Post on 07-Jul-2018
8/18/2019 2983-11281-1-PB
1/5
Agricultura – Ştiinţă şi practică nr. 3-4 ( 67-68)/ 2008
46
STUDII PRIVIND PRETABILITATEA UNOR SOIURI DE
MERE PENTRU OBŢINEREA SUCURILOR NATURALE
LAZĂR V.
Universitatea de Ş tiin ţ e Agricole şi Medicină Veterinar ă , Facultatea de
Horticultur ă , str. M ănăştur, nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România,
vasilel@email.ro
Abstract.The work „Research regarding the behaviour of some cultivars of autumnal for the
obtaining of natural juice”, the authors of which are Vasile Lazăr and Adrian Bărbos, has been
carried out during 2005-2007 within the laboratory for the technology of horticultural production(T.H.P) of USAMV Cluj-Napoca, and it analyzed the main physical and chemical parameters aswell as the output of the processing of 20 apple cultivars coming from S.C.D.P. Cluj-N.
The results obtained shows a very good suitability for the natural juice processing tothose cultivars ( Ancu ţ a, Ardelean, Fuji Aki-fu, Fuji Naga-fu, Mollies Delicious, Parmain D' or,Prima, Sir Prize) which had an output ranging between 65,5-69,7%.
Key words: apple, soluble dry substance, malic acid, processing efficiens.
INTRODUCERE
Merele sunt fructe care se consumă în principal în stare proaspătă, darconstituie şi o valoroasă materie primă pentru sucuri şi siropuri naturale,dulceaţă, gem, marmeladă, fructe deshidratate şi alte produse.
Sucurile naturale obţinute din mere alături de alte fructe proaspeteconstituie una din cele mai bogate şi diversificate surse de substanţe nutritive şimedicale pentru organismul uman, (Segal şi colab.,1977; Neamţu şi colab.1996). Cererea mare de sucuri, inclusiv de sucuri concentrate de mere creşte ande an şi este departe de a fi satisf ăcută.
MATERIAL ŞI METODĂ Cercetările efectuate între anii 2005-2007 în cadrul laboratorului de
Tehnologia produselor horticole al USAMV Cluj-Napoca, au urmăritpretabilitatea unor soiuri de mere la prelucrarea sub formă de suc.
Materialul biologic luat în studiu a fost reprezentat de 20 soiuri de mare cucoacere de toamnă provenite de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentruProducţie Cluj-Napoca.
Dintre caracterele ce prezintă importanţă pentru prelucrarea sub formă desuc au fost luate în studiu următoarele: conţinutul în acizi organici, conţinutul în
vitamina C, conţinutul în substanţă uscată solubilă şi randamentul la prelucrare.
8/18/2019 2983-11281-1-PB
2/5
Agricultura – Ştiinţă şi practică nr. 3-4 ( 67-68)/ 2008
47
Pentru efectuarea analizelor chimice şi fizice s-au folosit probe medii obţinutedupă metodologii specifice. Fiecare analiză sa efectuat în trei repetiţii iarrezultatele au fost prelucrate şi interpretate statistic şi comparate cu mediaexperienţei.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Rezultatele determinărilor privind caracterele analizate la soiurile de mereluate în studiu sunt prezentate în tabelele 1 şi 2.
Conţinutul în acizi organici a fost în medie de 0,52% ac. malic, valorisuperioare având soiurile Priscila cu 0,85% ac. malic, Fuji Naga-fu cu 0,83% şiGustav durabil 0,79%, diferenţele faţă de martor fiind foarte semnificative. SoiulFiji Nfuf cu un conţinut în acizi organici de 0,78% ac. malic depăşeşte mediaexperienţei cu 50%, diferenţa fiind distict semnificativă. Valoarea cea mai mică privind acest caracter o prezintă soiul Delia (39,6%), distict semnificativă negativ.
Tabelul 1Conţinutul în acizi organici şi vitamina C
Aciditatea Vitamina CNr.var
Varianta % ac.malic
% faţă demedia ex.
Semni-ficaţia
mg/100g s.p.
% faţă demedia ex.
Semni-ficaţia
1. Ancuţa 0.65 125.0 - 14.38 118.3 (*)2. Ardelean 0.42 80.8 - 10.66 87.7 -
3. Delia 0.31 59.6 oo 7.56 62.2 ooo4. Fălticeni 0.58 111.5 - 13.24 108.9 -5. Frumos de Voineşti 0.34 65.4 0 8.15 67.0 oo6. Fuji Aki-fu 0.75 144.2 ** 13.98 115.0 -7. Fuji Naga-fu 0.83 159.6 *** 18.59 152.8 ***8. Fuji Nfuf 0.78 150.0 ** 12.79 105.2 -9. Kogetsu 0.35 67.3 o 9.57 78.7 (o)
10. Liberty 0.51 98.1 - 13.83 113.7 -11. Mollies Delicious 0.44 84.6 - 11.20 92.1 -12. Parmain D' or 0.39 75.0 - 8.86 72.9 o13. Pionier 0.36 69.2 (o) 9.62 79.1 (o)
14. Priam 0.39 75.0 - 8.50 69.9 o15. Prima 0.47 90.3 - 11.31 93.0 -16. Priscila 0.85 163.4 *** 18.42 151.5 ***17. Gustav durabil 0.79 151.9 *** 19.10 157.1 ***18. Reinette Bauhmn 0.43 82.7 - 12.92 106.3 -19. Sir Prize 0.38 73.1 (o) 10.15 83.5 -20. Wealthy 0.41 78.8 - 9.98 82.1 -
Media ex. 0.52 100 - 12.16 100.0 -DL 5% = 0.16 2.75DL 0,5% = 0.19 3.37DL 0,1% = 0.21 4.5
8/18/2019 2983-11281-1-PB
3/5
Agricultura – Ştiinţă şi practică nr. 3-4 ( 67-68)/ 2008
48
Acidul ascorbic este una din principalele vitamine din mere, având rolimportant în aprecierea valorii nutritive a fructelor proaspete şi prelucrare,urmărindu-se ca aceasta să fie într-un procent cât mai ridicat.
Conţinutul în acid ascorbic a fost în medie pe trei ani de 12,16 mg/100 gs.p. Analizând datele din tabelul 1, se observă că există diferenţe între soiurileanalizate în ceea ce priveşte acest caracter.
Similar acidităţii, la trei din cele 20 soiuri cu maturare de toamnă studiatediferenţele sunt superioare şi distict semnificative: Fuji Naga-fu (18.59 mg/100g s.p.), Priscila (18,42 mg/100 g s.p.) şi Gustav durabil (19.1 mg/100 g s.p.) ceeace confirmă datele din literatura de specialitate care arată că mediul acid estemediu conservant pentru vitaminei C. Din totalul soiurilor luate în studiu, nouă variante (Ancuţa, Fălticeni, Fuji Aki-fu, Fuji Nfuf, Liberty, Mollies Delicious,Prima, Reinette Bauhman, Sir Prize şi Wealthy), prezintă abateri pozitive sau
negative faţă de media experienţei f ără să fie asigurate statistic. Diferenţe foarteapropiate de limita semnificaţiei s-au înregistrat la soiurile Ancuţa (pozitive) şiPionier (negative).
La polul opus s-au situat soiurile Delia (7,56 mg/100 g s.p.), Frumos deVoineşti (8,15 mg/100 g s.p.), Parmain D”or (8,66 mg/100 g s.p.), Priam (8,50mg/100 g s.p.) care înregistrează abateri negative asigurate statistic. Rezultateleobţinute ne permit să concluzionăm că diferenţele între soiurile analizate înceea ce priveşte conţinutul în acid ascorbic este influenţat de evoluţia factorilor
climatici din perioada de vegetaţie, caracteristicile ereditare ale soiurilor şitehnologia de cultură aplicată.Pentru prelucrarea merelor sub formă de suc natural, o importanţă
deosebită o prezintă substanţa uscată solubilă (s.u.s.) determinată refractometric.Din acest punct de vedere valoarea cea mai mare sa înregistrat la soiurileFrumos de Voineşti, Gustav durabil şi Reinette de Bauhman la care diferenţelefaţă de martor sunt distict semnifucative.
8/18/2019 2983-11281-1-PB
4/5
Agricultura – Ştiinţă şi practică nr. 3-4 ( 67-68)/ 2008
49
Tabelul 2Conţinutul în s.u.s. şi randamentul la prelucrare
Conţinutul în s.u.s. Vitamina CNr.var Varianta % % faţă de
media ex.Semni-ficaţia
mg/kg % faţă demedia ex.
Semni-ficaţia
1. Ancuţa 12.43 85.4 oo 673.0 103.9 *
2. Ardelean 15.96 109.7 * 687.0 106.0 **3. Delia 15.80 108.5 (*) 605.3 93.4 ooo
4. Fălticeni 12.36 84.9 oo 621.0 95.8 oo5. Frumos de Voineşti 16.33 112.2 ** 648.0 100.0 -6. Fuji Aki-fu 16.23 115.5 * 674.6 104.1 *
7. Fuji Naga-fu 15.76 108.3 (*) 655.0 101.0 -8. Fuji Nfuf 13.20 90.7 o 611.6 94.4 oo
9. Kogetsu 15.10 103.7 - 615.6 95.0 oo10. Liberty 15.20 104.5 - 611.3 94.3 oo11. Mollies Delicious 13.36 91.8 (o) 661.6 102.1 -12. Parmain D' or 13.10 90.2 o 673.3 103.4 *
13. Pionier 14.13 97.1 - 650.0 100.3 -14. Priam 12.30 84.5 oo 642.0 99.0 -
15. Prima 14.63 100.5 - 697.3 107.6 ***16. Priscila 13.40 92.1 - 647.0 99.9 -
17. Gustav durabil 16.56 113.8 ** 605.6 93.5 ooo18. Reinette Bauhmn 16.73 114.9 ** 642.0 99.1 -
19. Sir Prize 15.13 104.0 - 686.0 105.8 **
20. Wealthy 13.20 90.7 o 650.0 100.3 -Media ex. 14.55 100.0 - 647.9 100.0 -
DL 5% = 1.29 22.42DL 0,5% = 1.72 29.97DL 0,1% = 2.27 ` 39.40
Valori superioare martorului s-au mai înregistrat la soiul Ardelean(15.96%) şi Fuji Aki-fu (16,23%), diferenţa fiind semnificativă iar soiurileDelia şi Fuji Naga-fu au prezentat valori apropiate de DL 5% f ără a fi asiguratestatistic.
Randamentul la prelucrare sub formă de suc prezintă valori diferite înfuncţie de soi, acesta fiind cuprins între 605,5 mg/kg la soiul Gustav durabil şi697,3 mg/kg la soiul Prima. Din cele 20 de soiuri testate, şase dintre acestea înregistrează valori superioare martorului (Ancuţa, Ardelaan, Fuji Aki-fu,Parmain D”or, Prima, Sir Prize), diferenţele fiind pozitive şi asigurate statistic,7 soiuri au valori apropiate de media experenţei (Frumos de Voineşti, Fuji Naga-fu, Mollies Delicious, Pionier, Priam, Priscila, Reinette Bauhmn, Wealthy, iar laşase soiuri randamentul este inferior martorului (Delia, Fălticeni, Fuji Nfuf,Kogetsu, Liberty şi Gustav Durabil).
8/18/2019 2983-11281-1-PB
5/5
Agricultura – Ştiinţă şi practică nr. 3-4 ( 67-68)/ 2008
50
CONCLUZII
În ansamblul lor, rezultatele obţinute în perioada 2005-2007 referitoare lacomportarea unor soiuri de mere cu coacere de toamnă la prelucrarea sub formă
de suc natural ne permit formularea următoarelor concluzii:- soiurile analizate se comportă diferit la acest mod de prelucrare;- dintre soiurile comparate se detaşează printr-un conţinut în acizi organici
fructele soiurilor Fuji Naga-fu, Priscila şi Gustav durabil ce pot fi procesate subformă de suc, acizii contribuind la armonizarea gustului pentru produsele finite,fiind în acelaşi timp şi factor conservant;
- rezultatele obţinute în ceea ce priveşte conţinutul în acid ascorbic arată că acest caracter este rezultatul interacţiunii factorilor climatici din perioada devegetaţie, caracteristicilor ereditare ale soiurilor şi tehnologia de cultură
aplicată;- din punct de vedere al conţinutului în substanţă uscată solubilă, în mediepe cei trei ani experimentali valorile cele mai ridicate s-au înregistrat la soiurileFrumos de Voineşi, Gustav durabil şi Reinette de Bauhmn la care diferenţelefaţă de martor sunt distict semnificative;
- randamentul cel mai ridicat în suc (peste 65%) se înregistrează lasoiurile: Prima, Ardelean, Sir Prize, Ancuţa, Parmain D”or, Fuji Aki-fu, MolliesDelicious şi Fuji Naga-fu, iar celelalte caractere analizate sunt favorabile acestuimod de prelucrare.
BIBLIOGRAFIE
1. Neamţu, G and colab., 1996, Substanţe biologic active. Ed. Ceres, Bucureşti.2. Radu. I.F. and colab., 1985, Tehnologia păstrării şi industrializării produselor horticole.
EDP Bucureşti.3.
Segal, B. and colab., 1977, Tehnologia sucurilor cu pulpă. Îndrumări tehnice, nr. 32,Bucureşti.
4. Segal, B. and colab., 1991, Tehnologia produselor alimentare de protecţie. Ed. Ceres,Bucureşti.