22 Jurnalul såptåmînii • 19.01.2017

jurnal de cronicar

A trecut Hanuka, S�r -b�toarea Luminilor, darîn suflete nu s-a stins înc�bucuria prilejuit� deserb�rile organizate deComu nit��ile Evreilor dinora�ele din România încolaborare cu alte insti -tu�ii de art� �i cultur�.Este un obicei care du -reaz� de mult� vreme �icare arat� înc� o dat� c�,în ciuda vicisi tudinilorprin care a trecut poporulevreu, iu daismul, cu tra -di�iile sale, a f�cut caneamul nostru s� d�in uiede-a lungul anilor �i cu

certitudine nu va pieriniciodat�. M� voi opri lacâteva detalii interesantedespre serbarea de Ha -nuka 2016 din ora�ul SatuMare.

De ce Satu Mare, se vorîntreba poate unii curio�i.Eu nu am fost prezent�,dar verii mei, Stela �iIoland din Cfar Vradim,despre care am mai scrisîn paginile Jurnalului, �i-au petrecut s�rb� torile deiarn� la rudele Stelein�scut� în acest col�nordic al Transilvaniei �imi-au povestit.

A�adar, joi 29 decem -brie 2016, ComunitateaEvreilor din Satu Mare aorganizat, în sala Filar -monicii Dinu Lipatti, unconcert extraordinar demuzic� evreiasc� dedicats�rb�torii de Hanuka.Concertul a fost sus�inutde can torii Nogradi Ger -gely �i Zucker Im manueldin Buda pesta, acom -

pania�i la chitar� deLakatos Gyorgy. Cei treise aflau într-un turneu înArdeal intitulat „Întoar -cerea la r�d�cini".

Spectatorii din salaarhiplin�, de�i în prezenttr�iesc foarte pu�ini evreiîn ora�, au fost impre -siona�i pânå la lacrimi demelodiile triste, executatede can torul Nogradi înidi� �i un gure�te, dar s-au�i entuziasmat, au b�tutdin palme, au cântat îm -preun� cu soli�tii, cântecepli ne de via�� în limbaebraic�. A fas cinat în moddeosebit audien �a canto -rul tenor Nogradi cu vo -cea sa dumne ze iasc�, unade v� rat Pava rotti alevreilor din Ungaria.

Publicul s�tm�rean, ve -nit în num�r atât de marela acest eveniment �i carea gustat la sinagoga dinapropiere, tradi�io nalelegogoa�e, mai gustoase caoriunde, a demonstrat c�exist� un interes pentrumuzica hasi dic� de cali -tate, c� sentimentele deprietenie între oameni,indiferent de religie, deetnie, sunt înving�toare,lumineaz� �i îmbog��escvia�a. Ce benefic ar fi cafenomenul s� devin� uni -versal în lumea dezbi -nat�, bulversat� în caretr�im.

�i acum, „într-o coaj� denuc�", despre comu nita -tea mozaic� din SatuMare, pentru cei care nuo cunosc �i pentru nostal -gici. Evreii s�tm�reni,care au consti tuit, pîn� lacel de al 2-lea r�zboimondial, una din celemai mari comunit��ievre ie�ti din spa�iul intra -

car patic, au avut o contri -bu�ie covâr�itoare la dez -voltarea economic�, soci -al� �i cultural� a în tregiiregiuni. Comer �ul, cu ma -gazine spa�i oase �i ele -gan te dar �i industriaerau coordonate în spe ci -al de reprezentan�i ai nea -mului nostru. De ase me -nea, medici, avoca�i, ingi -neri evrei erau pe pri melelocuri ale intele c tualit��iilocale. În gene ral, oameniboga�i, reli gio�i �i foartereligio�i care tr�iau într-oatmo sfer� calm�, de res -pect reci proc cu restulpopu la�iei.

Situa�ia s-a schimbatdramatic cînd, conformdictatului de la Viena din1940, România a fost obli -gat� s� cedeze Un garieihorthyste, Ardealul deNord, inclusiv Satu Mare.În 1944, cînd Ger manianazist� a ocupat Un garia,a început marea tragediea evreilor s�t m�reni careau fost con centra�i înghetouri �i apoi trans -porta�i, în nu mai 2 s�pt� -mâni, în lag� rele de exter -minare Ausch witz-Birke -nau unde marea majo -ritate �i-au pierdut via�a.Dintre supravie�uitori,pu�ini au r�mas în urbeanatal�, restul au plecat înIsrael �i SUA.

În ultimii ani s-a inau -gurat Monumentul De -por ta�ilor situat între 2sinagogi iar pe pereteleMarelui Templu s-a fixato plac� comemorativ� cunumele tuturor martirilorevrei s�tm�reni.

Nu poate fi omis faptulc� Satu Mare a fost unfoarte important centrurabinic. Dinastia hasidic�

de Satmar este originar�din din acest ora� �i a fostfondat� în 1905 de rabi -nul Yoel Teitelbaum.Dup� r�zboi, s-a stabilitla New York �i azi esteuna dintre cele mai mari,mai extremiste (nu re cu -noa�te Statul Israel) �imai pu ter nice dinastiihasidice din lume.

În prezent, tr�iesc înora�ul Satu Mare cca. 100de evrei uni�i în jurulComunit��ii condus� cuenergie �i ini�iativ� dejuristul Nicolae Decsei.Municipiul, cu o popu -la�ie nu mult peste100.000 de locuitori, segr�be�te „încet" s� semodernizeze dar frumu -se�ea, m�re�ia arhite c -tural� a vechilor cl�diriprecum hotelul Dacia(aflat de cî�iva ani înrenovare), Teatrul deNord, Tur nul Pompie -rilor, Catedrala gre co-catolic� sau simple casede pe stra da ßtefan CelMare, des prinse parc� depe bulevardele vie neze,aduc culoarea �i par fu -mul altor timpuri ale bur -gului de pe râul Some�.

P.S. Cine dore�te s�vizio neze aspecte de laevenimentul din 29 de -cem brie poate accesa:

http//youtube/3s6nDUqx3GE

Pavarotti al evreilor a cântat la Satu Mare

Evita ßtiru

Nicolae Decseipre[. CE Satu MareNogradi Gergely

vocea Nr. 1 a Europei

Rodica Grindea

Oamenii-pitbull

Lirice

Ne lovim deseori, în via]�de oameni care-odat� ce ne-au p�trunsfragilul univers al existen]eirefuz� cu nebun� îndârjire�i cele mai luminoase momentede-a lungul clipelor, zilelor, anilorîntinându-ne �i cea din urm� f�râm�de lini�te, de ceea ce oameniinumesc incon�tient, pe-aproape de fericire...Sunt oameni care nu �tiu s� tr�iasc�pân� ce nu arunc�, ne�tiind s-adune f�râmele de tihn�, de soarepreschimbând frânturi de lini�te �i de c�ldur� în bulg�ri de noroi vâscoszvârli]i peste puritatea alb�a primei z�pezi. Sunt oameni ce r�st�lm�cescc�ldura senin� a verilor limpeziîn putregaiuri �i miasme greleumilind �i r�st�lm�cind candoarea fiec�rui zâmbetcurat, t�v�lit prin lumin�...Sunt oameni ce nu se pot hr�ni decât cu ceea ce sfârtec�distrug �i sf�râm��i ultimul nostru cotlon de suflet�i ultimul petec de melodie...Ascult�-mi Doamne versul ce implor�eliberarea din sfâ�ierea col]ilor acelor oameni-pitbull!!!

A apårut în Editura «OFAKIM ITONUT»

FILE DIN JURNALUL UNEI TANDRESÅLBÅTICIUNI

Comenzi trimi]ând un cec po[tal sau bancar de 40 shekeli pe adresa: Rodica Grindea, str. Keren Kayemet le’Israel 10/10 Bat-Yam, cod 5943805, Israel

File din jurnalul uneitandre sålbåticiuni

al apreciatei poete, publiciste [i scriitoare

Rodica GrindeaPrefa]a: Zoltan Terner

Grafica [i coperta: Dana Curievici„Gândurile despre sine ale diaristei se aga]å de trecut, de viitor, de prezent, înso]ite fiind de speran]e [i disperåri, de a[teptåri [i retro-

judecå]i, de regrete [i consolåri” (Zoltan Terner)