Transcript of Proza fantastică a lui Vasile Voiculescu
Lonar, Gloria
2020
Degree Grantor / Ustanova koja je dodijelila akademski / struni
stupanj: University of Zagreb, University of Zagreb, Faculty of
Humanities and Social Sciences / Sveuilište u Zagrebu, Filozofski
fakultet
Permanent link / Trajna poveznica:
https://urn.nsk.hr/urn:nbn:hr:131:188352
Rights / Prava: In copyright
Repository / Repozitorij:
ODRAZ - open repository of the University of Zagreb Faculty of
Humanities and Social Sciences
FANTASTINA PROZA VASILEA VOICULESCUA
Zagreb, 2020.
Departamentul de Romanistic – Catedra de Limba i Literatura
Român
PROZA FANTASTIC A LUI VASILE VOICULESCU
Lucrare de diplom
Zagreb, 2020.
4. Povestirea
.....................................................................................................................................
11
6.1. În mijlocul lupilor
..................................................................................................................
16
6.2.Lostria....................................................................................................................................
21
1. Prefa
Cu aceast tez, a vrea s fac o analiz de elemente fantastice a trei
povestiri lui
Vasile Voiculescu, care dup prerea mea, sunt cele mai
reprezentative pentru proza
fantastic româneasc. În timpul studiului, am citit proza din mai
multe perioade literare i de
diferite feluri, am lucrat mult la proza lui Mircea Eliade, dar
Voiculescu, ca scriitor, m-a
întrigat nu numai cu proza, ci i cu viaa lui. Întotdeauna am fost
interesat de misticism,
mitologie, simboluri în literatur i o proz care încurajeaz
gândirea, deci am decis s aleg
aceast tem.
Atunci trecem pentru analiz de volumul Povestiri al lui Vasile
Voiculescu, care
conine urmtoarele poveti: Revolta dobitoacelor, Amintiri despre
pescuit, Pescarul Amin,
Lostrit, Sezon mort, Misiune de încredere, În mijlocul lupilor,
Chef la mnstire,
Schimnicul, Behaviorism, Moarte amînat, Ciorba de bolovan, Ispitele
parintelui Evtichie,
Capul de zimbru. Trei povestiri sunt analizate în aceast lucrare:
Pescarul Amin, Lostrit i În
mijlocul lupilor, care au fost cele mai interesante pentru mine i
care au multe elemente
fantastice.
5
Începuturile literaturii fantastice sunt legate chiar de
începuturile literaturii în sine,
„Trim într-o societate profanat, dar nu dezminit, aa cum spunea
Mircea Eliade în cartea
sa „Mituri, vise i mistere. 1
Proza fantastic a fcut parte din literatura român înc din secolul
al XIX-lea i este
un gen popular pân în zilele noastre. Povestirea ca structur epic a
fost cultivat în literatura
român de Ion Creang (Mo Nechifor Cocariul), Mihai Eminescu (Umbra
mea, Srmanul
Dionis), I. L. Caragiale (La hanul lui Mânjoal, Kir Ianulea),
Alexandru Macedonski
(Masca), Mateiu I. Caragiale (Remember), Ion Minulescu (Omul cu
inima de aur, Cetii-le
noaptea), Gala Galaction (Moara lui Clifar), Mihail Sadoveanu (Hanu
Ancuei, Noapile de
Sânziene), Mircea Eliade (Domni oara Christina), Vasile Voiculescu
(Pescarul Amin) etc.
Proza fantastic este un gen popular chiar i dup cel de-al Doilea
Rzboi Mondial -
tefan Bnulescu (Dropia) i chiar azi. Astzi, Mircea Crtrescu este
unul dintre cei mai
importani postmoderniti români i unul dintre cei mai tradui autori
româneti. Unele dintre
lucrrile sale sunt: Visul, Nostalgia, trilogia Orbitor. Conform
aceste fapturi, literatura
român se încadreaz în tendinele europene.
Vasile Voiculescu este unul dintre cei mai importani autori de proz
fantastic. Unele
dintre lucrrile sale sunt: Pescarul Amin, Capul de zimbru, arpele
Aliodor, În mijlocul
lupilor, Lostria. În opera epic a lui Vasile Voiculescu, putem
identifica fantasticul ca pe un
revers al vulnerabilitii naturii umane, ca pe o ieire din om din
situaia sa tragic, din
determinrile nedefinite, ale aspiraiei la libertate. Opera sa
implic o lectur individual, ca o
necesitate a spiritului, dotat cu o substan de primire special a
gândirii fantastic-magice. 2 În
aceast lucrare vom prezenta viaa lui i vom analiza trei povestiri
fantastice.
1 Blaa Ariana, The Religious Dimension of the Romanian Fantastic in
the Works of Vasile Voiculescu and Victor Papilian, pg.318.
(30.8.2020.) 2 Blaa Ariana, The Religious Dimension of the Romanian
Fantastic in the Works of Vasile Voiculescu and Victor
Papilian, pg.319. (30.8.2020.)
3.Vasile Voiculescu, viaa i opera
Vasile Voiculescu se nate la 27 noiembrie 1884 în comuna Parscov
Judeul Buzu. El
a fost medic, poet, prozator i dramaturg român, i un membru titular
al Academiei de tiine
din România. Prinii lui au fost Costache Noicu i Sultana Ion,
csatorit Voicu. În
momentul nasterii fiului Vasile, Costache era de 51 de ani, i
Sultana era de 34 de ani.
Costache a avut înc un fiu, Voicu Bcanu. 3
Începe coala în satul Plecoi în anul 1890., i încheie cursul primar
la Buzu. La
Liceul Alexandru Hâjdeu urmeaza studii liceale i apoi la Liceul
Gheorghe Lazr din
Bucureti. 4 Facultatea de Medicin el a terminat-o în 1909,
susinându-i teza de licen, în
chirurgie. A continuat specializarea în medicin intern i
epidemiologie. Înc din gimnaziu
se intereseaz de literatura român, crile în limba francez i arta
poetic a lui Eminescu.
Din 1922. a început cu munca medical cu activitile din domeniul
culturii, este
numit director la Fundaia cultural. În colaborare a scris despre
popularizare pe teme
medicale pentru steni. Îi susine teza de doctorat în medicin:
Rezecia intestinului cu
sutur termino-terminal în herniile trangulate. S-a cstorit cu Maria
Mitescu, student la
medicin, careia a dedicat poezii i scrisori de dragoste.
A început carier de medic în Circumscripia Ocolul la 15 iunie 1910,
unde cunoate
îndeaproape patologie, dar i problemele sanitare i sociale ale
satului românesc. Pe 20
octombrie 1910, Voiculescu a trimis o petiie în versuri
directorului general al Serviciului
sanitar solicitându-i transferul la o circumscripie mai aproape de
Bucureti.
"(...) Vai, crei soarte înverunate, crui blestem i crei uri / Am
meritat exilul,
Doamne, tocma-n Petretii-Vrsturi!… / (…) … blestem destinul surd i
crud /
i m revolt pe lumea-ntreag, m jur s demisionez… / M-nbu, mor
de
3 Agonia - Ateliere artistice, Biografie Vasile Voiculescu, 2003.
http://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/#bio (22.8.2018.) 4
Agonia - Ateliere artistice, Biografie Vasile Voiculescu,
2003.
http://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/#bio
(22.8.2018.)
nostalgie, m ofilesc i vegetez! … / Vreau via, muzic, lumin,
vitrinele de
librrii / Cu cri ce râd, ca flori la geamuri, albastre, roii,
aurii…" 5
A citit pe Littré Claude Bernard, Auguste Comte, Darwin i Spencer,
pentru c a fost
interesat de materialism, pozitivism i evoluionism. Studiaz i opera
lui Wundt, Höfding,
Pierre Janet i W. James, pentru c a fost atras de psihopatologie i
psihofizic.
Debutul literar a avut în anul 1912, în Convorbiri literare cu
poezia Dorul, apoi
publica cu regularitate volume de poezii, teatru i nuvelistic. În
1913. a participat la
Campania militar din Bulgaria, i a fost decorat cu medalia Avântul
rii. Când a lucrat ca
medic la Buftea, a cunoscut-o pe prinesa Nadejda tirbei, i a
devenit medicul familiei
tirbei care l-a recomandat i reginei, care a cerut sfaturi pentru
prinul Mircea, suferind de
febra tifoid, dar Voiculescu nu l-a putut salva.
Editorial, a debutat cu volumul Poezii în 1916. În acelai an a
colaborat la Flacra lui
C. Banu, la recomandarea lui Macedonski. Începuturile poetice ale
lui Vasile Voiculescu au
stat sub influenele benefice ale scriitorilor Vasile Alecsandri,
Alexandru Vlahu i George
Cobuc.
„Lirica sa din perioada interbelic se distinge prin puternice
accente religioase,
generate de convingerea c exist Dumnezeu. Ea se înscrie-n
curentul
tradiionalismului interbelic, care se va transforma în poezia
gândirist. Înclinaia
spre teluric i elementar, sentimentul religios, sunt semnificate
prin simboluri i
alegorii. Apar treptat semnele expresionismului: tumultul vieii
pulsând în
vegetaia din jur, sufletul devine spaiul unor frmântri ca în
pragul
apocalipsului. Temele religioase preferate sunt Naterea, venirea
Magilor,
moartea Mântuitorului. În volumul Poeme cu îngeri sunt foarte multe
prezene
angelice, întreg universul poetic e cuprins de aceast hierofanie.
6
În 1917 devine medic-ef al Spitalului Militar nr. 472, i apoi a
fost mobilizat, cu
gradul de cpitan, la Atelierele Centrale ale Confeciei Armatei. Pe
acel timp, Voiculescu s-a
confruntat cu tifos exantematic în timpul epidemiei. Ministerul de
Rzboi îi va acorda un
5 Gregora, Alex. (ÎN)SEMN AL TRECERII SCRIITORULUI VASILE
VOICULESCU PE LA TÂRGU-JIU, Gazeta de Maine, 2013.
https://www.gazetademaine.ro/eveniment/insemn-al-trecerii-scriitorului-vasile-voiculescu-pe-la-targu-
jiu.html (20.9.2018.) 6 Razes, Alexsandru. Biografii: Vasile
Voiculescu. Foaie Nationala, 2009.
https://foaienationala.ro/biografii-
vasile-voiculescu.html (30.9.2018.)
spade în gradul de Ofier medicului Voiculescu Vasile pentru rolul i
devotamentul
excepional cu care a dat îngrijiri medicale bolnavilor din spitalul
su, în anul 1917. 7 În 1936
semneaz rubrici de educaie sanitar i asisten medical în revista
România administrativ.
În 1918 a devenit medicul-ef al oraului Bârlad i a primit Premiul
Academiei pentru
volumul Din ara zimbrului i alte poezii. În 1941 primete Premiul
Naional de Poezie. Dup
1947 nu mai public, dar scrie foarte mult, iar dupa 1958 poetul nu
mai poate scrie nimic. A
publicat articole de educaie sanitar i asisten medical în Lamura i
alte reviste medicale.
În 1920, Voiculescu a fost numit medic al Administraiei Domeniilor
Coroanei de Majestatea
Sa Regele. 8
De la înfiinarea Cugetului românesc, al lui T. Arghezi i I. Pillat,
Vasile Voiculescu
public aici poeziile ulterior publicate în volumul Poeme cu
îngeri.
În 1927 cu T. Punescu-Ulmu i N. I. Herescu a colaborat în revista
Pleiada. A
publicat i în Cuget românesc, Viaa literar, Insemnri literare,
Dacia, Kalende, Gândirea,
Luceafrul, Revista Fundaiilor Regale, Viaa Româneasc. etc.
Cu publicistul Gh. D. Mugur, inaugureaz o colecie de popularizare
Cartea vieii, cu
mai multe subiecte: economie, istorie, art etnografie, medicin
social, etc. Lucrrile
publicate sub forma unor brouri, i unele dintre ele sunt: Boala cea
nou - Poliomielita acut
sau paralizia copiilor (Bucureti, 1927), Sifilisul (Bucureti,
1930), Tuberculoza (Bucureti,
1930), Cluza farmaciei cminului (Editura Fundaiilor Regale), Toate
leacurile la
îndemân (Editura Fundaiilor Regale, 1935) etc.
A redactat emisiunea sptmânal la radio Ora satului i a iniiat
emisiunea Sfatul
medicului. În 1933 a debutat în dramaturgie, pe scena Teatrului
Naional, cu drama Fata
Ursului. 1933-1938 în Farul cminului a publicat articole de interes
public de strict
specialitate i asisten medical. A publicat o piesa într-un act La
pragul minunii în revista
Azi. În 1933 a primit Premiul pentru literatura al Editurii
Fundaiilor Regale, i în 1941 a
primit Premiul naional de poezie.
7 Vasile Voiculescu, biografie, 2014.
http://rdg78t5.blogspot.com/2014/02/www-biografie.html (30.9.2018.)
8 Portal de poezie româneasc, Cronologia vietii si a operei lui
Vasile Voiculescu, 2013.
http://www.poeziile.com/autori/Vasile-Voiculescu/cronologia-vietii-si-a-operei-lui-vasile-voiculescu.php
(16.9.2019.)
„o organizaie subversiv unde s-au inut mai multe edine cu caracter
conspirativ, [care] a
atras o serie de elemente reacionare din rândul studenilor i i-au
instigat la aciuni
contrarevoluionare împotriva orânduirii de stat democratice din
RPR. 9 Mai târziu gruparea a
fost interzis, clugrii au fost mutai la alte mânstiri, i ceilali au
fost judecai la ani grei de
închisoare.
În 1958 Vasile Voiculescu a fost arestat preventiv pentru uneltire
contra ordinei
sociale i crim de activitate intens contra clasei muncitoare i
micrii revoluionare. 10
Voiculescu a recunoscut vina de a fi scris i dat spre lectur un
caiet cu poezii duhovniceti, i
a fost condamnat 5 ani la munc silnic pentru crim de uneltire. În
închisoare el s-a
îmbolnavit de cancer. În 1962 Voiculescu a fost graiat.
A murit în noaptea de 26 spre 27 aprilie 1963 în Bucuresti i a fost
înmormântat la
cimitirul Bellu. A spus: "Cine-ar putea, cu atâta mai mult un biet
nebun/ i în ce chip pe
lume, s pângreasc marea?/ Te-am îngânat ca pruncul ce-nva s
vorbeasc. 11
În proz îi apar postum Capul de zimbru, Ultimul Berevoi, romanul
Zahei orbul piesele de
teatru: Duhul pmântului, Demiurgul, Gimnastic sentimental,
Pribeaga.
Volumul Sonete a fost publicat dup moartea lui Voiculescu i are
tematic de
dragoste. Aa cum a spus Ov. S. Crohmalniceanu, aceste sonete sunt
„o adevarat monografie
consacrat paradisului i infernului iubirii, prin care idealul
perfectiunii formale îi croiete în
marmora sonetului statuia nemuritoare. 12
Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere
imaginar de Vasile
Voiculescu, este una dintre cele mai faimoase opere ale lui
Voiculescu, iar sonetele vorbesc
despre laturile bune i rele ale iubirii. O alt poezie lui
Voiculescu este: Poezii, Din ara
zimbrului, Pârga, Poeme cu îngeri, Destin, Urcu , Fundaia pentru
literatur i art,
Întrezriri etc.
https://archive.org/stream/VVoiculescu/v%20voiculescu_djvu.txt
(16.9.2019.) 12
Societatea Medicilor Scriitori i Publiciti din România a lansat o
medalie
comemorativ i a dezvelit câteva plci memoriale de Voiculescu: în
holul central al U.M.F.
Carol Davila, la dispensarul V. Voiculescu, la Casa Memorial din
Pârscov.
11
4. Povestirea
Dup Marica Brbieru, povestirea se confund cu naratiunea ca
modalitate de
existen a genului epic ca semn distinctiv al acestuia. Clasificarea
povestirii, ca semn al
epicului, ar putea avea în vedere forma (în versuri i în proza);
coninutul i destinaia (satira
licenioas, pentru copii, filozofic, fantastic); originea (cult,
folcloric). Ca specie literar a
genului epic, povestirea se definete ca o naraiune subiectiv care
se limiteaza la nararea unui
caracterul etic, exemplar al povestirii. 13
Trsturi caracteristice ale povestirii sunt (ca specie a genului
epic):
A. Relaia narator-receptor este cea care determin organizarea
discursului narativ.
Acesta implic oralitatea în prelungirea originii sale i a legturii
cu folclorul.
B. Ceremonialul - povestirea se deosebete de anecdot, snoav, legend
prin atenia
acordat ceremonialului, ca element specific esenial.
C. Atmosfera rezult din caracterul mai mult sau mai puin
spectaculos al întâmplrii:
naratorul regizeaz tensiunea, suspansul „prin ce va urma o tactic
ce poate asigura interesul
receptorului pe tot parcursul povestirii.
D. Coninutul substanei narative – povestirea presupune pe lâng
caracterul inedit, pe
lâng apelul la fantastic i miraculos o selecie pentru a obine
semnificaii etice i estetice.
E. Personajul – obligat s fac fa unor împrejurri neobinuite sau de
excepie pentru
condiia sa, devine eroul lor.
F. Timpul – a) povestirea se situeaz într-un plan al trecutului,
modalitatea se preferat
fiind evocarea; b) refer se la trecut i creeaz posibilitatea unei
relativizri a timpului prin
deschidarea spre o durat pe vertical în care imprecizia,
atemporalitatea ofer un caracter de
generalitate întâmplrii, fcând dintr-o situaie individual, o
experiena a cunoaterii în sine.
De aici caracterul iniiatic al povestirii (creeaz fascinaia altei
experiene, altei lumi, devenite
captivant, interesant, prin chiar necunoaterea sa). 14
13
Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 1.
Aramis. 2003, pg. 201 14 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid
de abordar, volumul 1. Aramis. 2003, pg. 201
12
În literatura universal, scriitorii care au abordat specia
povestirii sunt: E.A. Poe
(Povestiri ale grotescului i arabescului), Nikolai Gogol (Serile în
ctunul de lâng Dikanka),
Ivan Turgheniev (Povestirile unui vântor), Gustave Flaubert (Trei
povestiri), Emile Zola
(Povestiri pentru Ninon), Alphonse Daudet (Povestiri din moara mea)
i alii, iar în literatura
român, povestirea a fost inaugurat de ctre crturarii medievali i
diversificat în epoca
modern de prozatori, precum: Ion Creang (Mo Nechifor Cocariul), I.
L. Caragiale (La
hanul lui Mânjoal, Kir Ianulea), Gala Galaction (Moara lui Clifar),
Mihail Sadoveanu
(Hanu Ancuei), Vasile Voiculescu (Pescarul Amin) etc. 15
15 http://crispedia.ro/povestire/ (6.9.2018.)
4.1.Povestirea în ram
„Povestirea în ram reprezint o form de încadrare a uneia sau a mai
multor naraiuni
de sine stttoare într-o alt naraiune. Prin procedeul inseriei, se
include o povestire în
interiorul alteia; se utilizeaz formule specifice. 16
Povetile dintr-o povestire pot dezvlui fondul personajelor sau
evenimentelor,
povestesc despre mituri i legende care influeneaz aciunea, sau
chiar par a fi devieri strine
de aciune. Deseori exist o paralel între poveti i ficiunea povetii
interioare este folosit
pentru a dezvlui adevrul în povestea exterioar. În unele cazuri,
povestea dintr-o poveste
este implicat în aciunea complotului povetii exterioare. În altele,
povestea interioar este
independent, astfel încât poate fi omis sau citit separat, dei se
pot pierde multe conexiuni
subtile. 17
Un exemplu de oper literar ce utilizeaz aceast tehnic îl constituie
Hanu-Ancuei
de Mihail Sadoveanu, care const într-o serie de naraiuni
interdependente. În aceast oper
literar timpul narativ se situeaz într-un plan al trecutului i
naratorul enuntand evenimentele
intamplate prin evocar i rolul naratorului este acela de a intra în
pielea fiecrui povestitor,
evideniind particularitatea stilului specific i talentul de a
stârni interesul auditoriului. 18
Un
alt exemplu de povestirea în ram este În mijlocul lupilor,
povestirea în care se actiunea
desfasoar pe doua planuri, unul real, altul fantastic.
16Limba romana.net, Povestirea: Specia literara povestirea, 2015.
http://www.limba-
romana.net/lectie/Povestirea--Specia-literara-povestirea/19/
(10.9.2018.) 17 Porumbei, Simona, Stncioi-Scarlat, Mdlina.
Literatura român. Modele de analize i eseuri pentru
bacalaureat, 2015., pg. 143 18 Porumbei, Simona, Stncioi-Scarlat,
Mdlina. Literatura român. Modele de analize i eseuri pentru
bacalaureat, 2015., pg. 145
Fantasticul se difereniaz prin atmosfer i tonalitate, reprezentât
principala opoziie
între fantastic i feericul din povestiri sau drame. Ion Biberi
spune c prin categoria mental a
fantasticului, ,,omul triete o întoarcere în timpurile preistorice
amintite, magice, ilogice. 19
Mirabela Curelar în Fantasticul românesc – „atitudine mental“ sau
„expresie a
personalitaii creatoare” a spus:
,,Vedem în fantastic o atitudine mental particular, expresie a unei
personaliti
creatoare, care convertete situaiile obiective, banale sau
insolite, într-o realitate
transcotidian. Viziunea include o presimire a unei realiti totale a
lumii i a
propriei personaliti, prin mijlocirea unei transgresri sau chiar
negri a
categoriilor mentale de spaiu, timp i cauzalitate, dând acestei
lumi de al doilea
grad o coloratur afectiv, situat, în general, pe registrul depresiv
de anxietate i
teroare, îmbinat cu un sentiment de relevare al unui plan de
realitate. 20
Roger Caillois a dat, de asemenea, definiia fantasticului:
„Feericul e un univers
miraculos care i se suprapune lumii reale fr s-i pricinuiasc veo
pagub sau s-i distrug
coerena. Fantasticul, dimpotriv, vdete o ameninare, o ruptur, o
rupereinsolit, aproape
insuportabil în lumea real. 21
Fantasticul este fundamental pentru manifestaii artistice, inclusiv
cele folclorice. Pe
de o parte, este produsul imaginaiei umane i arat ceea ce nu exist
în realitate, de pe alt
apropie omul de fore pe care nu le poate controla sau explica în
natur i diminueaz frica de
ele. De asemenea, explic lumea într-un mod diferit, care poate fi
distractiv sau înfricotor. 22
Marica Brbieru accentuaz legtura între literatura fantastic i cea
popular: „În
literatur, fantasticul d o nou dimensiune duratei, un alt ritm în
succesiunea momentelor,
plsmuirea personajelor. În literatur popular prin fantastic se
exprim idealuri i aspiraii
sau reprezentri mitologice ale existenei dar i tentaia omului de a
surprinde misterele,
19 Biberi, Ion. Fantasticul, atitudine mental, în Eseuri literare,
filosofice i artistice, Cartea Româneasc,
Bucureti, 1982., pg. 14. 20 Curelar, Mirabela. Fantasticul românesc
– „atitudine mental“ sau „expresie a personalitaii
creatoare”,
2012., pg. 1 21 Caillois, Roger. De la Basm la Povestirea
tiinifico-fantastic, studiu introductiv la Antologia Nuvelei
Fantastice, Editura Univers, Bucureti, 1970., pg.14 22 Eremencu,
Lavinia. Evoluia prozei fantastice române ti, Bacu, 2013., pg.
26
15
forele ascunse i uneori miraculoase ale lumii. Fantasticul
literaturii culte moderne îi trage
originile din literatura popular din cea antic i medieval i a
evoluat prin dezvoltarea
interesului pentru lumea exotic, pentru vechile legende, pentru
întâmplrile miraculoase i în
general pentru mister. 23
Este un tip modern de literatur narativ caracterizat prin suspans,
mister i
incertitudine. Fantasticul se situeaz la grani dintre straniul i
miraculosul.
În literatura fantastic, faptele supranaturale sunt acceptate ca
ceva complet normal.
Personajul principal, precum i cititorul, resping faptul c se
întâmpl ceva fantastic, în ciuda
teritoriului neobinuit, a faptelor fantastice i a situaiilor
inexplicabile.
Potrivit unor teoreticieni literari (Roger Caillois i Tzvetan
Todorov), fantasticul nu ar
constitui decât o ezitare în acceptarea supranaturalului i în
tentaia gsirii unei explicri
raionale a acestuia.
În critic literar romaneasc exist mai multe tentative reuite de a
circumscrie
frontierele literaturii fantastice. Acestea sunt de referina a lui
Sergiu Pavel Dan, Proza
fantastic româneasc, studiul despre fantastic al lui Adrian Marino
din cunoscutul su
Dictionar de idei literare i eseurile lui Ion Biberi.
Conceptul de literatur fantastic a constituit de-a lungul anilor
subiectul unor
neintrerupte controverse. În literatura român exist o accentuat vog
a fantasticului,
întreinut de apariia unor scriitori i a unor opere de excepie, ce
se întorc periodic la
fabulosului folcloric cu Naratiune i imaginar de Ioan Vultur ,
Pagini de critica de Olimpia
Radu, i Intre imaginar i fantastic in proz romaneasc de Nicolae
Ciobanu.
Cel mai cunoscut scriitor de proza fantastic în Romania este Mircea
Eliade, un autor
care devine creatorul unei teorii originale despre fantastic, bazat
pe camuflarea sacrului în
profan.
Proza fantastic a lui Vasile Voiculescu are câteva particulariti
care o definesc ca
motivul femeii, motivul apei, motivul petelui, practicilor magice,
motive i teme mitice,
mitul totemic al dublului, motivul metamorfozei, inspirarea din
credine populare etc.
23 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 1.
Aramis. 2003., pg 200
6.1. În mijlocul lupilor
În mijlocul lupilor este o povestire în ram, sau povestire în
povestire, pentru c
aciunea se desfaoar pe dou planuri. Primul plan este reprezentat în
interiorul unei camere
unde un grup de prieteni discut despre vânatoarea din paleolitic în
comparaie cu vântoarea
din epoc modern.
printre care msurarea cu fora iraionala, savârirea sacrificiului de
sânge, lupta
pentru supravieuire. Are i o funcie ritualic, derivat din
caracterul ei de taina
capital prin care se reface simbolic scenariul vieii. 24
În al doilea plan un alt narator povestete o intâmplare petrecut cu
multi ani în urma,
care este o povestire principal. Acest narator vorbete c pe vremea
când era judecator de
pace într-o zona rural i sa întâlnit cu un personaj, un om
interesant care este numit Luparul.
Luparul este personajul principal al operei i participant la
evenimente de poveste.
Actiunea incepe intr-o zi, aparent obinuit, când judectorul achit
un aran acuzat c
el a vânat o cprioara când este interzis. Judector descrie satul în
care a venit:
„Nicieri n-am mai vzut cer sfîiat de apusuri mai adînci i mai
misterioase, prin
.
De la început se poate vedea c locul este misterios, îndeprtat i
are o atmosfera
melancolic.
Din cauz lipsei de dovezi judector a declarat libertatea
acuzatului. Nu au existat
urme de gloane, ci doar urme ale colilor lupilor în blana
cprioarei. Oamenii din sat se a rat
nemultumii de decizia magistratului, pentru c au considerat Luparul
ca un „mare vrajitor de
lupi, pe care îi supune cu farmecele i vrajile lui.“ 26
24 Antonescu, Romulus, DICIONAR DE SIMBOLURI I CREDINE TRADIIONALE
ROMÂNETI , 2016.
http://cimec.ro/Etnografie/Antonescu-dictionar/Dictionar-de-Simboluri-Credinte-Traditionale-Romanesti-r-
z.html (19.9.2018.) 25
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 105 26
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 107
Aceast pretenie a încurajat interesul judectorului, aa c a decis s
viziteze Luparul
i aa îl descrie, c a avut anumite caracteristici ale animalelor i
un aspect fizic nefiresc.:
„Era un btrîn verde, uscat, înalt i ciolnos, posomorît, dar cu o
privire arztoare, prul des
czut pe frunte i mîinile lite, cu degetele rchirate ca nite labe.
27
Lupul este un animal de care se leag o puternic simbolic:
„Lupul este unul din animalele emblematice, atât în mitologiile
europene, cât i în
cadrul celorlalte continente, înc din cele mai vechi timpuri. În
mitologia
universalã este un simbol al luminii, soarelui. Nordicii i grecii
sunt cei care îi
dau sensul de erou rzboinic, de adept al luminii sau strmo mitic,
întruchipat de
zeitaile Belenos, respectiv Apollo Lykaios. În mitologia chinez îl
regsim drept
creatorul dinastiilor chinez i mongol, în ipostaza lupului albastru
ceresc,
identificat cu steaua Sirius. 28
Luparul a trait ca un lup, intr-o „peter, într-un mal argilos, iar
interiorul era plin de
blanuri lsate de bunicul i tatal lui, care au fost vântori. „Tria,
ca un paria, afar din sat, pe
coclauri, întrun fel de jumtate bojdeuc, jumtate peter scobit
întrun mal argilos i sterp.
Navea nevast, navea copil… nimic. 29
Pereii „peterei sunt plini "de cerbi, vulpi i mistrei
zugraviti unii cu carbune, alii cu huma roie, în felurite infaiari.
30
Era un om care cu greu
vorbea despre sine, dar are o capacitate de a înelege graiul
lupilor i de a putea comunica cu
ei. El a trit singur, ca i cum ar fi fost stins din societate,
pentru c a fost diferit. Luparul a
avut capacitatea de a înelege graiul lupilor i de a putea comunica
cu ei.
Scriitorul îl asocieaz cu un „om de peter, un om din timpuri
primordiale. Luparul
locuiete într-o peter i le picteaz, similar picturilor rupestre
preistorice din Altamira sau
Lascaux.
„M-a poftit în spelunca lui. Pe vatr ardea focul i fierbea o oal
cu
niteburuieni. Lavia era aijderea acoperit cu blni i piei de fiar.
i
pretutindeniblni; de uri, de lupi, de cprioar. 31
27 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 107 28
Manea, Irina-Maria, Lupul, demon infernal i cãlãuzã divinã , 2015.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/lupul-demon-infernal-si-calauza-divina
(19.9.2018.) 29
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 106 30
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 107 31
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 107
A crescut printre lupi, fr mam. S-a jucat cu ei, a mâncat, a dormit
pân când familia
lui a venit acas târziu noaptea din pdure.
„Eu m-am nscut iam crescut între cei de lup, cu care mîncam alturi,
cu care
m jucam i m bteam în parte pîn veneau ai mei noaptea tîrziu de
prin
pustieti. Uite i acum zgaibele lsate de colii i ghearele lor.i-i
desfcu
braele; nite cotolane proase, numai din vine, gîlci i noduri. – i
maic-ta ? îl
întrebai. – N-am avut mam, rspunse el scurt. 32
Punctul culminant, un ritual magic, se petrece în noaptea Sfântului
Andrei. În credin
popular noapte Sfântului Andrei este o noapte magic de spaim,
deoarece este momentul
în care toi strigoii, vii i morti, se lupta între ei. Prezenta
strigoilor este periculoas pentru cei
vii: iau via rudelor apropiate, fur grânele i sporul vitelor, aduc
boli, grindina i alte
suferine. În noapte Sfântului Andrei, sufletul de oameni iese din
corp i merge sa se lupte cu
ceilali strigoi. Se spune ca a dou zi, acestia se cunosc dupa
zgârieturile de pe fa. 33
În
povestirea este timpul magiei, timpul când Luparul i magistratul se
adapostesc într-un copac
pregtindu-se pentru întalnirea cu lupii. Este un timp „cînd lupii
îi primesc pentru tot anul
merticul lor de przi. Fiecruia i se sortete un om, anume femeie ori
copil, pe care are voie
s-l mnânce. Atât! De vite i de alte przi nu li se ine socoteal. Au
îngduin oricâte,
numai în ceea ce privete omul, lupul trebuie s se mulumeasc cu ceea
ce i sa dat tain. 34
Intrm, deci, într-un timp magic. Evident, srbtoarea cretin a
Sfântului Andrei a
„absorbit credine mai vechi, pâgne. Cazul nu este unic: Noaptea de
Sânziene este
srbtorit în fiecare an între 23-24 iunie. Oamenii spun c în acea
noapte se deschid porile
cerului i c se atunci intr în contact cu lumea cereasc. De
asemenea, se spune c animalele
vorbesc în acea noapte i exist oameni care le îneleg i îi pot
dezvlui secretele. 35
i locul este unul magic. Indicaii din text sunt: rceal, o linite, o
pustietate,
naratorul însui nu se poate orienta.
Luparul are puteri magice nebnuite. Ceremonialul magic este
intrerupt de o
întamplare neprevazut, care destram vraj i pune în pericol viaa
celor doua personaje.
32 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 106 33
Cocosila, Adrian, Noaptea Sfantului Andrei in credinta populara,
2012. https://www.crestinortodox.ro/datini-
obiceiuri-superstitii/noaptea-sfantului-andrei-credinta-populara-98037.html
(20.9.2018.) 34 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg.
110 35
Ziarul Unirea, Noaptea de Sânziene | Obiceuri, credine, tradiii i
superstiii de Sânziene, 2020.
https://ziarulunirea.ro/noaptea-de-sanziene-obiceuri-credinte-traditii-si-superstitii-de-sanziene-331456/
(30.8.2020.)
Judectorul ii pierde echilibrul, puca iî scap, el insui se
rostogolete la rdcin tufanului,
scârâindu-i glezn, i este ameninat c va fi sfâiat de lupi. A fost
dramatic când naratorul a
czut din copac între lupi, i s-l salveze, El „îi ddu drumul din
vârf chiar în mijlocul lor,
nvalnic, cu bâta ridicat ca un sceptru i cu urlet înspimânttor.
Luparul a folosit abilitile
sale i a tras mirosul care respingea i steni i animalele de la el i
de la peterea lui:
„îi ddu drumul din vârf chiar în mijlocul lor, nvalnic, cu bâta
ridicat ca un
sceptru i cu urlet înspimânttor. Cum stam trântit i-l priveam de
jos în sus, mi
s-a prut enorm, cu sarica înfoiat i cu cciula moat acoperind luna,
carei
fcea pe margini un cearcn în jurul capului. Din ochii cscai îi
zbucnea un fel
de vpaie, ca i din mâinile întinse, mai ales din degete: un fel de
materie
fosforescent, ca de licurici. Iar izul puternic, mirosul nesuferit
de nimeni, i mai
usturat duhnea din el cu o trie de neînvins. 36
De asemenea, el a folosit sunete de animale pentru a conduce lupii,
sau, sun ca i
cum le-au poruncit, „nite sunete din ce în ce mai scurte, mai
poruncitoare, ca nite gâfâituri,
gâlgâituri înbuite de gâtlej slbatec, la auzul crora lupii,
pleotind cozile, începur s se
trag înapoi i s lrgeasc laul împrejurul nostru. 37
Discuia între vrjitorul i lupii nu este de îneles pentru un om
obinuit, i lupii preau
hipnotizai de Luparul:
"Ce le spunea omul? Le povestea ceva? îi certa? Le fgduia? imprtea
przi? C
lupii, mereu cu gâtlejurile în sus, îi schimbau între ei locurile,
se rau pe burt,
sreau în picioare, se porneau pe bocet, clânneau din dini, danuind
parc aa
cum le buciuma stpânul. 38
Sfâritul a rmas inexplicat, ambiguu pentru c nu aflm cu sigurana ce
este de fapt
Luparul, dac el este un vrjitor. În cele din urm, naratorul nu este
sigur ce s-a întâmplat,
singurul lucru pe care i-l amintete este pierderea contiinei, este
c, aezat în mijlocul
lupilor, a fcut „o reflecie c aceast flacr a ameit toat voina
omului, tot lichidul magic
colectat i condensat de fiina celui care a întreprins un efort
remarcabil de a respinge
pericolul ...". 39
36 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 114 37
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 114 38
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 113 39
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 114
20
"La fel ca în magia vântorilor btrâni, omul meu a crescut cu furia
lui îngust,
rspândindu-se dincolo de el, astfel încât s poat înelege i înelege
lupul, s-l
asimileze. O modalitate magic, putea s o supun i s o depeasc. O
activitate
terifiant a spiritului, pe care nu o mai putem efectua. Magul
primitiv a devenit
astfel arhetipul lupului, marele lup spiritual din exterior, în faa
cruia vântorul
obinuit tremur, ca oamenii la apariia îngerilor ... ". 40
Scriitorul ofer discret o raional interpretare a magiei – când
naratorul spune în
introducere c stenii îl priveau ca pe un „magician i explic de
ce.
„Eu eram un mag. Judectorul era pus mai presus decît ceilali,
învestit cu puteri
spirituale. Eu nu bteam, ca jandarmul sau ca pretorul. Nici nu
smulgeam copiii
bolnavi din braele mamelor, ca medicul, s-i trimit la spital. Eu
aveam putere, ca
judector, cu un singur rînd de buchi scrise, s leg i s dezleg tot
ce puneau la
cale ceilali, amenzi, contravenii, procese. 41
De asemenea, în acest caz, cadrul povestirii este „ancorat în
realitate. Este interesant
c în acest cadru autorul confer discret o oarecare interpretarea
raional a magiei – când
naratorul magiei - când naratorul spune în introducere c stenii îl
priveau ca „magician i
explic de ce. Aceast introducere a sa este înc undeva între o
introducere într-untimp magic
i o imagine sociologic a satului românesc. Naratorul este un om din
afar, un strin în sat,
un cercettor (Luparul îl intereseaz ca subiect de o cercetare
etnologic), dar deschis spre
posibilitatea supranaturalului.
„Cum stam trântit i-l priveam de jos în sus, mi s-a prut enorm, cu
sarica înfoiat i
cu cciula moat acoperind luna, care-i fcea pe margini un cearcn în
jurul capului. Din
ochii cscai îi zbucnea un fel de vpaie, ca i din mâinile întinse,
mai ales din degete: un fel
de materie fosforescent, ca de licurici. Iar izul puternic, mirosul
nesuferit de nimeni, i mai
usturat duhnea din el cu o trie de neînvins. 42
, povestete naratorul, cu referire final la acel
miros de slbticiune, care-i fcea steni s-l resping pe Lupar, dup
cum, spuneau aceiai,
mirosul împiedica orice animal domestic de a-i sta în preajm.
40
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 105 42
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 114
21
6.2.Lostria
Lostria este o povestire romantic cu elemente de fantastic, aparut
postum în
volumul Iubire magic, i reprezint una dintre cele mai reuite
scrieri ale lui Vasile
Voiculescu. Este o povestire despre un pescar, Aliman, care îi face
un ideal din prinderea
demonului acvatic. Narativul este cronologic, situându-se într-un
plan al trecutului, iar spaiul
narativ combin realul cu imaginarul. „Este în acelai timp o legend,
cu elemente
expresioniste, fiindc eroii sunt arhetipali i actioneaz în
împrejurri arhetipale. Lumea
creat de V. Voiculescu este ancorat în eresuri i practici magice
care vin din negura
timpului (când Aliman arunc lostria de lemn în ap, el înfptuiete un
act de magie). 43
În plan real este un sat mic pe malul Bistriei în care triesc
pescari i toate accidentele
care i s-au întâmplat. Lostria a ademenit mult lume, de pescari
calificai, care, furai de
strlucirea ei s-au înecat în apele Bistriei.
Intrarea în lumea fantasticului se face în prolog: „Nicieri
diavolul cu toat puia i
nagodele lui nu se scunde mai bine ca în ape. Dracul din balt...
44
. Eugen Simion consider
prologul despre „diavol inutil, iar epilogul ca având rolul de a
releva „foamea de fabulos,
care „nate... povestirea. 45
Putem vedea c la începutul nuvelei Voiculescu scrie c
diavolul
se ascunde cel mai bine în ap, i povestea este despre Lostria care
triete în ap. Ea este,
deci, una dintre fiine mitologice care populeaz apele:
„Toate apele româneti sunt populate de fiine mitologice, atât
benefice cât i
malefice. Astfel, în Marea Neagr locuiesc Faraoanele sau
Faraoancele, precum i
Dulful-de-Mare. În mare i în lacuri locuiesc Sorbul Mrilor i Sorbul
Iezerelor,
care seamn cu nite balauri uriai, ce sorb în gurile lor apele din
albii cu tot ce
se gsete în ele i le urc în cer, descrcându-le în norii de ploaie.
46
De asemenea, petii ca simbol au aprut înc din cele mai vechi
timpuri:
„Petele ca simbol era cel mai potrivit semn secret pentru cretini,
deoarece le
permitea s se recunoasc între ei fr a se expune în vremurile de
prigoan.
43 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 2.
Aramis. 2004., pg. 270 44 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti,
1966., pg. 45 45 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de
abordar, volumul 2. Aramis. 2004., pg. 270 46
http://epochtimes-romania.com/news/mitologie-romaneasca-apele-magice---192914
(20.9.2018.)
Numele grecesc al petelui (IHTIS) era pentru primii cretini un
acrostih
hristologic: Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul (Iisus
Hristos ιτ — IH;
Fiul lui Dumnezeu θος — teos = Dumnezeu i σς — iios = fiu; numele
de
Mântuitor σωτρ, — sotir). Aceasta sintagm este, într-un fel,
rezumatul
doctrinei cretine i este prima mrturisire de credin a cretinilor.
În primele
veacuri cretine, imaginea petelui apare pretutindeni: în picturile
murale, pe
sarcofage, în inscripiile funerare, pe diferite obiecte. 47
Aliman urmrete de mult vreme un pete unic, o lostri de dimensiuni
neobinuite,
care dup o vreme dispare. Lostria a fost ru al apelor, care vrjise
pe muli brbai cu iubirea
ei. Apare în schimb o fat de care biatul se îndrgostete imediat.
Idila e curmat de apariia
soacrei care îi ia „prada înapoi. Lostria, femeia-pete se poate
lega, de asemenea, cu
motivul sirenei. „Sirena este o fiin fabuloas, din mitologia greac,
cu aspect de femeie, cu
picioare i aripi de pasre, mai târziu cu coad de pete, care, prin
cântecele ei, ademenea pe
corbieri în locuri primejdioase, unde acetia îi gseau moartea.
48
În dicionarul sub numele Aliman putem gsi sensul „ap adânc, care
corespunde
perfect caracterului acestei poveti deoarece destinul ei este legat
de ap i de Lostria, care se
afl în apele adânci. Dicionarul se refer i la „alaman, aparat de
pescuit, i se spune „a
ajunge la aliman ", în care "aliman" reprezint probleme, adic
remediai. 49
Lostria, de fapt, simbolizeaza rul. Pentru Aliman, Lostria este un
ideal de dragoste,
care apare ca o fat, de care el se îndrgostete imediat. Dar pe de
alt parte, Aliman nu vede
ce este de fapt Lostria, cum vd ceilali oameni. Din perspectiv
colectivitii, Lostria
reprezint un duh insidios care urmrete s distrug pe Aliman
torturându-i contiina.
„Dup prubuluiala vîntorilor de pete, ar fi ca la doi coi de lung i
ar cîntri
dincolo de dousprezece ocale. Alteori îns, când vrea s înele cu tot
dinadinsul
pe cel pe care a pus ochii, crete de trei ori pe-atât i îi schimb
artarea. 50
47
https://doxologia.ro/documentar/pestele-simbol-al-crestinilor-din-primele-veacuri
(1.9.2018) 48
Din aceast descriere putem vedea c Lostri îi schimb aparena pentru
a înela oamenii,
adic, are capacitatea de metamorfoz. Tema metamorfozei predomin în
folclor, dar
transformarea în „cellalt a fost preluat în literatura modern
pentru a permite explorarea
problemelor complexe de identitate. „De departe, ai zice c e o
domni lungit la soare pe
plaja de nisip argintiu 51
Acest citat se refer la capacitatea Lostriei de metamorfoz i
în
form uman.
Aliman i-a dat numele Ileana: „Cu multe ascunzisuri si taine, si
totusi, nu stia nici cum
o cheama, ii dase de la el numele Ileana. 52
„Ileana Cosânzeana (în mitologia popular româneasc), personaj din
basmele
populare, corespondentul feminin al lui Ft-Frumos. I.C. este o zân,
o fecioar
de o frumusee rar, întruchipare a puritii i gingiei, a fidelitii în
dragoste,
pe care atât Ft-Frumos, cât i dumanii si o doresc ca soie. Uneori,
I.C. este
confundat cu zâna florilor, fiind socotit o divinitate a primverii.
53
În Dicionar de simboluri i credine tradiionale române ti scrie, de
asemenea,
acest lucru despre Ileana Cosânzeana:
„Una dintre zânele-fecioare, cu prul de aur, sor a Soarelui,
prezent în basmele
i baladele populare cu acest nume sau cu dubla denumire de Ileana
Cosânzeana,
fiind totodat simbolul idealului de frumusee feminin. 54
Fata pstreaz amintirea i abiliti inexplicabile ca: hainele se usuc
repede „ca i
când n-ar fi fost niciodat ude 55
, ochii ei au strlucirea petelui, amintind i de mediul din
care au venit, apa, „ochii de chilimbar verde-aurii. 56
Sunt i alte trsturi sau fenomene ce o
leag cu un pete: ochii ei sunt ca de sticl, dinii ascuii ca de o
fiar, mnâc petii, iese
noaptea, se scald în Bistria, nu înghiise ap când a gsit-o Aliman
dup o furtun.
Realitatea i fantasticul alterneaz, iar visul nostru se reîntoarce
într-un fel în realitate:
"Aliman, tulburat, visase în ajun c se însura cu lostria i-l cunun
btrînul vrjitor. Ea st
dreapt lîng el, înlat pe coad, ca dou pupe gata s se despice, i-i
rezema capul buclat
51
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 48 56
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 54
de al lui. 57
Visul devine realitate sau, mai corect, visul i realitatea se
combin într-un aliaj
nou, fantastic.
Aliman face un pact cu vrajitorul i în numele iubirii este capabil
de sacrificiul
sufletului acolo în schimbul lostriei de lemn i a formulelor magice
pe care le înva de la
vechi.
„O vrjitoare în credina popular era o femeie cu puteri magice, ce
putea realiz
vindecri miraculoase, sau poate aduce nenorociri, dup perioada de
cretinizare
fiind considerat ca fiind în legtur de alian cu demonii lui
Lucifer. 58
Un pact cu diavolul este unul dintre motivele comune în povetile
lui Voiculescu,
precum i în multe basme populare cretine:
„Un pact cu diavolul este un motiv cultural, cel mai bine
exemplificat de legenda
lui Faust i personajul Mefistofel. Este un motiv comun în multe
basme populare
cretine. Conform tradiiilor cretine despre vrjitorie, pactul are
loc între o
persoan i Satana sau un demon mai mic. Persoan ofer sufletul su
în
schimbul unor favoruri diabolice. Aceste favoruri variaz în funcie
de poveste,
dar tind s includ tinereea, cunotine, bogie, faim sau putere.
Afacerea este
considerat a fi una periculoas, deoarece pierderea sufletului
valoreaz mai mult
decât ceea ce persoan uman primete în schimb. Povestea poate avea
un scop
moralizator, cu eterna damnare pentru persoana temerar care
îndrznete s fac
un pact cu diavolul. 59
Aa cum a spus Marica Brbieru, poveste are la baz câteva mituri
care-i confer
inefabilul, i unul dintre ei este mitul iubirii imposibile, care
situeaz pe cei doi protagoniti
într-o alt ordine existenial. În final, când Aliman se apropie de
Lostria lungit pe nisip,
chipul îi era „luminat de o bucurie nefireasc de parc ar fi fost o
ateptat întoarcere.
Cuvintele lui: „Iat vin! îl caracterizeaz ca pe un om însetat de
eternitate, care i se reitereaz
57 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47 58
Vântoarea de vrjitoare, de la motivele aberante la metodele de
tortur ,Historia.ro, 2016.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/vanatoarea-de-vrajitoare-de-la-motivele-aberante-la-
metodele-de-tortura (20.9.2018.) 59
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pact_cu_Diavolul (5.9.2018.)
lor s-a împlinit în eternitate. 60
Aliman a fost sceptic la început, fr s cread povetile lui Lostria,
dar mai târziu
pentru c a prins-o o dat pentru o clip i apoi ea l-a vrjit ca
ceilali i pur i simplu trebuia
s o gseasc.
„Mereu îi întindea cârlige cu tot soiul de nade gustoase, mai ales
pstrvi vii, i nu pierduse
ndejdea c o dat i-odat o s-i caz în mâini. El nu credea în basme
bune pentru copii. Râdea când i
se povestea de time schimbate în lostrite, ori de naib prefcut în
pete.
La ideea unei cununiei, fata-lostria ca i cum ar fi înnebunit: „Ea
a hohotit nebunete,
luându-l de gât. Ea tia de ibovnic i de dragoste, nu-i ardea nici
de popa, nici de biseric. Nu
pentru asta venise ea pe lume. 61
Poate pentru c exist ceva ru în ea i la gândul cstoriei,
biserica i preotul exist o astfel de reacie. Exist ceva impur în
ea, ceva care o împiedic s
intre în biseric, ceva impur care, de fapt, l-a fermecat pe
Aliman.
La sfarsit, cea care pune capt povetii de dragoste paradiziace este
Bistriceanca,
mama Ilenei. Este o femeie voinic, iute si stiurlubatic, asijderi
apelor dupa ploaie. 62
Ea
apeleaz la magie, ca i vraciul, ducându-o pe fat în stare de
hipnoz, ii sopti la ureche niste
vorbe care parca o adormiser 63
, iar pe Aliman îl indeprteaz, lsându-l prostit, gol de
puteri ca o arm descarcat. 64
Aliman va afla mai târziu, de la un moneag trecut de sut de ani
despre proveniena
miraculos-demonica a celor dou femei. Vraciul, la care vrea sa
apeleze din nou, a disparut i
el.
60 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 2.
Aramis. 2004., pg. 271 61 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti,
1966., pg. 47 62
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46 63
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47 64
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47
26
6.3.Pescarul Amin
Pescarul Amin este o povestire care are originea în acelai univers
acvatic ce inspirase
i povestirea Lostria, în mediul fabulos al pescuitului, al
legendelor i al miturilor totemice.
Aa cum a spus Vrânceanu, Freud definete totemul ca fiind, de regul,
un animal, comestibil,
inofensiv sau periculos, de temut, mai rar o plant sau o for
natural, care se afl într-o
relaie special cu întregul grup. Totemul este în primul rând
strmoul grupului, dup aceea
este i spiritul su protector, care îi vine în ajutor i care îi
trimite oracole. În aceeai lucrare
Freud mai adaug:
„Tovarii de totem au îndatorirea sacr, a crei înclcare atrage în
mod automat
pedeapsa, de a nu-i ucide (nimici) totemul i de a se abine s-i
mnânce carnea
sau de a-i oferi alte desftri pe seama totemului. Caracterul
totemic este propriu
nu numai unui animal luat izolat sau unei fiine izolate, ci tuturor
indivizilor din
specia respectiv. Din când în când au loc serbri, în cadrul crora
tovarii de
totem reproduc sau imit, în dansuri ceremonioase, micrile i
particularitile
totemului lor. 65
Sorescu a spus c titlul se refer la personajul principal, i numele
lui are un anumit
sens: „numele pescarului semnaleaz încheierea tetradei iniiatice
prin «adevratul» cretin,
iniierea prin cufundare în ap echivaleaz cu taina botezului, iar
balta în care spiritul etern
comunic cu Amin nu poate fi decât balta Nazârului – corupere
autohton a Nazarethului
apariiei lui Isus." 66
Pescarul este caracterizat i de propriul nume, Amin(=aa s fie),
care ar
putea suger hotrârea i încpânarea acestuia de a face totul aa cum
trebuie fcut.
Pescarul Amin este în literatura roman cunoscut ca omul animal i
cel mai priceput
pescar, care este urmaul unei familii vechi ce descinde din
peti..
În fa de planul real, în care sunt pescari, strile i tulburrile
interioare ale lor, în plan
fabulos este Amin cu aspectul i capacitile sale. În plan fabulos
este sugerat relaia
totemic dintre pescarul Amin i morunul uria rtcit în balt.
65 Nicolae Petre Vrânceanu, Animalul totemic în povestirile „
arpele de Mircea Eliade i „Lostria de Vasile
Voiculescu http://revistaramuri.ro/index.php?id=220&editie=13
(19.9.2018.) 66 Roxana Sorescu, Repere critice la V. Voiculescu,
Înaltele neliniti. Versuri i proz, Buc, Ed. Doina, 2001, pg.
29
27
Amin este caracterizat prin precizarea ocupatiei sale. Portretul
su, ca i cum ar fi
sugerat omul-amfibie, reunind inteligen uman cu iscusint i
performantele fizice ale
vietailor din adncuri. El este „Înalt, ui, cu pieptul mare, ieit
înainte i umflat pe lturi, un
piept larg cuprinztor, cu albia pîntecului cînd supt, cand îmboroat
cu aer, cu brate lungi i
palme late ca niste lopecioare, cu coapse i picioare aijderi
deirate, el se scurteaz i se
.
Pielea lui este fara nici un pic de par, lunecoas, semânand cu
stramoii lui, neamul Aminilor,
.
În mitologia mesopotamian, a existat un om jumtate de om jumtate de
pete (o
fiin amfibie), care era similar cu Amin i care avea, în unele
personaliti fizice precum
petele.
„Oannes, în mitologia mesopotamian, a fost o fiin amfibie care a
învat
omenirea înelepciune. Oannes, aa cum a fost descris de preotul
babilonian
Berosus, a avut forma unui pete, dar cu capul unui om sub capul lui
de pete i
sub coada petelui picioarele unui om. În timpul zilei, a ajuns la
malul Golfului
Persic i a instruit omenirea în scris, artele i tiinele. Oannes era
probabil
emisarul lui Ea, zeul apelor dulci adânci i al înelepciunii.
69
Amin vorbete cu respect despre fiinele mitice ale apelor, deoarece
are o legtur de
ap. „Stau în balt, gata, strâni ca otile i ateapt de la împratul
lor, vreun somn înelept,
s ne treac pe sub nas cât stm de vorb i nu ne apucm de treab."
70
„În mitologie, ap este un element primordial, simbol al vieii, al
regenerrii i al
purittii. Lumea apelor este diferit de cea a uscatului, având
trâmuri i adâncimi
necunoscute i mistice. Se considera c multe creaturile fabuloase
triesc în ape i
c lumea apelor era protejat de aceste fiinte. Înainte de a porni pe
mare, oamenii
trebuiau s aduc ofrande acestor pentru a se asigura c nu li se
întâmpl nimic.
În mitologia nordic în adâncul oceanelor exista o lume a mortilor
condus de
Ran, unde mergeau doar cei înecati. 71
67
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 28 68
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 28 69
https://www.britannica.com/topic/Oannes (20.9.2018) 70 Voiculescu,
Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 45 71
http://www.e-antropolog.ro/2012/11/apa-in-simboluri-si-reprezentari/
(5.9.2018.)
Din cauza revrsrii Dunrii, c toi petii erau ascuni, i ali pescari
nu au putut
ajunge la ei Amin a fost singurul care se putea mica în jurul lumii
subacvatice, el a fost i cel
mai bun pescar. Confruntarea cu petele demonic, somnul urias, îi
aminti el instincte
stravechi: casca ochii mari prin adâncuri s-i zreasc nluca 72
i „Amin simte când petele
e afar din cale de linitit, nu se învârtete în faa undelor."
73
Nimic nu se mai putea întoarce de la starea lui, se întoarse din ce
în ce mai mult spre
rdcinile sale:
„Lui Amin schimbarea din somn în morun îi atârna din ce în ce mai
greu pe
suflet, ca o nenorocire. Dar nu spuse nimic. Nici el nu tia de ce.
Poate dintr-o
amintire uitat? În legtur cu ce-i povestise bunic-su? Nu cta s
se
dumireasc"; „începu s-l apese o grij necunoscut, s-l gârboveasc
povara
unei spimânttoare rspunderi." 74
Misiunea lui Amin este s protejeze apa i s nu ating de moruni, i el
distruge astfel
toate capcanele pe care le-au înfiinat pescarii i se scufund cu
morunul fantastic într-o
uriaa apoteoz ctre nepieritoarea legend cosmic de unde a purces
dintotdeauna omul. 75
Atmosfera în povestire este onirico-mitica, sunt menionate i
timpuri strvechi,
legende i mituri.
Inchise ochii i strpunse, acum launtric, unul dupa altul, cletarele
cerului de
ape, deschis sub el, bolta cu bolta. Cum scânteiaz acolo
misterioasele zodii de
ape, inându-se de mâini într-o fantastica hor ce înconjoar
universul! Printre ele
miun petii uriai din care i se trage neamul, leviatani strmoi ai
legendelor
(…) 76
Cum a spus Maric a Brbieru, finalul povestei este apoteotic: „i
alaiul fabulos al
petilor se desfoar triumfal la mijloc cu morunul fantastic
înconjurat de cetele genunilor,
ducând la piept de strnepotul su, pescarul Amin, într-o uria
apoteoz ctre nepieritoarea
legend cosmic de unde a purces dintotdeauna omul. Sintagmele
metaforice „alaiul
72
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46 74
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47 75
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 44 76
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46
29
fabulos, „se desfoar triumfal, „cetele genunilor înseamn o nou via
i de aceea dac
moartea lui Amin nu este o moarte tragic. 77
Dar nu numai atât:
„Povestirea Pescarului Amin se transform într-o legend „vie i
mereu
mladioas. Naraiuni sunt de fapt poveti ale unor poveti, în care se
arat cum o
întâmplare neobinuit poate ajunge legend i c tentaia absolutului
exist în
fiecare dintre noi tocmai pentru c în esena noastr aparinem Naturii
i Creatiei,
adic Marelui Univers. 78
Legatur stramoseasc a pescarului cu morunul este construit printr-o
prefacere magic de la
conditi de om al faptei, la aceea de om al cugetului, care
transform fundul bulboanei într-un
Rai al apelor:
"În lumina de matostat btut cu stele, fundul bulboanei era un adânc
paradis
regsit în care el întra, lasând afar timpul, ca pe o slug, s-1
atepte. Are s
atepte zdarnic: el trece în venicie." 79
Amin iese din timpul real i întra în vesnicie prin relatia totemica
a omului cu stramoii si,
petii. Un prim semnal al acestei prefaceri poate fi schimbarea
somnului în morun, care-1
marcheaz pe Amin, este ca o trecere simbolic de la lumea reala la
cea mitic.
77 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 2.
Aramis. 2004., pg. 269 78 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid
de abordar, volumul 2. Aramis. 2004., pg. 270 79 Voiculescu,
Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46
30
7.Comparaie
În toate povetile apare mitul totemic al animalelor, chiar dac în
Lostria i în
Pescarul Amin acesta sunt petele, i în În mijlocul lupilor este
lupul. În Pescarul Amin,
petele este un simbol al binelui - via, natere, renatere,
fertilitate; iar în Lostria are o
valoare negativ – este un simbol al diavolului. Conexiunile magice
dintre oameni i animale
sunt deschise în trei moduri: social, psihologic i ritmic i intr în
pmântul comun al
sensibilitii i contiinei umane. 80
În În Mijlocul lupilor, în loc de pete, exist un simbol al lupului.
Rolul unui lup este
pozitiv în unele culturi – simbol al luminii, iar în altele are o
component demonic.
O legtura special dintre om i animal este vizibil în toate cele
trei poveti. În În
Mijlocul lupilor, în care omul a preluat chiar i caracteristicile
unui animal, adic a unui lup.
Aliman în Pescarul Amin este conectat cu apa i petii i în Lostria,
Lostria are
caracteristicile unui pete. De asemenea, Aliman are grij de peti,
ceea ce poate fi vzut când
guri în ghea iarna, astfel încât petii s poat respira.
Povetile respect ordinea natural i unirea cu natura. Personajele
sunt conectate la
natur prin caracteristicile i abilitile lor. Astfel, Amin respect
apa i petii, este angajat în
pescuit i a crescut de fapt „pe ap. Luparul, în schimb, triete ca
un om de peter, într-o
peter i are caracteristicile unui lup. Iar Aliman, la fel ca Amin,
este asociat cu apa,
pescuiete i el, dar cu un caracter diferit.
Spaiul este izolat de influena civilizaiei, este greu accesibil, cu
o natur slbatic
manifestându-se stihial, cu deschidere spre arhaic i spre o
anti-lume a magicului demonic.
Aceast lume fiineaz într-un timp primordial („de multa vreme) în
care se poate produce
invazia supranaturalului. 81
Timpul în poveti este „preistoric i „strvechi.
În povestea Pescarul Amin din cea mai mare parte a textului Amin
este focalizatorul,
cititorul „vede cu ochii lui, mai ales în aceea parte când este
lsat singur. Naratorul
povestete la persoana 1 în În mijlocul lupilor, de fapt exist doi
naratori, ambii la persoana 1.
În poveti Lostria i Pescarul Amin naratorul este atottiutor i
povestete la persoana a 3-a.
80
Blaa Ariana, The Religious Dimension of the Romanian Fantastic in
the Works of Vasile Voiculescu and
Victor Papilian, Editura Universitii „Alexandru Ioan Cuza,
2015.
http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A19554/pdf (10.5.2020.)
81 Pocan Nicoleta, Aliman and the mephistofelian pact, Journal of
Romanian literary studies, 2015., pg. 1034.
Naratorul din povestea În mijlocul lupilor permite posibilitatea
interpretrii raionale,
dei naratorul este reticent, de fapt ambii naratori sunt reticeni:
„externul, pentru c el este
cel care determin c ultimul cuvânt are „internul i nu „vocea
raiunii. Tipul de narator în
Lostria este naratorul martor, iar perspectiva narativa este
subiectiva. Naratorul se asocieaz
eresurilor populare, ca o voce a mentalitii colectivitii. Timpul
narativ în Lostria este
cronologic, situându-se într-un plan al trecutului, iar spaiul
narativ îmbin realul cu
imaginarul.
Comun pentru toate cele trei poveti este timpul i locul mistic al
evenimentului,
conexiunea personajelor cu animalele, elemente fantastice inspirate
de folclor i mitologie i
un personaj care are abiliti i perspective deosebite care difer de
oamenii obinuii.
Proza fantastic a lui Vasile Voiculescu, cu cuvintele N. D. Pop
Pocan, „îmbinând
viziune folcloric cu intelectualismul modern, creeaz un univers
fantastic ce are drept
limitefabulosul feeric i miraculosul pgan. Acest univers fiineaz în
orizontul mitului i al
sincretismului popular, într-o atmosfer fabuloas, slbatic de o
extraordinar vitalitate în
care realul si imaginarul se interfereaz sub fora unei magii
narative remarcabile. 82
82 Pocan Nicoleta, Aliman and the mephistofelian pact, Journal of
Romanian literary studies, 2015, pg.1033
32
„Se vorbea despre vînatul
ce în ce mai prsite la noi,
dei munii sînt înc plini de
uri uriai, cerbi falnici,
misterioi api negrii mistrei
din vecheafaun cinegetic a
gazda, c nu l-am prsit din
nou, aacum au fcut alte
state. 83
Dunrea, umflat de ploi i
zpoare, nu se mai vrsase
atât de nprasnic ca în
primvara aceea. Fluviul
dîmburi rostogolitoare, din
toate rîurile i gîrlele
duiumurile de ape furioase
„Nicieri diavolul cu toat
nelipsit dintre oameni i cel
mai amgitor. Ia felurite
adânc, pân la fata uie care
se scald în vultori i nu-i
decât o tim viclean, curs
pus flcilor netiutori ca s-
i înece. Pe Bistria,
de la izvoare i pân dincolo
de Piatra, petele naibei se
arta când la bulboane, când
la uvoaie, cu cap buclat
desomn, trup ui de alu i
piele pestriat auriu, cu
bobie roii-ruginii, ca a
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 21 85
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 45
33
Comparând cele trei începuturi, se vede clar c în prima povestire,
În mijlocul lupilor,
autorul evit fantasticul la început i începe ca i cum ar fi vorba
de o lejer, amuzant
povestire din via.
În celelalte, fantasticul este prezent de la început. În Pescarul
Amin autorul indic în
primul paragraf legtura cu vremurile strvechi, mitice. Accentul îns
cade pe extraordinar i
imens, periculos. Râul este personificat prin alegera epitetelor
„nebun, „furios, „nprasnic.
În Lostria este accentuat legendarul, iar prin repetarea
sinonimelor pentru „diavol
(„drac, „necuratul, „naib) i pentru „zân, fie „zân rea fie cea
protectoare („tim,
„nagod), se subliniaz rolul forelor rului, al maleficului, în acest
text.
Sfârit
mijlocul fiarelor, cu toate
instinctele treze i încordate,
s vreau reflecia c vpaia
aceea era toat voina omului
exasperat, tot fluidul magic
celui care fcea efortul
Dar acum iar încep s pricep.
Ca i în magia vechilor
„Se înbuea. Iei, lu o
unealt, îi umplu din nou
bicele plmînilor i ale
acelai loc. Drîm, sparse,
gardul btut de toat
povara apelor care nvli pe
sprtur i-i smulse mâinile,
putu, sau nu mai vru s aib
timp? Morunul se ivise
amenintor. Cînd se înfipse
opinti, lu cu el în piept pe
„Dar povestea lui Aliman a
rmas vie i mereu
mldioas. Crete i se
aduse i alte scornituri dup
închipuirile oamenilor,
jos malurile Bistriei. Urc o
dat cu cruii, coboar
care nu-i gsete astâmpr,
bulboanele, când odihnindu-
34
slbticiunea strîmt a lui, ca
s poat cuprinde i înelege
pe lup, s i-1 asimileze.
Numai cunoscîndu-l astfel,
s-1 stpîneasc. O
formidabil activitate de
putem svîri. Magul
apariia unui înger... Omul
preistoric nu alerga dup
fiare,ci vîna primejdii, sgeta
c vpaia omului dumitale
putregai, cum face lemnul
îi îmbibase mîinile i
fiarele. Am citit undeva
Amin, cu care porni
vijeliospeste gardul care se
petilor se desfur triumfal,
la mijloc cu morunul
fantastic înconjurat de cetele
genunilor, ducînd la piept
dintotdeauna, omul. 87
flcilor aprini i
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 43, 44 88
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 55
35
magic, încuviin
povestitorul, mîngîindu-i
deteptase amintirea
unordureri adpostite
altdat, demult, acolo. 86
În prima povestire, În mijlocul lupilor, sfâritul a rmas
inexplicat. Naratorul nu este
foarte sigur ce este adevrat, crede c a asistat la un ritual pentru
c a ezut în mijlocul lupilor
i a fcut „o reflecie c aceast flacr, i a leinat i s-a trezit cu o
glezn dureroas care l-a
determinat s concluzioneze c a asistat la un eveniment
ciudat.
În Pescarul Amin în sfâritul Amin se identific cu animalul totemic
i intr într-o
lume diferit care tot timpul a fcut parte din el. Lostria se termin
într-un fel cu o credin în
fantastic i neobinuit. Povestea lui Aliman a rmas vie i mereu
mldioas, relatat în fiecare
an i completat de dup închipuirile oamenilor care au ateptat ca
ceva neobinuit s se
întâmple din nou.
„...într-un inut
Dunrea, umflat de ploi i
zpoare, nu se mai vrsase
atît de nprasnic ca în
primvara aceea. Fluviul
treceau vârtejuri duse de
36
culcate de hum vînt,
impresie de arhaism i
sescurgea, galben, peste
meleaguri încremenite în
vechime, parc sîngele
mult încheiate în restul
gurile negre ce se
peteri, pline de osemintele
trecutului, ca cele din
albumele ce rsfoirm. 89
dîmburi rostogolitoare, din
liote de liie alungate,
ori înecate. 92
„Valea iar detuna
îngrozit. 93
puni peste capul lui. 94
Comun tuturor descrierilor ale naturii este misterul, pericolul i
ape furioase. În
Lostria i Pescarul Amin descrierile naturii se învârt în mare parte
în jurul apei, în timp ce în
În mijlocul lupilor avem în mare parte descrieri ale pdurii i
peterii secrete în care triete
Luparul. În Lostria apa este descris într-un mod ru, este tulbure,
neagr i periculoas, în
timp ce în Pescarul Amin este mai descris ca magnific.
89 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 115 90
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 21 91
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 23 92
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46 93
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47 94
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47
37
Luparul – „Era un btrîn
degetele rchirate ca nite
labe. Chipul msliniu i
prelung, spînatic, abia rcuit
barb rar i epoas,
aveaceva tainic, trist i
un fel de jumtate
sterp. N-avea nevast,n-avea
în preajma lui nu sufer s
vieuiasc nici un dobitoc
gsesc în gospodriile
ceva de mare amfibie. Înalt,
ui, cu pieptul mare,ieit
piept larg cuprinztor, cu
albia pântecului când supt,
brae lungi i palme late ca
nite lopecioare, cu coapse i
picioare aijderi deirate, el
ap, zvâcnind ca broasca din
arcurile încheieturilor de la
motenire din moi-strmoi
zice c s-ar fi trgând din
peti. Când iese din gârl, el
nu rmâne leoarc: se zvânt
într-oclip. Tbcit de vânt i
soare, e încrustat ca de nite
solziori: locurile porilor sunt
petilor, cu care necontenit se
freac în bulboan. Se poart
Lostria – „...petele naibei se
la uvoaie, cu cap buclat de
somn, trup ui de alu i
piele pestriat auriu, cu
bobie roii-ruginii, ca a
gustoase, mai ales pstrvi
c o dat i-odat o s-i caz
în mâini.
povesteade time schimbate
prefcut în pete. 100
Nu tia de frica nimnui. Cu
atît mai puin de a celor
95 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 107 99
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 45 100
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46
38
vederea lui,i cîinii ar fugi de
el urlînd. 96
asta venea de la o bund de
blan cu care era îmbrcat i
de la brîul totde blan ce-i
strângea mijlocul subire de
ca atunci când se ridic din
strfunduri s poat csca
fa. 98
jurat s prind lostria vie i
nu i-a mai îngduit zi-noapte
hodin. De dincolo mult de
Toance, mai pîn-n Siret i-
napoi, el vmuia apele,
c-l vrjise lostria blestemat
petrecanie. El nu mai râdea
ca altdat. 101
Amin i Luparul au în comun faptul c seamn cu animalele, aa c
Luparul are
caracteristicile unui lup, iar Amin are caracteristicile unui pete.
Luparul locuiete intr-o
petere, unde picteaz i el, vâneaz dup mâncare, aa c triete ca un om
din peter.
Aliman nu arat ca un animal, dar este descris la început ca un om
puternic, mai târziu a fost
fermecat de Lostria, aa c devine mai vulnerabil, nu a mai râs ca
înainte i a devenit fascinat
de acel „pete. De aceea putem vedea caracteristicile petilor în
Lostria, dar este ru, nu ca
în Amin.
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 108 98
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 28 101
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47
39
„M impresiona altceva: un
alt esen cu care eram
întîmpinat i de care colegii
mei, medicul plaiului i
Judectorul era pus mai
presus decît ceilali, învestit
pretorul. Nici nu smulgeam
copiii bolnavi din braele
mamelor, ca medicul, s-i
singur rînd de buchi scrise, s
leg i s dezleg tot ce puneau
la cale ceilali, amenzi,
pentru tot anul merticul lor de
przi. Fiecruia i se sortete
anume om, anume femeie ori
„Cum scânteiaz acolo
se trage neamul, leviatani
întemeieze neamuri tari
Este rs-strmoul su,
povestise. Urcase din alte
întemeiase între braele
oprit de a rmas chiar la el
câteva zile. Ce i-o fi spus, ce
l-a învat, cum l-a descântat,
nu se tie. Aliman s-a întors
acas cu o lostri lucrat din
lemn, aidoma de uie i
frumoas ca cea de pe
Bistria. 106
ca o strigoaic. 107
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 40 106
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 50 107
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 52
40
socoteal. Au îngduin
privete omul, lupul
i-mi notai pentru studiul
vîntorii primitive. 103
nu se ating de moruni. Apoi
pierise fr urm într-o
furtun. tie c aiureaz,
simea cum delirul crete
cutremurtoare. Dar se
din urm. Rmâneau rupturi
îl prindea. Da, nu i se pruse.
Aici sub el se afl raiul. Raiul
st în ape. Cum s îngduie el
ca nemernicii s-l fac
duc dup moarte? Ah, tie
ce are de fcut. Acum
ateptarea nu mai trebuie
s stea sperioas, locului,
întâmpinarea întâmplrilor i
Viitorul îndoielnic? 105
Toate cele trei povestiri cuprind nite credine populare. În prima
dintre ele, În
mijlocul lupilor, aceste credine sunt legate în primul rând de
noaptea Sfântului Andrei, dar –
interesant – naratorul observ c i el însui este privit ca un „mag –
puterea lui fiind
103
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 110 105
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 43
41
magia/puterea cuvântului (aluzia a Evenghelia lui Ioan). Aceast
credina în puterea
cuvântului face legtura între În mijlocul lupilor i Lostria
(sfârit).
În Pescarul Amin se fac referine la mitul animalului totemic, iar
în Lostria la
legendele timelor, dar apar chiar i vrji i vrjitori.
În În mijlocul lupilor superstiie comenteaz un personaj învat,
obiectiv, tiinific, i
nu tim exact ce fel de magie s-a întâmplat. În Lostria magia este
acceptat ca normal, muli
brbai au fost fascinai de Lostrita, aa c s-au înecat încercând s o
prind. La început,
Aliman a fost sceptic, nu a crezut în aceste poveti, dar mai
târziu, când a vzut-o, punctul su
de vedere s-a schimbat, a început s cread în magie i a mers la
vrjitor.
42
8.Concluzie
În aceast lucrare am explicat care sunt elemente fantastice în
proza de Vasile
Voiculescu. Pentru aceasta am ales colecie Pove tiri, i de la ea am
ales trei poveti: În
mijlocul lupilor, Lostria i Pescarul Amin.
În primul capitol ne-am atins de viaa lui Voiculescu, educaia i
lucrrile lui. Pe lâng
faptului c este un poet, scriitor i dramaturg, el a colaborat cu
diverse ziare literare, a fost
membru al Academiei de tiine din România, i cu toate acestea a fost
doctor. Chiar dac
începe coala la Facultatea de Litere i Filosofie, Voiculescu a
schimbat mai târziu orientaia,
înscriindu-se la Facultatea de Medicin din Bucureti, dar cu siguran
aceasta nu l-a oprit i
s fie glorificat ca scriitor. Din cauza participrii sale presupuse
la activiti revoluionare, a
fost arestat i condamnat la cinci ani de închisoare. În închisoare,
el s-a îmbolnavit din cancer,
ceea ce este i cauza morii sale. Unele dintre lucrrile sale sunt:
Capul de zimbru, Ultimul
Berevoi, Zahei Orbul.
În al doilea capitol am definit termenul poveste scurt, am descris
care sunt elementele
i trsturile sale. De asemenea, am definit ce este povestea în rama,
pentru c mai târziu în
lucrare analizez În mijlocul lupilor, o poveste care are aceste
trsturi.
În al treilea capitol a fost vorba de proza fantastic, originile
sale, caracteristicile i
reprezentanii în România.
În al patrulea, de asemenea, cel mai mare capitol am analizat
elemente fantastice din
poveti selectate. Prima dintre ele este povestea În mijlocul
lupilor, care vorbete despre un
„om, care a trit ca animalele i respins de ctre toi fiind c el a
avut unele abiliti care nu
pot fi explicate. El putea vorbi cu lupi, chiar i arta ca un
om-lup, i-a petrecut ritualuri cu
lupi. A dou poveste, Lostria, vorbete despre relaia dintre pescari
i peti, adic despre
relaia unui pete deosebit cu pescarii. Mai târziu, se pare c acest
pete are puterea de
transformare, i c este de fapt pe jumtate femeie jumtate
pete.
A treia poveste în care am analizat elementele uimitoare are unele
similitudini cu
Lostrita, i c motivul apei, petelor i personajul principal seamn cu
o creatur acvatic.
Este vorba de un om, care a fost cel mai bun pescar al tuturor, i
ar putea s se mite în lumea
subacvatic, arta ca o creatur din ap, i el a avut, de asemenea,
astfel de abiliti.
În toate povetile selectate, exist anumite elemente fantastice
inspirate de folclor i
mitologie, cum ar fi ap (Lostria În Lostria i Amin Pescarul Amin),
un pete (Lostria În
43
Lostria i Amin Pescarul Amin), om-lup (Luparul în povestea În
mijlocul lupilor), pact cu
diavolul, metamorfoza etc. În fiecare poveste apare i un personaj
care are abiliti i
perspective deosebite care difer de oamenii obinuii.
44
9. Saetak
Radom „Fantastina proza Vasile Voiculescua prikazana je, kao što
kae sam naslov,
fantastina proza Vasile Voiculescua, a za to je odabrana zbirka
Povestiri, i iz nje su izabrane
tri prie: În mijlocul lupilor, Lostria i Pescarul Amin.
U prvom poglavlju rije je o Voiculescuovom ivotu, njegovom
školovanju i djelima.
Osim što je bio pjesnik, pisac i dramatiar, suraivao je u raznim
knjievnim asopisima, bio
je lan Rumunjske akademije znanosti, a uz sve to bio je i lijenik.
Iako je krenuo putem
knjievnosti, ak se i upisao na takav fakultet, kasnije je
promijenio profesiju tako što je
doktorirao na Medicinskom fakultetu u Bukureštu, ali to ga naravno
nije sprijeilo i da se
proslavi kao pisac. Zbog toga što je navodno sudjelovao u
revolucionarnim aktivnostima
(pisao pjesme religiozne tematike), bio je uhien i osuen na pet
godina zatvora. U zatvoru je
obolio od raka, što je na kraju i bio uzrok njegove smrti. Neka od
njegovih djela su: Capul de
zimbru, Ultimul Berevoi, roman Zahei orbul te kazališna djela Duhul
pmântului, Demiurgul,
Gimnastic sentimenta.
U drugom poglavlju definiran je pojam kratke prie, koje su njezini
elementi i
obiljeja. Isto tako, definirano je što je uokvirena pria ili pria u
prii, jer kasnije u radu
slijedi analiza pripovjetke În mijlocul lupilor, koja ima ta
obiljeja.
Tree poglavlje posveeno je openito fantastinoj prozi, njezinim
poecima,
obiljejima i predstavnicima u Rumunjskoj.
U etvrtom, ujedno i najveem poglavlju analizirani su fantastini
elementi u
odabranim priama. Prva je na redu pria În mijlocul lupilor, koja
govori o Luparuu, ovjeku
koji je ivio poput ivotinje, u nastambi poput špilje, sam i odbaen
od svih zato što je imao
neke sposobnosti koje se ne mogu objasniti. Mogao je razgovarati s
vukovima, ak je i
izgledao poput ovjeka-vuka, a i provodio je rituale s vukovima,
zbog ega su ga ljudi
odbacili. Druga pria, Lostria govori o vezi ribara i ribe koju je
dugo elio uloviti. Kasnije se
pokazuje da ta riba ima mo transformacije, i da je zapravo
polu-ena, polu-riba. Trea pria
u kojoj su analizirani fantastini elementi, ima neke slinosti s
Lostriom, i to po motivu vode,
ribe i što je glavni lik nalik nekom vodenom biu. Naslovljena je
Pescarul Amin, a govori o
ribaru koji se moe kretati podvodnim svijetom, a ujedno ima i neke
karakteristike vodenog
bia.
45
U svim odabranim priama pojavljuju se odreeni fantastini elementi,
inspirirani
folklorom i mitologijom, kao što su: motiv vode, motiv ribe, motiv
ovjeka-vuka, motiv pakta
s vragom, metamorfoza itd, a osim toga, glavni likovi uvijek imaju
neke posebne sposobnosti
koje ih razlikuju od obinih ljudi.
46
10.Literatura
- Apetroaie, Ion, V. Voiculescu, Bucuresti, Editura Minerva,
1980
- Blaa Ariana, The Religious Dimension of the Romanian Fantastic in
the Works of Vasile
Voiculescu and Victor Papilian, Editura Universitii „Alexandru Ioan
Cuza, 2015.
- Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordare, volumul 1.
Aramis. 2003.
- Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordare, volumul 2.
Aramis. 2004.
- Biberi, Ion. „Fantasticul, atitudine mental, în Eseuri literare,
filosofice i artistice, Cartea
Româneasc, Bucureti, 1982.
Antologia Nuvelei Fantastice, Editura Univers, Bucureti,
1970.
- Curelar, Mirabela. „Fantasticul românesc – „atitudine mental sau
„expresie a personalitaii
creatoare, Analele Universitii “Constantin Brâncui” din Târgu Jiu,
Seria Litere i tiine
Sociale, 2012.
- Eremencu, Lavinia. Evoluia prozei fantastice române ti, Bacu,
2013., pg. 26.
- Marino, Adrian, Dintr-un dicionar de idei literare, Argonaut,
Cluj-Napoca, 2010.
- Pop Pcan Nicoleta Doina, „Aliman and the mephistofelian pact,
Journal of Romanian
literary studies, 2015.
eseuri pentru bacalaureat, 2015.
- Roxana Sorescu, „Repere critice la V. Voiculescu, Înaltele
neliniti. Versuri i proz,
Bucureti, Ed. Doina, 2001.
- Todorov, Tzvetan. Uvod u fantastinu knjievnost. Beograd: Tisak
Kosmos, 1987.
- Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, Editura pentru
literatur, 1966.
47
http://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/#bio
(22.8.2018.)
https://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/noaptea-sfantului-andrei-credinta-
LA TÂRGU-JIU, Gazeta de Maine, 2013.
https://www.gazetademaine.ro/eveniment/insemn-
al-trecerii-scriitorului-vasile-voiculescu-pe-la-targu-jiu.html
(20.9.2018.)
- Historia.ro, Vântoarea de vrjitoare, de la motivele aberante la
metodele de tortur , 2016.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/vanatoarea-de-vrajitoare-de-la-motivele-
romana.net/lectie/Povestirea--Specia-literara-povestirea/19/
(10.9.2018.)
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/lupul-demon-infernal-si-calauza-divina
(19.9.2018.)
- Noul dicionar explicativ al limbii române, Editura Litera
Internaional, 2002
https://dexonline.ro/definitie/ileana (30.8.2020.)
- Portal de poezie româneasc, Cronologia vietii si a operei lui
Vasile Voiculescu, 2013.
http://www.poeziile.com/autori/Vasile-Voiculescu/cronologia-vietii-si-a-operei-lui-vasile-
https://foaienationala.ro/biografii-vasile-voiculescu.html
(30.9.2018.)
- Romulus Antonescu, Dicionar de simboluri i credine tradiionale
române ti, Ediie
digital 2016,
http://cimec.ro/Etnografie/Antonescu-dictionar/Dictionar-de-Simboluri-
Credinte-Traditionale-Romanesti-a-b.html (25.9.2018.)
- Scriban, August, Dicionaru limbii române ti, Institutu de Arte
Grafice „Presa Bun, 1939
https://dexonline.ro/definitie/ALIMAN (30.8.2020.)
„Lostria” de Vasile Voiculescu, Ramuri, x/200x
http://revistaramuri.ro/index.php?id=220&editie=13
(19.9.2018.)
- Ziarul Unirea, Noaptea de Sânziene | Obiceuri, credine, tradiii i
superstiii de Sânziene,
2020.
https://ziarulunirea.ro/noaptea-de-sanziene-obiceuri-credinte-traditii-si-superstitii-de-