12 teme de drept constitutional - Andreea Vertes-Olteanu teme de drept... · 2019. 12. 13. ·...
15
6I0Z qsemcng {ceg'H'c ernllpg IBuolinlrlsuor ldorc op alu ol zl nuBollo-setJe1 Baerpuv
Transcript of 12 teme de drept constitutional - Andreea Vertes-Olteanu teme de drept... · 2019. 12. 13. ·...
6I0Z qsemcng
{ceg'H'c ernllpg
IBuolinlrlsuor ldorc op alu ol zl
'6I0r nsa'ptooc) ulluDlsuoJ uwaP-l !rqt4.?J?oSruIrI lse^ ep lriEtr$erru--l I'Proor) 8t1z Dt 8l6t ol aP 7c2.9 z
-sap tS Data$ai) :3197 lsart-mg'louostad tapo)DJ nJ nFq rlm1n1da,tp rttpTn aintl? u7 sr-l ut:8102 'eclpunf 4ulRS 'r\Ifi insappu7q'CanpuDdDayoa-uDrulwoy t4'SutuouwuoT lora-,to mamay ppenf :Z 'ru -_IrI
lllqtlva^run a1o acg[riutui a.a,=ro1 pda.tq '.LlOZlt 'tu'o.r.i4 ipru8a.r putru.td ttiotaptsuo1 :_1ni'siun[ atdsaq W'Qtdap u: Fs ?
uodn elN?c,reN'Surqsqqnd s-plrlGolody aqJ :a,tuag sr.ol-l4s F- qInsrelruO 'pA '( pe)
"srreg tcrqr
uI 'zlutlr) ax aQ '.9107i2'rt'uqlpuD pDaO aq1 - uopo1atdtarul _Jt .
ur 'awyrc,taqr{3 Suuoqwoj puc *IIJupln q 1upulurE erEc a-Burp lln'puolirurlsuoc 1de:q ap sloJErs rS
'azautq3 an1ndo4 utuqnday zptoUItr t 'pg 'ptarloruo{suott ta;'(eecreg
"cnlsg prooo) mpuo ,
:annqqD 4 :gooz zreoSrun1
IecrPI{ :9I02 ?reoSrunl tsa-\ +nld.lr5' 'ncselocrN qereseg :800; -'('pe) zec1o1 1pclr-17.l :lt?ilqvr!cecred PIr?C nc) qpnqnc 4uots1 .-lun 'pl '(ueq:a$ e"rrpuv- lS r:c?ruoSrrurl ?dure6omg ?f 1ual-ost1a orpuV:9997 zrumrunl rs
rS erfe4srururpz urp rTn;aJOu nesmFucerord InrP?c ul crlqnd rdarpep roleurerSord eerelalo3- mJru
poc - ..rlrsre^rull relllums Ls3_l
0$0n u a z' v9s I/nuosod Por'rolrrecq? I]J-"'4slululpY 3[rupEqIrup"c r{ Brml uau.u4 ad u:dr:q 'apuori?u rS ol?col 'pSdusprus rep {mf up lznue 'aued rnrqr yz puoriq4suoc lderq :p edqr:1rS crprml lequrl 'l8o1ouqa rog('ereoSrurrl urp lse1 ap rrfurrs-r:-rn
ezel tc ?:zoSnurl urp lsfr\ +errqrueldes' a.o ads aqot15,uot lilJlep EalElrsro^run 'eHotsl rs :uosfi:p rrigrsrellun e arEololg uI Li nuBollo-setJe1 Baerpuv
68"""""""' "'IedullsuoJ EennzIAeU'Z$
9€ """""""' ""Ielinl4suo3eereroq"lg'I$gg """""""' " rnlnsms emlcru}s
s€ """""""' eu3-6oflqrg
S€ """""""' """""""""'(7) re$nlqsuoc BIJoeI 'g p1o1rde3
28"""""""' """"p1F3-Fqqeaul
0t """""""' " "' :rjppi,ix"i52"""""""' leJoJeJ ep elusl]JPqe4ul
22"""""""' ""te{n1t}suoc lnlnutiuoJ'€$rc"""""""" """ terinlqsuoc eyeu:og'7$
02"""""""' " elinlltsuoc ep eeuntio51'1$
6I """.'"""' " rnlnsmc eJnlcn4s
6I """""""' egurSogqtg
6I """""""' """""""""'(1) rarinlrlsuoJ uJroel '7 1n1o11de3
S1 """""""' "aiadg
2t """""""' """"" olplrnf c1xet
II """""""" e1€reJeu
I I """""""" """"'clplmf c1xel 'p:e3er ep etuel]r-Eqalul
6""""""""' """"eyrS-upqe4u1
L""""""""' puotiqqsuoc rnplderp urdnsz gclJolsl ernFd quncs'rnp1de.ry Fruelsrs r{ leuo{n11suoc rnptdarp 1nco1 'g$
t """"""""' e^Iluuuou IeIqJEJeI tuglcedser 1n1o4uo3'1$g """"""""" """'ecpunfJoleuuouu
eFoleSorap rS g,r.qeSorqe ei;og 1S palelruuoJuoc ?alu1tp1pn '9$
€ """"""""" acpFn[royeuuou elqreral 'g$
t """"""""" """puoriqrlsuoc rnlqderp aleruoul'7$2""""""""' """"'yeuorinlllsuoc tderp ep a1euro51 'g$
2........-..-..... ..................1euo{n1r1.suoclderpepcrpuntpl-rodua'g$
I """"""""" """'l"uolirupsuocldarpepeemtio5l'1$
I """"""""" 'mlnsmc eJnlcn4s
I """"""""" """"" e9e-6ollqlg
I """"""""' ""'ugruor luuorinlllsuoc pldarq'y p1olrde3
[IX"""""" lrel^erqY
IX"""""""' """"" elurBu!-lug^n]
surJdnJ
VIII l2 teme de Drept consl.iltrtionol
$3. Abrogarea constituliei --...-......"""' 41
$4. Constituliile rom6ne.. """""""""" 42
intreb6ri, teme de referat .."" 43
Teme de referat.......... ........... 51
Jurispruden!5 constitu!iona14................. ....................... 51
Adevdrat-fa1s.................. ...... 53
intrebSri-grild ................ ...-..- 54
Capitolul 4. Protec(ia constitu{iei. ............'. 57
Bibliografie ......57
Structura cursului """"""""' 57
$ 1. Justificarea controlului de constitulionalitate..... ...:......'."""' 57
$2. Controlul exercitat de un organ politic...'...... """""""""""" 60
$3. Controlul exercitat de un organ independent fald de puterea politica....... 61
$4. Controlul legilor in Romdnia ...."" 62
Legislalie conexd........ """""64Disculii pe marginea cursului, intrebari, teme de referat --------.........64
Teme de referat......... ............67
Adev5rat-fa1s.................. ...... 68
intrebdri-grile ................ .-.....70
Capitolul5.CurteaConstitu{ionaliaRominiei........-....... ...............72
Bibliografie ..-.-.72
Structura cursului -.-...--...'...-- 72
$1. Atribuliile Cu(ii Constitulionale aRomAniei................. ......72
$2.EfecteledeciziilorCurliiConstitulionale...... -.----..--.--...........84
Disculii pe marginea cursului, intrebdri, teme de referat, jurisprudenld
constitu!iona15................. ....................'.... 85
intrebdri, teme de referat ...... 85
Disculii pe marginea cursului, jurisprudenld constitulionali.........-.................'... 86
Jurisprudenfi constitufional5.................. -.-................... 91
Spe1e........... ..-..-99
intrebdri-grilA................ ..... 103
Capitolul6. Statul..... ...........". 106
Bibliografie .... 106
Structura cursului ......'..'..... 106
Statu1.......... .... 106
$1. Noliunea de stat.......... ..............'.. 106
$2. Elementele statului.... .................. 107
$3. Formele statului -..... 109
$4. Caracterele juridice ale statului.. .............'.."... 110
$5. Func,tiile statului........ --................ 111
Puterea de stat ttz
$8. Loialitatea con.., .
S9. Forma de gtrrer-.-.J,
Disculii pe marginea c ..:,Discufii pe marginea c -..,Jurisprudenld constit.:::'Adevarat-fals ..... . ..intrebari-grila .........
Capitolul 7. Actul legislatirBibliografieStructura cursului .
$ 1. Actele Parlame:.. -
$2. Procedura ler:j. '$3. Actele Gurern- .-
$4. Natura juridici ' .
Discufii pe marginea c ..:,
Jurispruden(d constitu:. :
Spe{e...........Adevdrat-fals ..........intrebari-grild .......
Capitolul 8. Puterea legisl:rBibliografieStructura cursului ...
$ 1. Structura Parlai.-$2. Organizarea in::-$3. Funclionarea P".
$4. Rolul Parlamer.:..Discu{ii pe marginea c ":,lntrebari. teme de refe:a.Jurisprudentd constitu::,'
lPttt """""'Intrebari-grila ........ .
Capitolul 9. Puterea legisleBibliografieStructura cursului ......
$1. Mandatul parlan..
$2. Drepturiie 5i ot...$3. Proteclia mandai-
$4. Principii de conc.Legislalie conexd....... .
Discufii pe marginea cu:,Jurispruden[a constitut. iSpe1e...........
intrebari-grila ............
t6tZ6It8I98r98Is8IZ8II8I8tILLILLILLI
EIIzrt7IIIIIOII60rLOI90t90r90r90t90r
: :: : : ::::: : ::::::::::: ::: :: :: i11f.t':-ec?+Yl ""'eiedg" " " " " " l"JeJeJ ep etu4'ppuotinlt1suoc pfuepnrdsrrnl
' IJ-Eqer1uJ 'tnlnstnc zeut8reru ed nincstq
;:ii: ; ";r,"i*, t,**; ;; ;;*;;#i,.*,1':.';l'"' " Jeluetu€lrpd rnlnppueu eticelor4 'g$
: : :: : :tirr:: iT,l[,#Tr";Hr:ffi",,::1,,I81rfi iimlnsmc emlcruls
"" eger?ogqrg"' (g) p,qlqsfa1 uaraln4'6 1n1o1tdu3
nLI """"""' """" 91p€-1--mqaaul
0ZI """"""' "eiedg
9gI """"""' ""'9leuo1in41suoc gfueprudsunl
99I """"""' """""'lereJer ep aluel'FpqeJlul
,9 t """"""' " l€JeJeJ ep eluel 'uEqe4ul 'tnynsmc eaurS:eu ed nincsr6f
I9I............... ......mFtuaru31m4 p1o5.7$
09I """"""' mpluetu€lr€4 eereuoticunC'E$gSI """"""' ""' IeIu-eIuoU mln1ueluelJud E pluelut eercnw8tg'7$Zgl """"""' 1nluslrcreureclg 'mpluatuepe4 umlcn4g '1$
29I """"""' " mlnsm3 Pmlcruls
29I""""""' egefogqtgzsI(1) gag1qst8al Beretnd'g 1n1o1rde3
8tI """"""' """" p9.6-p9qeau1
9nl """"""' """"'slq-]"r-E^opv
1il""""""' "eiedg
8EI """"""' """""""""'lereJer ep aurel lleuotintpsuoc giueprudsml
L81 """"""' """" IJPqequg 1nlnsmc eeur8mru ed uincstq
tgI """"""' 'apuorinl4suoC IIirnO rolrzrcep e pcprmiemp5l'yg9gI """"""' IeIuguIoU m1nlue./r.ng elepy'E$281""""""" """"""'ugruor leuoriq4suoc Irurelsrs ul p,rg1e1sfey umpecor4 '7$
0€I """"""' """"'lalu-Eurog mFluetuepe4 elepy'1$0€I """"""' " InlnsJno smlcruls
0€I """"""' ege-Gogqrg
0€I """"""' """""^ItBIs!3a11npy'41n1o1rdu3
12t """"""' """" pp?-p-uqe4u1
9ZI """"""' """"'sleJ-l"r-e^epv
2A """"""' ""'pleuorinlrlsuoc piuaprudsunl
rcI """"""" 'l€JeJeJ ep arual'lJpqer1uJ 1nlnsmc eeut8reru ed nincsrq
SI I """"""' " pJeJeJ ep eurel'IJpqer1ul 'tnlnsmc eeut8reur ad ttincsq9I I """"""' " 1ugurqrua,rn8 ep uuuo4 '6$
EI I """"""" """"""""'Eluuotinltlsuoc ee1e111eto1 'g$
sur.rdnj
,8ZL
ZL
ZL
LL
NS
E9
t9ISEN
ZT
w
XI
X 12 teme de Drepl cortslilttlional
Capitolul 10. Puterea executiv[. Pregedintele RomAniei -.............." 196
Bibliografie ...- 196
Structura cursului ............... 196
$1. Mandatul preziden{ial .................. ....-.-............ 191
$2. Rolgi atribulii ....'....200
$3. Rispunderea PreEedintelui ............ ---.-.-.---....-..202
$4. Actele Pre;edintelui. Contestarea actelor Pre;edintelui ................... .......204Legislalie conex5......... .---...206Disculii pe marginea cursului. intrebari, teme de referat ...........'...20'7
Jurisprudenld constitu1ionald............. ....- 20'7
Fpe1............ ....211intrebari-grila.................. .............-.'.-..'..217
Capitolul 12. Autoritatea judecltoreascl ....................241Bibliografie ....241Structura cursului .............-.241
$1. Putere judec[toreascl sau autoritate judecdtoreascE?.............................241
$2.Principiileconstitulionalealeautoritiliijudecdtoreqti ........242
$3. Puterea judecitoreascd in RomAnia .................246
$4. Instanlele judec5toreqti................... .................247
$5. Ministerul Public........ .................248
$6. Consiliul Superior al Magistraturii.................. ...................248
$7. Raporturile autoritdlii judecitore;ti cu legislativul qi executivul..........'.250Disculii pe marginea cursului, intrebari .....................257Jurisprudenld constitulional5, teme de referat.... ....'...253intrebdri-griE ................ .....258
Spe(e recapitulative
Legisla(ie...Constitulia Romaniei din 1991, republicati.. ....'..'..... 288
Legeanr.4711992 privind orgarizarea qi funclionarea Curlii Constitulionale...320
Bibliografie 337
260
Dreptul constitutional s.
siune, deopotrivd fundame:.:c6nde a judecdtoruiui con-.:ansamblul ramurilor de dr::'lionalitate nu pot fi pe dep.:.consecintele pe care le prc:aceastA noua fa{eta a mar3:filosofice qi istorice. in plL-s
vital. aducerea in actualitat: -
Constitutionale a Romanrei. :Dreptul constitufional i:.:.
materii pentru cel care ab,:
alocuri abstract, dinamica ,:drepl constitutiona[. drept-.istorie. 5tiinte politice. li):discipline juridice. Aceasri :firesc. amploarea materici. :
Dreptul constitulional. desi ':se putea bucura pe deplin iie :
O alta capcana. in spec:'constitulional folosegte expr3 :
;i poate prea adesea. in cori.: .Guvemul. Pregedintele Ror:.-rdspunderea politica sau per.'nala. studentii put6nd fi rer:.cunoasterea gtiinlifica a ac3s:constitutional, nu poate fi in.-,
Lucrarea 12 teme de Di'..acestor capcane. Am ales :fundamentale studiate. tocrr :prezentare cAt mai sintetici .Dreptului constitulional (Cc:constitulionalitdlii legi1or. insvariabilele sale (diverse dez'r.
S-ar putea spune. cu cani.Practica insi ne contrazice l
conceputd ca un suport de c-denla. exercilii practice. lextcsimulari de teste, modele de rt
226227228229230
Capitolul L1. Puterea executiv5. GuvernulBibliografieStructura cursului ..
$ l. Rolul qi atribuliile Guvemului ......,,,.,,.,.,...... 220
$3. Primul-ministru$4. Rdspunderea Guvernului
$5. Funclionarea Guvernului... ..................... 228
$6. Actele GuvemuluiDisculii pe marginea cursului, intreb5ri, teme de referat ...Jurisprudenli constitulionald............ 231
aes erirJede €l lmqr4uoc nE eJuc e3IJolsI elueullue^eeleludrouud lsoJ nB err,J Lpuollnlllsuo) ldatq earmriou eundurr es Iocas oc uI
'olonu ti pcullod'1da"tp'lols 'a1o1anos :rueuual rrJolpuun $ucgpe13
eoncrral el ldarp un qlsrxg
ip4lqnd op,tolu nas un^D.tow apunq 'oiurpa,o-ounq'gplld ap 'ugep 1ie urn3
ieliryrlsuo3 uJ nu n€s csasg8er es 'mpp1s e p,r4-rcJeoc ei.ro3 ap eysdg rSep 'eyeroru egn?eg i,el"Jolu elec tS ectptml elauuouergrp giuerag:rp eludrcurrd U rc eJuC eral€JoIAI ereJe u! InldeJC edecuoc tuelnd
'act111od njnlrysu ep eec ed r! airurysw ep eetmtiou 1i1uge61'1datq uundou e1e eiue1e,r. ele1dr1pu eJlulp e.{o}gc rieraumug
luuorinlqsuoc ldarp ap eaunrio;1 '1$
rnlnsJnJ urnlJnJls
' g €-6'dd'6 I 0Z'llS.r.tcng'nrSueureg'pg lploupegS pq[.6u1 'e-g e 'pe 'teru-uurog eflnINuoC 'o1at,to1ttg o1log 'p'topn1 ,opDoJ
' LE-II'dd'gl0z'q*amcng .>lceg'H'J'pg'I'lo1'e-gl e'pe'ectlqodIiqlrur tS leuoriqrlsuoc lderg 'ou1w1g Dualg n)saspupJ 'uaoJ n.ru.tnry
80021ferncng 13eg 'H'f, 'pfl 'alocrpe ed ntrelueruo3'lolrrgtuo11 utiq4suo3 '(p.tooc) Duu.uts oualg n)saspupl 'uDoI n.tD.tnry
'0002 1tSerncng 'seluurunH 'pg'ur1ne1suo3 Erruol ap aJeonpe4 'FIUderp e grnd eul4co(I 'suo11 uaslay
'9I-I'dd'g 167'46erncng ht8ueueg'pg'e-Ee'pe'I 'lo1 'ac4qod $q5q tS leuorinlrlsuoc lderq 'ocuotg uoing'uotalag
'nZ-E'dd '9002 'llSemcng '1ceg 'H'J 'pA 'leredruoc lqderpu1 rS u-euor plderp ur 'epuolinlpsuoc rmpecord rS linlpsq 'uoJ nuoalaq
'9nz-9 'dd'8I02'e,rorer3 'loqu{S'pg,'E-Z e 'pe 'rnlnuro elrrnldarp rS ustlereqll 'e}E}ItuepotrAtr'I 1numlo1 'ect111od ginlpsug tS puofnl4suoc ldarq 'rupno13 uog toirupq
'lI0Z 'pSemcng 'crpunf
InsJalrun'pg 'rnlnlels p lderp un 'puogin4lsuoc pldsrq 'oact1qJ a1s1t3
egurSollqrg
uErrror luuodnlqsuor Inlder(I InIotIdEJ
12 teme de Drept constilulional
- Care este obiectul dreptului constitulional? Putem discuta despre o pluralitate
de p5reri? Care sunt opiniile profesorilor Andrd Hauriou, Maurice Duvergersau Louis Favoreu? Dezvoltali ideea obiectului intreit al dreptului constitu-
fional, dezvoltati de profesorul Louis Favoreu. Poate fi caracterizat dreptul
constitufional ca fiind un drept dinamic?- Care sunt principalele trdsdturi ale dreptului constitulional?
$2. Raportul juridic de drept constitu{ional
- Care sunt raporhrrile juridice proprii dreptului constitulional2 Calle este obiechrl
de reglementare al dreptului constitufional? Normele cuprinse in textul legiifundamentale sunt in totalitatea lor nonne de drept constitulional sau nu?
- Identificali particularitilile normelor de drept constitulional.
- Care sunt subiectele raporturilor juridice de drept constitufional? Unitdlileadministrativ-teritoriale sunt sau nu subiecte ale acestor raporturi?
- ln ceea ce priveEte subiectele raporturilor de drept constitulional, acestea
prezintd doui trdsdturi specifice: unul dintre subiecte este intotdeauna fie de!i-ndtorul puterii de stat, fie statul, fie un organ reprezentativ, iar aceste subiecte
aclioneazd in mod necesar intr-un raport juridic apdrut in activitatea de
instaurare, menlinere qi exercitare a puterii. Jinand cont de aceste particu-laritdli, stabilili dacf, poporul, statul, organele statului, partidele qi formaliunilepolitice, cetdfenii, strdinii qi apatrizii au sau nu calitatea de subiect al rapor-
turilor de drept constitulional.
$3. Normele de drept constitufional
A.. Definilie: Normele dreptului constitulional sunt acele reguli de conduitd general
obligatorii care reglementeazi relalii sociale fundamentale ce apar in procesul instau-
ririi, menlinerii Ei exercitirii puterii.Trds6turi specifice: unele norme constitulionale cuprind, pe langd reglementiiri ale
unor relalii sociale, gi reglementdri de principiu sau defrnilii ale unor institulii [ex.:art. 16 alin. (2) sau art. 61 alin. (1) din Constitulia Romanieil.
B. Norma juridicd are o structurd trihotomicd: ipotezd, dispozilie, sancliune.
Trdsdturi specifice: in dreptul constitulional, sancliunile prezintd unele particu-laritdli:
a) pentru mai multe dispozilii poate exista o singurd sancfiune;b) sancliunile unor norne de drept constitufional pot apdrea in alte ramuri de
drept, atunci cdnd este vorba de nofine cu dublS naturdjuridicd;c) existd;i sancliuni specifice de drept constitulional: declararea neconstituliona-
litdlii unui act normativlpafiid politic; revocarea din funcfie; suspendarea din funcliea Presedintelui RomAniei etc.
C. Clasificare:a) nonne de drepl cot;::
reglementari de principiu. :drept constitu{ional sau apar
b) norme de drept cort:.alte norme pentru a fi pu:e .:.
$4. Izvoarele dreptulu
- Ce inseamnd izror ;:cele formale?
- Nu toate izvoarele c:;sunt izvoare ale dre::sunt adoptate de auic:conlind norrne juric.:apar in procesul in::'-de aceste doui crite:..ale dreptului constr:-rdrile Guvernului. rt-Parlamentului. legis.'izvor formal de drep: :
- Hans Kelsen. in 1uc..juridica nu este un : .edificiu cu mai mui:: ,
anumit numdr de :.-.-'norrne care este crc::,la rindul sdu. creare.constituie la rdndul . c.
in final la norma iu:-:.tanle izvoare form:.=catoare a fonei lor.' ..-.
- Ce este obiceiul .i ur::tional ;i constitutir -
obiceiului juridic? R..
privat fata de drept- :
$5. Ierarhia normelor
Care este originea norrr.irevine puterilor (aulorirai. ,'
popul ara (voinfa maj oritat; r
tE. Girault) si ..politica cre.nescrise. formalizate si :.::
rS elpzrqmJel lrms €eNec€ l(srndn6 'g) elezleruro;eu rS alezrlewrc! 'esucsaurS asrrcs ellnBer rede le3rlsy '(Ur,rV 'd) ..p+derp gmaun ecr1r1od" tS (l1nerg 'g)
..sndrul e-s eJec pc4rlod eece olse 1nlderp" 'eJzrum urr4 '(rrigluoleut eiuton) prepdoduiuro,r qurudxa eruc 'rnplels elaue8ro - ecgqnd (ropipluope) ropralnd euIAeJ
IoJ lsecv Lezercqele el ps lecuq"c else aurS i,ecrprrnf roleulrou eaufFo also effc
eclplrn[ roloturou etqreral 'g$
1,c11qnd ynrde+ ap gfe3le,tudplderp uJ EraJIp c1ppf InFIecIqo eiuuuodrur 15 plog eclplrnf InFIecIqoe uaBa1 otluo) edua,r:elur o BeAB ruelnd e?Jerrunlno Elin1llsuoc rS yeuoli
-n1rlsuoc Freorqo e4urp uiuere;rp e5a are3 6(euqnc) cptmf FImIqo e]se eC
'ecrprmfro1 1ai;o; u eJuolEc
-seJcsep ueurpJo uJ ugruoJ puoriqrlsuoc rnlqdarp elz eleuuoJ emo^zt eluel-rodun rcru elec feraumug ',psndnsard ErrrJou '?pluerrlepurg Elruou EI IEug rqecnp ,\Iser8al sJer[ ]sece rS 'eps nigltpqe^ Iqueu?plrnJ Jol Inpu-eJ E[ elnfl]suocerec 'e1a1p ap grc13er rSpsul ee lsoJ e ErrrJn rrrp EIeNace eereetx'n?s Fpu-€J EI
ielseace adqzealuauepunJ es orruou e{e reun uuoJuoc E}eaJc a}se eJec euuourerm eelelrprlu1 ("') eclpymf eleuuou EU€ es epun e[e1e ep rqumu ilrmuerm-r1ulp qlEIIuoJ elqJEJeI nes gptuzrd o 'esndetdns efete eqnur I€Iu nc nIoUIpeun rc 'yaAru tSelecu el eleol eleseld ecrprml eru:ou ep tuelsls un else nu pctptmleeurpJo" gc €rrrJge 'ry1n1datp o ptnd Dutu)oq ?s ?eJEJcnl u1 'uasye;1 sueg
'puotinl4suoc lderp ep IEIITToJ Jo^zInu nes pluyzerder elrlceloc ep{uea.uoc rS gp8elep etieyst8el 'tnlnlueurzpz6JoleJorr€C ep emuo{curg rS erezue8ro ap eleluetuep8er 'mpure^ng elIJgJ
-g1oq '(eumlnc) crprml Inrecrqo pcep rieluerun8re ]euoriutlsuoc tnlnldeJp ele
elerruoJ JoleJuolzr EeJecgrluepl e1 epfe ou gs gJns.tu uJ IIJeIJo ?nop elsaoe ep
luoc pu-eurj 'elel€ls urapd lIJpllcJoxe rS uremiuaru 'rugmelsut psecord u1 rede
ec epluerrrupuru eluroos gieler ezalueurelSer gs eJeo acptml euuou putiuoc
?s ernqe4 'sn1d u1 'er€c rS e,r4eluezerder acrlqnd epiglrrolnu ap eleldope lrmseJeo elrpuilou elelop rerunu ugruoJ leuoriqrlsuoc rnlnlderp ele eJEo^zI luns'ntdrcurrd u1 'puolinrlrsuoc lderp ep eJeo^z luns tnpldarp elaJuo^zt aleol nN
eepuuoJ ele,rS eleuepru elereo/\zr a4urp eiuere;lp aNe ere3 ;1derp ep rcizt ?ulueesuJ eO
leuorinlpsuoc tnlnlderp eleruo.lzl'y$
'(erec11de ug esnd g e n4ued euuou aUE
ep eroleu ne nu emc) p4col\utau a$oc11do nc puo$n4qsuoc 1da.rp ap aur.tou (qrS '(1derp ep rrnrrrer rolp puguri.rede nBs puo{.q4suoc lderp
ap euuou Jo{E Inrpeuuelul rurd eoeJ es ro1 eerecqde mr 'nldrcurrd ap uglueuelSerpuudnc ec euuou alece) pilco1[tut a$oc11do nc puofin4lsuoc Tdatp
_ap awou (e
t.rocg[tso73'3
uotuot 1ouo iln14 suo c pldaLq
ericury mp earepuadms ia$r-euodnlqsuorau BeJBIPIf,Tp :1u
?cq'dep rrnurer elIE E Bargde tod
iannrirct
-ncrged elaun gluzard a1@' aun 1 j cuo s' a !1zods -ry Vz
'tps:'xal rrinl4sul ro{m ap gi1ryaole rrqlueruey8er g8u-21 ad ?qr
-ne1sq psecord u rede rc appreua8 plmpuoc ap pEar ap
-roder 1u lcerqns ap eerull1ef,
eprm{euuog rS eleprged'ppu-ncrued elsec" ep luoJ puuln
ep eelulrlrlc" u1 rn+de cplelcerqns elsec? JEr 'npzluuza:t-fep aU eun€eplolul alsa JlJer
?elsec?'leuorinl4suoc ldarpl,ungodur Jo$3I
ali?t1un l,puorinl4suoc rda4
'puorinrosr:
1,nu nES puo{nlpsuoo rrr8el p1x4 14 asuudnc alaur
Inlcorqo epe oJEJ 6lzuodnrpsu
alBuoruup
plderp +ernlxetvx g sreod-qpsuoc rnplderp IE lletrq
r
ra8re,tnq ecrm?I I 1rotme11 :
ale1rpm1d o erdsep qnrsrp ru
4 12 teme de Drept constitulional
coordonate in aqa fel incdt formeazd o ordine juridica comparatS, intr-o teorie clasicd
ce ii aparline lui Hans Kelsen, cu o piramidd. Diversitatea de norme ce reztltd i7
bucur6, poate, pe iniliat, dar ridicd probleme legate de accesibilitate infafp,,legii" (insens larg) pentru cet5leanul de rAnd (in 2019, in RomAni4 sunt in vigoare 8.920 de
legi, 1.116 ordonanle qi2.429 ordonanle de urgenlE).
Ierarhia normelor : in funclie de relalia existent5 intre autoritdlile publice, care
decurge din gradul lor de ,,intimitate" cu suveranitatea, forla juridici a nonnelor pe
care acestea le edicteazl corespunde imaginii sugerate de Hans Kelsen: ,,Ordineajuridici este o piramidd formatf, dintr-un anumit num[r de etaje sau paliere de normejuridice", in vArful cireia se afl6 Constitufia, care stabileqte regulile de redactare a
legii, qi care se impune, la rdndul sdu, asupra celorlalte norne juridice, acestea
putdnd fi adoptate numai in baza legii qi in limitele prevdztfie de lege, pentru aproduce efecte juridice. Legdtura de dependen
atSesdq ilue}srxeur epe lrlcedseJ ArlerrrJou plce 'crprml puralsrs u1 roleiuuuopro e
eJecnpo4ul ep eltrirpuoc efeqydepug nu Frrre./\nD eJEc uJ lnzlzx u!:'xe ep) eiue1sxeurelsa ecrprml roleurou e eJEprI€A ep roprngodeJ ruqolgcul eeunricueg 'EJeorJeJur
Erlrrou nc godur ug pmouedns euuou purl;t eo ,ulexr8g ESIJcsep else euilou olle Iaun
I€ e1el1pllel ep 1Lr.rlotu glqzerdar eJeo Erruou 6 'greouedns psms o-Iurp punordgs ernqeq ?ruou eJEceU Ereryc Irupec ur 'euuou ep errpuJer o else clplJnf uelsrsecFo rS re ?JuorJexo ESJns o-JIrrp 'ues1e; srreH rnl lnulod 'eut,toJd actptml reu[ou€el€l1plle1 'urole8qqo ec elnuri eg ps riglrrope relece aleurpro rer 'eleluolnu .lrrunuuo ep q1ep aU .s €e ec Jesecou alse 'euoleSllqo IS Cclplmf aU gs ?IIrJou o Ec n4ued
aarprrnl rolerrrJou BelsIprIBA <
'eruelut Jolelruou Irup€c utp eq:erat (7rS runcerd'pure1u1 €eurpJo uJ
oleeJc elec rS gpuorieuelur uourpJo uJ eleeJc. eleuuou e4uJ e{IIqE}s aymgoder (1
a p r i a p 1 r w olu o c a p' a p, p ! t D
^ a p : esilo.-T,T' ffffi##'ffi ll i J#' ::r#ff
eleuuou er1r{ e}E}rJoud ep 11fe1er ro1sece Inua}srs gytzetdat Jolett rou urqJeJel'elelp nJ goder u1 aplutol"td Bp EA es rl euuou Jouumuv 'gfcpe4uoc urlJelureuuou ep ruo8epc eleUJeJIp e4uJ eJec uI Inluetuoru ug emde ltryz\Imnr eurelqoJd
'luelsuoc purg Elsam 'eruJou ep piBJ Jolrzrlrpu € eJeuop-Joqns ep ppe-6 ap plereue8 e+se nu Joleuuou eeteztqmtet 'eJeuun urJd 'rnln1uls e
E^rJrcJeoc ei:og uud oermdrur es poep 'e.nu11depug el osnpe pulg 'EclpFm[gj-rogr rSeaece
rzrnrpur ep EieJ ne rS n.top?rlqo iuns (psms ep luara3rpur) eclpgnf elolluou el"oJ
ecrpunI JoloruJouu arroleSorap 16 garlzSorqu uirog gS ealulrruroJuoc 6ualulrplle1 '9S
'OtOZeuqureldas lzulp ZL9 'ru lo'ru'II0ZlrSg'.tu ))O) Im-T1guud pprcesuoc earelerdrelul uJ ellqscgde e1u8e1 Jololxal eeplrluuoriqrlsuoc BcUrJeA
eleod renrgruog e gpuoriq4suoC eegnC rep '(rr8al InseJelu uI almsmoer) a1lm-119rrcs BSerolpcepnl ep_ergloq e1elrTeuoliqpsuoc ep mFlo4uoc I" lcerqo Inlllsuoc1od nu 'leJNV 'tn1nro1mr8e1 eleiuerec predoce lruopcepnl'(,,qp1druocul nes gJEIceu
else 'epezrerd nu ua8al Ec Arloru ed ecepnl gs ezryer eleod nu rorycepnl unlclN"'pprtc pmpacord ep poC 1nou ulp g 'uE) epldarp ep eru8euep o eIAe e ru1ued
'rt71zec eleun uI 'rS rou gienls elgzceldepe o ?a3e1 gnelatdnlan 1e :rnplderp gier,r ep
lruolpcepnl'ruuoricury nldrurs un ep eJrqesoep erdg 'gql^r.lr-1re; 11mu 'urind 1ec 'nesduqr r{ Eleuopu€q€ 1sog e 'psug 'eepr glseacy 'ezeetc o ?s }EUIIq€ e}se nu lruo}Ecepnt'gctpunf erurou ucqde € el ezelrrurl es ?s rcep ernqe4 (rugrunse ol ru emc ed elaluau-ele8rm Ims amc ele1tlcexo nc ruelSeouno ?s ?Jq] elelercos uI I?4 ure 1n1ruo1pcapnl
e gyeuosrad erurdo o-4u1 erruoJsrru4 Jp-s ele poecl 'rr8e1 1e ]oexe Iqxe] 1ecep eAecUE
Elepolc1u aU nu qs pcur esca:d ep lgle-4ul eg ps ernqerl qSerolpcapni eyr-ergloq gceflngpe erec 'nernbseluohtr Inl tprglod '.,lnlderp eunds emc em?" -,,lol BI ap salore{sa1 acuouord rnb eqcnoq u1") 1ruo1gcapn1 'ec11qnd ropigluope JEop aquncur gs mqeDre (1derp ep) ereoperc eerelnd:ln llohtr'eluepecerd eleuuou eppiEJ lcuBSIp ppsuld
uowo.t louo iln14suo c plda.tq
ernqerl arec a{zttlts ldarp ap
utp a8rncep amc'niuaprudst
nrircrexe uI mpruelng Prs[tr:z eJucurporu ep zflcpralut :p
Ic1plml rrrolce EBIIqo arer t_Epc epu4erd ruelnd ntr' nes arr
Fqzlllln Ieun IE rS mpdunrS 'ppzrpuuoJeu Elruou ap E!
rue^nc eP alrJgJE?oq rs aIaIIEIp 1ce 'eeBe1 lePuotfuu lamr(xlnc azeuorice ps auedom3 mmtrS g11 erquraur eletuls Jrsor q'(gnCJ 882'U€) ueadoma 1mr
-euJelur ldarp ap alJetqns an
erec urrd) gleuorieuralur ururty 'ye) emtr- ec gplalord urapdnp '1uns elEZIIeIIuoJ alauu(
'GZZ'd '0002 -u"s
ecnp ,trse;3al sreu $ace tS e6elelp ep gp1flat ISpsuI so tso:
PzeelueueprmJ es euuou alg'Eplueru"purg ee8al u1p prpz;pldope erec epjpluolnz eJlul i
?rqmrel ',.ec1pynf eleurou Ele ru1uad) gleruJoJ erqJEJaI o mrc 'le.\ru rSelecu EI a1zol elesulr'All"Jlsrunupe mlruolgoapnl r
Ie Io4uoc un rS leuoriuqsutppuoricnzs else EllnzeJ aree n:lued'e8el ap alnzErrard
eelsec? 'acrprmf euuou Jrp[-? aJqJEpaJ ap epln8ar 4sr[ceruJou ep ererpd nes e[iata ap
eeurprg" :uesle) suBH ep e1
ed :oleuuou "
Eclplrni siroJ lerzc 'ecrlqnd epiplrropu aau.r
ep 026'8 areo8ln uI luns ?rnug) ,,rr8e1" e1e1q alz1rlrqrsalr
IJ qllnzal ec euuou ap Earsu!
Ecrs"lc erJoe] o-4rn lrzreduo
6 12 teme de DrePt conslitulional
legea de abilitare in cazul ordonanlelor simple; ordonanta simpld intervine in dome-
niul legii organice; ordonanlei de urgen!5 ii lipse;te motivarea urgenlei etc.).
Criterii de validitate qi eficienfi a normei juridice: legalitalea (pentru afi. generald
gi permanent6, norma trebuie si aibd un rol determinant intr-un ansamblu unitar de
reguli), eficacitatea (norma juridicd trebuie sd intervind asupra raporturilor sociale pe
baza tnor valori ralionalizaloare ale vielii practice gi realizbrii unor obiective
fundamentale necesa.re in procesul schimbbrii, iar nu in virhrtea unor valori abstracte)
qi legitimitatea (exigenlaasigurdrii drepturilor qi libertdfilor fundamentale ale omului
qi posibilitatea unei proteclii sociale a cetdlenilor, fEri excepfii).
F Conformitatea normelor juridiceRaporturile de conformitate sunt posterioare celor de validitate: doar o norm6
validd poate fi sau nu conformd. Conformitatea unei norne inferioare cu o normd
superioard presupune ca prescriplia acesteia sd nu fie contrar[ prescripliei normei
superioare. Altfel spus, o normd validd va fi aplicatE numai dacd conlinutul sdu este
conform cu nonna superioard.Cu alte cuvinte, ceea ce ,,ordon6" norna inferioari trebuie sf, fie o consecinld
logic posibilS a normei superioare. Dacd norma constitulionald de la att. 22 dinConstitulia Romdniei prevede cd ,,pedeapsa cu moartea este interzisi", o eventualinormd legalS ,,poporul romAn suveran poate reintroduce pedeapsa cu moartea dacdlareferendum voteazdpentru aceastapeste 90% dintre cetdlenii cu drept de vot", normiinferioar[, ar avea evident un conlinut contrar conlinutului normei superioare, pentru
cd regula logici de derivare fiilizatd,nu este valid6. Necontradictorialitatea sistemului
pe aceeaqi treaptda ierarhiei nu mai este o reguld de validitate, ci de conformitate.
) For{a abrogativl qi derogatorie a normelor juridiceIerarhia normativ6 se pdstreazb Ei in cadrul raporturilor de retragere a validitllii
normelor juridice. Dreptul igi reglementeazd. nu doar propria producere, ci gi propria
distrugere (Louis Favoreu).Abrogarea este procedeul prin care o lege iqi inceteazd efectele datorit5 unui act
legislativ posterior qi contrar ei, in timp ce derogarea este procedeul prin care se insti-
tuie anumite excep,tii de la o lege existent[. Abrogarea duce la scoaterea din vigoare a
unei legi sau a unei parli din lege (deci excluderea sa din dreptul pozitiv; repunerea ei
in vigoare ar presupune parcurgerea din nou a intregii proceduri legislative), iar dero-
garcaface calegea sau dispozilii ale acesteia sd devini inaplicabile pentru anumite
categorii de subiecte (legea nefiind scoas[ din vigoare, dacf, se inldturi exceplia, se
va aplica norma general6).
in virhrtea principiului paralelismului competenlelor qi formelor, o normd nu
poate fi scoasd din vigoare decAt de cdtre organul care a edictat-o Ei numai printr-un
act emis in aceeasi formd (o lege adoptati de Parlament nu poate fi abrogatd decAt totprintr-o lege sau prin Constitu,tie, ori printr-un tratat contrar ei); principiul paralelis-
mului nu funclioneazL, ins5, Ei in cazul delegdrii legislative (o lege poate fi abrogatd
qi printr-o ordonanld de guvem, dar temeiul abroglrii nu il constituie actul abrogatdr,
ci legea de abilitare care poartd abrogarea virtuaE a dispoziliilor legale existente qi
fald de care ordonanla este un act de executare).
Tot in cadrul raporturilor .
o a doua regulf,: norma sup3lpoate abroga o hotf,rAre a Gfo4ei derogatorii se mai pu:.nivel al ierarhiei. dar cu S::aceste rapofiuri esle cd re-.generala nu derogd de la reS,-
speciale nu ii afecteazd r alicla care derogf, nu afecteaza r
ei in cazul particular regleme:
$7. Controlul respectar
Ierarhizarea normelor esi:de drept. Esenlial este ca ac<
ierarhiei normative trebuie(Dani ;or. 2018, p. 293').
$8. Locul dreptului coristorici asupra dreptului ,
- Ce loc ocup5 drepr*argumentare. lineti .',
relatiilor sociale resle:guvemanlilor der ine ;:
Cdnd ierarhia normatir a e::,de constitutionalitate se ada-
'1deJp eurlep JollirrerrJelnAeiuro,r erec uud acrpunl JolarruoJ ?eJEolEA rS eplueuey8er eyercos roprielereiuegodun :ap{uase e}cedsu gnop urind Iec ep luoc {auyi 'arelueum8reuI acseu-uuor tnplderp FrueNrs u1 puoriq4suoc plderp qdnco co1 e3
Iuuorinllsuoc Inlnldarp urdnsu ErlroN!err.urd EilnrS '1n1n1darp Inualsls ug lzuorinlqsuoc rnlnlderp 1nao1 'g$
' (tAZ' d' g1g7' "ro I rupq\ra ruppedsal IE Io4uoo ap dlt un pprmdseroc rI ?s ernqe4 o,/rrl€uuou IelqJEJeIe elderl IeJEceU 'JEpeSy 'glelcedser eU ps erqJeJer glseeou ?c else 1e$uasg 'lderp ep
lels mtm efuezerd uI g e nrluad e{rpuoc grm-rd o Jeop o}se Joleuuou eeteztqm:el
oarlururou Iolqrurol grgpedser 1n1or1uo3 '4$
'lerceds lelueuay8er repcrged 1um r4 re
IIJEoIId" ee1z11lqrsod Eulu{Ie rpop rc 'ereruud Ee}e}rpI€A pzeqnaJe nu pSorep erec elep epraue? l3e1 rerm g:eoualsod glerceds e8el g ?alEIprTEA EzaelteJe rg nu alurcedst3e1 term preouelsod gleraue8 e8el o 'lsglsy 'glerceds ep8er e1 ep pSorep nu glereue8eln8er rep 'glereue8 eln8ar e1 ap pSorep pprceds ep8er Ec else rmgoder e1sace
pzeeure,rrn8 erzc uiue8rxg 'elelrleJoua8 ep e1ue3:rp epe.6 nc J?p 'rerqJ€Jer Ip IoAIutsulece ed aleqrs epe or1ulp roymgodzr F+€c u1 rS eund reru es ruoleSorep rafio3.
€ulalqoJd '(e8e1 o eSorqe epod eriqrlsuo3 lrnlnure^nC p ergrglor{ o eSorqe aleode8al o) -Emolreyrr euuou e8orqe eleod arqrerer ug pruouedns €uuou :gp?er Enop E orS g1sa;rueru as ecrpunlropTn8er I1i?llpllp^ e alefle4;u ep royrqroder Irupec uI lol
uouto,t louo rint4 s uo c ylda,tq
rS elualstxe a1e8e1 rolttitzt;='ro1u3o;qe Iruoe etnlllsuol . .
ppSorqz g aleod e8al o):r:-.-srlepred lnrdrcur.rd :(13 rE----
1o1 igcep pleSorqe g ateod : '.un-rlur.rd reunu rS o-terllF: .
nu ptuJou o 'JolaLruo-l Ii -
es 'eridecxa Eluptul as El:: .
alrunue nJtuad altqerrldr.. ,
-oJep J€r '(a,r.r1e1sr8a1 llnp: r,r-ra ea.laundel :.rrlrzod lntJ;-: -e areoBrn urp EeJelEoJS Pl :r::-rlsur es aru r utrd Inap.Jo-- ;.13€ tnun 91rro1"p alelJala ?j.:
eudord tS tc 'aracnpoid el.j:--.
IIiCtlPIten e are8erler !P it- -
aJrpr.l
'eleltu.loJuoJ ap IJ 'a]E-.:
tnlnuels rs ?e13ltlPIroll I pE j_ -
n4ued'a:Botredns Ie![rLru .: '
quuou '..1o4, ap ldarp nr ll.:.=P[ qJPp BauEouI nr esdcrp.-:
Plenlua^e o 'r.Esrzrelur :1s; .
uw zz 'ue el eP Eleuou:- .:
pfurcesuoc o ag ES arnq:-: '=
else nES lnlnutiuoc EJEp .z---reuuou tedducsard QJEJi'-t- iErruou o nc eJEoueJul :-, 1.
Erurou o ffiop :elE1rpllE .' ::
( i.-:: ltnlnruo ele elelueurPpurr -,-'
(alcerlsqz rJolul loun E:-:..-.eArlcerqo Joun rUEZI[E;- :
ed aletcos loplnuodel :::- --
ap rBlrr.m nlqtrrEsuE un--.-. .
plereua8 g e n4uad) D?:i. ..'('c1e raiua8rn ::--:
-e{uop ul eul,t-ralur qldi;.. ..
'reiueprudsrml r'rsnlcur 'rarq.ruJar p reqed rru-Eceg g8nepe as aleqleuo{r4l}suoc ep
Inlor1uoc 'etiqpsuo3 e1 emgode: uud lcerrp g1epIIEA else p^q"Iruou EIqmreI pug3
e^rlErruou 3^r}€4srurupE 313v
e,^,Ileuilou e,\rlEJlsrurupuroletoe rriglqe8el Florluo JISET
ro16e1 Iliprleuo riue^uoo [nlorluo3e[?uor]E[re]ul e]ElBrJ
rolelelu4 lliplgeuoliqrlsuoc 1nlo4uo Jro1l3e1 giplgeuoliqqsuoc InloJluo3erinltlsuo3
(e pqrnz r,ta:au aleuofnlr1suoo euuou'racrqo ap) alzuorinlrlsuoc-erdns eruJoNl
aJIqJBrar gigllrorradnsgrplcedsar lueraJB InloJluoJE^llururou EIqJBJaI
l2 teme de Drept constitulional
Ce infelegem prin regula conformitdlii gi care sunt principalele consecinle ale
acesteia?
Analiza[i cele patru tipuri de influenle identificate de profesorul LouisFavoreu care au ficut c4 inprezent, dreptul constitulional sd se prezinte sub o
noud infdfi;are:o desacralizarealegi|'o expansiunea constitulionalismului ca filosofie politicS;. dem oltarea lard precedent a ideologiei drepturilor omului ;
. aparitia qi rdspdndirea justiliei constitulionale.
Prezentali principalele distinclii dintre dreptul public Ei cel privat folosindu-vdde criteriul organic, formal Ei material. Existd subdiviziuni gi in cadrul drep-
tului public?
Stabiliti dacd urmdtoarele trisdturi sunt caracteristice raporturilor de dreptpublic sau de drept privat:. unul dintre subiectele raporfului este statul;. egalitatea subiectelor raporhrlui;o obligatiile pirlilor sd decurgi expres din lege;o fiecare subiect urmdreste un interes personal;o se urmdreqte interesul general. subiectele sunt investite cu autoritatea statului;e raporluri de subordonare intre p[rfi;o efecte erga omnes;o efecte inter alia;. una dintre p6r!i are dreptul s[ impund conlinutul raportului qi sd oblige
cealalti parte, prin constrAngere, sd-;i indeplineascd obligalia;. oricare parte poate pune capit raportului;. subiectele raportului pot fi persoane particulare;. inegalitatea pd(ilor (Cristian lonescu,2012, pp.77'23).
Care sunt tipurile de constitulii prezentate de Aristotel in Politica? Cumformuleaz6 el principiul separdrii puterilor in stat?
Explicali conceptele de suveranitate (superanitas) qi imperium.
Prezentali contribulia Angliei la dreptul constitulional clasic. Ce aduc nou
Magna Carta, Petilion of Rights ;i Bill of Rights2 C6nd apare prima constituliescrisS? Ce rol a jucat Franla in aparilia Constituliei moderne? C6nd apare
prima Constitufie sistematicd a RomAniei? Se pot aminti ;i alte acte cu valoareconstitulionale anterioare acesteia?
intreblri-grilI
1. Prin izvosre materislea. totalitatea conditiilor ',
ventia legiuilorului 5i apanri:b. totalitatea formelor de
sau recunoastere a normelor.,c. totalitatea izvoarelor .-.
cel al confinutului normatir .d. rispunsul la intrebarea:
mentului social.
2. Izvoareleformale ale dra. sub o formi piramidal.
imaginii inchipuite de Harrs ]rb. ierarhizare in care pe r:,
rent dasd aceasta este scrisd s,
c. si se impune ca nornl3rioare ca fona juridica. si nL. .
d. care absolutizeazi. pe ;:cu Constitutia.
3. in caz de neconcordarfundamentale ale omului. Iaprioritate:
a. reglementarile internatic,b. dreptul intern:c. reglementirile internari c
inteme conlin dispozilii mai rid. decizia Currii Constirur.
litate asupra respectivei re-eler:
4. Cutuma constitutionalscrisl ?
a. da. chiar si atunci cAnd c
b. da, dar numai dacd nu ccc. da, dar numai dacf, exist:d. nu.
5. Obiceiul juridic (cutuma. se confunda cu constiturib. in materie constitutioni
izvoarelor scrise qi, mai ales. d
ireriqrlsuo3 urizurerdns ep 'seyz pur'1i oslJcs JoleJuolzr?eJeJcesuoc ep Bs ealplrllqucqde uJ IEIuI else 'ppuorinlpsuoc elJeleur uJ 'q
lpmnunlnc etiqqsuoc nc Epuruuoo es 'e
:(uurnlnc) rlplrnl InIerIqO 'S
'nu'p:ruonl lseJe plruued ?s eJ€c luuo{q4suoc }xa} rm pl.srxe gcep I€umu rep 'ep 'c
ltafnlpsuo3 eluape,rerd eczE.quoo nu EcEp I?Iunu JEp tp 'q
Ire[q4suo3 epepe,rerd extm,Duox pu-m Icunp rS rerqc ?p'eeEsrJJs
arinlrlsuo3 o glsrxe pugc rJunls gS ulqxa eleod quuo{n1rlsuor Burnln3 ',
' eleuo{eurelut uglueuelSer ter.tlcedser erdnse eplg-euoliqtlsuoc ep mFlo4uoc Inrpec ul gpiunuord epuotirypsuo3 nim3 EIzIcap 'p
ielqero,re3r reu nizodsgp tuiuoc eruelurep8el nes Elin1usuoC eruo uI mpzm uridacxa nc 'epuorieureltn ellJ-eluerue18erc
irualur lnlderp 'q
iepuorfeurelur epgluauelSere:alulrrorrd
nB/eJB 'ure1u1 pldarp 15 'egud else urugrtroll aJBJ u1 '1n1nruo eJc elulueuupunJegrnlde-rp u1 areolpqrd eleleluJl rS alaleud arlug eiuuproJuooeu ep zue uI'€
'?pnlqsuoc ncgldee;4 tSzeecz ad o-pu-emd'rr8a1 uerepd'zexrmtl lapour ed'gzr,azqnlosqu oJEc'pIre plurds rS erelg nc arroJuoc uepe,Lerd rycep guriuoc nu ps 'pc1p1mf gfio; eo eJeorJ
-eJur luns rr eJec rS 'erinll1suoC lgcep eleqe 'acrpunl eleru:ou uc eundrur es rS 'c
igreruml.nc n€s ?srJcs else elsuece go"p lueJ-aJlpq 'Elinlqsuo3 gzeeuotirzod es sns ep ruru eeo eldeel ed erec uJ aJBZIqJ€JeI 'q
luesley sueH ep elmdrqcug rrur8erur
rruoJuoo '1derp ep rurpJo e alda4 u1 ericn4suoc ep nes gppruund ErruoJ o qns '€
:eJE4qJ"Je! EIrunuB o JsounJ luuolinlpsuor ppldarp e1e a1outtota1atoouzJ'Z
'lercos mlnluelu-euoduoc nrplueruelSeJ €ele1rsecou elSprozrzr eprm ep :eeJeqe4ul ey psundsqrp
ilezrletm rnlnlce IB ^rleuuou
rnynlnuriuoc 1e 1ecrS aluelrure li?rponu IE Iec :rrJeIJc pnop Wqq ne eJeo JoleJBoAzI Ee1erT€lol'o
ipls e4pc ap ecrprmlroleuuou e erelSeouncer nes
eJrnlrlsut ep elfp1tTepour gclpe 'mplderp e ereurudxa ep JolarruoJ €e1ellplol 'q
iecrprml reuuou utiuede tS tnyruolrnt3el etiue,t-Jelul Euruuelep eJEc ecr111od rS ecrurouoce-leroos rrier,r rolli1puoo ualelllelol 'e
:rue8alaiug rnplderp elr aplarDut arDo^z! ulrA 'I
qgr?-rrqqarlul
w tu o.r louo t in74 s uo c 1n1da -rq
eJeopn nc elce a1p * pqtur rarede pu.e3 eeruepou ra{mperinl4suoc eurud erede pugf, anou cnp€ eC 'olselr poliog
'wrutilutF(tt
amJ Loztltlod. r4 IslotslJv !'(ez-rrd
:aI
leriz?11qogcsc4a8rlqo gs rS mlnuoder punud
lda:p ep roprnuodzr ,JFslral
-derp prpec u1 rS nmgllpquEl-npursoloJ pnud 1ac IS rllqn
impuo rop-u
lcprlod:
o qns elurzeJd es ps puodrunssmo'I Inrose;ord ap JrEJgIr
ep eiurcesuoc alapdrcqud rm
6
10 12 leme de DrePl constitulional
c. este recunoscut caizvor al dreptului in general, prin art. 44 din Constitulie, care
il nominalize azL pintre iwoarele dreptului privat;d. in materie constitulionald, nu existd posibilitatea impunerii sale, intrucdt nu ar
putea indeplini condiliile cerute pentru consacrarea unui obicei juridic (repetare4
constan!4 dttr ata. opinio j uri s).
6. tn cadrul raporturilor de retragere a validitl{ii normelor juridice, dero-garea2
a. reprezintl procedeul prin care o lege iEi inceteazd efectele datoritd adoptdrii
unui act legislativ posterior gi contrar ei;b. reprezintd procedeul prin care se instituie anumite exceplii de la o lege exis-
tenti;c. produce efecte mult mai reduse decAt abrogarea;
d. are ca efect acela cd, legea sau unele dispozilii ale legii devin inaplicabilepentru anumite categorii de subiecte.
7. Abrogarea (procedeul prin care o normi juridicl iqi inceteazi efectele
datoriti adoptlrii unui act legislativ posterior;i contrar ei):a. poate interveni direct, prin identificarea in aminunt de cdtre organul abrogator
a prevederilor anterioare abrogate;b. poate interveni indirect, atunci cdnd organul abrogator precizeazd generic
faptul c[ dispoziliile contrare legii se abrog6;
c. poate interveni tacit, prin adoptarea de cdtre organul abrogator al unei nornecontrare celei existente;
d. intervine ori de cAte ori un act normativ de abrogarelabrogativ emand de laacela;i organ sau de la un organ inferior sau superior celui pe care il abrog6.
8. Validitatea normei juridice:a. este legatf, de modul producerii normelor juridice;b. atunci cAnd este incdlcatd., duce la sancliunea inexistenlei actului normativ
respectiv;c. presupune un raport material, de confinut, qi se referd la fapful cd norma infe-
rioar6 are un conlinut care derivd din cel al normei superioare;d. este un raport anterior celui de conformitate: doar o normi validl poate fi sau
nu conformi.
9. ITvoaruleformalc ale Dreptului constitufional cunosc urmitoarea ierarhimre:a. Constituli4 actele cu caracter obligatoriu ale UE, legile, cutumq hotSrArile
Parlamentului, j urisprudenla;b. actele cu caracter obligatoriu ale UE, Constitu{i4 legile, cutuma, hothrArile
Parlamentului, j urisprudenia;c. Constitulia, actele cu caracter obligatoriu ale I-JE, hotdrArile Parlamentului qi
ordonanlele Guvemului, legile, cutuma, jurisprudenta;
d. actele cu caracter obligatoriu ale UE, Constitulia, hot5r6rile Parlamentului gi
ordonanlele Guvemului, legile, cutuma, jurisprudenla.
10. Din examinarea disdeduc urmltoarele reguli:
a. numai tratatele ratific:'b. toate tratatele seflrna:
parte din dreptul intern:c. in cazul in care un trar:
zitii contrare Constilutiei. r='intrucAt fo(ajuridicl a rrara.-
d. prioritatea recunosc,!i:interne opereazd doar in ma:,
intreblri, teme de re
l. in caz de concurenti .multor nofine este valabil p.tata prin lege. cornentali :.normele interne pomind de .,
- lex superior derog.tr ..
- lex specialis derog.;: .
- lex poster"ior derogat .
- lex posterior getter,;i:.2. Comentati declararia ;
..Cuvdntul <jurispruden{a,, tcortst ituti e. o Iegislatie,.l ut' i, :'
3. lerarhizali izvoarele cfortajuridica a acestora si >::
4. Exista o sub-ierarhie .art. 1l din Constitulia Ror:intra in ordineajuridici inte:fost ratificate. Prin urnare. rlocul (locurile) ocupat(e) de
dreptului constitutional ron.drepturilor fundamentale a,
nr. 590/2003, M.Of. nr. 23 c.5. Care sunt consecintele :
Referate
o Dreptul constitulional.o Convertireaprecedentio Cutuma ca izvor al dre
