cjbraila.ro...Galați, Str. Nufărului nr. 3, Bl S13 sc.4. ap 66 Tel/Fax 0336 412068;...

Galați, Str. Nufărului nr. 3, Bl S13 sc.4. ap 66 Tel/Fax 0336 412068; [email protected]

SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 1 din 173

Raport de mediu PUZI Dezvoltarea sectorului turistic si pescăresc in comuna Stancuta, judeţul Braila

Pagina 1

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC ZONAL INTEGRAT "DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC SI

PESCĂRESC IN COMUNA STANCUTA, JUDEŢUL BRAILA"

Beneficiar: Consiliul Județean Brăila Elaborator: ENVIRO ECOSMART SRL

mailto:[email protected]


SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 2 din 173


Pagina 2

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC ZONAL INTEGRAT "DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC SI PESCĂRESC

IN COMUNA STANCUTA, JUDEŢUL BRAILA"

Beneficiar: Consiliul Județean Brăila

Autorul atestat al raportului de mediu: ENVIRO ECOSMART SRL

Colectiv de elaborare:

ecolog Silvia Drăgan (SD) ing. Rodion Amzu (RA) ecolog Adrian Bercan (AB) ecolog DanMormoloc a (DM) ing. Eugen Bușilă (EB) ecolog Ionela Cotlogut (IC)

Info document/Revizii Cod: PUZI _2020.doc

Nr. rev.

Document Data Elaborat Verificat

Aprobat Tehnic Calitate

00

Raport de mediu – Plan Urbanistic Zonal Integrat "Dezvoltarea sectorului turistic si pescăresc in comuna Stancuta, judeţul Braila"

Dec. 2020

RA, IC, AB, DM

EB SD ENVIRO

Ecosmart

Lista de difuzare

Rev. Destinatar Nr. de copii Limba de redactare

Format

00 Consiliul Judetean Braila 1 Română PDF 00 APM Braila 1 Română PDF



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 3 din 173


Pagina 3

Cuprins

1 INTRODUCERE .................................................................................................................... 8

1.2 Consideraţii generale ................................................................................ 17

1.3. Informaţii generale .................................................................................. 19

1.4. Beneficiarul planului ................................................................................ 21

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu ......................................................... 21

1.6. Denumirea planului ................................................................................. 21

1.7. Localizarea geografică şi administrativă ....................................................... 21

2 EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI INTERCOMUNITAR, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME

RELEVANTE ............................................................................................................................... 29

2.1 Structura PUZI .................................................................................... 29

2.2 Obiectivele Planului ............................................................................. 29

O1 - Valorificarea cadrului natural ............................................................. 31

O2 - Zonificarea funcţională – reglementări .................................................. 31

O3 - Dezvoltarea echipării edilitare - modernizarea si dezvoltarea echipării

edilitare; ............................................................................................... 32

O4 Modernizarea circulației ...................................................................... 32

O5 Protecţia mediului .............................................................................. 32

2.3 Relaţia Planului cu alte planuri şi programe relevante ................................. 32

3 ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

INTERCOMUNITAR .................................................................................................................... 33

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ........................................... 33

3.1.1 Apa ........................................................................................... 33

3.1.2 Clima/aer .................................................................................. 34

3.1.3 Sol și subsol ................................................................................ 37

Caracterizarea geotehnică a terenului ......................................................... 37

Condiții tectonice ................................................................................... 38

3.1.4 Biodiversitate ............................................................................. 39

3.1.5 Relief ........................................................................................ 39

3.1.6 Activităţi economice ..................................................................... 40



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 4 din 173


Pagina 4

3.1.7 Turism ...................................................................................... 41

3.1.8 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic ................................ 43

3.1.9 Transport .................................................................................. 43

3.1.10 Infrastructura utilitati................................................................ 47

Retea de alimentare cu apa ....................................................................... 47

Retea canalizare ape uzate menajere .......................................................... 48

Iluminat public ...................................................................................... 50

3.1.11 Deseuri ................................................................................... 51

3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Amenajare a

Teritoriului Intercomunitar ............................................................................ 52

4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV .............. 53

4.1 APA .................................................................................................. 54

4.2 SOL .................................................................................................. 62

4.3 BIODIVERSITATE ................................................................................ 67

4.4 PATRIMONIUL ARHITECTONIC, ARHEOLOGIC ŞI CULTURAL ..................... 102

4.5 ZGOMOT ŞI VIBRAŢII ......................................................................... 103

4.6 PEISAJUL ......................................................................................... 104

4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ............................................................. 107

5 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI INTERCOMUNITAR, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE PROTECŢIE

SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ ŞI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE .............................................. 110

SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI 0006 BALTA MICĂ A BRĂILEI ............................. 112

PARCUL NATURAL BALTA MICĂ A BRĂILEI .............................................................................. 114

MEDIUL BIOTIC........................................................................................................................ 117

CONCLUZII PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU HABITATELE PREZENTE IN PERIMETRUL PUZI .............. 119 DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI RELAŢIA ACESTORA CU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA .................................................................................. 119

OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ...... 122

ROSCI0006 BALTA MICA BRAILEI............................................................................................. 122

ROSPA0005 BALTA MICĂ A BRĂILEI ........................................................................................ 124 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ........................................................................... 127



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 5 din 173


Pagina 5

ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES

COMUNITAR ............................................................................................................................ 127 6 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLANUL DE URBANISM ZONAL

INTEGRAT ............................................................................................................................... 127 6.1 Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional .............................................................................................. 127

O1 - Valorificarea cadrului natural ........................................................... 128

O2 - Zonificarea funcţională – reglementări ................................................ 128


edilitare; ............................................................................................. 128

O4 Modernizarea circulației .................................................................... 128

O5 Protecţia mediului ............................................................................ 128

6.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului ....................... 129

7 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ........................................... 130 7.1 Metodologia de evaluare utilizată în cadrul Planului de Urbanism Zonal

Integrat .................................................................................................... 134

CATEGORII DE IMPACT, CRITERII, EFECTE CUMULATIVE, INTERACŢIUNI ........ 141

CATEGORII DE IMPACT ............................................................................................................ 141

7.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea PUZI .......................... 141

O1 - Valorificarea cadrului natural si antropic, economic si uman ................... 142



edilitare; ............................................................................................. 143



7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Urbanism

Zonal Integrat cu alte planuri relevante ........................................................... 153

8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN

CONTEXT TRANSFRONTIERĂ .................................................................................................. 155 9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PUZI ........................................ 155

9.1 Efecte adverse identificate în cadrul PUZI ............................................... 157

9.2 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor negative

identificate ................................................................................................ 157



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 6 din 173


Pagina 6

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI

ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE .................................................... 162

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR ......................................... 162

10.2 DIFICULTĂŢI .................................................................................... 163

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII PLANULUI ..................................................................................................... 163 12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN RAPORTUL DE

MEDIU ..................................................................................................................................... 167

O1 - Valorificarea cadrului natural ........................................................... 168



edilitare; ............................................................................................. 168



13 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................. 171

Tabel 2 –situatia tertenurilor dupa categoria de folosinta ........................................................ 23 Tabel 3 –situatia terenurilor in indiviza ................................................................................... 24

Tabel 4 – tip de proprietate a terenurilor .................................................................................. 63 Tabel 5 – Bilant teritorial existent si propus ............................................................................ 66

Tabel 6 - Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului ......................................... 68

Tabel 7 - Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește ...................... 69

Tabel 8 - Alte specii importante de floră şi faună ........................................................... 69

Tabel 9 - Caracteristici generale ale sitului .......................................................................... 72

Tabel 10 – Impact negativ si activitati cu efect asupra sitului ................................................. 72 Tabel 11 – impact pozitiv ......................................................................................................... 73

Tabel 12- impacte și activități cu efect mediu/mic asupra sitului ..................................... 73

Tabel 13 – Impact pozitiv ....................................................................................................... 74

Tabel 14 - Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE evaluarea sitului în ceea ce le privește - ROSPA0031 .. 75

Tabel 15 - Caracteristici generale ale sitului ROSPA0031 ................................................... 79

Tabel 16 - Relaţiile sitului cu alte arii protejate ................................................................... 79

Tabel 17: Magnitudinea biodiversităţii din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei ............... 83

Tabel 18 : Principalele asociaţii fitosociologice (comunităţi de plante) ............................. 84

Tabel 19 : Specii de mamifere prezente ................................................................................ 86

Tabel 20 - Specii de amfibieni și reptile ............................................................................... 87

Tabel 21 - : Distribuţia categoriilor de habitate în PN-BmB ............................................... 88

Tabel 22 - Habitatele din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei ............................................ 89



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 7 din 173


Pagina 7

Tabel 23 - Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC desemnate pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei şi relaţia acestora cu planul ....................................................................................... 97 Tabel 24 – Situri conform RAN in raza comunei Stancuta .................................................... 102

Tabel 25 – Date situri Natura 2000 ........................................................................................ 111

Tabel 26 - Evaluarea impactului generat în urma implementării PUZI ........................ 141 Tabel 27 – Evaluarea cumulativa a obiectivelor PUZI .......................................................... 146 Tabel 28 – Verificarea atingerii obiectivelor de mediu .......................................................... 151

Tabel 29 – impact cumulat ..................................................................................................... 151

Tabel 30 - Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PUZI ................................. 165

Figura nr 1 pozitionarea amplasamentului in judet ................................................................. 22

Figura nr 2 Zona de studiu PUZI ............................................................................................ 23

Figura nr 3 – Situatia existenta ............................................................................................. 28

Figura nr 4 - Precipitațiile medii lunare multianuale, înregistrate la Stația meteorologică Brăila, ....................................................................................................................................... 36 Figura nr 5 propuneri circulatie si accese ................................................................................ 46

Figura nr 6 – Retele de alimentare cu apa si canalizare .......................................................... 56

Figura nr 7 - Rețeaua de distribuție a apei propusă în zona PUZI Stăncuța .................... 58

Figura nr 8 – Arii protejate in zona amplasamentului ........................................................ 68

Figura nr 9- .Reglementari de mediu ................................................................................. 107 Figura nr 10 impactul obiectivelor PUZI .............................................................................. 147 Figura nr 11 – impact pe obiective de mediu ........................................................................ 147



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 8 din 173


Pagina 8

1 INTRODUCERE

1.1. Legislaţie românească privind evaluarea impactului asupra mediului

pentru proiecte, planuri şi programe

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedură prin care se evaluează

potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le

poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţionala prin:

Ordonanţa de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu

modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

National (P.A.T.N.) -secţiunea I- Reţele de transport;


National (P.A.T.N.) -secţiunea a II-a - Apa;

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Ameriajare a Teritoriului National

(P.A.T.N.) - secţiunea a III-a - Zone protejate;

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Ameriajare a Teritoriului

National (P.A.T.N.)-secţiunea a IV-a - Reţeaua de localitati;


National (P.A.T.N.) - secţiunea a V-a - Zone de risc natural;

Ordonanţa de urgenta nr. 142/28.10.2008 privind aprobarea Planului de Amenajare

a Teritoriului National (P.A.T.N.) - secţiunea a VlII-a - Zone cu resurse turistice;

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor si unele masuri

pentru realizarea locuinţelor;

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea

impactului de mediu în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991 (M.

Of., Partea I nr. 105 din 01/03/ 2001), cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 292 din 3/12/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice și private asupra mediului.

ORDIN nr. 269 din 20 februarie 2020 - privind aprobarea ghidului general

aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, a ghidului pentru



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 9 din 173


Pagina 9

evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră și a altor ghiduri specifice

pentru diferite domenii și categorii de proiecte.

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la

luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M. Of., Partea I nr. 397 din

09/06/2003), cu modificările şi completările ulterioare.

Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din

05/08/2004), cu modificările şi completările ulterioare.

OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind

aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

HOTĂRÂRE nr. 1.076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

În ceea ce priveşte protecţia naturii armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele şi

Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din

29/06 /2007, cu modificările şi completările ulterioare;

Hotărâre 971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Ordin nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi

dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România;

Ordin nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar;

H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru

noi zone;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 10 din 173


Pagina 10

Legea nr. 13/1993 (M. Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea României la

Convenția privind conservarea vieții sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa,

adoptata la Berna la 19 septembrie 1979;

Legea nr. 58/13.07.1994 (M. Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea

Convenției privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

Legea nr. 13/1998 (M. Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea României la

Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la

Bonn la 23 iunie 1979;

Legea nr. 89/2000 (M. Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind

conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie

1995;

H.G. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale si

parcurilor naturale si constituirea administraţiilor acestora;.

H.G. 538/2011 pentru aprobarea Planului de Management al Parcului Natural Balta

Mica a Brăilei;

Legea 46/2008 privind Codul silvic, republicata;

Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

OUG nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura;

O.M.-MMDD 1964/2007 - prin care Balta Mica a Brăilei este declarata sit de

importanta comunitara purtând codul: RO SC10006;

H.G. 1284/2007 prin care Balta Mica a Brăilei este declarata arie speciala de

protectie avifaunistica avand codul ROSPA0005;

Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie;

Legea nr.24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele

urbane, actualizată

Legea 107/1996 legea apelor, modificată și completată;

Legea 138/2004 - legea imbunatatirilor funciare;

Legea 755/2001- pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern 58/1998 privind

organizarea si desfasurarea activitatilor de turism in Romania;

Legea 18/1991 - legea fondului funciar



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 11 din 173


Pagina 11

Ordinul M.D.R.T. nr. 2701/2010 cu privire la aprobarea metodologiei de informare

şi consultare a publicului în elaborarea şi revizuirea planurilor de amenajarea teritoriului

şi de urbanism;

Ordinul nr. 994/2018 pentru modificarea și completarea Normelor de igienă și

sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului

sănătății nr. 119/2014;

Harti de risc la inndatii – la 10 ani-, elaborate de ANAR in procesul de implementare

a Directivei 200/60/CE privind evaluarea si managementul riscului la inundatii;

Legea sigurantei digurilor nr. 259/2010, republicata

Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară și schimbul de

terenuri și de calcul al obligațiilor bănești din 08.04.2016

Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor

Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului să fie realizată

cât mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaţiei care fundamentează

fezabilitatea proiectului, astfel încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor

irosi resurse materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de altă parte,

să existe informaţii suficiente pentru realizarea evaluării de mediu.

Evaluarea de mediu se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în

legislaţia de mediu, din domeniile: agricultură, industria extractivă a petrolului, gazelor

naturale, cărbunelui şi turbei, industria energetică, producerea şi prelucrarea metalelor,

industria materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimică,

industria lemnului şi hârtiei, proiecte de infrastructură precum şi proiecte din domeniul

managementul apei şi al deşeurilor.

ABREVIERI

P.U.G. PLAN DE URBANISM GENERAL

P.U.Z. PLAN DE URBANISM ZONAL

P.U.Z.I. PLAN DE URBANISM ZONAL INTERCOMUNITAR

P.U.D. PLAN DE URBANISM DE DETALIU



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 12 din 173


Pagina 12

H.G. HOTARARE DE GUVERN

O.U.G. ORDONANTA DE URGENTA

C.L. CONSILIUL LOCAL

U.T.R. UNITATE TERITORIALA

U.E. UNIUNEA EUROPEANA

S.E.A. EVALUARE STRATEGICA DE MEDIU

P.N.D. PLAN NATIONAL DE DEZVOLTARE

E.I.A. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

I.N.C.D. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE

P.A.T.J. PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN

A.D.R. AGENTIILOR DE DEZVOLTARE REGIONALA

C.E.S. COEZIUNE ECONOMICA ŞI SOCIALA

Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu (HG 1076/2004):

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care

identifica, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării

acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica

aferentă.

Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de

Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care: se elaborează şi/sau se

adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de

o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau

Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum şi orice

persoană fizică sau juridică care promovează un plan sau un program.

Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicită potrivit competențelor legale să execute controlul reglementărilor în

vigoare privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice și în concordanță cu legislaţia

sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 13 din 173


Pagina 13

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autorităților publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor,

luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul

decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;

Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către

autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor

privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;

Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice,

chimice şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea

diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor

naturale şi antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a

calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluarea

apelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi

identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerată

inacceptabilă de către autorităţile competente.

Determinare – reprezintă metoda utilizată pentru a calcula, previziona, estima sau

măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat;

Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc

pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un

amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii

suplimentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări.

Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de

intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care

au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra

mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare și/sau reducerea

concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 14 din 173


Pagina 14

Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări,

la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi

reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Proba de referinţă - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi

utilizată pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiză chimică a solurilor.

Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea

competentă, privind reducerea poluării solului şi care vor reprezenta concentraţiile

maxime ale poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa

sub nivelurile de alerta sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele

şi recomandările studiului de evaluare a riscului.

Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul

de a controla problema analizată şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile

materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.

Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi din

surse staţionare sau mobile.

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile

umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Indicator de zgomot– reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea

zgomotului ambiental relaţionat cu efectul dăunător;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori

acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile

fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce

se scurg de pe terenuri contaminate:

Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care

implică o anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al

poluanţilor.

Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (legea 350/2001

actualizată, legea 168/2007).

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviinţare

a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 15 din 173


Pagina 15

tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului,

hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de

aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de

amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de

execuţie a obiectivelor de investiţii.

Avizare - procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii

tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme

centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a

indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin

documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează

printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu.

Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general

de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea

acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a

teritoriului.

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune

anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific

documentaţiilor de urbanism.

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de

exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune,

arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituţii publice şi

capacitatea tehnică de a emite avize/aprobări.

Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaţilor prezentului, fără a se compromite

dreptul generaţiilor viitoare la existență şi dezvoltare.

Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice

centrale şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor

de dezvoltare sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare" şi care

beneficiază de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi

naţionale şi internaţionale interesate.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 16 din 173


Pagina 16

Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese

scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia

existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de

dezvoltare urbanistică a localităţilor pe o perioadă determinată.

Parcelare - acţiunea urbană prin care o suprafaţă de teren este divizată în loturi mai

mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de realizarea

unor locuinţe individuale, de mică înălţime.

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc

drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.

Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean,

zona funcţională) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu

de relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-

administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane şi rurale.

Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitată de lege, pe trepte de organizare

administrativă a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ teritoriale

(municipiu, oraş, comuna).

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale

localităţilor ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul

urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi

amenajări. De regulă intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi

suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a

unităţii de baza (municipiu, oraş, comună) şi limita teritoriului intravilan.

Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă şi

viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune

dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spațiilor verzi etc.).

Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.

Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care

impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 17 din 173


Pagina 17

controlată a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un

potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia,

activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.

Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit

sau natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi

în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri

restrictive de protecţie a acestora prin distanță, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie..

1.2 Consideraţii generale

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, descrie şi

evalueze potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau

programului, precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare

obiectivele şi aria geografică ale planului sau programului.

Necesitatea documentaţiei este generată de creșterea interesului autorităților de a

valorifica prin turism și activitatile traditionale, într-o manieră integrată,

potențialul zonei, cu condiția, însă, să nu fie afectată aria PNBMB şi a teritoriiilor cu

care acesta este relaţionat și în conformitate cu legislaţia în vigoare şi a exigenţelor

vieţii contemporane.

Din aceste considerente, pentru valorificarea economică a resurselor naturale

oferite de peisajul natural cu deosebire în scop turistic, sunt necesare o serie de

măsuri care să mentină acest peisaj într-o stare bună de conservare. Acestea trebuie

să fie înţelese şi acceptate de populaţia locală, ca o garanţie a unei evoluţii durabile

într-o zonă de patrimoniu naţional şi internaţional.

Elaborarea PLANULUI URBANISTIC ZONAL INTEGRAT "DEZVOLTAREA

SECTORULUI TURISTIC SI PESCĂRESC IN COMUNA STANCUTA, JUDEŢUL BRAILA",

are o complexitate ridicată, deoarece se va realiza nu numai obiectivul în sine

(cresterea dezvoltarii zonei prin activitati de turism, de recreere, de transport, atât pe

uscat, cât și pe Dunăre etc), ci si corelare directă cu Unitățile Administrativ Teritoriale

învecinate: Stăncuța, Gropeni, Mărașu, Berteștii de Jos, și respectând întrutotul



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 18 din 173


Pagina 18

reglementarile impuse pentru functiunea optima a Parcului Natural Balta Mica a

Brăilei.

Documentaţia se elaborează în scopul:

- stabilirii direcţiilor, priorităţilor și reglementărilor de amenajare a

teritoriului studiat;

- utilizării raţionale și echilibrate a teritoriului studiat, în paralel cu restricţiile

zonei protejate;

- precizării influențelor riscurilor naturale (inundaţii) asupra teritoriului

studiat;

- conservarea evidenţierii fondului construit valoros și a modului de

valorificare a acestuia în folosul comunității;

- fundamentării realizarii unor investiții de utilitate publică în teritoriul

menționat;

- corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea teritoriului

studiat;

- asigurarea criteriilor de sustenabilitate, specifice Planului de Management al

Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, în contextul zonei naturale protejate și a

peisajului natural și cultural;

- integrării în procesele de dezvoltare a potenţialului antropic și natural,

inclusiv integrarea în contextul suprateritorial;

- realizarea investiţiilor propuse cu costuri cât mai reduse și cu păstrarea

indicatorilor specifici criteriilor de dezvoltare durabilă;

- asigurarii suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de

urbanism și a autorizaţiilor de construire, acolo unde este cazul;

- asigurării criteriilor de funcţionalitate, complexitate, stabilitate, siguranţa,

eficienta tehnică și economică a zonei.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea PlanulUI Urbanistic Zonal integrat

"Dezvoltarea sectorului turistic și pescăresc în comuna Stăncuța" a consultat autorităţile

publice responsabile cu protecţia mediului (Agenţia pentru Protecția Mediului Brăila,

Garda de Mediu, Consiliul Judeţean, etc), a autorităţilor publice responsabile cu sănătatea



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 19 din 173


Pagina 19

umană (Direcţii Judeţene de Sănătate Publică) cu privire la următoarele aspecte:

- conţinutul raportului de mediu;

- relaţia planului cu alte planuri şi programe;

- problemele de mediu existente în zonă;

- factorii/aspectele de mediu cu relevanţă pentru plan;

- obiectivele de mediu relevante pentru plan, ţintele şi indicatorii;

- criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale planului

asupra mediului;

- categoriile de impact, formatul şi conţinutul matricei de evaluare a efectelor

semnificative potenţiale asupra mediului ale prevederilor planului;

- nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de

mediu;

- evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru protecţia

mediului;

- concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;

- propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;

- propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la

reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea

efectelor planului asupra mediului.

1.3. Informaţii generale

Analizând potențialul cultural și natural al judeţului Brăila, Strategia de dezvoltare

a judeţului pe termen mediu identifică revigorarea turismului ca promotor al dezvoltării

economice și sociale a judeţului. În acest context, Planul Urbanistic Zonal integrat

"Dezvoltarea sectorului turistic și pescăresc în comuna Stăncuța" vizează un program de

dezvoltare care sa cuprinda mai multe activitati, intr-o buna corelare/integrare. Astfel,

realizarea proiectului poate oferi posibilități multiple de: turism, agrement, pescuit

sportiv, circulatii pe apa (prin realizarea unor lucrari specifice de acostare), circuite de

biciclete. Toate acestea, vor fi organizate integrat in cadrul unui teritoriu care se

suprapune peste zona protejata Natura 2000 ai anume: Parcul Natural Balta Mica a

Brăilei, zona inscrisa ca parte integrata in reţeaua ecologica Natura 2000



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 20 din 173


Pagina 20

(ROSCIOOO6, conform OM - MMDD 2387/2011, ROSPA0005 si H.G. 971/2011) si Zona de

dezvoltare durabilă a activităților umane precum si partial in zona E -Zona de cooperare,

conform PUZ Parcul Natural Balta Mica a Brăilei.

Este un prim pas, meritoriu, in a dezvolta potentialul endogen al zonei, care poate

contribui, astfel la diferite moduri de recreere ce ar putea stimula si atrage diferiti agenti

economici care presteaza activitati ce se pot incadra in paleta cuprinsa in Regulamentul

PNBMB.

Strategia de dezvoltare a judeţului Brăila și a Sistemului Urban Brăila - Galaţi (PATZ)

propune în comuna Stăncuța o zonă de dezvoltare turistică și de agrement.

Prin acest proiect se realizeaza o abordare integrată a dezvoltării teritoriului, care

presupune luarea in considerare a activitatilor socio-economice din comunitatile locale

riverane ariei PNBMB, precum si suprapunerea necesitatilor de protejare a PNBMB si a

siturilor ROSCI si ROSPA declarate, precum si dezvoltarea turistica si culturala in intreaga

zona (prin valorificarea durabila a patrimoniului touristic, natural si cultural din zona

studiata). Un element important este si apropierea de fluviul Dunarea, cu stabilirea zonei

studiate ca zona de risc la inundații.

Raportul de Mediu vizează:

stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării

proiectului;

analiza posibilelor efecte în cazul în care PUZI - nu este implementat;

identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu

stabilite prin PUZI;

propune un sistem viabil de monitorizare a implementării obiectivelor;

asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile implicate şi publicul

interesat, inclusiv cu cetățenii și grupurile organizate interesate;

informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PUZI şi posibilele impacturi

ale acestuia;

notifică autorităţile implicate şi publicul interesat cu privire la forma finală a PUZI

şi motivele adoptării acestuia.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 21 din 173


Pagina 21

1.4. Beneficiarul planului

Consiliul Județean Brăila, telefon/fax 0239.619.600/0239.619.700, Adresa: Braila,

Piaţa Independentei nr. 1, Telefon/Fax: 0239619600, E-mail: [email protected],

reprezentat prin Chiriac Francisk Iulian cu funcția de Președinte al Consiliul Județean.

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu

ENVIRO ECOSMART SRL Galaţi, cu sediul în Galaţi, strada Nufărului nr. 3 bl S13 scara

4 ap 66, telefon: 0752483995, [email protected] firmă înscrisă în registrul

naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia 676 în baza căruia

s-a realizat prezentul raport.

1.6. Denumirea planului

PLAN URBANISTIC ZONAL INTEGRAT "DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC

SI PESCĂRESC IN COMUNA STANCUTA, JUDEŢUL BRAILA"

1.7. Localizarea geografică şi administrativă

Zona studiată prin PUZI se află în comuna Stăncuța, în apropierea satelor Stăncuța (la

nord) și Stanca (la sud vest).

Zona studiată prin PUZ se află în comuna Stăncuța, pe malul fluviului Dunărea. Suprafata

totală de teren ce se dorește a fi studiată prin intermediul acestui PUZI este de 62,00 ha,

în extravilanul comunei Stăncuța.

Comuna Stăncuța este situata in partea de sud-est a judeţului Braila si este invecinata la

nord cu teritoriul comunei Gropeni, la nord-vest cu teritoriul comunei Tufesti, la vest cu

teritoriul orasului Însuratei, la sud cu teritoriul comunei Bertestii de Jos si la est cu

teritoriul comunei Marasu. Din teritoriul comunei Stăncuța fac parte insulele Crăcănel și

Orbu.

Comuna are in componenta patru sate: satul Stăncuța - resedinta de comuna – cu o

suprafață de 213,17 ha (inclusiv trupurile aparținătoare din teritoriul administrativ);

satul Cuza Vodă - aflat la vest de Stăncuța – cu o suprafață de 175,53 ha (inclusiv trupurile

aparținătoare din teritoriul administrativ); satul Stanca - situat in partea de




SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 22 din 173


Pagina 22

sud de Stăncuța – cu o suprafață de 64,74 ha (inclusiv trupurile aparținătoare din

teritoriul administrativ); satul Polizești – amplasat la sud de Polizești și Stăncuța – cu o

suprafață de 46,68 ha (inclusiv trupurile aparținătoare din teritoriul administrativ).

În apropierea zonei studiate, la nord, se află satul Stăncuța, iar la sud vest, satul Stanca.

Amplasamentul studiat pentru obiectivul propus se situeaza pe malul Dunării, între digul

existent și mal. Vecinătăţile se prezintă astfel:

-la nord-est, nord, nord-vest – digul de protectie inundatii de la Dunare si dincolo

de dig terenuri agricole (orezarii);

-nord-est -pădure;

-la sud - vest – statie de pompare;

-la sud si sud-est - fluviul Dunarea.

Figura nr 1 pozitionarea amplasamentului in judet



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 23 din 173


Pagina 23

Figura nr 2 Zona de studiu PUZI

Modul de folosinţă a terenurilor pe teritoriul analizat

Toate terenurile din zona studiată prin PUZI sunt amplasate în extravilanul

comunei Stăncuța. Pentru determinarea drepturilor de proprietate privind

terenurile din zona studiată, s-au solicitat și s-au obținut extrase de carte funciară

pentru informare. În conformitate cu acestea, prezentăm în continuare situația

terenurilor, suprafețelor, categoriilor de folosință și proprietarii acestora, astfel:

Tabel 1 –situatia tertenurilor dupa categoria de folosinta

Nr. crt

Nr. cadastral Suprafață (mp)

Categorie de folosință

Date identificare (tarla, parcela)

Drept de proprietate

1. 72905 97.785 padure T121/1; 1 LOT 1/1 TURCU NICU; TURCU MARIOARA

2. 72906 600 padure T121/1; 1 LOT 1/2 TURCU NICU; TURCU MARIOARA

3. 70405 19.798 pădure T121/1; 1 LOT2 CONSTANTIN AUREL



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 24 din 173


Pagina 24

4. 70406 19.793 padure T121/1; 1 LOT3 STANGACIU ALEXANDRA ELENA

5. 70407 9.895 padure T121/1; 1 LOT4 RUSTEM SEVIM; RUSTEM MARIANA

6. 70408 9.894 padure T121/1; 1 LOT5 RUSTEM RENAN

7. 70409 9.892 padure T121/1; 1 LOT6 DOGARESCU DORINA; DOGARESCU VASILE

8. 70410 9.891 padure T121/1; 1 LOT7 DOGARESCU DORINA; DOGARESCU VASILE

9. 70411 9.890 padure T121/1; 1 LOT8 DOGARESCU PETRICA; DOGARESCU DANIELA -

10. 70412 9.888 padure T121/1; 1 LOT9 TUDOSE MARIN; TUDOSE MARIA

11. 70413 9.885 padure T121/1; 1 LOT10 CAZANGIU STEFAN; CAZANGIU VIORICA

12. 70414 9.884 padure T121/1; 1 LOT11 MEIROSU GEORGEL - MARIAN

13. 70946 9.882 padure T121/1; 1 LOT12/1

DUMITRU CRISTIAN; DUMITRU GELA- CODRUTA

14. 70947 9.879 padure T121/1; 1 LOT12/2 RADULESCU STEFAN; RADULESCU DANIELA-

15. 70948 9.875 padure T121/1; 1 LOT12/3

MOCANU VALENTIN; MOCANU IULIANA

16. 70949 9.870 padure T121/1; 1 LOT12/4

IMURLUC GHEORGHE

17. 70950 157.745 padure T121/1; 1 LOT 12/5

TURCU NICU; TURCU MARIOARA

18. 70416 99.076 padure T121/1; 1 LOT13 SC SURVFERM SRL BRAILA

19. 70417 6.578 Drum acces T121/1; 1 LOT14 *

Cf. extraselor de carte funciara pentru informare cu nr. cerere: 13741, 13742, 13743,

13744, 13747, 13748, 13749, 13750, 13751, 13752, 13753, 13754, 13755, 13756,

13757, 13758, 13759, 13760, 14441.

Extrasul de carte funciara nr. 70417 este anexat prezentului memoriu.

*Proprietarii terenurilor menționați în tabelul anterior dețin suprafate în cotă indiviză

din suprafața totală a drumului, în suprafata de 6578 mp, situat în partea de nord a

loturilor si a zonei studiate (la nivelul terenului, paralel cu digul), după cum urmează:

Tabel 2 –situatia terenurilor in indiviza

Nr .crt

Nr. cadastral

Suprafață indiviză (cota actuala) din St de 6578 mp -drum de acces

Suprafață indiviză (mp) din St de 6578 mp - drum

Date identificare (tarla, parcela)

Drept de proprietate



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 25 din 173


Pagina 25

de acces

1. 72905 Cota actuala 2255/6578

2255 T121/1; 1 LOT 1/1


2. 72906 T121/1; 1 LOT 1/2


3. 70405 Cota actuala 116/ 6578 116 T121/1; 1 LOT2 CONSTANTIN AUREL

4. 70406 Cota actuala 207/ 6578 207 T121/1; 1 LOT3 STANGACIU ALEXANDRA ELENA

5. 70407 Cota actuala 105/ 6578 105 T121/1; 1 LOT4 RUSTEM SEVIM; RUSTEM MARIANA

6. 70408 Cota actuala 106/ 6578 106 T121/1; 1 LOT5 RUSTEM RENAN

7. 70409 T121/1; 1 LOT6 DOGARESCU DORINA; DOGARESCU VASILE

8. 70410 Cota actuala 217/ 6578 217 T121/1; 1 LOT7 DOGARESCU DORINA; DOGARESCU VASILE

9. 70411 Cota actuala 110/ 6578 110 T121/1; 1 LOT8 DOGARESCU PETRICA; DOGARESCU DANIELA - SIMONA

10. 70412 Cota actuala 112/ 6578 112 T121/1; 1 LOT9 TUDOSE MARIN; TUDOSE MARIA

11. 70413 Cota actuala 115/6578 115 T121/1; 1LOT10

CAZANGIU STEFAN; CAZANGIU VIORICA

12. 70414 Cota actuala 116/6578 116 T121/1; 1LOT11

MEIROSU GEORGEL - MARIAN

13. 70946 Cota actuala 118/6578 T121/1; 1LOT12/1

DUMITRU CRISTIAN; DUMITRU GELA- CODRUTA

14. 70947 Cota actuala 121/6578 T121/1; LOT12/2

1 RADULESCU STEFAN; RADULESCU

DANIELA-ELENA 15. 70948 Cota actuala 125/ 6578 T121/1;

LOT12/3 1 MOCANU VALENTIN;

MOCANU IULIANA 16. 70949 Cota actuala 130/ 6578 T121/1;1LOT12/4 IMURLUC GHEORGHE

17. 70950 Cota actuala 1615/6578

1615 T121/1; 1 LOT 12/5


18. 70416 Cota actuala 1010/6578

1010 T121/1; 1LOT13

SC SURVFERM SRL BRAILA

Conform cu Extrasul de carte funciara nr. 70417, anexat prezentului memoriu.

Față de aceste terenuri, aparținând persoanelor fizice/juridice nominalizate

mai sus, in zona studiata exista si alte terenuri care aparțin domeniului public, în

administrarea Regiei Autonome Apele Române, precum si terenuri cu situatie juridica

incerta (proprietar necunoscut), după cum urmează:



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 26 din 173


Pagina 26

-digul de protecție- (reprezentănd limita zonei studiate de la sud-vest și nord-

est) este în administrarea Regiei Autonome Apele Române; apele Dunării fac parte

integrantă din patrimoniul public (conform LEGII nr.107/Legea apelor modificată și

completată;);

- de asemenea, terenurile situate intre limita de sud a loturilor (cf. tabel

anterior) și Dunăre, reprezentând malurile Dunării si care sunt în administrarea

Regiei Autonome Apele Române;

Apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le

administrează, sunt supuse dispoziţiilor LEGII nr.107 din 25 septembrie 1996 - Legea

apelor, modificată și completată, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale

la care România este parte.

Conform dispoziţiilor LEGII nr.107 din 25 septembrie 1996 - Legea apelor modificată și

completată, stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de

proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor,

Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu excepţia apelor geotermale.

Apele din domeniul public se dau în administrare Regiei Autonome Apele Române de

către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, în condiţiile legii.

-terenul din partea de sud - vest a zonei studiate, cu categoria de folosinta

neproductiv, apartine domeniului public al comunei Stancuta;

-drumul de pamant din partea de nord - est și sud-est a zonei studiate, paralel cu

malul Dunării (în partea de sud a terenului apartinand SC SURVFERM SRL BRAILA, cu

nr. de carte funciara 70416), apatine domeniului public al comunei Stancuta.

Pe terenul aparținând SC SURVFERM SRL BRAILA, cu nr. de carte funciara

70416, există o sondă în cadrul exploatării petroliere. Pe teritoriul comunei Stăncuța

există mai multe astfel de sonde și puțuri forate în cadrul exploatării petroliere care

aparțin S.C. Petrom S.A (cf. Plan Urbanistic General Comuna Stăncuța, Județul Brăila – în

curs de aprobare).

Pe Tarlaua 121/1, Parcela 1, Lot ½, teren pus la dispoziție Asociației Pescarilor

Stăncuța prin contract de comodat nr.656/24.04.2014 de proprietarii



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 27 din 173


Pagina 27

Turcu Nicu și Turcu Marioara, s-a realizat un adăpost pescăresc pentru sustinerea

infrastructurii și serviciilor specifice sectorului pescăresc.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 28 din 173


Pagina 28

Figura nr 3 – Situatia existenta



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 29 din 173


Pagina 29

2 EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PLANULUI DE AMENAJARE

A TERITORIULUI INTERCOMUNITAR, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI

PROGRAME RELEVANTE

2.1 Structura PUZI

România ca stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de

dezvoltare egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune

economică şi socială.

De asemenea, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare

sectoriale şi regionale dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum şi în

Planurile Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agenţiilor de

Dezvoltare Regională Sud-Est (A.D.R.).

Conţinutul PUZI- ului răspunde unor cerinţe referitoare la:

analiza situației existente și evidenţierea disfuncţionalităţilor la nivelul teritoriului

stațiunii zonei;

determinarea principalelor direcţii de dezvoltare a zonei, precum şi metodele de

intervenţie – unde este cazul;

zonificarea funcţională a zonei;

prezentarea tipului de proprietate asupra terenului şi a circulaţiei acestuia în

funcţie de necesităţi;

organizarea a circulaţiei,

propuneri de dezvoltare a echipării edilitare;

protecţia mediului, prin respectarea principiilor dezvoltării durabile pe termen

lung

posibilităţile şi condiţiile de realizare a obiectivelor, rezervând suprafeţele de

teren necesare acestora.

2.2 Obiectivele Planului

Atat în PATJ Brăila, cât și în Strategia de dezvoltare a județului Brăila, pentru

comuna Stăncuța sunt prevăzute masuri de dezvoltare economică in viitor, prin

sprijinirea dezvoltarii durabile în sectorul turistic.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 30 din 173


Pagina 30

În PUZ „Parcul natural Balta Mică a Brăilei”, zona studiată face parte din Zona D

– de dezvoltare durabilă pentru activităţi umane (zona dig-mal) în care este permisă

dezvoltarea unor asemenea investiţii. Zona are regimul cel mai puţin restrictiv de

protecţie din cadrul parcului. De asemenea, zona studiata se afla partial in zona E -Zona

de cooperare, cuprinzand digul de protectie la inundatii de la Dunare.

Este destinată îmbinării activităţilor umane cu cele de protecţie a mediului natural în

limitele capacităţii de suport a ecosistemelor.

Accesul localnicilor este neîngrădit. In aceste zone, membri comunităţilor locale au

dreptul la pescuitul pentru consumul propriu.

Din punct de vedere al utilizării funcționale, sunt permise activităţi turistice, activităţi de

utilizare a unor resurse regenerabile - pescuit cu scule tradiţionale, recoltare de salcie,

papură, stuf pentru realizarea unor produse artizanale, transport naval, plimbare cu

ambarcaţiuni cu/fără motor, campare, picnic, scăldat şi plajă, în locuri amenajate; acces

carosabil.

În Planul Urbanistic General Comuna Stăncuța sunt prevăzute masuri de

dezvoltare economică in viitor, prin sprijinirea dezvoltarii infrastructurii pentru

turismul de tranzit, cultural, de weekend, ecologic.

Bazându-se pe valorificarea resurselor existente în zonă, Primăria chiar a

realizat un adăpost pescăresc în partea de sud faţă de satul Stăncuţa, între digul de

apărare la Dunăre şi mal, care, prin destinaţia şi poziţia sa, va putea fi valorificat şi

d.p.d.v turistic, întărind caracterul de dezvoltare viitoare a zonei.

PUZI cuprinde propuneri legate de observatiile beneficiarului cu privire la

intentiile de dezvolatre ale zonei.

Propunerile din tin cont de toate tipurile de zone naturale protejate, de tipurile de

risc, de restrictiile impuse prin regulamentul Parcului natural BMB, precum si prin RLU

-PUZ PNBMB.

Planul s-a realizat prin introducerea unor modificări față de cerințele Caietului de

sarcini, astfel încât propunerea PUZI să se armonizeze atât cu Caietul de sarcini, cât

și cu reglementările REGULAMENTULUI PARCULUI NATURAL BALTA MICĂ A BRĂILEI



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 31 din 173


Pagina 31

și a REGULAMENTULUI CADRU DE URBANISM aferent Planului Urbanistic Zonal Balta

Mică a Brăilei.

Principalele obiective ale documentației sunt:

• Stabilirea disfuncționalităților teritoriale din cadrul teritoriului intercomunitar -

diagnoza stării actuale de dezvoltare;

• Elaborarea scenariului de dezvoltare, gestionare, administrare/monitorizare a

activităților si teritoriului.

Obiectivele planului (solicitate prin Caietul de sarcini ) sunt:

- respectarea reglementarilor din Strategia UE pentru Regiunea Dunării;

- stabilirea relaţiei cu Coridorul VII paneuropean - Dunarea;

- relationarea cu obiectivele prezentate in Programul Operaţional Pescuit (POP);

- respectarea regulamentelor si sarcinilor prezentate in Grupul de Acţiune

Locala (GAL), infiintat la nivelul judeţului Braila, in cadrul Programului National

de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 - 2020;

- respectarea reglementarilor zonei protejate Parcul Natural Balta Mica a Brăilei (Pn Bm

Br);

- se va tine cont de hărţile de risc la inundaţii, elaborate de Administraţia Naţionala

"Apele Romane" (ANAR);

- relationarea cu obiectivele si masurile prezentate in Strategia de Dezvoltare Durabila a

Judeţului Braila 2014-2020;

Obiectivele generale ale PUZI sunt :

O1 - Valorificarea cadrului natural

valorificarea potenţialului natural si antropic, economic si uman pe teritoriul studiat;

O2 - Zonificarea funcţională – reglementări

- stabilirea si dezvoltarea zonelor funcţionale;

- delimitarea zonelor construibile;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor si condiţiilor de realizare a construcţiilor

in

conformitate cu prevederile Regulamentului -Cadru de urbanism.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 32 din 173


Pagina 32

- stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire;

- menţionarea obiectivelor de utilitate publica


edilitare;

O4 Modernizarea circulației

O5 Protecţia mediului

2.3 Relaţia Planului cu alte planuri şi programe relevante

Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe, transpusă în legislaţia românească prin H.G. 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe,

impune ca în Raportul de mediu să fie incluse informaţii cu privire la alte planuri relevante

pentru planul evaluat, pentru a verifica măsura în care s-a ţinut cont de obiectivele de

protecţie a mediului la nivel naţional, dar şi a modului în care aceste obiective au fost luate

în considerare la elaborarea planului de amenajare a teritoriului intercomunitar.

Prin urmare, dezvoltarea obiectivelor strategice care formează cadrul de evaluare se

limitează la situaţia curentă a protecţiei mediului la nivelul teritoriului analizat, fiind

necesar să se evidenţieze cadrul în care obiectivele strategice vor fi implementate,

respectiv obligaţiile de mediu ce trebuiesc realizate ca urmare a implementării

prevederilor planului.

Pentru elaborarea acestei documentaţii, cerintele din Caietul de sarcini s-au

armonizat cu Planul Urbanistic General al comunei Stăncuța (cel aprobat prin HCL nr.

56/30.11.2000 și noul PUG aflat într- o fază avansată de avizare), precum şi planurile

de urbanism cu caracter director care stabilesc direcţiile de dezvoltare ale teritoriului,

dupa cum urmeaza:

-Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braila, aprobat prin HCJ Braila nr.

158/30.11.2011;

-Strategia de dezvoltare durabila a judeţului Braila 2014-2020, aprobata prin

HCJ nr. 137/26.11.2014;

-Strategia de valorificare a potenţialului turistic al judeţului Braila, aprobata prin

HCJ nr. 185/27.11.2008-PATJ Braila;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 33 din 173


Pagina 33

-Studiul de fundamentare de peisaj privind amenajarea peisagistica a judeţului

Braila;

-Plan Urbanistic Zonal si RLU - Balta Mica a Brăilei.

- PUZ pentru Amenajarea unui adăpost pescăresc în comuna Stăncuța, județul

Brăila, în scopul susținerii infrastructurii și serviciilor specific sectorului pescăresc

3 ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI DE

AMENAJARE A TERITORIULUI INTERCOMUNITAR

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu ce trebuiesc avute în vedere în cadrul evaluării de mediu

pentru planuri şi programe, sunt:

apă

aer;

sol;

biodiversitate;

sănătatea umană;

patrimoniul cultural arheologic şi arhitectonic;

transport;

turism.

Problemele de mediu actuale relevante pentru PUZI au fost identificate pentru

fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost adoptat acest

mod de abordare pentru a se asigura tratarea unitară a tuturor elementelor pe care le

presupune evaluarea de mediu.

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1.1 Apa

Din punct de vedere hidrogeologic, zona prezintă două strate purtătoare de

apă: -stratul acvifer freatic, cantonat în nisipurile de la baza loessului umezind în

același timp și partea inferioară a pachetului loessoid, sau în aluviuni permeabile; -

stratul acvifer de adâncime medie, ascensional, identificat în nisipurile și



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 34 din 173


Pagina 34

pietrișurile inferioare, separate de orizontul freatic superior, de un complex argilos.

În subteran există importante rezerve de apă freatică şi de adâncime cu diferite

direcţii de drenare. Datorită variaţiilor mari a cantităţii de precipitaţii din cursul

anului (principala sursă de alimentare a apelor freatice), nivelul hidrostatic

înregistrează variaţii de 1 – 2 m.

3.1.2 Clima/aer

Zona studiată se află într-un ținut cu climă temperat-continentală. Sub raport

climatic, prezența Dunării generează un topoclimat distinct, caracterizat prin atenuarea

temperaturilor ridicate din timpul verii și estomparea depresiunilor lacustre. Verile sunt

călduroase şi uscate, datorită maselor de aer continentalizate sub influenţa valorilor mari

ale radiaţiei solare (125 kcal/cm2), precipitaţiile reduse, cu caracter torenţial şi inegal

repartizate.

Din punct de vedere al temperaturii, aceasta, în lungul Dunării, este mai ridicată decât cea

din restul județului Brăila (11,10°C, față de 10,30°C şi 10,50°C).

Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. Ca şi

regimul termic, şi cel al precipitaţiilor reflectă caracterul continental al climei, în

sensul că acestea cad în cantităţi variabile de la un an la altul şi sunt repartizate inegal

în timpul anului.

Vântul constituie un element climatic cu o mare influenţă în condiţiile

morfografice ale Câmpiei Române orientale. Lipsa obstacolelor orografice şi forestiere

face ca deplasarea maselor de aer să se facă cu usurinţă, iar influenţele asupra

culturilor, căilor de comunicaţie şi localităţilor să fie mari. Din analiza datelor

statistice se constată că vânturile dinspre nord, urmate de cele din nord-est şi vest au

frecvenţa cea mai mare.

Vitezele maxime ale vântului se înregistrează în timpul iernii, când acestea pot

depăşi 100 Km/oră. Cele mai cunoscute în Bărăganul de Nord sunt Crivăţul, un vânt

rece şi uscat, care bate în timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 35 din 173


Pagina 35

direcţie nord, nord-est şi Suhoveiul, vânt uscat şi cald, care bate vara din partea estică

cu o frecvenţă mai mică.

Condițiile climatice favorizează fenomenele extreme. În context general,

judeţul Brăila este situat la „gura” Anticiclonului Est-European, ale cărei mase de aer

pătrund forţat, prin „poarta carpatică” dintre Curbura Carpaţilor şi Masivul Nord-

Dobrogean, peste Câmpia Română, la un loc de răscruce a două mari influenţe

climatice exterioare, continentale din est şi oceanice din vest. Pentru riscurile

climatice, cel mai mare rol revine, însă, Anticiclonului Est-European. Acesta este

răspunzător de contrastele termice mari (> 700C) dintre vară şi iarnă şi de o gamă

largă de fenomene climatice extreme, cum sunt cele din sezonul rece: valurile de frig

polar sau arctic, inversiunile de temperatură, îngheţurile şi brumele cele mai intense,

ninsorile abundente, vânturile tari, viscolele şi înzăpezirile (fenomene amplificate de

Ciclonii Mediteraneeni). În contrast cu acestea, în sezonul cald sunt prezente: valurile

de căldură tropicală, fenomenele de uscăciune şi secetă, vânturile uscate şi fierbinţi,

etc.

Viscolul constituie un risc climatic de iarnă, la producerea căruia concură două

elemente mai importante şi anume, viteza vântului şi cantitatea de zăpadă căzută.

Riscul climatic este dat în primpul rând, de vitezele mari ale vântului: peste 11 m/s

caracteristice viscolelor puternice şi > 15 m/s caracteristice viscolelor violente. În al

doilea rând, aceasta depinde de cantitatea de zăpadă căzută, care poate forma un strat

continuu de 25-50cm, sau troiene de 1-4 m înălţime (de exemplu viscolul din 3-

6.II.1954), care provoacă mari pagube şi dezechilibre de mediu.

Seceta este un fenomen de risc climatic de vară, la producerea căreia concură

ciclonii mediteraneeni, aducători de aer cald tropical care determină fenomene de

uscăciune. În semestrul cald al anului se mai adaugă acţiunea unui anticiclon situat în

Asia Mică, care pompează peste Câmpia Română aer cald sau fierbinte, tropical-

continental, sărac în precipitaţii şi care generează temperaturi mari (peste 30-40°C).

Toate aceste fenomene măresc evapotranspiraţia, provoacă ofilirea culturilor şi

uneori compromiterea recoltei.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 36 din 173


Pagina 36

Fenomenele de secetă şi tendinţa tot mai accentuată a aridizării teritoriului

este pusă în evidenţă de izolinia de 22 (indicele de ariditate Emmanuelle de

Martonne), care în ultimele decenii a suferit mutaţii de la est la vest.

Adâncimea de îngheț este 0,90 m, conform STAS 6054-77.

Precipitațiile atmosferice în zona periurbană (medie anuală) sunt cuprinse între

izohietele de 400 și 500 mm (UAUIM, 2009). Cantitatea anuală de precipitații nu asigură

necesarul obținerii producțiilor agricole, fiind astfel nevoie de acoperirea deficitului de

apă prin irigații (APM Brăila, 2009). O bună parte din cantitatea de precipitații din sezonul

rece este sub formă de zăpadă – circa 100 mm (20 – 25 %) din cantitatea anuală de

precipitații, în Câmpia Brăilei, numărul mediu anual de zile cu ninsoare fiind cuprins între

20 și 25 (UAUIM, 2009).

Tabel nr. 3 - Precipitații medii lunare multianuale la Stația meteorologică Brăila*

LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Cantități precipitații (l/mp)

34 29 35 30 39 47 29 23 30 26 31 42

*valori ANM pentru perioada 1990-2019.

Figura nr 4 - Precipitațiile medii lunare multianuale, înregistrate la Stația meteorologică Brăila,

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC

Pre

cip

ita

ții

(l/

mp

)

Luna



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 37 din 173


Pagina 37

3.1.3 Sol și subsol

Condițiile geologice sunt prezentate pentru întreg teritoriul judeţului Brăila.

Acesta se află pe un fundament de platformă, ce coboară puternic dinspre Dobrogea

de vest și nord-vest, ca și dinspre Platforma Moesică spre nord-est, respectiv către

Curbura Carpaților. Fundamentul este constituit din șisturi verzi și se află la zi pe

dreapta Dunării, iar sub Valea Buzăului coboară la 3500 m. Peste fundament s-a depus

o stivă sedimentară începând cu torțonianul, dar în special cu sarmațianul (marne,

nisipuri, gresii). Urmează meoțianul (nisipuri, marne, gresii), apoi dacianul și

levantinul, reprezentate prin nisipuri, argile si marne, ultimul având grosimi de circa

1000 m. Cuaternarul are circa 400 m grosime și este constituit din Strate de Cândești

(nisipuri, pietrișuri cu intercalații argiloase), Strate de Frătești (nisipuri și pietrișuri),

un complex mărnos (marne, argile și nisipuri) și apoi nisipurile de Mostiștea.

Deasupra se află 10 - 30 m de leoss; pe dreapta Buzăului şi Călmăţuiului sunt și

nisipuri eoliene.

Sub depunerile recente, alcătuite din depozite loessoide aparținând terasei

joase, de vârstă Holocen superior, se întâlnesc depozite cuaternare, alcătuite din

prafuri argiloase, nisipuri și nisipuri prăfoase, iar în adâncime, pietrișuri.

Solurile din zona studiată sunt aluviale, caracterizate printr-un stadiu incipient

de solificare ce are loc pe cele mai recente depozite fluviale depuse în timpul

revărsărilor; conţin 2-5% humus şi sunt relativ bine aprovizionate cu elemente

nutritive, la fertilitatea lor contribuind şi regimul hidric aflat sub influenţa apelor

freatice din luncă.

Caracterizarea geotehnică a terenului

Analizele de laborator efectuate asupra probelor de pământ prelevate din

lucrările geotehnice executate in amplasamentul propus, au evidențiat următoarele

valori ale principalilor indici geotehnici ai pachetului aluvionar:

- umiditatea naturală, w=18,2...41,5 %;

- plasticitatea, Ip=13,5...35,2 %,

Ic=0,19...0,65;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 38 din 173


Pagina 38

- gradul de umiditate, Sr=0,45…0,98;

- greutatea volumică, ү=16,5…20,3 kN/m3 în stare naturală și үd=14,0…15,0 kN/m3

în stare uscată;

- porozitatea, n=43,8 %…50,0 %;

- indicele porilor, e=0,78 ............. 1.0;

-modulul de deformație edometric, M2-3=59,9 …66,5 daN/cm2 în stare naturală

și Mi2-3=52,1 70.3 daN/cm2 în stare inundată;

- coeficienții de tasare specifică, εp2=4,5 6,0 % stare naturală), εp2i =4,0…5,7

% (stare inundat inițial) și εp3i=6,9….10,2 % (stare inundat inițial)

unghiul de frecare internă Ф=16….17 grade;

- coeziunea, se va considera c=0,10….0,35 daN/cm2 ;

- tasarea specifică suplimentară prin umezire im3 = 0,22%

Condiții tectonice

Caracteristicile naturale fac posibilă apariţia următoarelor tipuri de dezastre

naturale:

1. Cutremure de pământ cu epicentrul în zona Vrancea.

2. Inundaţii provocate de precipitaţii abundente şi debite excepţionale ale

fluviului Dunărea, amplificate în eventualitatea avarierii digurilor de protecţie.

3. Alunecări/prăbuşiri de teren pe malurile înalte ale Dunării.

4. Sunt posibile – şi frecvente – fenomene meteo periculoase: furtuni, grindină,

polei, înzăpeziri, îngheţ la sol, chiciură ş.a.

Caracteristicile macroseismice ale terenului, conform prevederilor

normativului P 100-1/2013, sunt accelerația terenului pentru proiectare ag=0,25g cu

IMR=225 ani și 20 % probabilitate de depășire în 50 de ani, iar perioada de control

(colț) a spectrului de răspuns, Tc=1,0 secunde.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 39 din 173


Pagina 39

3.1.4 Biodiversitate

Zona studiată se afla in zona protejata Parcul Natural Balta Mica a Brăilei, zona

inscrisa ca parte integrata in reţeaua ecologica Natura 2000 (ROSCIOOO6, conform OM -

MMDD 2387/2011, ROSPA0005 si H.G. 971/2011). Balta Mica a Brăilei este o arie

protejata de interes naţional (parc natural conform Legii 5/2000) si zona umeda de

importanta internaţionala (sit Ramsar, poziţia 1074/9 iulie 2001 - transpunere in

legislaţia română prin Legea 5/1991).

În partea de est a comunei se afla situată Insula Mică a Brăilei (sau Balta Mică a

Brăilei). Cea mai mare parte a suprafeței parcului se afla pe teritoriul administrativ al

comunei Stăncuța.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat in luncă cu regim natural de inundație

a fluviului Dunărea, între Vadu Oii și municipiul Brăila, fiind un complex de sisteme

ecologice, care are în componenta cele 10 ostroave situate intre bratele Dunării, din

dreptul localitătii Vadu Oii și până în dreptul municipiului Brăila, cele mai importante

fiind (din amonte in aval): Harapu, Fundu Mare, Varsatura, Chiciul, Insula Mică a Brailei

(Popa), Orbului, Calia.

Balta Mică a Brăilei este o delta interioara pe traseul inferior al Dunării de Jos. Suprafața

Parcului este de 21.074 ha, inclusiv bratele Dunării.

Scopul declarării acestui parc natural îl constituie conservarea biodiversitatii

prin masuri specifice de protectie prevazute de Directivele Uniunii Europene "Pasari"

si "Habitate, Flora si Fauna". Zona aferentă acestui PUZI se încadrează, cf.

Regulamentului PNBMB – Zonificare, în ”Zona D - zonă de dezvoltare durabilă a

activităților umane” (zona dig-mal), precum si partial in zona E -Zona de cooperare,

cuprinzand digul de protectie la inundatii de la Dunare.

3.1.5 Relief

Zona studiată, aflându-se în dreptul localităților Stancuța (la nord) și Stanca (la

sud-est), aparține de Lunca Dunării. Aceasta este situată de-a lungul fluviului Dunărea,

având unele caracteristici care o deosebesc de restul Câmpiei Române, determinate în



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 40 din 173


Pagina 40

primul rând de prezența apelor Dunării, un permanent agent transformator. Lunca

Dunării prezintă trei sectoare: lunca asimetrică dintre Turnu Severin și Călărași; bălțile,

cu lunca dominant interioară; sectorul Isaccea, cu multe bălți laterale. În județul Brăila,

lunca Dunării este situată în partea de est a teritoriului, ocupând suprafețe importante.

La început, lunca Dunării este îngustă dar, cu cât înaintează către sud-est, devine

tot mai largă, ajungând în dreptul Bălții Brăila la o lățime de aproximativ 25 km, dar şi

la 40 km în dreptul Călmăţuiului, iar în zona unor îngustări, provocate de promontorii,

lăţimea se reduce la 7 - 8 km (Brăila – Măcin).

Comuna Stăncuța este situată pe malul stâng al Dunării, la limita a două unități

morfologice: Lunca Dunării și terasa Brăilei.

Lunca Dunării este caracterizată de altitudini reduse (5 ÷ 10m) și prezența a

numeroase brațe părăsite, privaluri, bălți și zone mlăștinoase.

Terasa Brăilei se extinde la est de Valea Ianca și este caracterizată în general de un

relief neted, accidentat de dune numai în partea nordică.

Terasa Brăilei prezintă în suprafața, depozite loessoide cuaternare (Holocen

superior), care includ depozitele loessoide ale terasei joase, acumulările aluvionare ale

luncilor și nisipurile eoliene din regiune.

Roca de bază o constituie Romanianul, întalnit în facies argilos, marnos sau nisipos,

de regula sub adâncimea de 20 m.

3.1.6 Activităţi economice

Funcțiunea economică de bază a comunei este agricultura, beneficiind de structuri

hidrotehnice și pentru valorificarea apei de-a lungul bazinului Dunării.

De asemenea, pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării este

prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. Chiar în zona studiată,

pe terenul din Tarlaua 121/1, Parcela 1, Lot ½, pus la dispoziție Asociației Pescarilor

Stăncuța, a fost realizat un adăpost pescăresc pentru sustinerea infrastructurii și

serviciilor specifice sectorului pescăresc.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 41 din 173


Pagina 41

3.1.7 Turism

Analizând potențialul cultural și natural al judeţului Brăila, Strategia de

dezvoltare a judeţului pe termen mediu identifică revigorarea turismului ca promotor

al dezvoltării economice și sociale a judeţului. În acest context, Planul Urbanistic Zonal

integrat "Dezvoltarea sectorului turistic și pescăresc în comuna Stăncuța" vizează un

program de dezvoltare care sa cuprinda mai multe activitati, intr-o buna

corelare/integrare. Astfel, realizarea proiectului poate oferi posibilități multiple de:

turism, agrement, pescuit sportiv, circulatii pe apa (prin realizarea unor lucrari

specifice de acostare), circuite de biciclete. Toate acestea, vor fi organizate integrat in

cadrul unui teritoriu care se suprapune peste zona protejata Natura 2000 ai anume:

Parcul Natural Balta Mica a Brăilei, zona inscrisa ca parte integrata in reţeaua

ecologica Natura 2000 (ROSCIOOO6, conform OM - MMDD 2387/2011, ROSPA0005 si

H.G. 971/2011) si Zona de dezvoltare durabilă a activităților umane precum si partial

in zona E -Zona de cooperare, cf. PUZ Parcul Natural Balta Mica a Brăilei.

Este un prim pas, meritoriu, in a dezvolta potentialul endogen al zonei, care

poate contribui, astfel la diferite moduri de recreere ce ar putea stimula si atrage

diferiti agenti economici care presteaza activitati ce se pot incadra in paleta cuprinsa

in Regulamentul PNBMB.

Strategia de dezvoltare a judeţului Brăila și a Sistemului Urban Brăila - Galaţi

(PATZ) propune în comuna Stăncuța o zonă de dezvoltare turistică și de agrement.

Managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, realizat in baza Planului

de Management aprobat prin HG 538/2011*, urmăreşte menţinerea interacţiunii

armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului,

promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi

consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. În

cadrul parcului este permisă dezvoltarea activităţilor de recreere şi turism, precum şi

a celor ştiinţifice şi educaţionale.

Categorii de turism permise în PN-BmB. Dezvoltarea durabilă a sistemelor

socio-economice din zona de cooperare presupune aplicarea acelui model de progres

care să nu afecteze temelia capitalului natural din PNBmB. Prin Planul de



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 42 din 173


Pagina 42

management integrat şi a adptativ al PN-BmB, în Balta Mică a Brăilei sunt permise

următoarele categorii de turism: ecoturismul, agroturismul, turismul ştiinţific,

turismul educaţional.

În opinia Administraţiei PN-BmB, în cadrul categoriei de ecoturism, cea mai

rapidă dezvoltare pe termen scurt va fi înregistrată de birdwatching şi de pescuitul

sportiv. Deosebit de important este faptul că prin planul de management pescuitul

sportiv în PN-BmB este considerat o formă de ecoturism şi nu o modalitate de utilizare

a resurselor regenerabile (ihtiofaună) oferite de capitalul natural. Conform Planului

de management integrat şi adaptativ şi Regulamentului parcului în PN-BmB sunt :

- turismul nautic practicat atât individual (cu caiacul), cât şi în grup (cu barca

cu rame, sau cu ambarcaţiuni cu motor);

- turismul ecvestru sau cu atelaje trase de cai ;

- cicloturismul;

turismul pedestru.

Categorii de turism permise în PN-BmB. Dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-

economice din zona de cooperare presupune aplicarea acelui model de progres

care să nu afecteze temelia capitalului natural din PNBmB. Prin Planul de

management integrat şi a adptativ al PN-BmB, în Balta Mică a Brăilei sunt permise

următoarele categorii de turism : ecoturismul, agroturismul, turismul ştiinţific,

turismul educaţional. În opinia Administraţiei PN-BmB, în cadrul categoriei de

ecoturism, cea mai rapidă dezvoltare pe termen scurt va fi înregistrată de

birdwatching şi de pescuitul sportiv.

Deosebit de important este faptul că prin planul de management pescuitul sportiv

în PN-BmB este considerat o formă de ecoturism şi nu o modalitate de utilizare

a resurselor regenerabile (ihtiofaună) oferite de capitalul natural.

Conform Planului de management integrat şi adaptativ şi Regulamentului parcului

în PN-BmB sunt : turismul nautic practicat atât individual (cu caiacul), cât şi în grup

(cu barca cu rame, sau cu ambarcaţiuni cu motor); turismul ecvestru sau cu atelaje

trase de cai ; cicloturismul; turismul pedestru.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 43 din 173


Pagina 43

Nr. traseu

Felul traseului

Descrierea traseului Timp Observaţii

1

Terestru

Traeu principal Nord – Sud: Piscu Fundu Mare - insula Calia – Piscu Popii – Gura Coitinesei – Stăvilar Milea – Casă tradiţională Nedeicu – Ostrovu Constantin

22

Se traversează cu barca la Tichileşti şi Gropeni

2. Terestru Gura Păioasei - Dârnea - Gura Păioasei 2 -

3 Terestru Gura Păioasei - obs. Misăilă - obs. Fundu Mare - Trecătoarea Tichileşti

2 -

4 Pe apă Hogioaia - Chiriloaia - Dârnea - Misăilă (şi retur) 8 - 5 Pe apă Tăbăcaru - Seicuţa - Tăbăcaru 2 - 6. Pe apă Năvodari - Cucova - Jepşile de Sus - Năvodari 6 -

7.

Terestru

Staţie de autobuz Marasu – Tarina Jepii – cabana Egreta

3

Inclusiv traversarea braţului Vâlciu

8

Terestru

Casă tradiţională Nedeicu - br. Mânuşoaia - Nicoleşti - br. Cremenea - Stăvilar Chirchineţu - Gura Coitinesei

5

-

9. Terestru Braţul Cremenea - Drumul Jigării - obs. Jigara - grindul Bejani - braţul Mânuşoaia

2 -

10.

Pe apă

Stăvilar Milea - lacul Lupoiul - Puitoarea Curcubeului - Japşa Hoţilor - cabana Egreta (ziua I-a : 5 ore) - lacul Sbenghiosul - iezerul Dobrele - Desăgeii Mari – Cojoacele Mici - prival Iapa - lacul Gâsca - stăvilar Chirchineţu

12

Pachet turistic ce include o noapte de cazare la cabana Egreta

11. Terestru Ostrovu Constantin - La Mărăcini 1 -

12. Pe apă Stăvilar Milea - l. Lupoiul - Puitoarea Curcubeului - l. Curcubeul - l. Gâsca - stăvilar Chirchineţu

5 -

13. Pe apă cabana Egreta - Sbenghiosu - Dobrele - Cojoacele Mici - Desăgeii Mari - Dobrele - cabana Egreta

Circuit în jurul cabanei Egreta

14. Terestru Piscu Crăcănel - observator - mal navigabil - P. Crăcănel

4

15.

Pe apă

Traseu principal Sud-Nord : Broscoi Verde Dunărea Navigabilă - Vadu Stăncuţei - br. Cremenea (punct de campare Crăcănel) - br. Mânuşoaia - br. Vâlciu (punct de campare La Cotu Frumos) - punct de campare Piscu Calieie - Dunărea Navigabilă - br. Cravia (punct de campare Paţiu ) – Baza nautică de agrement Brăila

14

Pentru canotori şi caiacişti, legătură cu traseul 12, traseele 5 şi 6, legătură cu traseul 4

3.1.8 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic

- In zona nu exista valori de patrimoniu care sa necesite protectie.

3.1.9 Transport

În prezent, accesul ocazional carosabil se realizeaza prin drumul DC 15 (între

satele Stăncuţa şi Stanca), apoi înspre sud – est pe digul canalului ce porneşte de la



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 44 din 173


Pagina 44

staţia de pompare, apoi pe un dig de pământ prin pădurea de pe malul Dunării (între

Dunăre şi digul de la Dunăre). Accesul se realizeaza si dinspre satul Stancuta pe DJ 215

C, care intersecteaza digul si coboara pana la nivelul apei, perpendicular pe directia

de curgere a acesteia.

Accesul la zona studiată se poate realiza și pe calea apei – fluviul Dunărea,

îndeosebi de pescari, cu bărcile.

Circulația în cadrul comunei Stăncuța se desfășoară astfel:

Circulația rutieră:

-Drumul județean DJ212 Tufesti - Cuza Voda - Spiru Haret, care străbate

teritoriul administrativ de la nord-vest către sud-est, pe o lungime de aproximativ 8,3

km, trecând prin zona centrală a satului Cuza Vodă.

Acest drum este racordat la nord-vest cu DJ211A Viziru - Cuza Voda. Drumul

este bordat de acostamente si santuri de garda (rigole).

In interiorul localitatii, de-a lungul drumului sunt trotuare pentru circulatia

pietonala, la limita proprietatilor. Intre trotuare si santuri (rigole) sunt spatii verzi,

copaci si stalpi (LEA), telefonie fixa si cabluri TV, podete de acces la proprietati si la

intersectii.

În satul Cuza Vodă, DJ212 se racordează la drumul județean DJ212C, care face

legatura cu satul Stăncuța, pe o lungime de aproximativ 8,25 hm, mergând până la

Dunăre și mai departe cu DJ211A spre nord-vest.

Circulația se desfășoară în interiorul comunei Stăncuța și pe drumuri comunale: DC15

Stancuta - Stanca - Polizesti - Bertestii de Jos; DC 17 Cuza Voda - Valea Calmatuiului; DC 21

Cuza Voda - Însuratei.

Drumul judetean DJ212 este utilizat cu precădere pentru a scurta legatura

rutieră dintre zona de est a țării (aflată în stânga Dunării) și litoral, în deosebi cu portul

maritim Constanța și stațiunile balneare de pe țărmul mării. În mod constant sunt

curse regulate de microbuze care circulă pe acest drum pe întreaga durată a anului.

De asemenea, și pe DC 15 (spre comuna Berteștii de Jos) sunt două curse zilnice de

microbuz.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 45 din 173


Pagina 45

Circulația feroviară: pe teritoriul UAT Stăncuța nu exista nici-o retea feroviara.

Cea mai apropiata cale ferata este linia curenta dubla Faurei-Fetesti, iar statia CF cea

mai apropiata este gara Spicu (Baraganu).

Căi navigabile: comuna Stăncuța este riverană Dunarii navigabile pe o distanta

de cca 19,0 km pe malul stâng. Comuna nu dispune de nici o amenajare portuara

turistică la Dunare. Locuitorii comunei care dispun de teren agricol in Balta Mica a

Brailei trec cu bacul prin zona loc. Gropeni, situata la cca 19,0 km nord-est (in aval). De

asemenea, turistii care viziteaza Parcul natural Insula Mica a Brailei, in zona care

apartine administrativ comunei Bertesti, acced prin punctele Gropeni si Stancuta (pe

malul stang al Dunarii navigabile) si Marasu (pe br.Vilciu).

Accesul în incinta studiată se face, astfel, ocazional carosabil, pe drumul pietruit

care coboară spre Dunăre, apoi perimetral de-a lungul Dunării la o distanță variind între

5 - 10 m și 50 m față de malul Dunării, paralel cu acesta și apoi pe terenul neproductiv al

primăriei spre nord, creindu-se astfel inele care au lagatură cu drumul intabulat, din

pământ, din partea de nord.

În partea de sud-est există un debarcader la capatul drumului care coboara în

continuarea drumului DJ 215 C.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 46 din 173


Pagina 46

Figura nr 5 propuneri circulatie si accese

Propuneri PUZI

Se propune ca zona studiată să fie usor accesibilă, prin intermediul drumului DJ

215 C, care face legatura între satul Stăncuţa și digul de la Dunăre, având și o legătură

(drum pietruit) cu malul Dunării, perpendicular pe acesta. În această legatură, se propune

racordarea drumului existent, intabulat, din partea de nord a loturilor intabulate din zona

studiată și din partea de sud a digului de la Dunăre, în apropiere de baza digului.

Lățimea tuturor drumurilor va fi de 3,5 m, cu alveole pentru posibilitatea de

depășire. Pe acest drum se va realiza și un traseu de biciclete.

Drumurile de pământ ocazional carosabile vor asigura accesul la toate funcțiunile

propuse.

În partea de sud se vor realiza 2 parcări la nivelul terenului.

Rețeaua de drumuri propusă în zona studiată care este la nivelul terenului, se va

racorda în viitor la digul care acum este necarosabil, dar care prin propunerile PUZ

PNBMB va deveni drum costier (carosabil auto și biciclete).

Propunerea finală de racordare la acest drum costier se va realiza printr-un studiu

de fezabilitate.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 47 din 173


Pagina 47

Accesul pietonal se va realiza la nivelul terenului, pe drumurile de pământ propuse.

În perioadele de creștere a nivelului apei Dunării, accesul în zona se va realiza

dinspre Dunăre cu ambarcatiuni ușoare.

Se propune ca drumurile existente, din pamânt, din interiorul pădurii, ca și cel ce

este de-a lungul malului, să fie utilizate ca și căi de circulație pentru biciclete (cicloturism).

Nu se propun alte amenajări la aceste drumuri deoarece ar fi in discordanță cu

Regulamentul PNBMB.

Circulatia navală, în cazul acestei documentații, este reprezentată prin amenajarea

unei zone în partea de sud-vest pentru ponton acostare ambarcațiuni mici, usoare,

precum si prin realizarea a inca 9 pontoane mai mici. Aici pot ajunge ambarcațiunile cu

pescari, cu persoane care dețin bărci sau cu turiști ocazionali.

3.1.10 Infrastructura utilitati

Alimentare cu apă si canalizare

In zona studiata nu există decât retele tehnico-edilitare de alimentare cu energie electrica,

ce deservesc statia de pompare “I.M. Gheorghiu”, ce alimenteaza cu apa din Dunare

sistemul de irigatii.

Retea de alimentare cu apa

In zona exista doua puturi forate la adâncimea de 70-75 m. Un put deserveste cantonul

Silvic iar celalalt adapostul pescaresc. Cantonul silvic si adapostul pescaresc sunt

alimentate fiecare dintr-un put forat . Calitatea apei prelevată din subteran nu

corespunde prevederilor normativelor naționale privind calitatea apei potabile, având

depășire la indicatorii amoniu, cloruri, sulfați, fier, mangan, turbiditate, conductivitate.

Apele uzate menajere provenite de la acestea sunt epurate in doua statii de epurare

(cate una pentru fiecare cladire) si apoi evacuate in Dunare.

Localitatile apropiate de zona studiata sunt satele Stancuta si Stanca.

Satele Stanca si Stancuta dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apa compus

din:

- sursă de apă subterană formată din 5 puțuri forate amplasate in perimetrul

localitatii Stancuta;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 48 din 173


Pagina 48

- rezerva de apă este înmagazinată în 3 castele de apă cu capacităti de 35m3, 70m3

și 120m3, aflate într-o stare avansată de degradare;

- rețea de distribuțe apă potabilă si bransamente contorizate pe strazile din cele

doua sate

Localitatea Stanca este alimentata cu apa prin intermediul unei conducte de distributie ce

vine din satul Stancuta si este pozata paralel cu drumul DC 15.

Calitatea apei prelevată din subteran nu corespunde prevederilor normativelor

naționale privind calitatea apei potabile, având depășire la indicatorii amoniu, cloruri,

sulfați, fier, mangan, turbiditate, conductivitate.

Satele comunei nu dispun de sistem de canalizare a apelor uzate.

Strategiile de dezvoltare ale județului Brăila și a Companiei de Utilități Publice Dunărea -

Brăila au printre obiective, conectarea comunei Stancuta la sistemele regionale de

alimentare cu apă și canalizare existente la nivelul județului.

În acest sens, in conformitate cu programul cuprins în Master Planul județean al ADID

Dunărea - Brăila prin, prin POIM in etapa de realizare 2014 – 2020 se propune

asigurarea alimentării cu apă a satelor comunei Stancuta, din Sistemul Regional de

alimentare cu apă Gropeni, subsistemul Gropeni Sud-Est, prin aducțiune de la stația de

captare și tratare a apei Gropeni. Astfel, legarea la Sistemul Regional de apă Gropeni

existent, cu sursă de apă fl. Dunărea, va asigura apă de consum cu potabilitatea

controlată în stația de tratare Gropeni, fără restricții în furnizare și cu capacitatea

necesară asigurării debitului suplimentar prin extinderea Sistemului Regional.

Investiția propusă ar trebui finalizata in 2020.

În satul Stăncuța este propusă o gospodărie de apă care cuprinde rezervor de apă, cu

capacitatea de 400m3, o stație de pompare, cu două grupuri de pompe pentru asigurarea

presiunii apei distribuite în satele comunei și către Berteștii de Jos și stația de clorinare.

Retea canalizare ape uzate menajere

Zona de sud a județului este caracterizată de lipsa unei rețele hidrografice fapt

ce creeaza anumite probleme în privința asigurării unor potențiali emisari pentru

apele uzate colectate din aglomerările situate în această parte a județului.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 49 din 173


Pagina 49

Prin POIM se propune realizarea unui sistem de canalizare a satelor comunei

Stancuta prin continuarea și finalizarea lucrărilor de canalizare a apelor uzate în

localitățile Stăncuța, Cuza Vodă, Stanca, Polizești în cadrul programului cuprins în

Master Planul județului Brăila.

Pentru perioada 2014 -2020 sunt propuse pentru racordare la acest sistem

satele Stăncuța și Cuza Vodă (aglomerări peste 2.000 locuitori echivalenți), iar satele

Stanca și Polizești vor fi racordate în etapa 2020 -2024 (aglomerări cu mai puțin de

2.000 locuitori echivalenți). .

Clusterul Bertești cu stație de epurare propusă la Berteștii de Jos, va cuprinde

aglomerările Ciocile, Colțea, Roșiori, Dudești, Tataru, Bărăganu, Victoria, Mihai Bravu,

Berteștii de Sus, Berteștii de Jos, Stăncuța, Stanca, Polizești, Cuza Vodă, Spiru Haret și

Gura Călmățui, cu un numar total de 22.844 l.e.

Realizarea canalizării apelor uzate din comuna Stăncuța și conectarea ei la sistemul de

canalizare al clusterului Bertești este propusă pentru etapa 2020 - 2024. Emisarul este

fluviul Dunărea

Energie electrica

În zona studiată nu există decât rețele tehnico-edilitare de alimentare cu energie

electrică, ce deservesc stația de pompare “I.M. Gheorghiu”, ce alimentează cu apă din

Dunăre sistemul de irigații.

Zona studiată este traversată de o linie electrică aeriană de medie tensiune LEA20kV.

Din această linie electrică aeriană, prin intermediul unui tranformator 20/0,4kV aerian

montat pe stâlp, se alimentează stația de pompare, cantonul silvic și adăpostul pescăresc.

Rețeaua de alimentare de joasă tensiune este de asemenea aeriană, pozată pe stâlpi

din beton. Rețeaua este subdimensionată și nu poate prelua viitorii consumatori ce vor fi

instalați în zonă.

In zona studiata nu exista retele de telecomunicatii.

Propuneri plan



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 50 din 173


Pagina 50

Pentru linia electrica aeriana existenta, LEA 20kV, se va pastra un culoar de protectie de

24m, conform NTE003/04/00.

Distribuţia energiei electrice la consumatori se va realiza printr-un sistem radial de reţele

de tip subteran la tensiunea de 0,4 kV.

Deoarece reteua existenta nu poate prelua noii consumatori, se propun urmatoarele

lucrari:

- extinderea retelei aeriene de medie tensiune de la statia de pompare “I.M. Gheorghiu”

pana in zona studiata;

- montarea unui post de transformare 20/0,4 kV, dimensionat corespunzator puterii

instalate a noilor consumatori, cu separator 20Kv si un bloc de masura si protectie pe

0,4 Kv necesar alimentarii consumatorilor din zona;

- realizarea unei retele electrice aeriene de joasa tensiune, pentru alimentarea cu

energie a consumatorilor din zona.

Producerea energiei electrice în regim individual se poate realiza prin

montarea de panouri solare pe acoperişul construcțiilor sau înglobate în acest

acoperiş. Instalaţiile sunt total ecologice, sursa este practic inepuizabilă şi nu implică

echipamente de prelucrare sau transport a resurselor înainte de utilizare. Este de

remarcat faptul că problema stocării energiei acumulate este practic rezolvată fiind

folosite acumulatoare.

Sistemele de utilizare a energiei solare pentru producerea energiei electrice

trebuie echipate cu instalaţii aferente de automatizare pentru a putea valorifica cât mai

deplin şi în condiţii de siguranţă şi confort această energie.

Iluminat public

Se va realiza local prin utilizarea surselor regenerabile de energie care

reprezinta o alternativa ce poate capata o extindere din ce in ce mai mare. Se pot

monta stalpi cu panouri fotovoltaice, care sunt independenti din punct de vedere

energetic și asigura iluminat public, atat pentru siguranta in timpul noptii a zonei, cat

si a parcarilor.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 51 din 173


Pagina 51

Gaze naturale

Atât zona studiată, cât și comuna Stăncuța nu dispun de gaze naturale pentru consum

casnic sau public.

3.1.11 Deseuri

La nivelul comunei Stăncuţa, colectarea şi transportul deşeurilor menajere,

reciclabile, electrice şi electronice se realizează în prezent de către un operator

economic autorizat.

Conform programului de colectare, deşeurile menajere şi reciclabile sunt ridicate

din faţa gospodăriilor de două ori pe lună, după un grafic prestabilit. Deşeurile colectate

nu sunt depozitate temporar şi nici procesate la nivelul comunei, ele fiind transportate

direct la punctul de colectare din Tufeşti şi, de aici, la depozitul ecologic de deşeuri

municipale din localitatea Muchea.

Deşeurile electrice şi electronice sunt preluate, la solicitarea populaţiei, de către

operatorul economic local, precum şi prin campanii publice periodice, organizate de

diferite ONG-uri şi predate societăţilor autorizate pentru valorificarea/eliminarea

acestora.

Propuneri plan

Colectarea şi transportul deşeurilor menajere şi reciclabile la nivelul zonei studiate

se va realiza prin intermediul unui operator economic autorizat, așa cum se realizeaza si

la nivelul comunei.

Deşeurile menajere şi reciclabile vor fi ridicate din faţa adăposturilor temporare și a

cantonului de două ori pe lună, după un grafic prestabilit, urmând a fi transportate direct

la punctul de colectare din Tufeşti şi, de aici, la depozitul ecologic de deşeuri municipale

din localitatea Muchea.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 52 din 173


Pagina 52

3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de

Amenajare a Teritoriului Intercomunitar

Atât în PATJ Brăila, cât și în Strategia de dezvoltare a județului Brăila,

pentru comuna Stăncuța sunt prevăzute masuri de dezvoltare economică in viitor,

prin sprijinirea dezvoltarii durabile în sectorul turistic.

În PUZ „Parcul natural Balta Mică a Brăilei”, zona studiată face parte din Zona D

– de dezvoltare durabilă pentru activităţi umane (zona dig-mal) în care este permisă

dezvoltarea unor asemenea investiţii. Zona are regimul cel mai puţin restrictiv de

protecţie din cadrul parcului. De asemenea, zona studiata se afla partial in zona E -Zona

de cooperare, cuprinzand digul de protectie la inundatii de la Dunare.

Este destinată îmbinării activităţilor umane cu cele de protecţie a mediului natural în

limitele capacităţii de suport a ecosistemelor.

Accesul localnicilor este neîngrădit. In aceste zone, membri comunităţilor locale au

dreptul la pescuitul pentru consumul propriu.


utilizare a unor resurse regenerabile - pescuit cu scule tradiţionale, recoltare de salcie,

papură, stuf pentru realizarea unor produse artizanale, transport naval, plimbare cu

ambarcaţiuni cu/fără motor, campare, picnic, scăldat şi plajă, în locuri amenajate; acces

carosabil.

În Planul Urbanistic General Comuna Stăncuța sunt prevăzute masuri de

dezvoltare economică in viitor, prin sprijinirea dezvoltarii infrastructurii pentru

turismul de tranzit, cultural, de weekend, ecologic.

Bazându-se pe valorificarea resurselor existente în zonă, Primăria chiar a

realizat un adăpost pescăresc în partea de sud faţă de satul Stăncuţa, între digul de

apărare la Dunăre şi mal, care, prin destinaţia şi poziţia sa, va putea fi valorificat şi

d.p.d.v turistic, întărind caracterul de dezvoltare viitoare a zonei.

Propunerile de dezvoltare urbanistica se concretizeaza in cadrul proiectului in

2 variante propuse si anume varianta 0 si varianta 1.

Varianta 0 – descrie situatia de la inceputul PUZI-ului si reprezintă situaţia în care

nu se intervine cu propuneri de dezvoltare asupra teritoriului de studiu. Cuprinde



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 53 din 173


Pagina 53

aspectele existente, protectiile necesare prin suprapunerea tuturor conditionarilor ce

rezulta din legislatia in vigoare.

Varianta 1- cuprinde elementele din varianta 0, completate cu propuneri legate

de observatiile beneficiarului cu privire la intentiile de dezvolatre ale zonei.

Propunerile din varianta 1 tin cont de toate tipurile de zone naturale protejate, de

tipurile de risc, de restrictiile impuse prin regulamentul Parcului natural BMB, precum

si prin RLU -PUZ PNBMB.

Varianta 1 s-a realizat prin introducerea unor modificări față de cerințele Caietului de

sarcini, astfel încât propunerea PUZI să se armonizeze atât cu Caietul de sarcini, cât

și cu reglementările REGULAMENTULUI PARCULUI NATURAL BALTA MICĂ A BRĂILEI

și a REGULAMENTULUI CADRU DE URBANISM aferent Planului Urbanistic Zonal Balta

Mică a Brăilei.

In final, in functie de conditionarile /completarile impuse prin avize, se va realiza o

varianta finala, care va raspunde la toate cerintele temei, astfel incat sa se respecte si

legislatia in vigoare.

4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ

SEMNIFICATIV

Având în vedere suprafaţa teritoriului administrativ a zonei analizate pe care se va

interveni pentru realizarea obiectivelor prevăzute în PUZI se apreciază că impactul

asupra mediului rezultat în urma implementării planului se va resimţi numai la nivel local

şi în imediata vecinătate a acestuia atât datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua

şi care implică amenajarea unor organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de

realizare propriu-zisă a adaposturilor si lucrarilor edilitare cât şi datorită amplasării

noilor adaposturi faţă de cele existente.

Din analiza făcută în teren se pot identifica o altă serie de factori care, prin

problemele pe care le ridică, pot influenţa la nivel punctual sau zonal starea calităţii

factorilor de mediu, respectiv:

lipsa valorificarii cadrului natural;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 54 din 173


Pagina 54

accesibilitate dificila in zona;

lipsa zonelor de agrement amenajate;

mijloacele moderne de informare şi educare sunt slab reprezentate;

absenţa reţelei de canalizare, alimentare cu apa si energie electrica;

4.1 APA

Calitatea apei de suprafaţă

a) Ape de suprafață

Apele de suprafață de pe teritoriul comunei Stăncuța și corpurile de apă subterană

aferente acestui teritoriu sunt monitorizate de A.B.A. Buzău – Ialomița, subordonată

Administrației Naționale „Apele Române”, prin intermediul Sistemului de gospodărire a

apelor Brăila (S.G.A. Brăila).

Starea ecologică determinată în ultimii ani pentru corpurile de apă de suprafață

este, în general, moderată, corespunzând clasei de a III-a de calitate, pentru fluviului

Dunărea şi râul Călmăţui, ce străbat teritoriul administrativ al comunei Stăncuţa. Starea

ecologică este un indicator al calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice

asociate apelor de suprafaţă, iar devierea moderată a elementelor biologice de calitate

faţă de cele care sunt în mod normal asociate corpului de apă de suprafaţă în condiţii

nemodificate este datorată activităţilor umane.

b) Ape subterane

Zona studiată prin PUZI prezintă două strate purtătoare de apă:

− stratul acvifer freatic, cantonat în nisipurile de la baza loessului umezind în același

timp și partea inferioară a pachetului loessoid, sau în aluviuni permeabile;

− stratul acvifer de adâncime medie, ascensional identificat în nisipurile și

pietrișurile inferioare, separate de orizontul freatic superior, de un complex

argilos.

Nivelul hidrostatic al apelor freatice a fost interceptat la adâncimi de 2,0...2,6 m de

la cota terenului.

Sunt de așteptat oscilații sezoniere ale acestui nivel de +0,5...1,5 m, influențate direct

de regimul precipitațiilor și de nivelul apelor fluviului Dunărea.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 55 din 173


Pagina 55

Pentru apele subterane, obiectivele de mediu sunt reprezentate de starea chimică bună și

starea cantitativă bună a corpurilor de apă subterană. Compoziția chimică a apei din

corpurile subterane de apă nu respectă condițiile pe care trebuie să le îndeplinească apa

potabilă, conform legislației în vigoare. Având în vedere acest aspect, conform Master-

planul lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare, s-a propus ca, începând cu anul 2018,

să se realizeze implementarea unui sistem centralizat de distribuţie a apei potabile, cu

preluarea apei din Dunăre, de la Gropeni.

A. Situaţia existentă

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă

În zonă există două puțuri forate la adâncimea de 70-75 m. Un puț deserveste

cantonul Silvic iar celălalt adapostul pescăresc. Calitatea apei prelevată din subteran nu

corespunde prevederilor normativelor naționale privind calitatea apei potabile, având

depășire la indicatorii amoniu, cloruri, sulfați, fier, mangan, turbiditate, conductivitate.

Apele uzate menajere provenite de la acestea sunt epurate în două stații de epurare

(câte una pentru fiecare clădire) și apoi evacuate în Dunăre.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 56 din 173


Pagina 56

Figura nr 6 – Retele de alimentare cu apa si canalizare

Rețeaua de alimentare cu apă si canalizare – zonă de studiu PUZI Stăncuța

Localitățile apropiate de zona studiată sunt satele Stăncuța și Stanca.

Satele Stanca și Stăncuța dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apă

compus din:

sursă de apă subterană formată din 5 puțuri forate amplasate în perimetrul

localității Stăncuța;

rezerva de apă este înmagazinată în 3 castele de apă cu capacităti de 35 m3, 70 m3

și 120 m3, aflate într-o stare avansată de degradare;

rețea de distribuțe apă potabilă și bransamente contorizate pe străzile din cele

doua sate.

Localitatea Stanca este alimentată cu apă prin intermediul unei conducte de

distribuție ce vine din satul Stăncuța și este pozată paralel cu drumul DC 15.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 57 din 173


Pagina 57

Calitatea apei prelevată din subteran nu corespunde prevederilor normativelor

naționale privind calitatea apei potabile, având depășire la indicatorii amoniu, cloruri,

sulfați, fier, mangan, turbiditate, conductivitate.

Necesarul de apă (apreciat la cca 0,5 l/s) se poate obține prin conectarea la

sistemul centralizat de furnizare a apei potabile.

Canalizare

Zona nu dispune în prezent de o rețea de canalizare centralizată de evacuare a

apelor uzate menajere.

Satele comunei nu dispun de sistem de canalizare a apelor uzate

Zona de sud a județului este caracterizată de lipsa unei rețele hidrografice fapt ce

creeaza anumite probleme în privința asigurării unor potențiali emisari pentru apele

uzate colectate din aglomerările situate în această parte a județului.

Propuneri PUZI

Strategiile de dezvoltare ale județului Brăila și a Companiei de Utilități Publice

Dunărea - Brăila au printre obiective, conectarea comunei Stăncuța la sistemele regionale

de alimentare cu apă și canalizare existente la nivelul județului.

În acest sens, în conformitate cu programul cuprins în Master Planul județean al

ADID Dunărea – Brăila prin POIM în etapa de realizare 2014 – 2020 se propune asigurarea

alimentării cu apă a satelor comunei Stăncuța, din Sistemul Regional de alimentare cu apă

Gropeni, subsistemul Gropeni Sud-Est, prin aducțiune de la stația de captare și tratare a

apei Gropeni. Astfel, legarea la Sistemul Regional de apă Gropeni existent, cu sursă de apă

fl. Dunărea, va asigura apă de consum cu potabilitatea controlată în stația de tratare

Gropeni, fără restricții în furnizare și cu capacitatea necesară asigurării debitului

suplimentar prin extinderea Sistemului Regional. Investiția este propusă pentru perioada

2014 -2020.

În satul Stăncuța este propusă o gospodărie de apă care cuprinde un rezervor de

apă, cu capacitate de 400 m3, o stație de pompare, cu două grupuri de pompe pentru

asigurarea presiunii apei distribuite în satele comunei și către Berteștii de Jos și stația de

clorinare.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 58 din 173


Pagina 58

Figura nr 7 - Rețeaua de distribuție a apei propusă în zona PUZI Stăncuța

Ținând seama de strategia de dezvoltare a sistemului regional de alimentare cu apă

și apă uzată, alimentarea cu apă a zonei studiate, se va realiza în două etape:

Etapa 1 (până la implementarea măsurilor prevazute în strategia de dezvoltare a

sistemului regional de alimentare cu apă și apă uzată)

Zona studiată se va alimenta cu apă prin intermediul unei conducte de aducțiune ce

va fi racordată la conducta de alimentare cu apă a satului Stanca, existentă în lungul

drumului DC15.

Racordul la conducta existentă se va face în dreptul podului peste canalul CA1.

Conducta de aducțiune va fi pozată pe lângă traseul canalului până în zona studiată

unde la limita vestică, pe o platformă de pământ sau piatră brută la o cotă egală sau mai

mare cu cota actuală a digului de apărare, va fi amplasată o gospodărie de apă.

Traversarea digului de către conducta de aducțiune apă potabilă se va face în tub de

protecție, prevăzut cu cămine de secționare, respectându-se prevederile Ordinului nr.

3.404 din 10 septembrie 2012 al Ministerului Mediului și Paădurilor (Se va solicita permis

de traversare did de apărare).

Pentru conducta de aducțiune se va asigura o zonă de protecție și intervenție de 10

m de la generatoarea laterală.

Taluzele platformei pe care va fi amplasată gospodaria de apă vor avea o pantă de

minim 1:2 și vor fi protejate cu pereu din dale de beton.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 59 din 173


Pagina 59

Pentru corectarea parametrilor de potabilitate ai apei preluate din conducta

existentă, în gospodaria de apă se propune amplasarea unei stații de tratare

containerizate și a unei stații de pompare pentru asigurarea presiunii necesare

funcționării normale a obiectelor sanitare.

Pentru stația de tratare se va asigura o zonă de protecție sanitară severă, de 20 m de

la zidurile exterioare ale instalației, în conformitate cu prevederile HG 930/2005.

De la gospodaria de apă se va realiza o conductă de distribuție pentru alimentarea

cu apă a consumatorilor propuși. Pentru conducta de distribuție se va asigura o zonă de

protecție de 3 m de la generatoarea laterală a acesteia. Rețeaua de distribuție se va poza

mai sus decât rețeaua de canalizare cu condiţia de a se realiza adâncimea minimă pentru

prevenirea îngheţului.

Etapa 2 (după implementarea măsurilor prevazute în strategia de dezvoltare a


După finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă prevazute în POIM pentru comuna

Stăncuța, respectiv, stația de pompare, stație de clorinare, rețea de aducțiune pentru

satele Stanca și Polizești, conducta de aducțiune realizată în etapa I se va deconecta de la

conducta existentă în prezent și se va racorda la noua conductă ce va fi pozată pe un traseu

paralel cu vehea conductă, de-a lungul drumului DC 15 și va alimenta satele Stanca și

Polizești.

În cazul în care după finalizarea lucrărilor prevazute în POIM pentru comuna

Stăncuța, vechea conductă de alimentare a satului Stanca va ramane în funcțiune, nu va

mai fi necesară modificarea punctului de racord. În ambele situații, zona studiată va fi

racordată la sistemul regional de apă și apă uzată. După racordarea zonei la sistemul

regional, stația de tratare (gospodaria de apă) nu mai este necesară și poate fi relocată

într-o altă zonă care nu dispune de apă potabilă.

Pentru alimentarea cu apă a noilor consumatori în zona studiată se propune

realizarea unei rețele de distribuție dimensionată corespunzator tipului și numărului

maxim de consumatori propuși. Aceasta va fi pozată în zona inundabilă în lungul drumului

de acces.

Pentru conducta de distribuție se va asigura o zonă de protecție de 3 m de la

generatoarea laterală a acesteia. Rețeaua de distribuție se va poza mai sus



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 60 din 173


Pagina 60

decât rețeaua de canalizare cu condiţia de a se realiza adâncimea minimă pentru

prevenirea îngheţului

Pe conducta de distribuție vor fi prevazute branșamente individuale pentru fiecare

consumator. Fiind o zonă inundabilă nu se vor prevedea cămine de branșament, iar

contoarele vor fi montate în cladirea fiecărui consumator. Toate conductele

branșamentelor de apă, pe porțiunea verticală de la intrările din clădiri, până la ieșirea

din pământ, vor fi pozate pe lângă stâlpii de susținere a clădirilor și vor fi protejate în țevi

metalice, împotriva impactului cu plutitorii în perioadele de ape mari.

Trebuie menționat că soluțiile privind alimentarea cu apă și canalizarea se vor

definitiva prin respectarea condițiilor impuse de avizul Administratiei PNBMB. Există și

posibilitatea de a se utiliza soluții locale - foraje de medie adâncime, dacă vor fi

condiționări în acest sens.

Canalizare

Pentru preluarea apelor uzate menajere de la obiectivele din zonă (adăposturi

temporare, zonă campare) se propune realizarea unei rețele de colectare ape uzate

menajere, realizată din conducte Dn 200, pozată subteran în zona inundabilă. Fiecare

consumator se va racorda la rețeua de colectare prin intermediul unui racord de

canalizare, pozat subteran, de la consumator în căminele rețelei de canalizare.

Rețeua de canalizare pentru apele uzate menajere va fi realizată din tubulatură și

cămine din PVC. Cota capacelor căminelor de canalizare va fi la cota digului, pentru a evita

inundarea rețelei de canalizare în perioadele de ape mari.

Toate conductele racordurilor de canalizare, pe porțiunea verticală de la ieșirile din

clădiri, până la intrarea în pământ, vor fi pozate pe lângă stâlpii de susținere a clădirilor și

vor fi protejate în țevi metalice, împotriva impactului cu plutitorii în perioadele de ape

mari.

Conducta va descărca într-o stație de pompare amplasată în partea de vest a zonei

studiate.

Stația de pompare este necesară pentru ridicarea apei uzate menajere de la nivelul

conductei îngropate, la nivelul stației de epurare (cota coronament dig).



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 61 din 173


Pagina 61

Pentru a fi armonios încadrate în mediul natural, caminele retelei de canalizare vor

fi înglobate individual în cadrul unor puncte de observare păsări, realizate din materiale

naturale (lemn, stuf, piatra).

Retea colectare ape uzate pluviale

Zonele destinate parcărilor vor fi echipate cu guri de scurgere, racordate la

separatoare de hidrocarburi, care vor asigura o capacitate de epurare care să respecte

parametrii impusi de NTPA 001.

După trecerea prin separatoarele de hidrocarburi apele pluviale preepurate vor fi

evacuate în mediul natural.

Evacuarea apelor uzate menajere

Ținând seama de strategia de dezvoltare a sistemului regional de alimentare cu apă

și apă uzată, evacuarea apelor uzate menajere, se va realiza în două etape:

Etapa 1 (până la implementarea măsurilor prevazute în strategia de dezvoltare a


Deoarece apele uzate menajere nu îndeplinesc condițiile de deversare în fluviul

Dunărea, acestea trebuie în prealabil epurate într-o stație de epurare.

Stația de epurare va fi amplasată, lângă stația de pompare, în partea de vest a zonei

studiate pe o platformă nou proiectată de pământ sau piatră brută, la o cotă egală sau mai

mare cu cota actuală a digului de apărare. Taluzele platformei vor avea o pantă de minim

1:2 și vor fi protejate cu pereu din dale de beton.

Stația de epurare va fi modulară, containerizată din tancuri monobloc, de tipul

pentru tratarea apelor menajere rezultate din comunități civile, care nu sunt racordate la

rețeaua de canalizare, cu descărcarea apei tratate direct în emisar pentru minim 600

persoane; parametrii fizico-chimici și gradul de încărcare cu impurificatori al apelor uzate

menajere epurate (efuentul) trebuie să respecte NTPA 001/2002.

Între stația de epurare și emisar se va realiza o conductă de descărcare în Dunăre

prevazută cu gură de deversare amenajată corespunzator. Conducta va fi pozată îngropat.

Etapa 2 (după implementarea măsurilor prevazute în strategia de dezvoltare a




SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 62 din 173


Pagina 62

Dupa realizarea canalizării apelor uzate din comuna Stăncuța și conectarea ei la

sistemul de canalizare al clusterului Bertești, stația de pompare se va reechipa și se va

realiza o conductă de refulare între stația de pompare existentă deja pe amplasament și

rețeaua de canalizare ce leagă localitatea Stăncuța de localitatea Stanca. Conducta de

refulare apă uzata menajeră, va fi pozată paralel cu conducta de aducțiune apă potabilă.

Traversarea digului de către conducta de refulare apă uzată menajeră, se va face în tuburi

de protecție, prevăzute cu camine de secționare, respectându-se prevederile Ordinului nr.

3.404 din 10 septembrie 2012 al Ministerului Mediului și Pădurilor (se va solicita Permis

de traversare dig).

După racordarea zonei la sistemul regional, stația de epurare, conducta de evacuare

în Dunăre și gura de varsare nu mai sunt necesare iar stația de epurare poate fi relocată

într-o altă zonă care nu este racordată la un sistem centralizat de canalizare.

4.2 SOL

Situaţia existentă

Terenul destinat amplasarii obiectivelor propuse prin PUZI, situat in apropiere

de malul fluviului Dunarea, se prezinta plan si lipsit de eroziuni sau instabilitati

vizibile.

Lucrarile geotehnice executate in amplasamentul studiat, au evidentiat

prezenta in suprafata a unui strat superficial de sol vegetal, avand o grosime de

0,2...0,5 m.

In continuare, se intalneste un orizont aluvionar cu consistenta redusa, uneori

medie, alcatuit dintr-o alternanta de prafuri argiloase brune sau cafenii-galbui, plastic

moi, argile cafenii, galben- cenușii sau brune, plastic consistente... plastic moi, cu

concrețiuni calcaroase, nisipuri prăfoase galbene sau cenușii, imersate, curgătoare și

argile prăfoase, galbene ori cenușii, plastic moi, până la adâncimea de investigare de

8,0 m de la cota terenului natural.

Stratificatia interceptata este de tip incrucisat, de varsta recenta, cu

variabilitate litologica mare, atat pe orizontala cat si pe verticala,



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 63 din 173


Pagina 63

caracteristica zonelor de lunca inundabila ce se dezvolta de o parte si de alta a

cursurilor de apa.

Nivelul hidrostatic al apei freatice a fost interceptat la adancimi de 2,0 ÷ 2,6 m

de la cota terenului.

Sunt de asteptat oscilatii sezoniere ale acestui nivel de +0,5...1,5m, influientate

direct de regimul precipitatiilor si de nivelul apelor fluviului Dunarea.

In amplasamentul propus au fost executate șase foraje geothnice la adancimea

de 4….8,0 m de la cota terenului natural, din care au fost prelevate probe tulburate din

metru in metru si au fost consultate studiile geotehnice efectuate anterior in zona.

Din punct de vedere al obiectivelor de utilitate publica, TIPUL DE

PROPRIETATE A TERENURILOR, cuprinde urmatoarele categorii:

- TERENURI AFLATE ÎN DOMENIUL PUBLIC

- TERENURI AFLATE ÎN DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI - TERENURI AFLATE ÎN DOMENIUL PRIVAT AL UNITATII ADMINISTRATIV-

TERITORIALE - TERENURI AFLATE ÎN PROPRIETATEA PRIVATA A PERSOANELOR FIZICE SAU

JURIDICE Tabel 3 – tip de proprietate a terenurilor

Domenii Categoria de interes

Național Județean Local INSTITUȚII PUBLICE ȘI SERVICII x

GOSPODĂRIE COMUNALĂ x Rețea alimentare cu apă x Rețea canalizare x Rețea electrică aeriană si subterană de medie si joasa tensiune.

x

Rețea de telefonie - fibră optică x CĂI DE COMUNICAȚIE x Căi de comunicație rutiere și amenajări aferente x Căi de comunicație navală- fluviul Dunărea

x

PADURI x INFRASTRUCTURA MAJORA Nu este cazul

Salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice

Nu este cazul



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 64 din 173


Pagina 64

Salvarea, protejarea şi punerea în valoare a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, a monumentelor naturii

x

Apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională

Nu este cazul

Propuneri PUZI:

Zona studiată prin PUZI, în suprafață de 62 ha, va cuprinde terenuri situate atât în

intravilan, cât și în extravilan.

Față de situația existentă, în care întreaga zonă studiată e constituită din terenuri

aflate în extravilan, prin prezentul PUZI se propune includerea parțială în intravilan a

unor suprafețe de 3,90 ha, constând în:

-canton (existent) propus pentru activități de cazare turistică în subzona IS1;

suprafață: 0,09 ha (reprezentând 0,15% din suprafața totală studiată prin PUZI) ;

-adăposturi temporare propuse a fi realizate în cadrul subzonei IS3; suprafață: 2,66

ha (reprezentând 4,29% din suprafața totală studiată prin PUZI) ;

-zonă destinată campării în cadrul subzonei IS3; suprafață: 0,06 ha (reprezentând 4,35%

din suprafața totală studiată prin PUZI) ;

-căi de comunicație rutieră în cadrul subzonei Cr; suprafață: 0,73 ha (reprezentând 0,73%


-echipare rutieră în cadrul subzonei TE (gospodărie de apă, stație de epurare);

suprafață: 0,36 ha (reprezentând 0,58% din suprafața totală studiată prin PUZI).

Terenurile ce se propun a rămâne în extravilan sunt ocupate de păduri (total

suprafata 48,4 ha), sonda existentă pentru exploatarea resurselor de petrol (0,13 ha),

digul de protectie (5,13 ha).

Împărțirea teritoriului studiat în subzone funcţionale s-a realizat conform planșei

3 ”Reglementări urbanistice – zonificare funcțională”, astfel:

ZONE CUPRINSE IN INTRAVILAN

IS – Institutii si servicii

IS1 – activitati cazare turistica (canton existent)



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 65 din 173


Pagina 65

IS2 – adaposturi temporare pentru activitati de pescuit sportiv si vanatoare/

activitati de informare turistica/ activitati stiintifice educative/ activitati de utilizare a

unor resurse regenerabile/activitati traditionale;

IS3 – zona pentru campare

TE - Echipare edilitară și spații verzi de protecție față de infrastructura

C - Căi de comunicație

Cr - căi de comunicație rutieră (spații carosabile, parcari, traseu cicloturism, alei

pietonale – ocazional carosabile)

ZONE CUPRINSE IN EXTRAVILAN

DS – Constructii si instalatii hidrotehnice (dig pentru apărare inundații)

ID – Exploatarea resurselor de petrol (sonda petrol existenta, ce se mentine)

P – Pădure

P – padure existenta (fara interventii functionale)

P1- pădure existenta, în care sunt permise activități de aventură

P2- pădure existenta, în care sunt permise activități de pescuit sportiv, scaldat si

plaja




Cn - căi de comunicație navală -pontoane pentru acostare ambarcatiuni ușoare

Ape-fluviul Dunărea

Principalii indici urbanistici ai PUZ, propuşi pe funcţiuni şi categorii de intervenţie sunt

prezentați atât în continuare, cât și în Regulamentul Local de urbanism (detaliat), parte

componentă a acestui PUZ.

Calculul numărului de persoane care poate fi simultan în întreaga zonă studiată, în

afara de vizitatorii ocazionali, este de cca 480 persoane, și rezultă din următoarea

analiză:

cca 18 Adăposturi (POT 18%, CUT 0,4, număr niveluri = 2)

Suprafață construită 1 adăpost = 180 mp

Suprafață desfășurată 1 adăpost = 360 mp



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 66 din 173


Pagina 66

Număr persoane 1 adăpost = cca 14 pers

Număr total persoane adăposturi = cca 280 pers

1 Canton (POT 30%, CUT 0,6, număr niveluri = 2)

Suprafață teren Canton = 925 mp

Suprafață construită Canton = 277,5 mp

Suprafață desfășurată Canton = 555 mp

Număr persoane Canton = cca 30 pers

Subzonă campare

Suprafață teren total subzonă = 27.000 mp

Suprafață teren efectiv alocat pentru campare = cca 5.000

mp Număr persoane = cca 200 pers (cca 50 locuri efective

de campare)

Conform Legii 350/2001 actualizata, Art. 471. - (2) După aprobarea prin hotărârea

consiliului local a PUG și PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoțită de

documentația de aprobare a PUZ către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în vederea

actualizării din oficiu a destinației imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și

carte funciară.

In cazul de fata se va proceda la dezmembrarea loturilor pentru stabilirea intravilanului

in cartile funciare.

Tabel 4 – Bilant teritorial existent si propus



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 67 din 173


Pagina 67

4.3 BIODIVERSITATE

Pe teritoriul comunei Stăncuța, se regăsesc următoarele tipuri de arii naturale

protejate, cu regim diferențiat de protecție, conservare și utilizare:

situri de importanţă comunitară: ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei;

situri de protecție specială avifaunistică: ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei;

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 68 din 173


Pagina 68

Figura nr 8 – Arii protejate in zona amplasamentului

Coordonatele sitului: − Longitudine: 27.0061277

− Latitudine: 44.0103361

Suprafața: 20665,50 ha Regiunea biogeografică:

− Stepică – 100% Tabel 5 - Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului

Tipuri de habitate Evaluare

Cod PF NP Acoperire

(ha)

Peșteri

(nr.)

Calit.

date

A|B|C|D A|B|C

Rep. Supr.

rel.

Status

conserv.

Eval.

globală

3130 20 Bună B B B B

3270 61 Bună B C B B

6410 41 Bună B C B B

6430 413 Bună B B B B

6440 206 Bună B C B B

6510 206 Bună B B B B

91F0 206 Bună B C C C

92A0 3099 Bună A B B B

92D0 1653 Bună A A B B



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 69 din 173


Pagina 69

Tabel 6 - Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la

Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește

Specie Populație Sit

Grup

Cod

Denumire ştiinţifică

S

NP

Tip

Mărime Unit.

măsura

Categ. Calit. date

A|B|C|D A|B|C

Min Max. C|R|V|P Pop. Conserv Izolare Global

M 1355 Lutra lutra P P B B C B A 1188 Bombina bombina P C B B C A A 1993 Triturus dobrogicus P P B B B B

F 4125 Alosa immaculata

(Scrumbie de Dunăre)

P P B B C B

F 4125 Alosa immaculata

(Scrumbie de Dunăre)

R C B B C B

F 4127 Alosa tanaica

(Rizeafcă) P P B B B B

F 4127 Alosa tanaica

(Rizeafcă) R C B B B B

F 1130 Aspius aspius (Aun) P P B B C B

F 6963 Cobitis taenia

Complex P P DD B B C B

F 2555 Gymnocephalus

baloni (Ghiborț de râu)

P P B A B B

F 1157 Gymnocephalus

schraetzer (Răspăr) P P B B B B

F 1145 Misgurnus fossilis (Chiscar,Țipar)

P P B B C B

F 2522 Pelecus cultratus

(Sabiță) P P B B C B

F 5339 Rhodeus

amarus(Behliță) P P DD B A C A

F 6143 Romanogobio

kesslerii() P P DD C B C B

F 5329 Romanogobio

vladykovi() P P DD B B C B

F 1160 Zingel streber

(Fusar) P C C B B B

F 1160 Zingel streber

(Fusar) C C C B B B

F 1159 Zingel zingel (Fusar

mare, Pietrar) P P B B C B

R 1220 Emys orbicularis P C B B C B

Tabel 7 - Alte specii importante de floră şi faună



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 70 din 173


Pagina 70

Specii Populație Motivație

Grup Cod Denumire ştiinţifică S NP Mărime Unit.

măsură Categ. Anexa Alte categorii

Min Max. C|R|V|P IV V A B C D

M 2644 Capreolus capreolus

(Căprior ) P X

M 1339 Cricetus cricetus (Hârciog) P X X

M 1363 Felis silvestris (Pisica

salbatică) P X X

M Lepus europaeus (Iepure

de câmp)

P X

M 2631 Meles meles (Bursuc) P X

M 2634 Mustela nivalis (Nevăstuică)

P X

M 1358 Mustela putorius (Dihor) P X X

M Ondatra zibethicus

(Bizamul) P X

M Vulpes vulpes (Vulpe) P X A 1203 Hyla arborea P X X F 2487 Acipenser ruthenus (Cega) R X X

F 2488 Acipenser stellatus

(Pastruga) R X X

F Carassius carassius

(Caracuda) R X

F 2508 Chondrostoma nasus

(Mate-negre) P X

F 2489 Huso huso (Morun) R X X F Leuciscus idus (Lugojanel) X

F Neogobius kessleri (Guvid

de baltă) X

F Pungitius

platygaster(Ghelciu) X

F 2537 Silurus glanis P X

I 6928 Hirudo verbana() 50000 50000 Nr. de

indivizi P X X

P Achillea setacea C X P Agrostis stolonifera C X P Alisma plantago-aquatica X P Althaea officinalis (Nalbă) C X P Amaranthus blitoides C X P Artemisia annua C X P Artemisia santonicum C X P Aster tripolium C X P Atriplex tatarica C X P Bidens frondosa R X P Bidens tripartita C X P Bidens vulgata R X P Butomus umbellatus C X P Cardaria draba C X P Carduus nutans C X P Chamomilla recutita C X P Chenopodium multifidum C X



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 71 din 173


Pagina 71




Min Max. C|R|V|P IV V A B C D P Consolida regalis C X P Convolvulus arvensis C X P Crypsis alopecuroides C X P Cynodon dactylon C X P Cyperus flavescens C X P Cyperus glomeratus C X

P Cyperus michelianus

ssp.michelianus R X

P Cyperus serotinus C X P Echinochloa crus-galli C X P Eleocharis palustris C X P Elymus elongatus C X P Elymus repens C X

P Epilobium tetragonum ssp.

lamyi R

P Festuca pseudovina C P Filaginella uliginosa C P Galega officinalis C P Galium humifusum C P Glinus lotoides R P Glycyrrhiza echinata R

P Gypsophila muralis var.

Stepposa C

P Halimione pedunculata C P Hordeum hystrix C P Iris pseudacorus P Limonium gmelinii C P Lythrum salicaria C P Medicago sativa ssp. falcata C X P Mentha aquatica C X P Mentha pulegium C X P Nymphaea alba X P Nymphaea candida R X P Nymphoides peltata X P Panicum miliaceum C X

P Plantago lanceolata

(Pătlagină) C

X

P Poa angustifolia C X P Polygonum aviculare C X

P Polygonum

hydropiper(Piperul de baltă)

C X

P Polygonum persicaria C X P Populus alba C X P Populus nigra (Plop negru) C X P Portulaca oleracea C X P Potamogeton natans X P Potentilla collina C X P Potentilla reptans C X



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 72 din 173


Pagina 72




Min Max. C|R|V|P IV V A B C D

P Puccinellia distans ssp.

limosa C

X

P Ranunculus aquatilis X P Rorippa sylvestris C X P Rumex conglomeratus C X P Rumex dentatus C X P Sagittaria sagittifolia X P Salicornia europaea C X P Salix alba (Salcie albă) C X P 2059 Salvinia natans R X

P Scirpus lacustris ssp.

lacustris C

X

P Scirpus maritimus ssp.

maritimus C

X

P Sparganium erectum X P Spergularia media C X P Spirodela polyrhiza C X P Suaeda maritima C X P Tamarix ramosissima C X P 2165 Trapa natans R X

P Typha angustifolia

(Papură)

X

P Typha latifolia C X P Typha laxmannii C X P Utricularia vulgaris X P Verbena supina R X P Wolffia arrhiza R X

P Xanthium strumarium

ssp.italicum C

X

Tabel 8 - Caracteristici generale ale sitului

Cod Clase habitate Acoperire (%)

N06 Râuri, lacuri 27,02 N07 Mlaștini, turbării 30,10 N09 Pajişti naturale, stepe 10,02 N14 Păşuni 0,25 N16 Păduri de foioase 31,04 N26 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 1,53

Total acoperire 99,96

Cele mai importante impacte și activități cu efect mare asupra sitului:

Tabel 9 – Impact negativ si activitati cu efect asupra sitului



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 73 din 173


Pagina 73

Impacte negative

Intens. Cod Amenințări și presiuni Poluare

(Cod)

În sit / în

afară

H A05.01 Creșterea animalelor N I

H B02.02 Curățarea pădurii N I

H J02.05.02 Modificarea structurii

cursurilor de apă

continentale

N O

H J02.12 Stavilare, diguri, plaje

artificiale, generalitati N O

H K02.02 Acumularea de material

organic N I

H K02.03 Eutrofizare(naturala) N I

H K04.01 Competiție N I

Tabel 10 – impact pozitiv

Impacte pozitive


(Cod)

În sit / în

afară

H B01.01 Plantare pădure, pe teren

deschis (copaci nativi) N I

H L08 Inundații (procese naturale) N I

Tabel 11- impacte și activități cu efect mediu/mic asupra sitului

Cele mai importante impacte și activități cu efect mediu/mic asupra sitului:

Impacte negative


(Cod)

În sit / în

afară

M 853 Managementul nivelelor de apă N O

L A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

N O

L A08 Fertilizarea (cu îngrășământ) N O

L A10 Restructurarea deținerii terenului

agricol N O

M E01.03 Habitare dispersata (locuințe

risipite, disperse) N O

L E02.01 Fabrici N O


http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?text=P%C4%83%C5%9Funatul

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?text=Extragerea+de+balast












SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 74 din 173


Pagina 74

Impacte negative


(Cod)

În sit / în

afară

L E03 Descărcări N O

L E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

/deșeuri provenite din baze de agrement

N I

L F01 Acvacultură marină și de apă

dulce N O

M F02.01 Pescuit profesional pasiv N I M F03.01 Vânătoare N O

M H01 Poluarea apelor de suprafață

(limnice, terestre, marine și salmastre)

N O

M I01 Specii invazive non-

native(alogene) N I

M I03.02 Poluare genetică (plante) N I M K01.01 Eroziune N I L K01.03 Secare N I L K03.04 Prădătorism N I

L L05 Prăbușiri de teren, alunecări de

teren N I

L L07 Furtuni, cicloane N O

Tabel 12 – Impact pozitiv

Impacte pozitive


(Cod)

În sit / în

afară

L B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

N I

M D03.02 Navigație N I





SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 75 din 173


Pagina 75

ROSPA0005 Balta Mică Brăilei

Coordonatele sitului:

− Longitudine: 27.0158138

− Latitudine: 44.0029555

Suprafața: 25802,00 ha

Regiunea biogeografică: − Stepică: 100%

Tabel 13 - Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE evaluarea sitului în ceea ce le

privește - ROSPA0031


Grup Cod Denumire ştiinţifică S NP Tip Mărime Unit.

măsura

Categ. Calit. date

A|B|C|D A|B|C

Min. Max. CIRIVIP Pop. Conserv Izolare Global

B A298 Acrocephalus arundinaceus (Lăcar mare) R P D

B A296 Acrocephalus palustris (Lăcar de mlaștină) R P D

B A295 Acrocephalus schoenobaenus (Lăcar mic) R P D

B A297 Acrocephalus scirpaceus (Lăcar de stuf) R P D

B A168 Actitis hypoleucos (Fluierar de munte) R P D

B A168 Actitis hypoleucos (Fluierar de munte) C C D

B A247 Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) R P D

B A229 Alcedo atthis R 30 30 p P C B C C

B A054 Anas acuta (Rață sulițar) C 150 150 i P D

B A056 Anas clypeata (Rață lingurar) C 1000 1200 i C C B C B

B A050 Anas Penelope (Rață fluieratoare) C 600 600 i P D

B A053 Anas platyrhynchos (Rață mare) R 60 60 p P D

B A053 Anas platyrhynchos (Rață mare) C 3000 3000 i P D

B A051 Anas strepera (Rață pestriță) R 20 20 p C D

B A041 Anser albifrons (Gârliță mare) W 1600 1600 i C D

B A043 Anser anser(Gâscă de vară) R 100 100 p C D

B A042 Anser erythropus W 5 10 i R G B B B B



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 76 din 173


Pagina 76



măsura Categ. Calit.

date A|B|C|D A|B|C


B A258 Anthus pratensis (Fâsă de luncă) C C D

B A256 Anthus trivialis (Fâsă de pădure) C C D

B A089 Aquila pomarina C 200 200 i C C B C B

B A028 Ardea cinerea (Starc cenușiu) R 35 35 p C D

B A029 Ardea purpurea R 80 90 p P B A C B

B A024 Ardeola ralloides R 300 400 p P B A C B

B A221 Asio otus (Ciuf de pădure) R C D

B A059 Aythya ferina (Rață cu cap castaniu) R 100 100 p P D

B A059 Aythya ferina (Rață cu cap castaniu) C 3000 3000 i P D

B A060 Aythya nyroca R 50 70 p P C A C B

B A021 Botaurus stellaris R 10 20 p P C B C B

B A396 Branta ruficollis C 200 200 i P C B C B

B A396 Branta ruficollis W 7000 10000 i C M B B B

B A366 Carduelis cannabina (Cânepar) C P D

B A364 Carduelis carduelis (Sticlete) C P D

B A363 Carduelis chloris (Florinte) C P D

B A365 Carduelis spinus (Scatiu) C P D

B A196 Chlidonias hybridus R 200 600 p P B B C B

B A196 Chlidonias hybridus C 3000 5000 i P B B C B

B A031 Ciconia ciconia R P C A C A

B A031 Ciconia ciconia C 1500 3000 i V C A C A

B A030 Ciconia nigra R P C A C B

B A030 Ciconia nigra C 200 400 i P C A C B

B A081 Circus aeruginosus R 24 24 p P C B C B

B A373 Coccothraustes coccothraustes (Botgros) C C D

B A231 Coracias garrulus R 25 30 p P C B C C

B A212 Cuculus canorus (Cuc) R P D

B A036 Cygnus olor (Lebădă cucuiată. Lebădă de vară. Lebădă mută)

R P D



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 77 din 173


Pagina 77




date A|B|C|D A|B|C


B A036 Cygnus olor (Lebădă cucuiată. Lebădă de vară. Lebădă mută)

C 500 1000 i P D

B A253 Delichon urbica (Lastun de casă) C C D

B A027 Egretta alba R 70 80 p P B B C B

B A026 Egretta garzetta R 420 480 p P B B C B

B A269 Erithacus rubecula (Măceleandru) C C D

B A097 Falco vespertinus C 200 200 i P C B C B

B A359 Fringilla coelebs (Cinteză de pădure) C P D

B A360 Fringilla montifringilla (Cinteză de iarnă) C P D

B A125 Fulica atra (Lișiță) R P D

B A125 Fulica atra (Lișiță) C 3000 5000 i P D

B A127 Grus grus C 44 44 i P C B C B

B A075 Haliaeetus albicilla R 2 2 p P B B C B

B A299 Hippolais icterina (Frunzarita qalbena) R C D

B A438 Hippolais pallida (Frunzăriță cenușie) R R D

B A251 Hirundo rustica (Rândunică) C C D

B A022 Ixobrychus minutus R 70 80 p P C B C B

B A233 Jynx torquilla (Capîntortură) R C D

B A338 Lanius collurio R 20 40 p P D

B A459 Larus cachinnans (Pescăruș pontic) R C D

B A459 Larus cachinnans (Pescăruș pontic) C 500 1000 i P D

B A179 Larus ridibundus (Pescăruș râzător) R 120 120 p C D

B A291 Locustella fluviatilis (Grelușel de zăvoi) C C D

B A292 Locustella luscinioides (Grelușel de stuf) R P D

B A270 Luscinia luscinia (Privighetoare de zăvoi) R C D

B A270 Luscinia luscinia (Privighetoare de zăvoi) C C D

B A271 Luscinia megarhynchos (Privighetoare roșcată) R R D

B A271 Luscinia megarhynchos (Privighetoare roșcată) C C D

B A230 Merops apiaster (Prigorie) C C D

B A383 Miliaria calandra (Presură sură) C C D

B A073 Milvus migrans R 2 2 p P C B C B

B A262 Motacilla alba (Codobatură albă) R P D

B A260 Motacilla flava (Codobatură qalbenă) R P D



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 78 din 173


Pagina 78




date A|B|C|D A|B|C


B A319 Muscicapa striata (Muscar sur) R R D

B A023 Nycticorax nycticorax R 250 350 p P B B C B

B A337 Oriolus oriolus (Grangur) R C D

B A214 Otus scops (Ciuș) R R D

B A017 Phalacrocorax carbo (Cormoran mare) R 460 460 p R C B C B

B A393 Phalacrocorax pygmeus R 100 100 p P C B C B

B A274 Phoenicurus phoenicurus (Codroș de pădure)

R C D

B A315 Phylloscopus collvbita (Pitulice mică) C C D

B A316 Phylloscopus trochilus (Pitulice fluierătoare) C C D

B A034 Platalea leucorodia R 80 120 p P B B C B

B A032 Plegadis falcinellus R 60 70 p P B B C B

B A005 Podiceps cristatus (Corocodel mare) R 12 12 p C D

B A006 Podiceps grisegena (Corocodel cu gât roșu) R 2 2 p C D

B A008 Podiceps nigricollis (Corocodel cu gât negru) R 40 40 p C C B C B

B A266 Prunella modularis (Brumăriță de pădure) C C D

B A372 Pyrrhula pyrrhula (Mugurar) C R D

B A317 Regulus regulus (Aușel cu cap galben) W C D

B A336 Remiz pendulinus (Boicuș) R C D

B A249 Riparia riparia (Lăstun de mal) C C D

B A275 Saxicola rubetra (Mărăcinar mare) R C D

B A276 Saxicola torquata (Mărăcinar negru) R C D

B A361 Serinus serinus (Canaraș) C P D

B A193 Sterna hirundo R 200 200 p P B B C B

B A193 Sterna hirundo R 2000 3000 i P B B C B

B A351 Sturnus vulgaris (Graur) C P D

B A311 Sylvia atricapilla (Silvie cu cap negru) R C D

B A310 Sylvia borin (Silvie de grădină) R R D

B A309 Sylvia communis (Silvie de câmp) R C D

B A308 Sylvia curruca (Silvie mică) R C D

B A283 Turdus merula (Mierlă) R R D

B A004 Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic) R 4 4 p C D

B A287 Turdus philomelos (Sturz de cântător) C R D



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 79 din 173


Pagina 79




date A|B|C|D A|B|C


B A232 Upupa epops (Pupăză) R R D

B A142 Vanellus vanellus (Nagâț) R 20 20 p C D

Tabel 14 - Caracteristici generale ale sitului ROSPA0031

Cod Clase habitate Acoperire (%)

N06 Râuri, lacuri 21,94 N07 Mlaștini, turbării 25,69 N09 Pajişti naturale, stepe 8,02 N12 Culturi (teren arabil) 4,64 N14 Păşuni 0,96 N16 Păduri de foioase 36,22 N26 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 2,46

Total acoperire 99,93

Tabel 15 - Relaţiile sitului cu alte arii protejate

Cod Categorie Tip % Codul naţional şi numele ariei aturale protejate

RO05 Parc natural + 80,09 R Parcul Natural Balta Mică a Brăilei



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 80 din 173


Pagina 80

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în lunca cu regim natural de inundaţie a

fluviului Dunărea, între Vadu Oii şi municipiul Brăila, ecoregiunea României nr. 20, fiind

delimitat astfel:

− la sud: ramificaţia Dunării în cele două braţe (la 3 km de Vadu Oii), Dunărea

Navigabilă (lat. 44°45’16.02’’);

− la est: braţul Vâlciu de la km 237 până la km 197, Dunărea navigabilă de la km 197 la

km 186 (long. 27°59’55.23’’) braţul Cravia (Bratuşca sau Dunărea Veche) de la km 186 până

unde se întâlneşte cu Dunărea navigabilă (km 174);

− la nord: confluenţa braţului Arapu, Cravia şi Dunărea Navigabilă (km174

lat.45°14a10.36"N);

− la vest: Dunărea navigabilă de la km 232 până la 216 (long. 27°49’12.08’’E), braţul

Pasca de la km 216 la 209, Dunărea navigabilă km 209 până la km 197, braţul Calia de la km

197 până la km180 şi braţul Arapu de la km 180 până la km 174.

Parcul integrează toate cele 10 ostroave situate între braţele Dunării: O. Vărsătura, O.

Popa, O. Crăcănel (Chiciul), O.Orbul, O. Calia (Lupului), O. Fundu Mare, O. Arapu, precum şi

braţele adiacente ale Dunării.

Se poate spune că este o deltă interioară pe traseul inferior al Dunării de Jos.

În Legea nr. 5/2000, această arie naturală protejată este menţionată cu o suprafaţă de

17529 ha. Conform evaluărilor realizate în decembrie 2005 de către Oficiul Judeţean de

Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila suprafaţa rezultată este de 20562,39 ha, în diverse

forme de proprietate.

În ciuda modificărilor survenite atât în structura sistemelor ecologice integratoare cât

şi la nivelul ei, Balta Mică a Brăilei conservă importante valori ecologice, fiind o importantă

componentă a Sistemului Dunării Inferioare, situată în amonte de Rezervaţia Biosferei Delta

Dunării.

Este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zonă inundabilă), după

îndiguirea, în proporţie de cca. 75%, a fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula

Mare a Brăilei.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 81 din 173


Pagina 81

Datorită atributelor sale – zonă umedă în regim hidrologic natural, complex de

ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Balta Mică a Brăilei reprezintă un

sistem de referinţă al fostei delte interioare şi baza pentru reconstucţia ecologică în Sistemul

Dunării Inferioare.

Din suprafaţa totală, cca 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6% păşunile, 12,84% zonele

umede şi 27, 5% lacurile (iezere şi bălţi).

Jumătate din ecosistemele identificate – bălţi şi păduri specifice de luncă inundabilă -

sunt naturale, această zonă conservând în cea mai mare parte structura şi funcţiile vechii

Bălţi a Brăilei din anii ’50. Acestea sunt totodată habitate naturale de interes comunitar faţă

de care s-au stabilit priorităţi de conservare.

Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se

situeaza pe un important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al Dunarii

inferioare, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi

refugiile de iernat din Africa. A fost observat un mare număr de păsări, dintre care, 169 specii

protejate pe plan internaţional, prin Convenţiile de la Berna, Bonn şi Ramsar, acestea

reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României.

Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice, în anul 2001 Balta Mică a

Brăilei a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar), al doilea după Delta

Dunării, conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanţă

internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, convenţie la care România este parte

semnatară.

În anul 2007 Balta Mică a Brăilei a fost declarată atât ca arie de protecţie specială

avifaunistică, cât şi ca sit de importanţă comunitară, cu o suprafaţă de 20460 ha.

Zonarea funcţională a fost detaliată în Ord. M.A.P.A.M. 552/26.08.2003 privind

aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de

vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.

Lipsa practicării unui turism pe scară largă şi acţiunile administraţiei parcului natural

de limitare a influenţelor antropice negative manifestate prin desfăşurarea de către

comunităţile locale limitrofe a unor activităţi tradiţionale (pescuit pe lacuri, păşunat în regim

semisălbatic, recoltarea ramurilor de salcie pentru împletituri din nuiele, recoltarea papurei

şi a stufului pentru amenajări rurale etc) au favorizat menţinerea unor



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 82 din 173


Pagina 82

condiţii favorabile pentru complexul de ecosisteme acvatice şi terestre din aria naturală

protejată.

Conform Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de încredinţare a administrării

sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

(PNBMB) a fost încredinţat spre administrare Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva” prin

contractul încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a

Pădurilor, cu nr. 744/MMGA/22.05.2005 şi 65/RNP/21.05.2005.

Managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, realizat in baza Planului de

Management aprobat prin HG 538/2011*, urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase

a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând

păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor,

practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. În cadrul parcului este permisă

dezvoltarea activităţilor de recreere şi turism, precum şi a celor ştiinţifice şi educaţionale.

Suprafaţa parcului natural are şi statut de zonă umedă de importanţă internaţională,

cât şi de sit Natura 2000, planul de management contine şi măsuri pentru protecţia speciilor

şi habitatelor care constituie obiectul declarării ca arie de interes internaţional şi comunitar.

* structura și principiile de bază ale planului de management s-au întocmit în cadrul

proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 aprobat prin Ordinul MAPM 1456/14.03.2003. Ca

urmare a modificării legislaţiei în domeniul ariilor naturale protejate, din anul 2007 a

început procesul de revizuire a planului de management, în cadrul proiectului LIFE 06

NAT/RO000172 ”Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în Balta Mică a Brăilei”

derulat de administraţia parcului natural. Planul de management revizuit şi avizat de

Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ de Administrare a fost înaintat Ministerului

Mediului în vederea aprobării. Acesta ulterior fiind aprobat prin HG 538/2011.

Mediul biotic. Magnitudinea biodiversităţii atinge cote înalte. Dintr-un total de 847 de

specii introduse în baza de date a Administraţiei parcului, 72 sunt înscirse în listele speciale

de conservare ale directivelor europene, la care se adaugă alte 244 specii protejate conform

altor legi europene şi române (Convenţia de la Berna, Legea nr. 462 din 2001 şi Lista roşie a

plantelor din România). Precizăm că nivelul inventarului biodiversităţii completat până în

prezent de administraţia parcului este deficitar la unele categorii taxonomice (cum ar fi

algele care cu siguranţă în Balta Mică a Brăilei sunt reprezentate de mai mult



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 83 din 173


Pagina 83

de două specii). Valoarea biodiversităţii va creşte pe măsură ce vor fi emise noi Directive ale

Uniunii Europene pentru nevertebrate.

Tabel 16: Magnitudinea biodiversităţii din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Specificaţii Numărul speciilor

Sursa citată Total

Din care cu statut de conservare Directive UE* Alte Legii**

Total număr specii

848 74 244 -

Păsări 207 61 137 (Onea, 2002) Mamifere 11 1 9 (Vădineanu, 2002)

Pești 65 10 9 (Florea, 1998) Amfibieni + reptile 14 8 1 (Vădineanu, 2002) Nevertebrate, din

care 330 0 0 (Vădineanu, 2002)

Bentonice (Gasteropode +

Bivalve) 160 0 0 (Vădineanu, 2002)

Planctonice (Protozoare +

Crustacee) 120 0 0 -

Nectonice (Insecte) 1 0 0 - Terestre (Insecte) 49 0 0 - Plante superioare,

din care: 215 0 97 (Vădineanu, 2002)

Plante lemnoase arborescente

8 0 3 -

Plante lemnoase arbustive

11 0 0 -

Plante ierboase terestre

37 0 68 -

Plante ierboase acvatice

157 0 16 -

Plante inferioare, din care

9 0 1 -

Alge 3 0 1 - Ciuperci 6 0 0 -

* Anexa 1 din Directivele „Păsări” şi „Habitate Floră şi Faună” ale Uniunii Europene ;

** Alte legi - Anexa 2 din Directivele „Păsări” şi „Habitate Floră şi Faună” ale Uniunii

Europene, Convenţia de la Berna, Legea nr. 462/2001 şi Lista roşie a plantelor din România

Flora şi comunităţile de plante. Deşi nu au fost efectuate foarte multe studii despre

vegetaţia din PN-BmB, până în prezent au fost identificate 216 specii de plante superioare

(cormofite), încadrate în 42 de genuri. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au plantele

terestre, fiind studiate un număr de 184 de specii, dintre care doar 17 specii sunt lemnoase,

iar 167 de specii sunt plante ierboase.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 84 din 173


Pagina 84

Dintre plantele superioare acvatice au fost identificate 32 de specii. Dintre plantele

inferioare, cel mai bine reprezentate sunt algele, organisme specifice zonelor umede. Deşi în

literatura de specialitate sunt menţionate mai multe genuri, studiate au fost doar 3 specii de

alge. De asemenea, tot dintre plantele inferioare, pe teritoriul PN-BmB se întâlnesc mai multe

specii de ciuperci, fiind studiate doar 2 specii.

Vegetaţia lemnoasă. Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă,

arboretele devenind principala componentă biosistemică. Ocupând întregul profil vertical al

complexului de ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar înfipt adânc în sol şi

până la partea superioară a coroanei aflată în contact direct cu atmosfera, prin arbore există

un permanent schimb de materie anorganică, materie organică, energie şi de informaţie

genetică între sol şi atmosfera apropiată, de care beneficiază toate verigile biosistemului

(Necula, Moisei, 1997).

Pătura erbacee. Baza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare

ierboase, încadrate sistematic în 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poales,

Malvales, Caryophillales, Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales.

Vegetaţia acvatică. Dintre plantele superioare acvatice sunt descrise 32 de specii

încadrate în 15 ordine (Hydrocharitales, Nympheales, Najadales, Typhales, Myrtales). Fiind

zonă umedă, poate par puţine specii acvtice, dar fitocenozele bălţilor sunt deosebit de bogate

în plante acvatice inferioare, dintre care dominante sunt algele. Sunt întâlnite alge verzi,

albastre şi alge silicioase.

Tabel 17 : Principalele asociaţii fitosociologice (comunităţi de plante)

Nr. Crt. Denumirea asociației

1. Lemnetum minoris, Lemnetum trisulcae, Lemno-Spirodeletum, Wolffietum

arrhizae

2. Potamogetonetum perfoliati, Potamogetonetum graminei, Elodeetum

canadensis

3. Rumici obtusifoliae - Urticetum dioicae

4. Poetum pratensis, Ranunculo repentis - Alopecuretum pratensis, Agrostideto –

Festucetum pratensis

5. Salicetum albae – fragilis

6. Fraxino danubialis – ulmetum

7. Bidenti - Polygonetum hydropiperis



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 85 din 173


Pagina 85

8. Calamagrostio - Tamaricetum ramosissimae

9. Agrostietum stoloniferae

10. Myriophyllo – Nupharetum

11. Hydrocharitetum morsus-ranae

12. Salvinio – Spirodeletum polyrrhizae

13. Salicetum triandrae

14. Rubo caesii - Salicetum cinereae

15. Salicetum triandrae, subasociaţia amorphosum fruticosae

16. Eleocharitetum palustris

17. Oenanthum – Rorippetum

18. Scirpo – Phragmitetum

19. Typhetum angustifoliae, Typhetum latifolie

Fauna. Avifauna. După intervenţia omului prin îndiguirea şi desecarea Bălţii Brăilei,

Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundaţie de pe cursul Dunării,

ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important refugiu

ornitologic din România de pe Dunăre. Pe teritoriu tării noastre au fost identificate un număr

de 389 de specii de păsări, încadrate sistematic în 19 ordine şi 64 de familii. Dintre acestea,

pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei au fost semnalate un număr de 206 specii

de păsări, încadrate în 17 ordine şi 50 de familii, reprezentând 53% din avifauna României.

Fenologic, avifauna din PN-BmB se împarte în două mari grupe:

păsări sedentare – 59 de specii, reprezentând 29% din avifauna PNBmB;

păsări migratoare – 146 de specii, reprezentând 71% din avifauna PNBmB.

Fiecare dintre aceste grupe se împarte în mai multe subdiviziuni, rezultând

următoarele subgrupe fenologice:

− accidentale (AC) – 1%;

− sedentare (S) – 16%;

− parţial migratoare (MP) – 13%;

− oaspeţi de vară (OV) – 30%;

− oaspeţi de vară în pasaj (OV-P) – 24%;

− oaspeţi de vară în deplasare de hrănire (OV-DH) – 1%;

− oaspeţi de iarnă şi/sau în pasaj (OI-P)- 9%;

− pasaj (P) – 6%;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 86 din 173


Pagina 86

− specii în pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă şi/sau oaspeţi de vară (POI-OV) – 0,5%.

Datorită specificităţii imprimate de prezenţa ecosistemelor acvatice, ornitofauna din

parc poate fi caracterizată şi după apartenenţa speciilor la unul din cele două tipuri de

mediu: acvatic şi terestru. Potrivit cerinţelor ecologice ale fiecărei specii în parte, acestea se

pot clasifica în: specii acvatice şi specii terestre. În grupa speciilor acvatice au fost incluse

numai acele specii de păsări care prin cerinţele lor ecologice pot fi observate numai în cadrul

unui ecosistem acvatic. Astfel, din numărul total de 206 specii semnalate în parc, din grupa

păsărilor de apă fac parte un număr de 98 de specii (47%), încadrate în 10 ordine şi 23 de

familii, iar din grupa păsărilor terestre un număr de 108 specii încadrate sistematic în 12

ordine şi 33 de familii.

Mamifere. Alternanţa între perioadele de inundaţie şi perioadele de secetă şi-a pus

amprenta şi asupra reprezentativităţii mamiferelor pe teritoriul PN-BmB, acestea având o

prezenţă accidentală şi aperiodică în funcţie de nivelul Dunării. Până în prezent au fost

observate şi identificate un număr de 11 specii de mamifere, încadrate sistematic în 4 ordine

şi 7 familii.

Toate cele 11 specii de mamifere sunt protejate atât prin legislaţia naţională

(Ordonanţa nr. 57/2007), cât şi prin Directiva Habitate, în anexele căreia se întâlnesc 3 specii

prezente pe teritoriul parcului, şi prin Convenţia de la Berna (6 specii).

În afara speciilor semiacvatice, cum sunt vidra şi bizamul, care găsesc locuri favorabile

de hrănire chiar când cota Dunării este crescută, celelalte specii se întâlnesc atunci când

nivelul apei este mai scăzut, ele trecând înot braţele Dunării. Deşi întâlnesc condiţii destul

de favorabile de hrănire şi reproducere şi în zonele adiacente parcului, atunci când nivelul

apei le permite, preferă teritoriul parcului pentru reproducere mai ales datorită faptului că

aici presiunea de orice fel exercitată asupra lor este extrem de scăzută.

Tabel 18 : Specii de mamifere prezente

Nr.

Crt.

Denumirea

ştiinţifică

Denumirea

populară

OUG nr.

57/2007

Directiva

92/43 EC

Convenţia

de la Berna

1. Sus scrofa Mistreţ Anexa VB

2. Capreolus

capreolus Căprior Anexa VB



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 87 din 173


Pagina 87

3. Felis silvestris Pisică sălbatică Anexa III Anexa 4 Anexa 2

4. Nyctereustes

procynoides Câine Enot Anexa VB

5. Lepus europaeus Iepure de câmp Anexa VB Anexa 3

6. Vulpes vulpes Vulpe Anexa VB

7. Mustela nivalis Nevăstuică Anexa VB Anexa 3

8. Mustela putorius Dihor Anexa VA Anexa 5 Anexa 3

9. Ondatra zibethica Bizam Anexa VB

10. Meles meles Bursuc/viezure Anexa VB Anexa 3

11. Lutra lutra Vidra Anexa III Anexa 2,4 Anexa 2

Amfibieni şi reptile. Amfibienii şi reptilele, consumatori de ordinul II, se întâlnesc atât

în cadrul ecosistemelor terestre, cât şi acvatice, dar ca număr de specii sunt destul de slab

reprezentaţi. Până în prezent au fost identificate 3 specii de reptile şi 8 specii de amfibieni 4

dintre acesta specii aflându-se pe listele de protecţie strictă, atât în legislaţia naţională, cât

şi în cea europeană.

Tabel 19 - Specii de amfibieni și reptile

Nr.

Crt.

Denumirea

ştiinţifică

Denumirea

populară

OUG nr.

57/2007

Directiva

92/43 EC

Convenţia

de la Berna

Reptile 1. Natrix natrix Şarpe de casă Anexa 3

2. Natrix tesselata Şarpe de apă Anexa 4A Anexa 4 Anexa2

3. Emys orbicularis Ţestoasa de apă Anexa 3,

4A Anexa 2,4 Anexa 2

Amfibieni

1. Rana esculenta Brosca de lac

mică Anexa 5A Anexa 5 Anexa 3

2. Rana ridibunda Broasca de lac

mare Anexa 5A Anexa 5 Anexa 3

3. Hyla arborea Brotăcelu Anexa 4A Anexa 4 Anexa 2

4. Rana dalmatina Broasca roşie

de pădure Anexa 4A Anexa 4 Anexa 2

5. Pelobates fuscus Broasca

săpătoare

Anexa 3,

4A Anexa 2, 4 Anexa 2

6. Bombina bombina Buhaiul de

baltă cu burta roşie

Anexa 3, 4A

Anexa 2, 4 Anexa 2



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 88 din 173


Pagina 88

Nr.

Crt.

Denumirea

ştiinţifică

Denumirea

populară

OUG nr.

57/2007

Directiva

92/43 EC

Convenţia

de la Berna

7. Bufo bufo Broasca râioasă

brună Anexa 4B Anexa 3

8. Triturus cristatus Triton cu creastă

Anexa 3,

4A Anexa 2,4 Anexa 2

Ihtiofauna. Componenţa faunei piscicole din PN-BmB cuprinde cca. 60 de specii de

peşti, dintre care 12 specii se regăsesc pe anexele directivelor europene, fiind specii strict

protejate dintre care menţionăm: Alosa pontica – scrumbie de Dunăre; Aspius aspius – avat;

Cobitis taenia – zvârlugă; Gobio alipinnatus – porcuşor de nisip; Gobio kessleri – petroc; Zingel

zingel – pietrar; Pelecus cultratus – sabiţă; Gymnocephalus baloni – ghiborţ de râu;

Gymnocephalus schraetzer – răspăr.

Pentru speciile fitofage, vegetaţia submersă deosebit de bogată constituie o sursă de

hrană inepuizabilă. Totodată, o dezvoltare explozivă a vegetaţiei în perioadele când nivelul

hidric este mai scăzut, poate constitui un pericol pentru toate vieţuitoarele acvatice.

Noaptea, în urma respiraţiei organismelor vegetale şi animale, cantitatea de oxigen din apă

scade mult, în timp ce cantitatea de CO2 creşte. Acest lucru, coroborat cu temperaturile mari

din timpul verii, poate duce la moartea prin asfixie a organismelor acvatice. Unul dintre

factorii care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic în cadrul populaţiilor de peşti

este dat de prezenţa speciilor de răpitori.

Tabel 20 - : Distribuţia categoriilor de habitate în PN-BmB

Specificații Km2 %

Braţele Dunării 53,5 26

Lacuri permanente 31,6 15,4

Mlaştini şi smârcuri 12,1 5,9

Pădure aluvială 107,4 52,2

Păşuni inundabile 0,8 0,4

Construcţii 0,2 0,1

Total PN – BmB 205,6 100

a) Ecosistemele terestre. Se pot grupa în trei categorii: păduri, tufişuri, pajişti. Pădurile sunt

reprezentate de păduri tipice de zăvoi, alcătuite din esenţe moi, cum ar fi salcia, plopul alb şi

negru, ulmul, frasinul, glădiţa. Biotopul este alcătuit din relieful cel mai înalt, adică grindurile



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 89 din 173


Pagina 89

de mal, de prival şi interioare, iar solul este de tip aluvionar. Biocenozele sunt destul de

sărace, tocmai datorită regimului insular al acestui teritoriu, precum şi datorită regimului de

inundabilitate.

Pădurile din Balta Mică a Brăilei se împart în mai multe tipuri:

Păduri de sălcii – reprezintă elementul autohton al fondului forestier din parc.

Fitocenoze edificate de specii europene şi eurasiatice. Stratul arborilor este compus exclusiv

din salcie (Salix alba), sau cu amestec de plesnitoare (Salix fragilis), plop alb (Populus alba)

şi mai rar plop negru (Populus nigra). Stratul arbuştilor este slab dezvoltat sau lipseşte

complet, mai ales în arboretele tinere. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dominat de

Polygonum hidropiper, Lycopus exaltatus sau Rubus caesius care poate acoperi uneori

complet solul.

Păduri de amestec – păduri naturale care fac trecerea între pădurile de sălcii şi

şesurile depresionare. Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale. Stratul arborilor

este compus din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), ulm (Ulmus foliacea),

frasin (Fraxinus angustifolia, F. pallisae), stejar pedunculat (Quercus pedunculiflora), glădiţa

(Gleditsia triacanthos). Stratul arbustiv, dezvoltat variabil, este compus din Cornus

sanguinea, Sambucus nigra, Coryllus avelana, Crataegus monogyna, Rosa canina, Amorpha

fruticosa. Stratul ierbos şi subarbustiv este de regulă bine dezvoltat şi dominat de Rubus

caesius.

Tabel 21 - Habitatele din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Nr.

Crt. Denumirea habitatului

Cod

România

Cod

Natura

2000

Palearctic Eunis

1.

Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spyrodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza

R 2202 3150 22.411 C1.221

2.

Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. Lucens, Elodea canadensis şi Najas marina

R 2206 3150 22.421 -

3. Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium

R 5304 3150 53.143 C3.243



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 90 din 173


Pagina 90

Nr.


Cod

România

Cod

Natura

2000

Palearctic Eunis

4. Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis

R 3716 6510 37.263 E2.251

5. Păduri daco-getice de plop negru (Poplus nigra) cu Rubus caesius

R 4405 91E0 44.6612 G1.365

6. Păduri danubiano-pontice de luncă de Populus alba cu Rubus caesius

R 4406 92A0 44.6611 G1.365

7. Păduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius

R 4407 92A0 44162 G1.1142

8. Păduri danubiene joase de Salix alba cu Lycopus exaltatus

R 4408 92A0 44.1621 -

9. Păduri danubiano-pontice de luncă mixte de Quercus robur, Fraxinus sp., Ulmus sp.

R 4404 91F0 44.434 G1.2234

10.

Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galii şi Polygonum hydropiper

R 5312 3270 24.52 C3.52

11. Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima)

R 4422 92D0 44.8141 F9.3141

12.

Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans

R 2207 3160 22.43111 -

13. Pajişti danubian-panonice de Agrostis stolonifera

R 3715 - 37.263 E2.251

14. Tufişuri de răchită (Salix triandra)

R 4416 - 44.121 F9.121

15. Tufişuri de zălog (Salix cinerea) cu mur (Rubus caesius)

R 4421 - 44.921 F9.21

16. Tufărişuri de salcâm pitic (Amorpha fruticosa)

R 4423 - - F9.1

17. Comunităţi danubiene mezo-

higrofile cu Eleocharis palustris R 5302 - 53.14A C3.511

18.

Comunităţi danubiene cu

Oenanthe aquatica şi Rorippa

amphibia

R 5303 - 53.146 C.246



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 91 din 173


Pagina 91

Nr.


Cod

România

Cod

Natura

2000

Palearctic Eunis

19.

Comunităţi danubiene cu

Typha angustifolia şi Typha

latifolia

R 5305 - 53.13 C3.231

C3.232

Datorită faptului că teritoriul parcului este supus în fiecare an unor perioade de

inundaţie şi unor perioade de retragere a apelor, cele 2 tipuri de ecosisteme, terestre şi

acvatice, sunt interdependente, creând un biom specific Dunării. Între aceste tipuri de

ecosisteme nu există o delimitare teritorială şi temporală strictă, existând o succesiune şi

înlocuire periodică. Atunci când viitura este foarte mare, acolo unde era un ecosistem

terestru va apare unul acvatic, iar în perioadele de secetă prelungită, ecosistemele acvatice

vor fi înlocuite de unele terestre.

Pădurile în regim de plantaţie – se găsesc pe locurile unde s-au efectuat defrişări ale

pădurilor naturale. Alături de speciile indigene au fost introduse specii de plop cu o creştere

rapidă a masei lemnoase, cum ar fi plopul euroamerican (Populus euramericana) şi anumite

clone selecţionate. Plantaţiile de plop în zona malurilor a avut un efect negativ manifestat

printr-o puternică eroziune, deoarece sistemul radicular pivotant al plopului nu asigură

stabilitatea malurilor faţă de salcie, care prezintă un sistem radicular mult extins pe

orizontală.

Tufărişurile: sunt destul de slab reprezentate, făcând parte din structura pajiştilor sau

izolate pe suprafeţe restrânse în zona malurilor nisipoase; se împart în două tipuri de

ecosisteme: tufărişuri interioare şi tufărişuri de maluri nisipoase.

Tufărişurile interioare – Fitocenoze alcătuite din specii mezo-higrofile, mezoterme.

Stratul arbustiv este dominat de Tamarix ramosissima în proporţie de 90%, alături de care

se mai întâlnesc Rosa canina, Cornus sanguinea. Stratul ierbos este extrem de redus, cel mai

frecvent fiind întâlnită Urtica dioica, dar în tufărişurile rare dominante sunt gramineele:

Cynodon dactylodon, Agrostis stolonifera şi Elymus repens.

Tufărişurile de maluri nisipoase – Fitocenoze diferenţiate în insule de câteva sute de mp

în perimetrul vegetaţiei ierboase, de-a lungul canalelor şi braţelor Dunării, până la suprafaţa

apei. Specii higrofile, higrofite, mezoterme, eumezotrofe. Dominante sunt speciile de Salix:

Salix triandra, Salix cinerea, Salix fragilis. Stratul ierbos este dominat de specii



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 92 din 173


Pagina 92

iubitoare de apă, Urtica dioica, Artemisia vulgaris, Cirsium arvense, Rubus caesius, Berula

erecta. De asemenea se mai întâlnesc tufărişuri de salcâm pitic (Amorpha fruticosa), care

formeaza stratul dominant, având tendinţa să înlocuiască asociaţiile de Salix.

Aceste fitocenoze au valoare negativă, fiind un stadiu invaziv.

Pajiştile: în PN-BmB ocupă suprafeţe destul de mici, fiind caracteristice două tipuri de

ecosisteme : pajişti de luncă şi pajişti de stepă.

Pajişti de luncă - Se găsesc pe anumite porţiuni ale şesurilor depresionare sau ale

grindurilor interioare, la marginea sau între pădurile de amestec. Fitocenozele sunt

dominate de Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis. În

amestec cu acestea se dezvoltă Poa trivialis, Daucus carota, Lolium perene, Solanum

dulcamara, Medicago falcata.

Pajişti de stepă: Sunt mult mai sărace din punct de vedere al compoziţiei fitocenozelor

şi se întâlnesc pe şesurile depresionare mai înalte. Aceste ecosisteme sunt într-un continuu

regres datorită păşunatului. Sunt formate în principal din Xanthium spinosum (holeră),

Eryngium campestre (scaiul dracului), Euphorbia palustris (alior), Cynodon dactylon (pir

gros), Capsela bursa-pastoris (traista ciobanului).

b) Ecosistemele acvatice. Ecosistemele acvatice de pe teritoriul PN-BmB sunt direct

influenţate de regimul hidrologic al Dunării. Alimentarea cu apă a bălţilor interioare se

realizează prin intermediul inundaţiilor sezoniere de primăvară sau toamnă. După

retragerea apelor, nivelul apei din bălţi poate scădea destul de mult, cu excepţia câtorva bălţi

care au nivel optim de supravieţuire. Totuşi, în anii foarte secetoşi, chiar şi aceste bălţi pot

pierde toată apa, făcându-se trecerea de la ecositemele acvatice la cele terestre specifice

zonei de stepă. Ecosistemele acvatice se pot împărţi în următoarele tipuri: bălţi, mlaştini,

zone mlăştinoase, privaluri (canale).

Bălţile: În cadrul acestui tip de ecosistem întâlnim bălţi permanente şi bălţi temporare,

diferenţa între acestea fiind faptul că, în condiţii hidrice normale, bălţile permanente îşi

păstrează integral structura ecologică, în timp ce bălţile temporare se transformă în

ecosisteme semiacvatice de tip mlaştină, zonă mlăştinoasă sau chiar terestre. Adâncimea

bălţilor este destul de mică, ceea ce face ca distribuţia asociaţiilor de organisme să fie relativ

uniformă, atât pe fundul cuvetelor (bentosul), în masa apei (pelagialul), cât şi la suprafaţa



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 93 din 173


Pagina 93

apei (neustonul). Fitocenozele sunt bine dezvoltate şi cuprind atât macrofite, cât şi microfite.

La suprafaţa apei se întâlnesc comunităţi danubiene cu Lemna minor, Lemna trisulca,

Spyrodela polyrhiza, Salvinia natans, Hydrocharis morsus ranae. Asociaţiile vegetale încep să

se formeze primăvara, în timpul verii atingând densitatea maximă, de cele mai multe ori

acoperind în totalitate luciul apei. Interiorul bălţilor este de asemenea populat de numeroase

specii de plante submerse sau natante. Cel mai adesea stratul natant este alcătuit din

Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum, Potamogeton natans, P. perfoliatus, P.

gramineus, P. lucens, Nymphoides peltata, Elodea canadensis, Najas marina, Utricularia

vulgaris, Vallisneria spiralis. De asemenea prezintă un apogeu al dezvoltării în timpul verii,

împreună cu palntele care se dezvoltă la suprafaţa apei formând un adevărat hăţiş care

împiedică pătrunderea în interiorul bălţilor. Cantonate la marginea bazinelor acvatice,

ocupând ape cu adâncime mică (0,5 – 0,8 m), se întâlnesc comunităţi cu Typha angustifolia

şi T. latifolia, însoţite de Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Alisma plantago-aquatica.

Microfitele sunt reprezentate destul de bine, fiind întâlnite alge, ciuperci, bacterii, cele mai

numeroase fiind algele. Acestea aparţin următoarelor grupe sistematice: alge verzi, alge

albastre şi alge silicioase, cele mai comune fiind: Volvox, Closterium, Spyrogira,

Chlamydomonas, Spirulina, Oscillatoria, Cyclotella, Synedra.

Pentru bălţile temporare, structura ecosistemului este aceeaşi, doar în cazul când balta

se transformă în mlaştină sau chiar în ecosistem terestru apar diferenţe semnificative. Cu

toate acestea, în momentul în care condiţiile hidrice revin la normal (nivelul apelor Dunării

creşte suficient de mult pentru a asigura alimentarea cu apă a bălţilor), ecosistemele acvatice

se instalează din nou cu o rapiditate uimitoare.

Mlaştinile: Sunt ecosisteme acvatice temporare, reprezentând o etapă de tranziţie

între bălţi şi ecosistemele terestre, determinate fie de scăderea accentuată a nivelului

Dunării şi scurgerea apei din bălţi, fie de evapotranspiraţia intensă din timpul verii. În cel

de-al doilea caz are loc o concentrare a tuturor substanţelor organice şi anorganice din apă,

ceea ce va duce la schimbări importante în structura biocenozelor care se vor instala pe acel

teren. Cea mai importantă dintre acestea este dezvoltarea explozivă a componentelor

vegetale. O problemă deosebit de importantă este fenomenul de eutrofizare al bălţilor, care

se accentuează în cazul mlaştinilor. Acesta se manifestă printr-un consum ridicat de oxigen

şi o acumulare crescută de CO2, ceea ce afectează întregul ecosistem. Unul



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 94 din 173


Pagina 94

dintre cele mai importante efecte este colmatarea bălţilor, ducând în timp la dispariţia

acestora, dacă nu se iau măsuri.

Zonele mlăştinoase: Se întâlnesc la limita dintre uscat şi apă, fără să fie precis

delimitate, deoarece bălţile din PN-BmB au o adâncime destul de mică iar panta este lină,

ceea ce face ca limitele malurilor să varieze în funcţie de nivelul apei din bălţi. Astfel, zonele

mlăştinoase îşi pot mări sau micşora suprafaţa în funcţie de evoluţia bălţilor pe parcursul

unui an.

Fitocenozele, la fel ca şi în cazul mlaştinilor, sunt caracterizate de prezenţa unei

vegetaţii palustre, făcând parte din structura bălţii.

Privalurile: Acestea sunt canaluri care fac legătura între Dunăre şi bălţi, fiind

modalitatea prin care iezerele sunt alimentate cu apă în timpul viiturilor de primăvară sau

toamnă. Şi privalurile pot fi împărţite în permanente şi temporare, cele permanente fiind

cele care, atunci când nivelul Dunării scade destul de mult, încă mai păstrează apă, cele

temporare, în aceleaşi condiţii secând complet. Desigur, în condiţii hidrice extreme (ani

foarte secetoşi), chiar şi privalurile considerate permanente pot deveni nefuncţionale. În

general, în interiorul acestor canale au fost construite stăvilare, rolul acestora fiind de a

menţine un timp mai îndelungat apa în bălţi, atunci când nivelul apei din Dunăre scade.

Aceste stăvilare au şi o influenţă asupra dezvoltării biocenozelor de pe canale. Astfel, în

prima parte a canalului, din punctul de legătură cu Dunărea până la stăvilar, datorită

curentului de apă destul de puternic, dezvoltarea biocenozelor este destul de redusă, fiind

localizată cu precădere în zonele de mal. Dominante sunt lintiţa (Lemna minor, L. trisulca),

ciulinul de baltă (Trapa natans), iar pe mal Echinochloa crus-galii, Polygonum hydropiper,

Bidens tripartita.În a doua parte a privalurilor, influenţa curenţilor de apă scade semnificativ,

fitocenozele având o mai mare dezvoltare. Malurile sunt dominate de comunităţi de răchită,

zălog, salcie albă, cu substrat de mur, iar pe măsură ce ne apropiem de bălţi apar comunităţi

de stuf şi papură. Un alt tip de canale sunt gârlele, care fac legătura între bălţile de pe

teritoriul parcului. Aceste sunt canale temporare, fiind funcţionale mai ales în timpul

viiturilor de primăvară. Apoi, după scăderea nivelului apelor, se transformă pentru o

perioadă în mlaştini, ulterior secând complet. Din punct de vedere al biocenozelor, prezintă

caracteristici comune atât cu privalurile, în zona de mal, cât şi cu bălţile între care fac

legătura.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 95 din 173


Pagina 95

Peisaj. Spre deosebire de delta fluvială a Dunării, unde ecosistemele forestiere

reprezintă 3,6% (1,2% păduri aluviale în regim inundaţie, păduri pe grinduri maritime 1,0%

şi 1,4% păduri în incinte îndiguite), în Balta Mică a Brăilei ecosistemele forestiere reprezintă

52% din suprafaţa totală a ariei protejate. Tocmai din proporţia diferită de participare a

pădurii aluviale în cadrul complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre rezultă unicitatea

structurală a biodiversităţii şi a peisajului. În vreme ce Delta impresionează prin nesfârşirea

biotopurilor terestre şi acvatice acoperite cu stuf (cea mai mare întindere stuficolă din

lume), atracţia Bălţii Mici a Brăilei constă în permanenta variaţie a priveliştii datorată

alternanţei dintre ecosisteme forestiere cu cele acvatice.

Categorii de turism permise în PN-BmB. Dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-

economice din zona de cooperare presupune aplicarea acelui model de progres care să nu

afecteze temelia capitalului natural din PNBmB. Prin Planul de management integrat şi a

adptativ al PN-BmB, în Balta Mică a Brăilei sunt permise următoarele categorii de turism:

ecoturismul, agroturismul, turismul ştiinţific, turismul educaţional. În opinia Administraţiei

PN-BmB, în cadrul categoriei de ecoturism, cea mai rapidă dezvoltare pe termen scurt va fi

înregistrată de birdwatching şi de pescuitul sportiv. Deosebit de important este faptul că

prin planul de management pescuitul sportiv în PN-BmB este considerat o formă de

ecoturism şi nu o modalitate de utilizare a resurselor regenerabile (ihtiofaună) oferite de

capitalul natural.

Conform Planului de management integrat şi adaptativ şi Regulamentului parcului în

PN-BmB sunt :

turismul nautic practicat atât individual (cu caiacul), cât şi în grup (cu barca cu rame,

sau cu ambarcaţiuni cu motor);

turismul ecvestru sau cu atelaje trase de cai;

cicloturismul;

turismul pedestru.

Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes

comunitar în zona studiată a planului



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 96 din 173


Pagina 96

Tipurile de habitate menționate pentru ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei nu s-au

identifIcat în amplasamentul studiat, însă nu excludem posibilitate de a se identifica, răzleț,

zone de habitate fără cod Natura 2000.

Speciile de pești identificate și cartate la nivelul Parcului Natural - Balta Mică a Brăilei:

Alona tanaica, Alosa pontica, Aspius aspius, Barbus barbus, Cobitis taenia,Eudontomyzon

mariae, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Gymnocephalus baloni, Gymnocephalus schraetzer,

Misgurnis fossilis, Neogobius kessleri, Pelecus cultratus, Proterorhinus marmoratus, Rhodeus

sericeus amarus, Zingel streber, Zingel zingel.

Speciile de ihtiofaună caracteristice apelor Dunării, și în special speciile protejate de

pești desemnate pentru situl de importanță comunitară ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei,

Alosa tanaica, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus,

Zingel zingel, Gobio kessleri, Alosa immaculata, Gymnocephalus schraetser, Gymnocephalus

baloni, Zingel streber, Aspius aspius nu vor fi afectate de implementarea planului deoarece

lucrarile prevazute a fi realizate nu afecteaza mediul acvatic.

Speciile de amfibieni identificate și cartate la nivelul Parcului Natural - Balta Mică a

Brăilei: Bombina bombina, Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Pelobates fuscus, Pelobates

syriacus, Rana dalmatina, Rana esculenta, Triturus dobrogicus, Triturus vulgaris.

Speciile de reptile identificate și cartate la nivelul Parcului Natural - Balta Mică a Brăilei:

Emys orbicularis

În ce privește speciile de amfibieni și reptile menționate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE – Directiva Habitate (Emys orbicularis, Triturus dobrogicus, Bombina bombina),

desemnate pentru ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei, lucrările propuse prin plan (desfășurate pe

suprafețe de uscat) nu vor influenţa negativ distribuţia şi abundenţa acestor specii la nivelul

sitului, deoarece nu afectează habitatele acvatice populate de acestea.

Speciile de nevertebrate terestre identificate la nivelul Parcului Natural - Balta Mică a

Brăilei: Aiolopus thalassinus, Apatura metis, Chorthippus brunneus, Chorthippus parallelus,

Conocephalus fuscus, Graphoderus bilineatus, Gryllotalpa gryllotalpa, Helix pomatia, Isophya

zubowskii, Lycaena dispar, Paracinema tricolor bisignata,Pezotetrix giornae, Poecilimon fusii,

Metrioptera bicolor, Omocestus rufipes, Osmoderma eremite, Stethophyma

grossum,Sympecma paedisca, Tettigonia viridissima, Xya variegata.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 97 din 173


Pagina 97

Speciile de nevertebrate acvatice identificate la nivelul Parcului Natural - Balta Mică a

Brăilei: Anisus (Disculifer) vorticulus, Coenagrion sp., Physa fontinalis, Pseudanodonta

complanata, Unio crassus

În ce privește speciile de nevertebrate terestre și speciile de nevertebrate acvatice

identificate la nivelul Parcului Natural - Balta Mică a Brăilei lucrările propuse prin plan

(desfasurate pe suprafete de uscat) nu vor influenţa negativ distribuţia şi abundenţa acestor

specii la nivelul sitului.

La nivelul Parcului Natural - Balta Mică a Brăilei, au fost identificate și cartate arealele

de distributie a 4 grupuri de specii.

Speciile de păsări identificate și cartate la nivelul Parcului Natural - Balta Mică a Brăilei:

Alcedo atthis, Aquila pomarina, Ardea alba, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca,

Botaurus stellaris, Branta ruficollis, Chlidonias hybridus, Chlidonias hybridus,Chlidonias niger,

Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Coracias garrulous, Cygnus Cygnus,Egretta

alba,Egretta garzetta, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla ,Ixobrychus minutes, Lanius

collurio, Lanius minor, Nycticorax nycticorax , Egretta alba, Egretta garzetta, Falco

vespertinus, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutes, Lanius collurio, Lanius minor, Nycticorax

nycticorax, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus, Platalea leucorodia, Plegadis

falcinellus, Sterna hirundo.

Tabel 22 - Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC desemnate

pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei şi relaţia acestora cu

planul

Acvilă ţipătoare

mică

-Aquila pomarina

Specie oaspete de vara. Populeaza păduri mari, mai ales de foioase,

în apropierea zonelor umede. Se hrănesc în terenurile deschise,

inclusiv în terenuri agricole. Impact estimat. Habitatul preferat de

această specie nu este prezent în zona amplasamentului. În aria

protejata Balta Mică a Brăilei Aquila pomarina este o specie de

pasaj. Specia nu s-a identificat in aria planului studiat. Nu

anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat

de dezvoltarea planului.

Raţa roşie

-Aythya nyroca

Specie oaspete de vara. În aria protejata ROSPA0005 Balta Mică a

Brăilei raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la

cuibărit. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 98 din 173


Pagina 98

este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele

umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact

semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea

planului.

Gasca cu gat rosu

-Branta ruficollis

Specie acvatică, oaspete de iarnă. În aria protejata Balta Mică a

Brăilei specia este considerata o specie intalnita in pasaj. Impact

estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în

zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ

asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea planului.

Chirighiţă cu obraz

alb - Chlidonias

hybridus

În aria protejata Balta Mică a Brăilei chrighiţă cu obraz alb -

Chlidonias hybridus este o specie cuibaritoare si de pasaj.

Exemplare singulare s-au identificat in zbor de-a lungul bratelor,

canalelor etc. din zona dig-mal si zona de dezvoltare durabila.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este

prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact


planului..

Barză neagră -

Ciconia nigra

Oaspete de vara. In aria protejata ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei

- Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Habitatul

preferat de această specie nu este prezent în zona

amplasamentului. Cuibareste in paduri din zone umede. Nu


de dezvoltarea planului..

Erete de stuf -Circus aeruginosus

Specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Cuibareste in stufarisuri intinse. În aria protejata Balta Mică a Brăilei - Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Exemplare singulare identificate in zbor in afara zonei de amplasament a planului (de-a lungul canalelor, terenurilor descoperite etc.). Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea planului.

Dumbrăveancă -

Coracias garrulus

Specie migratoare. În aria protejata Balta Mică a Brăilei – Coracias

garrulus este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia a fost

identificata pe terenurile invecinate planului studiat. Nu anticipăm

un impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de

dezvoltarea planului..

Egreta mare

- Egretta alba


Brăilei – Egretta alba este o specie clocitoare. Impact estimat. Nu s-

a identificat pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ

asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea planului..



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 99 din 173


Pagina 99

Egreta mică

-Egretta garzetta

Oaspete de vară. În aria protejata Balta Mică a Brăilei - Egretta

garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. Exemplare

singulare identificate de-a lungul bratelor, canalelor etc. Nu



Vânturel de seară

-Falco vespertinus

Specie migratoare. În aria protejata Balta Mică a Brăilei – Falco

vespertinus este o specie de pasaj. Impact estimat. Specia nu a fost

identificata pe suprafata planului studiat. Nu anticipăm un impact


planului..

Cocor

- Grus grus

Oaspete de vara, respectiv pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat

de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. În aria

protejata ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei - Grus grus este o specie

de pasaj. Specia nu s-a identificat in aria planului studiat. Nu



Codalb

- Haliaeetus

albicilla

Specie migrator partial. Impact estimat. Habitatul preferat de

această specie nu este prezent în zona amplasamentului. În aria

protejata Balta Mică a Brăilei - Haliaeetus albicilla este o specie rar

cuibaritoare. Specia nu s-a identificat in aria planului studiat. Nu



Gaie neagra

-Milvus migrans

Specie oaspete de vara si pasare de pasaj. Impact estimat. Habitatul

preferat de această specie nu este prezent în zona

amplasamentului. În aria protejata Balta Mică a Brăilei - Milvus

migrans este o specie rar cuibaritoare. Specia nu s-a identificat in

aria planului studiat. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra

populatiei speciei cauzat de dezvoltarea planului..

Stârc de noapte

- Nycticorax

nycticorax


Brăilei - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact

estimat. S-a identificat in zona planului prin efective reduse. Nu



Cormoran mic -

Phalacrocorax

pygmeus

Specie migratoare. În aria protejata Balta Mică a Brăilei -

Phalacrocorax pygmeus este o specie cuibaritoare. Impact estimat.

Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona

amplasamentului. Specia nu s-a observat in zona de amplasament

si vecinatati. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra

populatiei speciei cauzat de dezvoltarea planului...



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 100 din 173


Pagina 100

Lopătar

-Platalea

leucorodia

Oaspete de vară. În aria protejata ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei

- Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat.


amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra


Tigănuş

-Plegadis falcinellus

Specie oaspete de vara. În aria protejata Balta Mică a Brăilei -

Phalacrocorax pygmeus este o specie cuibaritoare. Impact estimat.


amplasamentului. Specia nu s-a observat in zona de amplasament

si vecinatati. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra


Chiră de baltă -

Sterna hirundo

Oaspete de vară. În aria protejata ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei

- Sterna hirundo este o specie cuibaritoare si de pasaj. Impact

estimat. Identificata in zbor prin indivizi singulari si grupuri de

pasari. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei

speciei cauzat de dezvoltarea planului..

Buhai de balta -

Botaurus stellaris

Oaspete de vara. Habitatul preferat de această specie nu este

prezent în zona amplasamentului. În aria protejata Balta Mică a

Brăilei - Botaurus stellaris este o specie rar cuibaritoare. Specia nu

s-a identificat in aria planului studiat. Nu anticipăm un impact

semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea PUZ

Balta Mica a Brailei.

Sfrâncioc roşiatic

-Lanius collurio

Oaspete de vara. În aria protejata ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei

- sfranciocul rosiatic este o specie cuibaritoare. Impact estimat.

Identificati indivizi singulari ai speciei. Nu anticipăm un impact


planului...

Stârc roşu

-Ardea purpurea

Specie oaspete de vară. În aria protejata Balta Mică a Brăilei -

Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În

perimetrul amplasamentului nu au fost intalniti indivizi a acestei

specii. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei

speciei cauzat de dezvoltarea planului..

Pescăraş albastru

- Alcedo atthis

Specie migrator partial. În aria protejata ROSPA0005 Balta Mică a

Brăilei – pescarasul albastru este o specie cuibaritoare Impact

estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat.

Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm un

impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de

dezvoltarea planului..



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 101 din 173


Pagina 101

Stârc galben

-Ardeola ralloides

Oaspete de vară. În aria protejata Balta Mică a Brăilei - Ardeola

ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în

zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu a fost inregistrata pe

perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra

populatiei speciei cauzat de dezvoltarea planului.

Barza albă

-Ciconia ciconia

Specie oaspete de vară. În aria protejata ROSPA0005 Balta Mică a

Brăilei - Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat.

Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe

amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ

asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea planului.

Propuneri PUZI:

Pentru a evita derapajele în cadrul propunerilor conţinute în lucrarea de faţă,

sunt luate în calcul câteva repere în ceea ce priveşte protecţia mediului:

- identificarea şi recunoaşterea elementelor de patrimoniu natural şi cultural care

să contribuie la delimitarea unor repere în evoluţia în timp a zonei;

- racordarea propunerilor cu planurile de amenajare a teritoriului – PATN, PATJ,

PATZ şi cu cele de urbanism în vigoare;

- respectarea legislaţiei în domeniul conservării biodiversităţii, a condiţionărilor

privind siturile “Natura 2000”, a reglementărilor şi normelor aferente.

PUZI analizeaza si propune un sistem integrat de măsuri, care conduc spre un

turism orientat spre natura

Masurile propuse sunt:

-Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabilă a potenţialului turistic natural şi

cultural, prin:

-dezvoltarea de noi posibilitati de petrecere temporara a timpului liber in

zona, bazate pe potenţialul turistic oferit de zonă şi Dunăre în condiţiile

protejării stricte a capitalului natural, care să cuprindă baza tehnico-

materială adecvată scopului;

înfiinţarea unor amenajări turistice specifice pentru pescuit, campare,

scaldat şi plaja pe malul Dunării;

promovarea şi dezvoltarea activităţilor turistice ce se pot



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 102 din 173


Pagina 102

desfăşura pe Dunăre, prin dezvoltarea unor condiţii traditionale de transport

pe apă, dar in conformitate cu exigenţele internaţionale;

amenajarea adecvată a zonei de acostare pentru ambarcaţiuni mici;

-Crearea produselor turistice specifice, cu puternică amprentă locală, care să

individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, originală şi de maxim

impact:

-creşterea interesului turistic pentru pescuit sportiv ca oferta turistica

specifica prin promovarea unor programe complexe.

-valorificarea durabilă a Dunării, studierea posibilităţilor de integrare a

circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene;

4.4 PATRIMONIUL ARHITECTONIC, ARHEOLOGIC ŞI CULTURAL


In comuna Stancuta sunt mentionate in cadrul Repertoriului Arheologic National

urmatoarele situri

Tabel 23 – Situri conform RAN in raza comunei Stancuta

Cod RAN Denumire Categorie Tip Localitate

44088.03 Tumulul de la Cuza Vodă -

Movila Teiuşului. L-35-116-A-b-4-IV

descoperire funerară

tumul Cuza Vodă, com.

Stăncuţa, jud. Brăila

44097.01 Tumulul de la Polizeşti - Movila 10/11, 818. L-35-

116-B-c-3-II


tumul Polizeşti, com.


44088.01 Tumulul de la Cuza Vodă - Movila Cuza Vodă. L-35-

116-B (A182)




44088.02 Tumulul de la Cuza Vodă -Movila Bălan. L-35-116-B




44079.03 Tumulul de la Stăncuţa -

Movila Fofelea. L-35-116-B-c-1-II


tumul Stăncuţa, com.


44079.01 Tumulul de la Stăncuţa - Movila 3/14, 509. L-35-

116-B-c-1-I






SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 103 din 173


Pagina 103

Cod RAN Denumire Categorie Tip Localitate

44079.02 Tumulul de la Stăncuţa - Movila 15/15, 532. L-35-

116-B-a-3-III




Propuneri stabilite prin PUZI

In zona analizata nu sunt mentionate situri arheologice si nu sunt prevazute niciun fel

de masuri pentru patrimoniul cultural.

4.5 ZGOMOT ŞI VIBRAŢII


Există şase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, aşa cum îl percepe un

ascultător: intensitate, frecvenţă, durată, tărie sonoră, discordanţă şi iritabilitate. Dintre

aceste şase caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt intensitatea, frecvenţa şi durata.

Tăria sonoră (intensitatea audibilă a zgomotului), discordanţa şi iritabilitatea sunt

caracteristici subiective care diferă mult în funcţie de percepţia ascultătorului.

În prezent, principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de

traficul rutier existent pe drumurile ce traversează comuna.

Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, determinate prin modelare

matematică pe baza datelor de trafic, indică valori care se încadrează în valorile limită

pentru protecţia populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile.

In zona de studiu nu se afla artere importante de circulatie care ar putea determina un

disconfort din punct de vedere al calității mediului, inclusiv prin zgomotul ridicat.

Accesul ocazional carosabil se realizeaza prin drumul DC 15 (între satele Stăncuţa

şi Stanca), apoi înspre sud – est pe digul canalului ce porneşte de la staţia de pompare,

apoi pe un dig de pământ prin pădurea de pe malul Dunării (între Dunăre şi digul de la

Dunăre). Accesul se realizeaza si dinspre satul Stancuta pe DJ 212 C, care intersecteaza

digul si coboara pana la nivelul apei, perpendicular pe directia de curgere a acesteia.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 104 din 173


Pagina 104

4.6 PEISAJUL

Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000) statuează că peisajul reprezintă o

parte de teritoriu perceput ca atare de către populație si este rezultatul interacțiunii dintre

factorii naturali si cei antropici. Peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru

oamenii de pretutindeni: în mediul urban sau rural, în areale degradate sau în cele care se

prezintă într-o stare perfectă, în spații renumite ca fiind deosebite, precum si în cele

considerate banale.

Peisajul – reprezintă spaţiul geografic în care una sau mai multe componente (naturale sau

antropizate) dau o notă dominantă. Este rezultatul îmbinării a trei elemente : suportul

ecologic reprezentat de relief, ape, climă; comunitătile biotice şi activitătile umane. După

cum spunea Brunet, 1965 – peisajul este porţiunea unei regiuni pe care natura o prezintă

ochiului care o priveşte.

Peisajul este o noţiune complexă, dinamică, în puternice consonanţe pluridisciplinare, care

ar defini acea unitate teritorială cu anumite trăsături omogene din punct de vedere

structural şi funcţional, reflectate de interacţiunea componentelor naturale biotice şi

abiotice şi ale celor introduse de către om şi colectivităţile umane şi în care se detaşează o

componentă sau grup de componente, vizibile şi durabile care imprimă mediului geografic

o anumită specificitate sau reprezentativitate.


În Balta Mică a Brăilei se găsesc următoarele tipuri de peisaj: lacustru, stepic, privaluri

(canale naturale), peisaj de pădure, peisaj antropizat/umanizat (modificat de om).

Peisajul de lacuri şi bălţi

Peisajul de lacuri se întâlneşte pe aproape jumătate din suprafaţa parcului şi este influenţat

de nivelul apelor din Dunăre. Suprafaţa lacurilor poate varia de la câteva hectare până la sute

de hectare, dar caracteristica dominantă este dată de vegetaţia acvatică de la suprafaţa apei

(nufăr, plutică, ciulin de baltă) şi de malurile acoperite cu stuf şi papură. Unele dintre cele

mai frumoase peisaje întâlnite în parc sunt pe lacurile Chiriloaia, Misăilă, Popa, Cucova,

Sbenghiosu, Curcubeu.

Peisajul de stepă



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 105 din 173


Pagina 105

Deşi ne aflăm într-o zonă umedă, nivelul apei din Dunăre are o influenţă destul de mare

asupra peisajului stepic. Deoarece lacurile din parc sunt alimentate cu apă din Dunăre, când

nivelul acesteia este scăzut, majoritatea lacurilor seacă complet şi sunt înlocuite cu pajişti

întinse. Componenta principală a vegetaţiei sunt gramineele, morcovul sălbatic, holera,

scaiul-dracului, traista ciobanului. Fauna este destul de săracă, cel mai bine reprezentate

fiind nevertebratele (mai ales insecte).

Privalurile

Acestea sunt canale naturale care fac legătura între Dunăre şi lacuri, fiind modalitatea prin

care băltile sunt alimentate cu apă primăvara. Peisajul diferă pe privaluri în funcţie de

apropierea de Dunăre. În prima parte, deoarece curentul de apă este mai puternic,

dezvoltarea biocenozelor este redusă, fiind localizată mai ales în apropierea malurilor,

dominante fiind lintiţa şi ciulinul de baltă. În apropierea lacurilor, curentul de apă scade mult

şi se întâlnesc comunităţi de răchită, zălog, salcie albă şi mur.

Peisajul de pădure

Aşezarea geografică, structura geologică, relieful şi factorii pedoclimatici au dus la instalarea

în această zonă a unor păduri tipice de zăvoi, formate în principal din esenţe moi. Acest tip

de peisaj se diferenţiază în mai multe subcategorii, în funcţie de specia dominantă.

Păduri de sălcii – întâlnite mai ales de-a lungul malurilor Dunării şi a canalelor sau

pe malurile lacurilor, datorită funcţiei lor de fixare a solului.

Păduri de plop – întâlnite în zonele mai înalte din parc, pe grinduri. În parc se

întâlnesc şi păduri formate din esenţe tari, cum sunt ulmul şi frasinul.

Peisajul antropizat/umanizat (modificat de om).

Aproape 50% din suprafaţa parcului a suferit modificări mai mici sau mai mari din cauza

activităţilor desfăşurate de om. Aici putem enumera: construirea de stăvilare (baraje) pe

canale pentru a prinde peşte, păşunatul animalelor, plantaţii cu copaci din specii care nu

aparţin zonei, exploatarea lemnului, construcţii, turism. Toate aceste activităţi au produs

modificări importante asupra peisajului iniţial. Tocmai din acest motiv, administraţia

parcului şi-a propus să protejeze biodiversitatea şi peisajul şi să promoveze un turism

prietenos faţă de natura înconjurătoare.

Spre deosebire de delta fluvială a Dunării, unde ecosistemele forestiere reprezintă

3,6% (1,2% păduri aluviale în regim inundaţie, păduri pe grinduri maritime



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 106 din 173


Pagina 106

1,0% şi 1,4% păduri în incinte îndiguite), în Balta Mică a Brăilei ecosistemele forestiere

reprezintă 52% din suprafaţa totală a ariei protejate. Tocmai din proporţia diferită de

participare a pădurii aluviale în cadrul complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre

rezultă unicitatea structurală a biodiversităţii şi a peisajului. În vreme ce Delta

impresionează prin nesfârşirea biotopurilor terestre şi acvatice acoperite cu stuf (cea mai

mare întindere stuficolă din lume), atracţia Bălţii Mici a Brăilei constă în permanenta variaţie

a priveliştii datorată alternanţei dintre ecosisteme forestiere cu cele acvatice.

Peisajul natural din PNBMB se conservă nealterat pe aproximativ 50% din suprafaţa

parcului, 30% sunt peisaje putin antropizate şi doar 20% sunt peisaje puternic antropizate.

Pentru mentinerea într-o 55 stare bună de conservare a peisajelor naturale din parc este

nevoie să se stabilească măsuri de conservare care să limiteze interventia antropică, fără a

supune peisajele la diverse impulsuri exterioare. Este imperios necesar ca orice interventie

desfăsurată pe teritoriul parcului să nu implice modificarea peisajului şi să respecte toate

caracteristicile acestuia.

Propuneri PUZI

Zona dispune de un cadru natural deosebit, daca luam in considerare ca Dunarea este

un element de atractie in general, dar şi particular, prin exploatarea ei tehnica. Terenul PUZI

se propune in cadrul unor zone naturale protejate (Parc natural, zonă SPA, zonă SCI, sit

RAMSAR), ceea ce contribuie la o valorificare eficientă a cadrului natural.

Pentru mentinerea într-o stare bună de conservare a peisajului natural din zona

studiata, este imperios necesar ca orice interventie desfăsurată să nu implice

modificarea peisajului şi să respecte toate caracteristicile acestuia.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 107 din 173


Pagina 107

Figura nr 9- .Reglementari de mediu

4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

O activitate cu traditie, specifică localităţii Stăncuţa, o reprezintă piscicultura.

Judeţul Brăila are o tradiţie bogată în exploatarea resurselor piscicole. Pescuitul ca

activitate specifică în zonele limitrofe Dunării, Siretului, Călmăţuiului, Buzăului şi cele

lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate.

Ihtiofauna este bogată, fiind reprezentată prin peşti autohtoni (crapul, somnul,

şalăul, linul, ştiuca, carasul, mreana, obleţul, ghiborţul), precum şi prin peşti migratori ce

se reproduc în Dunăre (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).

Politica axată pe îndiguirea fluviului Dunărea pentru a reduce riscul inundaţiilor şi

pentru a furniza pământ pentru agricultură, a condus însă la scăderea dramatică a

pescuitului.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 108 din 173


Pagina 108

Dezvoltarea structurilor hidrotehnice şi a celor pentru valorificarea apei de-a lungul

bazinului Dunării a fost legată de dezvoltarea economică şi implicit de protejarea

localităţilor şi a populaţiei.

Zonele protejate la inundaţii s-au extins şi sub protecţia digurilor a fost dezvoltată

o agricultură stabilă, ca şi centre de producţie, clădiri cu destinaţie agricolă, gospodării.

Ca urmare a alterării ecosistemelor acvatice şi a exploatării necontrolate s-a ajuns

la diminuarea stocurilor de diverse specii de peşti.

Totuşi, în ultimii ani s-a înregistrat o tendinţă uşoară de îmbunătăţire a stării

principalelor componente biotice ale ecosistemelor acvatice.

Propuneri PUZI

Pentru valorificarea economică a resurselor naturale oferite de peisajul natural

cu deosebire în scop turistic, sunt necesare o serie de măsuri care să mentină acest peisaj

într-o stare bună de conservare. Acestea trebuie să fie înţelese şi acceptate de populaţia

locală, ca o garanţie a unei evoluţii durabile într-o zonă de patrimoniu naţional şi

internaţional.

Documentatia analizeaza si propune un sistem integrat de măsuri, care conduc

spre un turism orientat spre natura, cat si spre valori traditionale rurale.

Masurile propuse sunt:

- Dezvoltarea durabilă a zonei prin diversificare economică şi promovarea activităţilor

tradiţiilor, prin:

sprijinirea dezvoltării atelierelor specializate în meşteşuguri specifice zonei

Bălţii Brăilei

prelucrarea lemnului pentru elemente de construcţii, împletituri pentru

împrejmuiri, confecţii de unelte folosite în pescuitul tradiţional, confecţii şi

deoraţiuni textile s.a.

-Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabilă a potenţialului turistic natural şi

cultural, prin:

dezvoltarea de noi posibilitati de petrecere temporara a timpului liber in



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 109 din 173


Pagina 109

zona, bazate pe potenţialul turistic oferit de zonă şi Dunăre în condiţiile

protejării stricte a capitalului natural, care să cuprindă baza tehnico-

materială adecvată scopului;

înfiinţarea unor amenajări turistice specifice pentru pescuit, campare,

scaldat şi plaja pe malul Dunării;

promovarea şi dezvoltarea activităţilor tradiţionale (etnografie şi folclor)

în cadrul ofertei turistice, creindu-se astfel, condiţiile necesare pentru

dezvoltarea unui ecoturism durabil.

promovarea şi dezvoltarea activităţilor turistice ce se pot desfăşura pe

Dunăre, prin dezvoltarea unor condiţii traditionale de transport pe apă, dar

in conformitate cu exigenţele internaţionale;

amenajarea adecvată a zonei de acostare pentru ambarcaţiuni mici;

-Crearea produselor turistice specifice, cu puternică amprentă locală, care să

individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, originală şi de maxim

impact:

creşterea interesului turistic pentru pescuit sportiv ca oferta turistica

specifica prin promovarea unor programe complexe.

valorificarea durabilă a Dunării, studierea posibilităţilor de integrare a

circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene;

promovarea activitatilor traditionale de utilizare a unor materiale locale

specifice

Investiţia propusa reflecta cerinţele şi tendinţele de dezvoltare ale zonei, propunerea având

influente pozitive la nivelul dezvoltării zonei din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei şi a

localităţilor din jurul acesteia, aducând in momentul finalizării lucrărilor, un avantaj din

punct de vedere al creşterii potenţialului de pescuit sportiv, şi, implicit, turistic a zonei,

precum şi o creştere din punct de vedere economic.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 110 din 173


Pagina 110

5 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI INTERCOMUNITAR, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ şi ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE In Romania ariile naturale protejate au fost desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind

amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea

regimului de arie protejată pentru noi zone. Natura 2000 este o reţea de arii naturale

protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate

(Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi

Păsări (Directiva CE 2009/147 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea

protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel

european.

PUZI se desfasoara pe suprafata ariilor naturale protejate: situl de importanta comunitara –

ROSCI0006 Balta Mica a Brailei, aria de protectie speciala avifaunistica - ROSPA0005 Balta

Mica a Brailei (desemnate in conformitate cu Programul Natura 2000, ce reprezinta o retea

de arii natruale protejate din Uniunea Europeana), la fel si a Parcului Natural Balta Mica a

Brailei, infiintat in conformitate cu Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de

încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

Prezentarea siturilor de importanta comunitara suprapuse PUZI

In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor

zone protejate. În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural,

in zona PATZ studiata s-au desemnat o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui

regim special de protecţie şi conservare.

Prin H.C.J. Brăila nr. 20/1994 privind zonele naturale protejate şi monumentele naturii de

pe raza judeţului Brăila au fost declarate ca zone protejate: Balta Mică a Brăilei, Lacul Jirlău,

Pădurile Camniţa şi Viişoara, precum şi Popina Blasova. Ulterior, primele trei au obţinut

statut de arie naturală protejată de interes naţional, fiind declarate prin Legea nr. 5/2000

pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, iar Pădurea Viişoara şi

Popina Blasova au în prezent statut de arii naturale protejate de interes judeţean.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 111 din 173


Pagina 111

În scopul compatibilizării legislaţiei naţionale privind protecţia naturii cu cea a Uniunii

Europene din domeniul respectiv, Guvernul României şi Ministerul Mediului au adoptat noi

acte normative pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.

Tabel 24 – Date situri Natura 2000

Denumirea sitului

Procente din unit. adm. teritoriale cuprinse în sit

Nr. habitate de interes comunitar

Nr. specii de interes comunitar

Suprafaţa totală (ha)

ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei

Berteştii de Jos: 38%; Brăila: 18%; Chişcani: 29%; Gropeni: 13%; Măraşu: 5%; Stăncuţa: 35%

8 16 21120,16

ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei

Berteştii de Jos: 38%; Brăila: 18%; Chişcani: 29%; Gropeni: 13%; Măraşu: 5%; Stăncuţa: 35%

- 25 21120,16

Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0005 Balta Mică a Brăilei

ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei se găseşte în proporţie de 96 % pe teritoriul judeţului Brăila şi doar 4 % în judeţul Ialomiţa. Aria protejată se suprapune peste teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei şi este formată din gruparea a 7 insule (din amonte spre aval):

Insula Vărsătura;

Insula Chiciu;

Insula Mică a Brăilei;

Insula Orbului;

Insula Calia;

Insula Fundu Mare;

Insula Harapu, la care se adaugă braţele Dunării până la zona îndiguită.

Suprafaţa totală a ariei este de 25856 ha, dintre care lacurile şi fluviul Dunărea

însumează 19 %, restul fiind reprezentat de mlaştini (23 %), păşuni (11 %), terenuri

arabile (7 %), păduri de foioase (37 %) şi păduri în tranziţie (3 %).

Aria este importantă prin prezenţa unui număr de 25 specii de păsări de interes

comunitar incluse în Directiva Păsări Anexa I, precum şi a 72 de specii de păsări care

prezintă o migraţie regulată în zonă (a se vedea Formularul Standard anexat). De

asemenea, se menţionează importanţa ariei ca habitat de cuibărire prin



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 112 din 173


Pagina 112

prezenţa unor colonii pentru Ardeidae, Threskiornithidae şi Phalacrocoracidae, dar

şi a unor specii rare: Aythya nyroca, Chlydonias hybridus, Haliaeetus albicilla şi

Ixobrychus minutus. În perioada de migraţie în aria protejată se găsesc aglomerări

de peste 20.000 de exemplare de păsări acvatice.

Aria este vulnerabilă datorită vecinătăţilor cu zonele locuite şi de activităţile umane

reprezentate de:

- intensificarea griculturii prin schimbarea metodelor clasice, tradiţionale

de cultivare cu cele moderne de tip intensiv;

- schimbarea habitatelor seminaturale datorită încetării activităţilor tradiţionale

de exploatare;

- braconaj;

- desecarea zonelor umede;

- comerţ cu cuiburi, ouă sau pui;

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;

- turismul peste capacitatea de suport; înmulţirea necontrolată a speciilor invazive;

- defrişările şi tăierile selective ale arborilor;

- înlocuirea zonelor naturale cu plantaţii forestiere

Informaţii detaliate privind Aria de protecţie specială ROSPA0005 Balta Mică a

Brăilei sunt prezentate în Formularul Standard Natura 2000 anexat (vezi Anexe).

Situl de importanţă comunitară ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei

Situl de importanţă comunitară ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei este cuprinsa integral pe

teritoriul judeţului Brăila şi se suprapune peste teritoriul Parcului Natural Balta Mică a

Brăilei.

În cea mai mare parte situl de importanţă comuntară ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei are

aproximativ aceleaşi limite ca şi aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0005 Balta

Mică a Brăilei.

Suprafaţa totală a sitului este de 20872 ha, dintre care 24 % este ocupată de luciul lacurilor

şi a fluviului Dunărea, 28 % de mlaştini şi turbării, 32 % de păduri de foioase, 14 % de păşuni

naturale şi stepe, şi 2 % de păduri în tranziţie.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 113 din 173


Pagina 113

Importanţa sitului este dată de prezenţa a nouă habitate comunitare:

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor

până la cel montan şi alpin;

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodium rubri şi Bidention

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinia caeruleae)

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii

91F0 păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul malurilor de râuri (Ulmenion

minoris)

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae

şi/sau Isoeto-Nanojuncetae de unele specii de vertebrate enumerate în Anexa II Directiva

Habitate:

Peşti: Alosa tanaica; Cobitis taenia; Gobio albipinnatus; Pelecus cultratus; Rhodeus sericeus

amarus; Zingel zingel; Gobio kessleri; Alosa immaculata; Gymnocephalus schraetzer;

Gymnocephalus baloni; Misgurnus fossilis; Zingel streber; Aspius aspius.

Amfibieni: Bombina bombina; Triturus dobrogicus.

Reptile: Emys orbicularis.

Mamifere: Lutra lutra, precum şi de un număr de 101 de specii importante de floră (82) şi

faună (18).

Vulnerabilitatea sitului de importanţă comunitară ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei este

generată în principal de activităţile umane reprezentate de lucrările agricole, păşunat,

piscicultură:

- reducerea fondului forestier autohton prin înlocuirea cu specii alohtone de plop

- reducerea pajiştilor prin înlocuirea cu plantaţii forestiere

- deteriorarea covorului vegetal prin păşunatul intensiv

- pescuitul selectiv



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 114 din 173


Pagina 114

Informaţii detaliate privind ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei sunt prezentate în

Formularul Standard Natura 2000 anexat (vezi Anexe).

Managementul ariilor naturale protejate, pe categorii, sunt stabilite prin Anexa nr.1

Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate din OUG nr. 57/

2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei

şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Planurile de managementul

sunt elaborate de administratorii ariilor naturale protejate.

Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană

„Natura 2000 în România)” va evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor

speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au desemnate. Acolo unde

este cazul se vor readuce într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a

habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice

mai ales a celor prevăzute în anexele 3 şi 4A (OUG nr. 57/2007, modificata si completata

prin Legea nr. 49/2011).

Managementul siturilor de importanţă comunitară (reţeaua europeană „Natura

2000 în România)” va necesita menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare

favorabilă a habitatelor naturale specifice judeţului Brăila din Anexa nr. 2 din OUG nr.

57/2007 sau a speciilor de interes comunitar din Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007,

modificata si completata prin Legea nr. 49/2011) şi care contribuie semnificativ la

menţinerea diversităţii biologice a ariei respective.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Amplasament

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în lunca cu regim natural de inundaţie a

fluviului Dunărea, între Vadu Oii şi municipiul Brăila, ecoregiunea României nr. 20, fiind

delimitat astfel:

- la sud: ramificaţia Dunării în cele două braţe (la 3 km de Vadu Oii),

Dunărea Navigabilă (lat. 44°45’16.02’’);

- la est: braţul Vâlciu de la km 237 până la km 197, Dunărea navigabilă de la km

197 la km 186 (long. 27°59’55.23’’) braţul Cravia (Bratuşca sau Dunărea Veche) de la



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 115 din 173


Pagina 115

km 186 până unde se întâlneşte cu Dunărea navigabilă (km 174);

- la nord: confluenţa braţului Arapu, Cravia şi Dunărea Navigabilă (km174

lat.45°14a10.36"N);

- la vest: Dunărea navigabilă de la km 232 până la 216 (long. 27°49’12.08’’E),

braţul Pasca de la km 216 la 209, Dunărea navigabilă km 209 până la km 197, braţul

Calia de la km 197 până la km180 şi braţul Arapu de la km 180 până la km 174;

Parcul integrează toate cele 10 ostroave situate între braţele Dunării: O. Vărsătura, O. Popa,

O. Crăcănel (Chiciul), O.Orbul, O. Calia (Lupului), O. Fundu Mare, O. Arapu, precum şi braţele

adiacente ale Dunării. Se poate spune că este o deltă interioară pe traseul inferior al Dunării

de Jos.

Suprafata. În Legea nr. 5/2000, această arie naturală protejată este menţionată cu o

suprafaţă de 17529 ha. Conform evaluărilor realizate în decembrie 2005 de către Oficiul

Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila suprafaţa rezultată este de 20562,39

ha, în diverse forme de proprietate.

Valori naturale protejate. În ciuda modificărilor survenite atât în structura sistemelor

ecologice integratoare cât şi la nivelul ei, Balta Mică a Brăilei conservă importante valori

ecologice, fiind o importantă componentă a Sistemului Dunării Inferioare, situată în amonte

de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zonă inundabilă), după îndiguirea, în

proporţie de cca. 75%, a fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei.

Datorită atributelor sale – zonă umedă în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme

în diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Balta Mică a Brăilei reprezintă un sistem de

referinţă al fostei delte interioare şi baza pentru reconstucţia ecologică în Sistemul Dunării

Inferioare.

Din suprafaţa totală, cca 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6% păşunile, 12,84% zonele

umede şi 27, 5% lacurile (iezere şi bălţi).

Jumătate din ecosistemele identificate – bălţi şi păduri specifice de luncă inundabilă - sunt

naturale, această zonă conservând în cea mai mare parte structura şi funcţiile vechii Bălţi a



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 116 din 173


Pagina 116

Brăilei din anii ’50. Acestea sunt totodată habitate naturale de interes comunitar faţă de care

s-au stabilit priorităţi de conservare.

Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se situeaza pe

un important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al Dunarii inferioare, la

jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile de

iernat din Africa. A fost observat un mare număr de păsări, dintre care, 169 specii protejate

pe plan internaţional, prin Convenţiile de la Berna, Bonn şi Ramsar, acestea reprezentând

jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României.

Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice, în anul 2001 Balta Mică a Brăilei

a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar), al doilea după Delta Dunării,

conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanţă

internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, convenţie la care România este parte

semnatară.

În anul 2007 Balta Mică a Brăilei a fost declarată atât ca arie de protecţie specială

avifaunistică, cât şi ca sit de importanţă comunitară, cu o suprafaţă de 20460 ha.

Zonarea funcţională a fost detaliată în Ord. M.A.P.A.M. nr. 552/26.08.2003 privind

aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de

vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.

Lipsa practicării unui turism pe scară largă şi acţiunile administraţiei parcului natural de

limitare a influenţelor antropice negative manifestate prin desfăşurarea de către

comunităţile locale limitrofe a unor activităţi tradiţionale (pescuit pe lacuri, păşunat în

regim semisălbatic, recoltarea ramurilor de salcie pentru împletituri din nuiele, recoltarea

papurei şi a stufului pentru amenajări rurale etc) au favorizat menţinerea unor condiţii

favorabile pentru complexul de ecosisteme acvatice şi terestre din aria naturală protejată.

Administrare. Conform Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de încredinţare a

administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate Parcul Natural Balta

Mică a Brăilei (PNBMB) a fost încredinţat spre administrare Regiei Naţionale a Pădurilor

„Romsilva” prin contractul încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi

Regia Naţională a Pădurilor, cu nr. 744/MMGA/22.05.2005 şi 65/RNP/21.05.2005.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 117 din 173


Pagina 117

Managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei urmăreşte menţinerea interacţiunii

armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului,

promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea

activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. În cadrul parcului este

permisă dezvoltarea activităţilor de recreere şi turism, precum şi a celor ştiinţifice şi

educaţionale.

Managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei se realizeaza in baza Planului de

Management aprobat prin HG 538/2011*. Deoarece suprafaţa parcului natural are şi statut

de zonă umedă de importanţă internaţională, cât şi de sit Natura 2000, planul de

management contine şi măsuri pentru protecţia speciilor şi habitatelor care constituie

obiectul declarării ca arie de interes internaţional şi comunitar.

* structura si principiile de baza ale planului de management s-au intocmit în cadrul

proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 aprobat prin Ordinul MAPM 1456/14.03.2003. Ca

urmare a modificării legislaţiei în domeniul ariilor naturale protejate, din anul 2007 a

început procesul de revizuire a planului de management, în cadrul proiectului LIFE 06

NAT/RO000172 ”Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în Balta Mică a

Brăilei” derulat de administraţia parcului natural. Planul de management revizuit şi avizat

de Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ de Administrare a fost înaintat Ministerului

Mediului în vederea aprobării. Acesta ulterior fiind aprobat prin HG 538/2011.

Mediul biotic

Magnitudinea biodiversităţii atinge cote înalte.

Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administraţiei parcului, 72 sunt

înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene, la care se adaugă alte 244

specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenţia de la Berna, Legea nr. 462

din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România

Biodiversitatea din Parcul Natural Balta Mica a Brailei este descrisa in Sudiul de Evaluare

Adecvata.

Specificam, ca tipurile de habitate mentionate pentru ROSCI0006 Balta Mica a Brailei nu au

fost identificate in zona de amplasament a PUZI.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 118 din 173


Pagina 118

Migratia pasarilor. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de

migraţia păsărilor. Speciile de pasari migratoare se pot încadra în următoarele grupe:

oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în pasaj. Fiecare grupă poate prezenta,

de asemenea, câteva diviziuni (grupe fenologice): specii sedentare, specii parţial migratoare,

specii oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în pasaj, specii oaspeţi de iarnă în pasaj. Dintre

aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj şi oaspeţi de

iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare.

Speciile parţial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări

pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost,

reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare.

In ceea ce priveste zona de interes - PUZ-ul Parcul Natural Balta Mica a Brailei (zona dig-mal

si zona de dezvoltare durabila), aceasta nu reprezinta o zona de hrănire si odihnă pentru

populatiile de păsări acvatice, care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic in calea

lor spre băltile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Specificam, ca urmare studiilor ornitologice realizate in zona de studiu nu s-a inregistrat o

migratie intensa a avifaunei, de asemenea nici pe suprafeţele învecinate. S-au observat,

relativ, putine specii cu statut fenologic de migratori partiali si oaspeti de vara, la fel si

efectivele au fost reduse numeric. Migratia propriuzisa a speciilor de pasari, in special,

acvatice, se desfasoara pe suprafete extinse ale cursului Dunarii si a afluentilor acesteia.

Astfel, amplasamentul planului reprezinta o zona mai putin atractiva pentru avifauna,

diversitatea redusa a habitatelor, conditiile putin favorabile pentru popas, odihna si hranire.

Din alti factori perturbatori amintim de paracticarea agriculturii, a pasunatului, deranjul din

partea populatiei locale etc.

Urmare a observatiilor efectuate in teren asupra speciilor de avifauna (pasari), in special,

acvatice (Anexa I Directiva Consiliului 2009/147/EC), ce au stat la baza desemnarii acestei

arii protejate, s-a constatat ca acestea nu s-au observat in migratie pe suprafaţa planului

studiat.

Se considera ca lucrarile de executie si operare din cadrul PUZ Parcul Natural Balta Mica a

Brailei nu vor modifica habitatele favorabile de hrănire, odihna sau cuibărit a speciilor de

avifauna din zona, la fel si rutele de migraţie a păsărilor.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 119 din 173


Pagina 119

In timpul migratiei s-au identificat 47 specii de păsări, din totalul de 146 de specii migratoare

din ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, ce denota faptul ca diversitatea specifică a avifaunei

amplasamentului PUZ Balta Mica a Brailei este redusa.

In consecinta, nu sunt conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentru pasarile aflate in

migratie.

Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul PUZI

In ceea ce privesc speciile şi/sau habitatele prezente în zona de amplasament PUZI

menţionăm următoarele:

- biodiversitatea amplasamentului planului este formată, în majoritate, din specii

comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

- speciile de floră şi vegetaţie identificate nu prezintă valoare conservativă, nici una

dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional;

- dintre speciile de plante nu s-au identificat specii de interes comunitar sau national

si nici specii rare, atat in amplasament cat si in imprejurimi;

- tipurile de habitate mentionate in situl de importanta comunitara ROSCI0006 Balta

Mica a Brailei nu au fost identificate pe amplasamentul planului;

- speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, la fel si

speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC, desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0005 Balta

Mica a Brailei, in majoritate, s-au identificat in zbor tranzitand amplasamentul studiat;

- referitor la evaluarea impactului, se apreciaza un impact negativ nesemnificativ din

punct de vedere al afectarii unor habitate sau specii de flora, vegetatie si fauna de interes

comunitar.

Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate şi relaţia acestora cu aria naturala protejata de interes comunitar învecinate

şi distribuţia acestora

Studiile realizate în zona de amplasament a PUZI, au identificat, în principal, specii comune

de fauna, ce nu necesita măsuri speciale de conservare, doar unele din acestea inregistrand

statut de protectie.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 120 din 173


Pagina 120

Tipurile de habitate si speciile de flora si fauna desemnate pentru situl de importanta

comunitara ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei nu sunt prezente pe zona planului, la fel si

speciile de păsări incluse în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC desemnate pentru

aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, in majoritate păsări

acvatice, au fost identificate, in majoritate, in zbor, tranzitand zona de studiu in cautare de

habitate prielnice pentru popas, odihna, hranire si cuibarit.

Suprafata amplasamentului PUZI, prevazut realizarii obiectivelor specifice planului, nu este

ocupata de nici un habitat natural. Tipurile de habitate, desemnate pentru situl de

importanta comunitara ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei, nu s-au identificat pe

amplasamentul studiat (zona dig-mal).

Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de plan nu sunt de interes

comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse. De asemenea, prin dezvoltarea

obiectivelor propuse prin PUZI nu se va fragmenta arealul nici unei specii identificate in zona

de amplasament a planului.

PUZI nu afectează habitatele de interes comunitar din ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei.

Activităţile din cadrul planului nu vor afecta habitatele de interes comunitar desemnate

pentru acest sit. Investitia se va realiza intr-o zona fara importanta conservativa.

Vecinatatile PUZI sunt preponderent alcatuite din terenuri cu folosinta agricola –

agroecosisteme in care se cultiva plante alimentare (cerealiere si/ sau furajere, buruienisuri

si asociatii ruderale (localizate pe marginile drumurilor, cararilor, canalelor de desecare si

terenurilor cultivate).

Terenurile agricole cultivate intensiv reprezinta principalul tip de habitat din zona vecina.

Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general graul (Triticum

aestivum), porumbul (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthus annuus) s.a. Culturile agricole

de cele mai multe ori sunt insotite de plante ruderale, care convietuiesc cu plantele cultivate

profitand de conditiile speciale care se creaza in agroecosisteme (aplicarea ingrasamintelor,

prelucrarea solului etc).

In ceea ce priveste fauna, speciile de păsări incluse în Anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC desemnate pentru aria de protecţie specială avifaunistică



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 121 din 173


Pagina 121

ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, in majoritate păsări acvatice, s-au identificat prin efective

reduse, in special traversand zonele vizate de plan in cautare de hrana, locuri de cuibarit etc.

Specificam, ca habitatele caracteristice pentru aceste grupe de păsări, cele acvatice, nu sunt

prezente pe perimetrul cercetat (zona dig-mal), acestea intalnindu-se in biotopurile

invecinate, cu suprafete intinse de balti, lacuri etc.

Nu s-a identificat o migraţie intensa a păsărilor în zona de amplasament si vecinatati a sitului

de protecţie specială avifaunistică studiat.

În concluzie, speciile de pasari semnalate in zona de amplasament a planului si in vecinatatea

acestuia vor fi afectate nesemnificativ de realizarea obiectivelor propuse prin PUZ.

Specia Spermophilus citellus, identificata prin efective reduse pe suprafete invecinate

planului (pe margini de drumuri, hotar cu terenurile agricole, diguri), va fi afectată

nesemnificativ de realizarea PUZI.

Speciile de mamifere menționate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0006

Balta Mică a Brăilei - Lutra lutra nu va fi afectata de lucrarile propuse a fi realizate prin plan,

acestea fiind realizate pe terenuri terestre, neafectand habitatul acvatic al acesteia.

In ce privesc speciile de herpetofauna în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE –

Directiva Habitate (Emys orbicularis, Triturus dobrogicus, Bombina bombina), desemnate

pentru ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei, lucrările propuse prin plan (desfasurate pe suprafete

de uscat) nu vor influenţa negativ distribuţia şi abundenţa acestor specii la nivelul sitului,

deoarece nu afectează habitatele acvatice populate de acestea.

Speciile de ihtiofauna caracteristice apelor Dunarii, si in special speciile protejate de pesti

desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei: Alosa

tanaica, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Zingel

zingel, Gobio kessleri, Alosa immaculata, Gymnocephalus schraetser, Gymnocephalus baloni,

Zingel streber, Aspius aspius nu vor fi afectate de implementarea planului deoarece lucrarile

prevazute a fi realizate nu afecteaza mediul acvatic (lotic) – pontoanele sunt constructii

usoare sustinute doar pe piloni de lemn.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 122 din 173


Pagina 122

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Dintre obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0006 Balta Mică

a Brăilei, la fel si speciilor de păsări incluse în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC,

desemnate pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei,

ce urmaresc îmbunatatirea gestiunii patrimoniului natural, cultural, turistic etc. al Planului,

luate in calcul urmare a implementarii obiectivelor de investitie propuse, specificam

urmatoarele:

- Respectarea legislatiei nationale si internationale referitoare la protectia si

conservarea siturilor Natura 2000 in judetul Braila;

- Conservarea speciilor si a habitatelor ariilor naturale protejate din zona;

- Menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic al zonei;

- Realizarea activitatilor de refacere peisagistică a zonei in interes turistic sau de

agrement, de protejare şi conservare a biodiversităţii;

- Mentinerea şi dezvoltarea unor activităţi turistice, de agrement, care sa garanteze

conservarea mediilor naturale şi a peisajelor;

- Încurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale;

- Realizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă, a reţelelor de canalizare ape uzate

menajere, epurarea apelor uzate menajere;

- Colectarea selectivă şi depozitarea temporară a deşeurilor municipale în punctele de

colectare special amenajate;

- Realizarea construcţiilor în mod unitar, conform specificului zonei;

- Promovarea unui turism de calitate si durabil

- Amenajări pentru recreere si agrement etc.

Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Prezentam o scurta caracterizare a starii actuale de conservare a ariilor protejate din PUZI

(date din Formularul standard al sitului).

ROSCI0006 Balta Mica Brailei

Calitate şi importanţă: Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, fiind o

importanta componenta a Sistemului Dunarii Inferioare, situat în amonte de Rezervatia

Biosferei Delta Dunarii. Este singura zona ramasa în regim hidrologic natural



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 123 din 173


Pagina 123

(zona inundabila) dupa indiguirea în proportie de 70% a fostei Balti a Brailei si crearea

incintei agricole Insula Mare a Brailei. Datorita atributelor sale-zona umeda în regim

hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale si zona tampon-

Balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de referinta a fostei delte interioare si baza pentru

reconstructia ecologica în Sistemul Dunarii Inferioare. Jumatate din ecosistemele

identificate- balti si paduri specifice din lunca inundabila - sunt naturale, aceasta zona

conservând în cea mai mare parte structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii 50.

Aceasta zona este bine cunoscuta pentru importanta ei ornotologica, deoarece se situeaza pe

cel mai important culoar de migratie a pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la

jumatatea rutelor de migratie între locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de

iernat din Africa. Au fost observate un numar mare de pasari protejate pe plan international

prin conventiile de la Berna, Bonn, acestea reprezentând jumatate din speciile de pasari

migratoare caracteristice României. Pentru ca o mare parte dintre acestea sunt pasari

acvatice, în anul 2001 Balta Mica a Brailei a fost declarata sit Ramsar (la pozitia 1074), al

doilea dupa Delta Dunarii, conform Conventiei Ramsar prin care se protejeaza zonele umede

de importanta internationala ca habitat al pasarilor salbatice.

Proportia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale, 35% seminaturale si 15% alte

tipuri. Au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse în anexele

Directivei 92/43/CEE Habitate, flora si fauna. Fata de care s-au stabilit prioritati de

conservare.

Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice padurilor (de amestec) si baltilor

permanente. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare numar de specii, la nivelul

tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distributie relativ uniforma. Vertebratele sunt mai

putin numeroase, atât ca numar de specii, cât si ca numar de indivizi.

Vulnerabilitate: Din aspectele antropice cu impact negativ asupra mediului natural al ariei

protejate amintim de urmatoarele:

- Reducerea fondului forestier autohton prin înlocuirea cu specii alohtone de plop

repede crscator. S- au redus (si chiar au disparut în unele zone): padurile aluviale de anin

negru (Alnus glutinosa) si frasin (Fraxinus excelsior), padurile grindurilor de mal, de stejar

(Quercus robur), frasin si ulm (Ulmus laevis, Ulmus minor) precum si padurile de salcie-

crânguri si galerii de Salix alba si Populus alba. Înlocuirea salciei cu plop pe



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 124 din 173


Pagina 124

grindurile de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de bratele fluviului

Dunarea si ca urmare la surparea malurilor;

- Reducerea pajistilor prin înlocuire cu plantatii forestiere;

- Deteriorarea covorului vegetal, mai ales în pajistile de stepa, prin pasunatul intensiv

al ovinelor;

- Pescuitul selectiv a afectat anumite populatii de pesti.

ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei

Calitate şi importanţă: Situl este deosebit de important prin prezenţa unor colonii de

Ardeidae, Threskiornithidae şi Phalacrocoraciidae. De asemenea populaţiile cuibaritoare de:

Aythya nyroca, Chlidonias hybridus, Haliaeetus albicilla şi Ixobrychus minutus prezintă o

importanţă deosebită. În perioada de migratie şi iarna situl adăposteşte efective mari de

păsări acvatice. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de

pasari acvatice, fiind sit RAMSAR.

Vulnerabilitate: Aria naturala protejata este vulnerabila in ceea ce priveste urmatoarele

activitati umane:

- intensificarea agriculturii;

- schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură

intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai

cu utilaje şi maşini;

- schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor

agricole ca cositul sau păşunatul;

- braconaj;

- desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes, în

turbării;

- cositul în perioada de cuibărire;

- industrializare şi extinderea zonelor urbane;

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;

- deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii);

- arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor);

- scoaterea puilor pentru comerţ ilegal;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 125 din 173


Pagina 125

- reglarea cursurilor râurilor;

- electrocutare si coliziune in linii electrice;

- turismul in masa;

- amplasare de generatoare eoliene;

- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive;

- defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe

suprafeţe mari;

- tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii;

- adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci;

- împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.);

- desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes;

- reglarea cursurilor râurilor;

- arderea stufului în perioada de cuibărire;

- deschiderea de canale de navigatie.

Biodiversitatea Parcului Natural Balta Mica a Brailei

Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administraţiei parcului ,72 sunt

înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene, la care se adaugă alte 244

specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenţia de la Berna, Legea nr. 462

din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România).

Până în prezent au fost identificate 216 specii de plante superioare (cormofite), încadrate în

42 de genuri. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au plantele terestre, fiind studiate un

număr de 184 de specii, dintre care doar 17 specii sunt lemnoase, iar 167 de specii sunt

plante ierboase.

Baza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare ierboase, încadrate

sistematic în 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poales, Malvales, Caryophillales,

Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales. Dintre plantele superioare acvatice sunt

descrise 32 de specii încadrate în 15 ordine (Hydrocharitales, Nympheales, Najadales,

Typhales, Myrtales).

Pe teritoriul PN-BmB au fost semnalate un număr de 207 specii de păsări, încadrate în 18

ordine si 50 de familii (reprezentând 51% din avifauna României), din care 68 de specii sunt

înscrise pe Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC). Din numărul total



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 126 din 173


Pagina 126

de 207 specii semnalate în parc, din grupa păsărilor de apă fac parte un număr de 98 de

specii (47%), încadrate în 10 ordine si 23 de familii, iar din grupa păsărilor terestre un număr

de 109 specii (53%) încadrate sistematic în 12 ordine si 33 de familii. Deşi din punct de

vedere numeric (si procentual) speciile de păsări acvatice sunt sub nivelul celor terestre,

totusi, datorită caracteristicilor generale imprimate de prezenta ecosistemelor acvatice

importanta acestora este foarte mare, fiind cele care garantează statutul de Sit Ramsar.

Dintre speciile cuibăritoare, migratoare si sedentare, a căror prezentă poate fi considerată

ca deosebită (conform Directivei Păsări si Directivei Habitate), amintim: cormoranul mic

(Phalacrocorax pygmaeus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus

minutus), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul

rosu (Ardea purpurea), tigănusul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), rata

rosie (Aythya nyroca), codalbul (Haliaeetus albicilla), vânturelul de seară (Falco vespertinus),

crestetul pestrit (Porzana porzana), cristelul de câmp (Crex crex), chirighita cu obraji albi

(Chlidonias hybridus), chirighita neagră (Chlidonias niger), buha (Bubo bubo), caprimulgul

(Caprimulgus europaeus), pescărasul albastru (Alcedo atthis), lăstunul de mal (Riparia

riparia), dumbrăveanca (Coracias garrulus) etc.

Alte specii sunt prezente doar ca oaspeti de iarnă sau în pasaj: cufundarul mic si cufundarul

polar (Gavia stellata, Gavia arctica), corcodelul de iarnă (Podiceps auritus), pelicanul comun

si pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus), gârlita mare şi gârlita mică (Anser

albifrons, Anser erythropus), gâsca cu gât rosu (Branta ruficollis), călifarul rosu (Tadorna

ferruginea), ferestrasul mic si ferestrasul mare (Mergus albellus, Mergus merganser), acvila

de câmp (Aquila heliaca), uliganul pescar (Pandion haliaetus), soimul dunărean (Falco

cherrug) s.a.

Până în prezent au fost observate şi identificate un număr de 11 specii de mamifere,

încadrate sistematic în 4 ordine şi 7 familii Toate cele 11 specii de mamifere sunt protejate

atât prin legislaţia naţională (Ordonanţa nr. 57/2007), cât şi prin Directiva Habitate, în

anexele căreia se întâlnesc 3 specii prezente pe teritoriul parcului, şi prin Convenţia de la

Berna (6 specii).

S-au identificat 3 specii de reptile şi 8 specii de amfibieni 4 dintre acesta specii aflându-se pe

listele de protecţie strictă, atât în legislaţia naţională, cât şi în cea europeană.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 127 din 173


Pagina 127

Componenţa faunei piscicole din PN-BmB cuprinde cca. 60 de specii de peşti, dintre care 12

specii se regăsesc pe anexele directivelor europene, fiind specii strict protejate.

Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar

Prin Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca

parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România si Ord. nr. 2387 din 29

septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile

nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de

importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România, sunt declarate ca situri de importanţă comunitară, ce includ si zona studiata.

Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

In conformitate cu Formularul standard, managementul ariilor protejate: situl de importanta

comunitara ROSCI0006 Balta Mica a Brailei si a ariei naturale protejate ROSPA0005 Balta

Mică a Brăilei, este realizat de Administratia Publice Centrala-Regia Nationala a Padurilor,

prin Directia Silvica Braila, pentru toata suprafata, coform contractului nr.

744/MMGA/22.05.2004 si 65/RNP/21.05.2004.

Managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei se realizeaza in baza Planului de

Management aprobat prin HG 538/2011. Deoarece suprafaţa parcului natural are şi statut

de zonă umedă de importanţă internaţională, cât şi de sit Natura 2000, planul de

management contine şi măsuri pentru protecţia speciilor şi habitatelor care constituie

obiectul declarării ca arie de interes internaţional şi comunitar.

6 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLANUL DE

URBANISM ZONAL INTEGRAT

6.1 Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional



http://freelex.juridic.ro/00109493.htm


SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 128 din 173


Pagina 128




- respectarea regulamentelor si sarcinilor prezentate in Grupul de Acţiune Locala

(GAL), infiintat la nivelul judeţului Braila, in cadrul Programului National de

Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 - 2020;

- respectarea reglementarilor zonei protejate Parcul Natural Balta Mica a Brăilei (Pn Bm

Br);

- se va tine cont de hărţile de risc la inundaţii, elaborate de Administraţia Naţionala "Apele

Romane" (ANAR);



Obiectivele generale PUZI cuantificabile :






- stabilirea modului de utilizare a terenurilor si condiţiilor de realizare a construcţiilor in





edilitare;



Grupate, pe factori de mediu, aceste obiective, au dus la următoarele condiţii de

proiectare:



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 129 din 173


Pagina 129

• Aer – menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în cadrul limitelor

stabilite de normele legale. Reducerea impacturilor, generate de activităţile umane, asupra

calităţii aerului;

• Apă – limitarea poluării apei de la sursele de poluare din zonă;

• Sol – limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului şi facilitarea protejării solului,

managementul deşeurilor şi a apelor uzate în conformitate cu SMID Brăila şi Masterplanului

judeţului Brăila;

• Confort si sanatate populatie

• Biodiversitatea – conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor;

• Popularizarea aspectelor de mediu – îmbunătăţirea comportamentului responsabil

faţă de mediu prin implicarea publicului în rezolvarea problemelor de mediu şi

conştientizarea acestuia în privinţa protecţiei mediului şi a rolului său major în

îmbunătăţirea calităţii acestuia.

6.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului

Prezenţa documentaţie a fost corelată cu prevederile următoarelor planuri şi strategii

aprobate sau în curs de aprobare:

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal ”Zona Periurbană Brăila”;

Planul Urbanistic Zonal Stațiunea Lacu Sărat;

Planul Urbanistic Zonal Zona balneoclimatică Lacu Sărat 2;

Planul Urbanistic General Comuna Chiscani – documentașie de urbansim aflată în

avizare;

Planul Urbanistic General Municipiul Brăila – documentație de urbanism aflată în

avizare;

Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila;

Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN);

Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) Interjudețean Brăila – Galați – Tulcea.

În ceea ce priveşte modul de aplicare al obiectivelor de protecţia mediului propuse în

timpul pregătirii PUZI, obiectivele de protecție a mediului au în vedere recomandări cadru

pentru următoarele domenii:

îmbunătăţirea calităţii aerului (reducerea emisiilor de poluanţi în



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 130 din 173


Pagina 130

aer, înfiinţarea de spaţii verzi, împăduriri, modernizare infrastructură, etc.);

managementului durabil al resurselor de apa (dezvoltarea infrastructurii – reţele

canalizare şi de furnizare a apei potabile – pentru satisfacerea cerinţelor de apă la sursă ale

populaţiei, îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă, utilizarea durabilă a resurselor de apă,

etc);

gestionarea corespunzătoare a deșeurilor menajere (dezvoltarea unui sistem de

management integrat al deşeurilor municipale, a unui sistem de colectare selectivă şi

promovarea reciclării deşeurilor în stațiunea Lacu Sărat, dezvoltarea de facilităţi conforme

de tratare a deşeurilor);

apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu;

îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în raport direct cu îmbunătăţirea calităţii

factorilor de mediu;

relaţia între amenajarea/echiparea a teritoriului municipal (interconectat la nivel

de PATZ judeţean - Brăila) cu mediul natural şi activităţile antropice/industriale;

îmbunătăţirea funcţionării sistemului instituţional.

În ultima perioadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de

amenajare teritorială la nivelul României. Direcţia principală a acestui proces este

îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor de la guvern

către niveluri locale şi regionale, astfel autorităţile locale au posibilitatea să îşi gestioneze

corect şi durabil zonele responsabile.

7 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Obiectivele de protecţia mediului la nivel naţional sunt stabilite în conformitate cu

Directivele UE şi a legislaţiei naţionale care transpun aceste directive şi sunt în concordanţă

cu politica de mediu al Uniunii Europene şi cu cea a Guvernului, cu Strategia Protecţiei

Mediului şi cu Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Obiectivele de mediu au fost

stabilite de legea mediului, pe baza principiilor şi elementelor strategice de protecţie a

mediului, astfel:

a) principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

b) principiul precauţiei în luarea deciziei;

c) principiul acţiunii preventive;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 131 din 173


Pagina 131

d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

e) principiul "poluatorul plăteşte";

f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului

biogeografic natural;

g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;

h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie

în probleme de mediu;

i) principiul colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Modalităţile de implementare a principiilor şi a elementelor strategice sunt:

a) prevenirea şi controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici

disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului;

b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor politicii de mediu;

c) corelarea planificării de amenajare a teritoriului şi urbanism cu cea de mediu;

d) efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor şi programelor care pot

avea efect semnificativ asupra mediului;

e) evaluarea impactului asupra mediului în faza iniţială a proiectelor cu impact

semnificativ asupra mediului;

f) introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative sau

coercitive;

g) rezolvarea, pe niveluri de competenţă, a problemelor de mediu, în funcţie de

amploarea acestora;

h) promovarea de acte normative armonizate cu reglementările europene şi

internaţionale în domeniu;

i) stabilirea şi urmărirea realizării programelor pentru conformare;

j) crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului;

k) recunoaşterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei

ecologice;

l) menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului;

m) reabilitarea zonelor afectate de poluare;

n) încurajarea implementării sistemelor de management şi audit de mediu;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 132 din 173


Pagina 132

o) promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul protecţiei mediului;

p) educarea şi conştientizarea publicului, precum şi participarea acestuia în procesul de

elaborare şi aplicare a deciziilor privind mediul;

q) dezvoltarea reţelei naţionale de arii protejate pentru menţinerea stării favorabile de

conservare a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene - Natura 2000;

r) aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilităţii şi etichetării organismelor

modificate genetic;

s) înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea

oamenilor.

Strategii relevante pentru PUZI sunt:

- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice (SNSC)

- Strategia Naţională privind Protecţia Atmosferei

- Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor

- Strategia UE pentru Regiunea Dunării

- Strategia de Dezvoltare Durabila a Judeţului Braila 2014-2020

- Strategia de valorificare a potenţialului turistic al judeţului Braila, aprobata prin HCJ

nr. 185/27.11.2008-PATJ Braila

Având în vedere gradul de detaliu foarte diferit al abordării aspectelor vizate de PUZI, este

foarte dificil de apreciat măsura în care obiectivele din plan sunt corelate cu strategiile

sectoriale de mediu sau din alte domenii.

Pentru a fi posibilă evaluarea efectelor obiectivelor PUZI asupra mediului, s-a încercat a

stabili principalele obiective de mediu relevante pentru plan pe baza proiectului” Întărirea

capacităţii instituţionale pentru implementare şi punerea în aplicare a directivelor SEA şi de

Raportare - PHARE 2004/016 – 772.03.03, elaborat de MMDD. Conform Legii protecţiei

mediului, fiecare titular de plan sau program trebuie să asigure caracterul durabil din punct

de vedere al mediului al tuturor planurilor şi programelor pe care le elaborează.

Obiectivele de mediu trebuie respectate de toate sectoarele de dezvoltare, respectiv

amenajarea teritoriului şi urbanism, transport, telecomunicaţii, industrie, energie, turism,

gospodărirea apelor, gestionarea deşeurilor, silvicultură, pescuit şi agricultură. Organele

administraţiei centrale, regionale şi locale cu responsabilităţi în aceste



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 133 din 173


Pagina 133

sectoare trebuie deci să ţină seama în elaborarea planului/ programului de obiectivele de

mediu relevante la nivel naţional şi regional.

Dacă respectivele planuri/programe susţin obiective de mediu relevante, ele vor fi durabile

din punct de vedere al mediului, respectiv planul/programul asigura păstrarea bunurilor de

mediu ale naţiunii pentru generaţiile viitoare.

Planul trebuie să asigure ca cerinţă minimală că va reduce procesul de degradare a

condiţiilor de mediu predominante din zona în care se vor resimţi efectele implementării

planului

Obiectivele relevante de mediu sunt grupate pe factorii de mediu, după cum urmează:

calitatea aerului, calitatea apelor, calitate solului şi subsolului, biodiversitatea, arii protejate

si peisaj.

Descrierea modului în care s-a ţinut cont de aceste obiective în PUZI:

Principalele obiective de mediu cuprinse în PUZI sunt:

Protecţia apelor:

- Exploatarea raţională a resurselor de apă

- Extinderea alimentării cu apă potabilă şi extindere canalizare

- construire staţii de epurare

Asigurarea calităţii aerului

Managementul durabil al deşeurilor şi protecţia terenurilor şi a solului

- Protecţia terenurilor şi a solului;

Protecţia biodiversităţii şi a patrimoniului natural

- Întărirea sistemului instituţional în vederea asigurării mecanismelor de respectare

a regimului de arie protejată

- Exploatarea forestieră cu respectarea principiilor dezvoltării durabile

- Gestiunea durabilă a habitatelor prioritare;

Calitatea vieţii:

- Crearea de noi locuri de muncă

- Creşterea calităţii serviciilor



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 134 din 173


Pagina 134

- Crearea şi modernizarea infrastructurii specializate (alimentare cu apă, crearea-

modernizarea sisitemului de canalizare, electrificarea zonelor care nu beneficiază

de astfel de servicii, etc.)

- Creare şi modernizare infrastructura de turism;

Sănătatea populaţiei:

- Reducerea, minimizarea poluării mediului;

Protectia peisajului

Implementarea obiectivelor prevăzute în PLANUL URBANISTIC ZONAL INTEGRAT

"DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC SI PESCĂRESC IN COMUNA STANCUTA,

JUDEŢUL BRAILA" , va avea efecte pozitive asupra dezvoltării zonei atât din punct de

vedere turistic, socio-economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al

sănătăţii cetăţenilor.

În continuare este prezentată evaluarea implementării PUZI asupra factorilor de mediu,

care are drept scop identificarea potenţialelor neconcordanţe dintre obiectivele propuse

pentru dezvoltarea comunei analizate comparativ cu obiectivele de referinţă pentru

protecţia mediului.

PUZI are ca scop stabilirea direcţiilor de dezvoltare a zonei, în corelaţie cu prevederile

planurilor de amenajare a teritoriului naţional, judeţean, local şi în condiţiile respectării

dreptului de proprietate şi a interesului public şi nu în ultimul rând, ţinând cont de

reglementările de protecţie a mediului înconjurător.

7.1 Metodologia de evaluare utilizată în cadrul Planului de Urbanism Zonal

Integrat

Metodologia de lucru utilizată a cuprins următorii paşi:

Stabilirea conţinutului Raportului de mediu în acord cu conţinutul cadru din Anexa

nr. 2 din HG nr. 1076/2004, faţă de care s-au adăugat capitolele: introducere şi

metodologia de evaluare a efectelor semnificative ale planului asupra mediului şi un

capitol cu concluzii.

Stabilirea factorilor/aspectelor de mediu relevanţi pentru plan luînd în considerare

prevederile HG nr. 1076/2004, tipul de plan analizat – PUZI –



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 135 din 173


Pagina 135

prevederile acestuia, aria geografică de aplicare şi caracteristicile acesteia. S-au

stabilit factorii de mediu relevanţi pentru plan: calitatea aerului, calitatea apelor,

calitate solului şi subsolului, sănătatea umană biodiversitatea, arii protejate si peisaj..

Pentru o abordare unitară a întregii evaluări, toate elementele evaluării de mediu au

fost raportate la factorii de mediu relevanţi: problemele de mediu existente,

obiectivele, ţintele şi indicatorii de mediu, criteriile pentru determinarea efectelor

semnificative ale planului, evaluarea efectelor planului, planul de monitorizare.

Identificarea problemelor de mediu din zona PUZI specifice fiecărui factor de mediu

a servit la evaluarea ulterioară a modului în care acestea vor putea fi soluţionate prin

implementarea propunerilor PUZI luând în considerare limitele de competenţă ale

tipului de plan.

Stabilirea obiectivelor de protecţia mediului, a ţintelor şi indicatorilor, pentru fiecare

factor de mediu relevant pentru plan. Obiectivele de mediu iau în considerare şi

reflectă politicile şi strategiile de protecţie a meiului la nivel local şi regional. Tintele

reprezintă acţiunile propuse prin PUZI pentru atingerea obiectivelor de mediu.

Indicatorii reprezintă elemente specifice fiecărui factor de mediu care să permită

cuantificarea efectelor planului asupra factorilor de mediu, a atingerii ţintelor şi a

obiectivelor de mediu.

Indicatorii analizaţi au stat la baza propunerilor privind monitorizarea mediului şi a

modului de implementare a planului.

Stabilirea metodologiei de evaluare a efectelor potenţiale semnificative ale planului

asupra factorilor de mediu relevanţi şi a modului de prezentare a rezultatelor.

Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului ale planului.

Analiza şi evaluarea alternativelor cu privire la realizarea obiectivelor PUZI.

Elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor semnificative asupra

mediului asociate planului şi a modului de implementare a acestuia, luînd în

considerare fiecare factor de mediu relevant şi indicatorii de monitorizare specifici.

Elaborarea concluziilor şi propunerilor pe baza rezultatelor evaluării efectelor

potenţiale asupra mediului semnificative ale planului.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 136 din 173


Pagina 136

In tabelul de mai jos s-au prezentat şi definit 5 categorii de impact, iar criteriile pentru

determinarea efectelor potenţiale semnificative ale planului (inclusiv efectele secundare,

cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi

negative), criterii specifice fiecărui factor de mediu.

Categoriile de impact şi criteriile de evaluare a impactului au fost astfel stabilite încât să

permită evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele şi ţintele de mediu

relevante pentru plan.

In vederea notării efectelor potenţiale semnificative ale planului asupra mediului în una din

cele 5 categorii de impact s-a procedat astfel:

Pentru fiecare prevedere a planului s-au identificat formele potenţiale de impact, asupra

fecărui factor de mediu relevant : calitatea aerului, calitatea apelor, calitate solului şi

subsolului, biodiversitatea, arii protejate si peisaj.

Pentru fiecare formă de impact s-au evaluat prin predicţie pe baza criteriilor de evaluare

specifice a obiectivelor şi ţintelor de mediu, durata, magnitudinea şi extinderea spaţială în

raport cu fiecare factor de mediu relevant. Evaluarea a luat în considerare efectele secundare

şi efectele cumulative, interacţiunile potenţiale dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca

urmare a implementării planului.

În funcţie de rezultatele evaluării efectelor potenţiale, fiecare formă de impact pentru

fiecare factor de mediu a fost încadrată ca având impact pozitiv semnificativ (efecte pozitive

de lungă durată sau permanente), impact pozitiv (efecte pozitive), impact neutru (efecte

pozitive şi negative care se echilibrează şi nu au nici un efect ), impact negativ nesemnificativ

(efecte negative minore), impact negativ (efecte negative de scurtă durată sau reversibile),

impact negativ semnificativ (efecte negative de lungă durată sau ireversibile) şi notată cu

simbolul corespunzător.

Rezultatele privind evaluarea efectelor potenţiale asupra mediului ale PUZI sunt prezentate

în acest capitol al Raportului de mediu. In matrice sunt prezentate pentru fiecare prevedere

a planului rezultatele cu privire la impactul asupra fiecăruia dintre factorii de mediu:

categoria de impact (notarea), explicarea fiecărei forme de impact şi a cauzei generatoare,

măsurile de diminuare a impactului prevăzute prin plan şi măsurile suplimentare propuse

pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUZI.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 137 din 173


Pagina 137

Pentru fiecare prevedere a planului sunt prezentate sub forma unei matrici pentru fiecare

prevedere a planului, rezultatele cu privire la evaluarea impactului cumulat, factorii de

mediu cu care interacţionează simultan prevederile planului, precum şi analiza

interacţiunilor potenţiale dintre factorii de mediu ca rezultat al implementării planului.

Propunerile PUZI, pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact

care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra

factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului

semnificativ.

Principalele obiective din PUZI asupra cărora s-a efectuat în Raportul de Mediu o

analiză detaliată sunt:










O3 - Dezvoltarea echipării edilitare - modernizarea si dezvoltarea echipării edilitare;


O5 protejarea mediului

Obiective de mediu, ţinte şi indicatori

In cazul planului supus evaluării de mediu, măsurile pentru reducerea impactului asupra

fiecărui factor/aspect de mediu constituie ţinte pentru atingerea obiectivelor de mediu. In

raport se analizează atât obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional,

cât şi obiectivele specifice de mediu la nivel local şi regional, relevante pentru plan.

Tintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru

fiecare factor/ aspect de mediu luat în considerare. Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt

focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra cărora planul analizat are un impact



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 138 din 173


Pagina 138

semnificativ, pozitiv sau negativ.In tabelul de mai jos se prezintă obiectivele, ţintele şi

indicatorii, pentru factorii de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu:



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 139 din 173


Pagina 139

Factor/ aspect de mediu

Obiective de mediu Tinte Indicatori

Apa

Realizarea reţelei de alimentare cu apă

Racordarea tuturor obiectivelor la reţeaua de alimentare cu apa Incadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile în prevederile Legii nr. 458/2004, cu modificările ulterioare;

Indicatorii de calitate ai apei potabile;

Realizarea reţelei de canalizare Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere

Realizarea staţiilor de epurare ape uzate ; Incadrarea parametrilor distribuite de calitate ai apelor uzate evacuate în fluviul Dunărea în NTPA 001/2002;

Indicatorii de calitate ai apei de suprafaţă;

Indicatorii de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale (pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile,

Aerul

Imbunătăţirea calităţii aerului înconjurător

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile): Legea nr. 104/2011; Reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele nedirijate Neinterventie pentru modernizare drumuri conform regulament PNBM Utilizarea energiei solare pentru incalzire

Emisii poluanţi : NOx, SOx, pulberi, CO;

Solul/ Utilizarea terenului

Imbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solului

Respectarea prevederilor PUZI cu privire la zonificarea teritoriului şi aplicarea R.L.U. (Regulamentului local de urbanism); Managementul corespunzător al deşeurilor; Realizarea construcţiilor şi a reţelelor edilitare prevăzute în PUZ numai după realizarea proiectelor şi obţinerea avizelor şi acordurilor prevăzute în certificatul de urbanism;

Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la zonificare şi la aplicarea R.L.U.; Racordarea tuturor construcţilori realizate la sistemul de canalizare; Sistemul de management al deşeurilor în relatie cu prevederile legale;

Zgomot şi vibraţii

Limitarea la surse a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili (floră, faună, ecosisteme);

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii; Reducerea nivelurilor de poluare fonică şi de vibraţii în perimetrele adiacente obiectivelor sensibile;

Nivel de zgomot la receptori; Limita incintei <65 dB

- Zone de locuit < 50 dB

Managementul deşeurilor

Extinderea sistemului de colectare, transport, şi valorificare a deseurilor in zona

Realizarea sistemului funcţional de colectare selectivă a deseurilor menajere si reciclabile prin operatul de la nivelul comunei

Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 140 din 173


Pagina 140

Populaţia şi sănătatea umană

Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

Nivel de calitate al vieţii Posibilitati de agrement in zona Valorificarea resurselor naturale; Dezvoltarea economica a zonei Calitatea apei potabile şi a apei uzate evacuate; Nivel de poluare fonică; Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor;

Creşterea nivelului de calitate a vieţii Incadrarea indicatorilor specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, sol) în prevederile legale;

Peisaj

Incadrarea noilor construcţii în peisajul zonei

Reglementarea zonelor şi a modului de construire în raport cu funcţiunile acestora în vederea asigurării unui peisaj urban modern şi estetic; Realizarea construcţiilor şi a dotărilor aferente obiectivelor, utilizarea de materiale care să conducă la realizarea unui ansamblu construit care să se armonizeze şi să se integreze zonei.

Modul de respectare a prevederilor PUZI cu privire la asigurarea esteticii peisajului; Indicatori: vegetaţia naturală terestră, estetic şi arhitectural.

Biodiversitatea/ patrimoniul natural

Reducerea impactului activităţilor antropice asupra mediului natural şi punerea în valoare a patrimoniului natural

Respectarea zonelor de protecţie în PNBMB; Mentinerea, ingrijirea, refacerea şi completarea zonelor impadurite; Tratarea arborilor ocrotiţi;

Protejarea florei şi faunei din ariile protejate conform Legii r. 49/2011 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 57/ 2007;

Zone naturale degradate; Grădini publice reamenajate Plantaţii de aliniament si de protecţie Arbori ocrotiţi

Suprafeţe verzi;

Mediul construit şi infrastructura rutieră;

Crearea condiţiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare turistică a PNBMB

Delimitarea zonelor funcţionale; Reglementarea utilizării terenurilor şi reglementarea modului de construire, a prescripţiilor pe zone, subzone: asigurarea spaţiilor de parcare în număr corespunzător, spaţii libere şi plantate, echipare edilitară (reţele de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică), ocupare şi utilizare teren (POT şi CUT), conform RLU şi Memoriu PUZI; Dotarea cu facilităţi colectare deşeuri;

Modul de asigurare a utilităţilor în perimetrele construite, număr şi tipuri de echipamente edilitare;

Modul de respectare a interdicţiilor de construire;

Mediul economic şi social

Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea turistică şi economică a zonei

Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea infrasturii specifice în concordanţă cu prevederile Planului de management al PNBMB

Dezvoltarea infrastructurii şi facilitarea accesului în zona de interes;

Modul de respectare a prevederilor PUZ şi a legislaţiei pentru protecţia mediului; Numărul de turişti beneficiari ai proiectelor;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 141 din 173


Pagina 141

Categorii de impact, criterii, efecte cumulative, interacţiuni

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului

determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi

evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUZI pot

genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite

magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au

stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ.

Categorii de impact

Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi

intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele

potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare,

cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau

negative. Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării

propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate.

Categoria de impact

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+2

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0 Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu.

- 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus, grupate pe categorii de

factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele

efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).

7.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea PUZI

Tabel 25 - Evaluarea impactului generat în urma implementării PUZI



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 142 din 173


Pagina 142

O1 - Valorificarea cadrului natural si antropic, economic si uman

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante Nivel de impact

Semnificaţia impactului

Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului 0 Nu are impact.

Apă - îmbunătătirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane

0 Nu are impact

Sol

- îmbunătăţirea calităţii solurilor prin prin reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solului

0

Nu are impact


- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei; - îmbunătăţirea calităţii vieţii;

0

Impact pozitiv prin asigurarea unui echilibru intre protejarea biodiversitatii si practicarea unui turism orientat spre natura

Biodiversitate, patrimoniu natural

- reducerea impactului activităţilor antropice asupra mediului natural şi punerea în valoare a patrimoniului natural

+1

Se asigură protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice; păstrarea moştenirii culturare, a tradiţiilor;

Mediul social şi economic

- crearea condiţiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor de conservare a evoluţiei biodiversităţii

+2

Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea turismului, creşterea atractivităţii zonei ca urmare a stabilirii zonelor de protecţie;

Peisaj

- reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia

+2

Impact pozitiv semnificativ; prin prin PUZ se stabilesc masuri care să mentină peisajul într-o stare bună de conservare

Total 5








Factor

de mediu



Aer

- îmbunătăţirea calităţii aerului

+1

Zonificarea funcţională este destinată îmbinării activităţilor umane cu cele de protecţie a mediului natural în limitele capacităţii de suport a ecosistemelor

Apă

- îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane

+1

Impact pozitiv semnificativ ca urmare a Impunerii zonelor de interdictie temporara si definitiva de construire

Sol


+1

Impact pozitiv semnificativ asupra solului prin interzicerea construcţiilor provizorii sau definitive de orice natură ȋn zonele cu protecţie definitiva.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 143 din 173


Pagina 143



+1

Impact pozitiv semnificativ prin interzicerea activităţilor care pot degrada mediul natural.



0

Impact negativ nesemnificativ in perioada de constructie

Impact pozitiv prin delimitarea zonelor de protecţie stricta,



+2

Impact pozitiv semnificativ prin delimitarea zonelor de protecţie şi promovarea ecoturismului, turismului ştiinţific, turismului educaţional.

Peisaj

- reabilitarea peisagistică a zonei menţinerea interacţiunii omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului

+2

Acţiunile de conservare a evoluţiei diversităţii, dezvoltarea activităţilor ştiinţifice şi educaţionale reprezintă obiective de interes public, fiind remarcabile din punct de vedere al peisajului natural si au un rol

Total 8


edilitare;

Factor de mediu



Aer


0

Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf. Impact pozitivprin introducerea incalzirii cu panouri fotovoltaice

Apă - îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane +2

Impact pozitiv semnificativ prin echiparea hidroedilitara. Evacuarea de ape uzate epurate contribuie la menţinerea calităţii apelor de suprafaţă şi elimină poluarea pȃnzei freatice.

Sol


+1

Impact pozitiv semnificativ; se elimină contaminarea solului prin deversări necontrolate de ape menajere uzate



+2

Impact pozitiv semnificativ; obiectivul contribuie la conformarea cu Directiva 98/83/CEE cu privire la calitatea apei destinată consumului uman, Impact pozitiv semnificativ; prin echiparea hidroedilitară se asigura confort şi igiena pentru turişti.



0

Impact pozitiv nesemnificativ prin prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente şi reducerii diversităţii biologice;



+1

Impact pozitiv nesemnificativ prin dezvoltarea urbană, a economiei şi a serviciilor ȋn domeniul turistic.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 144 din 173


Pagina 144

Peisaj


+1

Mobilierul urban, panouri fotovoltaice, vor fi astfel proiectate ȋncȃt să se integreze ȋn peisaj şi arhitectura locală.

Total 7


Factor de mediu



Aer


0

Impact neutru – nu se propun modernizari de drumuri de acces

Apă - îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane

+1 Impact pozitiv Zonele destinate parcarilor vor fi echipate cu guri de scurgere, racordate la separatoare de hidrocarburi

Sol


+1

Se reduce poluarea solului prin realizarea de separatoare de hidrocarburi in parcari



+1

Impact pozitiv nesemnificativ prin; Creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei, acces carosabil, retrageri, parcari



+1

Facilitează accesul turistic conform Regulamentului PNBMB



+1

Impact pozitiv nesemnificativ prin: investiţii directe şi indirecte; dezvoltarea turismului; stoparea declinului demografic şi a emigraţiei;

Peisaj


0

Impact neutru.

Total 5


Respectarea reglementarilor zonei protejate Parcul Natural Balta Mica a Brăilei

Factor de mediu



Aer


+1

Impact pozitiv semnificativ prin respectarea conditiilor din PUZ PNMB – zona D – dezvoltarea durabila pentru activitati umane

Apă - îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane

0 Impact neutru.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 145 din 173


Pagina 145

Sol


0

Impact neutru prin interzicerea modernizarii cailor de acces



+2

Impact pozitiv semnificativ prin crearea spaţiilor de recreere, relaxare petrecerea timpului liber cu respectarea cadrului natural



+2

Impact pozitiv prin respectarea stricta a biodiversitatii zonei



+1

Impact pozitiv nesemnificativ prin diversificare economică şi promovarea activităţilor tradiţiilor, a turismului responsabil, activitatilor de pescuit

Peisaj


+2

Impact pozitiv semnificativ prin mentinerea peisajului intr-o stare buna de conservare

Total 8



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 146 din 173


Pagina 146

Tabel 26 – Evaluarea cumulativa a obiectivelor PUZI

Obiectivul stabilite prin PUZI

Obiective relevante

Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi

subterane

Îmbunătăţirea calităţii aerului

Îmbunătă ţirea

calităţii solului

Îmbunătăţirea calităţii vieţii,

creşterea confortului populatiei

Protejarea biodiversităţii cadrului natural

Asigurarea mediului social si

economic

Asigurarea protecţiei peisajului

natural

Total

01. Valorificarea cadrului natural 0 0 0 0 1 2 2 5

O2. Zonificarea funcţională – reglementări

1 1 1 1 0 2 2 8

03. Dezvoltarea echipării edilitare

0 2 1 2 0 1 1 7

04. Modernizarea circulației 0 1 1 1 1 1 0 5

05. Protecţia mediului 1 0 0 2 2 1 2 8

TOTAL 2 4 3 6 4 7 7 33

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUZI rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va

asigura respectarea standardelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZI pe termen mediu şi lung se va concretiza

în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori de mediu.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 147 din 173


Pagina 147

Figura nr 10 impactul obiectivelor PUZI

Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată în figura de mai sus.

Figura nr 11 – impact pe obiective de mediu

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUZ permite clasificarea

obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut.

Implementarea PUZ va contribui la :

- Protejarea peisajului;

- Dezvoltarea mediului social economic;

- Cresterea confortului si sanatatii populatiei;

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1

2

3

4

5

Obiective

Impact pozitiv

0 1 2 3 4 5 6 7 8

aer

apa

sol

populatie

biodivesitate

mediu economic

peisaj

Obiective de mediu

Impact pozitiv



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 148 din 173


Pagina 148

- Protectia biodiversitatii si cadrului natural;

- Protectia areului, solului si apelor

Evaluarea globală a impactului generat de implementarea planului

Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenţă faptul că implementarea obiectivelor propuse

prin PUZI generează un efect preponderent pozitiv asupra factorilor de mediu, contribuind în

principal la dezvoltarea mediului economic si social, protejarea peisajului, confortul si sanatatea

populatiei, cu protejarea biodiversitatii, a aerului, solului si apei.

Efectul obiectivelor din Planul de Amenajare a Teritorilui Intercomunitar Stațiunea Lacu

Sărat – Județul Brăila pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea țintelor propuse în

politicile de mediu adoptate de legislație pe factori de mediu.

a. Evaluarea globală a factorului de mediu apă

În perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUZI impactul asupra

apelor se poate produce pe următoarele căi:

prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de

transport (poluantul caracteristic fiind produsele petroliere);

prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuţia lucrărilor care au

caracter poluant, care provoacă creșterea conţinutului de materii în suspensie;

evacuări necontrolate, accidentale, de ape menajere.

Modernizarea şi dezvoltarea echipării tehnico – edilitare - efectul direct asupra calității

apelor de suprafață şi subterane va fi pozitiv datorită realizării unor condiții de igienă şi confort

corespunzător prin interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate, respectarea

legislației în vigoare privind evacuarea în emisar, executării rețelelor de canalizare conform

proiectelor de execuție, fără a exista pericolul fisurării acestora cu posibilitatea de poluare,

management corect al deseurilor. Analizând tabelul (Evaluarea impactului generat în urma

implementării PUZI), se poate observa că implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul plan

vor genera un impact preponderent pozitiv asupra factorului de mediu analizat.

b. Evaluarea globală a factorului de mediu aer

Pe perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor PUZI activităţile de

șantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Evoluţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte

sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii carburanţilor în motoarele



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 149 din 173


Pagina 149

utilajelor tehnologice necesare efectuării acestor lucrări şi în motoarele mijloacelor de transport

care vor fi utilizate.

Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de:

activitatea de manevrare a materialelor pulverulente;

funcţionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de construcţie;

activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi deșeurilor rezultate.

Caracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenţa organizărilor de șantier

şi a mai multor puncte de lucru temporare şi mobile în care se va lucra simultan. Aceste

activităţi constituie o sursă de poluare redusă, pe o durată scurtă de timp. Prin

implementarea planului se va sesiza un impact pozitiv redus prin îmbinărea activităţilor

umane cu cele de protecţie a mediului natural în limitele capacităţii de suport a

ecosistemelor

c. Evaluarea globală a factorului de mediu sol

Impactul direct asupra solului se va manifesta în principal, prin ocuparea acestuia cu

construcțiile necesare implementării obiectivelor ce au generat PUZI. Pe perioada efectuării

lucrărilor de investiţii ce au generat PUZI se vor produce modificări structurale ale profilului de

sol ca urmare a săpăturilor şi excavațiilor precum şi în urma schimbării tipului de folosinţă al

terenului, etc. Deșeurile care vor rezulta din activitatea de construcţii/amenajare/modernizare

pentru realizarea obiectivelor ce au generat PUZI sunt de tip:

menajer;

inerte şi nepericuloase - din construcții;

După implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul PUZI, se estimează un impact

pozitiv asupra solului datorită eliminării deversării necontrolate de ape uzate, colectării apelor

pluviale, utilizarii separatoarelor de hidrocarburi in parcari, utilizarea de constructii usoare pe

piloni de lemn.

d. Evaluarea globală a factorului de mediu biodiversitate

Ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, în vederea identificării celor ce pot avea

efecte negative asupra biodiversității existente la nivelul zonei analizate, conform matricei de

impact şi în funcție de caracteristicile biodiversității din zonele supuse dezvoltării , precum şi de

posibilitățile şi de gradul de intersectare între biodiversitatea locală şi activitățile asociate

fiecăreia dintre propuneri, se concluzionează:



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 150 din 173


Pagina 150

în ceea ce privește activitățile de realizare a rețelelor de canalizare şi alimentare cu apă,

acestea vor presupune trasee subterane de conducte, care necesită operațiuni de excavare a

solului în vederea amplasării acestora, urmate de acoperirea la loc cu materialul decopertat, fiind

executate cu precădere în imediata vecinătate sau chiar suprapunându-se cu infrastructura de

drumuri sau trasee existente. Nu se vor afecta habitatele de interes comunitar, deoarece acestea

nu sunt prezente pe zona de interventie.

Analizând tabelul de mai sus (Evaluarea impactului generat în urma implementării PUZI), se poate

observa că implementarea obiectivelor prevăzute în plan vor genera un impact preponderent

pozitiv asupra factorului de mediu analizat.

e. Confortul si sanatatea populaţiei

Efectul asupra factorului uman al obiectivelor cuprinse în PUZI va fi semnificativ pozitiv şi

pe termen lung, în principal prin îmbunătățirea calității apei potabile şi prin ridicarea calității

vieții, odată cu racordarea tuturor constructiilor la sistemul de canalizare, alimentare cu apă,

management corect al deseurilor, dezvoltarea/îmbunătățirea serviciilor locale, oportunitati

economice de dezvoltare a activitatilor traditionale, a sectorului turistic.

f. Mediu economic

Implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul PUZI va genera un impact semnificativ

pozitiv asupra factorului mediu economic prin dezvoltarea sectorului turistic, activitatii de

pescuit, facilitati de agrement si dezvoltarea sectorului serviciilor, cresterea atractivitatii zonei.

f. Peisajul natural

Toate obiectivele planului se vor realiza intr-o masura stricta a respectarii peisajului natural,

de la realizarea de constructii usoare pe piloni de lemn si pastrarea arborilor din zona, la realizarea

retelelor de alimentare cu apa si canalizare, rezolvarea colectarii deseurilor, restrictii de

construire, interdictii de modernizarea drumuri si turism ecologic.

Ponderea potenţialului impact de mediu generat de implementarea planului

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUZI permite clasificarea

obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut.

Astfel, se poate concluziona că, implementarea PUZI va contribui în principal la

îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului, îmbunătăţirea calităţii solului, îmbunătăţirea

calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, protectia populatiei impotriva riscurilor.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 151 din 173


Pagina 151

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din PUZI s-a analizat

dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu.

Tabel 27 – Verificarea atingerii obiectivelor de mediu

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă

Există premisele atingerii

obiectivului?

Protecţia calităţii aerului Obiectivele prevăzute în PUZI au influență pozitivă asupra calităţii aerului

DA

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

Obiectivele prevăzute în PUZI au influență pozitivă asupra calităţii apelor de suprafaţă si subteran

DA

Protecţia solului Obiectivele prevăzute în PUZI. Au influență pozitivă asupra solului

DA

Îmbunătăţirea calităţii vieţii

Obiectivele prevăzute în PUZI au influență pozitivă asupra calităţii vieţii

DA

Protecţia biodiversitatii Obiectivele prevăzute în PUZI au influență pozitivă asupra protecţiei populaţiei

DA

Dezvoltarea mediului economic

Obiectivele prevăzute în PUZI au influență pozitivă asupra peisajului

DA

Asigurarea protecţiei peisajului

Obiectivele prevăzute în PUZI nu au influență asupra monumentelor culturale

DA

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor planului rezultă un efect majoritar

pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigură respectarea standardelor de mediu.

Efectul obiectivelor din plan pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea ţintelor

propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori de mediu.

Impact cumulat şi interacţiuni

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUZ, s-a realizat pe baza însumării punctajului

acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Tabel 28 – impact cumulat

Factor/ aspect de

mediu

Efecte cumulate ale prevederilor planului

Factor/aspect de mediu cu care interacţionează

Interacţiuni potenţiale



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 152 din 173


Pagina 152

Apa

Principalele forme de impact sunt asociate asigurării realizării reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, epurarea apelor uzate menajere din zona de interes. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv.

- Solul; - Populaţia şi sănătatea umană; - Mediul economic şi social; - Mediul urban; - Biodiversitatea/ /patrimoniul natural; - Peisajul;

Implementarea planului va determina realizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, cu efecte benefice asupra solului,

condiţiilor de viaţă şi sănătăţii populaţiei, mediului economic şi social, şi peisajul.

Aerul

Principalele forme de impact sunt asociate dezvoltării mediului urban şi a infrastructurii tehnice şi turistice în condiţiile impuse de Planul de management al PNBMB. Ca urmare impactul calităţii aerului şi nivelului de zgomot este pozitiv asupra aspectelor de mediu.

- Populaţia şi sănătatea umană; - Mediul economic şi social; - Biodiversitatea, patrimoniul natural;

Implementarea planului va determina un impact pozitiv prin interzicerea în zonele de protecţie strictă, integrală şi de managemnt durabil a circulaţiei ambarcaţiunilor cu motor, interzicerea desfăşurării activităţilor umane cu impact negativ asupra mediului natural. Activităţile umane permise cu condiţionări se vor putea desfăşura numai în zona D.

Solul

Implementarea planului se va realiza în condiţiile protecţiei mediului şi va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv.

- Sănătatea umană; - Biodiversitate, patrimoniul natural; - Peisaj;

Impactul asupra factorilor de mediu generat de modificările privind folosinţele terenului pot determina diferite forme de impact asupra faunei şi asupra peisajului. Mentinerea arborilor in zonele de adaposturi temporare, campare, parc de aventura, pescuit vor permite o dezvoltare durabila fara afectarea cadrului natural


Principalele forme de impact sunt asociate realizării adaposturilor temporare si retelelor de alimentare cu apa si canalizare.

Apa; Aerul; Solul; Zgomotul; Populaţia şi sănătatea umană; Flora, fauna; Peisajul;

Implementarea prevederilor planului cu privire la conservarea evoluţiei biodiversităţii şi de îmbunătăţire a valorii estetice a peisajului va avea efecte benefice asupra potenţialului turistic şi, respectiv, asupra populaţiei şi sănătăţii umane.


Principalele forme de impact sunt asociate introducerii in intravilan a suprafetei de 3.9 ha si realizarii retelelor de alimentare cu apa si canalizare Implementarea planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ.

- Apa; Aerul; Solul; - Zgomotul; - Populaţia şi sănătatea umană; Mediul economic şi social; biodiversitatea, patrimoniul natural; - Peisajul

Implementarea prevederilor planului va determina dezvoltarea economică a localităţilor din zona de interes în concordanţă cu prevederile legislative, cu efecte pozitive privind conservarea evoluţiei biodiversităţii, dezvoltarea infrastructurii turistice în scopul activităţilor permise cu condiţionări: ecoturism; agroturism; turism ştinţific; turism educaţional.

Mediu economic şi social

Principalele forme de impact sunt asociate creării condiţiilor pentru dezvoltarea turismului si pescuitului Implementarea planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ.

- Solul; - Populaţia şi sănătatea umană; - Mediul urban; - Flora şi fauna; - Peisajul

- Implementarea planului va avea drept consecinţă realizarea unui mediu cu acces la activitati de turism, traditionale, de pescuit, ceea ce va genera oportunităţi pentru utilizarea forţei de muncă disponibile locale, cu efecte benefice pentru populaţie.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 153 din 173


Pagina 153

Peisajul

Principalele forme de impact sunt asociate introducerii in intravilan a suprafetei de 3.9 ha si realizarii retelelor de alimentare cu apa si canalizare Ca urmare a zonificării teritoriale, prevederilor Planului de management al PNBMB, reglementărilor de construire impactul este pozitiv semnificativ.

- Sol; - Populaţia şi sănătatea umană; - Mediul economic şi social; - Flora şi fauna; - Peisajul

- Implementarea planului va duce la creşterea atractivităţii zonei datorită investiţiilor în turism (ecoturism; agroturism; turism ştiinţific; turism educaţional). - Impiedicarea practicării unui turism necontrolat, un management corect al deşeurilor, precum şi delimitarea zonelor de protecţie vor influenţa pozitiv solul, biodiversitatea, mediul social şi economic. - Măsurile de îmbunătăţire se referă la respectarea RLU, prin respectarea elementelor de arhitectură tradiţională.

7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de

Urbanism Zonal Integrat cu alte planuri relevante

La nivel national strategiile de care trebuie sa tina seama si actualul plan sunt :

- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice (SNSC)

- Strategia Naţională privind Protecţia Atmosferei

- Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor

- Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor

La nivelul judeţului Brăila, respectiv la nivelul zonei studiate prin PUZI, sunt elaborate

strategii de dezvoltare urbană, precum şi strategii de gestionare şi management de alimentare cu

apă şi canalizare ori strategii pentru un management corespunzător al deşeurilor.

Strategiile luate în considerare/evaluate sunt:

a. Strategia de Dezvoltare a Judeţului Brăila 2014 – 2020 – această strategie urmăreşte ca

județul Brăila să devină un pilon economic important la nivel regional și național prin valorificarea

superioară a resurselor existente: poziționarea geo-strategică, terenurile agricole, patrimoniul

natural și antropic și resursa umană. Locuitorii județului Brăila vor dispune de locuri de muncă

variate și bine remunerate, acces la infrastructură și servicii publice de calitate și un cadru natural

lipsit de poluare.

b. Masterplan Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Est 2010 – 2020 – strategia

propune dezvoltarea zonei printr-o abordare integrată care va permite adoptarea de politici

sectoriale cât mai apropiate de nevoile teritoriului. Strategia este formulată prin integrarea

problemelor teritoriale cu cele sectoriale, precum şi ţinând seama de sustenabilitatea tuturor

acţiunilor propuse într-un context menit să asigure şanse egale şi incluziune socială. Într-un

context de globalizare şi trecere de la societatea agricolă şi industrială la societatea post-



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 154 din 173


Pagina 154

industrială, obiectivele de dezvoltare ale Regiunii Sud-Est urmăresc un fin echilibru între

preocupările de ehitate şi cele de competitivitate economică. Acest lucru va fi realizat printr-o

serie de activităţi care se adresează esenţialmente infrastructurilor şi serviciilor necesare pentru

dezvoltarea durabilă economică şi socială.

c. Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brăila – se asigură amenajarea unor

facilități pentru depozitarea, sortarea, compostarea, transferul deșeurilor și achiziția unor bunuri

utilizate în gestiunea deșeurilor, măsura fiind completată cu activități de informare și

conștientizare a publicului și încheiată de delegarea gestiunii investițiilor realizate. Proiectul își

propune implementarea unui sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brăila, în

conformitate cu standardele UE, în scopul eliminării impactului asupra mediului și a riscurilor

asupra sănătății umane date de modul necorespunzător de gestionare a deșeurilor din prezent.

Proiectul va fi sprijinit de un cadru instituţional îmbunătăţit, bazat pe gestionarea regională şi va

avea în vedere necesitatea unui grad ridicat de conştientizare şi participare a publicului.

d. Master Plan Actualizat - Sectorul Apă Potabilă şi Apă Uzată în Județul Brăila - Reabilitarea

şi Modernizarea Sistemelor de Apă şi Apă Uzată în Județul Brăila - scopul Master Plan-ului este de

a fi utilizat ca un instrument eficient în decizii privind strategia de dezvoltare durabilă a sectorului

apă/canal în județul Brăila. Această strategie este gândită pe termen lung (pe o perioada de 30 de

ani de la data finalizării proiectului). Master Planul va prezenta şi prioritiza măsuri de investiții

atât pentru serviciile de apă cât şi pentru cele de apă uzată, necesare în vederea conformării pe

deplin cu Directivele CE relevante, ținând cont de gradul de suportabilitate al populației din aria

proiectului.

Pe lângă strategiile de dezvoltare propuse la nivelul judeţului Brăila, pe teritoriul

administrativ al zonei analizate, au fost propuse şi următoarele planuri:


Planul Urbanistic Zonal Zona balneoclimatică Lacu Sărat 2.

Analizând impactul cumulativ generat de implementarea PUZI cu strategiile propuse la

nivelul judeţului Brăila, respectiv la nivelul zonei analizate, se preconizează un impact negativ de

scurtă durată, în special rezultat în perioadele de sistematizare a terenurilor implicate în atingerea

obiectivelor propuse precum şi în perioadele de construcţie a reţelelor de alimentare cu apă şi

canalizare fie a implementării unui management corespunzător al deşeurilor la nivelul zonei

studiate, însă după finalizarea proiectelor/strategiilor menţionate mai sus se poate afirma că

implementarea acestora asupra factorilor de mediu dar şi a factorului uman va avea un efect



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 155 din 173


Pagina 155

cumulat pozitiv semnificativ asupra dezvoltării durabile stațiunii Lacu Sărat – Brăila. Toate

strategiile menţionate mai sus îşi propun măsuri care, pe lângă funcţia de direcţionare spaţială a

programului de dezvoltare economică, socială, culturală şi instituţională a zonei, ajută şi la

îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. În cadrul strategiilor prezentate, pe lângă obiectivul specific

dedicat protecţiei mediului, sunt prezente şi măsuri care duc la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu

rezultate din alte obiective specifice.

Implementarea planurilor mai sus menţionate vor aduce o îmbunătăţire atât a factorilor de

mediu cât şi asupra populaţiei locale, prin crearea de noi locuri de muncă şi venituri suplimentare

la comunitatea locală prin taxe şi impozite.

8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Prin promovarea planului se urmăreşte dezvoltarea sectorului turistic si pescaresc in comuna

Stancuta, judetul Braila.

Promovarea obiectivelor cuprinse în PUZI nu poate genera efecte semnificative asupra

mediului în context transfrontier, datorită lipsei activităţilor care ar putea genera un impact

semnificativ asupra mediului.

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PUZI

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor PUZI rezultă că obiectivele de mediu vor fi

atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ

şi pentru întărirea efectelor pozitive. Aşa cum reiese din analiza impactului măsurilor propuse de

planul analizat o parte din acestea vor avea o influenţă negativă asupra factorilor de mediu.

Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se pot realiza numai prin evaluarea de

mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a proiectelor.

În cazul concret, al implementării prevederilor din plan se recomandă următoarele măsuri

de compensare a efectelor aplicării acestuia.

În capitolul 7 au fost identificate potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale

implementării planului.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 156 din 173


Pagina 156

Evaluarea de mediu urmăreşte identificarea efectelor pe care implementarea PUZI o are asupra

mediului, precum şi a măsurilor de prevenire, diminuare sau compensare a efectelor negative şi a

măsurilor de monitorizare a efectelor generate de proiect.

Promovarea PUZI are ca scop susținereainfrastructurii și serviciilor specific sectorului pescăresc

şi precizarea măsurilor necesare pentru protecţia şi conservarea evoluţiei biodiversităţii.

În acest context, recomandările de măsuri privind prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor

negative asupra mediului au un caracter general, urmând ca pentru fiecare proiect în parte ce

urmează a fi realizat în aceste zone să se stabilească, conform reglementărilor legale în vigoare,

măsurile concrete de prevenire, diminuare sau compensare a impactului negativ asupra mediului.

Se recomandă ca, în vederea identificării tuturor riscurilor privind poluarea mediului

înconjurător, viitoarele proiecte de investiţii ce vizează zona să fie supuse evaluării de impact

asupra mediului conform legislaţiei în vigoare.

Evaluările de impact vor permite identificarea:

-Efectelor potenţiale asupra mediului ale proiectului propus;

- Celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse (BAT);

-Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor negative asupra

mediului generate de proiectul în cauză;

-Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului a

implementării proiectului propus.

De asemenea, în cadrul procedurii de obţinerea autorizaţiei de mediu acolo unde va fi

necesar, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii

de emitere a autorizaţiei de mediu, există posibilitatea suplimentară a identificării

eventualelor aspecte de impact şi a verificării conformării cu prevederile legislaţiei de mediu, prin

solicitarea unor documentaţii specifice, conform legislaţiei.

Caracterul relativ general al măsurilor propuse în vederea atingerii obiectivelor PUZI permite

o flexibilitate în alegerea soluţiilor propriu-zise de implementare şi în consecinţă posibilitatea de

adoptare a celor mai bune soluţii din punct de vedere al protecţiei mediului.

În acest context, recomandările de măsuri privind prevenirea, reducerea şi compensarea

efectelor adverse asupra mediului au, de asemenea, un caracter relativ general, pentru fiecare

proiect în parte ce va fi realizat urmând a se stabili, conform procedurilor legislative în vigoare şi



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 157 din 173


Pagina 157

în funcţie de specificul lui, măsurile concrete de prevenire, diminuare sau compensare a

impactului asupra mediului.

9.1 Efecte adverse identificate în cadrul PUZI

Analizând potențialul cultural și natural al judeţului Brăila, Strategia de dezvoltare a

judeţului pe termen mediu identifică revigorarea turismului ca promotor al dezvoltării economice

și sociale a judeţului. În acest context, Planul Urbanistic Zonal integrat "Dezvoltarea sectorului

turistic și pescăresc în comuna Stăncuța" vizează un program de dezvoltare care sa cuprinda mai

multe activitati, intr-o buna corelare/integrare. Astfel, realizarea proiectului poate oferi

posibilități multiple de: turism, agrement, pescuit sportiv, circulatii pe apa (prin realizarea unor

lucrari specifice de acostare), circuite de biciclete.

O provocare foarte mare a planului o reprezinta faptul ca toate acestea, vor fi organizate

integrat in cadrul unui teritoriu care se suprapune peste zona protejata Natura 2000 si anume:

Parcul Natural Balta Mica a Brăilei, zona inscrisa ca parte integrata in reţeaua ecologica Natura

2000 (ROSCIOOO6, conform OM - MMDD 2387/2011, ROSPA0005 si H.G. 971/2011) si Zona

de dezvoltare durabilă a activităților umane precum si partial in zona E -Zona de cooperare, cf.

PUZ Parcul Natural Balta Mica a Brăilei.

Un element important este si apropierea de fluviul Dunarea, cu stabilirea zonei studiate

ca zona de risc la inundații.

9.2 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor

negative identificate

Titularul planului are ca responsabilitate ca prin actele emise ce sunt in competenta sa, sa impuna

obligatii investitorilor / titular de proiecte/activitati, dupa cum urmeaza:

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectul advers asupra factorului

de mediu apă

Pentru protecţia calitatii apelor subterane şi de suprafaţă se vor lua următoarele măsuri generale:

- Corelarea strictă a capacităţii sistemelor de alimentare cu apă cu capacitatea sistemului de

canalizare şi de epurare a apelor uzate pentru fiecare etapa a proiectelor;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 158 din 173


Pagina 158

- Preluarea apei potabile se va face din surse sigure, iar parametrii de calitate ai apei vor fi

controlaţi înainte de a fi trimisă, prin sistem centralizat, la consumatori – Etapa I ci statie

de clorinare, etapa II prin sistem centralizat;

- Vor fi prevăzute aparate de contorizare a debitelor de apă captate, precum şi a debitelor de

apă uzată ce ajung în staţia de epurare;

- Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele

uzate evacuate din gospodariile populaţiei în reţeaua publică de canalizare sunt cele

prevăzute de normativul NTPA-002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele

de canalizare ale localităţilor şi direct în statiile de epurare (HG nr. 352/2005 privind

modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind

conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate);

- Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele

uzate la ieşirea din staţiile de epurare (cu evacuare în emisari naturali) sunt cele prevazute

de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanţi a apelor uzate

industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali;

- Branşarea consumatorilor individuali la sistemele de alimentare cu apă se va realiza după

execuţia şi punerea în funcţiune a sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare;

- În perioada execuţiei lucrărilor de construcţii se va interzice depozitarea materialelor de

construcţie şi a deşeurilor în albiile şi pe malul cursurilor de apă, precum şi evacuarea de

ape neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă; deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de

construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare

- Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva inundaţiilor şi se vor respecta zonele cu

interdicţii de construire in zona protejata;

- În documentaţiile de urbanism se vor preciza restricţiile la regimul construcţiilor în funcţie

de limitele de zonare


de mediu aer

- Pe durata execuţiei de construcţii de noi obiective, retele, parcari, linii de electricitate se

vor lua măsuri pentru a diminua, până la eliminare, emisiile de praf, zgomot şi vibraţii

- Adaptarea unor tehnologii nepoluante (energie solara) pentru incalzirea adaposturilor.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 159 din 173


Pagina 159

- Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul atmosferic pe

durata executării lucrărilor de construcţie;

- Extinderea perdelelor de protecţie;

- Asigurarea de măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor

generatoare de zgomote şi vibraţii, astfel încât să se respecte limitele prevăzute de

legislaţia în vigoare.

- Depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise; operatorul de transport va trebui

să respecte programul de ridicare şi transport, pe timp de iarnă sau de vară, a deşeurilor

pentru a se evita descompunerea acestora şi generarea de mirosuri sau noxe;

- Utilizarea de surse de producere energie regenerabila, - panouri fotovoltaice.


de mediu sol, deşeuri

Pentru protecţia calităţii solului se recomandă următoarele măsuri generale:

- Utilizarea de către constructor a unor tehnologii moderne, cu potenţial redus de poluare a

solului;

- Nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica structura sau tipul

solului;

- În cadrul oricarei lucrări de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea pierderilor de

pierderilor de sol vegetal precum şi pentru utilizarea pământului excavat în reamenajarea

şi restaurarea terenurilor;

- Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiţiile de fundare din studiile

geotehnice;

- Minimizarea deşeurilor, colectarea selectivă, reciclarea şi compostarea;

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectul advers asupra peisajului

natural

- Respectarea zonelor de protecţie

- Încadrarea aspectului noilor construcţii în peisajul existent

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectul advers asupra

biodiversităţii



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 160 din 173


Pagina 160

- Oricare investiţie în zona se va realiza cu respectarea stictă a legislaţiei specifice şi numai

în urma unei evaluări ale efectelor de mediu asupra acestora;

- Conservarea zonelor de pădure şi zonelor umede, punerea în valoare, amenajarea de

perdele de protectie

- Orice intervenţie realizată în interiorul ariilor protejate se va realiza cu avizul

administraţiilor acestora.

- Conservarea suprafeței de pădure în vederea menținerii unui microclimat favorabil.

- Exploatarea sustenabilă a resurselor naturale regenerabile - pescuit, recoltare de salcie,

papură, stuf pentru realizarea unor produse artizanale

- Realizarea şi difuzarea de materiale informative şi educative pentru promovarea

turismului ecologic;

- Evitarea distrugerii habitatelor naturale şi a microfaunei datorată incendierii vegetaţiei

uscate şi a miriştilor;

- Crearea unor campanii de responsabilizare a populaţiei, pentru evitarea unor efecte

dăunătoare habitatelor şi ecosistemelor existente (foc necontrolat, aruncarea reziduurilor

menajere „la voia întâmplării”, ruperea unor exemplare de plante protejate, defrişarea,

etc.);

- Imbunătăţirea salubrităţii traseelor turistice şi a zonelor de agrement, prin acţiuni

educative

În urma implementării obiectivelor prevăzute în PUZI, se consideră că investiţiile ce vor urma

să se desfăşoare nu vor afecta semnificativ speciile de floră (ROSCI0307) şi faună și se vor

respecta următoarele recomandări:

- Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute în

anexele din OUG 57/2007, cu excepţia speciilor de păsări, şi care trăiesc atât în ariile naturale

protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:

a. orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate

în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

b. uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

c. perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi

de migraţie;

d. deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 161 din 173


Pagina 161

e. culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale, deteriorarea şi/sau

distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

f. deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi oferirea spre

schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

g. perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare,

dacă o astfel de deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;

h. vânzarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul vânzării şi oferirii spre vânzare a acestora

în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

Planul nu presupune modificarea/distrugerea populaţiei de plante, modificarea

compoziţiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, răspândirea speciilor invadatoare, modificări

ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică.

Implementarea planului propus nu va conduce la degradarea florei din cauza factorilor fizici

(grad scăzut de însorire, compactarea solului, modificarea condiţiilor hidrologice, etc), în zona

adiacentă. De asemenea nu va conduce la alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere,

peşti, amfibii, reptile, nevertebrate.

Implementarea planului şi operarea lui pe arealul analizat nu va influenţa dinamica

resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti; dinamica resurselor animale, nu va

modifica/distruge rutele de migrare.

Obiectivele propuse în PUZI nu vor determina modificarea/reducerea spaţiilor pentru

adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, etc.

Amplasamentul, prin natura activităţii, capacitatea proiectată şi zona de amplasare aleasă

nu prezintă risc de poluare transfrontalieră.

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectul advers asupra sănătăţii

umane şi implicit asupra calităţii vieţii

- Fiecare noua constructie va necesita un set de masuri pentru oganizarea de santier :

reducerea poluării solului, apei și a aerului cu substanțe chimice, ape uzate, praf și

emisii poluante;

folosirea de utilaje cu reviziile tehnice la zi, fără scurgeri de ulei/combustibil;

dotarea cu materiale absorbante;

amplasarea de toalete ecologice;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 162 din 173


Pagina 162

managementul riguros al deșeurilor cade în sarcina constructorului, cf. principiului

”poluatorul plătește” prin reducerea generării de deșeuri, creșterea gradului de

colectare funcție de necesități, creșterea gradului de valorificare a deșeurilor;

asigurarea unui management riguros al substanțelor și materialelor pentru evitarea

infiltrării de substanțe periculoase în sol și apa freatică;

recuperarea și reutilizarea întregii cantități de sol fertil rezultat în urma lucrărilor de

decopertare.

- Consultarea şi conştientizarea pouplaţiei asupra efectelor investiţiilor asupra riscurilor de

afectare a sănătăţii umane. Implementarea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor

în zona posibil a fi replicat de la nivelul comunei Stancuta.

- Eficientizarea sistemului de iluminat public la nivelul stațiunii Lacu Sărat.

- Extinderea și modernizarea structurilor turistice- adaposturi, camping, plaja, pontoane

pentru ambarcatiuni usoare;

- Realizarea de amenajări pentru cicloturism și trasee pietonale;

- Realizarea de parcari si alveole necesare depasirilor auto.

Realizarea obiectivelor prevăzute în PUZI vor avea un impact pozitiv asupra mediului social şi

economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se intenţionează ca forţa de muncă

disponibilă la nivel local să fie utilizată pentru realizarea lucrărilor prevăzute în planul de

urbanism. Sprijinirea iniţiativelor private la nivel local, pentru realizarea unor activităţi

economice traditionale, activitati de servicii vor contribui la crearea unor noi locuri de muncă

pentru populaţie dar şi îmbunătăţirea nivelului de trai.

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR

ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE

DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR

Planul Urbanistic Zonal integrat "Dezvoltarea sectorului turistic și pescăresc în comuna Stăncuța"

vizează un program de dezvoltare care sa cuprinda mai multe activitati, intr-o buna

corelare/integrare. Astfel, realizarea proiectului poate oferi posibilități multiple de: turism,

agrement, pescuit sportiv, circulatii pe apa (prin realizarea unor lucrari specifice de acostare),

circuite de biciclete



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 163 din 173


Pagina 163

Evaluarea de mediu s-a făcut pe un document final al Planului, document care a fost supus

discuţiilor şi dezbaterilor în cadrul grupului de lucru la APM Braila.

La elaborarea finală a PUZI au fost luate în considerare toate observaţiile făcute pe filiera de

avizare, de la instituţiile reprezentate în cadrul Grupului de lucru locală.

Propunerile de dezvoltare urbanistica se concretizeaza in cadrul proiectului in 2 variante

propuse si anume varianta 0 si varianta 1.

Varianta 0 – descrie situatia de la inceputul PUZI-ului si reprezintă situaţia în care nu se

intervine cu propuneri de dezvoltare asupra teritoriului de studiu. Cuprinde aspectele

existente, protectiile necesare prin suprapunerea tuturor conditionarilor ce rezulta din

legislatia in vigoare.

Varianta 1- cuprinde elementele din varianta 0, completate cu propuneri legate de

observatiile beneficiarului cu privire la intentiile de dezvolatre ale zonei.

Propunerile din varianta 1 tin cont de toate tipurile de zone naturale protejate, de tipurile

de risc, de restrictiile impuse prin regulamentul Parcului natural BMB, precum si prin RLU -

PUZ PNBMB.

Varianta 1 s-a realizat prin introducerea unor modificări față de cerințele Caietului de sarcini,

astfel încât propunerea PUZI să se armonizeze atât cu Caietul de sarcini, cât și cu

reglementările REGULAMENTULUI PARCULUI NATURAL BALTA MICĂ A BRĂILEI și a

REGULAMENTULUI CADRU DE URBANISM aferent Planului Urbanistic Zonal Balta Mică a

Brăilei.

In final, in functie de conditionarile /completarile impuse prin avize, s-a realizat o varianta

finala, care raspunde la toate cerintele temei, astfel incat sa se respecte si legislatia in vigoare.

10.2 DIFICULTĂŢI

Pe parcursul realizării Raportului de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului

Intercomunitar Lacu Sărat – Județul Brăila nu au fost întâmpinate dificultăţi.

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Art. 10 al Directivei Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu SEA nr. 2001/42/CE,

transpusă în legislaţia naţională de HG nr. 1076/2004 privind stabilirea



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 164 din 173


Pagina 164

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea

monitorizării, în scopul identificării a eventualelor efecte negative generate de implementarea

planului şi luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea

impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Indicatorii trebuie să fie astfel stabiliţi încât să

faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Aspectele pe care le vizează PUZ - PNBMB au condus la stabilirea unor indicatori, care să permită

pe de o parte monitorizarea măsurilor pentru protecţia factorilor de mediu, iar pe de altă parte

monitorizarea calităţii factorilor de mediu.

Indicatorii au fost stabiliţi pentru factorii / aspectele de mediu cu relevanţă pentru plan,

fiecărui factor asociindu-se un set de indicatori specifici care să permită cuantificarea şi

evaluarea modului în care vor fi atinse obiectivele de mediu şi ţintele stabilite

Tabelul de mai jos conţine monitorizarea şi autorităţile responsabile:



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 165 din 173


Pagina 165

Tabel 29 - Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PUZI

Obiectiv de mediu

relevant

Indicatori Frecvenţa

Responsabil Prevederi legislative

Protecţia calităţii aerului

Determinări de gaze şi pulberi

Anual În cazul unor reclamaţii

Investitor/beneficiar Autorităţile administraţiei publice locale

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare;

Protecţia calităţii apei de suprafaţă şi subterane

Determinarea poluanţilor emişi în efluenţii care ajung în cursurile de apă de suprafaţă

Lunar

Investitor/beneficiar Autorităţile administraţiei publice locale AN Apele Române

HG nr. 188/2002 pentru aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare ȋn reţelele de canalizare ale localităţilor, modificată şi completată prin HG nr. 325/2005 (NTPA 001/2002); Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile; Legea apelor nr. 107/1996; HG nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

Protecţia solului

Parametrii de calitate ai solului

Anual


Ordin MAPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării poluării solului;

Gestionarea deşeurilor

Cantitatea de deşeuri colectate şi predate

Lunar

Investitor/beneficiar Autorităţile administraţiei publice locale Operator salubritate

HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor

Zgomot şi vibraţii

Nivel de zgomot şi vibraţii

Anual În cazul unor reclamaţii


Ordinul MS 119/2014 pentru aprobarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei; HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental;

HG nr. 674/2007 pentru modificarea şi completarea HG nr. 321/2005; STAS 10009-88 privind protecţia împotriva zgomotului şi vibratiilor


Nivelul stării de sănătate al populaţiei exprimat prin nr bolilor respiratorii şi a celor cu transmitere prin apă

Numărul de măsuri implementate din cadrul

Anual


DSP Brăila



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 166 din 173


Pagina 166

Planurilor de acţiuni, care se vor întocmi pentru cazurile de depăsire a nivelului de zgomot faţă de prevederile hărţilor de zgomot

Biodiversitate/ patrimoniul natural

Măsuri de îmbunătăţire a amenajării zonei

Numărul de arbori ocrotiţi protejaţi Monitoring floră, faună,

avifaună;

Anual

Investitor/beneficiar

Autorităţile administraţiei publice locale

Garda de Mediu

OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ultarioare; OUG nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea OUG nr.

57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006;

Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice Legea nr. 46/2008 – Codul silvic al Romȃniei;

Riscuri naturale

Nr. de imobile consolidate şi reabilitate

Anual

Investitor/beneficiar Executant construcţii Proiectant

Conform prevederilor legislative.

Peisaj

Km de trasee igienizate Număr, tip de dotări, puncte de colectare deşeuri;

Număr de sesizări privind afectarea peisajului (depozitări necontrolate de deşeuri menajere)

Anual


Conform prevederilor legislative.



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 167 din 173


Pagina 167

12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN RAPORTUL

DE MEDIU

Raportul de mediu pentru PLANUL URBANISTIC ZONAL INTEGRAT "DEZVOLTAREA

SECTORULUI TURISTIC SI PESCĂRESC IN COMUNA STANCUTA, JUDEŢUL BRAILA", a fost realizat

conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind

procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi care impune ca în

Raportul de mediu să fie identificate, descrise şi evaluate efectele semnificative asupra mediului

ca urmare a implementării obiectivelor prevăzute în planul de urbanism, dar şi alternativele

prevăzute pentru implementarea acestora.

Atât în PATJ Brăila, cât și în Strategia de dezvoltare a județului Brăila, pentru comuna

Stăncuța sunt prevăzute masuri de dezvoltare economică in viitor, prin sprijinirea dezvoltarii

durabile în sectorul turistic.

În PUZ „Parcul natural Balta Mică a Brăilei”, zona studiată face parte din Zona D – de

dezvoltare durabilă pentru activităţi umane (zona dig-mal) în care este permisă dezvoltarea

unor asemenea investiţii. Zona are regimul cel mai puţin restrictiv de protecţie din cadrul

parcului. De asemenea, zona studiata se afla partial in zona E -Zona de cooperare, cuprinzand

digul de protectie la inundatii de la Dunare.

Este destinată îmbinării activităţilor umane cu cele de protecţie a mediului natural în limitele

capacităţii de suport a ecosistemelor.

Accesul localnicilor este neîngrădit. In aceste zone, membri comunităţilor locale au dreptul la

pescuitul pentru consumul propriu.


utilizare a unor resurse regenerabile - pescuit cu scule tradiţionale, recoltare de salcie, papură,

stuf pentru realizarea unor produse artizanale, transport naval, plimbare cu ambarcaţiuni

cu/fără motor, campare, picnic, scăldat şi plajă, în locuri amenajate; acces carosabil.

În Planul Urbanistic General Comuna Stăncuța sunt prevăzute masuri de dezvoltare

economică in viitor, prin sprijinirea dezvoltarii infrastructurii pentru turismul de tranzit,

cultural, de weekend, ecologic.

Principalele obiective ale documentației sunt:

• Stabilirea disfuncționalităților teritoriale din cadrul teritoriului intercomunitar - diagnoza stării

actuale de dezvoltare;



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 168 din 173


Pagina 168

• Elaborarea scenariului de dezvoltare, gestionare, administrare/monitorizare a activităților si

teritoriului.





- respectarea regulamentelor si sarcinilor prezentate in Grupul de Acţiune Locala (GAL),

infiintat la nivelul judeţului Braila, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala

(PNDR) 2014 - 2020;

- respectarea reglementarilor zonei protejate Parcul Natural Balta Mica a Brăilei (Pn Bm Br);

- se va tine cont de hărţile de risc la inundaţii, elaborate de Administraţia Naţionala "Apele

Romane" (ANAR);



Obiectivele generale ale PUZI sunt :










O3 - Dezvoltarea echipării edilitare - modernizarea si dezvoltarea echipării edilitare;



Zona studiată prin PUZI, în suprafață de 62 ha, va cuprinde terenuri situate atât în

intravilan, cât și în extravilan.

Față de situația existentă, în care întreaga zonă studiată e constituită din terenuri aflate

în extravilan, prin prezentul PUZI se propune includerea parțială în intravilan a unor

suprafețe de 3,90 ha, constând în:



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 169 din 173


Pagina 169

-canton (existent) propus pentru activități de cazare turistică în subzona IS1; suprafață:

0,09 ha (reprezentând 0,15% din suprafața totală studiată prin PUZI) ;

-adăposturi temporare propuse a fi realizate în cadrul subzonei IS3; suprafață: 2,66 ha

(reprezentând 4,29% din suprafața totală studiată prin PUZI) ;

-zonă destinată campării în cadrul subzonei IS3; suprafață: 0,06 ha (reprezentând 4,35%


-căi de comunicație rutieră în cadrul subzonei Cr; suprafață: 0,73 ha (reprezentând

0,73% din suprafața totală studiată prin PUZI) ;

-echipare rutieră în cadrul subzonei TE (gospodărie de apă, stație de epurare);

suprafață: 0,36 ha (reprezentând 0,58% din suprafața totală studiată prin PUZI).

Terenurile ce se propun a rămâne în extravilan sunt ocupate de păduri (total suprafata

48,4 ha), sonda existentă pentru exploatarea resurselor de petrol (0,13 ha), digul de protectie

(5,13 ha).

Împărțirea teritoriului studiat în subzone funcţionale s-a realizat conform planșei 3

”Reglementări urbanistice – zonificare funcțională”, astfel:

ZONE CUPRINSE IN INTRAVILAN

IS – Institutii si servicii

IS1 – activitati cazare turistica (canton existent)

IS2 – adaposturi temporare pentru activitati de pescuit sportiv si vanatoare/ activitati de

informare turistica/ activitati stiintifice educative/ activitati de utilizare a unor resurse

regenerabile/activitati traditionale;

IS3 – zona pentru campare




TE - Echipare edilitară și spații verzi de protecție față de infrastructura tehnică

ZONE CUPRINSE IN EXTRAVILAN

DS – Constructii si instalatii hidrotehnice (dig pentru apărare inundații)



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 170 din 173


Pagina 170

ID – Exploatarea resurselor de petrol (sonda petrol existenta, ce se mentine)

Ape-fluviul Dunărea

P1- pădure existenta, în care sunt permise activități de aventură

P2- pădure existenta, în care sunt permise activități de pescuit sportiv, scaldat si plaja

P – Pădure P – padure existenta (fara interventii functionale)


Cr - căi de comunicație rutieră (spații carosabile, parcari, traseu cicloturism, alei pietonale – ocazional carosabile)

Cn - căi de comunicație navală -pontoane pentru acostare ambarcatiuni ușoare

Prin intermediul PUZI şi Regulamentul aferent planului au fost stabilite şi prevăzute

reglementările din piesele desenate la nivelul teritoriului.

Planul Urbanistic Zonal integrat "Dezvoltarea sectorului turistic și pescăresc în comuna

Stăncuța" vizează un program de dezvoltare care sa cuprinda mai multe activitati, intr-o buna

corelare/integrare. Astfel, realizarea proiectului poate oferi posibilități multiple de: turism,

agrement, pescuit sportiv, circulatii pe apa (prin realizarea unor lucrari specifice de acostare),

circuite de biciclete.

O provocare foarte mare a planului o reprezinta faptul ca toate interventiile, vor fi

organizate integrat in cadrul unui teritoriu care se suprapune peste zona protejata Natura 2000 si

anume: Parcul Natural Balta Mica a Brăilei, zona inscrisa ca parte integrata in reţeaua ecologica

Natura 2000 (ROSCIOOO6, conform OM - MMDD 2387/2011, ROSPA0005 si H.G. 971/2011)

si Zona de dezvoltare durabilă a activităților umane precum si partial in zona E -Zona de

cooperare, cf. PUZ Parcul Natural Balta Mica a Brăilei.

Un element important este si apropierea de fluviul Dunarea, cu stabilirea zonei studiate

ca zona de risc la inundații.

Documentatia a fost initiata urmare creșterii interesului autorităților de a valorifica prin

turism și activitatile traditionale, într-o manieră integrată, potențialul zonei, cu condiția, însă,

să nu fie afectată aria PNBMB şi a teritoriiilor cu care acesta este relaţionat și în conformitate

cu legislaţia în vigoare şi a exigenţelor vieţii contemporane.

Astfel au fost propuse o serie de interventii cu impact redus asupra zonei, in perioada de

constructie si cu impact pozitiv in perioada de operare. Din aceste considerente, pentru

valorificarea economică a resurselor naturale oferite de peisajul natural cu deosebire în scop



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 171 din 173


Pagina 171

turistic, sunt necesare o serie de măsuri care să mentină acest peisaj într-o stare bună de

conservare.

Tinand seama de specificul zonei a fost realizat un Studiu de Evaluare Adecvata, a fost

sesizat posibilul impact asupra factorilor de mediu, au fost propuse o serie de masuri de reducere

/ diminuarea a impactului.

În perioada ulterioară etapei de realizare a obiectivelor din PUZI., în special dupa

finalizarea utilităţilor, este de aşteptat o îmbunătăţire a factorilor de mediu apă, aer, sol.

Considerăm că implementarea planului, respectându-se legislaţia în vigoare privind

protecţia mediului, nu va avea efecte negative asupra mediului.

Dimpotrivă, obiectivele acestuia au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi

starea de sănătate a populaţiei. Măsurile propuse în prezentul raport de mediu au drept scop

reducerea la minim a efectelor realizării/implementării PUZI asupra factorilor de mediu.

13 BIBLIOGRAFIE

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional ( P.A.T.N. ) (Sectiunea I – Reţele de

transport; Sectiunea a II-a - Apa; Sectiunea a III-a - Zone protejate naturale şi construite; Sectiunea

a IV-a Reţeaua de localităţi, Sectiunea a VI-a Zone turistice);

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean ( P.A.T.J. ) Brăila;

Planul de Amenajarea a Teritoriului Zonal ”Zona Periurbană Brăila”;


Planul Urbanistic Zonal Zona balneoclimatică Lacu Sărat 2;

Planul Urbanistic General Comuna Chiscani – documentație de urbanism aflată în

avizare;

Plan Urbanistic General Municipiul Brăila – documentație de urbansim aflată în avizare;

Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila;

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) Interjudețean Brăila – Galați – Tucea;

Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020 pentru Regiunea Sud-Est

Strategia de dezvoltare a judeţului Brăila, 2014 – 2020;

Master Planul General de Transport al României, Strategia de Dezvoltare Durabilă a

Municippiului Brăila 2014 – 2020;

Strategie Urbană de Dezvoltare Durabilă a municipiului Brăila 2014 – 2020;

Plan Urbanistic General (PUG) al Municipiului Brăila - Studiu de Valorificare a



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 172 din 173


Pagina 172

Potențialului Balneo-Turistic în Municipiul Brăila;

Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița (ABA Buzău-Ialomița), 2016, Planul de

Management actualizat al spațiului hidrografic Buzău – Ialomița;

Agenția pentru Protecția Mediului Brăila (APM Brăila), Raport anual privind starea

mediului pentru județul Brăila, anul 2018;

Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, Județul Brăila;

Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brăila

2014-2020, S.C. Greenviro S.R.L., 2018;

Legea 104/2011 – privind calitatea aerului înconjurător;

Legea 211/2011 – privind regimul deşeurilor;

Ordin 119/2014 – pentru aprobarea normelor de igienă şi sănătate publică privind

mediul de viață a populaţiei;

H.G. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate modificat prin H.G. nr. 352/2005;

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Strategia protecţiei mediului în

România pe perioada 2000-2020, Bucureşti, 1999;

Institutul Naţional de Statistica Anuarul statistic al României;

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Strategia Naţionala de Gestionare a

Deşeurilor;

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Plan Naţional de Gestionare a

Deşeurilor;

O.U.G. nr. 195/2005, privind protecţia mediului aprobata prin Legea 265/2006;

H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe;

Ordinul nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, modificata prin O.U.G.

69/2004, aprobata prin Legea nr. 263/200 şi modificata prin Legea 289/2006, completată de OUG

27/2008;

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, modificată de



SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005

Pagina 173 din 173


Pagina 173

Legea 101/2008;

H.G. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate modificat prin H.G. nr. 352/2005;

STAS 12574/1987 –Privind aerul din zonele protejate.


cjbraila.ro...Galați, Str. Nufărului nr. 3, Bl S13 sc.4. ap 66 Tel/Fax 0336 412068;...

Documents

Transcript of cjbraila.ro...Galați, Str. Nufărului nr. 3, Bl S13 sc.4. ap 66 Tel/Fax 0336 412068;...