive princari Bismarck dovedeete necesitatea aces -tel masuri, el continue ast -tel :

«Dupa comunicArile ce mi s'ali fa =ut de erientre generalul Halunke si ronsilerul secretde cabinet Lucanus, nu nia pot Indoi cAMajestatt a Voastre stie si crede cA nu eeu putinta pentru mine ça sa anulr z decre-tul si toto I sA rAmtn ministru. Totuel Ma-jestatea VoastrA a mentinut ordinul dat la15 c. si a pus In vedere cA e gata sa pri-ineasea demisiunea mea, provocata de a-cest acta

Scrisoarea inclreie eu urmAtoarele rinduri'In devotamentul met pentru serviciul

Casel regale ei pentru M. V. si dupe autindelungatl de obicinuinta eu conditiuni pecari plue acum le -am cousiderat durabile, epentru mine foarte dureros sa ma retragdin relattunile obicinuite cu M. V., pe carias trebui sA le realisez, data as rAmtne Inservici!, nu pot de (It sa rog supins pe M.V. sa mA concedieze eu gracie ei eu pen-siunea legala din functiuníle de cancelar,ministru- preeedinte ei ministru de externeal Prusiel. Dupa impressile ce am avut laultima septamina, si dupa comunicarile cemi s'ai tacut eri, din cabinetul civil si mi-litar al M. V., pot sA presupun ea satisfac,prin aceasta cerere de demisiune, dorinteleM. V. si cA dect pot conta pe primirea elgratioasA.

cali fi cerut coneediarea Inca acum un an,daca n'est fi avut impresia ce M. V. dore-ete sa uzeze de experienta si calitatile unuicredincios servitor al stramosilor M. V. Dupace sint sigur cA M. V. n'are nevoe de ele,pot sa ma retrag din vista politica, fera dea me teme ça opiuia publica va condamnahotarirea mea ça prematura.»

ss. Bismarck.

DIV_ d'11,sEDTN CAPITALA

Sinueidere. Fnrn de lucru de apoape 8luna de zile, lntr'o mizerie care'! desgustasede vinta, Alexandru Iorganescu, In vlrsta do28 ail, din calea Mo ilor 51-, a fost gasit eri,orele 11 jumatate, de sergentul No. 1068, Inlatrina din fata hale! Traian, pe cind vola sase sinucidn eu un revolver.

Vnzlitdu -se suprins, Iorganescu si -a tras tinfoc de revolver, dar care, poate apre fericirealu!, nu l'a lovit de tit In mina vi urecheadreapta, cauzindu -a doua rani putin grave.

Hot pains. Bodor losif, din strada Lu-ceafArul h, care se instalase de curind in Ca-pitala, a fost prins si arestat de pniitia de si-gurauta, bannit ¡End ea autor al uuul furt ce

Foita noastraIn numärul de eri, sffrfindu-se nu-

vela Inimä de Copil», de mine,Vineri, vom £ ncepe publicarea £n foif4 aunuia dintre cele mai fermecdtoaremai emotionante romane pe cari le -aserin celebrul Alexandre Dumas.

0 noapte In Florentaeste titlul acestui roman sensational fiartistic tot- deodatd, ale ceirui peripetii£nfiordtoare se desfd$urä sub domniamemorabilä a Cases de Medicis.

0 noapte in Florentaeste povestirea am' nuntitä a unui com-plot £nfiorätor pe cari republicanii ce-lebret cetdfi, il urziscrä impotriva ca-pului suprem ,yi absolut at Fiorenfif,impotriva curagiosufui, dar tiranulutAlexandru de Medicis.

0 noapte in Florentaeste romanul eel mai potrivit eu gustulpubli -ului nostru ; el £ndeplineee Indoitaconditie necesaret unui roman de foile-ton, a,4a cum ne -am propus noi 84 ddmcititorului : este o opera ¡iterarä distinsdfi, tot- deodatä, una din cele mai capti-vante cari s'ait sois.

s'a comes, acum ctt-va timp, la Ion Mazilu, dincomuna ComAnestl, BacAií,

Intr'adevar, facindu-se perchezitiune la do-miciliul lui Iosif, agentil politiel an gasit uulibret al Case! de ecouomil, in suma de 1.500lei, libret ce arnta de posesor pe Mazilu, vic-tima furtulu! de 2300 le! si o multime de o-biecte de valoare.

Hotul a marturisit ca el, singur, a furat pcMazilu.

Accident. Rupindu se schela de la ea-sele in constructie ale d-lui V. Nasturel, dinstrida Clopotaril-noni, 52, eri pe la 3 dupa a-miazi, lucratoarea fleana a vint de la tnaltime$i a fast strivita de greutatea lemnariel ceforma schela.

Nenorocita femee, cu picioarele si muniterupfe, a foat trau-iportata la spitalul Filan-tropia.

Vesnic schelele, cari indoli:zn atitea neno-rocite familil !

DINCrimA tugrozitoare. Bordestil, comuna

din ju ietul B - Surat, ait fo4 vii emotionati, a-rum doua zile, de o .-rima ce s'a tntimplit inlmprt- jurante urmAloare :

Pe cind Tesiia S:an -Wei la ctrciuma cuAlexandru Cretin. din Popestt, acelasl judet, a-cesta din urina, cary -i purta o mare razbunare,íncepe 'a -1 injure.

De act, e! tree la hAtae.Cretu vazind ca e amenintat sa fia battit

zdravan, senate un cutit de la brin, si eu omare iuteala il i nptinta in pinte.-ele adversa-rulul QAn.

Lovit de moarte, TesilA cade joa si, dupacite -va minute, liiceteaza din viata.

Criminalul a fost arestat.Incest. Tinnrul *'efáneseu Ion, din Braila,dut-indu se sa se scalde in apa Dunarei, zileletrecute, si nemtiind sa inoate, a font luat de

puternicul eurent al apei si ineeat.Cadavrul tinarului a fast gash de niste pes-

cari ce se afiaü pe inalul apri.Epileptic. In urina until atac de epilep-

sis ce a avut, pe and era la Gimp, locuitorulMarin Pitre, din comuna Bolintinu din deal,Ilfov, si -it dut sufietul, dupa cite -va momentede zbuciumArl grozave.

Ertarea pArinteluìl Arion. E des uide cunosout cititorilor nostri procesal pAnin-telul Arion, care fusese mutat la Roman decatre Consistorul din Iasi.

Sentinta aceasta jignea adinc pe porinteleArion, vi am inregistrat in diferite rinduri de-mersurile pentru revocarea pedepser, demer-suri cari Coate rAmasern zadarnice.

In disperare de cauze, porintele Arion a re-curs la un inijloc ingenios : Coi cine! copilasi aipaiintelni Arion, eel mal mie de patri Juni dusin brate de fetita mai mare, ca de voo optant, an fost triinisi la mitropolie, série Opinia,si ait atrabAtut In bisericn tocina! cind I. P. S.Mitropolitul faces serviciul vicernitl. Copila@ilan cazut In gene -hi si an Inceput sA plinga :

Tata s'a Jus de einet zile de acaen, spuneplingtnd copila tuai mare ; tata s'a dus si notmurim de foams.

Al cui suntet'. ? intreba I. P. S. Sa.AT parintelul Arion,raspund copilasi! In cor.Sculati -va In picioare, zise Mitropolitul.Nu, nu ne sculam puna nu vet erta pe tata,

raspund din not copila,i! pliagind.Nu fits obraznicl, cA va trag de urechi.

Hal, duceti -va si trimiteti pe tata aie!.1. P. S. Sa trimite un eAlugar sa conduiA

copiil acasA si In acelasi timp sa pofteasca peporlon.Rezuinteltatul

e Aria fost ea porintele Arion a fost

iertat si reintegrat In postal de preot al bise-ricel sf. Ilie.DIN STREINATATE

Ana Held. In Paris a sosit, dupa unturnes In America, celebra artista Ana Held,care a repurtat succose incomparabile.

De la San - Francisco la New -York, si de ait-!in Canada, steaua Parisulul a cnlAtorit Intr'unvagon salon, special construit pentru ea.

Vagonul, dupa cum spure Figaro, avec ca-mera de culcare, sala de mineure, sala de baie,etc.!

In Europa, nici sefli Statelor nu ctllAtorescin a:a vagoane.

CHESTVNEA ZILEIInvSÇáminwl clasic

Am rezumat ere cuvtntarea profesorululDelbos, despre InvAtemtntul clasic, rostitála Sorbona ca ocazia distribnirel premiilorconcursulul general al liceelor din Paris.

Darn azi urn rezumat dupa discursul d luiLéon Bourgeois, mintistrul instructiel pu-blice, care a vorbit lu favoarea Invatamtn-tulul modern.

D. Bourgeois, dupa ce a mareat diferentaesentiala ce separa tuvetamintul clasic mo-dern de Invetamintul technic si profesio-nal cari une or! se confunda, si dupa ce adeclarat cA nu voeete se nücsoreze intronimic valoarea studiilor greco- latine. a ob-serval cA dace e vorba se se formeze eutea mal tiare grije otnul interior, nu tre-buie sa se uite cA acest orn interior cesteun frai'ez, nascut in ultimele ceasuri aleveaculnt al noua - spre- zecelea, cetacean alunel democratil republicane ». Ast -fel, edu-

EPOCA

TR(EL CERELLELORBraila, 23 Iulie 1898

Buletin Oficial al Burnt Braila

Felul Hect fe

Gr. cal.in Kilog.

pe HectoPretul pe

hect.Obser.

Qrtf) 21 80 1150 Mag.G.1 77 600 Vagon

79 400 11 '()YAZ II 45

a 45Griet n '4, 78 200 >

V 2 78 200 »

Grit' * 2 75 >

P 3 78 »

> 751 78 600 Kagaz.» 78 Vagon

Porumb 2 18 »

Fasole aGrig t 77 500Orz : 63 »

* 3( 60 V.u1tAGrit" 10(1 1 1 78 800 1040 Magaz.Secara n 111 69 500 6 20 *lep.Gr9g 78 500 VaRon

» 5 78 500Grill n 1400 77 800 11 17'/2 Mager.

78 ;Vagon300 77 9 90 Magee.

s 2 73 VagonColtza 2 62 500Grin 311 78 800 10 50 Caik

261 78 10 50 Vagon* 3 76 500

2 75

Apr; (`EKEALE SOSITE VocalGrin Hectol -- I Grill Hectol 4400Porumb s 14100 ! Porumb --

OBSERVATIUNIPiata In scadere la toate articolele ; va-

loarea until wagon de on -ce marta a seazutastazt eu 20 -30 lel.

Sosirile sent relativ miel si lumea a In-ceput sá se plinga deja de lipsa de va-goane, ceea -ce este neexple:abil. Slepurileloarte eautate, navlul vapoarelor calm.

eatia sub ori -ce forma s'ar raspindi eatrebuie sa fie uatiouala, contemporaua elsocialá si prin acest din urma cuvtnt tre-buie sa se tuteleaga ca ea tinde sa for-meze oameni liberi, egali si solidar)'.

Pentru ce, dar, sa nu se admite ca Invá-tAniintul secundar, Para a Iuceta sa viziteacest lntreit stop, sa fie scindat in metodesi studil diverse ? Unii se vor adapa maldirect din anticliitate; alfil, earl vor putea,cu ae;torul traductiilor, sa se adape de eon-ceptele Grecilor el Latirilor, se vor adapamal mult la cunoaeterea suflef ulul omenescasa cum Il releva capodoperile literaturelmoderne si vor cercata In ateste literatureidel ce nu sunt niel mal putiu «educatoaresca cele entice.

Este dar loe pentru doua felurt decultura, pentru doua discipline deosebite,din cari una nu este niel mal putin tratta,niel mat potin larg umani de clt cea l'cltá.(Sa pestram eu crediuta tesaurul ideilor. aldirectiurilor intelectuale, evocatülor estes-tice ce rea lesat Grecia el Roma, dar sanu paresim de loe pe ateta ce rasa noas-tra, ea Insáei, din propriul set fond, a acu-nwlat eu Incettil pentru noi.'

(Se zite, continuó ministrul francez, des -pre frumusetee greatä ea era contact t euperfectiunea'. Este destul sa fi vázut, clearsub cerol trist al Londres, fragmente dinParthenon, de a fi auzit, chiar la teatrulnostru, tragedia Oedip Rege, pentru a nufi cunoscul acest fior divin .. Sa ne inspi-rane din lumea entice, nu ceutlud se -Itan opt rile, dar patrunzInd cauzele earlat permis sa le creeze. Cerul euret alAtices. liniea at monioasa si re ta a muutilnre), albastrul profund al golfurilor sale,muschi) srpll est I.ivingatorilor Olimpici,viata Ibera din Agora, sgoinotul armelordin Muratori, teroarea saerata a Destinului,sperante in protectia Atenel ne zie versu-rile poetului sai rnarmorele lai Fidias.»

N U V E L A

GASCONAIDALingitt la umbra until siejar batrin let o-

dibneaü oas-le zirebite de munen, Ingreu-iate de obosealá ; eu ploapete pe jumatatetnchise, simteat venind ceasnl imperios alsomnulul de dupa prinz

- Iare, stóplue, zise de o -data Gasconul,am sä-ti ter o povatá. Ca sa treaca vremeam'am dat In dragoste eu o fata din ve loiedace ar fi unreal dope voia el, stil bine cam'ar tua de baibat. De tit ea o sa fie a-vute, o sa aiba pautint ; Ft n'am niel bawl,niel loe. Na cotez sa ma due la tata sata eel cer fata. Dumneata ce tics.Batrinulie i se para lucrul gray ; porri

sa se gtndeasca adlnc.- Asa -i, nu prea vite la tndemtna, nu...

din parte ml s000t eá nu -1 de tit uu mijloea sa inláturi Coate neajnnsurile.

Care ? intreba Gasconul.- Ar trebui sa rerntie grea fetica ; a-

1 uucl o sa fie nevoitl sa ti -o dea.- De, tit, zise Gasconul, nu mi-se pare

format lucro cinstit.- Ce ! te mat codeell !Daca eli fi et to locu- N'al mat sta la gludurl ?- Zat ca nu.

teatime adauga, ridicind din umert :- Trebuie se fil, prostut ca sá nu-ti 6

:recut prin milite pees emit.

utilerìnuu

toaten,tugonj;uurile tarit it parte din re.pettoriul ori -cárui (anal), sei ea sá efle care fate Eases, iii lata.Gasçonul se adápostea mcret dupa un

i treit meterez : de cinste, de delicateta, de44inetiinta, ea sá nu destainuiasca oink.!, t tie -care interogator, bate-end 111 perdea

retries. De eit, ce avea de -a fare 1 Egoiz-,. ail Jul II da zar sá geseasea sali,factie

epliná In rueiuea unuia dintre vecit+il salE. Irtreba el lu toate zilele, cum

,1 merge ?Am facet cum ml -at spus dumneata,

punse tritr'u zi Gasconul ; s'a ispravit ;tit nu 1 tiumal alta ; me ten straenicnu ma fi Ineelat fáclud sea. Ah ! uite,

+auge cu un aer de sctrbá, mat bite ar fi,ntru mine, pare mi -se, s . plec lu tunic,

:c sa nu mat and de istoria asta.Yu, tata -seí, ori -,ti cum n'o sá ml-o dea

ii.ct odatA,

Sa pled ! zise batrinul... Corn aia ?N'al de eit sa zit' o vurba ca sa ti factun rost, sa te lmboga(eeti, si tu dal eu pi-cioru 1 ..

Ah ! dace all fi In pielea to ! Ce chilipirvrel sa pierzt. Du te emule la tata -sali eispure-1 cuoi sta treaba. Its spun ea ca -tida pe fata. Ia, gindeete -te, sigur ca o ta-ped ; gludeete -te numal nitel : cine dracu,dintre eel de seama el o s'o mai is dupaasemenea sorte ?

Pe clod vorbea, Gasconul se uita la elCu fericire, fara bucurie pe fata, eu toataistetimea ei viclenia ce stia sä desfasure,la bllciuri, ea sa scosta cit mat eftin, o vitabune.

- Toate astea- De cit ce ?

Nu -1 hotárit ca izbutesc.De ce te temi omule? Inainte eu ná-

dejde.Leste de zis, dar greet de fte.ut.Ah! Doamae sfinte!

§i bátrinul cauta un argument vrednicsa biruiasc3 indoiala asa de priceput pre -facula de servitorul sag.

- Uite, zise de odate, eli am o fata. Etbine ! dace mi s'ar lntimpla ala ceva, etti -ae da -o.

Gasconul dadea din cap, nu vrea sacreazó vorbele stapinululsaü.

Ah ! all vrea sA te vad... ma fact sarid, glmmeeti ; ziel sea, dar n'ai face-o.

N'as face -o, eli ? recni bàtrluul, roe demanie, u'1 e face -o ? ha ae face o.

eAg face -o, repeta batrtnul aprinzln-

du-se din ce In ce... sa mi raze mustata dacenu o fac.

0 faci ?Cum lei spun ; mä jar.

Gasconul, fuainta atunct, privi o clips pestapinul sag muscat inca de jerámintul cefacuse si cu cutezanta pe care o da si-guranta isbfudel, fixindu -1 drept in ochl,zise :

Bate palma colea, líi slut ginere.Gustave de Pradelllea.

sont Lune, zise, de cite.

Depe§ile de azi(Serviciu[ Agenfiel 'tontine)

Bogota, 22 Iulie.- Congresul Columbieia decís in unanimitate sa depte, In pri-vinta afaceril sale co Italia, 60 000 de lirepentru creditoria lui Cerotti.

Roma, 22 lotie.- Oficialul publicA un de-cret desfiinttnd starea de asedit in arondis-mentul Roceasancasciatio.

Paris, 22 Iulie.-In procesul de defaimareintentat de d. Zola d -lui Judet si Petit Jour-nal, tribunalul corectional a condaninat ped. Judet la 2000 de tranci amenda, pe d.Marinoni la 500 franti ei pe girantul lui Pe-tit Journal la 500 francs. Cel trel acuzatlat mai (ust coodamnatl in mod solidar la5.000 de tran -i daune interese si la 10 in-sertiuul in diferite ziare.

Ó gramada de curios), strinai in fata pa-latulut de jnstitie, at a lamat pe d. Judetla eeire.

Copenhaga, 22 Iotie.- Sanatatea Regineleste satisfacatoare.

Paris, 23 Iulie. Gaulois 8e face e-coul unut zvon, duph cure in consiliulde mini?tri ce 8e vz fine miine, 8e vatua deúisiuni importante ire privinfa a-facerei Dr+ yfus.

-- -...rteRESBOIUL ISPANO-AMERICAN

(Serviciul c Agen f ici Romane » )

(Prin fir telegrafie)

DEPEILE DE AZ[In jurut paoei

Poris 22 Iulie. -Se anunfá din Madridziarului Temas cd guvernul nu va con-voca Cortesia mainte de primAvará.

Presa £ncepe o campanie vie in contradlul Sagasta fi in contra pácii fi a consecinfelor sale eventuale in politica in-terné

Madrid, 22 Iulie.-D. Silvela fi mai mulf ioameni politici actualmente absenfl, aliPost rechem'fi la Madrid de d. Sagasta,care vrea sà'i consulte In privinfa pdcii.

Washington, 22 Iulie.-D. Mac Kinleya declarat de dinnineafé cd a primit no-tificarea oflcioaaé a consimfimintulua Spa-niel la condì fiunile de p ice ; ráspunaul ofícial se afteapte in fie -care moment.

Washington, 23 Lilie. Ieri dupaamiazt s'a anunf at in mod ofirial cdinca n'a sosit räspunsul Spaniel.

ULTIME INFORMATIUNI

Al patrulea scandal de la primarieErl la amiazi a izbuenit al patrulea scan-

dal la Primaria Capitalei, In urntátoareleimprejurari :

Erl, Miercurl, la orele 11 si jumatate, urnasA se tine la primarie liettatia pentru 12lucrar) de eoseluire, trotuare, rigole, forni -tur1, t t La licitatie s'at presentat vr'o 40de antrep -et or1.

L t ghieet, aparind d. Melisianu ca se in-ceapa formalitatile de licitatie, d. Nieu-lescu, in caput autreprenorilor, depone ooferta conditionala.

Mdisiano, eu musca pe cáciula, sitntiudres oferta conditionala cere primáriei girantit ea antreprenorii nu vor fi sfantuiti, arespins'o fare niel o vorbe.

s ;Antreprenoril, printre rari se affat dni1

Dobrescu, Teodoriades, Niculescu, SacheBulintineanu, Bello, etc., lutrlee! de malnaiute, at hoterlt sa face iniediat o de-monitratie la contra lui Melisianu.

D. Dobrescu, lu numele sur, a inaintatspre Melisiauu el i -a adreiat urmatoareleeuviute

Domnule locotiitor de primar / Toflantreprenoril presenfi declaré cA se retragin mod ostentativ de la aceastd licitane,de oare -ce :

1) preturüe aunt prea reduce ;2). N'avere /lid o garantie cd vom fi

escutiti de sfántueli

`` 3). Navem nid o incredere in cinstea fi avut intentia sa introduce vasul in moddomniior cari conduc primclria Capitalei. fraudulos. lu zadar protesteaza negustorul- Aea-e I réspund cu putere antrepre- cu recipisa in mina. Atunct d. Popovici pa-norii presenfi. róseste vasul de Will ei acorn va da InMelissianu se face galben ca ceara si, j+idecata pe primarie, care de sigur va fidupa cite-va momente de zapäceala, dispare condamnata la daune insemnate.primi selite primeriel. Precum vedem, scandalurile cu primariaAntreprenoril se retrag multumiti de bo- Capitalei se tin lant.birnacul pe care l'ail dat faimosului sef debandit de la primarie.

Am Inttlnit pe unuldiutr'insil ei l'am In-trebat :

De ce v'aft retras ?- Cum sá nu ne retragem, d-le P D-ta

nu te dal la o parte cind dal de vr'unpunga? ? Uite, afa am fécut fi not. Ne-am aàturat de atitea sfánfueil $i acumne-am hotárit cu tofil sá cerem garan f ii,cd nu vom mal fi afántuifi !

Si cum va, sfdnfuia ?tute cum : Aveam de pildá o lucrare

de faced ; de la inceput ni-se féceaii fi-cane de cdtre polifia comunalá fica séscápám de ele, trebuia sá dam un bacfif.Apol la recepfiunea lu-rárii. ca ad nu flmicon ail, trebuia 84 dam alt bac$if. ,Si la

urmá ne alegeam mereú cu pagubá.Cine v'a sfénfuit ?Nifte pácátoqi, mi-e fi twine de ru-

finea lor. Lasá-i in pécate, di aunt oa-meni cu copii.

Agencia Rominá ne transmite din Sinaiaurmatoatea telegrama :

Cite -va ziare at anuntat ca Printul re-gent at Bavariel sosise la Sinaia. Acea-stá aire este greeitá : Printul Ludovic, fiuleel mare al Printulul regent, este aeelacare a petrecut la Sinaia cite -va ore incog-nito si a fost primit de M. Sa R' gins.

Aft im cA la m'rnevrele Hotel rusevs,i,cari se vor face In Septembrie, pe Ma-rea Neagrd, vor asista ,si vasele noastrede razboiú.

Demisiunea contelul GoluchowskiCitim in Tribuna din Sibili :Contele Goluchowski, precum se vede, se

va retrage de la postal sali airea lansatáIn diferite rtnduri revine acum din not.Pester Hirlap, organ guvernamental, Inintime relations cu Baiffy. zi ee ca zvo-nul despre retragere se confirma dintr'oparte autorizate. Cauzele ar fi diferite. Ne-succesele sale diplomatice In politica orien-tata, rolul set In chestiunea Cretel si malIn urma rolul duetnánoa Spaniel ce l'a luatIn ehestiunea rezboiulul americano spaniol.

Informatiunile lui Pester Hirlap par con -firmate el de Reichstv -hr din Viena. Ba tnaceeasi orden' de idei pare a intra si faptul,ca tortele Káll,y presumptivul succcsor allui Golusch w,kta, sosit la 29 Iulie lu Bu-dapesta urde a conf -rit molt cu baronulBe. ffy, iar la 1 August s'a prezintat la [schl,tnaiutea M Sale.

In fine, dupd at£tca protestéri ale pre-sei, protegiatul d -lui Take Protopopescu,necredinciosul Asian din Constanta, carea defraudat o sumá de 35 000 let, a fostdel .rit p,ir :hetului.

Dupé prima instrucfie, judecàtorul l'adepus.

Misearea portulul Gal itt, in +:epe a pre-senta mal multa auirnatie ; pe zita de eriavem de Inregistrat sos'rea vaporulul Era -dea, sub pavilion otoman, eu diverse mAr-furl din Orient, a vaporulul (Lesbos', apar-tinind Liniel de Levant a Germania) deNord, si rare a acostat la chea pentru aIncarta cereale, a vaporulul cAzov* sub pa-vilion britaui+, care 'near A tot cereale ei avaporulul rusesc (Bolgaria», care Incarcáfer si diferite martori pentru porturi e diosusul Dunärel.

Administrafia comunalé din Iaft a gA-sit, in fine, mijlocul apre a 'Amine la Primarie pine la alegerile comunale din Noembrie.

Fafá cu textul precis al legal, care de-clare disolvat consiliul ajuns la doud treimi, administrafia comunale a decís de anu mai convoca cnnsilial, de rat la 0tumbrie fi abia atunci ad se is act de de-misiunea d -lui colonel Botez, declar£ndu -seconsiliul desromplectat fi convoc£ndts ce a-legátorii la o nouA alegere in Noem brie,adite atunci cind colegiile comunale se£ntrunesc de drept.

Scandalul de la barieraJlandrltu

Un scandal s'a petrecut zi ele trecute labariera Maudritu, provocat de functionarilaccizelor de acolo.

Iate cura stall fapteleIn ziva de 18 lithe d. Teodor P.+pavicl,

comtraiant din mahalana TritDoamnel,voind sa introduca un vas de taira, de lagara Mogoeóia, s'a presentat la biuroul a:-ciz tor al zisel bariere pentru a -I taxa.

D. Popovici a fost aminat pe a doua zi,clod ductndu -se la bariera gaseste numalpe supraveghetorul Stoicescu, care r tazataxarea sub cuviutul cti aceastá operatietrebue sa o feel taxatorul Eegenit Teodo-reseu, care lipsea.

Abia Lent, d. Pipovicl da peste acesttaxator, care coteete vasul el 11 taxeazá cu73 I-1 50 bate. D. Popovici avind asnprá -el¡tunal 56 les 50, ti da si spune lui Teolo-reseu ca plua va face recipisa de plata seduce la pravalie sit -1 ad!icá restul.

In toc de 17 1e1, diferente. d. Popoviciaduce 18 lei, pe earl H da cerind restul deun let. In aces moment taxatorului 11 vinepottá sa guste tuica, dupé ce o gradase elimpune negustorulul sa si-oata un rloudir,

tres. Taxetorul el snpraveghetorulse imbatá si clod d. Popovicl cere restedde un let, e luat la batae, lovit In cap simuscat de mina ; biutoul e rasturnat, ar-hiva de asemenea.

In fine, d. Popovici scapi de functionarild -lui Robes -u, ese afará si cearca steel lavasul ou tuica deja taxai el taxa platita.Betivil se opon ; d. Popovi i reclamó atunctlut Melissiano. Acesta apune negustorululca are idee res de d -sa, ca banueete ea at

Primaria Comunes BucurestiConsiliul de igieni comunal

Posefe sanitare preventive in con-tra Iuberoulosei (oftica)1) Tuberculosa (oftica) este boala tea mat ras -

pindita ti este inolipsitoare.2) Tuberculosa se raspindette prin scuipatu-

rile §i flegmele oftieosului, precun §i prin slro-piturile aruncate din gura bolnavulut in ser,prin tuse, prin vorbire. prin stranutare ti prinsarntari that eu secoua a eopiilor.

3) Nu trebuie ca ofticosul sa scuipe pe par -doseala eamerelor, pe covoare. pe scarf s g intrasuri, in vagoane, etc. undo scuipatul se usuca, se prafueste §i patruuda prin respiratieIn plaminl, din(' nattere tuberculosel.

4) Tuberculosa se poate vindeca, daca bolna-vul se cauta de la ineeput ; se recomarida darca oil -cine s'ar simti bolnav sa se arate c.tmat de timpurie medieulut, tact on -ce intir-ziere este in (Iauua sanatatel belnavulul.

Pentru a se feri de molipsire, se va tineseams de povetele urrnetoare :

a) Bolnavul de Tuberculosa (oftica) trebueizolat, adica sa locuiasca singar intr'o camera,dare nu se poate face izularea aeeasta, aloudeel patin sa doarma singur intr'un pat, avindrufaria ti atternutul deosebit numal pentru per -soana sa.

b) Bolnavul la locuinta sa va scuipa tot -d'a-una intro scuipatoare cu liehid anti - septic pefund (scid fenie 5 la sute. creol na 5 la sutesag Lysol 8 la suss) ti niel o data In scuipetorien nisip, care nu impedice molipsirea, lar citedese din casa va scuipa intr'o scuipatoare mirade buzunar, ti niel o data pe jos mat ales petrotoar.

e) Scuipatorile se vor curati zilnic, punladuse in apes fiarta ti fierbindu -se din nog eu totul,in timp de 10 minute.

d) Scuipatorile se nu se datarte niel odate princurte sag gradini, caca sa pot molipsi anitnaleledomestice, ci tot -d'a -una in latrine.

e) Rufele ti mat ales batistele in care s'ascuipat, prosoapele, tervetele murdarite de bol -nav, trebue fierte in clocote eel putin timp de15 minute, sag sa se pastreze strinse eu ingri-jire, nescuturindu -se pentru a le da serviciululmunicipal sa le desinfecteze.

O In caz de deees de Tuberculoasa, se rem-manda familiet sa nu vane, sag sa nu dea depomana rufele sag hainele defunctulut, plus cen'ali tost bine dezinfeetate, sag sa le arza.

g) Camera in care ste boinavul sa nu se ma-ture ciel o data, ci sa se ttearga cu carpe a-date bine in acid fenic 5 °,o sag in sublimat P/00.

h) In cursul boalel sa se face mal multe de-sinfectiunt la domiciliul ofticosu'ul.

i) La ternienul mutare) intro noun locuintase recomenda chiriaeilor sa desinfecteze binenoua locuinta prin curatire, prin spoire sagvopsire din nog ti spalarea pardoselel cameri-lor, iar dace se t lie ea casa a fost locuita davre -un bolnav ofticos, se se ceara serviciululmunicipal a se face o desiufect une radicals.

j) Intre ulirnentele cari pot transmite tube -culosa (oftica), Lind mal eu seams laptele ticarnea, se recomanda publiculut ca acuste ali-mente se se manince tot -d'a -una bine fiarte §inisi o late crude.

k) Omul sSnatos care trae1tte tmpreuna cueel bolnav, poste cepata boils, de aceea se re-comanda fatriliilor d'a nu consimti la insure -toarea eopiilor, cind unul din tined ar fi bol-nay de afire, in caz contraria sutil se pot mo-lipsi foarte utor unul de la altul ti copiit, casinase din asemeni easatoril, vor deveni ti el of-dent". tacs oftica se transmite ti prim hhredi-tate de la parintt.

1) Familiile §i persoamiele cari vor Ina in se-rf eat' bagare de seams ateste pove e pot fisigure ea a facut totul pentru a fi ferite demolipsire.

Ateste povete s'ag facet de Consiliul de I-glens publica al Capitalei ti se recomenda pu-blieuluI a la indepliai in interesul sanatates.

Aprobate de Coni,lial sanitar superior prinjurnalul No. 659 din 26 Matti 1898.

Primar, Medic Sef,C. F. Robesen. Dr. N. Georaesen.

Pia f" 13P eTImprumutul Orrgulul Bucureel de 4'/2°10

Val. nom. Lei am 28.660.000. Mr,'" 23.206.500vetoer.) Imp. germana din anul 1898

Ora,ttul Bucuresti a fost autorisat prin legeadin 8120 Maig 1895 ti a regulamentulul acesteileg1, a denunta toste sag o parte din obligati-unite sale 5 °/e ti pentru procurares capitalulutnecesar, pentru plata obligatiunilor denuntatet§i1 eheltuelilor relative, a emite titluri 4 °l0 on4'/I0/0, on titlurt cu losurt, servind o dobindade eel putin 2',»/0, en obligatiunea musa, ca sar-cinele anuitatilor ce vor resulta pentru comu-na se fie mal mid de tit cele actuate.

crin legea din 12)24 Martie 1897 s'a stabilitea titlurile ce sunt a se emite, sä fie garan-tate prin ventturile din accise'e Comunes.

Oratul Bucurettt in basa sus- mentionatel lega,a redus deja la 41/,O/0, dobinda celor doua itu-prumuturl negociate in streinetate din anii 1884ti 1888, prin stampilarea obligatiunilor ti a de-cis sa denunte ti sa plateasen.

a) Imprumutul intern din anul 1882;83, pri-mordial de lei 13.200.000, din cari mat Aunt lei10.756.000 In circulatiune.

b) Imprumutul intern din anal 1890, primor-dial de lei 16.000.000, din care coal sent lei14.75L800 in circulatiune,ti pentru procurares capitalului neceser, pen -tru plata acestor obligatiunl, precum ti a dife-ronte' de curs resultata print convertirea ím-prumuturilor externe ti a negocieret noului im-prumut se contraeteze un irnprumut de lei aur28.650.500 = Meres 23.206 000 v. Imp. germ.;

Obligatiunile acestul irnprumut conform § 3din legea din 8;20 Maio 1895, vor fi prituitedrept garantie, la casete publice, ßi admise de

i

Banca National/1 fi Casa de Depunert drsptdeposite pentru operaliuuile auto-teak de legilafi statutele acestei institu(iuni.

Imprumutul este impartit iii10,000 till. ( 1 la 10.000) let aur 500 =Mr. 405,18.000 » (10.001 28.0110) 1000= » 810.1.130 (28.001 » 29.130) 5000= 4050,

Obligatiunl la purtator, servind o dobinda de4 jum. la °fio pe an, platibila din ,ease in ,teaselupi, edict{ 2/14 Ianuarie ti 1/13 Julie.

Obligatiunile vor fi redattale in limba routineti germana, cu semnatura Primarului, Casieru-lui ti Directorului Comptabilitatel in facsimileti manuscris seminate de un functionar de con-trol

Amortisarea itnprumutulul se va face pe va-loare nominala in curs de 40 ani, prin Lager'la sorti semestriale, ce vor avea Inc la 113Iunie ei 1/13 Decenibrie, rambursinduse la sea-

dentele cupoanelor, urmatoare tragerilor. Cead'intiig tragere la sorti va avea loe la 1/13 De-cembrie 1898 ti tea d'intiig rambursare la 2114Ianuarie 1899. Oratul Bucuretti este ori clodIn drept a mari amortisarea sag a rambursaintregul irnprumut.

Numerile obligatiunilor etile la sorti cit tipublicatiunile privitoare la plata cuponului. a-mortisarea, libera circulatiune a obligatiunilor,se va publica prin Monitorul Oficial, MonitorulComunal, prin doua ziare din Berlin ti o ga-zeta din Frankfort p. M. ; ti anume numerlieelite la sorti, Mutate dupe tragere.

Plata dobinzilor §t rambursarea capitalului,scutite de ori ce imposit, sarciai sal veri unscezamint present sag viitor, se va lace dupadorinta detentorilor :

in ttominia in Lei aur :la Caeca Comunalesi in Ilucurosli,

Case de Maned Marsnoroi'oh, Ina nk4. Co. in Ruourecits ;

in Germania in Marci val. I. germ. cal-culate pe cursul fix de 81 Marci drept 100 Lel aur:

la Berliner .Mandell - Ge+yell-sohafl, Deutsche Bank, Bassk fürMandel and Industrie in Berlin ;tit ti la ghiteurile de plata in alte orate dinGermania, indicate de sus numitele Bancl.

Cupoanele scazute se prescrie dupe trecerede 5 ari, iar obligatiunile elite la sorti sag de-nuntate, 30 de ani dupa scadenta in favoruloratulut Bucurettt.

Fie -caret obligatiunl se vor anexa 50 cupoanesemestriale ti un talon pentru ridicarea noilorseni de cupoane, care se va face la sus- indica-tole ghiteurt de plata, fare cheltuell.

Bucurettt, 921 Iunie 1893.PRIMARUL,

(semnat) C. F. ROBESCII.

In baza prospectulul de mal sus, ofetiin prinsubscriptiune publica :Imprumutul Oraenini Bncnre:ltì 4'190ío din anal

1898 in valoare nominate de lei aur28.660.000 - 23.206.500 v. L g.

a) in schimbul tutulor obligatiunilor OratululBucurettt de 50;o din anal 188.2,83 ti din anul1890, denuntate spre a fi rambursate,

b) contra numerariu.Subscrierea va avea loe In Germania :

la Berliner Mandell - Gee,ell-chaft, Bank für Mandel sand in-dustrie, Deutsche Ranh, in Ber-lin ; la Deutsche EJfecten 4 Weeh-set Bank, Deutsche J'ereinsbanh,Frank carter Filiale der Deut-sehen Ranh, Filiale der Bank fürMandel and Industrie, in Fsanc-fort p. M.

§i In Brlpia, in conditiuni fixate de sus -zisele banca ;iar aci in liosninia, s "n Bueeuretti lasubsemnata case de banca Marnaorosueh,Blank Co., sub urrnatoarele conditiunt :

A) Subscrierea pentru preschimba' ea (convertirea) Obiigafiunilor Orafului Bueureltl de50/0 din angel 188283 fi din anul 1890, vaavea loe : de la 24 Inlie (5 August st. n.) pintînelusiv la 5 August (17 Auetest st. n.) a. c.

Obligatiunile destinate a se converti vor fipr.vezute cu toste cupoanele neexigibiie inca ficu taìonul loo. §i se vor inainta eu o declaratiune,continuad anal emisiunel ti numerile Obligati -unilor in ordine aritmetica.

Ateste subscrierl nu sunt supuse unen repar-t

Presentotorul va primi in schimb o egala va-

tutu! Busure§tl din anus 1898, eu dobinda cur -getoare de la 1;14 Tillie a. e., plus o'supraplatain numerar de :

2 0 ¡o Prima de convertire ;'ja°/o Diferenta de dobinde de la 50f0-4't»0:0

pentru timpul de la 1 August 1898-1 Februarie 1899,

total 21/400 din valoarea nominate a noilor Obli-ga iun1.

In schimbul obligatiunilor 5 la sute din anii1882/83 §i 1890 depuse. presentatorul va primichitanta, contra restituirel carora se vor liberaeit de curind noise Obligatiuni din anul 1898.

Obligatiunile imprumuturilor interne in va-loare nominate de 100 Lei. se admit la pres-chimbare, intru cit suma totals a fie -carea de-panera e divisibila prin 500 Lei.

Formulara de declaratitme pentru conversi-une sunt la ghiteurile. noastre, la dispozitiu-nea subscriitorilor.

B) Subscrierea contra numerariu va avealoe : in ziva de Mercnrí 6 August (17 Augustst. n) 1898sub urinatuarele conditiuut :

Pretul de subseriere este fixat la 98 Lai 25bans pentru sota de lei aur nominal, la care sevor adauga dobinzile de 4'ís la suta de la 1

Iulie a. e. pina in zata ridicerel titlurilor.Subseriitorii vor depune in momentul sub -

scrierel uu acout in numerariu de 5 la sute dinvaloarea nominate subscrise.

Repartizarea, care e lesata la apreciarea ea-selor unde se face subscriptia. se va snunta ineel mal scurf time.

Titlurile atribuite se vor lua in primire con-tra platea pretulul de subscriere. iu termenulde la 22,24 August pind la 18130 Septembrie a. c.

Pine la confectionarea obligatiunilor defini-tive din parte,) Comunes von' libera subscriito-rilor titlurt provisorie, earl se vor presehimhala ghiseurile noastre in titlurl definitive, in tini-pul eel tuai scurt, ce se va arata printr'o pu-blicatiune ulterioara.

Bucurefti, Iulie 1898.11lursnorosela, Blank & Co.

EPITROPIA GENERALI A CASEI SF. SPIIi,IDONSTABILIMENT pentru CURA KNEEPP

la B>Rile Mimic (Moldova)Ai De8cki8 pind la 14 Seplelnbrie 1111111

In anul acesta, epitropia easel Sf. Spiridon a deschis la bilk, hili>a-nic, proprietatea el, un stabiliment de cura sistem Kneipp, punindu 'I subdirectiunea d-lui Dr. Ko;;h, venit anume din Wörisliof-11. Stabilimentul a fostdescbis la 10 Julie a. c.

Pentru ca top aceia ce vor sä urmeze acea5ta cura sä aibä ocaziunei timp de a o face [ntr'un mod regulat, epitropia a pretuugit sezonul bai-lor pina la 15 Septembrie. In tot timpul ace,ta d. Dr. Ko h va sta la Sltni'.

DE CITITDE ACEIA CE SUFERA

DE FRIGURID -na A..., din Bourbon (Francia) In vlrsta de

28 de unl, suferea de 18 lung de frigurl. Aproa-pe In fle -care zi era epucata de uiste spasmurlqi clentanea din dint) tamp de o ora. Apo! eraapucata de niste frigurl arzatoare si de o setogrozavh.

Lusse o cantitate a@a de mare de sulfat dequinine to pral si pilule to cit stomaeul nu lemal putea tolera. Nenorocita femeie era copls-

siti de 1000 de durer! cari suet consecinta frigurilor paludiene, il se suspendase perioadele,sues fata buhava, burta mare, volumul splineld i tre! ori m8i mare.

<Snferintele ce indur de peste un an zicea<ea, sunt de neinchipuit. Peste tre! ton! am<trebuit si stat] in pat, ara eran de slab&.<Aproape 45 de zite am avut burta umflata.1ntr'un mod 9nspaimintator. Putinul ce min -<cam tml apaga pe stomac ca o granada de<plumb. Cu neputintä sa dorm noaptea. Ietre-<vedeam moartea sl ma predam disperare!<negre. liete ara de greti s& mori la 28 de ani,.

In aveste condition!, aceasta biata ferree, alust, dupa prescriptia doctorului Regnault vi-nul de Quinium Labarraque to dosa de 4 pa-harele pe zi.

iPUCA

Care nu ia fost surprise si bucuria de a sevedea cu desavir sire vindecata

(Abia luasem de 8 zile vinul de Quinium La-<barraque, zicea ea, ea am si observat o tm<buoatatire superioara ; frigurile incetasera ;durerile si ulnflatura an disparut. Mi s'a 1n-<tors somali!, :poila de mineure si puterea da<a digera. Dupa lú zile eran eu desavirsire(vindecat a. De la aceasta data este deja doul<ani n'am mai avut niel o data vr'un acces de(frigurl si suint foarte bine,.

Iutrebuintarea lui Quinium Labarraque indosa de un paharel san doua de tiquer, dupafie -tare masa este de ajuns pentru a vindeca inscurt tinlp frigurile cele mal rebele si cele malvechi.

Vindecarea obtinuta prin vinul de Quinium La-

SOCIETATEA PE ACTIUNIMENTIT)

Construclf de Cái ferate Secundare ai IndustrialeOMM

fost ORENSTEIN & KOPPELBERLINu1.X.

I.t:1 '_Ir,.tg.ry4 _!_ j.--_-. ,`4-a

Reprelaentant general 13. C O U R A N TEluoureftttlt, Strada dcademlei No. 3

Mare depoñ permanent la Bucurelttl 111 Galas)!ATELIIRE IN BUCUREtiSTI

°aapirin ort -ee eantitate de tine ti vagonete nagte, cu pretnrl convenabile

_ cic C°BIICIIIiRTï, Str. 9, BIICIIBNVTI

MA INI INDUSTRIALE DE TOT FELULREZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc.

lllES bNPOSIT de TITI IS FINE AOONNOEII

TEMI de sondage ta dtlaw'ile de la Irï1k1 naviuwite

te

ia'rese>etalatlo tiie>eralA a casaiF,RBtINDENSTEIN íJ. Co. Berla»

" FIDAMI d. 41./NE pendra C11 FEBLTT pi MINI

je.imea2emejsemejemeelmiamoeinwemweme

Cm mai bunaAPA MINERALA PURGATIVA este acea de la

BREAZUIASI

7

Autorisat6, de Stat.Premiati ca medalia de our la exp. din Bucuresci 1894

Recomandatii cu preferinta de D. nil Medici.Efect prompt si sigur, dosa micá, gust pläcut.

Cereti dar nurrlai

APA MINERALA DE BREAZUCare se gäseste la tot! vánzatorr de ape minerale din tari.

Propr. C. 24. ParaschIvescu A Co. Deposit general: Fratti Ybnya Jae!.22a!22

1AuMIN1RAlF.AMII.

i

1ilEDICA]IIEaNT PHO<aPHATIC'VINVNIUL DE VIAL este nn modificator Du-

ternie al organismulul In casurile de :erdilitate generall, erescerea tntintatl, wta

valeacenla luml, aaemia, perderea ape-tibial, a forielor slabiciunel nervoase.

Dosa este de un paharel de lichior in-náintea mese!. EI complecteaza nutriiriu-nea insuficienta a bolnavilor si a con-valeacentìilor,

Farmacia VIAL Lyon, rue Victor -Hugo, 14 It !n tâte farmaciile

APA MINERALA DE BORSLEK (BORVIZ)Pentru excelentele sale propriet&tl a primit la ezpozitia universaledin Viena diploma de distinctiune si la expozitia din Paris medalia deargint. Nulte autoritatt medicale afl recunoscut ca aceasta apa mineralsposed& o excelenta putere de vindecare to diverse cazurt. Prin gustul saocol plaeut Eli bogatul eontinut mineral, aceasta ape amestecata cu vin, ereeunoscuti ca o b&utur& placllta si racoritoare, superioara altor ape minerale.

Exportatoril generali : D -nil LAZAR ti VEEZAR in BrasovDepositul general pentru Capitali la d -nulYAI ILE C Et, hJTOIUNo. 17, Strada Covaci, No. 17

In provincie la dif eri l depositari principali.

i

barraque este radicali si mal ritura de cit cuajutorul chininel singure din cauza celor -falteprincipiurl active ale quiquinel ce contino Qui -niumul Labarraque, si care complecteaza aeti-unea chininel.

Quiniumul este un extract complect al quin -quinel, continlud toate principiale folositoareale acestel »coarte pretioase, dizolvate in celemal bune vinuri de Spania.

Vinul de Quinium Labarraque este mai cu de-osebire incomparabil superior ori -carul alt re-medio In tacile unde niatue frigurile, cindbolnavul este ailit sa ramlie in mijlocul mias-melor ce i -ara cauzat boala.

Din cauza eficacitatii sale si a nenunaratelorvindecarl ce a produs Academia de Medicina dinParis a aprobat formula Quiniumulul Labarra-r

Printr'o simpli Carti poitali se comandi la

Fabricele Bouline UniteStrada Fectoaret No. 9

APA GAZOASASticla mare 8 banl, sticla mici 5 ban!

APA ALCALINA(Sn1ooveQte Borvisul $i Qieshiibler)

STIOLA 20 BANIservile la domlcilfú

Produsele noastre suntfabricate in modul eel maihygienic cu ape perfectsterilisata trecuta prin unsystem triplu de filtre dincele mai perfectionate.

Din punctul de vedere aleftindtd Eel Si calitälet ele in-

oing ori -ce concurenta.

FABRICELE ROMINE UNITEde Ilituturl gazoase tai Acid carbonic lichid

Socielate .laaonimu. Capital Celi.000 lei11111011111t

que, distinctiune foarte rara si care recomandaacest produs lncrederel bolnavilor din toutetarife. Acest produr se gaseste la toute drogue -

riile si farmaciile.In vederea eficacitatel sale suverana si capa -

citatea flacoanelor sale, vinul de Quinium La-barraque este de un Aret moderat si mai pu-tin scump de cit cea ma! mare parte a pro -duselor similare, din care trebuie sa se absoarbao cantitate foarte mare pentru a obtine o micaimbunatatire in loe de vindecare.

SM.

rr1111111111a

VAR HIDRAULICCalitate Superioarâ

Pill 11rARR11CA

ERBEST MANOEL & OBIED.)1N

CáI1IARNICCosnenziie se ror adrPRSt reprezesa- g

tantMtMi general peaafru toatd !ara

ZWEIFELBITCUBICIF?

QIeMo aravee+r, al. íste-sdaaALATIE, Strwla Effalitätetly Eó

SOPIETATEA ANONIMA UNGARADE ArAYIQATIUNE FLUUTAL.t SI Jl.lRITl3iX

111I'iRSUL y11POABELORDe Pat sagerìi pe Dung re

Valabil de la deachiderea Navigatinnel 1898 phi la alt/ dispositinne

Intre Zemun (Vemlin)-1134j1irrad-Galatz ') (1010 Kilour.)a N JOB: BTATIUN1LIn : I N B I' B:

I-nl men in Jos de la Turnu-8everinla 6 Martle M. n.

Oesel 400 n.. 50 n.

600 L.. 71J z. w. 7ss z. In ile-aire

ff00 z.óa

1000 a Ó Daminlol

aWMart!

Ó

10'0 z1100 z.1200 z.

. S1D z.110 6.

eosegt 31s z

plead \ 400 z.

scsette 600 n.plead \ 700 D.

IO" n.12- n.las n.Ba0 z.610 z.610 z.80) z.

10f0 zl0u z,121' z.1210 n.

soaEgte ao' z-plead \ 80f s.aosette ( 40D z.pleacl 400 z

6<0 n.. 4 n.. 9- n.

11) n.800 n.3f1 n.

solette r6u n.plaal l 700 z.

soaett z.

Viner!

In fiecare

Lent

!lieront-1

et

8imbitl

In tie -ocreMartid ,n1

Dnminlol

Zman (Bemllu)BelgradPanotoHmendrlaKubinDubrovlta

Bszlat.

OraditteMoldova-VcheDrengovaBvinitMilanovat

Ortova

Turne Severin

Radnevats(lslafatWlddlnLom-PalanoaBootetRabovaCorablaNloopollTurna-MignreleZlmnitaBim o

Rnsolao (Rnataohac)

(alergia

TntrakanOltenitaBlll.triCerna vodaHi-tova(3nrs-Ialomlte!

Brilla

Galet!.

sosette

pleacl

pleadsoiegteplead

t leadrosettepleadBouetteple sol

pleadsose1teplead

600 n.7's n.

410 z.8<1 z.300 z.110 z.1210z

liv zIO" z.sao z700 z600 z4j0 n400 z.30U z.2/ za" z.6i1 z.60 n.800 n.

1100 n.1100 n.800 n.640 n.6" z.80 z.810 z.

1110 z.

/ lt<'z.

Cl4pn.100 n.100 n.

1010 n.610 z.

Y00 z.10' z.

9t0 z

p

6Q

a7

O

In fie-cire

¡QUI.

Bimbitl

gl

Leu!.

In de-aareMeronrl,

V1ner1ei

Duminlol.

In fie -oar

Marti

dol

tt

Bimbiti.

In IIeoarLanf,

Meroar!tI

Vsnarl.pll 5 z.

-nl me,aeac

In aas la 9 Mantle etti nod.0) In osa cind apele vor a mio!. ofronlatla apoarelor entre Zeman (Bemlln) fi Galt! se vafa prin comanieati intrreptl, adle prin sohlmharea vapoarelor 5l &nume : Un apor vacircula intre Zemtrn (aemtin) gl Ortova, tl en alta! Entre Ortova gl Galet!, conformindu se e-

xeat anbete vapoare acestnt ittnerarin. Ins! dao' apele vor acide& de lot, vapoartie ciroa,lnomai lotre Zeman Moldova- Veohe, fl intre T.- Beverm t, Galet!. De alt -fil lo privante »sietse vor capita Inlormatieni oorecte la tolte stattuaile fi prin pabliostil.

Observationi generale: l) Orsidin

colean'stime sane lodtcte

!u ere tul ae -olrel atatlunl al se ofteuide sas in Joe ; lar culs. la eoloana dreapta,d Joa in ene. -2) Pentrn lima Turran-Beverin Gelati, apoarsle vor pleon dupa orologiai Ost-]snropean, agre este an no teas fnalnte de oel M Europei medie.

3) Orele de noapte inoeptnd de la 600 ore sera pini la 5- diminesta, sent insemnate prinlitera .n armati imedlat dipl titra minatelor. 4) Vapoarsle intra ¿men ft Orlov' vor os-muniea in seriteint amestoat.

Budapeeta, in 1lartte 1898.DIRECTIUNEA GENERALA.

Tipografia EPO ezecnta tot feint de lucrar atingtòtoare de aces-std artA, ou oea mal mare acuratetà ili on pretura foarte modérate.Promptitndinea t}i exactitatea aunt devina Tipograflel.

CASE DE BANIEnglezescl

de

Fer i ()telSigure contra foculul

spargereldin

FabricaPhillips t& Son Birmingham

DEPOSIT LAWALTER T. PRANKISHDepot lit aie Matioini Agricole

Representant general al FabricelWILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln

BUCUREOTIStrada Doamnel No. 21

ucureqtl.--Tipografa eHELIADIr, Strltt]a Cimentai No, 3,;

L. Behrmann &Fil*9

$on`zRnwF

MAINI AGRICOLE 1 IND USTRIAL.F,aUCUJtB Tl 8 A L d I

Strada DoamneY No. 28 !1 Strada BelTedere No, 1REPRESENTANTI GENERALI AI FABRICEI

ROBINSON & AUDEN, LTD., WANTABE

i

1IODEL1898

Locomobile ti TreerátoareBATOZE e POR UhB

Seeerlttoare, Cositoare, trebleSFOARX DE MANILA AMERICANA

TOT FELUL DE 1VMA1SIN1 AGRICOLE('ataloase gratis Qi franco

assaammow r tflltt1111111111111eal. ommissnemennewE. WOL FF

BUCURE TI, Strada Sfintu Dumitru No. 3Col mal mare depozit deTUBDRI de FER, PONTA, PLUMB §1 de CAZANEROBINETSINJECTOARE perfectionate pentru in-

cálzitul cazanelor cui pácurtzVENTILATOARE inlocuind in mod perfect budufurile

BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleuluiPOMPE, ARMATURE, UNELTETABLE DE FER

RABBICA de REZERVOARE li de CAZANE.MACINI DE ORI -CE FEL. -eue star SEPARATII DE MARINI.

FAEIRICA LA. FILARET

In Ori es CASA s p eat CU suc. as Inirebu

w UN Madipolon ,,,. .LOC de Nanda.

NOUA, AVINO

,.. BUNÄ, ,..,.. FRUMOASÄ,

30 METRI LUN

GIME, CARE SE VINDE CU LEI

i 3 50 bucata, Dumai la murale Magazin LA BALOWit StradaCarol I, No.72. Pentru inlesnire se virad lis sañ °/. de bucata.Pentru provineie.ee trimite mesta, daca cererea va fi Insotita de un Mafl-dat Postal ce Lel 13,50 san un acoropt si restul rambure plus porto.E M B A L A G I U GRATIS

i

CU11Ii'ANIA GENERALAA

CONDUCTEUR DE APÄ, din Liège (Belgia)elK'UKSALA Rl1V ROMiNlA

BittrenrY 4i Magazine: Cales Orivitel, No. 22,,3Campanie se lnsarcieeaza ca toste preiectele fi cu teate tu-cririle de iestala %iuni de api pentru administratiun1, autori-täti si pentru particular!, procura Obnduote de fonte, de fier, dphsi& robnetdrie, tdlremeetra, Water- oloeete, bdi, lavabourf,t.t- A- fill!. t, ltltdidtoril, eta.Ea are represintanta esclusiva a filtrelor Chamberlaud,listent Pastear, singarele adoptate de guvernul trances. t'estescvart limp C.aaposata va fi instalata in propriul SAO local ;eu aceasta ecasiune biierourile gi magazinele sale vor fi ma-

rite In mod considerabil.