1 lirã sterlinã4, 848248482 Puterea ºi Opoziþia au ... · 2 / cuvântul libertãþii...

2 / cuvântul libertãþii marþi, 6 septembrie 2011actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

$1 EURO ...................... 4,2429 ............. 424291 lirã sterlinã..........................4,8482...................48482

1 dolar SUA.......................3,0025........300251 g AUR (preþ în lei) ... 182,9475 ...... 1829475

Cursul pieþei valutare din 6 septembrie 2011-anunþat de BNRVALUTA

ploaieploaieploaieploaieploaieploaieploaie marþi, 6 septembrie - max: 27°C - min: 17°CMETEO

soare

EDITOR:

S.C. “CUVÂNTUL LIBERTÃÞII” S.A.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/2271/1991; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2008

CERTIFICAT NR. 146/C/2009Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: R2303744, P.O. BOX 245-Of. Poºtal nr.1, CraiovaEmail: [email protected]

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu,

Ana-Maria Gebãilã, Alina Drãghici, Lavinia IlinaEveniment: Carmen Zuican

Politicã: Marin TurcituEconomie: Marga BulugeanÎnvãþãmânt: Carmen Rusan

Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu

Fotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Comasarea alegerilor locale cu parlamentarele, reorganizareaadmninistrativã, modificarea Constituþiei, dar ºi tãierea subvenþii-lor la cãldurã. Sunt subiectele pe care se vor purta principaleledispute Putere - Opoziþie în sesiunea parlamentarã care a începutieri. PDL începe sesiunea cu gândul la alegeri. Liderii ºi parla-mentarii PDL reuniþi, duminicã, la Parlament, au propus comasa-

rea alegerilor parlamentare cu cele locale. Democrat-liberalii maivor, însã, sã modifice o regulã a jocului. Ei propun ca alegerileparlamentare sã se desfãºoare pe sistem majoritar într-un tur.

PDL nu renunþã nici la planul de a împãrþi þara în regiuni. De altfel,Traian Bãsescu le spunea, în iunie, parlamentarilor PDL, cã îi aºteaptãsã revinã din vacanþã cu mai mult „apetit” pentru tema reorganizãrii.ªeful statului le-a mai fixat aleºilor ºi o altã prioritate: revizuirea Con-stituþiei. Proiectul, trimis de Traian Bãsescu la Parlament, se va discu-ta separat în cele douã Camere. ªi ministrul de Externe are prioritateasa. Teodor Baconschi vrea sã depunã în Parlament legea votului princorespondenþã. ªi, cum se apropie alegerile, nu lipsesc nici legile po-puliste. Puterea ºi Opoziþia se bat, de altfel, în iniþiative cu acelaºiconþinut, cum ar fi reducerea numãrului de parlamentari la maximum300. PDL a mai pregãtit, printre altele, legea confiscãrii averilor.

La rândul sãu, PSD vrea sancþionarea migraþiei politice cu pierdereamandatului de parlamentar ºi, deja, e gata cu o primã moþiune de cenzu-rã, simplã, care a ºi fost depusã ieri, la Camera Deputaþilor. Documentulvizeazã tãierea subvenþiilor pentru gigacalorie. Deºi ºtie cã moþiunea nuare ºanse sã fie adoptatã, liderul PSD, Victor Ponta, susþine cã este„absolut necesar ca o mãsurã atât de durã ºi greºitã, care va afecta unmilion de familii din clasa medie, care va afecta populaþia urbanã dinoraºele mari ºi medii, sã fie dezbãtutã foarte serios în Parlament, iar USLsã-ºi poatã prezenta soluþiile la aceste probleme”. Pânã la dezbatereamoþiunii, parlamentarii USL pun tunurile pe ministrul Muncii. SebastianLãzãroiu vine astãzi la Comisia de muncã a Camerei Deputaþilor, pentrurestricþiile impuse de Spania românilor pe piaþa muncii.

Puterea ºi Opoziþia au prioritãþi diferitePuterea ºi Opoziþia au prioritãþi diferitePuterea ºi Opoziþia au prioritãþi diferitePuterea ºi Opoziþia au prioritãþi diferitePuterea ºi Opoziþia au prioritãþi diferiteîn actuala sesiune parlamentarãîn actuala sesiune parlamentarãîn actuala sesiune parlamentarãîn actuala sesiune parlamentarãîn actuala sesiune parlamentarã

Coaliþia de guvernare a cãzut deacord asupra comasãrii alegerilor

Partidele din arcul guvernamen-tal au cãzut de acord, ieri diminea-þã, asupra comasãrii alegerilorlocale cu cele parlamentare, pentruaceastã propunere existând „con-sens total”. Varianta adoptatã esteamânarea pânã în toamna anului2012 a alegerilor locale, însã nu s-a stabilit o datã pentru organizareaacestora, potrivit unor surse dincoaliþia majoritarã. Sursele citateau mai arãtat cã la nivelul coaliþieiurmeazã sã fie elaborate o nouãlege privind alegerile parlamentareºi locale ºi una de modificare alegii privind statutul aleºilor locali.Partidele din arcul guvernamentalnu au discutat ºi varianta de sistemde vot care ar putea fi aplicatã îneventualitatea comasãrii alegerilor.Înfiinþarea ministerului pentrufonduri UE va trece prin Parlament

Coaliþia de guvernare a stabilit,ieri, înfiinþarea unei funcþii deministru pentru coordonareaabsorbþiei fondurilor europene, careurmeazã sã fie supusã votuluiParlamentului pânã la finalul luniiseptembrie, a declarat liderulgrupului senatorial al UDMR,Fekete-Szabo Andras Levente:„Am decis cã se va face acestminister. Va avea rol de coordonarea fondurilor europene, dar nu vor filuate fondurile de la ministere.Obligatoriu, va trebui trecut prinParlament, pentru cã schimbãstructura Guvernului. Chestiuneava fi tranºatã pânã pe 20, 20 ºiceva septembrie”. El a subliniat cãnu s-a fãcut vreo nominalizare deministru, însã a menþionat cãviitorul demnitar va fi, cel maiprobabil, o persoanã neafiliatãpolitic, dar care are o relaþie bunãcu liderii de la Bruxelles.

Într-un interviu acordat pentru„Evz.ro” liberalul Ludovic Orbanatacã, din nou, problema relaþieidintre USL ºi Dan Voiculescu, înurma hotãrârii judecãtoreºti princare acesta din urmã a fost decla-rat definitiv „colaborator al secu-ritãþii”: „N-am vorbit? N-am datdeclaraþii publice? N-am spus cãVoiculescu trebuie sã se retragã dintoate funcþiile publice pe care le areºi sã nu mai aibã nici o legãturã cuasta? Pe Mona Muscã am dat-oafarã, înainte de a se demonstracã…dar ea avea hotãrâre judecã-toreascã definitivã ºi irevocabilã.Dar, ºtiþi cum e, Mona Muscã nu

avea un trust de televiziune”. Ati-tudinea lui Voiculescu este cu atâtmai greu de înþeles, spune Orban,cu cât „pânã la urmã, (n.r. - Voi-culescu) le face rãu ºi la oameni,de la Tudor Ciuhodaru, care esteun tip ok, deputatul de Iaºi, medi-cul, pânã la doamna Grapini, care,iarãºi, este o persoanã apreciatãºi cunoscutã, ºi Daniel Constan-tin, Piedone, oameni care suntapreciaþi de comunitate, le facerãu, pentru cã niciodatã aceºti oa-meni nu vor avea posibilitatea sãcreascã atâta timp cât li se puneºtampila Voiculescu pe ei, cu toa-te televiziunile lui”.

„Am spus cã V„Am spus cã V„Am spus cã V„Am spus cã V„Am spus cã Voiculescu trebuieoiculescu trebuieoiculescu trebuieoiculescu trebuieoiculescu trebuiesã se retragã din toate funcþiile”sã se retragã din toate funcþiile”sã se retragã din toate funcþiile”sã se retragã din toate funcþiile”sã se retragã din toate funcþiile”

Preºedintele PSD, Victor Pon-ta, a anunþat cã USL îi solicitã pro-curorului general al României sãfacã demersurile pentru desfiinþa-rea PDL prin instanþã, deoarece nua depus, în termenul legal, modifi-cãrile la statut: „USL va adresa oscrisoare oficialã procurorului ge-neral, doamnei Codruþa Laura Ko-vesi. Îi vom cere, în baza legii par-tidelor politice, sã aplice articolele24, 25 ºi 26: orice partid politic,chiar dacã este vorba de partidulaflat la guvernare, trebuie sã res-pecte legea, aºa cum am respec-tat-o noi, cele trei partide reprezen-tate aici, USL. Nu poþi sã fii la gu-vernare ºi sã încalci legea. Artico-lele 24-26 din legea partidelor, îmifac datoria, ca jurist, sã informez- opinia publicã, dezinformatã de

USL cere procurorului generalUSL cere procurorului generalUSL cere procurorului generalUSL cere procurorului generalUSL cere procurorului generalsã demareze procedura radierii PDLsã demareze procedura radierii PDLsã demareze procedura radierii PDLsã demareze procedura radierii PDLsã demareze procedura radierii PDL

Liviu Dragnea, secretargeneral al PSD, spune cã,în 2009, reprezentanþiiformaþiunii în secþiile devot din diaspora au fost„cumpãraþi”, dar garan-teazã cã USL nu va maidormi de acum înainte:„În ceea ce priveºtereprezentanþii USL afarã(n.r. - în afara þãrii), în nicio secþie din diaspora nuse va mai întâmpla ce s-aîntâmplat în 2009. Acolo,cea mai mare parte dintre

Reprezentanþii PSD în secþiile deReprezentanþii PSD în secþiile deReprezentanþii PSD în secþiile deReprezentanþii PSD în secþiile deReprezentanþii PSD în secþiile devotare din strãinãtate, „cumpãraþi”votare din strãinãtate, „cumpãraþi”votare din strãinãtate, „cumpãraþi”votare din strãinãtate, „cumpãraþi”votare din strãinãtate, „cumpãraþi”

ei au fost cumpãraþi ºi aufost complici la ceea ce s-a întâmplat. Reprezentan-þii PSD-ului, ca sã nu maivorbesc de alt partid. Aufost cumpãraþi”. Dragneaa avertizat cã acest lucrunu se va mai întâmpla:„Nici în noaptea alegeri-lor, nici înainte de noapteaalegerilor, nici cu o lunãînainte ºi nici cu un anînainte de alegeri n-o sãdormim. Am dormit o datãºi nu mai e cazul”.

Emil Boc, un prim-ministru careori nu ºtie legea, ori a dat o expli-caþie care l-ar fi fãcut sã pice exa-menul de anul I la drept constituþi-onal. În lege se scrie foarte clar:termenul de 30 de zile este obliga-toriu, iar Ministerul Public trebuiesã ia mãsuri pentru radierea parti-dului respectiv din registrul parti-delor politice. Nu este nici o rugã-minte din partea legii, nu este nicio sugestie, ci o dispoziþie foarte cla-rã”. Viorel Rînghilescu, care se in-tituleazã preºedintele fondator alPartidului Democrat, cere în instan-þã radierea PDL din Registrul Par-tidelor politice deoarece formaþiu-nea nu a depus la Tribunalul Bu-cureºti, în termenul legal, modifi-cãrile efectuate Statutului partidu-lui la Convenþia Naþionalã din mai.

cuvântul libertãþii / 3marþi, 6 septembrie 2011 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

În acest moment, în Bãniefuncþioneazã 13 fântânipublice, amenajate în aproapetoate colþurile municipiului,însã nu peste tot apa estepotabilã. Pentru a nu existanici un risc ca populaþia sã seîmbolnãveascã, autoritãþile aumontat plãcuþe de avertizarepe care sunt inscripþionate

unul din cele douã mesaje: apãpotabilã sau apã nepotabilã.

Un prim exemplu esteciºmeaua din imediata apro-piere a Pieþei Vechi, catalogatãprintre fântânile cu apã bunãde bãut. Deºi pe postamentstã scris cu litere de-o ºchioa-pã cã apa este potabilã,craiovenii se apropie ºovãitoride acest loc. În miezul zilei,când setea dã ghes celor maimulþi, susurul ºi rãcoarea apeicare se aude curgând arîmbia, în mod normal, oricetrecãtor sã se opreascã ºi sãia o gurã de apã. Însã lucrurilenu stau chiar aºa. Speriaþi demizeria din jur, oameniipreferã sã înghitã în sec ºi sãtreacã mai departe.

Câinii fac baie la ciºmeauadin Piaþa Veche

Chiar în colþul intersecþieide la intrarea în piaþã, la doipaºi de ciºmea, o comerciantã

Deºi autoritãþile îi atenþioneazã cã se pot îmbolnãvi,Paginã realizatã de LAURA MOÞÎRLICHE ºi RADU ILICEANU

Cu toate cã arºiþa verii s-a mai do-molit, ciºmelele publice din Craiovasunt tot mai solicitate. Fie cã vor sãfacã economie la apa de la robinete,fie cã aºa s-au obiºnuit, pentru mulþi

dintre craioveni a devenit o regulã ca,de câteva ori pe sãptãmânã, sã iasãcu bidoanele la una dintre fântânileoraºului. Numai cã nu întotdeaunaalegerea este cea potrivitã.

stã sub umbrelã ºi vindelubeniþe. Vrând-nevrând, toatãvara a avut sub supraveghereºi fântâna. Recunoaºte cujumãtate de gurã cã a bãutapã, însã a vãzut cum veciniidin jur spalã covoare, cumsunt aruncate gunoaie sau,mai grav, cum câinii îºirãcoreau blana în jgheabul

ciºmelei. «Atunci când se iaapa la blocurile din jur, ecoadã pânã la colþ. Eu ambãut apã de aici, dar nu potspune cã locul e foarte curat.Dimpotrivã, sunt tot felul deresturi, oamenii îºi spalãcovoarele, nu mai vorbesc decâinii care îºi fac nevoileacolo. Chiar dacã apa ar fibunã nu îþi vine sã bei cândvezi atâta mizerie», ne-a spuscomercianta Angela Popescu.Una peste alta, în ciudainscripþiei, apa fântânii econsideratã nepotabilã ºi ecãratã cu bidoanele pentrudiverse întrebuinþãri casnice,dar nicidecum pentru a fibãutã.

„Românul beaºi din copita boului”

Sunt ºi oamenicare ignorã mizeriiledin jurul ciºmelei ºi,fãcându-ºi palmacãuº, se apleacã laþâºnitorile fântâniidin Piaþa Vechepentru a lua o gurãde apã. «Autoritãþilenoastre nu prea seocupã de fântâni, nu

vedeþi ce murdãrie este aici?Nu aºa ar trebui sã arate ofântânã din care oamenii sãbea apã! Sunt neîngrijite, darde sete nu ai ce sã faci. Seºtie, oricum, cã românul bea ºi

din copita boului atunci cândse frige de sete…», ne-a spusGeorge Bairam. Ieri, în mijlo-cul zilei, acesta nu a rezistattentaþiei ºi, printre paharele deunicã folosinþã, chiºtoacele deþigãri, hârtiile ºi bucãþi de hainerupte ºi spãlate de apã, s-arãcorit preþ de câteva secunde.Fiindcã era foarte cald, omul aluat apã cu pumnii ºi s-astropit pe faþã. «Parcã aºa ealtceva. Bine cã le avem ºi peastea», a rãsuflat uºuratcraioveanul ºi ºi-a vãzut maideparte de drum.Au fost ºi zile mai bunepentru ciºmelele craiovene

Cei mai în vârstã îºi aducaminte de anii buni ai acesteifântâni. Craioveanul MirceaGeorgescu este pensionar ºilocuieºte la câteva case deBiserica „Madona Dudu”.Cunoaºte foarte bine zonapieþei, cu tot cu fântâna, ºi econvins cã a ajuns într-o stareproastã, cum nu a mai fostpânã acum. «Aici era demultPiaþa Elca, care era o piaþãfoarte mare, importantã.Fântâna arãta altfel, eraîngrijitã, nimeni nuîndrãznea sã murdãreascãpostamentul sau sã steacu picioarele pe margineabazinului. Avea o apã receºi bunã, de izvor, nu caacum, din reþea. Toatãlumea venea ºi lua custiclele de aici. Maºiniletreceau foarte rar, nu erau nicivecinii care sunt acum, ce sãmai… era un loc curat, sãnã-tos», spune bãtrânul. Fiindcãºtie aceste lucruri din trecut,se întristeazã ori de câte ori

face drumul de la piaþã sprecasã: aruncã o privire ºiconstatã cã «lucrurile nu selimpezesc deloc».Apã nepotabilã în Parcul„Romanescu”

La polul opus sunt fântânilede care nu ai voie sã te atingi,fiind considerate nepotabile. ÎnParcul „Roma-nescu”, spreexemplu, suntdouã astfel deizvoare, unulsituat pe aleeaprincipalã ºicelãlalt spreieºirea dinsprePotelu. Înfiecare zi,oamenii vin sã-ºi umplebidoanele,încrezãtori cãaici pot sã beao apã care estede mii de ori mai bunã decât ceade la robinet. Oricât ai încercasã le arãþi plãcuþa cu mesajul deatenþionare, «apã nepotabilã»,consumatorii nici nu vor sã

audã: o þin una ºi bunã cã apaeste de izvor ºi nimic nu e maibun ca asta.

«Eu iau apã de aici de ani dezile ºi nu am pãþit nimic. Sespune cã ar avea nu ºtiu ce

nisip, nu ºtiu ce nitraþi, dar nu eadevãrat. Uite cã eu nu m-amîmbolnãvit. În schimb, apa de larobinet e tulbure ºi miroase aclor de nu poþi sã o bei, iar astanu înseamnã cã e mai sãnãtoasãdacã e tratatã», ne-a spus TraianVoichescu, un pensionar care,ieri la prânz, venise sã-ºi facãobiºnuita aprovizionare cu apã.

Ciºmelele de izvorsunt contaminate

Reprezentanþii Companieide Apã Oltenia (CAO) susþin

cã locuitorii din Craiovaar trebui sã respecte custricteþe panourile deavertizare montate lafiecare fântânã. Potrivitdirectorului Companiei,pot sã existe ciºmelealimentate dintr-un izvornatural, dar care sã nu fiepotabile. «De obicei,

craiovenii fac tocmai inversde cum le spunem noi. Amplasat multe plãcuþe deatenþionare cã apa e nepotabi-lã ºi tocmai acolo se îngrã-mãdesc sã ia apã cu bidoane-le. De exemplu, în Parcul„Romanescu” apa provinedintr-un izvor care e conta-minat. Noi am informatpopulaþia în acest sens, darcineva s-a gãsit sã ºteargã oparte din mesaj ºi a rezultatcã, din contrã, apa ar fipotabilã», a declarat DoruBuruianã, directorul CAO.Potrivit acestuia, sãptãmânalse recolteazã probe de latoate ciºmelele din oraº ºi, defiecare datã, fântânile alimen-tate din sursã naturalã suntimpure, iar cele din reþea suntbune de bãut. Explicaþia estecã pânza freaticã a Craioveieste la suprafaþã ºi se conta-mineazã uºor cu deversãriledin canalizãrile menajere.

Fântâni cu apã potabilã:- Ciºmeaua de la Izvorul Rece- Ciºmeaua de la intersecþia strãzilor

„Caracal” cu bulevardul „Gheorghe Chiþu”- Ciºmeaua Obedeanu- Fântâna Jianu, de la Grãdina Botanicã- Ciºmeaua Popova- Ciºmeaua din Piaþa Veche- Ciºmeaua din Dealul Spirii

Fântâni cu apã nepotabilã:- Ciºmeaua de la Piaþa Chiriac- Ciºmeaua de la Independenþa- Ciºmeaua de la Casa ªtiinþei- Ciºmeaua de la Sala Sporturilor

„Gheorghe Doja”- Cele douã fântâni din Parcul „Romanescu”

Craiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuiela apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilã









○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

4 / cuvântul libertãþii marþi, 6 septembrie 2011evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Sandu Anghel, zis BerceaMondial, a ajuns, din nou, ieri,în faþa magistraþilor Curþii deApel Craiova. De aceastã datãbãrbatul pãrea destul de relaxat,mai ales cã era pe jumãtate li-ber. Asta pentru cã, sãptãmânatrecutã, Tribunalul Olt a hotãrâtsã înlocuiascã mãsura arestãriipreventive a acestuia cu interzi-cerea pãrãsirii localitãþii. Numaicã procurorii Parchetului de pelângã Tribunalul Olt au declaratrecurs, care s-a judecat ieri laCurtea de Apel Craiova.

Trei avocaþi a avut Bercea deaceastã datã, toþi susþinând cã nuse mai impune menþinerea clien-tului lor dupã gratii. Asta în ciu-da faptului cã nu s-a schimbatnimic de la momentul arestãriisale. Avocaþii au invocat faptulcã instanþa de fond, în speþã Tri-bunalul Olt, a avut în vedere fap-tul cã a apãrut un martor nou,care susþine varianta apãrãrii în

Magistraþii Curþii de Apel Craiova au respins, ieri dupã-amiazã, recursurile formulate de carderii arestaþi preventivsãptãmâna trecutã, într-unul din cele douã dosare ale pro-curorilor DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova. Astfel, Ca-men Cosmin zis “Lale”, Parã Ilie zis “Elvis”, Vanghelie Tra-ian Gabriel, Stãnescu Nicolae zis “Boabã”, Gherganu RaduIonel, Petrovici Marcel Ionuþ zis “Cântar”, Cîþã Narcis Flo-rin ºi Ionescu Cosmin ªtefan zis „Beni” rãmân dupã gratii.În cel de-al doilea dosar, cu 12 inculpaþi, recursurile împo-triva mãsurii arestãrii preventive se judecã astãzi, tot la Cur-tea de Apel Craiova. Reamintim cã marþi, 30 august a.c., afost demartã o operaþiune vizând destructurarea a douã gru-pãri infracþionale organizate, specializate în infracþiuni in-formatice ºi spãlare de bani. Poliþiºtii BCCO Craiova împre-unã cu “mascaþii” de la SIR din cadrul IPJ Dolj ºi GJMbCraiova, sub coordonarea procurorilor DIICOT – ServiciulTeritorial Craiova au efectuat 35 de percheziþii domiciliare,din care 20 în Craiova, la locuinþele unor persoane suspec-tate cã ar desfãºura activitãþi de tip skimming în Italia, Olan-da, Franþa, SUA, dar ºi în alte state, 20 de persoane fiindarestate preventiv.

Nu mai puþin de 61 de conducãtori auto au fost sancþio-naþi de poliþiºtii doljeni de la Rutierã, în cursul zilei de dumi-nicã, pentru cã au circulat cu vitezã mai mare decât legalã.Potrivit reprezentanþilor IPJ Dolj, echipaje din cadrul Birou-lui Drumuri Naþionale ºi Europene de la Serviciul rutier Dolj,împreunã cu poliþiºti de la Biroul Rutier Craiova ºi Poliþiaoraºului Filiaºi, au organizat, duminicã, o acþiune de am-ploare pe DE 70, în scopul prevenirii ºi combaterii încãlcãriiregimului legal de vitezã. Pe parcursul activitãþilor, oameniilegii au constatat 86 de abateri de naturã contravenþionalã,pentru care au aplicat amenzi în sumã de 5.762 lei. Cele maimulte încãlcãri ale prevederilor legale vizând circulaþia pedrumurile publice au fost de depãºire a vitezei legal admise,nu mai puþin de 61 de ºoferi fiind surprinºi de aparatele ra-dar depãºind viteza legalã, cinci dintre ei alegându-se, înplus, ºi cu permisele de conducere suspendate.

Un doljean de 35 de ani a fost arestat preventiv duminicã,fiind acuzat de tâlhãrie. Conform reprezentanþilor IPJ Dolj,sâmbãtã seara, în jurul orei 19.30, lucrãtorii Secþiei 12 Poli-þie Ruralã Daneþi au fost sesizaþi de Florian Gîrd, în vârstãde 50 de ani, cã, în timp ce pãzea o culturã de porumb dincomuna Celaru, a fost lovit de doi bãrbaþi, care i-au furatbicicleta. Poliþiºtii au demarat verificãrile ºi au reuºit sã-iidentifice pe autori, Vasile Cobzaru ºi Bebe Ungureanu, am-bii de 35 de ani, din comuna Dioºti, la ei fiind gãsitã ºi bici-cleta, ce a fost restituitã pãrþii vãtãmate. În baza probelorstrânse, poliþiºtii l-au prezentat pe Vasile Cobzaru Parchetu-lui de pe lângã Judecãtoria Craiova ºi instanþei, magistraþiiJudecãtoriei Craiova eliberând, duminicã, pe numele aces-tuia, mandat de arestare preventivã pe o perioadã de 29 dezile pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie. În sarcina luiUngureanu s-a reþinut sãvârºirea infracþiunii de tentativã defurt calificat, fiind cercetat în stare de libertate.

Magistraþii Curþii de Apel Craiova audecis, ieri dupã-amiazã, cã BerceaMondial rãmâne în continuare dupã gratii.Judecãtorii craioveni au admis recursul for-mulat de Parchetul de pe lângã TribunalulOlt împotriva deciziei de înlocuire a mãsu-rii arestãrii preventive cu interzicerea pãrã-

ceea ce priveºte tentativa deomor calificat pentru care a fosttrimis în judecatã, dar ºi cã tra-ducerea convorbirilor telefonicepurtate de Bercea înainte de a fiprins nu a fost fãcutã de o per-soanã autorizatã, iar în momen-tul transcrierii s-au adãugat sem-ne de punctuaþie!!!

În plus, avocaþii lui SanduAnghel susþin cã acesta nu pre-zintã nici un fel de pericol socialºi cã nu ar putea influenþa mar-torii, pentru cã oricum este vor-ba de rudele sale, iar acesteaspun cã n-a comis nici o infrac-þiune. “Sandu Anghel nu are pen-tru cine sã prezinte pericol so-cial. Este judecat pentru o faptãpe care ar fi comis-o împotrivanepotului sãu, deci în familie.Ori, dacã era vinovat nu ar fi fostrespins de familie? Clientul nos-tru este aºteptat de familie, estesusþinut ºi toate rudele spun cãnu Bercea a comis o infracþiu-

ne”, a susþinut avocata Marianaªtefan în faþa completului de ju-decatã. Reprezentanta Parchetu-lui a explicat cã toate probleme-le ridicate la instanþa de fondsunt chestiuni de formã, care nuschimbã cu nimic faptele ºi acerut menþinerea arestului pre-ventiv faþã de Bercea.

La final, judecãtorii l-au între-bat ºi pe bãrbat dacã are cevade spus. “Rãmâne la apreciereadumneavoastrã, onoratã instan-þã. Respect tot ce ziceþi…”, atâta spus Sandu Anghel în sala dejudecatã. A mai aºteptat cevatimp în sala de arest, apoi a fostdus cu duba înapoi în peniten-ciar. Bercea a plecat zâmbitor dela instanþã, însã dupã-amiazãmagistraþii Curþii de Apel Craio-va au anunþat cã au admis re-cursul procurorilor, astfel cãbãrbatul va fi judecat în conti-nuare în stare de arest.

Bercea Mondial a fost arestat

sirii localitãþii de domiciliu luatã sãptãmâ-na trecutã de Tribunalul Olt faþã de SanduAnghel, zis Bercea Mondial. Acesta este ju-decat pentru tentativã de omor, dupã ce ºi-a înjunghiat un nepot, la începutul acestuian, ºi este încarcerat în Penitenciarul deMaximã Siguranþã Craiova.

preventiv pe 20 februarie a.c.,într-un dosar în care este acu-zat de tentativã de omor califi-cat, dupã ce ºi-ar fi înjunghiatnepotul, pe Ionuþ Anghel, zisMercedes. În luna aprilie, Ber-cea Mondial a fost trimis în ju-decatã pentru tentativã de omorcalificat, ultraj contra bunelormoravuri ºi tulburarea ordinii ºiliniºtii publice, instigare la mãr-turie mincinoasã neurmatã deexecutare ºi portul cuþitului, fãrãdrept, în locuri ºi împrejurãri încare s-ar putea primejdui viaþaori integritatea corporalã a per-soanelor. Procurorii Parchetuluide pe lângã Curtea de Apel Cra-iova i-au mai trimis în judecatã,

în acelaºi dosar, pe fiul lui Ber-cea Mondial, Florin Anghel, zisAmbasador, pentru complicitatela tentativã de omor calificat ºiultraj contra bunelor moravuri ºitulburarea ordinii ºi liniºtii publi-ce, pe soþia lui Bercea, FãnicaAnghel, zisã Stela, pentru insti-gare la mãrturie mincinoasãneurmatã de executare ºi încer-carea de a determina mãrturiamincinoasã.

În plus, Sandu Anghel maieste cercetat într-un alt dosar,pentru evaziune fiscalã de pesteun milion de euro, spãlare debani în formã continuatã ºi în-ºelãciune sãvârºitã prin mijloa-ce frauduloase.

“Lale”, “Elvis” ºi gaºcalor rãmân dupã gratii

61 de ºoferi sancþionaþipentru vitezã

Arestat preventivArestat preventivArestat preventivArestat preventivArestat preventivpentru tâlhãriepentru tâlhãriepentru tâlhãriepentru tâlhãriepentru tâlhãrie

Bercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciar

La loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!

cuvântul libertãþii / 5marþi, 6 septembrie 2011 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

De la Elena Udrea la... Angela MerkelDe la Elena Udrea la... Angela MerkelDe la Elena Udrea la... Angela MerkelDe la Elena Udrea la... Angela MerkelDe la Elena Udrea la... Angela MerkelMIRCEA CANÞÃR

Ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea,a debutat în presa scrisã cu un editorial pentru cotidianul„Puterea”, ziarul acela inaugurat în prezenþa lui Mihail Gor-baciov, venit special la Bucureºti. Detaliu interesant la vre-mea respectivã, acum insignifiant. Tonul militant al artico-lului se dezvãluie încã din titlu, pentru a nu crea suspans:„Românii au de ales: faliment pentru asistenþã socialã sauprosperitate prin investiþii”. Produsul jurnalistic se încheiecu o frazã menitã a susþine, fãrã echivoc, titlul, ca o con-cluzie la arguþia promovatã. „Anul viitor, românii au deales între a se împrumuta ca sã poatã cheltui ceva ce nu au,îndreptându-se, astfel, spre faliment (varianta USL) ºi ainvesti în viitor, creând locuri de muncã, generând veniturimai mari la buget, scãzând, astfel, presiunea pe bugetulasigurãrilor sociale (varianta PDL). Cred cã orice om raþi-onal ar alege aceastã a doua variantã”, conchide ElenaUdrea. Dacã logica afectivã, indusã de apartenenþa la parti-dul de guvernãmânt, PDL, poate fi înþeleasã, cugetarea deansamblu este derutantã. În ce împrejurare liderii USL au

afirmat cã, ajunºi la putere, „se vor împrumuta ca sã poatãcheltui ceva ce nu au”? Doamna Elena Udrea nu este Se-bastian Lãzãroiu sau Traian Igaº în Cabinetul Emil Boc. Nueste un purtãtor de vorbe, ci, mai de grabã, un ministru,odinioarã cu vocaþie liberalã, cu destulã înþelepciune cândîºi propune. Chiar dacã obsesia cu surplusul de aproape unmilion de pensionari o deranjeazã. Trimiterea la USL este unfel de hodoronc-tronc, ca sã nu spunem o prostie rotundãºi rece, frecventã în politicã. Lãsãm deoparte faptul cã, in-vocând logica elementarã, cei care nu aleg a doua variantã(PDL) sunt taxaþi ca... iraþionali. Sunt cam mulþi, dar astaeste o altã poveste. Tot în politicã ºi tot femeie este ºi Can-celarul Germaniei, Angela Merkel, fizician de profesie, cuun doctorat la Universitatea din Leipzig, în ianuarie 1986,sub conducerea actualului soþ, cel de-al doilea, JoachimSauer. Chiar orice similitudine între Elena Udrea ºi AngelaMerkel nu poate fi exclusã, fie ºi pentru faptul cã aparþinaceleiaºi familii politice (PPE) în Parlamentul European.Duminicã, conservatoarea Angela Merkel a pierdut alegerile

regionale chiar în landul sãu, unde, potrivit televiziunii pu-blice, ARD, social-democraþii (SPD) au obþinut 37% dinvoturi, 7 puncte în plus faþã de 2006, iar CDU a luat doar24%, înregistrând un recul de 4,8 procente. Cum liberalii(FDP), cu doar 3%, partenerii Uniunii Creºtine (CDU/CSU)a doamnei Angela Merkel la nivel federal, au fost eliminaþidin Parlamentul Mecklembourg – Pomerania, pentru nerea-lizarea pragului de 5%, ºeful guvernului regional, ErwinSellering (SPD), a refuzat sã vorbeascã despre continuareaguvernãrii cu CDU, preferând extrema-stângã (Die Linke),care a obþinut 18% din voturi. Angela Merkel n-a vituperatîmpotriva celor de la SPD, considerând opþiunea popularãlegitimã, deºi spectaculoasa redresare a Germaniei, dupãieºirea în crizã ºi intrarea în linie dreaptã, anunþa alte aºtep-tãri. A plãtit însã pentru refuzul angajãrii Germaniei în inter-venþia din Libia, contestatã ºi în propriul partid creºtin-de-mocrat, ºi încercarea salvãrii zonei euro. O deosebire deatitudine existã, dincolo de nuanþele uºor speculative.ªi PD-L îºi cautã “doamna de fier”.

Europarlamentarul VictorBoºtinaru a arãtat cã într-un cal-cul strict economic, la cotaþiaactualã a preþului aurului ºi ar-gintului, valoarea proiectuluiRoºia Montanã se apropie de 18miliarde de euro. “Din aceastãsumã, României îi va revenidoar 20%, însã va suporta toateconsecinþele exploatãrii cu cia-nuri, decapitãrii celor patrumunþi din Roºia Montanã ºi dis-trugerii patrimoniului românesc.Însã, dincolo de afacerea pãgu-boasã pentru România, prãdarearesurselor naturale ºi riscurileasupra mediului la scarã euro-peanã, proiectul Roºia Montanãeste încã un contract tipic pen-tru pedeliºti, o înþelegere îndrep-tatã împotriva interesului naþio-

Exploatarea aurului ºi argintu-lui de la Roºia Montanã a revenitpe agenda publicã în ultima lunã.Impactul asupra mediului esteunul dintre punctele-cheie ale con-troverselor din jurul afacerii, do-sarul fiind blocat acum chiar laministerul de resort. Eurodeputa-

tul PSD Victor Boºtinaru criticãimplicarea împotriva prevederilorconstituþionale ºi legale a lui Tra-ian Bãsescu în afacerea RoºiaMontanã ºi atrage atenþia asupraimpactului devastator pentru me-diu pe care proiectul minier îl vaavea în Munþii Apuseni.

nal. Preºedintele României eramembru al Guvernului când s-anegociat acest contract ºi nu aexistat nici o renegociere în toþicei ºapte ani de mandat. Nu exis-tã un al t echivalent pentruaceastã afacere decât cel al ce-dãrii de bunã voie a unei pãrþidin teritoriul României, fapt pen-tru care nu putem vorbi decâtde trãdare” a declarat VictorBoºtinaru.

“Mediul natural e unadin puþinele valori care ne-au

rãmas”În luna mai a anului trecut,

eurodeputatul Victor Boºtinarua adresat o scrisoare deschisã,precedentã votului Parlamentu-lui European asupra rezoluþiei

pentru interzicerea minerituluicu cianuri. „Mediul natural euna din puþinele valori care ne-au rãmas ºi nu cred cã ar tre-bui sã fie jertfit în numele pro-fitului unei companii, aºa cums-a întâmplat cu multe alte va-lori pe care le-am distrus în ul-timele decenii. Dacã guvernulþãrii mele este incapabil sã pro-tejeze ultimele lucruri valoroa-se pe care România le mai are,prefer sã cer sprijinul Parlamen-tului European sã facã aceasta,cu speranþa cã, într-un numãrde ani, România va avea un gu-vern devotat binelui public ºiprotecþiei mediului”, spunea înscrisoare Boºtinaru.

Parlamentul Europeana interzis folosirea cianurilor

în exploatãrile miniereLa data de 5 mai 2010, Parla-

mentul European a votat Rezo-luþia Comunã a patru grupuri(PPE, S&D, ALDE, GUE/NGL)pentru interzicerea folosirii cia-nurilor în exploatãrile miniere.Printre semnatari Rezoluþiei s-aunumãrat ºi voci sonore din PE,cum ar fi Chris Davies, coor-donatorul ALDE pe mediu, sauZuzana Roithova, membru înBiroul Permanent al PE din par-tea PPE. Rezoluþia susþine cãcianura e extrem de toxicã ºifolosirea ei poate duce la catas-trofe ireversibile asupra sãnãtã-þii cetãþenilor, a mediului ºi a bi-

odiversitãþii ºi enumerã 15 mo-tive pentru interzicerea acesteitehnologii. Raportul menþiona,de asemenea, legislaþia de inter-zicere a acestor tehnologii în þãriprecum Germania sau Ungaria ºipropunea interzicerea ei totalãpe teritoriul UE, lucru care s-aºi întâmplat.Nu existã soluþii la ora actualãde „decontaminare” a zonelor

afectateÎn exploatarea auro-argentife-

rã de la Roºia Montanã, cianuranu este singurul pericol. Nãmo-lurile ºi apele rezultate din pro-cesul tehnologic prezintã riscuride poluare gravã ºi prin conþi-nutul de metale grele toxice ex-trase din minereu, mai persisten-te chiar decât cianura ºi care nupot fi neutralizate. De altfel, niciproduºii de „neutralizare” a cia-nurii (cianat, complecºi metalo-cianici) – deºi mai puþin toxici –nu sunt lipsiþi de efecte negati-ve, în cantitãþile mari acumulateîn lacul de decantare. Ca urma-re a unor deversãri de cianurã lamina Kutmor din Kîrghîzstan auavut loc accidente mortale. Sta-tul Montana, din Statele Unite, ainterzis leºierea cu cianurã înstiva pentru minele nou deschi-se. În Canada singura metodã dea stopa propagarea cianurii înpânza de apã freaticã la o fostãexploatare este tehnologia decriogenizare a solului pe zeci dekilometri pãtraþi. Nu existã so-luþii la ora actualã de „deconta-

minare” a zonelor afectate. Pro-tecþia tamponului de scurgereeste subþire cât o monedã decinci cenþi ºi inevitabil aparscurgeri sub greutatea milioane-lor de tone de minereu care suntîmpinse prin zona de maºinãriigrele.Exploatarea la suprafaþã va lãsa

în urmã cratere imense ºi depozi-te masive de material steril

Impactul asupra mediului în-conjurãtor ºi a peisajului din Ro-ºia Montanã va fi devastator.Exploatarea la suprafaþã (în ca-rierã deschisã) produce o de-gradare semnificativã a mediu-lui natural, lãsând în urmã cra-tere imense ºi masive depozitede material steril, dupã cum sepoate vedea în cariera deschisãdin imediata vecinãtate, la Ro-ºia Poieni. Poluarea aerului,apelor ºi solului din zonã, pro-dusã de mijloacele tehnice deexploatare la suprafaþã (prin de-copertare) ºi de transportul ma-siv, cu utilaje grele (camioanede 150 tone), a unor cantitãþiuriaºe de minereu ºi materialsteril nu poate fi ignoratã. Ex-ploziile folosie în tehnologia dedecopertare prin „puºcare” (decinci ori pe sãptãmânã) prezin-tã riscul unor vibraþii ºi undeseismice care pot avea efectenegative în imediata vecinãtatea exploatãrii, riscând slãbirea ºiprãbuºirea unor construcþii ºi aunor galerii miniere vechi.

MARIN TURCITU

Roºia Montanã: o afacere de 18 miliardede euro cu prea puþine beneficii pentru România









6 / cuvântul libertãþii marþi, 6 septembrie 2011economieeconomieeconomieeconomieeconomie

„Aceastã nouã facilitate diferenþiazã în mod sem-nificativ oferta de Cont de salariu a Millennium Bank,oferindu-i un real avantaj competitiv pe piaþa româ-neascã prin intermediul unui beneficiu tangibil ºi con-sistent pentru client. Decizia de a recompensa plãþileefectuate la supermarketuri ºi benzinãrii este strânslegatã de comportamentul clienþilor, statisticile noas-tre indicând cã douã din trei cumpãrãturi achitate cuun card de debit în România sunt realizate la acestecategorii de comercianþi. Cardul cu Bani Înapoi esteun card de debit ºi nu de credit, aºadar clienþii nuplãtesc nicio dobândã ºi, în plus, primesc bonusuriîn bani”, a declarat Eliza Erhan, director dezvoltareProduse Retail la Millennium Bank.

Internet Banking ºi Call CenterClienþii primesc înapoi 3%, în limita a 100 de lei lunar,

din valoarea cumpãrãturilor de minimum 300 de lei. Sumaminimã de 300 de lei poate fi cumulatã dintr-un numãrnelimitat de tranzacþii la supermarketuri ºi benzinãrii, in-diferent de valoarea individualã a acestora. Contul desalariu al Millennium Bank este destinat clienþilor care îºi

Clienþii Millennium Bank pot primi baniînapoi pentru cumpãrãturile efectuate cucardul de debit ataºat Contului de salariu.Noua facilitate Card cu Bani Înapoi retur-neazã clienþilor pânã la 100 de lei lunar

Lansarea facilitãþii Card cu Bani În-apoi va fi promovatã printr-o campaniepublicitarã dezvoltatã pe TV, radio,print, outdoor ºi indoor.

Millennium Bank returneazã pânã la 100 lei lunarMillennium Bank returneazã pânã la 100 lei lunarMillennium Bank returneazã pânã la 100 lei lunarMillennium Bank returneazã pânã la 100 lei lunarMillennium Bank returneazã pânã la 100 lei lunarPentru cumpãrãturile cu cardul de debit ataºat Contului de salariu,

Prin Proiectul EBC, MCSI a do-tat 229 de comune ºi oraºe mici dintoatã þara cu calculatoare ºi accesla Internet. În fiecare localitate a fostînfiinþatã o Reþea Electronicã a Co-munitãþii Locale (RECL), alcãtuitãdintr-un Punct de Acces Public laInformare (PAPI) ºi mai multepuncte de acces în una sau maimulte ºcoli din comunitate, în fie-care bibliotecã ºi în fiecare primã-

rie. Fiecare reþea este administratãde un Manager de Reþea ºi un Ad-ministrator IT, care participã la dez-voltarea comunitãþilor prin ajutoruloferit procesului educaþional, ser-viciilor de guvernare electronicã,mediului de afaceri ºi administraþii-lor publice locale.

Reþele Electronice aleComunitãþilor Locale

În perioada 8-12 august, o co-misie formatã din membri UMP ºi

alþi consultanþi externi a evaluattoate aplicaþiile celor 29 de echipeînscrise din 23 de comunitãþi EBC.Cu aceastã ocazie, 31 de antrepre-nori din mediul local au realizataplicaþii de business inovatoare,bazate pe IT&C, prin care îºi potdezvolta propriile afaceri. Efortu-rile întreprinzãtorilor au fost susþi-nute de personalul Reþelelor Elec-tronice ale Comunitãþilor Locale(RECL), formând echipe de lucru

ºi consultându-se în vederea ale-gerii celor mai bune aplicaþii.

“Proiectul EBC, prin lansareacompetiþiei eAntreprenor, susþine

iniþiativele care promoveazã exem-plele de bunã practicã ale întreprin-zãtorilor locali. Obiectivele compe-tiþiei eAntreprenor au urmãrit crea-rea, sprijinirea, consolidarea ºi pro-movarea unei culturi antreprenorialela nivel rural ºi mic urban, mizândpe avantajul competitiv pe care ali-nierea la noile tendinþe de asimilarea IT&C îl furnizeazã”, a declaratDiana Voicu, directorul Unitãþii deManagement a Proiectului, MCSI.

Antreprenori localiPremiul va consta în finanþarea

implementãrii acþiunilor identifica-

eAntreprenor ºi-aeAntreprenor ºi-aeAntreprenor ºi-aeAntreprenor ºi-aeAntreprenor ºi-adesemnat câºtigãtoriidesemnat câºtigãtoriidesemnat câºtigãtoriidesemnat câºtigãtoriidesemnat câºtigãtorii

Competiþie de business lansatã de UMP

Ministerul Comunicaþiilor ºi Socie-tãþii Informaþionale (MCSI), prin Uni-tatea de Management a Proiectului(UMP), ºi-a desemnat câºtigãtorii în

cadrul unei competiþii de business cares-a derulat la nivelul celor 229 de co-munitãþi incluse în proiectul „Econo-mia Bazatã pe Cunoaºtere” (EBC).

În urma evaluãrii materialelor primite,UMP ºi-a desemnat cei trei câºtigãtori:

• Premiul I – Saschiz (jud. Mureº), Femei Antreprenor –189 puncte;

• Premiul al II-lea – Dãrmãneºti (jud. Dâmboviþa), Grãdinacu Flori – 181 puncte;

• Premiul al III-lea – Hangu (jud. Neamþ), e-AntreprenorHangu Neamþ – 177 puncte.

eAntreprenor s-a desfãºuratîn perioada 20 iunie – 7 august2011, cu scopul de a promovaserviciile pe care personalul RECLle poate oferi întreprinzãtorilor dincomunitãþile EBC, în vederea asi-gurãrii unei dezvoltãri locale sus-tenabile. Pentru mai multe detaliidespre competiþie vizitaþi www.e-comunitate.ro/e-antreprenor.

te ºi planificate în cadrul planuluide afaceri al fiecãrui antreprenordin echipã, pe o perioadã de ºaseluni. Toate activitãþile propuse sprefinanþare de cele trei echipe câºti-gãtoare cuprind o componentã deIT&C. Criteriile care au stat labaza desemnãrii câºtigãtorilor aufost în funcþie de obiectul de ac-tivitate al antreprenorului, modulde programare a activitãþilor, ve-ridicitatea planului de afaceri, pre-cum ºi strategia de atingere a ob-iectivelor pe termen scurt ºi rele-vanþa indicatorilor stabiliþi.

Economia Bazatã pe Cunoaºtere este un proiect stra-tegic de pionierat pentru societatea cunoaºterii din Româ-nia, conceput ºi derulat de Ministerul Comunicaþiilor ºiSocietãþii Informaþionale. Cu un buget de 69,4 mil USD,proiectul se adreseazã spaþiului rural ºi mic urban (cu maipuþin de 30.000 locuitori) ºi se desfãºoarã în parteneriat cuprimãriile, ºcolile ºi bibliotecile din 229 de comune ºi oraºemici unde nu existã acces la informaþie digitalã ºi, deci,nici competenþe de a o folosi ºi exploata.

Concursul s-a adresat antre-prenorilor locali din cele 229 delocalitãþi ºi a urmãrit realizareade activitãþi specifice, respec-tiv, promovarea competiþiei,identificarea antreprenorilor,analiza profilului fiecãrui antre-prenor din echipã, identificarearesurselor naturale de care dis-pune comunitatea, precum ºiprezentarea activitãþii economi-ce a antreprenorului ºi realiza-rea unui plan de afaceri care sãcuprindã iniþiativele de businesspentru urmãtoarele ºase luni.

din valoarea cumpãrãturilor efectuate însupermarketuri ºi benzinãrii de pe terito-riul României. Clienþii primesc bonusul înurmãtoarea lunã direct în contul lor desalariu ºi îl pot folosi oricum doresc.

transferã în mod regulat salariul la bancã. Contul estedisponibil în lei ºi are zero comision de administrare,zero comision pentru retragerile de numerar de la ban-comatele Millennium Bank, precum ºi pentru douã re-trageri pe lunã de la bancomatele altor bãnci, zero comi-sion de administrare pentru serviciile Internet Banking ºiCall Center ºi zero comision de administrare, în primulan, pentru cardul de debit ataºat contului.

Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN

marþi, 6 septembrie 2011 cuvântul libertãþii / 7actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Primarii din judeþ se vor întâlni, în urmã-toarea ºedinþã lãrgitã de Colegiu Prefectural,de sãptãmâna viitoare, cu reprezentanþii Gru-

pului CEZ, dupã ce ambele pãrþi s-au plânsreprezentantului guvernului în teritoriu cã re-laþia companie-client nu este dintre cele maibune. De altfel, chiar prefectul judeþului a afir-mat cã nu este mulþumit de companie, în con-diþiile în care instalarea cehilor în oraº se voiao investiþie serioasã ºi plinã de beneficii.

„Aºa de bine am întâmpinat venirea CEZ-ului la Craiova, pentru cã mã gândeam cã va fio investiþie foarte bunã, iar acum nu sunt toc-

mai mulþumit de relaþia CEZ – cetãþeni, nici derelaþia CEZ – administraþii locale”, a declarat,ieri, Nicolae Giugea. Acesta a mai spus cã a

solicitat companiei un program de in-vestiþii, iar faptul cã este o companieprivatã nu trebuie privit ca o barierãîntre ea, cetãþeni ºi instituþiile publice.„Din câte am vãzut în publicaþiile deprofil, CEZ-ul este unul dintre cei maiputernici producãtori ºi distribuitori deenergie din Europa, deºi are un grupdestul de mic de angajaþi faþã de ceeace operaþiunile pe care le desfãºoarã,de aceea mã aºtept ca discuþiile noas-tre – vom discuta pe lege, ca sã nu fievreo interpretare – sã aibã rezultate

bune”, a afirmat prefectul de Dolj.Acesta a precizat cã la viitoarea ºedinþã de

Colegiu Prefectural i-a invitat pe primari sã-ºispunã nemulþumirile, ca de altfel ºi pe repre-zentanþii CEZ, ºi a adãugat cã toleranþa va fizero din partea Instituþiei Prefectului de Dolj faþãde rãu platnici ºi, cu atât mai mult, „faþã defurturile de energie, indiferent cã este vorba deinstituþii publice sau cetãþeni de rând”.

ANA-MARIA GEBÃILÃ

Primarii doljeni, puºi faþã-n faþã cu CEZ-ulPrimarii doljeni, puºi faþã-n faþã cu CEZ-ulPrimarii doljeni, puºi faþã-n faþã cu CEZ-ulPrimarii doljeni, puºi faþã-n faþã cu CEZ-ulPrimarii doljeni, puºi faþã-n faþã cu CEZ-ul

Iubitorii handbalului au motive debucurie. Duminica trecutã, la Bãi-leºti, a avut loc inaugurarea noii sãlide sport a oraºului, care poartãnumele marii handbaliste Ada Nechi-ta. Pamblica inauguralã a fost tãiatãde prefectul judeþului, Nicolae Giu-gea, alãturi de primarul localitãþiiBãileºti, Costel Pistriþu, preºedinteleFederaþiei Române de Handbal,Cristian Gaþu, ºi de jucãtoarea AdaNechita. Sala de sport are o capaci-tate de 200 de locuri ºi este unadintre investiþiile importante derulateîn ultimii ani în localitatea Bãileºti, iarAda Nechita, originarã din Bãileºti,este prima handbalistã din Româniacare dã numele unei sãli de sport.Inaugurarea sãlii a fost urmatã de unmeci demonstrativ, în care campioanaRomâniei la handbal feminin, Oltchim

Râmnicu Vâlcea, a învins pe ASC„Corona 2010 Braºov” cu scorul de38-31 (15-16).

ANA-MARIA GEBÃILÃ

Ada Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numele

În urmã cu trei ani, cândsoþul ei a picat la pat, fiind gravbolnav, doamna Georgeta apovestit prin vecini cã tare arvrea sã ia pe cineva în casã,care sã aibã grijã de ea ºi desoþ, ºi, dacã tot nu a avutniciodatã copii, i-ar face chiarºi acte pe casã, doar sã aibã unajutor. Din vorbã în vorbã, ovecinã i-a recomandat-o pedoamna Dina, care locuieºte totîn cartierul Romaneºti, garan-tând cã e o femeie de încrede-re, care ar avea grijã de ei fãrãîndoialã. ªi aºa a ºi fost vremede vreo ºase luni, pânã a vãzutcã bãtrânul se simte tot mai rãuºi nu mai are zile multe de trãit.

“Fiind destul de bãtrâni ºineputincioºi, eu ºi soþul meune-am gândit cã am aveanevoie de cineva care sã aibãgrijã de noi, de o persoanãcãreia sã-i facem ºi acte deproprietate pe locuinþã. Aºa,din vorbã în vorbã, am gãsit ofemeie pe care mi-a recoman-dat-o o vecinã. Timp deaproape ºase luni totul a fostbine ºi frumos, avea grijã ºi demine ºi de soþ, care era deja

cãzut la pat, avea Parkinson.Când a vãzut cã starea lui s-aînrãutãþit ºi s-a gândit ea cãnu o mai duce mult, s-a grãbitsã facem actele pe casã. Aºacã, atunci când l-am internatpe soþ, a venit acolo, la spital,cu un notar ºi cu niºte acte pecare ni le-a dat sã le semnãm.Atunci deja nu mai vedeambine, soþul meu nu mai judecasingur. Ce-i drept, la începutam cam avut îndoieli ºi nu amvrut sã semnez, dar dupã cemi-a citit ce scria în act,pentru ca eu nu mai vedeamaproape deloc, am semnat debunãvoie. Aºa a început ºicalvarul meu, cãci soþul s-astins din viaþã la scurt timp”,îºi aminteºte cu tristeþedoamna Georgeta.

“Îmi vreau casa înapoi!”Cum s-a vãzut cu actul

semnat, doamna Dina, ceacare ar fi trebuit sã-i poarte degrijã bãtrânei pânã în ultima zia vieþii sale, a început sã olase nemâncatã ºi chiar sã oameninþe cã o dã afarã dincasã. B, mai mult decât atât, i-

a fãcut acte de proprietate pelocuinþã fiicei sale, proaspãtvenitã din Italia, care nu ezitãsã-i aminteascã zilnic bãtrânei“cã ea e proprietãreasa, cã ecasa ei”, dupã cum mãrturi-seºte doamna Georgeta, careacum îºi duce veacul mai multla însoþitoarea care i-a fostdatã de la Primãrie, acasã nu-imai vine sã se ducã. “Nu adurat prea mult pânã a adus-ola mine în casã ºi pe fiicã-sa,care abia venise din Italia.

O bãtrânã nevãzãtoare în vârstã de70 de ani plãteºte scump pentru în-crederea pe care a avut-o într-o strãi-nã. A ajuns în stradã dupã ce a sem-nat, nevãzãtoare fiind, un act princare i-a lãsat unei femei, care ar fitrebuit sã o îngrijeascã pânã în ulti-ma zi a vieþii sale, casa pe care o aveaîn cartierul craiovean Romaneºti.Fãrã copii, cu niºte rude care locuiescprea departe ºi care nu au vrut sã iaîn grijã doi bãtrâni neputincioºi, bã-trâna Georgeta Mirea ºi rãposatul eisoþ ºi-au pus toate speranþele într-ostrãinã. I-au fãcut ºi acte pe casã doar

La 70 de ani a rãmas ºi singurã, ºi fãrã casãLa 70 de ani a rãmas ºi singurã, ºi fãrã casãLa 70 de ani a rãmas ºi singurã, ºi fãrã casãLa 70 de ani a rãmas ºi singurã, ºi fãrã casãLa 70 de ani a rãmas ºi singurã, ºi fãrã casãpentru a nu rãmâne singuri la anii bã-trâneþii, numai cã, dupã ce i-a muritsoþul, bãtrâna a rãmas pe strãzi.Acum îºi vrea casa înapoi. A dat-o înjudecatã pe cea cãreia i-a fãcut actede proprietate ºi e nevoitã sã se îm-prumute pentru a plãti avocatul, pen-tru cã pensia micã pe care o primeºtedupã zeci de ani de muncã nu-i ajun-ge decât pentru medicamente. Po-vestea doamnei Georgeta Mirea artrebui sã fie învãþãturã de minte pen-tru toþi bãtrânii care se lasã duºi denas de un necunoscut ºi semneazãun act fãrã sã ºtie ce scrie în el.

Dupã ce a murit soþul meu, s-a schimbat radical. Mâncareanu îmi dã la timp, îmi vorbeº-te urât, ba chiar m-a amenin-þat cã mã dã afarã cã e casaei, fiicã-sa chiar mi-a pusmâna în gât când i-am repro-ºat cã maicã-sa, Dina, i-afãcut acte fãrã sã mã întrebedacã sunt de acord, iar ea mi-a spus cã e proprietãreasã.Nici nu îmi mai vine sã mãduc acasã, stau toatã ziua lafata care are grijã de mine,

însoþitoarea pe care mi-au dat-o de la Primãrie, aici mãnânc,aici mã spãl, la mine acasãmerg doar sã dorm. Am dat-oºi în judecatã, dar nu cred cãmai rezolv ceva, m-am împru-mutat pânã peste cap sãplãtesc avocatul, dar dacã eam-a pãcãlit sã semnez actele,nu ºtiu ce mai poate fi fãcut.Eu îmi vreau casa înapoi”,spune cu voce stinsã bãtrânaGeorgeta Mirea.

ALINA DRÃGHICIVecinii, care o cunosc

pe bãtrânã drept o feme-ie blândã ºi muncitoare,care nu a fãcut rãu ni-mãnui vreodatã, nu înþe-leg cum a putut fi pãcã-litã atât de uºor sã re-nunþe la propria casãdoar printr-o simplã sem-nãturã. “Pe femeia astao cunosc de mai bine de40 de ani, am fost ºi co-lege la Fabrica de Con-fecþii, am ieºit amândo-uã la pensie de acolo. Afost o femeie extraordi-nar de cumsecade, blaji-nã, se comporta frumoscu toatã lumea, nu credcã ar fi avut cineva ce sã-

i reproºeze vreodatã.Acum câþiva ani am au-zit ºi i eu cã a luat-o pefemeia aia, Dina o chea-mã, la ea în casã. ªi rãua fãcut! Acum a ajuns sãstea pe strãzi mai mult,acolo nu mai are curaj sãmeargã. Nu pot sã înþe-leg cu a pãcãlit-o acea fe-meie, care e cunoscutãnumai pentru scandalu-ri le pe care le-a avutmai ales în famil ie . Estrigãtor la cer sã îþi baþijoc în asemenea hal deun bãtrân”, a afirmatAna Surdu, vecinã ºi fos-tã colegã de serviciu adoamnei Georgeta.

marţi, 6 septembrie 20118 / cuvântul libertăţii educaţie

CENTRUL DE LIMBIMODERNE CLM

anunţă începerea cursurilor de englezăşi germană pentru copii cu vârsta între

4 – 18 ani, de la 1 noiembrie 2011.Sistem de predare atractiv

şi inovativ, tarife avantajoase!Înscrieri până la 1.10.2011 la numărul

de telefon: 0757/011.285.

NOU ÎN CRAIOVA!

După afişarea rezultatelor la se-siunea a doua a bacalaureatului înurmă cu două zile, Doljul a apărutpe harta promovării pe judeţe cu orată de 12,34 %. Statistica prezen-tată de Inspectoratul Şcolar Jude-ţean Dolj arată că patru unităţi deînvăţământ din judeţul Dolj au tre-cut la capitolul recorduri negative,gradul de promovare 0,00%, înre-gistrat în cea de-a doua sesiune debacalaureat. Este vorba despreCentrul Şcolar „Beethoven” Cra-iova, Colegiul Tehnic „Costin D.Neniţescu”, Grupul Şcolar AgricolCârcea şi Liceul „Mihai Viteazul”din Băileşti. Socotind candidaţii carenu s-au prezentat, pe cei eliminaţidin examen şi pe cei respinşi, celepatru instituţii nu au avut nici uncandidat promovat, cel puţin îna-inte de soluţionarea contestaţiilor.

Şcolile cu cei mai mulţi candi-daţi la examenul din toamnă (Gru-pul Şcolar „Matei Basarab” – 317,Grupul Şcolar „Traian Demetres-cu” – 242 şi Colegiul Naţional„Gheorghe Chiţu” – 234) au înre-gistrat grade de promovare de la6,88%, la Grupul Şcolar „TraianDemetrescu”, la 10,24% la Gru-

Dolj: Bacalaureat cu o rată de promovare de 0,00%în patru şcoli şi şapte medii peste 8 Elevii

cu cele mai marimedii la Bac-uldin toamnă:

1. Murgu Raluca Maria, Liceulde Artă “Marin Sorescu” – 9,25

2. Brezoi Lorelai Oana, LiceulTeologic Adventist – 9,21

3. Dulămea Andreea, LiceulTeoretic “Independenţa” Calafat– 9,01

4. Negriţoiu Florentina Andre-ea, Grupul Şcolar Agricol “PetreBaniţă” Călăraşi – 8,13

5. Chiţiburea Iuliana, ColegiulNaţional “Nicolae Titulescu” –8,06

6. Marina Emilia Florentina,Grupul Şcolar “Ştefan Anghel”din Băileşti – 8,06

7. Glăvan Lorena Claudia,Grupul Şcolar Agricol “PetreBaniţă” Călăraşi – 8,01pul Şcolar „Matei Basarab”, res-pectiv 18,46 % la Colegiul Naţio-

nal Economic „Gheorghe Chiţu”.În vară, instituţiile de învăţământ

din judeţ cu cea mai mică rată depromovare au fost: Grupul ŞcolarPleniţa (4,44%), Centrul Şcolar„Beethoven” Craiova (4,76%) şiColegiul Tehnic „Ştefan Milcu“ dinCalafat (5,67%). Potrivit aceloraşistatistici, în toamnă aceste unităţi

au reeditat gradul mic de promo-vare, 3,57% la prima dintre ele,6,71% la cea de-a doua, respectiv0,00% la ultima.

La polul opus, instituţiile de în-văţământ din judeţ cu cea mai marepromovare în vară au fost: Cole-giul Naţional „Carol I“ (98,97%),Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“(95,28%) şi Colegiul Naţional „Ele-na Cuza“ (94%). În sesiunea au-

gust-septembrie, la C.N. „Carol I”,unul din cei doi candidaţi a pro-movat examenul, la C.N. „FraţiiBuzeşti” doi din cei şase candidaţiau obţinut medie de trecere, la felşi alţi şase din cei 14 candidaţi dela C.N. „Elena Cuza”.2.449 de medii sub 5

Conform rezultatelor afişate pe4 septembrie, 317 din cei 385 decandidaţi care au luat Bacalaurea-tul în sesiunea august-septembrieau promovat examenul la limită.Cu notele obţinute la proba sauprobele susţinute în toamnă aureuşit să obţină medii între 6 şi6,99. Au mai fost 61 de medii în-tre 7 şi 7,99, patru medii între 8şi 8,99 şi trei medii între 9 şi9,99. Nici un candidat nu aremedia 10.

De cealaltă parte, a candidaţilorrespinşi, din 2.698, 90,77% (n.r. –2.449) au avut medii sub 5. Deşi auurmat forme diferite de învăţământ,absolvenţii de liceu de la seral, fărăfrecvenţă sau frecvenţă redusă auavut aceleaşi subiecte şi au îngro-şat rândurile candidaţilor respinşi labacalaureat. La formele de învăţă-

mânt frecvenţă redusă şi fără frec-venţă, doar 12 elevi au reuşit să pro-moveze cu note sub 7,99, iar de laseral, 16 candidaţi au obţinut notede trecere, unul dintre aceştia pro-movând cu media peste 8.

LAVINIA ILINA

5.000 de tineri doljeni au primit broşuricu „Arta şi Istoria Judeţului Dolj”

În perioada 3-12 august 2011, organizaţiaEESTEC (Electrical Engineering STudents Eu-ropean assoCiation) LC Craiova a derulat pro-iectul „Arta şi Istoria Judeţului Dolj”, avândca obiective creşterea nivelului de informare atinerilor doljeni cu privire la istoria şi arta jude-ţului şi sensibilizarea acestora în privinţa acti-vităţilor culturale oferite de această zonă.

În cele zece zile de desfăşurare a proiectu-lui, studenţii la Facultatea de Automatică, Cal-culatoare şi Electronică, membri ai organizaţiei

EESTEC LC Craiova au împărţit materi-alele informaţionale cu date şi imaginireferitoare la obiectivele culturale localecu accent pe momentele istorice impor-tante şi detaliile ce nu sunt menţionateîn manuale. Acestea au ajuns în mâinilea 5.000 de tineri doljeni. Având în vedereinexistenţa unei asemenea publicaţii înacest moment, iniţiatorii proiectului auconceput o serie de broşuri monografi-ce care să cuprindă toate aspectele maisus menţionate. Pe lângă ampla campa-nie de promovare, calendarul de derula-re a proiectului a inclus trei zile de pre-zentări video şi expoziţii de imagini pen-tru îmbunătăţirea impactului.

„Lipsa informării tinerilor cu privirela istoria şi arta locală a provocat o scădere dras-tică a numărului tinerilor ce participă în acestmoment la evenimente culturale. Prin acest pro-iect ne-am propus motivarea tinerilor spre infor-marea proprie, dar şi încurajarea lor spre partici-parea la viitoare evenimente cu specific cultural:expoziţii de artă, spectacole de teatru, vizite lamuzee sau obiective cu o mare importanţă istori-că la nivel local”, a declarat Mihai Chiriţă, pre-şedintele EESTEC LC Craiova.

LAVINIA ILINA

Astăzi vin rezultatelela contestaţii

Prefectul, surprins neplăcut deatitudinea elevilor faţă de Bac

Nicolae Giugea, prefectul judeţului Dolj,s-a arătat, ieri, dezamăgit de rezultatele extremde slabe obţinute de elevi şi în sesiunea detoamnă a bacalaureatului. Acesta a afirmat căatât elevii, părinţii, dascălii, cât şi sistemul deînvăţământ din ultimii 20 de ani, din România,sunt vinovaţi pentru acest eşec şi a adăugatcă şi promovarea nonvalorilor influenţeazănegativ generaţiile tinere.

„Am fost surprins de atitudinea elevilor faţăde bacalaureat. Însă, pentru asta, suntem cutoţii vinovaţi. Noi prezentăm modele care nuprea au de-a face cu şcoala, iar tinerii i-au luatexemplu pe aceşti oportunişti. Dar trebuie săştie că viaţa îi alege pe cei buni, iar cartea va

rămâne mereuun paşaport alreuşitei. Rezul-tatele acesteasunt urmareaa ş a - z i s e l o rt ransfo rmăriale sistemuluidin ultimii 20de ani. Acums-a văzut căacesta estepunctul zero de la care trebuie să plecăm, săreconstruim un nou sistem, unul sănătos”, adeclarat prefectul de Dolj, Nicolae Giugea.

ANA-MARIA GEBĂILĂ

Convinşi că au făcut mai mult decât o ara-tă nota primită la examen, 584 de candidaţi lacea de-a doua sesiune a bacalaureatului dinacest an au depus contestaţie. Astăzi ei vorafla dacă reevaluarea le mai creşte nota iniţi-ală. Pentru unii, câteva puncte în plus potînsemna obţinerea notei de trecere. „Conte-

staţiile au fost depuse la centrele la care can-didaţii au susţinut examenul, au mers într-uncentru regional de contestaţii pentru reeva-luare. Astăzi vor fi date rezultatele finale”, aexplicat inspectorul şcolar Alexandru Gîdăr.

Potrivit datelor centralizate de Inspectora-tul Şcolar Judeţean Dolj, cele mai multe conte-

staţii au fost făcute la Matematică, disci-plină la care 302 lucrări au fost retrimisela corectat de candidaţi. Multe contesta-ţii au fost şi la Limba şi literatura română– 121, precum şi la Biologie şi Anatomie,probe la care au fost şi cei mai mulţi can-didaţi înscrişi.

În sesiunea iunie-iulie a bacalaureatu-lui, la nivelul judeţului Dolj au fost înre-gistrate 2.178 de contestaţii, dintre care celemai multe vizau mărirea de notă pentrupromovarea examenului. În urma contesta-ţiilor, 75 de candidaţi au promovat, iar gra-dul de promovare a crescut cu 1,10%, pânăla 40,48%.

LAVINIA ILINA

cuvântul libertăţii / 9marţi, 6 septembrie 2011 cultură

Spectacolul „Unde-i revolverul?”,de Görgey Gábor, în regia lui MirceaCornişteanu şi scenografia lui ViorelPenişoară Stegaru, a fost selecţionatîn cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Fes-tivalului de Teatru Scurt de la Oradea,care se va desfăşura în perioada 25septembrie – 2 octombrie a.c.

Un succes al actualei stagiuni aTeatrului Naţional „Marin Sorescu”din Craiova, spectacolul va fi prezen-tat şi publicului maghiar, în cadrulunui turneu programat între 19 şi 22octombrie la Budapesta şi Miskolc,alături de spectacolele „Caligula” şi„Conu Leonida faţă cu reacţiunea”.În concurs, alăturide alte 16 spectacole din ţară

Din distribuţie fac parte actoriiValer Dellakeza, Sorin Leoveanu,Angel Rababoc, Marian Politic şiGeorge Albert Costea, care vor urcape scena Sălii Mari a Teatrului dinOradea luni, 26 septembrie.

Prezent, la mijlocul lunii iulie, laFestivalul „Shakespeare” de la Gyu-la, din Ungaria, apoi, în primele zileale lunii august, la Festivalul de laGdansk, unde a vizionat câteva dinspectacolele cuprinse în proiectulProgramului Festivalului Internaţio-nal „Shakespeare” de la Craiova, dinanul 2012, Emil Boroghină, directo-rul fondator al Festivalului, a fost in-vitat să participe, în perioada 18-27septembrie a.c., în China, la cea de aII-a ediţie a Festivalului Internaţio-nal de Teatru Studenţesc.

Organizat de Alianţa Mondială aŞcolilor de Teatru şi Academia Cen-trală de Dramă din Beijing, eveni-mentul va reuni minispectacole pe

tema „Richard III” prezentate de stu-denţi din mai multe, directorul festi-valului craiovean intenţionând săinvite o parte din aceste producţiipe scena din Bănie. „Pe lângă ma-rile spectacole realizate de reputa-te teatre şi regizori faimoşi din în-treaga lume, Festivalul, consecvent

Toamnă culturalăla Biblioteca Municipală Băileşti

funcţiei sale educative şi formativepe care şi-a asumat-o, va organizaşi Atelierele internaţionale studen-ţeşti de Arta Actorului, Regie, Sce-nografie şi Teoria Teatrului” , amenţionat Emil Boroghină.

Toate aceste participări la mani-festări internaţionale – la care pre-zenţa domniei sale era mai mult decâtnecesară – nu ar fi fost posibilă fărăînţelegerea şi sprijinul unui sponsorde o mare generozitate: ing. MihaiAnghel, preşedinte-director generalla „Cerealcom Dolj” şi „DomeniulCoroanei” Segarcea. De altfel, într-oscrisoare adresată recent cotidianu-lui „Cuvântul Libertăţii”, ca urmare aapariţiei articolului intitulat «Mihai

Anghel, „farul” agriculturii doljene»,Emil Boroghină mărturiseşte:

«(...) O spun cu regret: nu am fostşi nu sunt unul dintre apropiaţiidomnului Mihai Anghel, dar îl apre-ciez enorm. Şi, mai ales, îl respectenorm. Sigur, s-ar putea spune căpot fi subiectiv, că pot fi chiar uşor

interesat. Este adevărat, şi mă bu-cur pentru asta, de trei ediţii dom-nul Mihai Anghel se înscrie în rân-dul celor care, de multe ori cu marieforturi, sponsorizează FestivalulInternaţional „Shakespeare” de laCraiova. Trebuie să spun însă că oface cu o discreţie şi o delicateţegreu de cuprins în cuvinte. (...)

După cum mi-am putut da seama,domnul Mihai Anghel nu este sponso-rul numai al Festivalului „Shakespeare”.Sponsorizează, probabil cu aceeaşi în-ţelegere, şi alte manifestări culturale, pre-cum excepţionalele spectacole ale lui Tu-dor Gheorghe şi, mai de curând, prezen-tarea spectacolului „Egoistul”, cu ma-rele actor Radu Beligan în rolul princi-pal. Fie şi numai pentru faptul că sprijinăevenimente şi manifestări de valoareaacestora, domnul Mihai Anghel meritătot respectul şi recunoştinţa noastră (...)».

Recunoscător pentru efortul«sponsorizării unui eveniment cultu-ral de amploarea şi calitatea Festiva-lului „Shakespeare” – manifestareartistică exemplară care face cinsteCraiovei şi culturii româneşti –, chiarşi în momente mai dificile pentru so-cietăţile sale», Emil Boroghină are –ca şi noi, de altfel – convingerea că„Mihai Anghel este un model caretrebuie făcut cunoscut”. Iar gesturi-le sale de mecenat cultural – aprecia-te şi, de ce nu, urmate...

Spectacolul „Unde-i revolverul?” participăla Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea

Pagină realizată de MAGDA BRATU

„ U n d e - irevolverul?”este prezentatalături de alte27 de specta-cole ale unorteatre din în-treaga ţară,concurând cu

16 dintre ele. Între acestea se numă-ră recitalul actriţei Maia Morgen-stern „O femeie singură”, de DarioFo, regia artistică Marcel Stanciu(tot luni, 26 septembrie); „Prah”, deGyörgy Spiró, regia artistică LászlóSándor – Teatrul Maghiar de Stat

„Csiky Gergely” Timişoara (marţi, 27septembrie); „Natură moartă cu ne-pot obez” de Ion Sapdaru, regia ar-tistică Eugen Făt – Teatrul „Odeon”Bucureşti; „Metoda” de Jordi Gal-cerán, regia artistică Theodor-Cris-tian Popescu – Teatrul „Nottara” Bu-cureşti (miercuri, 28 septembrie);„Cântăreaţa cheală” şi „Lecţia”de Eugčne Ionesco, regia artisticăVictor Ioan Frunză – Teatrul de Co-medie Bucureşti; „Despre iubire laom” de A. P. Cehov, regia artisticăAlexandru Dabija – Teatrul „SicăAlexandrescu” Braşov (joi, 29 sep-tembrie); „Aniversarea” de Jeroenvan den Berg, regia artistică VladMassaci – Teatrul Naţional TârguMureş (sâmbătă, 1 octombrie) ş.a.Una dintre cele mai longevivemanifestări culturale

Festivalului de Teatru Scurt de laOradea, singura manifestare de gendedicată piesei într-un act din Ro-mânia, are o longevitate egalată depuţine festivaluri din ţară: prima edi-ţie a avut loc în anul 1976, iar ceamai recentă, a XVI-a, în 2010. Din1984, de la cea de-a VI-a ediţie, Fes-tivalul a devenit internaţional, oră-denii vizionând spectacole din Un-garia, Italia, Franţa, Croaţia, Cehia,

Republica Moldova, dar şi din înde-părtata Japonie. De-a lungul celorşaisprezece ediţii, oaspeţi impor-tanţi, actori, regizori, dansatori, sce-nografi, critici de teatru, directori defestivaluri, dar şi personalităţi mar-cante ale vieţii culturale din Româ-nia au participat la evenimentul cul-tural orădean.A XVII-a ediţie,specială pentru teatrul orădean

Festivalul este organizat de Tea-trul de Stat Oradea, cu sprijinul Primă-riei municipiului Oradea şi al Consi-liului Judeţean Bihor. Ediţia din acestan este una specială pentru teatrul

orădean, deoarece coincide cu reîn-toarcerea actorilor în sediul institu-ţiei, după o perioadă de trei stagiuniîn care au avut loc ample procese derenovare şi restaurare a clădirii în careîşi desfăşoară activitatea. După ce,în ultimele trei ediţii, Festivalul a fostunul fără premii, odată cu această edi-ţie organizatorii anunţă că a fost rein-trodusă competiţia în cadrul manifes-tării, în vederea premierii excelenţeiteatrale. De asemenea, ediţia dinacest an cuprinde o secţiune dedica-tă şcolilor de teatru şi teatrului de clubşi stradă, o secţiune de spectacole înafara concursului, precum şi un con-curs de dramaturgie.

În holul Bibliotecii Municipale„Petre Anghel” din Băileşti are locastăzi, ora 10.00, vernisajul primeiexpoziţii personale de pictură şi de-sen SF a tânărului artist Denis CarolArmăsaru, elev în clasa a X-a la Li-ceul de Artă „Marin Sorescu” dinCraiova. Cei care doresc să descifre-ze lumea misterelor în viziunea auto-rului sunt aşteptaţi să vizitele expo-ziţia timp de o lună, zilnic, între orele9.00 şi 16.00.

De asemenea, iubitorii de artă maipot vedea, în foaierul Casei de Cultură„Amza Pellea” din Băileşti, expoziţia depictură şi desene „Culori băileştene”.Aceasta cuprinde creaţii plastice aleelevilor participanţi la Tabăra de vară,organizată de Biblioteca Municipală şiaflată la cea de-a II-a ediţie. Sub îndru-marea prof. Maria Dunavăţu, elevii aurealizat, în aer liber, picturi şi deseneinspirate de monumentele oraşului,precum şi compoziţii cromatice. Expo-ziţia va rămâne deschisă până pe datade 26 septembrie.

Biblioteca băileşteană a fost gazăşi ieri a unei manifestări, de aceastădată desfăşurată în cadrul ClubuluiSeniorilor, într-o atmosferă de... com-petiţie. S-au ales, prin vot secret,

„Miss bunicuţa” şi „Mister bunicu-ţul”, concursul aflându-se la cea de-aII-a ediţie. Câştigătorii – prof. Elisa-beta Bălţoi (77 de ani), fost cadru di-dactic la Şcoala nr. 5 din localitate, şiprof. Gheorghe Gheorghişan (73 deani), care a predat Limba română laGrupul Şcolar „Ştefan Anghel” dinBăileşti – au fost recompensaţi cu di-plome şi buchete de flori. Festivitateaa fost urmată de omagierea primuluipoet băileştean, Mihai Ghenescu.

Un gest de mecenat cultural preţuitde organizatorii Festivalului Internaţional„Shakespeare” de la Craiova

10 / cuvântul libertãþii marþi, 6 septembrie 2011externeexterneexterneexterneexterneªTIRI

ªTIRI

COMENTCOMENTCOMENTCOMENTCOMENTARIUARIUARIUARIUARIUBarroso: Nu anticipãm orecesiune în Europa

Preºedintele ComisieiEuropene (CE), Jose ManuelBarroso, a declarat ieri cã seaºteaptã la o creºtere economi-cã modestã în Europa ºi nuanticipeazã o nouã rundã derecesiune. „Nu anticipãm orecesiune în Europa. Ultimeleprognoze ale Comisiei Europenearatã cã va fi creºtere, într-adevãr modestã”, a arãtatBarroso, aflat în vizitã laparlamentul australian. „Vreausã fie foarte clar. UniuneaEuropeanã ºi moneda euro suntputernice ºi rezistente”, aarãtat oficialul. Barroso aadãugat cã este prea devremepentru a evalua dacã Grecia îºiva respecta angajamenteleasumate faþã de instituþiilefinanciare internaþionale:„Suntem în contact cu guvernulelen ºi au fãcut recent niºteremarci importante, afirmândcã îºi vor respecta angajamen-tele. Este foarte importantpentru Grecia. Este, de aseme-nea, important pentru UE”.

Taifunul Talas a lãsat înurmã 25 de morþi

Echipele de intervenþie aureluat, ieri, cãutãrile înJaponia, dupã trecerea taifu-nului Talas, care s-a soldat cucel puþin 25 de morþi ºi peste50 de dispãruþi în vestul þãrii,au anunþat presa ºi autoritãþi-le. Acest ciclon este cel maimortal din Japonia dupã celdin octombrie 2004, care s-asoldat cu aproape o sutã demorþi. „Ne strãduim sãaducem situaþia sub control.Electricitatea este întreruptãºi distrugerea drumurilorîmpiedicã vehiculele noastresã intre în zonele sinistrate”,a explicat un reprezentant alpompierilor din oraºul Tana-be, din prefectura Wakayama,cea mai afectatã de taifun. LaNachikatsuura, un pod fero-viar a fost luat de ape,imaginile prezentate deteleviziuni arãtând copacirupþi, case distruse ºi maºiniizbite de ziduri.

FMI insistã perecapitalizarea bãnciloreuropene

Directorul general al Fondu-lui Monetar Internaþional,Christine Lagarde, a insistat iericã bãncile europene au nevoie decapital suplimentar, transmiteAFP. „Credem cã, pe ansamblu,este necesarã recapitalizareabãncilor europene, astfel încâtele sã fie suficient de puternicepentru a face faþã riscurilorlegate de criza datoriilor ºicreºterea economicã slabã”, aafirmat oficialul FMI într-uninterviu acordat publicaþieigermane „Der Spiegel”. Recapi-talizarea este necesarã „pentru aevita extinderea” problemelor, aadãugat Lagarde.

Forþele rebele, care au cucerit, în urmã cudouã sãptãmâni, capitala Libiei, au arboratfanioane ºi autocolante pe vehiculele lor, pecare se aflã instalat armament de luptã, pre-cum echipele de fotbal. Dar prezenþa acesto-ra a fost mai puþin vizibilã în ultimul week-end în Capitalã, o parte a combatanþilor în-dreptându-se spre oraºele încã deþinute degaddafiºti sau rãmânând cantonaþi în bazelelor temporare. Poliþiºtii, în uniformã, ºi-aufãcut apariþia ºi punctele de control au dispã-rut din capitala libianã. „Grupurile armate suntde aºteptat sã pãrãseascã, încet-încet, Tri-poli, lãsând locul revenirii poliþiei” a afirmatvicepremierul Ali Tarhouni (foto). „Formaþi-unile revoluþionare, care au eliberat þara prineroismul lor, sunt temporare”. Dupã mareasãrbãtoare de vineri, din Piaþa Martirilor, fos-ta Piaþã Verde, drapatã cu drapele revoluþio-nare ºi umplutã de familiile ºi simpatizanþii re-voluþionarilor, mascaþi în culorile negru, ver-de, roºu, precum revoluþionarii egipteni în Piaþa

Tahrir, strãzile oraºului au început sã fie cu-rãþate ºi ordinea reinstalatã. Dupã toate apa-renþele, prima parte a scenariului de coºmarderulat în Bagdad, în 2003, a fost evitatã.Tripoli a fost eliberat fãrã violenþe excesive,în mare parte graþie susþinerii locuitorilor sãi.Ministerele ºi edificiile publice sunt intacte,devastarea a fost limitatã la casele lui Gaddafiºi ale clanului sãu. Forþele care au intrat înoraº sunt libiene ºi, în afara unor instructoriaparþinând forþelor speciale britanice ºi fran-ceze, nici un strãin n-a participat la captura-rea capitalei. Calmul revine treptat, deºi seresimt disfuncþiuni în alimentarea cu apã ºidistribuirea benzinei. Magazinele s-au redes-chis ºi maºinile au început sã circule. Înaceastã sãptãmânã, Consiliul Naþional de Tran-ziþie, condus de Moustapha Abdeljalil, ºi gu-vernul provizoriu libian, ar urma sã se insta-leze în capitalã. A doua parte a scenariului ira-kian rãmâne, însã, posibilã ºi riscul unei cam-panii de atentate ºi asasinate, din partea parti-zanilor dictatorului detronat, nu este exclus.Gaddafi ºi fiii sãi au scãpat din asediul capita-lei. Potrivit rebelilor, ei sunt, în continuare, înLibia, refugiaþi în centrul þãrii, de unde au lan-sat apeluri pentru continuarea luptei. Se pre-supune cã s-ar afla undeva în triunghiul vastcuprins între Beni Oulid, la nord, Syrte, laest, ºi Sebha, oraºul-garnizoanã din Sahara,la sud. Aceastã zonã este leagãnul tribului luiGaddafi ºi s-a aflat, de la începutul revoltei,de partea loialiºtilor. O parte a forþelor revo-luþionare se îndreaptã spre Beni Oulid, laaproape 160 de km de Tripoli. Într-un mesajînregistrat ºi difuzat joia trecutã, Gaddafi adescris Beni Oulid ca „o fortãreaþã înarma-tã”, pregãtitã sã se apere. Citând documenteîn a cãror posesie a intrat, cotidianul cana-

dian „The Globe and Mail” susþine cã în lunaiulie companii de armament chineze au vân-dut arme ºi muniþie, în sumã de 200 milioanedolari (150 milioane euro), colonelului Muam-mar Gaddafi. Documentele au fost descope-rite în cartierul Bab Akkarah, din Tripoli, undelocuiesc cei mai fideli partizani ai coloneluluiGaddafi. Potrivit documentelor gãsite, estevorba de rachete anti-tanc, rachete de apãra-re antiaerianã, rachete sol-aer QW 18, com-parabile cu cele Stinger, americane. Insurgenþiiîncã mai sperã sã convingã locuitorii oraºelorfidele lui Gaddafi sã se ralieze paºnic noilorautoritãþi ºi sã evite luptele. Beni Oulid estepopulat cu membrii triburilor Warfala, o con-federaþie tribalã libianã, cea mai importantãdin þarã, cu peste un milion de membri fidelilui Gaddafi. Realitatea pare complexã, mai alescã Warfala a furnizat numeroase cadre fostu-lui regim, clanurile sunt numeroase, nu întot-deauna unite. CNT a lansat un ultimatum ora-ºelor Syrte ºi Sebha, sãptãmâna trecutã. Ne-primindu-se rãspuns, ultimatumul a fost pre-lungit încã o sãptãmânã. Un alt ultimatumdestinat locuitorilor oraºului Beni Oulid, pre-lungit o datã, a expirat duminicã seara. ªefulnegociatorilor noii autoritãþi au declarat eºe-cul demersului lor. Ultimele bastioane gadda-fiste nu sunt dispuse sã depunã armele, ceeace complicã lucrurile. Nefiind exclus sã dis-punã de armament sofisticat, procurat prinAlgeria ºi Africa de Sud, în pofida sancþiunilorONU. China, singurul membru permanent alConsiliului de Securitate al ONU, n-a recunos-cut oficial CNT, dar „respectã rolul acestuiorganism, cu care este dispusã sã menþinãcontacte apropiate de promovare a relaþiilorsino-libiene”, a declarat viceministrul Afaceri-lor Externe chinez, Zhai Jun.

Libia: TLibia: TLibia: TLibia: TLibia: Tripoli se pregãteºteripoli se pregãteºteripoli se pregãteºteripoli se pregãteºteripoli se pregãteºtepentru o nouã guvernarepentru o nouã guvernarepentru o nouã guvernarepentru o nouã guvernarepentru o nouã guvernare

Locuitorii cartierului Fatima dinoraºul spaniol Cordoba au începutsã strângã semnãturi pentru a cereprimãriei mãsuri semnificative deevitare a stabilirii aºezãrilor de ro-mâni în zonã, a anunþat preºedinte-le asociaþiei Amanecer, FranciscoBellido. Potrivit „El Dia de Cordo-ba”, Bellido a cerut mai multã ri-goare din partea poliþiei, precum ºicomportament civic din partea gru-purilor de imigranþi. Decizia de astrânge semnãturi împotriva stabi-lirii aºezãrilor de români nu denotãsentimente xenofobe, ci semnalea-

zã probleme punctuale de igienã, aexplicat Francisco Bellido, dupã ceasociaþia a strâns 400 de semnã-turi. Micile aºezãri din cartierul Fa-tima constituie o problemã pe carelocalnicii au semnalat-o de mai mul-te ori în ultimii ani, deoarece româ-nii se stabilesc în furgonete vremede sãptãmâni întregi, în anumitezone din cartier, iar localnicii seplâng cã aceºtia rãscolesc gunoiulîn coºuri, îl lasã pe jos, beau ºi mã-nâncã în parc, apoi lasã resturile pejos - ceea ce face ca în zonã condi-þiile de igienã sã fie serios afectate.

Strâng semnãturi pentruStrâng semnãturi pentruStrâng semnãturi pentruStrâng semnãturi pentruStrâng semnãturi pentrua-i expulza pe românia-i expulza pe românia-i expulza pe românia-i expulza pe românia-i expulza pe români

Fostul premier islandez, GeirHaarde, va compãrea în faþaunui tribunal special, fiind acu-zat de „eºecuri în responsabili-tãþile ministeriale” pentru modulîn care a administrat criza fi-nanciarã din 2008, când princi-palele trei bãnci ale þãrii s-auprãbuºit. Prãbuºirea Icesave, cea afectat mii de cetãþeni brita-nici ºi olandezi, a dus la o dis-putã privind compensaþiile carenu a fost rezolvatã încã. Haar-de, în vârstã de 60 de ani, a ca-lificat dosarul drept o „farsã” ºi

o rãzbunare politicã din parteaactualei coaliþii ºi vrea ca instan-þa sã îl respingã. El riscã pânãla doi ani de închisoare, dacã vafi gãsit vinovat. „Atunci când adevenit clar cã ne îndreptãmspre catastrofã (...), datele ara-tã cã au fost fãcute foarte puþi-ne lucruri pentru a o evita”, aexplicat actualul ministru de fi-nanþe Steingrimur Sigfusson.Tribunalul Landsmour, un orga-nism special care judecã miniº-trii de cabinet, nu s-a mai ocu-pat niciodatã de vreun caz.

Fostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatpentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizaFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatpentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat criza

Fostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatpentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizaFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatpentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat criza

Fostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez, judecatpentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat crizapentru

1 lirã sterlinã4, 848248482 Puterea ºi Opoziþia au ... · 2 / cuvântul libertãþii...

Documents

Transcript of 1 lirã sterlinã4, 848248482 Puterea ºi Opoziþia au ... · 2 / cuvântul libertãþii...